Compania DDS Diagnostic –
specializată în soluții pentru laboratoare medicale prin comercializarea de
kituri, reactivi și aparatură pentru diagnostic in vitro – anunță realizarea
unei premiere de cercetare europeană: crearea unui nou produs „în scopul
eficientizării semnificative a truselor de teste rapide pentru detectarea
anticorpilor IgM/IgG Covid-19”.
Produsul a fost dezvoltat în
cadrul unui proiect amplu coordonat de Institutul Național de
Cercetare-Dezvoltare pentru Fizică și Inginerie Nucleară Horia Hulubei – IFIN-HH.
Kitul de verificare,
precizează creatorii lui, „va fi introdus în trusele pentru detectarea IgM/IgG
Covid-19. Acest kit conține 3 flacoane cu soluții de control, două pentru
rezultat pozitiv și unu pentru negativ, care vor ajuta semnificativ
utilizatorul să își verifice testul. Noua trusa de testare a anticorpilor
IgM/IgG va aduce beneficii evidente prin eliminarea semnificativa a
rezultatelor fals pozitive si negative. Acest produs va veni in ajutorul
tuturor pacientilor suspectati a fi infectati cu SARS-COV-2 si va sustine
demersul cadrelor medicale in identificarea si monitorizarea acestora, prin
imbunatatirea preciziei rezultatelor. Primul lot de truse cu kit de verificare
inclus va fi disponibil pe piata din Romania incepand cu luna noiembrie 2020.
Produsul a fost dezvoltat in cadrul proiectului co-finantat din Fondul European
de Dezvoltare Regionala prin Programul Operational Competitivitate si de DDS
Diagnostic SRL”.
De asemenea, compania DDS
Diagnostic subliniază că „este beneficiarul proiectului Creșterea diversității
și calității produselor de diagnostic imunocromatografice, prin introducerea
iradierii gamma tehnologice și adăugarea de controale pozitive externe”, care
are ca obiectiv realizarea unei scheme flux tehnologic pentru producere
controale truse IVD și întocmirea dosarului cu documentația tehnică conform
legislației în vigoare privind punerea pe piață a dispozitivelor medicale in
vitro (IVD), în perioada 22.01.2020-21.08.2021. Valoarea totală a proiectului
este de 1.518.240,00 lei, din care valoarea co-finanțării UE este de
1.283.000,00 lei. Contract: CS 210/16.12.2019. Rezultat: Schema flux
tehnologic. Dosar pentru avizare. Cod MySmis: 2014+107514”.
Compania DDS Diagnostic este
un susținător active al economiei românești, o parte semnificativă a produselor
comercializate fiind fabricate în România, la standarde UE.
Cele mai mari 700 de companii au generat aproape 45% din cifra de afaceri a tuturor companiilor nefinanciare din România în 2019, potrivit studiului anual KeysFin „Condițiile de business din România“.
Anul
trecut, cifra de afaceri a companiilor nefinanciare din România a ajuns la 1.565 miliarde de lei, fiind cu aproape
30% mai mare decât cea din 2015 și
cu 70%, în creștere față de 2010, (în baza datelor extrase în septembrie
2020, care cuprind aproximativ 682 de
mii de companii și care reprezintă peste 90% din totalul pentru 2019, potrivit estimărilor specialiștilor
KeysFin). Față de 2018, creșterea a fost însă minoră, de doar 1%.
„Studiul nostru anual,
Condițiile de business din România reprezintă o analiză complexă a mediului de
afaceri local, iar specialiștii KeysFin încearcă să surprindă o imagine de
ansamblu a situației mediului privat, dar și să identifice acele schimbări
cheie care pot avea un impact major în următorii ani. Analiza de față reflectă
perfect mediul de business efervescent de anul trecut, însă, în 2020 cifrele
vor fi foarte diferite, reducându-se decalajul între principalele sectoare de
activitate. Chiar dacă industria prelucrătoare a avut un parcurs extrem de bun
în ultimii ani, scăderea acesteia va fi cu siguranță una considerabilă la
finalul lui 2020, așa că poate e momentul ca toți actorii implicați să acționeze
mai clar pentru ca producția locală să nu intre într-un con de umbră. Așa cum
am mai atras atenția până acum, o economie bazată pe consum nu e sustenabilă,
iar forța de muncă locală are expertiza necesară pentru a migra spre alte
domenii conexe, atâta timp cât există viziune din partea antreprenorilor și
susținere din partea statului“. a declarat Roxana Popescu, Managing Director al KeysFin.
