Parteneriat fenix.eco-BNP Paribas Personal Finance SA Sucursala București

0

Startup-ul românesc fenix.eco a realizat un parteneriat cu BNP Paribas Personal Finance SA Sucursala București, extinzându-și activitatea și pe segmentul B2B. BNP Paribas Personal Finance SA Sucursala București este primul partener corporate al fenix.eco pe acest segment.

Grégoire Vigroux, Serial Entrepreneur & Business Angel, subliniază: „Am intrat cu succes pe piața smartphone-urilor în urmă cu opt luni. Acum intenționăm să duplicăm succesul de care am avut parte pe segmentul B2C, în zona B2B. Din cauza impactului economic al COVID-19, multe companii încearcă în prezent să-și optimizeze cheltuielile. Smartphone-urile noastre recondiționate au un aspect impecabil și se află într-o stare perfectă de funcționare, la un preț mult mai mic comparativ cu unele noi. Potrivit producătorului HMD Global, 91% dintre companiile europene consideră că prețul este un factor important atunci când achiziționează smartphone-uri pentru angajații lor. Prin urmare, cred că fenix.eco va deveni rapid soluția optimă pentru un număr tot mai mare de IMM-uri și cumpărători din zona corporate. Din ce în ce mai multe companii sunt de părere că trecerea la o economie circulară nu are implicații doar la nivel economic, ci și pentru mediul înconjurător. Potrivit Recommerce, procesul de fabricare a unui smartphone generează 56 kg de CO2 și necesită 44 kg materie primă. Acest aspect reprezintă argumentul pentru care fenix.eco poate fi o soluție dezirabilă pentru companiile care doresc să își optimizeze costurile, dar să aibă și un impact pozitiv asupra mediului”.

Miruna Senciuc, CEO BNP Paribas Personal Finance SA Sucursala București: „Mai mult decât un model de business sustenabil, o parte fundamentală a ADN-ului nostru o reprezintă și susținerea activă a unor inițiative care promovează responsabilitatea față de mediul înconjurător. Întâmpinăm cu mare entuziasm fiecare prilej prin care întâlnim oameni vizionari, determinați să genereze un impact pozitiv pentru un viitor mai bun, așa cum este start-upul fenix.eco. Cred cu tărie în potențialul pe care un model de afaceri precum cel de economie colaborativă îl are pentru a genera un comportament sustenabil de consum colectiv. Am ales să folosim telefoane vechi recondiționate în locul achiziționării unora noi, deoarece astfel putem contribui la reducerea producției de produse poluante”.

Fenix.eco reamintește că „a lansat primul magazin online destinat consumatorilor finali – B2C (www.fenix.eco) – în luna aprilie. În prezent, are în portofoliu peste 20 de modele recondiționate de smartphone-uri Apple, Samsung, Sony și Huawei dedicate companiilor, la prețuri cu până la 50% mai mici decât unele noi. Pe lângă aparatul recondiționat, telefoanele fenix.eco dispun de accesorii noi și beneficiază de o garanție de 12 luni. Fenix.eco vizează companiile care doresc să ofere angajaților lor cele mai bune mărci de smartphone-uri la un cost accesibil. În prezent, Apple reprezintă 75% din vânzările fenix.eco, iar iPhone 8 este bestseller-ul companiei. Magazinul online dispune de o secțiune B2B, www.fenix.eco/B2B, unde cumpărătorii corporate pot plasa comenzi și obține reduceri, pe baza volumelor comandate”.

Performanțe financiare ale brandului Loncolor

0

Brandul românesc Loncolor, produs de Papillon Laboratoires Cosmetiques, definită drept „cea mai importantă companie românească producătoare de vopsea pentru păr, cu o experiență de 27 de ani în domeniu”, a obținut în ultima perioadă o serie de recunoașteri ale performanțelor calitative și financiare:

– locul 1 în Topului Național al Firmelor 2020 realizat de Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR), categoria Întreprinderi Mijlocii, domeniul Industrie, grupa ”Fabricarea parfumurilor și a produselor cosmetice (de toaletă)”

– locul 1 în clasamentul general Top Afaceri România realizat de Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR)

Papillon Laboratoires Cosmetiques a vândut aproape 8 milioane de produse în 2019; cifră de afaceri, peste 12 milioane de euro, cu sublinierea că „Loncolor deține cea mai mare cotă de piață în volume (din total România Retail, în categoria Coloranților de Păr, conform raportului Nielsen, perioada ianuarie-octombrie 2020)”. 

Marius Niță, director de marketing și vânzări, Loncolor, accentuează: „An de an și zi după zi investim pasiune, timp, expertiză și resurse în tot ceea ce înseamnă Papillon Laboratoires Cosmetiques, iar atunci când aceste ore de muncă se traduc în rezultate financiare remarcabile, ne bucurăm de reușită și ne dorim să devenim și mai buni! 2020 este un an care a adus provocări majore pentru fiecare dintre noi, dar ne-a și motivat să nu încetăm să găsim soluții pentru nevoile consumatoarelor noastre, să fim aproape de ele chiar și în starea de urgență și să lansăm o gamă nouă, Loncolor Eepert Hempstyle cu nuanțe vibrante, moderne, care le scot în evidență frumusețea părului, mai ales acum când alte trăsături sunt ascunse de măștile care ne protejează”.

