Patru din zece femei (41%) susțin că echilibrul dintre viața profesională și cea personală s-a înrăutățit în ultimul an, de la declanșarea pandemiei, în condițiile în care în unele cazuri au trebuit să muncească mai mult, inclusiv peste program, pentru a face față cerințelor, dar și din cauză că unele activități casnice au consumat mai mult timp decât de obicei, arată un sondaj efectuat de platforma de recrutare online BestJobs. În acest context, aproape 25% dintre respondente spun că au luat în calcul să renunțe complet la job, pentru a putea face față responsabilităților crescute de acasă.
Pentru
a putea dedica mai mult timp familiei, aproape jumătate (46%) dintre femei au
spus că și-au redus în primul rând timpul pentru odihnă, iar trei din zece au
alocat mai puțin timp pentru relaxare, dar și hobby-uri. Totodată, aproape 18%
dintre respondente afirmă că au redus timpul alocat dezvoltării profesionale
sau personale.
Pe
fondul presiunii crescute de a răspunde atât cerințelor legate de job, cât și
celor de acasă, aproape patru din zece femei au declarat că au resimțit
oboseală puternică, aproape de burnout, iar în unele situații s-a ajuns chiar
la un grad de epuizare totală.
De
asemenea, întrebate care au fost principalele emoții resimțite în ultimul an, de la debutul pandemiei, cele mai multe dintre femeile
care au participat la sondaj (30,8%) au indicat senzația de copleșire
cauzată de supraîncărcare, sentiment urmat de anxietate. Două din zece femei au
simțit depresie, vinovăție că nu au destul timp pentru copii și familie, dar și
conflictul interior între a fi „angajatul ideal” și „mama ideală”. Pe ultimul loc
s-a aflat îngrijorarea că performanța lor profesională este judecată negativ
din cauza responsabilităților familiale crescute.
Cea mai mare presiune, cauzată de
multitasking
Principalul
stres pentru 32,7% dintre femeile participante la sondajul BestJobs a fost
presiunea constantă de a face prea multe lucruri într-o zi (multitasking), iar
14% au indicat stresul de a jongla permanent între familie și job. De asemenea,
12% dintre respondente spun că cel mai tare le-a afectat lipsa unui sprijin
pentru rezolvarea sarcinilor casnice.
În
timp ce jumătate dintre femei afirmă că responsabilitatea crescută de a avea
grijă de familie în ultimul an, de la declanșarea pandemiei, a fost împărțită
în mod egal cu partenerul, alte patru din zece femei spun că au preluat pe
umerii lor cea mai mare parte a sarcinilor. Dintre „joburile suplimentare” care
au consumat mai mult timp decât de obicei în ultimul an, pe primele trei locuri
se situează curățenia (32% dintre respondente), gătitul (28%) și cumpărăturile
(25%). Urmează timpul petrecut alături de copii, școala online și temele celor
mici.
Bărbații, mai puțin afectați de
responsabilitățile mai mari din familie
De
cealaltă parte, sub 8% dintre bărbații care au răspuns sondajului au declarat
că au luat în calcul să renunțe la job în ultimul an ca urmare a presiunii mai
ridicate din viața profesională și personală create de pandemie – un procent de
circa trei ori mai mic decât în cazul femeilor.
În ceea ce privește principalele
emoții resimțite în ultimul an, de la debutul pandemiei, doi din zece
bărbați au fost îngrijorați că performanța lor profesională este judecată
negativ din cauza responsabilităților familiale și s-au simțit vinovați că nu
au destul timp pentru familie. Totodată, 17,3% dintre respondenți au spus că au
fost mult mai obosiți, procentul fiind aproape la jumătate față de cel al
femeilor. 15,3% spun că au resimțit conflictul interior între a fi „angajatul
ideal” și „tatăl implicat” și numai 13% dintre bărbați (de aproape trei ori mai
puțin ca în cazul femeilor) spun că s-au simțit supraîncărcați de
responsabilități. Totodată, sub 8% dintre bărbații participanți la sondaj au
afirmat că au fost afectați de presiunea constantă de-a face prea multe lucruri
într-o zi (multitasking), procentul fiind de patru ori mai mic față de cel
înregistrat în rândul femeilor.
Sondajul BestJobs a fost efectuat în
perioada 15-30 februarie, pe un eșantion de 1324 utilizatori de internet,
reprezentativ la nivel urban din România, cu vârste cuprinse între 18 și peste
55 de ani. Din totalul respondenților, 55,2% sunt femei, iar 44,8%, bărbați.
Peste jumătate dintre femei (52,3%) au vârsta cuprinsă între 26 și 45 de ani,
iar 38% dintre respondente au declarat că au copii minori în grijă. Dintre
bărbații care au participat la sondaj, 53,8% au vârsta cuprinsă între 26 și 45
de ani, procentul celor care au și copii minori în întreținere fiind
similar.
Material de opinie de Radu Derscariu, Director și Simona Bădoiu, Manager, Global Employer Services, Deloitte România(foto)
Regulile privind declararea și impozitarea veniturilor
extra-salariale s-au modificat deseori pe parcursul ultimilor ani, de la
modalitatea de declarare, la cotele de impunere sau nivelul venitului la care
se aplică. De la introducerea declarației unice, în 2018, demersul s-a
simplificat semnificativ în ceea ce privește declararea veniturilor din cedarea
folosinței bunurilor, cunoscute sub denumirea de venituri din chirii. În plus,
în contextul pandemiei de COVID-19, au apărut și derogări de la plata obligațiilor
fiscale pentru anumiți contribuabili care obțin venituri din astfel de
activități.
Veniturile obținute de persoanele fizice din chirii din
România sunt considerate impozabile, astfel că cel care le încasează este
obligat să le declare la Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF), prin
intermediul declarației unice, și să plătească obligațiile fiscale aferente. În
principiu, obligații similare se aplică și în cazul rezidenților fiscali români
care obțin venituri din chirii din străinătate. În acest caz însă, trebuie să
se țină cont și de țara din care se obține venitul, dar și de prevederile
convențiilor de evitare a dublei impuneri, dacă există.
Cum se
impozitează veniturile din chirii?
Modalitatea de declarare și de
impunere a veniturilor din chirii diferă, în primul rând, de numărul de
contracte de închiriere pe care un contribuabil le are în derulare la finalul
unui an (cel mult sau mai mult de cinci contracte). Detaliile care urmează sunt
valabile pentru cazul cel mai des întâlnit în practică, al contribuabililor
care obțin venituri din chirii din cel mult cinci contracte.
În primul rând, este important de menționat faptul că un
contract de închiriere nou (sau orice modificare/reziliere a unui contract de
închiriere aflat în derulare) trebuie notificat la ANAF în termen de 30 de zile
de la producerea evenimentului, prin depunerea unei declarații unice (sau
rectificative, în cazul modificărilor/rezilierilor contractelor existente)
privind venitul estimat a fi realizat în anul curent. Pentru contractele în
derulare, termenul de depunere este cel general, de 25 mai a anului în care
contribuabilul estimează că va obține acel venit.
Anul următor, contribuabilul
trebuie să depună declarația unică privind venitul realizat în anul anterior până
la termenul legal, pentru definitivarea obligațiilor fiscale anuale, în mai
multe situații (de exemplu, în cazul în care chiria a fost stabilită în valută,
dacă se alege opțiunea de a declara venitul în sistem real etc.). În acest an,
termenul legal este 25 mai, pentru veniturile obținute în 2020 și cele estimate
pe 2021.