În România erau active
aproximativ 682 mii de companii
nefinanciare în 2019, dintre care 673 companii mari (cifră de afaceri de
peste 50 milioane de euro), 8.100 medii (cifră de afaceri mai mică de 50
milioane de euro), 44,5 mii companii mici (cifră de afaceri mai mică de
10 milioane de euro) și 628,7 mii microîntreprinderi
nefinanciare (cifră de afaceri sub 2 milioane de euro). Chiar dacă numărul
microîntreprinderilor a crescut față de 2018, când existau 619,2 mii de microîntreprinderi nefinanciare, aproape 25% din acestea (168 mii) au avut cifra de afaceri din 2019 egală cu zero.
Cea mai mare pondere din
cifra de afaceri a fost generată de companiile mari (44% din total), fiind urmată de companiile medii (22%), cele mici (21%) și microîntreprinderi (13%).
DEDEMAN, NOU-VENITUL ÎN TOP 10 COMPANII DIN ROMÂNIA
AUTOMOBILE-DACIA a rămas și în 2019 cea
mai mare companie din România cu o cifră de afaceri de 24,7 miliarde de lei
(1,6% din total), fiind urmată de OMV
PETROM SA și OMV PETROM MARKETING,
cu 19,9 și respectiv 19,1 miliarde de lei.
În continuarea topului,
ocupanta locului 4 este ROMPETROL
RAFINARE SA (14,7 miliarde de lei), iar a locului 5 KAUFLAND ROMÂNIASCS (11,9 miliarde de lei), care a
avansat cu o poziție față de anul precedent.
Principala noutate a
topului este dată însă de ieșirea LUKOIL
ROMÂNIA SA, aflată pe locul 10 în 2018, și intrarea DEDEMAN SRL, care a înregistrat o cifră de afaceri de 8,6 miliarde
de lei în 2019, clasându-se astfel pe poziția 10 în 2019. DEDEMAN SRL este
totodată și singura companie cu 100% capital privat românesc din top.
Împreună, primele 10
companii au avut o cifră de afaceri de 141 miliarde de lei (peste 9% din total)
în 2019.
COMERȚUL ÎN ROMÂNIA, POPULAR DAR ȘI RISCANT
Comerțul a rămas cel mai mare
sector economic românesc și în 2019, cu o cifră de afaceri de 613,5 miliarde de lei (39,2% din
total). Topul este completat de industria
prelucrătoare, cu 390
miliarde de lei (25%), construcții, cu 98,5 miliarde de lei (6,3%), transport & depozitare, cu 93,6
miliarde de lei (6%) și energie &
gaze, cu 66,8 miliarde de
lei (4,3% din total).
Comerțul a fost cel mai mare
sector economic în 2019 și din perspectiva numărului de companii: 197,3 mii (29% din total), fiind urmat
de activitățile profesionale, cu 79 mii de companii (11,6%), construcții,cu 71 mii (10,4%), industria prelucrătoare, cu 62,3 mii (9,1%) și transportul
& depozitarea, cu 58 mii (8,5% din total).
În corelație directă cu mărimea sectorului, pe primul loc în topul celor mai
riscante sectoare de activitate după numărul de insolvențe din 2019 s-a
clasat comerțul (2.066 insolvențe în
2019). Este urmat de construcții (1.033
insolvențe) și industria prelucrătoare
(823 insolvențe), potrivit datelor de la Registrul Comerțului.
Cât despre topul
domeniilor cu cei mai mulți angajați, pe primul loc s-a clasat industria prelucrătoare, care a
înregistrat cel mai mare număr de angajați în 2019, peste un milion (26,5% din
total), fiind urmată de comerț (cel
mai mare sector economic după cifra de afaceri și numărul de companii), cu 784
mii de angajați (20,5%), transportul
& depozitarea, cu 351
mii de angajați (9,2%), construcții,cu 340 mii de angajați (8,9%) și servicii
administrative & suport,
cu 267 mii de angajați (7% din total). În primele 5 sectoare după forța de
muncă au fost 2,7 milioane de angajați, care au reprezentat 72% din total.
În total, în România
existau 3,8 milioane de angajați în
2019, cu 2,1% mai puțini decât în
2015 și cu 7,9% sub nivelul din
2010. Cu toate acestea, peste 297 mii
de companii, respectiv 43,5% din
total, nu au avut niciun angajat în 2019.