Start pentru două milioane de turiști în România cu ajutorul Diasporei

0

S-a dat startul venirii a două milioane de turiști anul viitor în România cu ajutorul Diasporei: comunitatea RePatriot, platformă a proiectului Romanian Business Leaders (RBL) de inspirație, acțiune, consiliere și informație pentru accesul românilor din străinătate la oportunitățile din țară, a lansat inițiativa RePatriot Turism (https://repatriot.ro/turism/), al cărei obiectiv este „promovarea României ca destinație turistică pe piața internațională și creșterea turismului de incoming cu ajutorul românilor de pretutindeni”. Inițiativa beneficiază de susținerea Ministerului Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri, a Departamentului pentru Românii de Pretutindeni și a Administrației Prezidențiale.

Dragos Anastasiu

Dragoș Anastasiu, lider al RePatriot Turism, sintetizează entuziasmul momentului și oportunitatea perspectivei: „Este foarte important să ne promovăm online și offline, dar nu uitați că Diaspora este mult mai numeroasă și motivată, astfel cei 5.000.000 de români din afara granițelor pot face mult mai mult decât toți ceilalți la un loc. Am identificat deja ambasadori în rândul acestora și vom continua acțiunea de creștere accelerată a lor, astfel să creăm noi comunități. Toți cei care vor promova și vor aduce turiști străini în România vor fi răsplătiți printr-o recunoaștere specială, dar și prin instrumente specifice. Suntem convinși că prin această inițiativă putem aduce două milioane de turiști în România anul viitor – un milion de români și un milion de turiști străini”.

Marius Bostan, inițiatorul RePatriot: „Când se vor ridica barierele să fim pregătiți să acționăm decisiv! Deja să avem turiști care se vor îndreapta spre România. Astfel, prin resursele noastre, prin voluntariat, prin companiile și activitățile noastre, prin locurile de muncă noi create, dăm consistență afișării steagul României și insignei RePatriot. RePatriot în fiecare zi oferă sprijin românilor de pretutindeni prin propriile resurse la nivel privat și membrii noștrii dovedesc un patriotism real. Românii din străinătate și frații noștri basarabeni aduc bunăstare României, iar dacă țara se dezvoltă avem de câștigat cu toții, familiile și urmașii noștri, întărind România pentru încă 100 de ani”.

RePatriot Turism vizează crearea a minimum 5 comunități în principalele țări în care sunt cei mai mulți români plecați, începutul fiind făcut în Israel, Germania, Statele Unite ale Americii. Vor fi susținuți ambasadori RePatriot Turism, inclusiv cu diplome, premii, insigne onorifice. Cei care se vor dovedi foarte implicați în promovarea turismului vor recompensați cu sejururi cu reduceri speciale sau chiar gratuități. Dragoș Anastasiu la Green Village, Emil Munteanu la ATRA Doftana, Călin Ile, în calitate de președinte al Federației Industriei Hoteliere din România transmit deja provocarea către comunitatea antreprenorilor din turism. 

Primii susținători ai inițiativei își arată la rândul lor receptivitatea. Sandra Pralong, consilier de stat la Administraţia Prezidenţială, Departamentul pentru Relația cu Românii din afara Granițelor: „Brandul de țară se construiește zi de zi de către fiecare român! Nu e doar treaba instituțiilor ci a noastră, a tuturor, prin tot ce facem, ce gândim și ce spunem despre România, adică despre noi înșine. Fiecare român e un Ambasador și mă bucur ca vă propuneți să creați o comunitate echipată cu toate cele necesare promovării turismului românesc”.

Viorel Badea, senator, președintele Comisiei pentru Români de Pretutindeni: „Extraordinar proiectul RePatriot și ar fi de mare ajutor dacă vom reuși să ridicăm și barierele de acordare a vizelor turistice. Voi sprijini la nivel parlamentar inițiativele de îmbunătățire a cadrului legal necesar pentru o conectare cât mai bună a românilor de pretutindeni cu țara”.

Răzvan Pîrjol, secretar de stat la Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri: „Cred cu tărie că acum este momentul să lansăm acest parteneriat public-privat. Diaspora a avut și are un rol important în promovarea României și avem în un plan o acțiune imediată de lucru cu atașații economici: evaluăm redeschiderea birourilor de promovare a turismului românesc în străinătate. Împreună cu Diaspora vom promova România și înțeleg asta foarte bine, după peste 20 de ani petrecuți în Elveția”.

Emil Munteanu, cofondator al ATRA Doftana: „Lansăm o provocare și către presa românească din Diaspora: Haideți să promovăm acest proiect către românii din toată lumea! Dacă fiecare trust de presă românesc transmite 100 de cuvinte frumoase despre România, vom avea milioane de cuvinte transmise către românii plecați! În plus, echipa Repatriot Turism, împreună cu asociațiile din domeniu, invită în perioada următoare presa românească din Diaspora într-un trip – Delta Dunării, Muntenia, Bucovina și Transilvania. Astfel, vom avea ocazia să ne cunoaștem și să transformăm ideile în acțiuni concrete de promovare a turismului românesc!”

Toți românii care vor să se implice în inițiativa RePatriot Turism sunt așteptați să transmită mesajele lor la office@repatriot.ro și sunt invitați să promoveze mesajele #RePatriotTurism pe rețelele sociale.  

Foto RePatriot

LUMINIȚELE DE CRĂCIUN AU CONTRIBUIT LA AVÂNTUL PIEȚEI LOCALE DE INSTALAȚII ELECTRICE ÎN 2019

Piața locală de instalații electrice a crescut cu aproximativ 12,6% în 2019, în comparație cu 2018, iar în 2020 se va îndrepta spre 9,5 miliarde lei, potrivit estimărilor specialiștilor KeysFin. La avântul pieței au contribuit atât investițiile în infrastructura locală, printre care se numără și proiectele de smart cities, cât și zona de iluminat public, din care fac parte și instalațiile de Crăciun, dar și construcțiile noi.

