Pentru a se asigura că cetățenii continuă să beneficieze de roaming fără costuri suplimentare atunci când călătoresc în UE, Comisia a propus astăzi un nou regulament privind roamingul. Într-un moment în care călătoriile neesențiale sunt descurajate, aceasta este o acțiune importantă pentru pregătirea unui viitor mai bun. Noul regulament va prelungi normele actuale, care urmează să expire în 2022, pentru încă 10 ani.

Acesta va asigura, de asemenea, servicii de roaming îmbunătățite pentru persoanele care călătoresc. De exemplu, consumatorii vor avea dreptul ca atunci când se află în străinătate să beneficieze de aceeași calitate și viteză a conexiunii la rețeaua mobilă ca și în țara lor, dacă sunt disponibile rețele echivalente. Noile norme vor asigura, de asemenea, un acces eficient la serviciile de urgență, inclusiv prin sporirea gradului de informare în legătură cu modalitățile alternative de acces pentru persoanele cu handicap, și vor îmbunătăți cunoștințele consumatorilor cu privire la posibilele costuri generate de utilizarea în roaming a serviciilor cu valoare adăugată.

Margrethe Vestager, vicepreședintă executivă pentru o Europă pregătită pentru era digitală, a declarat: „Oriunde ne aflăm în Europa, putem să păstrăm legătura cu cei dragi, să avem discuții de afaceri sau să facem schimb de experiențe atunci când călătorim, fără să ne îngrijorăm că vom plăti facturi exorbitante. Eliminarea tarifelor de roaming este un exemplu important al modului în care UE conectează milioane de cetățeni și le îmbunătățește viața. Noile norme nu numai că vor menține serviciile de roaming la prețurile naționale, dar le vor și îmbunătăți suplimentar.”

Thierry Breton, comisarul pentru piața internă, a afirmat: „Milioane de europeni au beneficiat de avantajele oferite de serviciile de roaming fără costuri suplimentare în întreaga UE. Acestea reprezintă o inițiativă reușită, devenită o veritabilă piatră de temelie a pieței unice. În deceniul digital al Europei, fiecare dintre noi trebuie să dispună de o conectivitate excelentă peste tot în Europa, la fel ca în țara de domiciliu. Astăzi ne confirmăm angajamentul față de cetățeni. În paralel, depunem eforturi pentru a sprijini investițiile în infrastructuri adecvate.”

Roaming la prețurile de pe piața națională

Potrivit unui nou sondaj Eurobarometru, jumătate dintre europenii care dețin un telefon mobil au călătorit în altă țară din UE în ultimii doi ani. Datorită actualului Regulament privind roamingul, tarifele de roaming ale UE au fost eliminate la 15 iunie 2017 și, de atunci, aproape 170 de milioane de cetățeni beneficiază de roaming gratuit și pot rămâne conectați când călătoresc în cadrul pieței unice. Utilizarea serviciilor de date în roaming a crescut de 17 ori în vara anului 2019, comparativ cu vara dinaintea eliminării suprataxelor de roaming (vara anului 2016). Creșterea rapidă și masivă a traficului în roaming începând din iunie 2017 arată că eliminarea tarifelor de roaming a permis valorificarea cererii latente de servicii mobile a consumatorilor care călătoresc în cele 27 de state membre ale UE, precum și în Islanda, Liechtenstein și Norvegia. Normele actuale expiră la 30 iunie 2022, iar condițiile de pe piața telecomunicațiilor mobile nu sunt încă favorabile unor servicii sustenabile de roaming la prețurile de pe piața națională pentru toate întreprinderile și clienții care călătoresc în UE. Prin urmare, este important ca normele să fie prelungite.

Aceeași calitate a serviciilor în țara de origine și în străinătate

Conform celor mai recente date Eurobarometru, când au călătorit în altă țară din UE, 33 % dintre cetățeni declară că au avut o viteză mai scăzută a internetului mobil decât în țara lor de domiciliu, iar 28 % că standardul de rețea era mai redus decât în țara lor de origine (de exemplu 3G în loc de 4G). Noile norme propuse astăzi au scopul de a garanta că cetățenii și întreprinderile beneficiază de aceeași calitate a serviciilor ca în țara lor de origine. Aceasta înseamnă că, dacă abonamentul lor include viteze 4G și, din ce în ce mai frecvent, 5G, consumatorii nu ar trebui să aibă viteze mai scăzute în roaming, atunci când aceste rețele sunt disponibile. În ceea ce privește serviciile 5G, consumatorii vor trebui să fie informați că pot utiliza anumite aplicații și servicii în roaming. În plus, operatorii din țara vizitată ar trebui să ofere acces la toate tehnologiile și generațiile de rețea, în urma unei cereri rezonabile de acces cu ridicata pentru servicii de roaming.

Accesul efectiv la serviciile de urgență în străinătate

Propunerea de regulament urmărește să garanteze că atunci când clienții utilizează servicii de roaming, aceștia au acces la serviciile de urgență și beneficiază de transmiterea informației de localizare a apelantului în mod neîntrerupt și gratuit, inclusiv prin alte mijloace decât apelurile vocale, de exemplu SMS-uri sau aplicații pentru situații de urgență. În plus, persoanele care călătoresc ar trebui informate cu privire la modalitățile de contactare a serviciilor de urgență, inclusiv cele destinate persoanelor cu handicap, în țara UE pe care o vizitează.

