Companii din IT, agricultură și e-commerce, așteptate la bursă

Economistul
-
0
Companii din IT, agricultură și e-commerce, așteptate la bursă

Asociația pentru Relații cu Investitorii la Bursă din România (ARIR) prezintă principalele concluzii ale specialiștilor din piața de capital, care au participat la dezbaterea lunară ”Pulsul Pieței Financiare”. Invitații au comentat tendințele pe termen lung de creștere a burselor, apetitul investitorilor pentru noi tranzacții și rezultatele pe trimestrul al doilea.

Răzvan Raț, Director General Adjunct, BRK Financial Group:

„În piața de capital din România, comparativ cu anul trecut, remarcăm interesul în creștere al investitorilor pentru noi companii. În ultimii trei sau patru ani depozitele bancare au crescut constant și suntem într-un moment în care domină excesul de lichiditate. Astfel, sunt necesare alternative pentru investiții, noi companii sunt așteptate la bursă. Mă bucur că antreprenorii analizează tot mai des această opțiune de finanțare – în afară de bani, bursa contribuie la promovarea afacerii, creșterea vizibilității, se creează o relație mai strânsă cu clienții, aceștia putând deveni și acționari.”

Răzvan Raț, Director General Adjunct, BRK Financial Group

Zuzanna Kurek, Partener Cornerstone Communications:

„Antreprenorii sunt acum interesați să strângă capital din două motive: pentru a-și asigura o stabilitate financiară în cazul unei crize financiare ce ar putea veni ca rezultat al crizei sanitare și pentru a-și asigura lichidități suficiente pentru a garanta continuitatea activității. Vedem în rândul antreprenorilor un interes mai ridicat pentru finanțarea prin intermediul emisiunilor de acțiuni în defavoarea obligațiunilor, deoarece la finanțarea prin acțiuni capitalul nu trebuie returnat la scadență. Din perspectivă sectorială, observăm un interes mai mare al companiilor din agricultură și tehnologie. Dacă ne concentrăm eforturile și în următorii 2-3 ani aducem pe bursă pentru fiecare sector câte un jucător, chiar și din top 5, vom schimba percepția în sector și vom avea mai multe listări.”

Zuzanna Kurek, Partener Cornerstone Communications

Cristian Popa, CFA, Membru Consiliul de Administrație, BNR:

„Creditul bancar și capitalul de investiții de la bursă sunt complementare, ele lucrează foarte bine împreună și mecanismul de transmisie al politicii monetare este mai bun atunci când ai o piață de capital dezvoltată pentru că ea transmite mai departe capitalul în economie. Creditele, împreună cu capitalul de investiții pe care îl atrag companiile la bursă fac un tot. Împreună dezvoltă și finanțează economia, companiile și antreprenorii își dezvoltă ideile, pun capitalul la lucru. Cred că e important să avem această perspectivă, că piețele financiare lucrează bine împreună.”

Cristian Popa, CFA, Membru Consiliul de Administrație, BNR

Daniela Șerban, Președinte și Co-fondator ARIR:

„Piața de capital poate fi un motor puternic de creștere economică pentru România prin listarea companiilor la bursă. În ultima perioadă s-a pus foarte mare accent pe susținerea financiară din partea statului sau pe acordarea de credite bancare facile și cred este momentul să arătăm importanța surselor de finanțare provenite de pe piața de capital. ”

Daniela Șerban, Președinte și Co-fondator ARIR

Înscrieri pentru microgranturi de redresare din criza Covid-19

Florin Antonescu
-
0
Înscrieri pentru microgranturi de redresare din criza Covid-19

S-a u deschis înscrierile pentru Măsura 1 – microgranturi din cadrul ajutoarelor de stat din fonduri europene și de la buget pentru redresare din criza Covid-19. Microgranturile sunt în valoare de 2000 euro, acordate după principiul „primul venit, primul servit”. Formularul de înscriere este activ până vineri, 16 octombrie 2020, ora 20.00, cu posibilitatea prelungirii perioadei de înscriere până la epuizarea bugetului, potrivit datelor oficiale ale Ministerului Economiei.

Bugetul total este de 100 de milioane euro,
din care pot fi finanțați 50.000 de beneficiari.

Florin Jianu (foto), președintele Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii (CNIPMMR), subliniază: „Am primit foarte multe mesaje de felicitare adresate modului în care s-a putut aplica pentru măsura microgranturilor de 2000 de euro, felicitări pe care le adresăm Ministerului Economiei și, în mod special, angajaților din acest minister. Sunt 10.700 de aplicații până în acest moment, aplicarea se face online, durează foarte puțin ca timp și este foarte simplu de realizat de către orice mic întreprinzător. Subliniez faptul că pentru această măsură NU SUNT NECESARE CERTIFICATELE DE STARE DE URGENȚĂ, așa încât îi încurajez pe antreprenori să continue să aplice proiecte până la epuizarea bugetului programului. De asemenea, un fapt demn de remarcat este acela că pentru prima oară, cu ajutorul STS, statul își ia singur informațiile din toate bazele de date disponibile (ANAF, ONRC, etc), întreprinzătorul nefiind pus pe drumuri pentru informații pe care statul deja le deținea. Acesta trebuie să fie un model de bună practică și un deziderat spre simplificare și normalizare”.

Studiu asupra reciclării selective

Florin Antonescu
-
0
Studiu asupra reciclării selective

Pensionarii colectează deșeuri selectiv și reciclează cel mai mult, milenialii o fac cel mai puțin – așa rezultă din studiul privind „comportamentele românilor față de reciclare și colectare selectivă” al companiei de cercetare de piață Reveal Marketing Research (https://reveal.ro/), specializată în marketing research, studii sociologice, customer insight, business strategy, market development.  

Din 847 de subiecți reprezentativi la nivel național urban investigați prin metoda CAWI (Computer Assisted Web Interview), în cea mai mare măsură colectează selectiv seniorii pensionari (84%) și familiile moderne (76%). Cel mai puțin selectează deșeurile ilenialii (61%).