Mai mult, în comparație cu 2015, creșterea la nivel de 2019 este de 23%, iar ceea ce este important de avut în vedere este structura diferită a companiilor din top 10, care au în portofoliu proiecte diferite de instalații electrice, atât în mediul public, cât și în cel privat.

 „În ultimii ani, târgurile de Crăciun au devenit o tradiție în multe orașe din România, iar iluminatul festiv a contribuit la creșterea acestei piețe. Cu toate acestea, situația din acest final de an, când instituțiile locale au avut alte priorități pe ordinea de zi, a demonstrat că o dezvoltare sănătoasă și durabilă a acestui sector ar trebui să țină cont, în primul rând, de implementarea de tehnologii noi în domenii cheie precum smart cities sau eficiența energetică”,a declarat Roxana Popescu, Managing Director al KeysFin, unul din cei mai importanți furnizori de soluții de business information din România.

Piața locală de instalații electrice a însumat 6,4 mii de companii în 2019, cu 4,5% mai multe față de 2018 și cu 14,8% peste nivelul din 2015, dintre care: 5,6 mii companii micro, 726 companii mici, 87 companii medii și 4 companii mari. Cea mai mare pondere din cifra de afaceri a fost generată de companiile mici, cu 38,6% din total. Pe de altă parte, peste 1,2 mii de companii (19% din total) au avut cifra de afaceri egală cu 0 în 2019.

Potrivit analizei KeysFin, în topul județelor cu cea mai mare cifră de afaceri din piața locală de instalații electrice conduce Capitala, cu o cifră de afaceri de 2,6 miliarde de lei (32% din total), urmată de județele Cluj (9,4% din total), Ilfov (4,9% din total), Timiș (4,1% din total) și Brașov (4% din total). Împreună, primele 5 județe au generat aproape 55% din cifra de afaceri a pieței lucrărilor de instalații electrice în 2019.

TOP COMPANII INSTALAȚII ELECTRICE DIN ROMÂNIA

Cea mai mare companie de instalații electrice din România a fost, în 2019, IMSAT SA, cu o cifră de afaceri de peste 257 milioane lei (3,2% din total). Clasamentul este completat de TIAB SA (252 milioane lei), ELECTROGRUP SA (226 milioane lei), LUXTEN LIGTHING COMPANY SA (139 milioane lei) și SCHINDLER ROMÂNIA SRL (138 milioane lei).

Cele mai mari 10 companii din această piață au cumulat afaceri de aproximativ 1,4 miliarde lei, reprezentând 17,8% din total. De asemenea, din top 10, 2 companii au printre ariile de activitate și iluminatul festiv: LUXTEN LIGTHING COMPANY SA, ocupanta locului 4, și FLASH LIGHTING SERVICES SA, ocupanta locului 7.

Cât despre profitul net al companiilor din domeniu, acesta a crescut cu 9,2% față de 2018 și cu 92,5% peste nivelul din 2015, ajungând la puțin peste 1 miliard de lei în 2019. Mai mult, din cele 6,4 mii de companii analizate, 4,1 mii (64,5%) au înregistrat profit, 1,6 mii (24,5%) au fost pe pierdere, iar restul au avut un rezultat nul în 2019.

O PIAȚĂ ÎN CONTINUĂ SCHIMBARE

Tehnologiile care compun instalațiile electrice au avansat enorm în ultimii ani, iar firmele din domeniu au câștigat în măsura în care au ținut pasul cu aceste schimbări.

Dacă în domeniul construcțiilor, conceptul de smarthome a început să fie aplicat din ce în ce mai des în cazul ansamblurilor rezidențiale noi, în domeniul infrastructurii electrice publice sau private, cerințele au avut în vedere eficientizarea consumului energetic, dar și gradul crescut de siguranță pentru angajații implicați în gestionarea acestor sisteme complexe.

Cât despre iluminatul public, în anii dinaintea pandemiei, târgurile de Crăciun au luat o amploare din ce în ce mai mare în multe orașe din România. Astfel, potrivit unui studiu Infocons, primăriile din România au cheltuit, în perioada 2018-2019, cu 53,1% mai mult pentru iluminatul festiv, în comparație cu media achitată în perioada 2017-2018.


*Notă: Analiza KeysFin are la bază datele financiare anuale, neajustate, agregate, raportate de companii la Ministerul Finanțelor (la sfârșitul perioadei) care au ca domeniu principal de activitate codul CAEN 4321 : Lucrări de instalații electrice în 2019.

DESPRE KEYSFIN

KeysFin oferă informații despre firmele din România și din străinătate prin intermediul unor instrumente dedicate. Cu un portofoliu de peste 500 de clienți, KeysFin este unul dintre cei mai importanți furnizori de soluții de business information din România.

KeysFin deţine şi aplicaţia KeysFin Mobile, prin intermediul căreia utilizatorul poate accesa usor şi rapid informaţii de contact, situaţii financiare, indicatori şi informaţii juridice de la peste un milion de companii active din România. Informaţiile pot fi salvate şi vizualizate în format PDF şi trimise via e-mail sau SMS oricărui contact din agendă.

Studiu Groupama: Încrederea în asigurători crește

0

Eventualitatea unei pensii mici, posibilitatea producerii unui accident sau lipsa unor economii pentru nevoi urgente reprezintă principalele riscuri care îi determină pe clienți să ia în calcul încheierea unei asigurări facultative

Într-un an cu multe provocări, caracterizat de un context economic volatil,  modul în care românii se raportează la asigurări este și el în schimbare, conform unui studiu realizat de către IRSOP pentru Groupama Asigurări, unul dintre liderii pieței de asigurări din România.