Veniturile din chirii se
declară de persoana fizică, cumulat cu alte venituri extra-salariale, dacă este
cazul. Venitul brut realizat se stabilește pe baza chiriei prevăzute în contractul
încheiat între proprietar și chiriaș, pentru fiecare an fiscal, indiferent de
momentul încasării chiriei. Impozitul datorat se
determină apoi de către contribuabil, prin aplicarea cotei de 10% asupra
venitului net anual impozabil. Acesta din urmă este determinat prin aplicarea
cotei forfetare de 40% asupra venitului brut realizat.
Contribuabilii
care obțin astfel de venituri și se încadrează în categoria persoanelor
obligate la plata contribuției de asigurări sociale de sănătate (CASS) achită
contribuția dacă valoarea venitului net anual impozabil (cumulat și cu alte
venituri nete extra-salariale, subiect de CASS)
depășește plafonul de 12 salarii minime brute pe țară. În 2020, plafonul anual
a fost de 26.760 de lei, corespunzător unui salariu minim brut pe țară de 2.230
de lei/lună, iar în 2021 plafonul anual este de 27.600 de lei, corespunzător
unui salariu minim de 2.300 de lei/lună. În acest caz, cota aplicabilă este de 10%
din plafonul menționat.
Derogări pentru veniturile din chirii obținute
în 2020
În cazul veniturilor din chirii, regulile de impozitare
au fost modificate pentru anul 2020, în contextul pandemiei de COVID-19, în
încercarea de a stimula proprietarii de imobile să ușureze, la rândul lor,
sarcina financiară a chiriașilor. Prin intermediul Legii 62/2020 privind
aplicarea anumitor facilități de la plata chiriei pentru perioada stării de
urgență, printre altele, a fost introdus un stimulent fiscal care presupune
scutirea de taxe pentru veniturile din chirii, în anumite condiții.
Astfel, pentru veniturile de acest tip obținute începând
din luna martie 2020, contribuabilul este scutit de impozit pe venit dacă a redus valoarea lunară a contractului
de închiriere cu cel puțin 30% față de luna februarie 2020. În acest caz,
valoarea redusă a veniturilor din chirii nu se ia în calcul nici la
determinarea plafonului pentru CASS. Facilitatea este valabilă pentru perioada
în care a fost redusă valoarea contractului de închiriere (demonstrată
printr-un act adițional la contractul de închiriere), dar nu mai târziu de 31
decembrie 2020.
Regula se aplică și persoanelor care, în cursul anului
2019, au obținut venituri din mai mult de cinci contracte de închiriere și, începând
cu 2020, califică veniturile din închiriere drept venituri din activități
independente.
Exemplu. O persoană a obținut venituri în anul 2020, dintr-un
contract de închiriere, după cum urmează: 3.000 de lei/lună în perioada ianuarie
– aprilie, 2.000 de lei/lună în perioada mai – august și 2.500 de lei/lună în
perioada septembrie – decembrie. Presupunem că aceste modificări ale valorii
chiriei au fost stabilite prin acte adiționale încheiate la contractul inițial
de închiriere. Așadar, începând cu luna mai 2020, veniturile din chirii s-au
redus cu aproximativ 33% față de februarie 2020, iar începând din septembrie
2020, venitul a fost mai mic cu aproximativ 16% comparativ cu aceeași
referință.
În aceste condiții, beneficiarul venitului trebuie să
plătească impozitul pe venit în România numai pentru sumele din chirii obținute
în perioadele ianuarie – aprilie 2020 și septembrie – decembrie 2020. Pentru
perioada mai – august 2020, acest venit nu este impozabil, având în vedere că valoarea
chiriei a scăzut cu mai mult de 30% față de februarie 2020. În plus, venitul
obținut în perioada mai – august 2020 nu se ia în calcul la stabilirea pragului
peste care contribuabilul datorează CASS (respectiv 12 salarii minime brute pe
economie).
Așadar, în ceea ce privește declararea veniturilor din
chirii, cei care au scăzut valoarea chiriei pentru un anumit contract cu mai
mult de 30% față de luna februarie 2020, beneficiază de facilitățile fiscale
prezentate anterior, pentru perioada din anul trecut în care au acordat
reducerea.
Pe 4 martie, Comisia Europeană a aprobat o investiție de peste 77 de milioane de euro din Fondul de coeziune pentru îmbunătățirea sistemului de colectare, tratare și reciclare a deșeurilor în județul Galați. Investiția va oferi un serviciu mai integrat, mai eficient și mai durabil de gestionare a deșeurilor, îmbunătățind calitatea mediului în beneficiul a peste 500 000 de locuitori.
Comisarul pentru coeziune și reforme, Elisa Ferreira, a declarat: Această investiție în cadrul politicii de coeziune va contribui la îmbunătățirea sănătății și a calității vieții persoanelor care locuiesc în județul Galați. Va îmbunătăți și mediul prin reciclarea materialelor altfel irosite și va stimula dezvoltarea biodiversității locale și a activităților economice.
Conform acestui proiect, întreaga populație din județ va avea acces la serviciul de salubrizare până la sfârșitul anului 2021, aspect deosebit de benefic pentru persoanele din zonele rurale, din rândul cărora doar 45 % au, în prezent, acces la astfel de servicii. Infrastructura nou-creată va spori reutilizarea și reciclarea deșeurilor de hârtie, metal, plastic, sticlă și lemn și va reduce cantitatea de deșeuri care vor ajunge la gropile de gunoi.
De asemenea, astfel, deșeurile menajere periculoase și deșeurile voluminoase vor putea fi tratate corespunzător. Investiția va genera aproximativ 300 de locuri de muncă noi în perioada de construcție și aproximativ 380 pe parcursul fazei operaționale. Mai multe informații despre investițiile finanțate de UE în România sunt disponibile pe platforma de date deschise.
Comisia Europeană a prezentat pe 4 martie, o propunere privind transparența salarială menită să asigure faptul că femeile și bărbații din UE primesc salarii egale pentru o muncă egală. Propunerea, care este o prioritate politică a președintei von der Leyen, stabilește măsuri de asigurare a transparenței salariale, cum ar fi informarea persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă referitor la salariul pe care urmează să îl primească, dreptul de a cunoaște nivelurile de remunerare a lucrătorilor care prestează aceeași muncă, precum și obligații de raportare a diferenței de remunerare dintre femei și bărbați pentru întreprinderile mari. De asemenea, propunerea facilitează accesul la justiție și consolidează mijloacele prin care lucrătorii își pot revendica drepturile. Angajatorilor nu li se va permite să le solicite persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă istoricul salarial și, la cererea angajaților, vor trebui să furnizeze date anonimizate referitoare la remunerații. Angajații vor avea, de asemenea, dreptul la despăgubiri pentru discriminarea salarială.04/03/2021
Noile măsuri, care țin seama de impactul pandemiei de COVID-19 atât asupra angajatorilor, cât și asupra femeilor, care au fost afectate deosebit de grav, vor spori gradul de sensibilizare cu privire la condițiile de remunerare din cadrul întreprinderilor și le vor oferi angajatorilor și lucrătorilor mai multe mijloace pentru a combate discriminarea salarială la locul de muncă. Măsurile vor aborda o serie de factori importanți care contribuie la diferența de remunerare existentă și sunt deosebit de relevante în contextul pandemiei de COVID-19, care accentuează inegalitățile de gen și expune femeile la un risc mai mare de sărăcie.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat: „Munca egală merită o remunerație egală. Iar pentru a asigura o remunerație egală, este nevoie de transparență. Femeile trebuie să știe dacă angajatorii le tratează în mod echitabil, iar atunci când nu este cazul, ele trebuie să aibă puterea să se lupte și să obțină ceea ce merită.”