Marius Luican

Marius Luican (foto), CEO Reveal Marketing Research, subliniază: „Procentul ridicat al pensionarilor care arată o grijă mai mare față de mediu se poate explica prin tendința lor de a reutiliza materialele folosite, tocmai pentru a evita risipa. Aceștia sunt mult mai preocupați de conservarea resurselor și pun accent pe consumul cumpătat. Pe de o parte, acest comportament poate fi corelat cu veniturile reduse (aproximativ 800 lei pensia minima și 1400 lei pensia medie, conform Ziarul finaciar) și de aceea, pensionarii doresc să își maximizeze fiecare resursă. Pe de altă parte, obișnuința de a păstra și a refolosi obiectele este o altă explicație pentru care pensionarii arată această grijă pentru colectarea selectivă. Contradicția apare în cazul milenialilor și tinerilor profesioniști care, deși sunt cei care vor experimenta cel mai mult efectele încălzirii globale, nu sunt la fel de interesați de reciclare. Aceștia cad pradă percepției greșite că pericolul este unul îndepărtat. Astfel se pot justifica rezultatele studiului din care reiese implicarea mai redusă a tinerilor, în comparație cu cea a vârstnicilor, în colectarea selectivă”.

Studiul mai arată că:

– în mare, românii vor să recicleze (74%), însă le lipsesc mijloace adecvate (declară 35% dintre subiecți)

– 43% preferă produse din materiale reciclate

– în proporție de 88%, tinerii profesioniști consideră că „brandurile au un rol important în educarea și încurajarea populației în direcția colectării selective”   

– 43% dintre respondenți se declară influențați în mare și în foarte mare măsură de comportamentul responsabil și sustenabil al companiilor de pe piață

– mesajele eco-friendly ale companiilor modelează decizia de cumpărare a

tinerilor profesioniști în proporție de 49%, în schimb, decizia familiilor moderne o influențează în proporție de 12%

– pentru colectare, pensionarii preferă recipientele special amenajate de primărie (65%), milenialii folosesc cel mai mult spațiile din centre comerciale (38%); cel mai puțin e folosită colectarea în saci negri de la REBU (10%)

– cele mai mari bariere în colectarea selective sunt declarate lipsa unui spațiu destinat special în proximitatea locuinței (24%), distanța față de centrele de colectare (12%) etc. dintre respondenți nu locuiesc în proximitate

– punerea la dispoziție gratuit de către autorități a unor saci speciali și posibilitatea de a-i transporta la locul de colectare a deșeurilor sunt considerate cel mai mult drept încurajare a responsabilității pentru reciclare (62%); cei mai motivați de aceasta se declară pensionarii (74%)

– penalitățile ridicate sunt considerate drept mijloc de influențare în proporție de 8%.

În rest, numai 1% dintre respondenți nu cred în beneficiile reciclării.

Sondaj PwC: 80% dintre companii spun că lucrul la distanță este noua normă pe piața muncii

Economistul
-
0
Sondaj PwC: 80% dintre companii spun că lucrul la distanță este noua normă pe piața muncii

Majoritatea companiilor (80%) participante la sondajul global PwC ”The future of remote work” arată că adoptarea lucrului la distanță este noua normă pe piața muncii, iar peste 53% spun că au creat și implementat deja o politică în acest sens. Din restul de 47%, mai mult de jumătate anticipează că vor îmbunătăți sau implementa o politică de muncă de la distanță până la sfârșitul anului 2020.

Principalele trei priorități în conceperea politicilor de adoptare a muncii la distanță sunt sănătatea și siguranța angajaților, menționată de 70% dintre respondenți, îmbunătățirea experienței angajaților (65%) și atragerea și reținerea talentelor cheie (60%).

”Lucrul la distanță a devenit o parte esențială a noii normalități, companiile fiind forțate în multe cazuri să se adapteze pentru a-și putea continua activitatea. Temerile inițiale că productivitatea muncii va scădea au fost infirmate după primele luni de pandemie, însă rămâne de văzut dacă tendința se păstrează pe termen mediu și lung. Mulți angajați au început să resimtă negativ lipsa interacțiunii directe cu partenerii și colegii și să-și dorească o revenire la birou. În orice caz, lucrul de la distanță va fi o opțiune pe termen lung și cele mai multe companii vor continua să o aplice”, spune Daniel Anghel, Partener, Liderul serviciilor fiscale și juridice PwC România.

Definiția „muncii la distanță”

Aproximativ 45% dintre companiile participante la sondaj definesc aranjamentele de lucru la distanță ca angajații care „lucrează în afara biroului de acasă sau a locului de muncă”, fără nicio deplasare transfrontalieră. Cu toate acestea, 30% dintre companii definesc munca la distanță drept angajații care lucrează în afara biroului de acasă, cu deplasări atât la nivel național, cât și internațional anticipate și/sau permise.

În ceea ce privește politica salarială, 80% dintre companii au arătat că nu efectuează ajustări în timpul perioadei muncii la distanță. De asemenea, peste jumătate dintre respondenți nu acordă alocații, rambursări sau sprijin pentru mobilitate pentru munca la distanță.

”Angajatorii trebuie să țină seama de eventualele consecințe fiscale, precum și cele  din sfera contribuțiilor sociale pe care munca într-o altă țară le poate avea atât pentru angajatori, cât și pentru salariații în cauză. Totodată, aspectele care țin de dreptul muncii și de sănătatea și securitatea în muncă a angajaților în țara respectivă nu trebuie ignorate”,  a declarat Irina Nistor, Director Mobilitate Internațională, PwC România.

Pe măsură ce restricțiile locale s-au relaxat, majoritatea companiilor au permis accesul angajaților la birou, în anumite condiții și respectând normele de siguranță și sănătate. Cu toate acestea, 45% dintre companii nu vor solicita angajaților întoarcerea la birou, iar 21% anticipează o abordare hibridă între munca la distanță și lucrul la birou.

Sondajul a fost realizat în rândul a peste 300 de companii la nivel global.

Studiu Deloitte: Creditarea și-ar putea reveni în 2021 cu ajutorul unor măsuri de sprijin din partea autorităților de reglementare în domeniu

Economistul
-
0
Studiu Deloitte: Creditarea și-ar putea reveni în 2021 cu ajutorul unor măsuri de sprijin din partea autorităților de reglementare în domeniu

Băncile din Europa Centrală și de Est se așteaptă la o revigorare a activității de creditare în 2021, cu ajutorul unor măsuri de sprijin în acest sens din partea autorităților de reglementare în domeniu, după ce în 2020 aceasta a scăzut semnificativ față de anul anterior, conform unui studiu privind impactul COVID-19 asupra sectorului bancar din ECE, efectuat de Deloitte în 12 țări din regiune, inclusiv România. Cererea de credite a scăzut în al doilea trimestru al anului 2020 în sectoare precum ospitalitate, transport și depozitare, imobiliar și construcții, precum și producție. Pe de altă parte, în sectoare precum comerț și agricultură, cererea de credite a crescut, conform studiului.