Conform studiului realizat de IRSOP pentru Groupama, eventualitatea unei pensii mici, posibilitatea producerii unui accident sau lipsa unor economii pentru nevoi urgente reprezintă principalele riscuri care îi determină pe clienți să ia în calcul încheierea unei asigurări facultative. Barierele care ar putea interveni în decizia de cumpărare țin de costuri, pentru 28% dintre respondenți sau, pentru 24% dintre aceștia, de nevoia de prioritizare a altor urgențe de ordin financiar. Dacă în anii anteriori lipsa încrederii în asigurători era de asemenea un criteriu care influența în mod negativ decizia de cumpărare, anul acesta se observă o scădere notabilă în rândul celor sceptici, de la 22% în 2018, la 14% în 2020. 

 „Analizăm constant nevoile clienților noștri și tendințele legate de comportamentul lor de consum, pentru a putea răspunde cu produse și servicii flexibile, personalizabile, adaptate nevoilor lor reale. Pe fondul crizei sanitare, asistăm la schimbări în obiceiurile de consum, la o grijă mai mare față de lucrurile care contează cu adevărat – sănătatea noastră și a celor dragi, siguranța locului pe care îl numim ”acasă” sau viitorul copiilor noștri. Noi am răspuns cu produse flexibile, cu o decizie contrară practicii standard, aceea de a acoperi riscurile asociate COVID-19 și cu o paletă largă de servicii ușor de accesat, de la distanță – notificarea daunelor online, inspecții de risc online. Recent, am introdus și opțiunea de semnare electronică a polițelor și documentelor de asigurare. Este o modalitate simplă, funcționează de pe dispozitivele mobile, fără a fi necesară instalarea unei aplicații și le permite clienților să stocheze toate documentele într-un singur fișier, pe dispozitivul personal”, a declarat Georgiana Miron, Director Marketing, Comunicare și Servicii Clienți Groupama Asigurări.

În ceea ce privește asigurările de locuință, 77% dintre respondenții cu venituri mari declară că au o asigurare obligatorie a locuinței, în timp ce 46% dintre aceștia dețin și o poliță facultativă. În cazul clienților cu venituri mici, doar 22% dintre ei au ales să își asigure locuința extra față de asigurarea PAD obligatorie, deținută de 40% dintre ei.  Studiul arată și faptul că tinerii cu vârste cuprinse între 25 și 34 de ani, în special femeile, sunt mai preocupați de încheierea unei asigurări de locuință. În topul regiunilor cu cele mai multe polițe de locuință, obligatorii sau facultative, se află Bucureștiul, urmat de Transilvania, regiunea de Sud a României și Moldova.  

O tendință asemănătoare se observă și în cazul asigurărilor CASCO, unde 23% dintre clienții cu venituri mari au o astfel de poliță facultativă, spre deosebire de doar 12% dintre cei cu venituri sub 4.000 lei/lunar. De această dată, segmentul de vârstă 45-55 de ani este mai interesat de încheierea unei asigurări facultative a autoturismului, capitala țării fiind în continuare în top, urmată de Moldova.

La nivelul asigurărilor de călătorie se observă o creștere a ponderii clienților cu venituri mici, astfel că 45% dintre aceștia aleg să plece în vacanțe cu o asigurare de călătorie. Și în acest caz, clienții cu venituri mari sunt cei care aleg cel mai des să încheie o astfel de poliță – 79%, în special cei cu vârste cuprinse între 35-55 de ani.

În ceea ce privește tendințele generale ale pieței, studiul arată faptul că, pe segmentul analizat, asigurările de sănătate generează cel mai mare interes și un potențial de creștere care poate fi însă puternic influențat de evoluția crizei sanitare.

Groupama se remarcă în percepția segmentului analizat cu o imagine foarte bună, fiind caracterizată ca o companie de încredere, onestă, cu o reputație bună și orientată către client, respondenții plasând-o în topul companiilor de asigurare în funcție de aceste atribute.  

Studiul a fost realizat pe un eșantion reprezentativ pentru populația cu vârste cuprinse între 22-55 de ani, din mediul urban, în perioada 14 septembrie – 9 octombrie 2020. Datele au fost colectate utilizând metodologia CATI (interviuri telefonice asistate de computer).



Despre Groupama Asigurări:

Groupama Asigurări, lider pe piaţa de asigurări din România, este recunoscut pentru calitatea serviciilor şi soluţiile flexibile de asigurare oferite celor peste 1 milion de clienţi individuali şi peste 80,000 de companii. Parte a unui grup internaţional de asigurări şi servicii financiare, mutualist si cu o istorie de peste 100 de ani, cu 32.600 de angajaţi deservind peste 13 milioane de clienţi la nivel global, Groupama Asigurări îşi orientează strategia de dezvoltare în jurul celui mai important partener al său, clientul, pentru care dezvoltă produse şi servicii simple şi flexibile, adaptabile nevoilor acestuia, care să îi asigure continuitatea planurilor atunci când apar evenimente neprevăzute.Mai multe informatii pe www.groupama.ro.

Studiu Accenture: Plățile digitale vor reprezenta 7 trilioane de dolari în 2023 și vor crește la 48 de trilioane dolari în 2030

0

Accenture estimează că 7 trilioane de dolari din cheltuielile consumatorilor vor trece de la numerar la carduri și plăți digitale până în 2023

Pandemia COVID-19 a accelerat trecerea de la numerar la plățile digitale, iar ca urmare băncile sunt nevoite să își modernizeze sistemele de plăți, potrivit unui nou raport Accenture (NYSE: ACN).