Prevenirea costurilor și a facturilor neașteptat de ridicate

Pe durata roamingului, persoanele care călătoresc ar trebui să aibă posibilitatea de a apela cu încredere numerele de acces la servicii cu valoare adăugată, cum ar fi serviciile de asistență tehnică, serviciile de suport pentru clienți ale companiilor aeriene sau ale companiilor de asigurări sau chiar numerele de telefon gratuite, care pot genera tarife neașteptate în roaming. Noile norme privind roamingul impun ca operatorii să le furnizeze consumatorilor suficiente informații cu privire la eventualele costuri suplimentare generate de utilizarea în roaming a serviciilor cu valoare adăugată.

Sustenabilitatea pentru operatori a serviciilor de roaming

Noile norme vor asigura faptul că serviciile gratuite de roaming și avantajele sporite pentru consumatori sunt sustenabile din punctul de vedere al operatorilor. Normele prevăd reduceri suplimentare ale tarifelor de roaming cu ridicata, mai exact tarifele pe care operatorii le percep reciproc pentru utilizarea rețelei lor atunci când clienții călătoresc în străinătate. Plafoanele tarifare între operatori sunt stabilite la un nivel care să le permită operatorilor să recupereze costul furnizării serviciilor de roaming. În același timp, acestea mențin stimulentele pentru investiții în rețele și evită denaturarea concurenței pe piețele naționale ale țărilor vizitate.

Comisia Europeană a adoptat pe 24 februarie, o nouă strategie a UE privind adaptarea la schimbările climatice, care definește calea de urmat pentru a face față consecințelor inevitabile ale schimbărilor climatice. Chiar dacă UE face tot ce îi stă în putință pentru a atenua schimbările climatice, atât pe plan intern, cât și la nivel internațional, trebuie, de asemenea, să fim pregătiți să facem față consecințelor ineluctabile ale schimbărilor climatice. De la valuri de căldură mortale și secete devastatoare la distrugerea pădurilor și la eroziunea litoralului ca urmare a creșterii nivelului mării, schimbările climatice își fac deja simțite efectele în Europa și în întreaga lume. Pornind de la Strategia de adaptare la schimbările climatice din 2013, scopul propunerilor prezentate astăzi este să se concentreze mai degrabă pe elaborarea de soluții decât pe înțelegerea problemei și să se treacă de la planificare la punerea în aplicare.

Vicepreședintele executiv pentru Pactul verde european, Frans Timmermans, a declarat: „Pandemia de COVID-19 ne-a reamintit cu fermitate că un nivel de pregătire insuficient poate avea consecințe dezastruoase. Nu există niciun vaccin împotriva crizei climatice, dar putem totuși să o combatem și să ne pregătim pentru efectele sale ineluctabile. Impactul schimbărilor climatice se resimte deja atât în interiorul, cât și în afara Uniunii Europene. Noua strategie de adaptare la schimbările climatice ne permite să ne accelerăm și să ne aprofundăm pregătirile. Dacă ne pregătim încă de pe acum, putem să construim un viitor rezilient la schimbările climatice.”

Pierderile economice cauzate de multiplicarea fenomenelor meteorologice extreme sunt în creștere. În UE, luând în calcul numai aceste pierderi, constatăm că ele depășesc deja, în medie, 12 miliarde EUR pe an. Estimările prudente arată că expunerea economiei actuale a UE la o încălzire globală de 3°C peste nivelurile preindustriale ar antrena o pierdere anuală de cel puțin 170 de miliarde EUR. Schimbările climatice afectează nu numai economia, ci și sănătatea și bunăstarea europenilor, care suferă din ce în ce mai mult din cauza valurilor de căldură. La nivel mondial, catastrofa naturală cea mai letală din 2019 a fost valul de căldură din Europa, în urma căruia 2 500 de persoane și-au pierdut viața.

La acțiunile noastre de adaptare la schimbările climatice trebuie să participe toate componentele societății și toate nivelurile de guvernare, atât în interiorul, cât și în afara UE. Vom depune eforturi pentru a construi o societate rezilientă la schimbările climatice prin îmbunătățirea cunoștințelor referitoare la impactul schimbărilor climatice și a soluțiilor de adaptare, prin intensificarea planificării adaptării la schimbările climatice și prin multiplicarea evaluărilor riscurilor climatice, prin accelerarea măsurilor de adaptare și prin sprijinirea consolidării rezilienței la schimbările climatice la scară mondială.

O adaptare mai inteligentă, mai rapidă și mai sistemică

Măsurile de adaptare trebuie să se bazeze pe date solide și pe instrumente de evaluare a riscurilor care să fie puse la dispoziția tuturor: de la familiile care cumpără, construiesc și renovează o locuință la întreprinderile din regiunile de coastă sau la fermierii care își planifică culturile. Pentru a realiza acest lucru, strategia propune acțiuni menite să deplaseze limitele cunoștințelor referitoare la adaptare astfel încât să putem colecta mai multe date, de mai bună calitate, asupra riscurilor și a pierderilor legate de climă, punându-le la dispoziția tuturor. La Climate-ADAPT, platforma europeană pentru cunoștințe în materie de adaptare, care va fi consolidată și extinsă, se va adăuga un observator specific în domeniul sănătății pentru a se urmări, a se analiza și a se preveni cu mai multă acuratețe impactul schimbărilor climatice asupra sănătății.

