Dimitris Raptis (foto) a fost numit în funcția de CEO al companiei imobiliareGlobalworth, cel mai mare investitor de birouri din Europa Centrală și de Est. Ioannis Papalekas s-a retras din funcție la 15 decembrie 2020.

Preluând funcția, Dimitris Raptis subliniază: „Mă bucur să preiau rolul de CEO și aștept cu nerăbdare să consolidez poziția Globalworth de lider de piață în Europa Centrală și de Est. Sunt foarte încrezător că vom aborda cu succes provocările care vor apărea în 2021 și vom atinge noi niveluri de performanță. Am lucrat alături de Ioannis de la crearea Globalworth în 2012. El a fost liderul vizionar și forța din spatele transformării Globalworth dintr-un mic dezvoltator de birouri axat pe România în cel mai mare investitor și proprietar pe segmentul de birouri din regiune. Respectul, angajamentul, atenția centrată pe client și ajutorul acordat comunității pe care ni le-a insuflat încă de la început vor continua să fie pilonii culturii și strategiei Globalworth. Aș dori, de asemenea, să-i aduc mulțumiri personale lui Ioannis pentru prietenia, sfaturile și încrederea pe care mi le-a oferit de-a lungul anilor și să îi urez tot binele pentru viitor. Să fondez și să conduc Globalworth a fost proiectul vieții mele și cea mai mare realizare profesională. A fost o provocare, dar și o mare satisfacție profesională și personală. Sunt foarte mândru că după atâția ani de muncă împreună, am creat un jucător pionier în domeniul imobiliar, pregătit pentru următoarea etapă a dezvoltării sale. De asemenea, sunt recunoscător întregii comunități Globalworth pentru sprijinul și angajamentul extraordinar, fără de care o astfel de realizare nu ar fi fost posibilă. Sunt convins că Dimitris, alături de care am început călătoria Globalworth, este persoana potrivită pentru a duce mai departe dezvoltarea și succesul viitor al companiei”.

Dimitris Raptis (45), deținător de licență aprofundată (HONS) în Banking și Finanțe Internaționale la Cass Business School, Londra, este caracterizat ca „un lider cu o experiență de 25 de ani în industria serviciilor financiare și imobiliare. A fost co-CEO al Globalworth din martie 2020 până în prezent. Și-a început cariera în Globalworth în 2012 în calitate de Deputy CEO și Chief Investment Officer. În acest rol, el a fost implicat în majoritatea activităților companiei, cu responsabilitatea principală pentru investițiile Globalworth și inițiativele de strângere de capital, și din 2017, pentru extinderea în Polonia. În această perioadă, el a supravegheat achiziții și evoluții în valoare de peste 2.7 miliarde de euro (inclusiv achiziția companiei care ulterior a devenit Globalworth Polonia), precum și strângerea a 5 miliarde de euro de capital propriu și capital împrumutat. Această tranzacție a propulsat Globalworth de la o bază de active de 53 de milioane de euro, când a fost listată la Bursa de Valori din Londra în 2013, la peste 3 miliarde de euro astăzi, devenind cel mai mare investitor și proprietar de birouri din regiunea CEE. Numirea sa în funcția de CEO este parte din evoluția companiei de-a lungul anilor și din trecerea treptată de la o companie imobiliară de succes în România, la un grup internațional renumit. Înainte de a se alătura echipei Globalworth, Dimitris Raptis a petrecut 16 ani în Deutsche Bank ca membru senior al grupului de gestionare a investițiilor imobiliare din diviziile Deutsche Bank Asset and Wealth Management („RREEF”). Din 2008 până în 2012, a fost director general și a gestionat portofoliul pentru RREEF Opportunistic Investments („ROI”) în Europa, divizia imobiliară de capital privat a Deutsche Bank.

Globalworth este definite ca „o companie imobiliară activă în Europa Centrală şi de Est, listata la Bursa de Valori de la Londra, în segmentul AIM, care activează în România și Polonia, în ambele ţări devenind principalul investitor pe piața imobiliară de birouri. Globalworth investește, dezvoltă și gestionează direct clădiri de birouri și parcuri industriale și de logistică, în locații premium, care generează venituri din închirierea de spații către companii de top din întreaga lume. Gestionat de aproape 200 de profesioniști în Cipru, Guernsey, România și Polonia, portofoliul companiei are o valoare totală de aproximativ 3 miliarde de euro, la 30 iunie 2020. Aproximativ 94,4% din acesta este reprezentat de active producătoare de venit, închiriate către aproximativ 700 de companii naționale și multinaționale. În România, Globalworth este prezentă în Bucureşti, Timişoara, Constanţa şi Piteşti, în timp ce în Polonia proprietăţile sale se regăsesc în Varşovia, Wroclaw, Lodz, Cracovia, Gdansk şi Katowice”.