Raportul, intitulat „Playing the Long Game in Payments Modernizationse bazează pe un sondaj realizat în rândul a 120 de directori de bănci, la nivel global, cu privire la transformarea activității lor de plăți, întrucât băncile fac investiții multianuale pentru a concura cu furnizorii de plăți digitale non-bancare și pentru a respecta noile reglementări.

În raport, Accenture estimează că aproape 420 miliarde de tranzacții în valoare de 7 trilioane dolari vor trece de la numerar la carduri și plăți digitale până în 2023 – și vor crește la 48 trilioane dolari până în 2030. Trecerea rapidă la plăți digitale a pus presiune suplimentară pe bănci, trei sferturi (75%) dintre directorii instituțiilor financiare intervievați declarând că pandemia a urgentat planurile lor de modernizare a sistemelor de plăți.

„COVID-19 a accelerat trecerea la plăți digitale într-un ritm pe care băncile nu l-ar fi putut prezice”, a spus Sulabh Agarwal, care conduce divizia Accenture Payments la nivel global. „Pandemia va schimba permanent modul în care consumatorii cumpără și plătesc pentru produse, întrucât pun comoditatea mai presus de orice. Cu toate că până acum investițiile băncilor în noi sisteme de plăți s-au concentrat în primul rând pe respectarea normelor, în viitor valoarea va fi generată prin adaptarea la schimbările din dinamica consumatorului și îmbunătățirea experienței acestuia.

Sondajul a constatat că trei sferturi (75%) dintre bănci consideră că modernizarea plăților este determinată de modificările și reglementările naționale ale infrastructurii de plăți, care includ îmbunătățirea sistemelor de plăți de la bancă la bancă, noile standarde industriale cu ISO20022 și Open Banking.

Trecerea la plăți digitale variază în funcție de piață

Trecerea rapidă la plățile digitale diferă de la o țară la alta, în funcție de rata de scădere a numerarului, de adoptarea comerțului electronic și de modul în care companiile Big Tech furnizează servicii de plată.

Utilizând Indicele Accenture de perturbare a plăților, care măsoară nivelurile actuale și viitoare de perturbare în industria plăților, raportul menționează că transformarea cea mai mare va fi în SUA, urmată îndeaproape de Marea Britanie, pe măsură ce consumatorii optează pentru noi modalități de plată, iar instituțiile financiare non-bancare profită de oportunitatea de a furniza servicii de plăți. În China, portofelele digitale înlocuiesc rapid plățile în numerar – 76% din tranzacțiile din 2019 provin din portofele digitale, față de doar 12% în 2014 – întrucât consumatorii din China au fost obișnuiți să folosească aplicații mobile și coduri QR pentru a plăti la restaurante și magazine de mai mulți ani.

„COVID-19 a determinat consumatorii să fie mai deschiși la tranzacțiile financiare digitale și această schimbare va crește concurența, deoarece furnizorii de plăți alternative se luptă pentru cotă de piață”, a spus Alan McIntyre, care conduce practica bancară Accenture la nivel global. „Oportunitatea plăților electronice pentru bănci variază foarte mult în funcție de piață și depinde de maturitatea tranziției către plăți digitale. Pe piețele mature – cum ar fi Europa de Vest, unde plățile au fost în mare parte standardizate – ne așteptăm să vedem doar schimbări marginale. Cea mai mare oportunitate va fi pe piețe din Asia de Sud-Est și America Latină, unde consumul de numerar a dominat și, în unele regiuni, chiar a crescut în timpul pandemiei.”

Programele de modernizare nu generează o creștere a veniturilor

Deși mulți dintre directori de bănci chestionați au menționat creșterea veniturilor ca un obiectiv cheie pentru programele lor de modernizare a plăților, doar 13% au declarat că veniturile din plăți ale băncii lor au crescut cu mai mult decât rata medie de creștere a pieței de 6% în ultimii trei ani și doar 16% se așteaptă să crească veniturile din plăți mai mult decât rata medie de creștere anticipată de 5% în următorii trei ani.

În timp ce transformarea plăților face parte din eforturile mai largi de transformare digitală ale majorității băncilor, două treimi (65%) dintre directorii băncilor au declarat că prețul menținerii tehnologiei vechi în sistemele lor de plăți le împiedică capacitatea de a investi în soluții noi pentru clienți. Spre exemplu, chiar dacă multe bănci au adoptat sisteme cloud în alte părți ale activității lor pentru a îmbunătăți reziliența operațională, doar 38% dintre bănci investesc în sisteme cloud pentru plăți. Odată cu pandemia, care creează un nou punct de inflexiune pentru companii pentru a-și accelera transformările digitale, Accenture a anunțat recent o investiție de 3 miliarde de dolari pe trei ani pentru a lansa divizia Cloud First care ajută companiile să-și accelereze mutarea în cloud.

„Băncile sunt blocate în ciclul de îmbunătățire a sistemelor de plăți cu soluții tehnologice ad-hoc pentru a îndeplini noile standarde din industrie și a reduce costurile”, a declarat Agarwal. „Băncile se trezesc la realitatea că modul de a face schimbări semnificative care rezonează cu consumatorii este de a face din modernizarea plăților o prioritate de afaceri și că nu mai poate fi limitată la departamentul IT. Băncile de succes vor fi cele care încorporează plățile moderne în modul în care funcționează și sunt guvernate, cu mai multă atenție la flexibilitatea arhitecturii IT și la tehnologia cloud mai bine integrată în întreaga afacere.”