Peste 60% din respondenți anticipează o înăsprire a condițiilor de creditare atât pentru persoane fizice, cât și pentru companii, în principal din cauza înrăutățirii previziunilor economice, a riscului crescut al creditării și a toleranței mai scăzute a băncilor față de risc. Tendința de înăsprire a condițiilor de creditare a început din primul trimestru al anului 2020, conform Autorității Bancare Europene, dar într-un ritm mai puțin drastic decât evoluția din timpul crizei din 2008-2009.

Băncile din regiunea Europei Centrale și de Est și-au îmbunătățit semnificativ calitatea activelor de la criza financiară globală, au rezerve mai mari de capital și și-au întărit pozițiile de lichiditate, subliniază studiul, așadar au intrat în perioada de scădere economică într-o formă mai bună decât în cazul crizei financiare. Deși se așteaptă la o revenire economică lentăîn următoarele 12 luni – în formă de U (39% din respondenți) sau L (22%) -, băncile participante la studiu nu estimează o deteriorare semnificativă a calității activelor. Peste 80% din respondenți anticipează că rata creditelor neperformante va crește cu maximum cinci puncte procentuale pentru creditele acordate persoanelor fizice și companiilor. În mod previzibil, ei se așteaptă ca sectoare precum ospitalitate, transport și depozitare și imobiliar și construcții, care sunt cele mai afectate de pandemie, să înregistreze cele mai mari rate de credite neperformante pe segmentul persoanelor juridice.

„Volumele de credite neperformante din Europa Centrală și de Est au scăzut considerabil în ultimii ani și au ajuns la o medie de 3,3% în primul trimestru al anului 2020, datorită creșterii economice, măsurilor de prevenție luate de autoritățile de supraveghere și bunei gestionări de către bănci a acestei zone. Cu toate acestea, băncile trebuie să înceapă să evalueze provocările cu care se pot confrunta clienții lor și să se pregătească pentru a putea reacționa rapid în cazul în care efectele reale ale crizei se dovedesc mai puternice decât așteptările, odată cu încheierea perioadei de moratoriu. Cu cât vor analiza mai rapid situația financiară a debitorilor și vor identifica riscurile care ar putea fi cauzate de diverși factori (eventual chiar provizionând sumele acordate debitorilor care dau semne că ar avea dificultăți majore), cu atât mai ușor va fi pentru toate părțile implicate să găsească soluții de remediere”, a spus Radu Dumitrescu, Partener Coordonator Consultanță Financiară, Deloitte România.

Viteza de reacție din partea guvernelor și a băncilor naționale privind măsurile anunțate pentru a atenua efectele economice negative a fost în general apreciată de băncile din Europa Centrală și de Est. Peste 60% din respondenți au spus că autoritățile locale au reacționat la timp față de pandemia de COVID-19, iar trei sferturi dintre ei cred că aplicarea moratoriului este o măsură eficientă pentru menținerea stabilității financiare.

În ceea ce privește tranzacțiile cu credite neperformante, aproape un sfert din respondenți intenționează să vândă astfel de portofolii în următoarele șase luni. Aproape 22% din respondenți au declarat că au amânat tranzacțiile de vânzare de credite neperformante pe care le aveau în desfășurare sau în pregătire din cauza contextului actual generat de pandemia de COVID-19. De asemenea, majoritatea investitorilor spun că intenționează să continue să cumpere astfel de portofolii, în ciuda pandemiei, dar vor face o selecție mai atentă.

Împrumuturile fără garanții acordate persoanelor fizice vor domina piața tranzacțiilor cu credite neperformante, peste o treime din bănci estimând că vor vinde portofolii provenind în principal din această clasă de active. Aceste așteptări ar putea fi explicate de creșterea din ultimii ani a ponderii împrumuturilor negarantate pentru persoane fizice în portofoliile băncilor, precum și de faptul că băncile au vândut deja cea mai mare parte a expunerilor neperformante pe segmentul companiilor, conform studiului.

Studiul privind impactul COVID-19 asupra sectorului bancar din Europa Centrală și de Est a fost efectuat în rândul coordonatorilor departamentelor de risc și de restructurare a creditelor din Albania, Bosnia și Herțegovina, Bulgaria, Cehia, Croația, Kosovo, Polonia, România, Serbia, Slovacia, Slovenia și Ungaria. Rezultatele integrale sunt disponibile aici.

Deloitte furnizează la nivel global servicii de audit, consultanță, servicii juridice, consultanță financiară și managementul riscului, servicii de consultanță fiscală și alte servicii adiacente către clienți din sectorul public și privat provenind din industrii variate. Patru din cinci companii prezente în topul Fortune Global 500® sunt clienți Deloitte, prin intermediul rețelei sale globale de firme membre care activează în peste 150 de țări și teritorii, oferind resurse internaționale, perspective locale și servicii de cea mai înaltă calitate pentru a aborda provocări de business complexe. Obiectivul Deloitte este să creeze un impact vizibil în societate cu ajutorul celor peste 330.000 de profesioniști ai săi.

Deloitte România este una dintre cele mai mari companii de servicii profesionale din țara noastră și oferă, în cooperare cu Reff & Asociații | Deloitte Legal, servicii de audit, de consultanță fiscală, servicii juridice, de consultanță în management și consultanță financiară, servicii de managementul riscului, soluții de servicii și consultanță în tehnologie, precum și alte servicii adiacente, prin intermediul a 2.000 de profesioniști.

Pentru a afla mai multe despre rețeaua globală a firmelor membre, vă rugăm să accesați www.deloitte.com/ro/despre.