Vicepreședinta pentru valori și transparență, Vera Jourová, a declarat: „Este timpul ca atât femeile, cât și bărbații să fie abilitați să își revendice drepturile. Dorim să le oferim persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă și lucrătorilor mijloace care să le permită să solicite un salariu echitabil și să își cunoască și să își revendice drepturile. Acesta este și motivul pentru care angajatorii trebuie să devină mai transparenți în ceea ce privește politicile lor de remunerare. Nu se mai acceptă standarde duble, nu mai există nicio scuză.”
Comisara pentru egalitate, Helena Dalli, a declarat: „Propunerea privind transparența salarială reprezintă un pas important pentru a asigura respectarea principiului egalității de remunerare între femei și bărbați pentru aceeași muncă sau o muncă de aceeași valoare. Aceasta le va permite lucrătorilor să își exercite dreptul la egalitatea de remunerare și va duce la eliminarea prejudecăților de gen în ceea ce privește remunerarea. Propunerea va permite, de asemenea, detectarea, recunoașterea și abordarea unei probleme pe care am dorit să o eradicăm încă de la adoptarea Tratatului de la Roma în 1957. Femeile merită recunoaștere, egalitate de tratament și prețuire pentru munca lor, iar Comisia se angajează să garanteze că locurile de muncă îndeplinesc acest obiectiv.”
Transparența salarială și o asigurare mai bună a respectării principiului egalității de remunerare
Propunerea legislativă se axează pe două elemente esențiale ale egalității de remunerare: măsuri de asigurare a transparenței salariale pentru lucrători și angajatori, precum și un acces mai bun la justiție pentru victimele discriminării salariale.
Măsuri privind transparența salarială:
transparența salarială pentru persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă – angajatorii vor trebui să ofere informații cu privire la nivelul inițial de remunerare sau la intervalul aferent acestuia în anunțul de post vacant sau înainte de interviul de angajare. Angajatorilor nu li se va permite să le adreseze potențialilor lucrători întrebări cu privire la istoricul lor salarial;
dreptul la informare pentru angajați – lucrătorii vor avea dreptul să solicite, de la angajator, informații cu privire la nivelul lor individual de remunerare și la nivelul mediu de remunerare, defalcat în funcție de sex, pentru categoriile de lucrători care prestează aceeași muncă sau o muncă de aceeași valoare.
raportarea diferențelor de remunerare între femei și bărbați – angajatorii cu cel puțin 250 de angajați trebuie să publice informații privind diferența de remunerare dintre lucrătorii de sex feminin și cei de sex masculin din organizația lor. În scopuri interne, aceștia ar trebui, de asemenea, să furnizeze informații cu privire la diferența de remunerare dintre angajații de sex feminin și cei de sex masculin pe categorii de lucrători care prestează aceeași muncă sau o muncă de aceeași valoare.
evaluarea comună a remunerațiilor – în cazul în care datele raportate privind remunerațiile evidențiază o diferență de remunerare între femei și bărbați de cel puțin 5 %, iar angajatorul nu poate justifica diferența pe baza unor factori obiectivi și neutri din punctul de vedere al genului, angajatorii vor trebui să efectueze o evaluare a remunerațiilor în cooperare cu reprezentanții lucrătorilor.
Îmbunătățirea accesului la justiție pentru victimele discriminării salariale:
despăgubiri pentru lucrători – lucrătorii care au fost victime ale discriminării salariale pe criterii de gen pot primi despăgubiri, inclusiv recuperarea integrală a plăților restante și a primelor sau a plăților în natură aferente;
sarcina probei îi revine angajatorului – angajatorului, și nu lucrătorului, îi va reveni în mod implicit sarcina de a dovedi că nu a existat nicio discriminare în ceea ce privește remunerarea;
sancțiuni care să includă amenzi – statele membre ar trebui să stabilească sancțiuni specifice pentru încălcarea regulii egalității de remunerare, inclusiv un nivel minim al amenzilor;
organismele de promovare a egalității și reprezentanții lucrătorilor pot acționa în numele lucrătorilor în cadrul unor proceduri judiciare sau administrative și pot introduce acțiuni colective privind egalitatea de remunerare.
Propunerea ține seama de situația actuală dificilă a angajatorilor, în special în sectorul privat, și menține proporționalitatea măsurilor, oferind în același timp flexibilitate pentru întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri) și încurajând statele membre să utilizeze resursele disponibile pentru raportarea datelor. Costurile anuale aferente raportării remunerațiilor de către angajatori sunt estimate a fi între 379 EUR și 890 EUR pentru întreprinderile cu peste 250 de angajați.
Etapele următoare
Propunerea de astăzi va fi transmisă acum Parlamentului European și Consiliului pentru a fi aprobată. După adoptare, statele membre vor avea la dispoziție doi ani pentru a transpune directiva în legislația națională și pentru a transmite Comisiei textele legislative relevante. Comisia va efectua o evaluare a directivei propuse după opt ani.
În martie 2014, Comisia Europeană a adoptat o recomandare referitoare la consolidarea principiului egalității de remunerare între bărbați și femei prin transparență. În pofida acestui lucru, punerea efectivă în aplicare și asigurarea respectării în practică a acestui principiu rămâne o provocare majoră în Uniunea Europeană. Parlamentul European și Consiliul au solicitat în mod repetat luarea de măsuri în acest domeniu. În iunie 2019, Consiliul a invitat Comisia să elaboreze măsuri concrete pentru a spori transparența salarială.
Președinta von der Leyen a anunțat că măsurile obligatorii de asigurare a transparenței salariale sunt una dintre prioritățile sale politice pentru actuala Comisie. Acest angajament a fost reafirmat în Strategia privind egalitatea de gen 2020-2025, iar astăzi Comisia prezintă o propunere în acest sens.
Tinerii NEETs – cu
vârste între 18 și 29 de ani, fără loc de muncă sau care nu se află într-un
program de educație sau formare profesională – se pot înregistra pe toată
durata lunii martie în programul internațional „NEETs in entrepreneurship”, pe
platformahttps://neets-entrepreneurship.org/ro/register, derulat de Junior Achievement în
România.
Programul este finanțat prin EEA
and Norway Grants Fund for Youth Employment și, potrivit organizatorilor, „include traininguri, ateliere de lucru,
webinarii, resurse informaționale despre profesii, antreprenoriat, educație,
oportunități de ucenicie, internship și mentorat, practică antreprenorială și
suport direct, prin consiliere și finanțare, pentru deschiderea unei afaceri”.
Proiectul NEETs in
Entrepreneurship este finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin EEA and
Norway Grants Fund for Youth Employment și este implementat de organizațiile
Junior Achievement din 6 țări. Până la finalul proiectului, 1.600 de tineri
NEET din Bulgaria, Italia, România și Spania vor beneficia de activități de
formare pentru dezvoltarea abilităților necesare la angajare sau pentru a își
deschide propria afacere.