Despre cercetare

Accenture a realizat un sondaj online în rândul a 120 de directori de plăți în 20 de țări în perioada iulie – august 2020. Piețele studiate includ: Australia, Brazilia, Canada, China, Danemarca, Finlanda, Franța, Germania, India, Italia, Japonia, Olanda, Norvegia, Singapore, Spania, Suedia, Thailanda, Emiratele Arabe Unite, Marea Britanie și SUA. Estimarea Accenture privind tranzacțiile fără numerar în cheltuielile consumatorilor este calculată utilizând datele privind evoluția numerarului și ratele MSC furnizate de GlobalData. Scăderea așteptată a volumului de numerar se bazează pe ipotezele GlobalData & Accenture Research.

Despre Accenture

Accenture este o companie globală de servicii profesionale cu capabilități de top în domeniul digital, cloud și securitate. Combinând experiența fără egal și abilitățile specializate în peste 40 de industrii, oferim servicii de strategie și consultanță, servicii interactive, tehnologie și operațiuni – toate bazate pe cea mai mare rețea din lume de centre de tehnologie avansată și operațiuni inteligente. Cei 506.000 de angajați îndeplinesc promisiunea tehnologiei și a ingeniozității umane în fiecare zi, deservind clienții din peste 120 de țări. Îmbrățișăm puterea schimbării pentru a crea valoare și succes comun pentru clienții noștri, oameni, acționari, parteneri și comunități. Vizitați-ne la www.accenture.ro.
Grupul pentru industria bancară al companiei Accenture ajută băncile comerciale și furnizorii de plăți să stimuleze inovarea, să abordeze provocările comerciale, tehnologice și de reglementare și să îmbunătățească performanța operațională pentru a consolida încrederea și angajamentul față de clienți și a crește mai profitabil și mai sigur. Pentru a afla mai multe, vizitați www.accenture.com/us-en/industries/banking-index.

Numărătoare inversă pentru a beneficia de amnistia fiscală. Ce trebuie să știe societățile interesate?

Material de opinie de Mihaela Popescu-Ichim, Director Taxe Directe, Corina Simion, Manager Taxe Directe, Deloitte România, și Laura Spiridon, Senior Associate, Reff & Asociații | Deloitte Legal (foto)

Societățile comerciale care datorează dobânzi și penalități pentru impozitele și taxele restante la data de 31 martie 2020 mai au doar câteva zile pentru a solicita ștergerea acestora. Termenul limită pentru a aplica amnistia fiscală prevăzută de OUG 69/2020 este 15 decembrie 2020 inclusiv. Ce datorii pot fi anulate și care sunt potențialii beneficiari?

Amnistia fiscală permite contribuabililor să solicite anularea tuturor accesoriilor aferente obligațiilor fiscale scadente la 31 martie 2020. Aceasta se aplică nu numai accesoriilor neplătite, ci permite inclusiv restituirea accesoriilor deja achitate, însă numai în cazul în care acestea au fost plătite după data intrării în vigoare a ordonanței (14 mai 2020).

Beneficiari ai acestei facilități pot fi contribuabilii care se află în oricare dintre următoarele situații prevăzute de ordonanță, respectiv: au obligații fiscale principale restante la data de 31 martie 2020, purtătoare de accesorii; corectează prin declarație rectificativă obligațiile fiscale principale cu scadențe anterioare datei de 31 martie 2020, rezultând accesorii; au stins obligații fiscale principale scadente înainte de finalul lunii martie anul acesta, iar obligațiile accesorii aferente acestora erau nestinse la data de 14 mai 2020; datorează accesorii aferente obligațiilor fiscale principale scadente anterior datei de 31 martie 2020, individualizate prin decizii de impunere în urma unor inspecții fiscale aflate în derulare la data intrării în vigoare a OUG 69/2020, respectiv 14 mai 2020.

Ce condiții trebuie să îndeplinească potențialii beneficiari?

Deși sfera de aplicare a amnistiei este destul de largă, contribuabilii care doresc să beneficieze de această facilitate trebuie să îndeplinească anumite condiții specifice fiecăreia dintre situațiile prezentate anterior. Dintre acestea, cea mai importantă este aceea ca, la momentul înregistrării cererii de anulare, contribuabilii să fi depus toate declarațiile și să fi achitat la zi (sau să fi stins prin orice metodă) toate obligațiile fiscale principale sau accesorii datorate bugetului de stat, cu excepția obligațiilor accesorii a căror anulare se urmărește.

Societățile interesate trebuie să țină cont de faptul că, deși amnistia vizează doar accesoriile aferente obligațiilor fiscale principale cu scadențe anterioare datei de 31 martie 2020, pentru a beneficia de anularea acestora, contribuabilii trebuie să fi declarat și plătit toate obligațiile fiscale principale și/sau accesorii care au luat naștere ulterior acestei date și până la data depunerii cererii de amnistie.

În plus, este de menționat faptul că rectificarea voluntară a declarațiilor și plata corespunzătoare a obligațiilor fiscale principale se pot realiza până la termenul limită de depunere a cererii de amnistiei.

Totodată, un aspect important este acela că amnistia nu se poate aplica pentru accesoriile aferente obligațiilor fiscale principale suplimentare stabilite în cadrul inspecțiilor fiscale care au fost demarate după data de 1 aprilie 2020.

Procedura de urmat pentru a beneficia de prevederile OUG 69/2020 este reglementată de Ordinul 2100/2020 (publicat în Monitorul Oficial 635 din 20 iulie 2020). Aceasta conține aspectele practice pe care potențialii beneficiari ai amnistiei fiscale trebuie să le cunoască pentru a întocmi o solicitare conformă cu obligațiile legale. Printre acestea se numără: tipul de obligații pentru care se poate solicita amnistia, categoriile de contribuabili beneficiari, pașii de urmat ulterior depunerii cererii de anulare a accesoriilor și termenele de soluționare a acestora, informațiile minime pe care solicitarea de anulare ar trebui să le conțină etc.