De ce ar trebui ca România să intre în Uniunea Bancară chiar și fără a adopta moneda euro

Economistul
-
0
De ce ar trebui ca România să intre în Uniunea Bancară chiar și fără a adopta moneda euro

de Dimitrios Goranitis, Partener servicii de risc şi reglementare, Deloitte România, și lider al serviciilor de consultanță dedicate sectorului financiar

Acest material reprezintă opinia autorului, și nu poziția Deloitte România

Uniunea Bancară a fost răspunsul zonei euro la criza financiară din 2010. Pentru țările din zona euro, a devenit evident că stabilitatea sectorului bancar este crucială pentru bunul mers al economiei și al societății și că sistemele naționale de supraveghere au fost adesea inadecvate sau lipsite de independență. Prin urmare, au apărut riscuri sistemice și competiția la nivelul sectorului bancar a fost distorsionată, iar cei care ar fi trebuit să primească credite nu aveau acces la ele, ceea ce a afectat economia locală.

Așadar, Autoritatea Bancară Europeană (European Banking Authority – EBA) a creat un cadru unic de supraveghere (Supervisory Review and Evaluation Process – SREP) și Banca Centrală Europeană (BCE) a înființat o autoritate unică de supraveghere (Single supervisory mechanism – SSM) pentru toate băncile din zona euro și pentru subsidiarele lor. În cele din urmă, a înființat o autoritate unică de rezoluție (Single Resolution Board – SRB) și o schemă de garantare a depozitelor pentru a controla situațiile în care băncile nu-și mai pot îndeplini obligațiile, în vederea  protejării intereselor contribuabililor. Din 2014, SSM și SRB au pornit într-o misiune curajoasă și intruzivă de a revizui toate băncile de importanță sistemică din zona euro și de „actualiza” standardele de supraveghere, ceea ce a dus la conflicte destul de dese cu creditorii, auditorii, autoritățile naționale de supraveghere și guvernele. Rezultatul a fost un sector bancar în zona euro care acum se bucură de o mai bună capitalizare, de un portofoliu de credite mult mai sănătos și de capacitatea de a preveni viitoare crize. Pe lângă beneficiile evidente pentru economiile locale și pentru națiuni, Uniunea Bancară a îmbunătățit reputația întregului sector bancar în rândul investitorilor externi, al piețelor globale de capital și financiare, ceea ce a crescut profitabilitatea sectorului.

Uniunea Bancară permite țărilor din afara zonei euro să devină membre pe baza solicitării lor exprimate în mod voluntar. Așadar, de ce ar trebui România să ia în calcul în acest moment opțiunea de a solicita să devină membru?

Înainte de toate, este important ca România să aibă un loc la masa la care se hotărăște viitorul reglementării sectorului bancar european. Până acum, în calitatea sa de simplu observator, România a implementat reglementările europene în domeniul bancar, într-un mod nediferențiat. Brexit-ul a modificat felul în care țările din afara zonei euro influențează reglementările din sectorul bancar european. Acesta este principalul motiv pentru care Suedia analizează varianta de a participa la Uniunea Bancară înainte de a adopta moneda euro. De ce să fii doar cel căruia i se aplică reglementările europene, când ai șansa de a le influența într-un mod de pe urma căruia poate beneficia economia ta și când le poți da băncilor tale oportunitatea de a participa la consultări similare împreună cu omologii lor? Aceasta ar trebui să fie tratată ca o chestiune de interes național, la fel cum România participă în mod direct la elaborarea legislației europene.

Mai mult, România ar avea șansa de a-și uniformiza sectorul bancar. Timp de mai bine de zece ani, piața bancară românească a fost dominată de jucători din zona euro, așadar a fost supravegheată în mod indirect de BCE și de autoritățile de supraveghere din Austria, Grecia, Italia și Franța. În ultimii câțiva ani, odată cu preluarea poziției de lider de piață de către Banca Transilvania, se observă o diferențiere între băncile din zona euro, supravegheate de BCE, și băncile cu acționari locali, supervizate de Banca Națională a României (BNR). Deși reglementările privind sectorul bancar sunt uniforme la nivelul UE, apar tot mai des îngrijorări privind deciziile arbitrare în domeniu. În România, această diferențiere este mai evidentă decât oricând și ridică semne de întrebare cu privire la asigurarea unui climat concurențial corect. Indiferent dacă această abordare arbitrară este percepută ca favorizând băncile internaționale sau pe cele locale, rezultatul este același: scăderea interesului investitorilor față de sectorul bancar dintr-o țară care are o nevoie evidentă și un obiectiv clar de a spori gradul de intermediere financiară. Absența unei piețe de capital dezvoltate în România face ca împrumuturile bancare să fie principala sursă de finanțare pentru a asigura creșterea, așadar susținerea creditării este crucială.

Dacă România ar deveni membru al Uniunii Bancare, băncile de aici ar avea avantajele de care se bucură cele din zona euro. Un raport independent de supraveghere a unei bănci românești, care să nu ridice nicio umbră de  tratament preferențial, este deseori folosit de piețele globale ca un prim pas într-un proces de due diligence. Dacă entitatea de supraveghere este percepută ca fiind independentă, riscul inerent este perceput ca fiind mai mic și, prin urmare, crește probabilitatea ca o bancă românească să aibă acces în condiții mai bune la capital și la piețe financiare internaționale. Astfel, băncile românești și-ar putea asigura condiții de finanțare mai bune și noi investitori și, prin urmare, ar crește creditarea și ar penetra mai rapid o parte mai mare a economiei locale. Să luăm un exemplu real: care este acum apetitul investitorilor pentru o bancă grecească sau portugheză și care ar fi acesta, dacă băncile din aceste două țări nu ar fi supravegheate de BCE? Aceeași logică se aplică și în ceea ce privește capacitatea băncilor românești de a stabili colaborări cu bănci din alte țări sau de a consolida relații pe termen lung cu așa-numitele „bănci corespondente”. În plus, deși Banca Centrală Europeană este un supervizor dur și intruziv, este și foarte experimentat și transparent. Își face publice în fiecare an prioritățile, ajutând jucătorii din domeniu să își stabilească strategiile prioritare. În același timp, își îndeplinește rolul de supraveghere în linie cu Supervisory Review and Evaluation Process, nepermițând devieri și asigurându-se că toate băncile sunt tratate în mod egal. Pe deasupra, BCE aplică regula proporționalității, făcând diferențierea între băncile de importanță sistemică și băncile mai puțin importante, și are o abordare bazată de risc, protejând băncile mai mici de supraveghere excesivă și răsplătind băncile care își gestionează foarte bine riscurile.