S-a încheiat campania „O pădure cât o ţară”, cea mai mare campanie de împăduriri din ultimul deceniu, derulată de Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, desfășurată sub înaltul patronaj al președintelui Klaus Iohannis. După cum a informat la final ministrul Mircea Fechet, au fost plantate de la zero, în toată țara, peste 3.000 de suprafeţe de teren, fiind active peste 16.000 de şantiere. În ansamblu, au fost plantați 50 de milioane de puieți (33 de milioane, în primăvară, 17 milioane, în toamnă), lucrări effectuate de lucrători ai direcțiilor silvice, voluntari etc. Plantările s-au efectuat în judeţele Maramureş, Cluj, Suceava, Braşov, Sibiu, Harghita, Bistriţa, Argeş, Vâlcea, Tulcea, Galaţi, Ialomiţa, Călăraşi, Dolj, Brăila, Vaslui. Speciile plantate preponderant sunt răşinoase (mai ales molid), gorun, paltin, frasin, stejar, plop, salcie, arţar.

Prezent la acțiunea finală a campaniei, la Ocolul Silvic Bolintin, judeţul Giurgiu, președintele Klaus Iohannis a adresat felicitări tuturor celor implicați, din Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, de la regia Națională a Pădurilor – Romsilva și a reiterat valoarea pădurilor în contextul actual și în perspectiva evoluțiilor climatice, de mediu: „S-au plantat pe diverse terenuri, în zone montane, în zone de câmpie, foarte multe – în jur de 3.000 de parcele – s-au plantat de la zero, deci unde nu a existat pădure. Este un rezultat notabil și vreau în această zi să-i felicit pe toți cei care au participat, începând de la ministrul Mediului, la cei de la Regia Națională a Pădurilor, la cei care au plantat efectiv, muncitorii din diferite ocoluri silvice, dar și voluntarilor. Au fost voluntari și cred că aceste rezultate nu sunt doar rezultate statistic foarte bune, sunt rezultate care ne încurajează”.

• Votul PE confirmă acordul Consiliului European
• Eurodeputații au negociat suplimentări semnificative pentru programele emblematice ale UE, cum ar fi EU4Health (sănătate), Orizont (cercetare), Erasmus+ (educație) în beneficiul cetățenilor UE
• S-a convenit asupra unei foi de parcurs obligatorii din punct de vedere juridic care să introducă noi surse de venituri ale UE
• Consolidarea rolului Parlamentului în controlul finanțării redresării
• Asigurarea unor dispoziții mai stricte în ceea ce privește biodiversitatea și egalitatea de gen

Parlamentul a aprobat miercuri următorul cadru financiar multianual (CFM), astfel încât sprijinul UE să poată ajunge la cetățeni de la începutul anului viitor.

Miercuri, textul convenit cu Consiliul la 10 noiembrie privind bugetul pe termen lung al UE pentru perioada 2021-2027 a fost aprobat cu 548 de voturi pentru, 81 împotrivă și 66 abțineri. Textul convenit cu Consiliul privind Acordul interinstituțional a fost adoptat cu 550 de voturi pentru, 72 împotrivă și 73 abțineri.

Suplimentări în valoare de 15 miliarde EUR
pentru principalele programe ale UE

Această creștere este rezultatul eforturilor de negociere ale Parlamentului de a stimula 10 programe emblematice ale UE în următorii șapte ani pentru a proteja mai bine cetățenii în contextul pandemei de COVID-19, pentru a oferi oportunități generației următoare și pentru a conserva valorile europene. Datorită acestui compromis, în termeni reali, Parlamentul European triplează pachetul financiar pentru EU4Health, asigură echivalentul unui an suplimentar de finanțare pentru Erasmus+ și se asigură că finanțarea cercetării va continua să crească.

– Suma de 11 miliarde EUR va proveni în principal din sumele corespunzătoare amenzilor în domeniul concurenței (pe care întreprinderile trebuie să le plătească atunci când nu respectă normele UE), în conformitate cu solicitarea Parlamentului ca banii generați de Uniunea Europeană să rămână în bugetul UE. Aceste 11 miliarde EUR vor crește treptat plafonul global al CFM (stabilit la 1.074,3 miliarde EUR la prețurile din 2018) la 1.085,3 miliarde EUR.