Schimbările climatice au repercusiuni la toate nivelurile societății și în toate sectoarele economiei, ceea ce înseamnă că măsurile de adaptare trebuie să fie sistemice. Comisia va continua să includă considerații privind reziliența la schimbările climatice în toate domeniile de politică relevante. Aceasta va sprijini dezvoltarea și punerea în aplicare în continuare a strategiilor și a planurilor de adaptare, cu trei priorități transversale: integrarea adaptării în politica macrobugetară, găsirea unor soluții bazate pe natură în materie de adaptare și luarea unor măsuri de adaptare locale.

Intensificarea acțiunii internaționale

Politicile noastre de adaptare la schimbările climatice trebuie să fie în concordanță cu poziția noastră de lider mondial în materie de atenuare a schimbărilor climatice. Acordul de la Paris a fixat un obiectiv mondial în materie de adaptare și a subliniat faptul că adaptarea este un factor-cheie al dezvoltării durabile. UE va promova abordări subnaționale, naționale și regionale în materie de adaptare, axându-se în special pe adaptarea în Africa și în statele insulare mici în curs de dezvoltare. Vom spori sprijinul acordat rezilienței și pregătirii în materie de climă pe plan internațional, prin furnizarea de resurse, acordând prioritate luării de poziție și sporind eficacitatea, prin intensificarea finanțării internaționale și prin consolidarea implicării și a schimburilor la nivel mondial cu privire la adaptare. De asemenea, vom colabora cu partenerii noștri internaționali pentru a elimina decalajul în ceea ce privește finanțarea internațională a combaterii schimbărilor climatice.

Context

Schimbările climatice au loc chiar acum, de aceea trebuie să construim un viitor mai rezilient. Tocmai s-a încheiat cel mai cald deceniu din istorie, în care recordul pentru anul cel mai cald a fost bătut de opt ori. Suntem martorii unei intensificări a frecvenței și a gravității fenomenelor climatice și meteorologice extreme. Aceste extreme variază de la incendii forestiere și valuri de căldură fără precedent chiar deasupra Cercului Polar Arctic la perioade de secetă devastatoare în regiunea mediteraneeană și de la uragane care fac ravagii în regiunile ultraperiferice ale UE la păduri distruse de invaziile nemaiîntâlnite de gândaci de scoarță în Europa Centrală și de Est. Fenomenele cu o evoluție lentă, cum ar fi deșertificarea, pierderea biodiversității, degradarea solului și a ecosistemelor, acidificarea oceanelor sau creșterea nivelului mării, sunt la fel de distructive pe termen lung.

Comisia Europeană a anunțat această nouă strategie, mai ambițioasă, a UE privind adaptarea la schimbările climatice în Comunicarea privind Pactul verde european, în urma unei evaluări a Strategiei Europa 2013, evaluare efectuată în 2018, și a unei consultări publice deschise care s-a derulat în perioada mai-august 2020. Propunerea privind Legea europeană a climei constituie baza pentru stabilirea unor obiective mai ambițioase și pentru consolidarea coerenței politicilor în materie de adaptare. Această propunere integrează în legislația UE obiectivul global în materie de adaptare prevăzut la articolul 7 din Acordul de la Paris și acțiunea din cadrul Obiectivului nr. 13 de dezvoltare durabilă. Propunerea îndeamnă UE și statele membre să facă în continuare progrese pentru a stimula capacitatea de adaptare, pentru a consolida reziliența și a reduce vulnerabilitatea față de schimbările climatice. Noua strategie de adaptare va contribui la transpunerea în realitate a acestor progrese

Doar 18% dintre români consideră că este important să investească în calitatea ridicată a produselor electronice și ar alege branduri mai scumpe potrivit unui studiu al Reveal Marketing Research despre obiceiurile de achiziție ale românilor privind produsele electronice.

• 1 din 2 români declară că ar alege branduri cu prețuri de mijloc, deoarece raportul calitate-preț este cel mai important.
• Consumatorii preferă să cumpere electronice din magazinele fizice de profil, în detrimentul comenzilor online.
• 18% dintre români consideră că este important să investească în calitatea ridicată a produselor electronice și ar alege branduri mai scumpe.

Într-o lume din ce în ce mai digitalizată, în care importanța tehnologiei este în creștere și în care comunicăm tot mai mult în mediul online, electronicele au devenit produse esențiale în viața de zi cu zi. Reveal Marketing Research a derulat un studiu despre obiceiurile de achiziție ale românilor privind produsele electronice: cum și în ce categorii de electronice investesc românii? Ce aspecte le influențează decizia și cât de loiali sunt brandurilor preferate? Rezultatele pe larg mai jos!

Românii declară că sunt dispuși să investească cel mai mult în telefoane, laptop-uri și calculatoare

18% dintre români consideră că este important să investească în calitatea ridicată a produselor electronice și ar alege branduri mai scumpe. Din această categorie, se observă tendința spre a investi în branduri cu prețuri mai ridicate pentru: telefoane (32% dintre români cu această opțiune), laptop-uri (30%) și calculatoare (22%). Observăm că pentru cei dispuși să cheltuie, criteriile emoționale precum loialitatea față de brand cântăresc puternic în decizia de alegere. 23% dintre oameni se declară loiali, spunând că achiziționează mereu același brand, indiferent de promoții. Cele mai loiale se arată persoanele cu vârste între 35-44 de ani (30% dintre aceștia).