Însă cel mai mare beneficiu pentru contribuabilii români ar fi garantarea existenței unui sistem de supraveghere independent și adecvat. Una dintre principalele concluzii la nivelul țărilor UE în urma crizei financiare a fost că sistemul de supraveghere era deseori părtinitor, fie din cauza familiarității între bancă și supraveghetor, a  acceptării status quo-ului, a intervențiilor politice sau uneori a corupției. Toate țările au avut scăpări în acest sens. Așadar, BCE a creat acest sistem de supraveghere bancară și a eliminat pe cât posibil riscurile menționate mai sus. Așa-numita Echipa Comună de Supraveghere (Joint Supervisory Team – JST) are în componență persoane care nu prezintă conflicte de interese și care folosesc instrumente și procese specifice pentru a-și exercita rolul. În plus,  toți membrii echipei sunt foarte des înlocuiți, pentru a evita crearea unor relații apropiate între ei și o bancă. De asemenea, membrii echipei de supraveghere sunt verificați astfel încât să aibă relații de independență atât față de bănci, cât și față de debitori.

În concluzie, una dintre prioritățile strategice ale României este, fără îndoială, creșterea gradului de intermediere financiară ca mijloc de a sprijini dezvoltarea economiei reale, simultan cu asigurarea protecției consumatorilor și a plătitorilor de taxe. Uniunea Bancară a dovedit că poate avea rezultate foarte bune în acest sens. Având în vedere eficiența BNR în demersul de supraveghere, dată de istoricul exemplar, intrarea României în Uniunea Bancară ar fi însoțită de dezavantaje minime, iar beneficiile ar fi mari, în sensul obținerii unei poziții de influență în formularea cadrului de reglementare în UE.

RECENZIE asupra cărții Deaths of Despair and the Future of Capitalism, Princeton: Princeton University Press , autori Ann Case și Angus Deaton (2020)

Economistul
-
0
RECENZIE asupra cărții Deaths of Despair and the Future of Capitalism, Princeton: Princeton University Press , autori Ann Case și Angus Deaton (2020)

   John Komlos[i] și Ileana Tache[ii]

Este bine cunoscut faptul că evoluția demografică a unei societăți reprezintă un element crucial pentru stabilitatea și dezvoltarea durabilă a acesteia. Mai simplu spus, un declin al speranței de viață sau o creștere a ratei mortalității sunt semne îngrijorătoare. Astfel, când prin anii 1970 au început să apară o serie de studii privind problemele de sănătate din fosta URSS, incluzând în primul rând complicațiile cauzate de alcoolismul ajuns la cote alarmante, occidentalii le-au considerat un serios indiciu, nu doar al inferiorității sistemului economic, ci și al unei iminente crize politice (Davis and Feshbach, 1980; Treml, 1975).

            Dar sentimentul de superioritate al celor din vest nu a durat prea mult. Imediat după colapsul URSS, câștigătorii războiului rece s-au confruntat și ei cu o obstinată creștere a sinuciderilor, a cazurilor de moarte cauzată de supradoză de droguri și a alcoolismului. O deosebire majoră a fost faptul că americanii aveau acces nu doar la alcool, ci la mai multe produse dăunătoare, cum ar fi armele și drogurile, astfel că au putut folosi și alte mijloace pentru a-și atenua sau curma suferințele cauzate de viața modernă. Ann Case și Angus Deaton, doi economiști de la Princeton, s-au situat în avangarda efortului de a pune în lumină acest fenomen distopic pe care îl numesc “morțile cauzate de disperare”, ei nefiind singurii care au evidențiat aceste aspecte (Sachs, 2019).[iii]

            Este vorba strict de o tendință americană a secolului 21: o ideologie dominant individualistă a adus cu sine o rețea de securitate laxă care a lăsat foarte mulți oameni în derivă, deprimați, fără o linie clară a vieții de care să se ancoreze și bazându-se doar pe propriile resurse. Iar hiper-globalizarea a dus la alienarea a milioane de persoane trăind cu sentimentul de a fi abandonate și de a nu avea unde să se întoarcă (Cherlin, 2014; Komlos, 2018).

            Toate acestea conduc către discrepanța evidentă dintre pretinsa economie a “ocupării depline” din SUA – promovată cu un entuziasm excesiv de economiștii mainstream și politicieni – pe de o parte și multiplele semne de anxietate din rândul forței de muncă slab calificate – pe de altă parte (Feldstein, 2016). Speranța de viață din SUA în anul 2018 a revenit la nivelul anului 2010, în ciuda progreselor din medicină (Arias and Xu, 2019; Xu et al., 2020). Nivelul speranței de viață din SUA este aproape de cel din Cuba sau Costa Rica, ale căror venituri medii sunt minuscule în comparație cu cele din SUA.

            S-ar putea ca pentru unii cititori să fie o surpriză faptul că populația de culoare și hispanicii au reprezentat categorii imune la cauzele ce au determinat “morțile din disperare”. Nu este însă de mirare dacă avem în vedere că minoritățile au fost mereu în partea inferioară a scalei sociale și deci nu au experimentat o mobilitate socială în declin – așa cum s-a întâmplat cu albii fără pregătire liceală[iv]. Poate că nu este nimic mai rău pentru respectul de sine decât pierderea statutului social și izolarea socială (p. 100)[v].

            Cartea autorilor Case și Deaton evidențiază creșterea șocantă și fără precedent a mortalității în rândul albilor cu un nivel mai scăzut de instruire, care s-au văzut retrogradați în eșaloanele mai joase ale societății – din cauza hiper-globalizării, a schimbărilor tehnologice și a politicilor guvernamentale de “răsfăț” a celor super-bogați, așa cum s-a exprimat Warren Buffet (Piitersen, 2013).

            Morțile cauzate de disperare (sinucideri, supradoză de droguri și alcool) au ajuns la peste 150.000 de cazuri pe an, manifestând o tendință de creștere[vi]. Aceasta înseamnă că, anual, mor astfel mai mulți oameni decât numărul soldaților care au pierit în Korea și în Vietnam la un loc, iar totalul celor morți din aceste cauze în secolul 21 “este mai mare decât numărul total al americanilor care au decedat în cele două războaie mondiale” (p. 113). Este dificil de imaginat o asemenea evoluție devastatoare într-o economie decentă aflată cu adevărat la nivelul ocupării depline. Pe scurt, Case și Deaton descriu zbaterile unei economii care a ajuns la o piață a muncii duală, asemănătoare cu cea din țările în curs de dezvoltare (Temin, 2017).