În anexele procedurii de anulare a obligațiilor accesorii se regăsesc formularele pe care contribuabilii și autoritățile fiscale trebuie să le folosească pentru depunerea și soluționarea cu succes a cererii de anulare a accesoriilor.

Chiar dacă timpul pe care contribuabilii îl mai au la dispoziție pentru a putea beneficia de amnistie este foarte scurt, nu este încă târziu pentru a face o reevaluare a obligațiilor fiscale datorate și, dacă sunt ajustări semnificative care pot fi efectuate (inclusiv eventuale ajustări de prețuri de transfer), acesta pare să fie momentul oportun.

Aspectul care trebuie reținut de contribuabili este acela că, dacă datorează accesorii semnificative fie în urma unor întârzieri privind declararea și plata, a unor rectificări voluntare de declarații, fie ca urmare a unor decizii de impunere emise în urma inspecțiilor fiscale, mai au doar câteva zile pentru a putea cere anularea acestora.

Mai multe informații și recomandări pentru companii legate de modul în care se pot pregăti în contextul pandemiei de COVID-19 sunt disponibile în secțiunea dedicată de pe site-ul Deloitte România.

Pentru cele mai recente modificări legislative adoptate în contextul coronavirus, experții Reff & Asociații | Deloitte Legal actualizează în permanență o secțiune dedicată, disponibilă aici.

Chiar dacă avem fonduri europene la dispoziție, există riscul ca tot românii să plătească investițiile Românești în energie

0

România își propune să treacă pe gaze centralele de producere a energiei electrice care folosesc cărbune și sobele care funcționează pe lemn. Această conversie, conform oficialităților urmează să fie realizată cu ajutorul fondurilor pe care UE le pune la dispoziția țării noastre pentru realizarea de investiții privind țintele stabilite prin Green Deal.

Green Deal este un Plan prin care UE dorește să reducă la zero net emisiile de CO2 în anul 2050 prin înlocuirea formelor de energie poluante cu forme de energie regenerabile nepoluante. Planul a luat în considerare că o astfel de reconversie trebuie începută acum pentru a exista timp ca până în anul 2050 să se atingă acest deziderat. România a aderat la țintele Green Deal-ului, fiind astăzi pusă în situația de a-și respecta obligațiile.

În fapt riscăm ca aceste miliarde de euro puse la dispoziția României pentru proiecte în energie să nu fie cheltuite (la fel ca anii trecuți) și consumatorii români să ajungă să achite din nou astfel de investiții prin tarife și prețuri.

Pe lângă condiționalitățile explicite expuse pentru accesarea de fonduri europene în energie mai mulți oficiali europeni și români au atras atenția asupra faptului că aceste fonduri nu vor acoperi costurile cu interschimbabilitatea cărbunelui cu gazele naturale, justificată din considerente de eficacitate (procesul național de interschimbabilitate a unei forme de energie presupune o perioadă îndelungată, astfel nu mai este timp pentru o formă intermediară) și eficiență (o investiție într-o formă de energie intermediară realizată în momentul de față nu are timp să se amortizeze, complementar cu asigurarea unor prețuri accesibile consumatorilor în intervalul stabilit).

Astfel,

Frans Timmermans, vicepreședintele Comisiei Europene afirma în octombrie 2020:

  • energia electrică pe bază de gaze naturale este în primul rând responsabilitatea sectorului privat. ”
  • investițiile în infrastructura de gaz, este în primul rând responsabilitatea sectorului privat si depind în mare parte de autoritățile naționale de reglementare, care stabilesc tarife ce reflectă costurile
  • utilizarea gazelor naturale va trebui să se diminueze rapid după 2030. Prin urmare, determinarea a ceea ce poate fi finanțat din resursele financiare publice limitate trebuie reconciliată cu această perspectivă duală, benefică pe termen scurt, dar problematică pe termen lung.”

Adrian Mariciuc, Secretar de stat în Ministerul Fondurilor Europene, spunea pe data de 27 noiembrie 2020 că „în prezent Ministerul Fondurilor Europene nu are nicio soluție în ceea ce priveşte cogenerarea, deoarece această activitate include şi combustibili fosili, în contextul în care Green Deal şi Pactul Ecologic European pun accentul pe combustibili alternativi”.

Un document publicat la începutul lunii decembrie 2020 pe Site-ul Euractiv arăta:

Comisia va asigura statele membre mai sărace că vor putea alege cele mai potrivite tehnologii pentru a reduce emisiile.” Asta arată că criteriile pentru accesarea fondurilor europene încă se discută, adică este departe certiturdinea ce putem face cu acești bani în energie. În altă ordine de idei această știre este în concordanță cu declarația lui Frans Timmermans din luna octombrie 2020 și cu cea a lui Adrian Mariciuc din noiembrie 2020.

Astăzi și mâine are loc la Bruxelles un summit în care liderii celor 27 de țări ale UE ar urma să aprobe noul obiectiv climatic al continentului (creșterea la 55% a reducerii emisiilor de gaze cu efect se seră până în 2030).