Dezbatere publică organizată
de VERTIK pentru Viitor în vederea elaborării unei propuneri strategice de
integrare a perspectivei de gen în pregătirea, implementarea, monitorizarea și
evaluarea politicilor publice
Grupul
de inițiativă în politici publice VERTIK pentru Viitor organizează în data de 9
martie, începând cu ora 17:00, o dezbatere publică despre oportunitatea
introducerii și urmăririi unui set de indicatori de măsurare și evaluare a
egalității de gen în România.
De ce avem nevoie de date mai bune? VERTIK
consideră că diferențele de gen înregistrate de România nu sunt măsurate și
evaluate în mod regulat în baza unor indicatori statistici agregați. Ne
propunem să contribuim la elaborarea unor indicatori naționali ai egalității de gen
prin care să diminuăm aceste diferențe.
Estimăm decalaje dintre
femei și bărbați în următoarele domenii:
participarea economică
și accesul femeilor la oportunități;
promovarea femeilor
de carieră în poziții de decizie în politică, management și administrație;
rata de ocupare în
câmpul muncii;
plată și salarizare
egală pentru muncă și valoare adăugată egală;
acces la finanțare pentru
start-up-urilor cu antreprenoriat feminin;
rata de abandon
școlar în mediul rural;
reintegrarea
profesională a femeilor din mediul rural.
Pentru a rezolva
această problemă a decalajelor, VERTIK va fundamenta împreună cu grupul de
lucru din cadrul proiectului Femeie Lider o propunere de politică publică.
Considerăm că este esențial ca perspectiva
de gen să fie plasată în centrul procesului de elaborare a politicilor,
inclusiv în planificarea bugetară.
Indicatorii statistici
agregați vor permite integrarea perspectivei drepturilor femeilor și egalității
de șanse în procesele de elaborare a politicilor publice și vor asigura reprezentarea
femeilor la toate nivelurile procesului decizional politic. Știm că furnizarea
informațiilor practice, bazate pe dovezi, vor contribui la luarea unor decizii
politice care să aducă România mai aproape de egalitatea de gen și să
îmbunătățească atât viața femeilor, cât și pe cea a bărbaților.
Daniela Șerban, Inițiator și Președinte VERTIK pentru Viitor
Daniela Șerban, Inițiator și Președinte VERTIK pentru Viitor:„Avem nevoie de implementarea în
politicile publice și programele de finanțare a unui sistem de indicatori
statistici SMART privind diferențele de gen în domenii cheie și, astfel, să
urmărim înjumătățirea rapidă a decalajelor dintre femei și bărbați. Este vital
să accelerăm integrarea României în sistemul de valori al Uniunii Europene prin
creșterea vitezei de recuperare a diferențelor și decalajelor de gen de la o
durată medie de recuperare de 107 ani specifică Europei de Est la 54 de ani cât
este durata medie în Europa Occidentală. În final, vom încuraja antreprenoriatul
feminin și creșterea ratei de ocupare a femeilor în piața muncii, cu impact
direct în PIB-ul și bugetul României. Doar împreună putem construi o viziune pe
termen lung pentru România.”
Raluca Nicolaescu, Head of Marketing Mastercard România
Raluca
Nicolaescu, Head of Marketing Mastercard România: „Pe parcursul celor 4 ediții, Mastercard Index of Women
Entrepreneurs, raportul care prezintă progresul și reușitele femeilor de afaceri
din întreaga lume, ne-a arătat că, în ciuda diferențelor și decalajelor de gen,
femeile din România au continuat să depășească numeroase provocări și au reușit
să aibă un impact direct asupra bunăstării societății din care fac parte,
generând creștere economică. Însă acum, mai mult ca oricând, este important ca
autoritățile, companiile private și organizațiile locale să-și dea mâna, atât
pentru conturarea de politici publice, cât și pentru oferirea unor programe de
sprijin potrivite, care facilitează accesul femeilor la oportunități,
contribuie la fructificarea potențialului neexplorat și, prin urmare,
contribuie la un viitor mai bun pentru acestea și comunitate”.
La
eveniment vor participa oficiali ai Senatului României, Comisiei Europene, Băncii
Europene de Investiții, Agenției Naționale pentru Egalitatea de Șanse între
femei și bărbați, reprezentanți ai mediului legislativ și guvernamental din
România, antreprenoare cu experiență, lideri din lumea afacerilor,
reprezentanți ai asociațiilor de antreprenori și femei de afaceri, alte
asociații interesate de subiect, precum și presă.
Echipa
VERTIK care a fost implicată în acest demers este formată din Daniela Șerban,
Daniela Aldescu, Marcela Colica, Anamaria Corca, Melisa Menagi, împreună cu Ambasadoarele
VERTIK – Dana Lupșa, Diana Mardarovici, Cristina Chiorsac, Marilena Gheorghe,
Cristina Grigore, Cătălina Verdeș, Adina Risipitu, Diana Maria Georgescu,
Mariana Stan și Roxana Haja.
Partenerul Strategic
al evenimentului este Banca Europeană de Investiții. Partener principal al
proiectului este Mastercard. Partener instituțional: Insight Exec. Parteneri
media: Radio Romania Actualități, Financial Intelligence, Juridice, Money.ro,
Project-E, Economistul, România Durabilă, Club Economic.
Politici publice europene și naționale
în egalitatea de gen și antreprenoriat, indicatori și evaluare
Invitați:
Anca Dragu, Președinta Senatului
României
Agnieszka Wojdyr, Consilier politici
antreprenoriale și IMM, Directoratul General Întreprinderi și Antreprenoriat
(DG GROW), Comisia Europeană
Lara Tassan Zanin, Director România,
Banca Europeană de Investiții
Luminița Popescu, Secretar de Stat,
Agenția Națională pentru Egalitate de Șanse între femei și bărbați
Invitat
special
Marta Życińska, Vicepreședinte
Marketing și Comunicare, CEE Mastercard
Moderator:
Daniela
Șerban, Inițiator și Președinte VERTIK pentru Viitor
_________________
Sesiunea II
Cariere de succes și modele de
reușită, accesul femeilor la participarea economică și oportunități
Speakers:
Ana Maria Mihăescu, Membru Consiliu de
Administrație MedLife și Raiffeisen Bank
Paloma Castro Martinez, Fondator
inițiativa europeană WeInvest, fost director global Louis Vuitton Moet Henessy,
Lime, TedX Speaker
Maria Axente, Director Inteligență
Artificială, Pricewaterhouse Coopers Marea Britanie
Carmen Gavrilescu, Antreprenor Food
Consulting Development, Președinta Asociația Producătorilor de Salam de Sibiu
Andreea Răducan, Președinte Fundația
Olimpică Română
Dana Lupșa, Ambasadoare VERTIK
Moderator: Radu Magdin,
Consultant și Trainer, Leadership și Empowerment
_________________
Sesiunea III
Definirea, măsurarea și urmărirea unor
indicatori de egalitate de gen în România. Discuție interactivă pe marginea
problematicii identificată de VERTIK.
Participanți: Asociații
profesionale și părți interesate
Moderator:
Daniela Șerban, Inițiator și Președinte VERTIK pentru Viitor
VERTIK
pentru Viitor, www.vertik.ro, este
un grup de inițiativă în politici publice, fondat de Daniela Șerban, care își
propune să contureze o viziune pe termen lung pentru România, pornind de la
avantajele competitive, potențialul de valoare adaugată mare ale acesteia și
integrarea lor în oportunitățile internaționale. Un incubator de idei pentru
creștere economică bazat pe valori, VERTIK are o viziune care integrează
politici de dezvoltare a capabilităților noastre, construcții orizontale,
transversale și sectoriale pentru o Românie prosperă, pregătită pentru viitor. Grupul
include o echipă de cercetare și analiză independentă, compus din reprezentanți
ai societății civile și ai mediului antreprenorial.