            Aceasta este îngrijorătoarea concluzie a studiului întreprins de Case și Deaton. Ei observă că albii din clasa muncitoare, în special cei de vârstă medie, au experimentat salarii mici și în declin continuu, datorii crescânde, mobilitate socială și venituri relative în scădere, alături de lipsa de speranță ce le însoțește; iar aceasta în vreme ce vârful de 1% al distribuției veniturilor experimenta un boom reminiscent al perioadei Robber Barons[vii] la mijlocul secolului 20. S-a ajuns astfel la ceva foarte asemănător unei rețete Durkheim[viii] pentru o răspândită anomie sau alienare (Case and Deaton, 2020, pp. 67, 94, 101, 102, 270)[ix].

            Cu siguranță, banii nu reprezintă singura cauză. Poziția socială a celor mai puțin instruiți s-a înrăutățit și “pentru că bărbații mai puțin instruiți se pot căsători mai greu, iar problemele de pe piața muncii nu numai că le deteriorează poziția materială, dar îi țin departe de toate beneficiile pe care le aduce o căsătorie…” (p. 169). Aceste beneficii includ o gospodărie cu două surse de venit: dacă un membru al gospodăriei devine șomer, celălalt poate asigura măcar necesitățile de bază ale vieții. Există și alte avantaje ale căsătoriei: “cei căsătoriți trăiesc mai mult, sunt mai sănătoși și mai mulțumiți de viața lor, în special bărbații căsătoriți” (Case and Deaton, p. 169). Dar când aceste structuri sociale tradiționale de suport au dispărut, nu mai rămânea nimic care să le substituie. Familia și-a pierdut importanța și odată cu ea a dispărut și dragostea oferită de un partener de viață, la fel au dispărut sindicatele, bisericile și-au pierdut relevanța, guvernul nu mai are nici o preocupare legată de aceste aspecte, iar o economie bazată majoritar pe slujbe temporare nu oferă un venit suficient pentru a avea succes pe piața căsătoriilor. Astfel, pentru mulți oameni nu mai rămâne nimic de care să se agațe, poate doar o sticlă de alcool, trăgaciul unei arme sau o seringă hipodermică.

            Toate aceste evoluții vin și în sprijinul afirmației potrivit căreia acumularea de anxietate a dus la alegerea lui Donald Trump în 2016, procesul începând de fapt din anii 1980, odată cu impactul multiplu al politicii Reaganomics (Komlos, 2017, 2019).

            Procesul descris mai sus nu are drept cauză doar inegalitatea socială, dar și percepția unei alocări nedrepte a resurselor din economie, chiar foarte nedrepte. Chiar și Alan Greenspan (chair al Rezervei Federale în perioada 1987-2006 și având o orientare republicană), a recunoscut că, în condițiile acestui nivel al inegalității, “sistemul economic nu va rezista” (Greenspan, 2007a)[x]. Dar el nu și-a putut imagina că disperarea va ajunge până acolo unde cel puțin 150.000 de oameni pe an întorc spatele sistemului prin singurul mod știut de ei: sinuciderea.

[i] Prof. Emeritus, University of Munich, Research Associate, National Bureau of Economic Research

[ii] Prof. dr. Universitatea Transilvania din Brașov, Ad Personam Jean Monnet Chair

[iii] Cursurile ținute de aceștia sunt de asemenea disponibile la https://www.youtube.com/watch?v=7ii48cTiruU

[iv] Vezi benzile desenate Doonesbury realizate de Garry Trudeau, March 26, 2017; https://www.gocomics.com/doonesbury/2017/03/26.

[v] Legat de aceste aspecte, Jacob Kapeller a analizat recent natura trendurilor mortalității, observând că “bunăstarea subiectivă depinde de poziția relativă a individului în societate (2020).”

[vi] Anumite estimări ajung însă la cifra de 190.000 de cazuri pe an (Epstein, 2020).

[vii] Reamintim că Robber Baron este termenul utilizat frecvent în secolul 19 pentru a-i descrie pe industriașii americani de succes recurgând la practici ne-etice.

[viii] Celebrului sociolog francez Émil Durkheim (1857-1917) îi datorăm studii ample asupra anomiei – a acelei condiții sociale în care se produce o dezintegrare a normelor și valorilor recunoscute anterior în societate.

[ix] Ei exprimă succint această idee într-o publicație anterioară: cei cu educație precară au experimentat “un lung proces de declin sau de privare cumulativă, cauzat de deteriorarea constantă a oportunităților de locuri de muncă pentru oamenii neinstruiți” (Case and Deaton, 2017, p. 29).

[x] “nu te poți bucura de beneficiile creșterii pieței capitaliste fără suportul unei proporții semnificative a populației, ba chiar al întregii populații; iar dacă se amplifică sentimentul că distribuția veniturilor în capitalism este injustă, sistemul nu va rezista” (Greenspan, 2007a). În forma tipărită, Greenspan s-a exprimat astfel: dacă nu găsim soluția pentru “un sfert de secol de creștere a inegalității veniturilor, legăturile culturale care stau la baza societății noastre se pot distruge. Pot rezulta atitudini ostile, colaps al autorității, chiar violență pe scară largă, punând în pericol civilitatea de care depind economiile aflate în creștere” (Greenspan, 2007b, p. 468).

BCR susține antreprenorii: este banca parteneră pentru programul de fonduri nerambursabile de 1 miliard de euro pentru finanțarea IMM-urilor și lansează un ghid practic pentru cei care vor să aplice

Economistul
-
0
BCR susține antreprenorii: este banca parteneră pentru programul de fonduri nerambursabile de 1 miliard de euro pentru finanțarea IMM-urilor și lansează un ghid practic pentru cei care vor să aplice

  • Antreprenorii pot selecta Banca Comercială Română începând de astăzi în momentul înscrierii pentru Schema 1 – Microgranturi acordate din fonduri externe nerambursabile.
  • Pentru ca pune accent pe educație antreprenorială, echipa BCR a pregătit un ghid pentru cei care doresc să acceseze granturi nerambursabile – Ghidul poate fi consultat AICI.
  • Banca va sprijini clienții și în etapa de prefinanțare pentru schemele 2 si 3 și va co-finanța partea de aport propriu în cazul în care antreprenorii nu îl au disponibil și îndeplinesc criteriile de eligibilitate ale băncii.
  • Echipa de vânzări BCR are o expertiza vastă în implementarea proiectelor cu fonduri și va asigura clienților și consultanților sprijinul pentru o implementare bancară corectă.