Totuși, pentru majoritatea românilor, raportul avantajos calitate-preț este cel mai important. 1 din 2 respondenți declară că ar alege branduri cu prețuri de mijloc și țin foarte mult la un echilibru între calitatea produsului și costul acestuia. Similar, telefoanele (60%), laptop-urile (61%) și calculatoarele (53%) sunt produsele principale pentru care românii ar căuta branduri cu prețuri medii și raport calitate-preț bun. Tabletele (60%), smartwatch-urile (48%), căștile (49%) și sistemele audio (49%) sunt alte produse electronice pentru care un raport bun calitate-preț este important în achiziție.

În medie, doar 13% dintre români declară că ar alege branduri mai ieftine și nu consideră că merită să investești foarte mult în aceste produse. Brățările fitness (17%) și accesoriile pentru telefoane, tablete, laptop-uri (23%) sunt produse pentru care romanii nu ar fi dispuși să plătească foarte mult.

Consumatorii preferă să cumpere electronice din magazinele fizice de profil, în detrimentul comenzilor online

45% dintre români spun că merg în magazinele fizice de profil pentru a cumpăra produse electronice, comparativ cu 36% care preferă varianta comenzilor online de pe site-urile magazinelor. Diferența se poate explica prin faptul că oamenii își doresc să vadă produsul în realitate și să aibă posibilitatea de a-l testa înainte de achiziție. Pentru aceștia, poate fi important să înțeleagă mai bine produsul în care investesc banii. Totodată, observăm și o diferență între mediul urban și rural în ceea ce privește preferință pentru magazinele fizice, 53% dintre cei din rural preferă să meargă în magazin, comparativ cu 38% dintre cei din mediul urban cu aceeași preferință. 

La nivelul întregului eșantion, dintre toate produsele, telefonul este achiziționat din magazinele fizice în cea mai mare proporție de români (52%), în special de cei cu venituri mici, sub 2.000 lei (62% dintre aceștia). Fiind mijlocul esențial de comunicare, educație și divertisment în prezent, este de înțeles de ce oamenii resimt nevoia de a se asigura de calitatea produsului inaininte de a-l cumpăra. Mai mult, la finalul anului 2020, un studiu realizat la nivel internațional (Global Media Intelligence Report) a arătat că românii petrec aproximativ 3 ore și jumătate pe telefon și în medie 4 ore în fața calculatorului sau tabletei.

Deși în final cumpără din magazinele fizice, românii preferă să se informeze despre electronice din mediul online 

Principala sursă de informare despre produsele electronice este site-ul magazinelor de specialitate – peste jumătate dintre români (55%) declară că se informează de aici, potrivit Reveal Marketing Research. 48% dintre oameni spun că își culeg informații din reclamele sau anunțurile văzute în mediul online, în special tinerii cu vârsta între 25-34 de ani (59%). În schimb, 55 de ani (57%) afirmă că se informează direct din magazin. Din totalul eșantionului, 36% dintre români sunt de aceeași părere. Recomandările primite de la prieteni, familie sau cunoscuți în legătură cu produsele electronice sunt importante pentru 32% dintre români, cu precădere pentru cei cu vârste între 45-55 ani (35%). Acest lucru înseamnă că brandurile trebuie să continue să investigheze procesele de achiziție (prin studii de consumer decision journey) pentru a identifica touchpoint-urile cheie. Această abordare este importantă chiar și în perioada actuală, în care putem fi tentați să credem că promovarea online asigură succesul imediat.

Promoțiile se află în top 3 criterii care influențează decizia de cumpărare a românilor

Promoțiile au și rolul de a influența loialitatea consumatorilor față de brandurile de electronice – întrebați cât de loiali sunt atunci când cumpără din această categorie, 69% dintre români spun că alegerea brandului e ghidată în funcție de promoții. Astfel, din cei 69% – 50% obișnuiesc  să alterneze cam aceleași branduri de electronice, în funcție de promoții, iar 19% declară că nu cumpără aceleași branduri, ci se orientează doar în funcție de promoții. Doar 8% dintre respondenți variază mereu opțiunile de achiziție și nu sunt loiali, spunând că nu cumpără aceleași branduri și se uită la alte criterii față de oferte – reclame, aspectul atractiv al produsului.

***

Metoda folosită a fost CAWI (Computer Assisted Web Interview) și au fost derulate 1004 interviuri online cu respondenți cu vârsta peste 18 ani, online users, pe un eșantion reprezentativ la nivel național urban și rural în perioada 18-22 februarie 2021. Eroare de eșantionare +/- 3%. Nivel de încredere 95%.

_________________

Despre Reveal Marketing Research

Reveal Marketing Research este o companie de cercetare de piață full-service, specializată în marketing research, studii sociologice, customer insight, business strategy, market development. Cu o expertiză în peste 20 de industrii, Reveal Marketing Research crede că cercetarea de piață reprezintă baza deciziilor corecte și a poziționării brandurilor. Soluțiile calitative și cantitative ajută de peste 12 ani companii din România și Europa. 

Financial Intelligence organizează mâine, 25 februarie, de la ora 11:00, evenimentul„BLACK SEA ONLINE FORUM – Importanța geostrategică și economică a Mării Negre în actualul context european”.

Evenimentul se va desfășura online și va fi transmis LIVE pe platforma www.financialintelligence.ro, pe pagina de Facebook Financial Intelligence, precum și pe canalul de YouTube Financial Intelligence.