Despre Mastercard
Mastercard, https://www.mastercard.ro, este o companie de tehnologie în industria globală de
plăți. Misiunea noastră este să generăm și să dezvoltăm o economie digitală
atotcuprinzătoare, care să ofere tranzacții sigure, simple, inteligente și
accesibile, în beneficiul tuturor, de pretutindeni. Prin transfer de date sigur
și prin rețele impenetrabile, prin parteneriate și cu pasiune, inovațiile și
soluțiile noastre le permit persoanelor fizice, instituțiilor financiare,
guvernelor și companiilor să își atingă potențialul maxim.Coeficientul nostru
de decență (DQ) este pilonul de bază al culturii care ne reprezintă și pe care
se sprijină tot ceea ce facem în companie și în afara ei. Conexiunile noastre
acoperă peste 210 țări și teritorii, astfel încât construim o lume sustenabilă
care le oferă tuturor accesul la posibilități de neprețuit.
Inspecțiile fiscale stabilesc, aproape invariabil, obligații
suplimentare de plată la impozitul pe profit în cazul instituțiilor financiare.
Presiunea asupra acestora a crescut odată cu introducerea obligațiilor de
raportare a tranzacțiilor transfrontaliere DAC6, care se adaugă cerințelor de
raportare existente, ce ar putea ridica și ele probleme în practică, de exemplu
FATCA (The Foreign Account Tax Compliance Act) și CRS (Standardul Comun de
Raportare). Ajustările de prețuri de transfer, provocările din zona telemuncii,
modificările intervenite pe final de an în Codul fiscal, dar și dispozițiile
învechite din zona de TVA punctează principalele zone de risc din perspectivă
fiscală pentru această industrie.
În dialog cu reprezentanții instituțiilor financiare din piața locală, în
cadrul evenimentului Ghid de gestionare a
riscurilor fiscale în industria financiară. Soluții de îmbunătățire a
fluxurilor de numerar, EY România a identificat principalele probleme cu
care se confruntă sectorul financiar-bancar și ce soluții există.
FATCA & CRS sunt zone pe care autoritățile fiscale nu le-au verificat încă, dar care pot ridica probleme în practică din cauza lacunelor de documentare și a procedurilor insuficient testate
Andra Cașu, Partener Asociat, Liderul Departamentului de Impozite Directe și Coordonator taxe al industriei de servicii financiare, EY România: „FATCA & CRS sunt zone pe care autoritățile fiscale nu le-au verificat încă, dar care pot ridica probleme în practică din cauza lacunelor de documentare și a procedurilor insuficient testate de către instituțiile financiare. În plus, de anul acesta, au intrat în scenă și raportările DAC 6, ceea ce poate însemna un nou centru de interes al autorităților fiscale, care, în ultimii ani, la aproape fiecare raport de verificare întocmit au stabilit obligații suplimentare”.
Andra Casu, EY Romania
„Niciun contribuabil nu are o vizibilitate individuală suficientă asupra celor mai bune practici din industrie, a problemelor identificate în inspecțiile fiscale sau a riscurilor generate de comportamentul local care urmează în multe cazuri exclusiv instrucțiunile de grup. Există desigur și tendințe macroeconomice și internaționale care afectează evoluția fiscalității în România, însă, dincolo de acestea, se simte puternic pulsul nevoii de colectare (prin inspecțiile fiscale în industria serviciilor financiare) și al cerințelor de conformare (de exemplu în zonele deja amintite DAC6, FATCA și CRS)”.
„Să nu uităm și de impactul pe care SAF-T îl va avea asupra băncilor în mod particular, deoarece, în momentul de față, acesta este un aspect fiscal polivalent care suscită interes și care cu siguranță va genera provocări practice”, a subliniat partenerul asociat EY.
Nevoia de a aduce sume suplimentare la bugetul de stat în 2021 va determina autoritățile fiscale să devină mai agresive decât până acum
Alex Slujitoru, avocat, Litigii Fiscale, Radu și Asociații: „În 2021, credem că nevoia de a aduce sume suplimentare la bugetul de stat va determina autoritățile fiscale să devină mai agresive decât până acum, ceea ce le predispune la neglijarea regulilor de procedură”.
Alex Slujitoru, EY Romania
„În contextul sancțiunilor recent introduse în Codul de procedură fiscală pentru o serie de abateri ale inspectorilor fiscali – ce merg până la constatarea nulității raportului de inspecție fiscală și a deciziei de impunere, spre exemplu, când acestea au fost emise într-o situație ce a condus și la sesizarea organelor penale – un contribuabil bine informat și vigilent pe parcursul desfășurării controlului poate obține rezultate neașteptat de favorabile”, a mai semnalat Alex Slujitoru.
Noi obligații de raportare în 2021 privind tranzacțiile transfrontaliere, DAC 6 e un nou pas în direcția transparenței fiscale la nivel european
În privința modificărilor aduse de Codul fiscal la finalul anului trecut legislației fiscale, Răzvan Ungureanu, Senior Manager, Departamentul de Impozite Directe, EY România, a punctat: „Consolidarea fiscală în ceea ce privește impozitul pe profit, clarificarea tratamentului fiscal aplicabil IFRS 16 sau a tratamentului fiscal al cesiunilor de titluri de stat sunt doar câteva dintre principalele modificări. Nici începutul anului 2021 nu s-a lăsat mai prejos, aducând noi obligații de raportare în ceea ce privește tranzacțiile transfrontaliere, DAC 6, un nou pas în direcția transparenței fiscale la nivel european”.
Răzvan Ungureanu, Director, Business Tax Advisory (BTA), EY România
Ne așteptăm ca autoritățile fiscale să ia măsuri prin schimbarea practicii în cadrul inspecțiilor fiscale în conformitate cu recomandările OCDE, ceea ce ar trebui să ducă la un mediu mai armonizat și la mai puține controverse în viitor
Georgiana Bizdrigheanu, Manager, Departamentul de Prețuri de Transfer, EY România: „Fie că vorbim despre acordarea de împrumuturi, implementarea unor structuri de tipul cash-pooling sau alte forme de suport financiar, finanțarea intra-grup este cea mai directă formă de obținere a unui sprijin financiar pentru desfășurarea activităților, atât de necesară în special în ultimul an pentru multe dintre companiile din România”.
Georgiana Bizdrigheanu, EY Romanaia
„Raportul publicat de OCDE privind tranzacțiile financiare ar trebui să ajute atât contribuabilii, cât și autoritățile fiscale să determine în mod unitar dacă a fost respectat principiul prețului de piață în tranzacțiile financiare. În mod normal, ne așteptăm ca autoritățile fiscale să ia măsuri prin schimbarea practicii în cadrul inspecțiilor fiscale în conformitate cu recomandările OCDE, ceea ce ar trebui să ducă la un mediu mai armonizat și la mai puține controverse în viitor. Rămâne de văzut cât de realistă este această așteptare prin prisma inspecțiilor viitoare efectuate de ANAF în zona prețurilor de transfer vizând tranzacțiile financiare”, a adăugat Georgiana Bizdrigheanu.