– 4 miliarde EUR vor fi finanțate din realocări și marje în cadrul CFM.

– În plus, 1 miliard EUR va fi rezervat pentru a răspunde oricăror nevoi și crize viitoare și ar putea fi, de asemenea, adăugat la programele emblematice.

Resurse proprii noi

Negociatorii au fost de acord cu principiul conform căruia costurile pe termen mediu și lung ale rambursării datoriei din fondul de redresare nu ar trebui să fie în detrimentul programelor de investiții bine stabilite din CFM și nici nu ar trebui să conducă la contribuții mult mai mari bazate pe VNB din partea statelor membre. Prin urmare, negociatorii PE au elaborat o foaie de parcurs pentru a introduce noi resurse proprii care să alimenteze bugetul UE în următorii șapte ani.

Această foaie de parcurs face parte din „Acordul interinstituțional”, un text obligatoriu din punct de vedere juridic. În plus față de contribuția adusă începând cu 2021, bazată pe cantitatea de plastic nereciclat a unei țări, foaia de parcurs include o resursă proprie bazată pe ETS (sistemul de comercializare a certificatelor de emisii), din 2023, eventual legată de un mecanism de ajustare la frontieră a emisiilor de dioxid de carbon. Aceasta include, de asemenea, o taxă digitală (începând din 2023) și o resursă proprie bazată pe taxa pe tranzacțiile financiare, precum și o contribuție financiară pe care sectorul corporativ trebuie să o aducă sau o nouă bază fiscală comună a societăților (începând din 2026).

Parlamentul va urmări modul în care sunt
cheltuite fondurile de redresare

În ceea ce privește cheltuielile aferente fondurilor de redresare UE (New Generation EU), Parlamentul a asigurat reuniuni periodice între cele trei instituții pentru a evalua execuția fondurilor puse la dispoziție în temeiul articolului 122 din Tratatul UE. Aceste fonduri excepționale, furnizate în afara bugetului obișnuit pentru relansarea economiei puternic afectate de pandemie, vor fi cheltuite în mod transparent, iar Parlamentul, împreună cu Consiliul, va verifica orice abatere de la planurile convenite anterior.

Instrumentul de redresare (Next Generation EU) se bazează pe un articol din Tratatul UE (articolul 122) care nu prevede niciun rol pentru Parlamentul European. Prin urmare, negociatorii PE au insistat și au obținut o nouă procedură, stabilind un „dialog constructiv” între Parlament și Consiliu. După ce Comisia va evalua implicațiile bugetare ale oricărui nou act legislativ propus în temeiul articolul 122, va începe dialogul dintre Parlament și Consiliu.

Aspecte orizontale: obiective privind biodiversitatea,
egalitatea de gen și egalitatea de șanse

Vor fi puse în aplicare metodologii îmbunătățite de monitorizare cu scopul de a se asigura că cel puțin 30% din totalul cheltuielilor din bugetul Uniunii și din New Generation EU vor sprijini obiectivele în domeniul climei. De asemenea, 7,5% din cheltuielile anuale vor fi dedicate obiectivelor privind biodiversitatea începând cu 2024 și 10 % începând cu 2026.

Egalitatea de gen și integrarea perspectivei de gen vor fi acum prioritare în CFM, printr-o evaluare aprofundată a impactului și o monitorizare a programelor în funcție de criterii legate de egalitatea de gen

Echipa de negociere a PE pentru următorul buget pe termen lung al UE și reforma resurselor proprii

Johan Van Overtveldt (ECR, Belgia), președintele Comisiei pentru bugete

Jan Olbrycht (PPE, Polonia), coraportor CFM

Margarida Marques (S&D, Portugalia), coraportor CFM

José Manuel Fernandes (PPE, Portugalia), coraportor privind resursele proprii

Valérie HANER (Renew Europe, Franța), coraportor privind resursele proprii

Rasmus Andresen (Verzi/ALE, Germania)

Consiliul Naţional al Întreprinderilor Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR), în parteneriat cu Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri, a lansat lucrarea „Carta Albă a IMM-urilor din România 2020”, ediţia nr. 18, dintr-o serie anuală a unei opere de cercetare științifică de referință asupra situației de ansamblu a mediului de afaceri. Pe marginea lucrării, a analizelor pe care supune atenției și a perspectivelor ce se pot detașa, s-au pronunțat în cadrul evenimentului de lansare, desfășurat online: Florin Jianu – președintele CNIPMMR, prof. univ. dr. Ovidiu Nicolescu – președintele de onoare al CNIPMMR, Virgil Popescu – ministrul economiei, energiei și mediului de afaceri, Ioan-Marcel Boloș – ministrul fondurilor europene, Liviu Rogojinaru – secretar de stat în Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri, Dumitru Nancu – director general al FNGCIMM, Manuel Fernandez Amezaga – CEO Sodexo, Ionuț Stanimir – director executiv, Direcția Marketing și Comunicare a BCR, Dana Baciu – director Persoane Juridice Groupama Asigurări.