București, 12 octombrie 2020 – Banca Comercială Română este bancă parteneră în schema de ajutor de stat cu sprijin financiar din granturi nerambursabile de 1 miliard de euro în contextul pandemiei Covid-19. Banca a lansat special pentru acest proiect Ghidul de Granturi nerambursabile pentru IMM-uri afectate de pandemie, care conține toate informațiile necesare celor care doresc să acceseze granturile nerambursabile.

„Încă de la declanșarea pandemiei, ne-am asumat rolul de a ajuta antreprenorii să treacă peste această perioadă și să salveze cât mai multe locuri de muncă. Credem că aceste programe de susținere a IMM-urilor trebuie să fie derulate în paralel cu dezvoltarea de programe de educație antreprenorială. Antreprenorii au mare nevoie de informații relevante, care să-i ajute să își optimizeze businessul, să acționeze eficient, să inoveze și să se reinventeze în această perioadă dificilă. De aceea, noi ne-am propus să îi consiliem pe cei care apelează la noi și să-i ajutăm cu cât mai multe informații înainte de a lua o decizie”, a declarat Sergiu Manea, CEO Banca Comercială Română.

Astăzi, 12 octombrie, ora 10.00, a început etapa de înscriere în cadrul măsurii „Microgranturi acordate din fonduri externe nerambursabile”. Formularul de înscriere, disponibil la adresa granturi.imm.gov.ro, va rămâne activ până vineri, 16 octombrie, ora 20.00, cu posibilitatea prelungirii perioadei de înscriere până la epuizarea bugetului. 

Programul de granturi nerambursabile derulat de Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri (MEEMA) prin Programul Operațional Competitivitate 2014-2020, permite PFA-urilor, microîntreprinderilor și firmelor mici și mijlocii să acceseze granturi din fonduri europene, în valoare totală de 1 miliard de euro prin trei scheme de finanțare:  microgranturi, granturi pentru capital de lucru pentru IMM-uri și granturi pentru investiții pentru IMM-uri.

  • Schema 1: Micro și PFA-uri Granturi nerambursabile, buget total 100 mil. euro  – Granturi nerambursabile pentru capital de lucru, acordate sub formă de sumă forfetară, pentru IMM-uri/PFA-uri în valoare de 2.000 de euro (echivalent lei)
  • Schema 2: Granturi pentru capital de lucru pentru IMM-uri, buget total 350 mil. euro, acordate sub formă de sumă forfetară reprezentând 15% din cifra de afaceri înregistrată în anul 2019, de până la 150.000 EUR (în echivalent lei)
  • Schema 3: Granturi pentru investiții în producție pentru IMM-uri, buget total 550 mil. euro în baza evaluării proiectului de investiții care face obiectul cererii de finanțare, investiții între 50.000 de euro și 200.000 EUR (în echivalent lei).

Schimbări instituționale și legislative necesare pentru transformarea e-guvernării

Economistul
-
0
Schimbări instituționale și legislative necesare pentru transformarea e-guvernării

Autor: Carmen Adamescu (foto) , Partener, Consultanță, EY România și coordonator din partea EY România a proiectului „Stabilirea cadrului de dezvoltare a instrumentelor de e-guvernare (EGOV)”

Guvernarea electronică, așa cum este prevăzută de mulți autori, nu se referă pur și simplu la furnizarea de servicii electronice sau digitale. Presupune un set de măsuri instituționale inovatoare, iar evoluția e-guvernării este un proces complex de instituționalizare. Prin urmare, e-guvernarea trebuie diferențiată de simpla utilizare a unor servicii internet și a tehnologiilor bazate pe web.

Digitalizarea serviciilor publice se poate realiza astfel printr-o schimbare instituțională susținută prin stabilirea domeniilor de acțiune specializate, descrierea regulilor de conduită, redefinirea structurilor, a rolurilor și atribuţiilor organizaționale și specificarea standardelor de măsurare a performanţei şi a rezultatelor organizaționale.

În acest sens, atenția ar trebui să fie îndreptată către factorii care afectează adaptarea organizațiilor și acceptarea de către angajați a transformărilor legate de guvernarea electronică. De exemplu, astfel de factori pot fi grupați în: flux de lucru, responsabilități în structura organizațională, abilități, cunoștințe și factori de context social și de afaceri.

Instituțiile publice tradiționale pot fi transformate prin mai multe inițiative de reformă precum reinventarea, evaluarea bazată pe performanță și implicarea cetățenilor. Este foarte important ca actorii implicați în procesul de transformare a administrației publice să determine funcționarea tehnologiei informației adaptată la o guvernare democratică, să depășească constrângerile instituționale și să creeze un nou set de semnificații și instituții sociale în beneficiul cetăţenilor. Cu siguranță, transformarea e-guvernării nu va fi un proces ușor însă, pentru a realiza această transformare, este necesară existența unei inițiative din partea managerilor publici și a unor direcții strategice.

În cadrul propunerii de Politică Publică în domeniul e-guvernării pe care am realizat-o în proiectul ,,Stabilirea cadrului de dezvoltare a instrumentelor de e-guvernare”, am listat o serie de măsuri post-adoptare concrete, care trebuie avute în vedere pentru perioada imediat următoare adoptării noului cadru de politică publică.

Măsurile specifice strategice și complementare identificate reprezintă decizii fundamentale care acționează în sinergie pentru a alcătui un program de schimbări eficace și sustenabile. Trebuie abordate cu prioritate cele care se referă la schimbările legislative necesare.

În legislația națională prezentă există dispoziții privind utilizarea mijloacelor electronice în furnizarea serviciilor publice, dar acestea nu sunt, însă, suficiente pentru implementarea obiectivelor stabilite prin SNADR (Strategia Națională privind Agenda Digitală pentru România 2020). În acest moment, nu există o reglementare unitară și neechivocă în ceea ce privește utilizarea instrumentelor electronice de către toate autoritățile publice competente să furnizeze servicii publice aferente tuturor evenimentelor de viață.

La nivel orizontal există acte normative care pot constitui cadrul general al eGuvernării (i.e. Legea nr. 161/2003 și HG nr. 1085/2003), dar dispozițiile actuale ale acestora necesită completări și modificări.