Prevederile privind scutirile de TVA la nivelul UE pentru serviciile financiare au rămas neschimbate din 1977 și sunt dificil de aplicat în practică
Prevederile referitoare la TVA și problemele pe care le generează în piața serviciilor financiare au fost semnalate de Georgiana Iancu, partener EY și Coordonatorul Departamentului de Taxe indirecte și Florina Parîng, Senior Manager, EY România. „Prevederile privind scutirile de TVA la nivelul UE pentru serviciile financiare au rămas neschimbate din 1977 și vedem zilnic cât de dificil sunt de aplicat în practică. Dispozițiile «învechite» din Directiva de TVA nu au ținut ritmul cu evoluțiile economiei moderne și, în mod evident, nu sunt adecvate unor tranzacții financiare moderne, complexe și dependente masiv de tehnologie. În fiecare an, vedem noi întrebări preliminare adresate CJUE, fie din cauza unor decizii anterioare ale Curții care necesitau mai multă claritate și perspective noi, fie pur și simplu pentru că legislația de TVA nu acoperă spețele și complexitățile inerente tranzacțiilor financiare”, a declarat Georgiana Iancu.
Florina Paring, EY Romania
„Cesiunile de creanțe, recuperările de costuri, operațiunile în afara sferei de TVA prin prisma deducerii TVA, tranzacțiile mamă-sucursală și impactul asupra proratei de deducere sunt doar câteva din laitmotivele întrebărilor preliminare la Curtea Europeană de Justiție adresate în ultimii ani. Rolul jurisprudenței europene în descâlcirea regulilor de TVA în sectorul serviciilor financiare a devenit esențial în ultimii ani, însă rezultă deseori într-o aplicare restrictivă, inadecvată sau exagerat de complexă a scutirilor de TVA și a regulilor privind deducerea acestei taxe”, a completat Florina Parîng.
„Ca parte a inițiativei de reformare a regimului de TVA pentru serviciile financiare și de asigurare, Comisia Europeană a lansat procesul consultativ cu mediul de afaceri la începutul lunii februarie, termenul de răspuns fiind 31 mai 2021. Jucătorii din sectorul financiar-bancar și asigurări au, așadar, posibilitatea să contribuie activ în acest proces care acoperă elemente esențiale pentru viitorul serviciilor financiare. Mă refer aici la eliminarea scutirilor de TVA, introducerea unei opțiuni de taxare, aplicabilitatea scutirii de cost sharing și pentru serviciile financiare sau includerea unei rate fixe de deducere a TVA: caracter opțional sau obligatoriu”, a conchis partenerul coordonator al Departamentului de taxe indirecte, EY România, Georgiana Iancu.
Georgiana Iancu, EY Romania
Procesul de management al schimbării vizavi de munca la distanță poate părea simplu, dar dacă nu este coordonat într-un mod adecvat, structurat, poate duce la diminuarea eficienței angajaților pe termen mediu și lung
Deși domeniul financiar „a fost printre cele mai reticente”, „telemunca este posibilă în această industrie”, a subliniat Corina Mîndoiu, Partener Asociat, Departamentul de Impozit pe Venit și Contribuții Sociale, EY România. „Într-o perioadă foarte scurtă, activitatea remote a fost implementată la scară largă. Procesul de management al schimbării vizavi de munca la distanță poate părea simplu, dar dacă nu este coordonat într-un mod adecvat, structurat, poate conduce la o diminuare a eficienței angajaților pe termen mediu și lung”, a mai spus Corina Mîndoiu.
Corina Mindoiu, EY Romania
Munca de la domiciliu, implementată de mulți angajatori din martie 2020, a generat și necesitatea adaptării pachetului salarial la noua realitate
Geanina Ciorâța, Senior Manager, Departamentul de Impozit pe venit şi contribuţii sociale, EY România, a explicat și implicațiile ce au derivat din telemuncă: „Ca urmare a muncii de la domiciliu, implementată de mulți angajatori din martie 2020, a devenit necesară și adaptarea pachetului salarial la noua realitate, astfel încât motivarea salarială, productivitatea angajaților și competitivitatea pachetului salarial să nu aibă de suferit ca urmare a pandemiei. În plus, modificările legislative adoptate de la 1 ianuarie 2021 aduc o serie de noi beneficii neimpozabile, pentru unele din ele, însă, existând anumite semne de întrebare cu privire la procedura de acordare. Nu în ultimul rând, subiectul tichetelor cadou rămâne încă unul sensibil, chiar și după cele mai recente modificări ale Codului Fiscal”.
Geanina Ciorata, Manager, EY Romania
***
Despre
EY România
EY este una dintre cele mai mari firme de
servicii profesionale la nivel global, cu 298.000 de angajaţi în peste 700 de
birouri în 150 de țări și venituri de aproximativ 37,2 miliarde de USD în anul
fiscal încheiat la 30 iunie 2020. Reţeaua noastră este cea mai integrată la
nivel global, iar resursele din cadrul acesteia ne ajută să le oferim
clienţilor servicii prin care să beneficieze de oportunitățile din întreaga
lume.
Prezentă în România din anul 1992, EY este liderul de pe piața serviciilor
profesionale. Cei peste 800 de angajați din România și Republica Moldova
furnizează servicii integrate de audit, asistență fiscală, juridică, strategie și
tranzacții, consultanță către companii multinaționale și locale. Avem birouri
în Bucureşti, Cluj-Napoca, Timișoara, Iași și Chișinău. EY România s-a afiliat
în 2014 singurei competiții de nivel mondial dedicată antreprenoriatului, EY
Entrepreneur Of The Year. Câștigătorul ediției locale reprezintă România în
finala mondială ce are loc în fiecare an, în luna iunie, la Monte Carlo. În
finala mondială se acordă titlul World Entrepreneur Of The Year. Pentru mai
multe informații, vizitați pagina noastră de internet: www.ey.com
Regia Națională a Pădurilor – Romsilva contestă informațiile false
lansate în spațiul public cu privire la lucrările silvice efectuate în Pădurea Snagov.
În susținerea contestării, Romsilva prezintă următoarele argumente:
„Lucrările efectuate de Direcția Silvică Ilfov în pădurea
Vlădiceasca, administrată de Ocolul Silvic Snagov, sunt legale, dețin toate
autorizațiile și respectă amenajamentul silvic în vigoare.
În această perioadă au loc, pe o
suprafață de 10,29 hectare din U.P. III Vlădiceasca, tăieri progresive prin
care sunt puse în lumină regenerările naturale, fiind extrași stejarii cu
vârsta de 120 de ani pentru a asigura regenerarea naturală a pădurii și
dezvoltarea puieților de stejar. Această lucrare silvică este una conform cu
legislația în vigoare și cu normele tehnice, respectă amenajamentul silvic
realizat de cercetători în silvicultură și aprobat de autoritatea în domeniu
silvic și deține toate autorizațiile legale. Pădurile se regenerează tot
timpul, lemnul fiind o importantă resursă regenerabilă.
Facem aceste precizări deoarece, în
ultima perioadă, doamna Mirela Vaida, folosindu-se de statutul de persoană
publică și realizator al unei emisiuni pe un post de televiziune cu acoperire
națională, a exercitat presiuni asupra angajaților Direcției Silvice Ilfov și a
autorităților locale pentru ca această lucrare legală și necesară să fie
stopată, întrucât dorește să se «bucure de liniște și de peisaj», pădurea
respectivă aflându-se în apropierea proprietății pe care domnia sa o deține în
localitatea Ciofliceni.