Florin Jianu, președintele CNIPMMR, a subliniat: „Suntem la a 18-a ediție a lansării lucrării Carta Albă a IMM-urilor, o bună practică de parteneriat    public privat, 18 ani în care lucrăm împreună cu Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri la această lucrare. Anul acesta, marea problemă a mediului de afaceri a fost reprezentată de incertitudinile evoluţiilor viitoare (semnalată în 55,69% din IMM-uri), a doua problemă sistemică a fost identificată ca scăderea cererii interne (52,42%), urmată de cea care a vizat suspendarea temporară a activităţii datorată situaţiei Covid-19 (49,03%). Un alt aspect extrem de important este reprezentat de faptul ca 60,77% din IMM-urile intervievate și-au redus activitatea pe parcursul anului 2020. Totuși, lucrarea a relavat faptul că a crescut gradul de digitalizare a companiilor, acestea folosind pe lângă instrumentele clasice tip calculator, internet, social media și softuri precum semnătura electronică sau softurile de operare a afacerii lor. Dat fiind cele menționate mai sus, considerăm ca este deosebit de important să realizăm investiții adecvate din Programul Național de Relansare și Reziliență și să înființăm un task-force național focalizat pe elaborarea și implementarea de programe și proiecte pentru atragerea și utilizarea de facto a resurselor financiare UE accesibile României”.

Mai multe detalii regăsiţi în prezentarea raportului.

Miercuri, eurodeputații au salutat acordurile privind cadrul financiar multianual, fondul de redresare și obiectivele climatice pentru 2030.

Parlamentul a avertizat, de asemenea, că se așteaptă ca mecanismul statului de drept să fie pus în aplicare cu strictețe

„Am lucrat fără încetare. Negocierile au fost intense, dar ne-am asumat responsabilitatea, am depășit obstacolele și am ajuns la un acord pentru binele Europei”, a declarat președintele Consiliului European, Charles Michel. „Acest acord reprezintă un important pas înainte. Dispunem acum de resurse, am consolidat statul de drept printr-o legislație nouă și eficace și am convenit să ne intensificăm obiectivele climatice pentru 2030”. El a subliniat, de asemenea, progresele înregistrate în lupta împotriva pandemiei, precum și cele legate de vaccinare și de redresarea economică. „Europa este mai puternică și se ridică la înălțimea provocării reprezentate de COVID-19”, a adăugat acesta.

Președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, a subliniat că Next Generation EU „va duce la cea mai ambițioasă redresare a economiei europene în ultimele decenii”. În ceea ce privește mecanismul statului de drept, ea a subliniat că acordul cu Parlamentul nu a fost redeschis, iar concluziile Consiliului „nu modifică legea”. Președinta Comisiei a salutat, de asemenea, obiectivul de reducere cu 55% a emisiilor de gaze cu efect de seră. În ceea ce privește viitoarele relații dintre UE și Regatul Unit, ea a subliniat că nu poate spune „dacă va exista sau nu un acord, dar există o cale către un acord — una restrânsă, dar aceasta există”, în pofida diferențelor care persistă în ceea ce privește condițiile de concurență echitabile și pescuitul. În ceea ce privește vaccinurile împotriva COVID-19, ea a afirmat că primul vaccin ar trebui să fie aprobat într-o săptămână și că scopul este de a începe vaccinarea în aceeași zi în toate țările UE.

DIn partea președinției germane a Consiliului, ministrul de stat Michael Roth a declarat că Europa a învățat din trecut: „Solidaritatea este calea de ieșire din criză; nu lăsăm pe nimeni în urmă”. El a subliniat că Europa este mult mai mult decât o piață internă. „Niciun cuvânt nu s-a schimbat din ceea ce a fost negociat anterior”, a adăugat acesta în legățură cu regulamentul privind statul de drept. În ceea ce privește CFM și fondul de redresare, el a afirmat că, începând de anul viitor, banii pot ajunge la persoanele și regiunile care au avut de suferit și că Europa „s-a ținut de cuvânt”.