Legislația sectorială conține în prea puține cazuri prevederi exprese referitoare la utilizarea instrumentelor electronice, în cazul a foarte puține servicii publice sunt reglementate proceduri electronice specifice. Deși au fost făcuți unii pași în vederea atingerii acestor obiective, în prezent, legislația în vigoare nu oferă încă suficiente mecanisme pentru a impulsiona procesul digitalizării.

În concluzie, considerăm importantă asigurarea unei viziuni unitare asupra furnizării serviciilor publice prin mijloace electronice, prin intermediul unui portal unic, pentru a putea fi îndeplinite obiectivele-cheie în această privință, respectiv:

  • posibilitatea cetățenilor și mediului de afaceri, beneficiari ai serviciilor publice, de a parcurge, alternativ cu procedurile tradiționale, o procedură electronică (i.e. completarea și transmiterea electronică a cererilor și formularelor, comunicarea prin mijloace electronice cu administrația publică, emiterea documentelor de către administrația publică prin mijloace electronice)
  • posibilitatea efectuării prin mijloace electronice a plății taxelor și impozitelor, asigurarea principiului „doar o singură dată”, interoperabilitatea bazelor de date ale autorităților și instituțiilor publice, astfel încât să fie minimizată necesitatea depunerii de către solicitanți, odată cu cererile și formularele, de documente care pot fi verificate cu alte autorități publice.

Pentru a accelera procesul de implementare a e-guvernării la nivel național, sunt necesare modificări și completări ale cadrului legislativ actual, în sensul reglementării exprese a unor obligații concrete și a autorităților publice responsabile, al asumării unor termene ferme și, nu în ultimul rând, al prevederii unor sancțiuni pentru acele situații în care obligațiile nu sunt respectate.

***

Despre proiectul „Stabilirea cadrului de dezvoltare a instrumentelor de e-guvernare (EGOV)”

Proiectul EGOV este implementat de Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR), având consultant EY România cu suport juridic al societății de avocați afiliate EY, Radu și Asociații SPRL. Proiectul este coordonat din partea EY Consulting de către Carmen Adamescu, Partener.

***

Despre EY România

EY este una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale la nivel global, cu 298.000 de angajaţi în peste 700 de birouri în 150 de ţări şi venituri de aproximativ 37,2 miliarde de USD în anul fiscal încheiat la 30 iunie 2020. Reţeaua noastră este cea mai integrată la nivel global, iar resursele din cadrul acesteia ne ajută să le oferim clienţilor servicii prin care să beneficieze de oportunităţile din întreaga lume.

Prezentă în România din anul 1992, EY este liderul de pe piaţa serviciilor profesionale. Cei peste 800 de angajaţi din România şi Republica Moldova furnizează servicii integrate de audit, asistenţă fiscală, strategi şi tranzacţii, consultanţă către companii multinaţionale şi locale. Avem birouri în Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi şi Chişinău. EY România s-a afiliat în 2014 singurei competiții de nivel mondial dedicată antreprenoriatului, EY Entrepreneur Of The Year. Câștigătorul ediției locale reprezintă România în finala mondială ce are loc în fiecare an, în luna iunie, la Monte Carlo. În finala mondială se acordă titlul World Entrepreneur Of The Year. Pentru mai multe informaţii, vizitaţi pagina noastră de internet: www.ey.com

BestJobs: Pozițiile de management, imunitate scăzută în context pandemic. Scădere de 23% în trimestrul trei pentru joburile de management, față de aceeași perioadă din 2019

Economistul
-
0
BestJobs: Pozițiile de management, imunitate scăzută în context pandemic. Scădere de 23% în trimestrul trei pentru joburile de management, față de aceeași perioadă din 2019

În plină criză epidemiologică, tot mai multe companii continuă să recruteze, căutând să ocupe la fel de multe poziții ca înainte de epidemia de Covid-19. În perioada iulie-septembrie, numărul companiilor care au deschis poziții pe platforma de recrutare online BestJobs a crescut cu 20% față de aceeași perioadă din 2019, în timp ce numărul total de locuri de muncă scoase la concurs în trimestrul trei a fost la un nivel similar, de aproximativ 80.000 de joburi.

Din totalul locurilor de muncă scoase la concurs pe platforma BestJobs în semestrul trei, 27% au fost joburi din categoria blue collar (lucrători), 55% au fost din categoria white collar (angajați birouri) și 18% au fost gold (poziții de management/coordonare). În comparație cu anul trecut, numărul de joburi dedicate pozițiilor de management și coordonare a scăzut cu 23%, evoluție echilibrată de creșteri la nivelul joburilor de tip blue și white collar.

Chiar dacă pandemia a modificat într-o mare măsură întreg procesul de recrutare, angajatorii au continuat să fie activi în contactarea candidaților, iar în trimestrul al treilea volumul total al contactărilor directe din platforma BestJobs a crescut cu 39% față de aceeași perioadă a anului trecut. În același timp, și interesul angajaților în ceea ce privește căutarea unui un nou job sau, cel puțin, de a evalua ofertele angajatorilor a crescut. În trimestrul trei din „anul pandemic”,  numărul total de aplicări pentru joburi noi a fost cu 65% mai mare decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Cele mai căutate locuri de muncă în trimestrul trei au fost în domenii precum financiar-contabilitate – cu peste 80.000 de căutări, transport – cu peste 75.000 de căutări, inginerie – cu peste 54.000 de căutări, medical&pharma și IT&C – cu peste 42.000 de căutări fiecare, resurse umane – cu peste 41.000 de căutări și vânzări – cu peste 33.000 de căutări de joburi.

Joburile care pot fi desfășurate de acasă continuă să fie vedeta anului pandemic, iar în trimestrul al treilea candidații au efectuat în total peste 400.000 de căutări pentru joburi în care activitatea de zi cu zi poate fi desfășurată de oriunde.

Există companii care au fost ferite de pandemie
și au devenit mai prospere

Industriile norocoase, care au atras interesul celor mai mulți candidați în semestrul al treilea din anul pandemic și au echilibrat piața în timp de criză sunt IT, retail, telecom, energie, medical și farma. Printre companiile care au atras cei mai mulți candidați în această perioadă se numără: Oracle, Enel, Vodafone, Regina Maria, Mega Image, Metro Cash & Carry, Hornbach, Deichmann și Unilever.

1...1.4771.4781.479...1.964Pagina 1.478 din 1.964