Modificările la Legea offshore vor fi aprobate de Parlament până la sfârșitul acestei sesiuni parlamentare, a dat asigurări Virgil Popescu, ministrul Energiei.

Directorul general al OMV Petrom, Christina Verchere, afirma, recent, că este necesară o perioadă de 12 luni pentru a lua decizia de investiţii în proiectul de gaze din Marea Neagră, din momentul în care va fi modificată Legea offshore, urmând ca primele gaze să fie extrase peste patru ani.

În prezent, OMV Petrom şi ExxonMobil sunt parteneri egali în proiectul de explorare a zăcământului de mare adâncime Neptun din Marea Neagră, estimat la 42 – 84 de miliarde de metri cubi de gaze. Spre comparaţie, România produce în prezent circa 10-11 miliarde de metri cubi de gaze pe an.  În 2019, Exxon şi-a anunţat intenţia de a se retrage din România, iar ministrul Energiei, Virgil Popescu, a afirmat toamna trecută că Romgaz poate prelua participaţia Exxon.

Întrebat care ar fi profitul statului român din această exploatare, Virgil Popescu a spus: „Cred că cea mai buna variantă – dacă Exxon dorește să iasă din această afacere – este ca Romgaz, companie a statului roman să cumpere. În acest fel, va putea gestiona 50% din acel zăcământ. 50% înseamnă taxe și impozite către statul român, înseamnă impozit pe profit catre statul român și înseamnă că, prin Romgaz, statul deține 50% din acel zăcământ”.

România trebuie să ştie să profite de oportunităţile aduse de exploatarea gazelor din Marea Neagră, atât prin utilizarea acestor gaze pentru alimentarea populaţiei sau relansarea industriei din România, cat si prin exportul către țări vecine, care au mai puține resurse și se află sub presiunea Rusiei din punct de vedere energetic și politic.

Investițiile în sectorul hidrocarburilor din Marea Neagră pot genera venituri la bugetul de stat în valoare de 26 miliarde de dolari şi un plus de 71 miliarde de dolari la PIB-ul României, până în 2040, potrivit Deloitte.

Participanții înscriși la evenimentul BLACK SEA FORUM: „Importanța geostrategică și eonomică a Mării Negre în actualul context european” vor putea transmite întrebări speakerilor în timpul evenimentului, în comentarii la video, prin intermediul paginii de Facebook Financial Intelligence.

În cadrul evenimentului se vor discuta următoarele subiecte:

• Abordarea geostrategică a Resurselor Mării Negre
• Valoarea economică a resurselor Mării Negre
• Investitii la Marea Neagră prin Programul Național de Redresare și Reziliență
• Green Deal: implicații, efecte, abordare bugetară
• Concluzii: Acțiuni politice necesare

Speakerii evenimentului sunt: Florin CÎȚU – Prim Ministrul României (tbc), Virgil POPESCU  – Ministrul Energiei, Cristina PRUNĂ – Vicepreşedintele Camerei Deputaţilor și Vicepreședintele Comisiei pentru industrii şi servicii din Camera Deputaților, Cristian BĂDESCU – Reprezentant cu însărcinări speciale pentru securitate energetică la Ministerul Afacerilor Externe, Bogdan CHIRIȚOIU – Președintele Consiliului Concurenței, Zoltan NAGY-BEGE – Vicepreședintele Autorității Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), László BORBÉLY – Consilier de Stat, Coordonatorul Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă la Guvernul României; Dan DUNGACIU – Director General al Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale, Academia Română, Alina POPA – CFO al OMV Petrom, Răzvan NICOLESCU – Partener la Deloitte România, Cătălin NIȚĂ – Director Executiv al Federației Patronale Petrol și Gaze, Radu DUDĂU  – Co-Fondator și Director General al Energy Policy Group, Marian NĂSTASE – Președintele Asociației Marilor Consumatori de Energie din România, Hariram SUBRAMANIAN – CTO la  Huawei Fusion Solar Solutions Europe, Aristotel Marius JUDE  – Director General al Romgaz, Sorin ELISEI – Director Consultanță la Deloitte România, Septimiu STOICA  – Președinte AGA al Bursei Române de Mărfuri, Mihaela CROITORU  – Managing Partner la INNOVA Project Consulting, Petru RUȘEȚ– Managing Director al Siemens Energy România, Liviu MUREȘAN  – Președintele executiv al Fundației EURISC, Adriean PÂRLOG – Prof. Univ. și General în rezervă, Președinte ICSS,  Corneliu BODEA– Președintele Centrului Român al Energiei.

Evenimentul va fi moderat de Adina ARDELEANU, Membru Fondator Financial Intelligence.

Le mulțumim partenerilor pentru că au făcut posibilă desfășurarea evenimentului!

Parteneri: OMV Petrom, Romgaz, ALRO, Nuclearelectrica, SNTGN Transgaz, Restart Energy, Huawei, Federația Patronală Petrol și Gaze (FPPG), INNOVA Project Consulting, Bursa Română de Mărfuri, Conef Gaz.

Parteneri instituționali: Asociația Marilor Consumatori de Energie din România (ABIEC), Centrul de Analiză și Prognoză pentru Orientări Strategice (CAPOS), British Romanian Chamber of Commerce (BRCC), Centrul Român al Energiei, ICSS, Consiliul Mondial al Energiei – Comitetul Național Român (CNR-CME), Asociația Energia Inteligentă.