Manfred Weber (PPE, Germania) a salutat acordul la care s-a ajuns cu privire la bugetul pe termen lung al UE. „Avem acum mulți bani la dispoziție,1.8 mii de miliarde EUR, în primul rând pentru a fi utilizați pentru solidaritate”. De asemenea, el a salutat mecanismul statului de drept, afirmând că „pentru prima dată, avem o legătură între fondurile UE și respectarea principiilor de bază ale UE. Ne așteptăm acum ca Comisia să fie pregătită să aplice aceste norme în mod independent începând cu 1 ianuarie.”

„Pandemia de COVID-19 ne-a forțat să ne reinventăm”, a declarat Iratxe García Pérez, (S&D, Spania). Acestea sunt realizări fără precedent, a afirmat ea, invocând cadrul financiar multianual și mecanismul statului de drept, care „consolidează valorile noastre”. Ea a salutat, de asemenea, „primul sistem de prime sociale” al UE și fondul de redresare. „Am învățat din criza din 2008 — austeritatea nu poate fi soluția, nu putem exclude persoanele care au cea mai mare nevoie de noi”, a adăugat ea.

Dacian Cioloș (Renew, România) a declarat că 2020 a scos în evidență punctele slabe ale proiectului european. A existat o lipsă de coordonare și solidaritate; frontierele au fost închise. Cu toate acestea, Europa a depus eforturi considerabile pentru a reacționa în fața crizei, invocând fondul de redresare și dezvoltarea unui vaccin. „Am demonstrat că suntem cei mai eficienți atunci când suntem uniți și când împărtășim prioritățile”, a subliniat el. În ceea ce privește statul de drept, el a salutat declarația președintei Comisiei potrivit căreia legea prevalează asupra declarațiilor.

Marco Zanni (ID, Italia) a criticat mecanismul statului de drept, afirmând că „Acordul este ambiguu și artificial, iar tonul festiv al acestei dezbateri, al unei UE absolute, este greșit. Amenințările la adresa suveranității naționale sunt extrem de îngrijorătoare. Unanimitatea este singura modalitate prin care democrația poate fi exprimată în această structură specială.”

Ska Keller (Verzi/ALE, Germania) a declarat: „Este bine să constatăm că, în ultimul ceas, Consiliul European a dat undă verde pentru a sprijini cetățenii și economiile afectate puternic de pandemie.” Cu toate acestea, „există unele tendințe îngrijorătoare care stau la baza acestor decizii. În ultimele săptămâni, guvernele Ungariei și Poloniei au obstrucționat și blocat fondurile de redresare pentru propria lor agendă antidemocratică”, a declarat ea. Ska Keller a afirmat, de asemenea, că „obiectivul privind acțiunile climatice pentru 2030 este încă departe de ceea ce este necesar în conformitate cu consensul științific”.

Johan Van Overtveldt (ECR, Belgia) a salutat acordul la care s-a ajuns cu privire la CFM, argumentând că prioritățile PE au fost incluse în acordul final. „Cu toate acestea, am fi putut face mai mult pentru a concentra bugetul UE pe viitor, în timp ce costurile pandemiei și ale combaterii schimbărilor climatice nu sunt luate în considerare în mod suficient.”

Manon Aubry (GUE/NGL, Franța) a declarat: „Scufița Roșie săracă al UE a fost mâncată de lupul Orbán”, deplângând faptul că ambițiile declarate ale UE, de exemplu în ceea ce privește protejarea democrației, a drepturilor omului sau a climei, nu sunt corelate cu faptele sale. Ea a criticat acordul bugetar pe termen lung al UE, întrucât acesta a ajuns la o sumă cu peste 200 miliarde EUR mai mică decât poziția inițială a PE, aducând mai puține investiții în agricultură, educație, cercetare, mediu și sănătate.

Concluziile Consiliului European/CFM, Condiționalitatea statului de drept și dezbaterea comună privind resursele proprii:

Alocuțiuni introductive ale lui Charles MICHEL, președintele Consiliului, Ursula von der LEYEN, președinta CE, Michael ROTH, Președinția germană

O rundă de declarații ale liderilor grupurilor politice

• Guvernele UE care încalcă statul de drept riscă să piardă accesul la fondurile UE
• Eurodeputații au asigurat efectul preventiv și aplicarea în cazul încălcărilor sistemice
• Mecanismul se aplică de la 1 ianuarie 2021

Miercuri, eurodeputații au aprobat regulamentul menit să protejeze fondurile UE împotriva utilizării abuzive de către guvernele UE care încalcă principiile statului de drept.