Chiar dacă Direcția Silvică Ilfov i-a
pus la dispoziție, prin adresa 1222/C.R./01.03.2021, toate informațiile
referitoare la lucrările silvice din pădurea respectivă, doamna Mirela Vaida a
continuat campania de dezinformare și denigrare, în spațiul public, a Regiei
Naționale a Pădurilor – Romsilva, inclusiv prin intermediul emisiunii pe care o
realizează domnia sa la postul de televiziune cu acoperire națională, fără a fi
prezentat în emisiunea respectivă și punctul de vedere al Direcției Silvice
Ilfov.
Mai mult, chiar dacă prin adresa
respectivă a fost avertizată cu privire la interdicția legală și pericolele
reprezentate de accesul neautorizat și fără echipamente de protecție într-un
parchet în lucru, doamna Mirela Vaida, însoțită de un minor, a intrat ilegal în
zonă și a realizat un video, pe care l-a distribuit ulterior în rețelele de
socializare, însoțit de informații false.
Facem precizarea că «lăstărișul»
prezentat de doamna Mirela Vaida în materialul video respectiv sunt puieții de
stejar care se vor dezvolta într-o pădure tânără de stejar în câțiva ani,
pădurea nu este «rasă», ci regenerată natural, iar pădurea Snagov nu «moare», ci este întinerită mereu,
conform normelor în vigoare, așa cum o fac silvicultorii români de peste 150 de
ani, chiar dacă în urma acestor lucrări efectuate de o instituție a statului
într-o pădure a statului o privează, temporar, de «priveliște». Silvicultorii
vor asigura, prin această lucrare silvică, posibilitatea ca și următoarele
generații de cetățeni să se bucure de o «priveliște» similară cu cea avută de
doamna Mirela Vaida atunci când a achiziționat proprietatea din apropierea
pădurii de stat.
Direcția Silvică Ilfov administrează
19.426 hectare de pădure și a regenerat în ultimii cinci ani 581 hectare
hectare de fond forestier, 434 hectare prin regenerări naturale și 147 hectare
prin regenerări artificiale, cu lucrări de împăduriri, plantând în acest
interval 2,6 milioane puieți forestieri”.
Studiourile Ferentari reprezintă
o formă de susținere socială dedicată copiilor dintr-una dintre cele mai
defavorizate zone din Capitală. Este cauza
lunii martie din programul de
intervenție socială derulat de Asociația Zi de Bine, prin care oricine poate
„să-și doneze” ziua de naștere în sprijinul cauzei sociale a lunii în care e
aniversarea lui. Primul susținător în acest fel al cauzei lunii martie este
ambasadorul Israelului la București, David Saranga, care și-a donat ziua de
naștere. Studioul astfel susținut vizează educația prin teatru, asigurată de o
trupă de actori pentru 30 de copii din cartier.
Inițiatorii
subliniază că „Trupa de teatru Playhood, coordonată de actorul Ionuț Oprea, s-a
născut în urmă cu șapte ani, în cadrul Școlii Generale 136. Playhood a început cu o misiune simplă, de a
folosi artele vizuale și ale spectacolului pentru a-i ajuta pe copii să-și
dezvolte abilități de bază ca cititul, scrisul și gândirea critică. De-a lungul timpului, mai mulți copii care
s-au antrenat alături de Ionuț Oprea au participat la festivalurile de profil
din țară și din afara granițelor, dând replica unor artiști precum Ada Solomon,
Radu Jude și mulți alții. Anul trecut, în plină pandemie, Ionuț Oprea și
Mădălina Dorobanțu au înființat
Asociația Ferentari, din nevoia de a ține pasul cu succesul și
dezvoltarea proiectului Playhood”.
Ionuț Oprea, actor, co-fondator al Asociației Ferentari: „După o lungă călătorie de 7
ani, iată că proiectul mult visat începe să se contureze. În decursul acestei
perioade am învățat adevărate lecții de viață și totodată, am văzut cu ochii
noștri schimbarea pe care a adus-o Playhood pentru copii din cartierul
Ferentari. Este o imensă bucurie pentru mine să văd cum munca lor este
apreciată și recunoscută de artiști de top și de mass media și că unii dintre
copii chiar au început să primească roluri plătite în diferite producții. Cu alte cuvinte, abia aștept să țin prima oră
de curs direct din Studiourile Ferentari”.
Melania Medeleanu și Luciana Zaharia, fondatoarele Asociației Zi de Bine:
„Fiecare clipă pe care acești
copii o petrec în studio, la repetiții și filmări, e o clipă mai mult petrecută
departe de stradă și pericolele ei. Fiecare clipă în care se joacă și învață
într-un mediu prietenos și încurajator înseamnă o șansă în plus de a ține capul
sus și de a face un pas spre o viață mai bună. Noi ne-am propus să fim alături
de ei acum, la începuturi, și, de ce nu, să-i aplaudăm într-o zi, când vor urca
pe scenele festivalurilor de teatru la care merită să ajungă”.
Suma necesară pentru întregul proiect este de 35.000 de euro, bani cu
care se vor realiza renovarea și dotarea studioului și acoperirea costurilor
necesare funcționării acestuia până la finalul anului.
Proiectul lunii
martie, Studiourile Ferentari, este susținut de partenerii strategici ai
Asociației Zi de Bine: Lidl România, Grupul EON România și UniCredit Bank.
Alte metode prin
care se poate susține suplimentar cauza asociației:
Asociația Zi de
Bine reamintește că scopul ei „este acela de a crea comunități, de a sprijini
mii de oameni aflați în situații vulnerabile și de a crea notorietate în jurul
unor cauze ignorate. Asociația va susține câte un ONG în fiecare lună a anului.
Fiecare cauză selectată de Asociația Zi de Bine se adresează unei comunități și
se implementează cu ajutorul unui ONG local. Mecanismul de funcționare este
unul simplu: la fiecare început de lună se va anunța cauza susținută și se vor
descrie nevoia și beneficiarii. La finalul lunii, donatorii vor afla ce s-a
întâmplat cu banii și vor fi invitați să vadă rezultatul implicării lor. Dacă
aveți un proiect în care credeți dar pentru care nu ați găsit încă finanțare,
îl puteți înscrie pe www.zidebine.ro”.
„Anul pandemiei” a fost unul dintre vârfurile ciclului economic actual în ceea ce privește investițiile în active imobiliare comerciale, cu o creștere de 37% față de 2019, până la aproape 900 de milioane de euro. În 2021, piața ar putea înregistra o scădere, pentru că unii cumpărători ar putea amâna investiții pe fondul lipsei de claritate în ceea ce privește fluxurile viitoare de venituri, arată raportul pieței de imobiliare în 2021 publicat de Colliers. Pentru acest an, consultanții Colliers estimează un volum total al tranzacțiilor imobiliare comerciale de peste 0,5 miliarde de euro și observă, de asemenea, că este loc pentru o ușoară scădere a randamentelor până la sfârșitul anului pentru spațiile clasa A de birouri și pentru cele industriale, dacă economia în general, alături de factorii politici și monetari, vor fi la un nivel satisfăcător.