Parteneri media: News.ro, Agerpres, România Durabilă, Economistul, FinZoom.ro, Club Economic, The Diplomat, Focus Energetic, InvesTenergy, NewMoney, BiziLive TV,  Boof Media.

Mai multe detalii despre eveniment puteți găsi aici.

#BlackSeaForum #evenimenteleFinancialIntelligence

Peste 90.000 de români au aplicat în ultima lună pentru locurile de muncă oferite prin intermediul platformei BestJobs, în total fiind înregistrate peste 511.000 de aplicări. Cele mai multe joburi oferite de angajatori sunt în domeniile IT&C, telecom, vânzări, financiar-contabilitate, inginerie, management și construcții.

O creștere semnificativă a locurilor de muncă disponibile s-a înregistrat în luna februarie și în marketing, transport, distribuție și medical&pharma. La polul opus, cele mai puține joburi sunt în securitate/armată, servicii de înfrumusețare, îngrijire vârstnici/copii sau personal de curățenie, agricultură, educație, precum și turism, unele dintre aceste domenii fiind grav afectate de pandemie.

Românii sunt implicați activ în căutarea unui loc de muncă, astfel că de la începutul anului și până la această dată au fost create peste 30.000 de CV-uri noi, în timp ce peste 110.000 de CV-uri au fost actualizate, semn că piața muncii este într-o continuă mișcare, iar angajații caută noi oportunități în carieră.

Conform unui sondaj derulat de BestJobs în rândul candidaților care nu au un loc de muncă în acest moment, aceștia caută să se angajeze mai ales în domenii precum retail & comerț (25%), BPO (24%), financiar-contabilitate (15.75%), medical&pharma (14%) și administrație publică (13%).

În ceea ce privește așteptările lor salariale – în funcție de experiența și rolul vizat – aproape trei din zece respondenți care nu au un job în acest moment afirmă că nivelul minim salarial așteptat este de 2.350 lei net pe lună. Cei mai mulți (53%) își doresc un venit lunar net cuprins între 2.350 lei și 4.650 lei. Alți 12,5% urmăresc un salariu lunar între 4.650 lei și 6.350 lei, în timp ce 4% vor un salariu cuprins între 6.350 lei și 8.650 lei.

Pe lângă pachetul salarial, candidații care nu au în acest moment un job caută o atmosferă de lucru plăcută și posibilitatea de a lucra mai mult de la birou în acest an, semn că lipsa interacțiunii umane directe a început să fie tot mai resimțită în contextul în care am intrat deja în al doilea an pandemic.

_________________

Despre BestJobs

BestJobs este una dintre cele mai importante platforme de recrutare online din România. Cu o experiență de peste 20 ani în domeniu, BestJobs a fost implicată în transformarea și inovarea industriei de recrutare online și integrează astăzi tehnologii digitale de ultimă generație și servicii conexe recrutării pentru a oferi cele mai eficiente soluții de angajare, recrutare și de dezvoltare profesională și personală. În orice moment, pe Bestjobs sunt peste 4,5 milioane de profesioniști conectați la piața muncii, peste 25.000 de joburi și peste 150 de specialiști în dezvoltare profesională și personală (coachi, mentori, terapeuți, avocați și alte tipuri de specialiști).

Comisia a propus pe 23 februarie, instituirea a 10 noi parteneriate europeneîntre Uniunea Europeană, statele membre și/sau sectorul de profil. Obiectivul este de a accelera tranziția către o Europă verde, neutră din punctul de vedere al impactului asupra climei și digitală, precum și de a transforma industria europeană într-o industrie mai rezilientă și mai competitivă. UE va asigura finanțare de aproape 10 miliarde EUR, partenerii contribuind la rândul lor cu investiții de o valoare cel puțin echivalentă finanțării UE. Se estimează că prin corelarea contribuțiilor se vor mobiliza investiții suplimentare care să sprijine tranziția și că se vor crea efecte pozitive pe termen lung în ceea ce privește ocuparea forței de muncă, mediul și societatea.

Parteneriatele europene instituționalizate propuse au scopul de a îmbunătăți gradul de pregătire și răspunsul UE la bolile infecțioase, de a dezvolta aeronave eficiente cu emisii scăzute de dioxid de carbon pentru aviația curată, de a sprijini utilizarea materiilor prime biologice regenerabile în producția de energie, de a asigura poziția de lider a Europei în domeniul tehnologiilor și infrastructurilor digitale și de a asigura o mai mare competitivitate a transportului feroviar.

Cele zece parteneriate, dintre care unele au la bază întreprinderi comune existente, sunt prezentate în cele ce urmează.