Prin noul regulament, plățile din bugetul UE pot fi blocate pentru țările în care încălcările constatate ale statului de drept compromit gestionarea fondurilor europene. În același timp, UE se asigură că beneficiarii finali nu vor fi afectați.

„Am reușit. Acum este lege. Nicio declarație unilaterală nu poate schimba acest fapt. Regimul condiționalității ne va permite să examinăm planurile suspecte de aplicare a fondurilor UE împotriva valorilor UE”, a declarat coraportorul Petri Sarvamaa (PPE, Finlanda).

„Din partea Parlamentului, ne-am asigurat că toate aspectele necesare au fost incluse în regulament și că textul rămâne intact. Așteptăm ca Comisia, în calitate de gardian al tratatelor, să înceapă în mod independent punerea în aplicare a acestui regulament de la 1 ianuarie 2021. Europenii așteaptă acest lucru”, a adăugat acesta.

„UE nu este o instituție à la carte, unde vă puteți păstra drepturile, dar nu vă îndepliniți obligațiile. Este o comunitate bazată pe valori comune pe care statele membre și cetățenii trebuie să le susțină. Mecanismul care leagă bugetul UE de respectarea statului de drept, adoptat astăzi, reprezintă o realizare majoră pentru Parlament”, a declarat coraportorul Eider Gardiazabal Rubial (S&D, Spania).

„Parlamentul European s-a asigurat că sancțiunile bugetare în temeiul acestui regulament vizează în mod direct infractorii, și nu beneficiarii finali. Studenții, cercetătorii, întreprinderile și ONG-urile nu vor fi afectați, pentru că am introdus o plasă de siguranță pentru a-i proteja”, a conchis aceasta.

Cum va funcționa?

După ce va stabili existența unei încălcări a statului de drept, Comisia va propune ca mecanismul de condiționalitate să fie declanșat împotriva guvernului din stault membru respectiv. Ulterior, Comisia va propune fie să fie reduse, fie să fie înghețate plățile din bugetul UE către țara respectivă.

Consiliul va avea apoi la dispoziție o lună pentru a vota măsurile propuse (sau trei luni în cazuri excepționale), prin majoritate calificată.

Eurodeputații au reușit să reducă la maximum (de la 12-13 luni la 7-9 luni) perioada în care instituțiile UE vor trebui să adopte măsuri împotriva unui stat membru, în cazul în care sunt identificate riscuri de încălcare a statului de drept.

Legislația se va aplica încălcărilor individuale sau sistemice

Datorită Parlamentului, noua lege nu se aplică numai atunci când fondurile UE sunt utilizate în mod abuziv în mod direct, cum ar fi cazurile de corupție sau fraudă. Aceasta se va aplica, de asemenea, încălcărilor sistemice ale valorilor fundamentale pe care toate statele membre trebuie să le respecte, cum ar fi democrația sau independența sistemului judiciar, atunci când aceste încălcări afectează — sau riscă să afecteze — gestionarea fondurilor UE.

În cadrul negocierilor, eurodeputații au reușit, de asemenea, să asigure o dispoziție specifică care să clarifice posibilul domeniu de aplicare al încălcărilor statului de drept, enumerând exemple de cazuri, cum ar fi amenințările la adresa independenței sistemului judiciar, incapacitatea de a corecta deciziile arbitrare/ilegale și limitarea căilor de atac.

Beneficiarii finali vor fi protejați

Pentru a se asigura că beneficiarii finali care depind de sprijinul UE — cum ar fi studenții, fermierii sau ONG-urile — nu sunt sancționați pentru acțiunile guvernelor lor, aceștia vor putea depune o plângere către Comisie prin intermediul unei platforme web, care îi va ajuta să se asigure că primesc sumele prevăzute. Comisia va putea, de asemenea, să efectueze o corecție financiară prin reducerea următoarei tranșe a sprijinului UE pentru țara în cauză.

Următorii pași

Votat astăzi de Parlament, noul regulament se aplică tuturor fondurilor UE care fac obiectul gestiunii partajate începând cu 1 ianuarie 2021.

De asemenea, Parlamentul va vota o rezoluție cu recomandări adresate Consiliului și Comisiei în vederea aplicării regulamentului privind condiționalitatea — a se vedea aici proiectul de rezoluție.