În ceea ce privește dimensiunea investițiilor, sectorul de birouri a rămas
cea mai importantă sursă a activității de tranzacționare în 2020, cu un volum
total de 762 milioane de euro. Două tranzacții de referință, care cumulează
peste 400 de milioane de euro, au fost în lumina reflectoarelor. Ce este și mai
important este că tranzacțiile s-au încheiat în vară, după ce impactul negativ
al pandemiei devenise vizibil.
Prima a fost vânzarea portofoliului de birouri NEPI Rockcastle către AFI
Europe consiliată de Colliers, cea mai mare tranzacție de birouri din istoria
pieței imobiliare românești și una dintre cele mai mari din Europa Centrală și
de Est, cu un record de 307 milioane de euro. În urma tranzacției, AFI Europe a
devenit al doilea cel mai mare proprietar de birouri din România, cu un
portofoliu de aproximativ 225.000 de metri pătrați, inclusiv livrările
programate. A doua cea mai importantă tranzacție a fost vânzarea Floreasca Park
din proprietatea GLL către o societate mixtă formată din Resolution Property
(Grupul Fosun) și Zeus Capital Management, pentru 105 milioane de euro.
Alte două tranzacții importante, care au însumat aproximativ 55 de
milioane de euro fiecare, au fost finalizarea achiziției The Bridge III de
către Dedeman de la Forte Partners și achiziția Global City Business Park de
către Arion Green de la Global Finance. O tranzacție notabilă a fost și cea a
investitorului ungar cu planuri pe termen lung Optima, care a achiziționat
pachetul majoritar (61,5%) în compania poloneză GTC pentru suma de 116 milioane
de euro.
Impulsionat de o cerere solidă a chiriașilor și de boom-ul indus de
lockdown în comerțul electronic, sectorul industrial a fost al doilea cel mai
activ, deși tranzacțiile au reprezentat doar 10% din volumul total. Cea mai
mare parte din suma totală provine din mai multe tranzacții efectuate în
București, achiziția CTP de către Equest Logistic Center pentru 30 de milioane
de euro fiind cea mai mare tranzacție a anului. Lipsa spațiilor la vânzare reprezintă un factor care ține activitatea
tranzacțională din acest sector sub potențial.
„În ansamblu, în 2020 s-a înregistrat un mix de cumpărători deja prezenți – printre care și unii care s-au reactivat, dar și investitori noi. Fosun este o intrare oarecum spectaculoasă, deoarece marchează prima tranzacție majoră a capitalului asiatic pe piața locală și acest lucru este relevant mai ales având în vedere modul în care acești investitori au schimbat peisajul din țările vecine din CEE în trecutul recent. Remarcăm, de asemenea, destul de mult interes manifestat de investitori noi, care continuă să privească piața românească chiar și în acest context, dar mai degrabă investitori privați neinstituționali decât cei instituționali. Ca un alt punct pozitiv pentru 2020, e de notat că România a închis anul cu o cotă de piață aproape dublă în regiunea CEE-6, în creștere de la 4,7% în 2019 la 8,5% în 2020”, spune Anca Merdescu, Associate Director Investment Services la Colliers.
Anca Merdescu, Colliers International
Randamentele din România nu au evoluat atât de mult în ton cu tendința
descendentă din regiune din ultimul deceniu, ceea ce a oferit o mai mare
rezistență la contextul actual. În ceea ce privește birourile, unele tranzacții
viitoare, care ar putea fi închise în 2021, s-ar putea înscrie chiar într-o
tendință de scădere a randamentelor, deși consultanții Colliers consideră că
până acum randamentele pentru activele prime au rămas deocamdată în mare parte
neschimbate față de trimestrele anterioare, la 7%.
Pentru activele din sectorul industrial & logistic (I&L), există
unele evoluții pozitive pe fondul tranzacțiilor recent închise și viitoare,
randamente pentru proprietățile de top scăzând cu aproximativ 0,25 puncte
procentuale, la 8%. Datorită lipsei tranzacțiilor de referință din retail,
consultanții Colliers nu pot identifica cu exactitate randamentele medii pentru
acest sector, dar consideră că, în cazul în care o astfel de afacere ar fi
încheiată, aceasta ar fi în zona a 6,75%, în creștere cu aproximativ 0,25
puncte procentuale față de anul precedent.
„Băncile au rămas oarecum deschise finanțării proprietăților care generează venituri și, într-o măsură mai mică, noilor dezvoltări. Clasele de active cel mai puțin preferate au fost hotelurile și unitățile de retail, cu o înclinare clară pentru finanțarea proiectelor noi, în special pentru birourile prime și investițiile industriale. Marja obținută s-a situat la aproximativ 250-350 puncte de bază, perioada de amortizare scăzută fiind în continuare o provocare. Cu toate acestea, incertitudinile contextului prezent alături de rate ale dobânzilor foarte scăzute în piețele financiare ar putea întări probabil apetitul pentru clasa de active imobiliare”, a explicat Anca Merdescu.
Având în vedere natura pieței de investiții și faptul că tranzacțiile pot
dura în unele cazuri și câțiva ani până la finalizare, este probabil ca 2021 să
fie ceva mai slab, în ciuda faptului că activitatea va continua. Pentru
comparație, România a început 2020 cu aproximativ 500 de milioane de euro în
tranzacții aflate în proces de due-diligence, în timp ce pentru 2021, debutul
este la aproximativ 150 de milioane de euro.
De asemenea, consultanții Colliers continuă să vadă multe incertitudini la
orizont pentru fiecare dintre sectoarele mari care ar putea amâna ofertele. În
cazul birourilor este vorba despre fluxul incert de venituri pe fondul
creșterii muncii remote în mod permanent, declinul turismului în ansamblu
(inclusiv călătoriile de afaceri) va reduce veniturile hotelurilor, în ceea ce
privește retailul, incertitudinea ține de
impactul continuu al comerțului electronic care a fost accelerat de
pandemie, iar pentru sectorul industrial & logistic există incertitudini
legate de anumite sectoare de producție, pentru care procesul de recuperare ar
putea dura ani de zile.
„Având în vedere dimensiunea și volumul
mare de tranzacții semnate, închise sau în așteptare, putem spune că interesul
investitorilor instituționali pentru activele românești a rămas neschimbat și
ne așteptăm să se concretizeze și în anii următori. Pe măsură ce gradul de
sofisticare și complexitate cresc în rândul investitorilor și structurilor de
tranzacții propuse, unii vor crede că există un efort al autorităților de a
alinia cadrul juridic românesc la standardele occidentale pentru investiții –
moment în care este important să analizăm mai îndeaproape specificul pieței”,
atrage atenția Francisc Peli, Managing Partner la firma de avocatură
PeliPartners.
Despre Colliers
Colliers (NASDAQ, TSX: CIGI este unul dintre
liderii globali în servicii de consultanță imobiliară și de management al
investițiilor. Cu operațiuni în 67 de țări, cei peste 15.000 de specialiști
lucrează împreună pentru a oferi consultanță de specialitate pentru chiriași,
proprietari și investitori. Timp de peste 25 de ani, echipa noastră
experimentată de management a oferit acționarilor profituri investiționale
anuale de aproape 20%. Cu venituri anuale de 3 miliarde de dolari (3,3 miliarde
de dolari inclusiv afiliații) și active gestionate de 40 miliarde de dolari,
compania maximizează potențialul proprietăților și accelerează succesul
clienților și al angajaților. Pentru mai multe detalii despre Colliers accesați
corporate.colliers.com, Twitter @Colliers sau LinkedIn.