1. Sănătatea la nivel mondial, EDCTP3: parteneriatul va oferi noi soluții pentru reducerea incidenței bolilor infecțioase în Africa Subsahariană și va consolida capacitățile de cercetare pentru a gestiona cazurile de reapariție a bolilor infecțioase în Africa Subsahariană și în întreaga lume și a răspunde la acestea. Parteneriatul își propune ca până în 2030 să dezvolte și să implementeze cel puțin două noi tehnologii de combatere a bolilor infecțioase și să sprijine cel puțin 100 de institute de cercetare din 30 de țări să dezvolte tehnologii medicale suplimentare împotriva epidemiilor reapărute.
2. Inițiativa pentru inovare în domeniul sănătății: inițiativa va contribui la crearea unui ecosistem de cercetare și inovare în domeniul sănătății la nivelul UE care să faciliteze transpunerea cunoștințelor științifice în inovații concrete. Vor fi abordate aspectele legate de prevenire, diagnosticare, tratament și gestionarea bolilor. Inițiativa va contribui la atingerea obiectivelor Planului european de combatere a cancerului, ale noii Strategii industriale pentru Europa și ale Strategiei farmaceutice pentru Europa.
3. Tehnologii digitale esențiale: acestea cuprind componente electronice, proiectarea, fabricarea și integrarea lor în sisteme și software-ul care definește modul în care funcționează respectivele componente. Obiectivul general al parteneriatului este de a sprijini transformarea digitală a tuturor sectoarelor economice și societale și Pactul verde european, precum și de a sprijini cercetarea și inovarea în vederea următoarei generații de microprocesoare. Alături de Declarațiareferitoare la o inițiativă europeană privind procesoarele și tehnologiile semiconductorilor, semnată de 20 state membre, de o viitoare alianță privind microelectronica și de un posibil nou proiect important de interes european comun care este dezbătut de statele membre și care are scopul de promova inovația radicală, acest nou parteneriat va contribui la stimularea competitivității și a suveranității tehnologice a Europei. Mai multe informații sunt disponibile aici.
4. Bioeconomie circulară în Europa: parteneriatul va contribui în mod semnificativ la obiectivele climatice pentru 2030, deschizând calea către neutralitatea climatică până în 2050, și va spori sustenabilitatea și circularitatea sistemelor de producție și consum, în conformitate cu Pactul verde european. Scopul parteneriatului este dezvoltarea și extinderea aprovizionării durabile cu biomasă și transformarea acesteia în bioproduse, precum și de a sprijini implementarea bioinovării la nivel regional, cu implicarea activă a actorilor locali și în vederea revitalizării regiunilor rurale, costiere și periferice.
5. Hidrogen curat: parteneriatul va accelera dezvoltarea și implementarea unui lanț valoric european pentru tehnologii pe bază de hidrogen curat, contribuind la sisteme energetice durabile, decarbonizate și pe deplin integrate. Alături de Alianța pentru hidrogen, parteneriatul va contribui la realizarea obiectivelor Uniunii prezentate în Strategia UE pentru hidrogen: pentru o Europă neutră climatic. Accentul se va pune pe producția, distribuția și stocarea de hidrogen curat, precum și pe aprovizionarea sectoarelor dificil de decarbonizat, cum ar fi industriile grele și aplicațiile pentru transportul cu vehicule grele.
6. Aviație curată: parteneriatul deschide calea către neutralitate climatică pentru sectorul aviației, prin accelerarea dezvoltării și implementării de soluții rezultate din cercetarea disruptivă și inovare. Scopul parteneriatului este dezvoltarea următoarei generații de aeronave extrem de eficiente și cu emisii scăzute de dioxid de carbon, cu noi surse de energie, motoare și sisteme, îmbunătățind competitivitatea și ocuparea forței de muncă în sectorul aviației, ceea ce va fi deosebit de important pentru redresare.
7. Sistemul feroviar al Europei: parteneriatul va accelera dezvoltarea și implementarea tehnologiilor inovatoare, în special a celor digitale și automatizate, pentru a obține transformarea radicală a sistemului feroviar și pentru a îndeplini obiectivele Pactului verde european. Prin contribuția la îmbunătățirea competitivității, parteneriatul va sprijini poziția de lider tehnologic a Europei în sectorul feroviar.
8. Programul de cercetare privind managementul traficului aerian în cerul unic european 3: scopul inițiativei este accelerarea transformării tehnologice a managementului traficului aerian în Europa, aliniindu-l la era digitală, transformarea spațiului aerian european în cel mai eficient și mai ecologic spațiu european din lume și sprijinirea competitivității și a redresării sectorului aviației din Europa în urma crizei provocate de coronavirus.
9. Rețele și servicii inteligente: parteneriatul va sprijini suveranitatea tehnologică pentru rețelele și serviciile inteligente, în conformitate cu noua strategie industrială pentru Europa, cu noua Strategie de securitate cibernetică a UE și cu setul de instrumente pentru rețelele 5G. Scopul parteneriatului este de a contribui la soluționarea provocărilor societale și de a favoriza tranziția digitală și verde, precum și de a sprijini tehnologiile care vor contribui la redresarea economică. De asemenea, parteneriatul va permite actorilor europeni să dezvolte capacitățile tehnologice pentru sistemele 6G ca bază pentru viitoarele servicii digitale în perspectiva anului 2030. Mai multe informații sunt disponibile aici.
10. Metrologie: parteneriatul urmărește să accelereze poziția de lider mondial a Europei în cercetarea metrologică, creând rețele europene autonome în domeniul metrologiei, menite să sprijine și să stimuleze noi produse inovatoare, să răspundă provocărilor societale și să favorizeze elaborarea și punerea în aplicare eficace a reglementărilor și a standardelor care stau la baza politicilor publice.

Declarațiile membrilor colegiului

Margrethe Vestager, vicepreședinta executivă pentru O Europă pregătită pentru era digitală, a declarat: „Atunci când colaborează la nivel european, Europa obține rezultate excelente. Colaborarea este deosebit de importantă în contextul gestionării provocărilor pe care le prezintă transformarea digitală. Aceasta ne afectează pe toți și nu se oprește la frontierele naționale. La fel ca schimbările climatice. Parteneriatele propuse astăzi vor mobiliza resurse, astfel încât să putem valorifica împreună la maximum tehnologiile digitale, nu în ultimul rând în interesul tranziției verzi.”