În acest context complicat, România trebuie rapid să renunțe la planurile populiste și să reanalizeze obligațiile asumate, respectiv să găsească soluții reale pentru a-și maximiza avantajele:

  • valorificarea importantelor resurse regenerabile disponibile și exploatarea la maxim a valorificării acestora beneficiind de importantele resurse financiare puse le dispoziție de UE
  • valorificarea resurselor de gaze naturale deținute;
  • valorificarea investițiilor realizate recent în infrastructura de producere și transport a resurselor neregenerabile;

În acest sens se impune urgent:

  • retragerea proiectului de Strategie energetică și realizarea urgentă a unei strategii energetice unitare (eliminarea situației actuale în care avem strategia energetică, strategia națională de renovare, strategia hidrogenului etc., care face ca în fapt să nu existe o abordare unitară și logică), coerente și responsabile;
  • stimularea și dezvoltarea cercetării aplicate în domeniul energetic pentru pregătirea corespunzătoare a viitorului energetic al României;
  • diseminarea masivă, responsabilă și corectă a schimbării masive care va însemna implementarea Green Dealului;
  • promovarea, stimularea și dezvoltarea unei resurse umane (proiectanți, constructori, manageri, administratori, funcționari publici, politicieni) care să ducă la îndeplinire această imensă provocare pe care o reprezintă Green Dealul.

Christmas Maker Fair – Târgul online de Crăciun unde designerii, artizanii autohtoni și micii producători își pot vinde creațiile

0

Makershop, magazinul online dedicat artiștilor, designerilor de produs, artizanilor și micilor producători, îmbracă de azi haine de sărbătoare. Contextul actual determină comunitățile creative să se adapteze și să găsească noi alternative pentru comercializarea obiectelor unicat, handmade sau de producție în serie mică, iar Nod makerspace dă tonul primului târg de Crăciun mutat în online – Christmas Maker Fair.

Toți creatorii de obiecte de craft și design sunt chemați să își listeze gratuit produsele la târgul online Maker Fair din platforma makershop.ro începând de astăzi.

Târgul se va desfășura online în perioada 14-19 decembrie pe www.makershop.ro, unde pasionații de design românesc sau cei în căutarea unor cadouri deosebite pentru Crăciun vor putea găsi proiecte alese, obiecte de serie mică, unicat sau personalizate, din categorii precum decorațiuni de Crăciun, accesorii, bijuterii, ceramică, obiecte decorative, corpuri de iluminat, ilustrație, obiecte unicat, invenții și altele.

Produsele comercializate sunt obiecte de design autentice, concepute și fabricate în România, iar designerii obiectelor din Makershop vor fi specificați pe pagina fiecărui produs. Spre exemplu, vizitatorii târgului virtual vor putea găsi creații diverse, precum vase ceramice, decorațiuni festive, cercei din lemn, suporturi pentru ghivece de flori, borsete impermeabile, bijuterii din ciment, kituri de bricolaj pentru copii și nu numai.

„Târgurile tematice obișnuiau să fie nu numai atracția principală a sezonului, dar și o importantă linie de venit pentru designerii de produs, artiștii și producătorii de serie mică din România. Știm ce înseamnă provocările acestei perioade pentru comunitatea creativă și ne dorim să fim alături de aceasta. Prin Maker Fair vrem să să punem la dizpoziția publicului larg alternative inedite pentru cadourile de sărbători,  fabricate în România”, a declarat Andreea Cobuz, Project Manager makershop.ro .

Andreea Cobuz, Project Manager makershop.ro

Participarea la secțiunea Maker Fair se va face pe bază de înscriere și selecție. Designerii interesați să își asigure un loc în standul virtual pot aplica în cadrul paginii dedicate – https://makershop.ro/vreau-sa-vand/. Expozanții beneficiază de promovare online înainte de târg, pe canalele de Social Media.

Spre deosebire de târgurile clasice, unde se percepea o taxă de participare, Makershop.ro va percepe un comision din vânzări –  o opțiune avantajoasă pentru  producătorii de serie mică.

Sunt așteptați toți cei care vor să susțină comunitatea creativă din România cumpărând cadouri speciale, produse local cu pasiune și care poartă amprenta umană.





Despre Makershop

Makershop este o platformă online cu obiecte create special de designeri talentaţi din comunitatea makerilor şi nu numai, ce urmărește promovarea designului local, a prototipurilor, obiectelor inovative sau unicat. Pornit din necesitatea comunității de makeri și designeri formate în cadrul Nod makerspace de a avea o platformă online dedicată care să scoată în lume proiectele realizate de ei, Makershop facilitează promovarea makerilor emergenți și a obiectelor create de aceștia.

Universitatea din București, locul I în România la științe sociale în RUR World University Rankings

0

Clasamentul RUR World University Rankings by Subject 2020 situează Universitatea din București pe locul I între universitățile din România în domeniul Științe sociale – locul 564 din 829 de universități din întreaga lume. Următoarele universități din țara noastră în clasamentul acestui domeniu sunt Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca (565) și Universitatea de Vest din Timișoara (610). Cele trei universități sunt membre ale Consorțiului Universitaria.

În domeniul Științele vieții, Universitatea din București ocupă locul 414, Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, locul 581 și Universitatea de Vest din Timișoara, locul 645 la nivel global.

În domeniul Științe naturale, Universitatea din București este pe locul 316, Universitatea de Vest din Timișoara, pe locul 390 și Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, pe locul 479 la nivel global,

În topul general global, Universitatea din București se situează pe locul 589 (prima poziție între universitățile românești) din peste 1100 de universități din 82 de țări. În clasamentul acestui an, din țara noastră se află de asemenea Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napooca, Universitatea de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” din Iași, Universitatea de Vest din Timișoara, Universitatea Politehnica din București, Universitatea de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie „George Emil Palade” din Târgu Mureș.

RUR World University Rankings evaluează universitățile în funcție de patru domenii cheie ale activității universitare: educație, cercetare, diversitate internațională, sustenabilitate financiară.