Mariya Gabriel, comisarul pentru inovare, cercetare, cultură, educație și tineret, a declarat: „Pandemia de COVID-19 a urgentat eforturile noastre de lungă durată de a utiliza mai bine cercetarea și inovarea pentru a face față urgențelor sanitare, schimbărilor climatice și transformării digitale. Parteneriatele europene reprezintă o oportunitate de colaborare pentru a răspunde transformărilor economice și sociale profunde și a le modela, în folosul tuturor cetățenilor UE.”

Thierry Breton, comisarul pentru piața internă, a adăugat: „Investițiile în inovare sunt investiții în capacitatea noastră de a ne afla în avangarda evoluțiilor tehnologice și de a dezvolta capacități strategice. Trebuie să valorificăm oportunitățile pe care le oferă tehnologiile esențiale în curs de dezvoltare, precum microprocesoarele sau semiconductorii, astfel încât Europa să se poată afla în avangarda inovării digitale la nivel mondial. Aceste noi abordări comune vor fi fundamentale pentru sprijinirea industriei noastre să realizeze obiectivele ambițioase în materie digitală și de mediu.”

Adina Vălean, comisarul pentru transporturi, a declarat: „Parteneriatele UE vor avea un rol fundamental în stimularea dublei tranziții verzi și digitale pentru sectorul mobilității și al transporturilor. Pentru ca ambițiile noastre să devină realitate, trebuie să dezvoltăm tehnologii disruptive care să introducă pe piață nave și aeronave cu emisii zero, trebuie să dezvoltăm și să implementăm mobilitatea cooperativă, conectată și automatizată și trebuie să facilităm o gestionare a traficului mai eficientă și mai modernă.”

Etapele următoare

Propunerea de regulament, actul de bază unic, de stabilire a nouă întreprinderi comune în temeiul articolului 187 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) va fi adoptată de Consiliul Uniunii Europene, în urma consultării Parlamentului European și a Comitetului Economic și Social European. Propunerea separată privind parteneriatul în domeniul metrologiei în temeiul articolului 185 din TFUE va fi adoptată printr-o decizie a Parlamentului European și a Consiliului, în urma consultării Comitetului Economic și Social European.

Dana Gațe (foto) este noul director comercial al startup-ului românesc Frisbo, „platforma de smart e-fulfillment cu cea mai mare prezență în Europa, care preia depozitarea, ambalarea și livrarea comenzilor online”. Noul director comercial este caracterizat printr-o „experiență de peste 14 ani în domeniul serviciilor de curierat rapid, din care 12 ani în cadrul Sameday Courier, unde a condus echipele de vânzări, marketing și client service”.

Preluând funcția, Dana Gațe, subliniază: „Mă bucur să fac parte din echipa Frisbo într-un moment în care compania își accelerează creșterea și expansiunea internațională pentru a putea oferi comercianților online posibilitatea de a se extinde către oricare piață din Europa prin intermediul parteneriatelor strategice. Magazinele online care și-au extins peste noapte business-ul, forțate de restricțiile cauzate de pandemie, caută tehnologia pentru a-și putea simplifica partea de fulfillment și livrare, iar noi suntem aici pentru a îi sprijini”.

Bogdan Colceriu, CEO Frisbo: „Frisbo își propune să își conecteze accelerat rețeaua de fulfillment cu cele mai importante marketplace-uri europene și cele mai importante platforme de e-commerce, permițând astfel scalarea business-urilor locale de vânzări online în întreaga regiune. Avem ambiții mari și un ritm de creștere destul de alert, toate astea în paralel cu munca constantă de îmbunătățire a serviciilor pe care le oferim clienților noștri. Nefiind o misiune ușoară, o consider pe Dana Gațe un element cheie în echipa Frisbo, datorită experienței sale și a viziunii compatibile cu a echipei noastre”.

Frisbo anunță continuarea dezvoltării „e-commerce-ului, accelerată de criza globală a sănătății din 2020, face ca automatizarea procesului de fulfillment și extinderea vânzărilor în afara granițelor să fie extrem de necesare, lucru vizibil și în activitatea Frisbo, care anul trecut a înregistrat o creștere medie de peste 95% pe piețele din România, Ungaria, Slovacia și Polonia, țările în care startup-ul opera și în 2019. Având cea mai răspândită rețea de fulfillment din Europa, Frisbo acționează ca un agent de internaționalizare pentru magazinele online interesate de creșterea în afara piețelor locale”.

Până la sfârșitul lui 2021, rețeaua Frisbo estimează că „își va extinde prezența în 12 piețe și va oferi servicii de fulfillment cu opțiune de livrare a doua zi în 15 țări, acoperind astfel România, Ungaria, Polonia, Germania, Cehia, Austria, Slovacia, Belgia, Italia, Spania, Franța, Olanda, Portugalia, Republica Moldova și Bulgaria”. 

Frisbo este definită ca „platforma de smart e-fulfillment cu cea mai mare acoperire în Europa, lansată în 2014. Viziunea Frisbo este dezvoltarea la nivel european și apoi global a unui nou standard de procesare distribuită, algoritmică, a comenzilor, contribuind la îmbunătățirea pieței de e-commerce prin susținerea retailerilor și a experienței cumpărătorilor, cu impact pozitiv în infrastructura de depozitare și transport”.