PESTE 55% DIN COMPANIILE LOCALE AU FOST PROFITABILE ÎN 2019
Profitul net al
companiilor nefinanciare locale a crescut cu 60% față de 2015 și cu 104%
față de 2010, la 123,6 miliarde de lei
în 2019. Față de 2018, creșterea a fost de doar 3%, însă, dintre cele aproape 682 de mii de companii analizate a
crescut ușor și numărul celor care au înregistrat profit și a scăzut cel al celor
care au avut pierderi. Cu toate acestea, numărul celor cu rezultat nul a rămas
relativ constant.
Astfel, 385,7 mii companii (56,6%) au
înregistrat profit, 213,9 mii din
firmele locale (31,4%) au suferit pierderi, iar restul au avut un rezultat nul
în 2019.
În topul celor mai profitabile companii din România în 2019 se află OMV PETROM SA, pe primul loc, cu un
profit ușor în scădere față de anul anterior, de 3,6 miliarde de lei (2,9% din
total), fiind urmată de HIDROELECTRICA
SA și DEDEMAN SRL, care a luat
locul ROMGAZ SA, ocupanta poziției 3 în clasament în 2018.
DEDEMAN reușește astfel performanța de a fi nu doar una din cele mai mari companii
locale, dar și una din cele mai profitabile, creșterea de la an la an fiind
susținută.
Împreună, cele mai
profitabile 10 companii au avut un rezultat net pozitiv de 10,8 miliarde de lei (aproape 9% din total) în 2019.
STUDIUL CONDIȚIILE DE BUSINESS DIN ROMÂNIA, AJUNS LA CEA DE-A 6 EDIȚIE
KeysFin realizează anual studiul „Condițiile
de business din România“, în baza unei analize riguroase a informațiilor
furnizate de instituțiile publice locale, cât și interpretând alte informații
cheie precum calificativele internaționale primite de țara noastră sau
investițiile strategice realizate pentru anul în curs.
Mai mult, studiul de față a devenit o resursă
importantă de date și statistici despre economia locală pentru sute de companii
prezente în România sau care intenționează să investească în țara noastră,
întrucât oferă o perspectivă de ansamblu, identificând principalele
oportunități, riscuri și tendințe din piață.
Printre celelalte instrumente importante oferite de
KeysFin companiilor din România se numără rapoartele de credit și monitorizare,
aplicația de mobil KeysFinder, precum și rapoartele trimestriale KeysFin Macro
Update. Astfel, firmele locale pot afla în timp real
informații complete despre orice companie locală, pentru a înlătura riscul de
neîncasare și pot lua decizii de business validate de analize riguroase.
DESPRE KEYSFIN
KeysFin oferă informații despre firmele din România și din
străinătate prin intermediul unor instrumente dedicate. Cu un portofoliu de
peste 500 de clienți, KeysFin este unul dintre cei mai importanți furnizori de
soluții de business information din România.
KeysFin deţine şi aplicaţia KeysFinder, prin intermediul căreia
utilizatorul poate accesa usor şi rapid informaţii de contact, situaţii
financiare, indicatori şi informaţii juridice de la peste un milion de companii
active din România. Informaţiile pot fi salvate şi vizualizate în format PDF şi
trimise via e-mail sau SMS oricărui contact din agendă.
Unul din doi angajați români recunoaște că gândurile neîncetate despre pandemia Covid-19 au făcut ca starea lor psihică să aibă de suferit, iar 23,6% afirmă că au fost chiar foarte afectați din punct de vedere emoțional, arată rezultatele unui sondaj realizat de platforma de recrutare online BestJobs. Impunerea măsurilor stricte, dar necesare, de prevenire a răspândirii noului coronavirus au reprezentat și încă sunt un factor major de stres pentru 35% dintre respondenți, dar mulți dintre angajați au trecut și prin depresie (14%) sau stări de panică (13%).
Nevoiți să lucreze de acasă o perioadă mai lungă de timp,
mai bine de 42% dintre intervievați au
perceput sarcinile de serviciu extrem de stresante și dificile în
această perioadă, în timp ce pentru 28% activitatea s-a desfășurat normal, fără
să se fi simțit presați sau stresați acum mai mult decât în condiții obișnuite
de lucru.
Pentru a-și păstra o stare mentală bună, 32% dintre
respondenții la sondajul BestJobs spun că s-au odihnit și s-au relaxat mai
mult, 25% au făcut plimbări lungi în aer liber, alți aproape 17% au făcut
diverse activități împreună cu cei dragi,
în timp ce 12% au făcut efort fizic mare, care i-a ajutat să rămână
pozitivi și să nu se lase cuprinși de îngrijorare.
Starea psihică
generală, situația profesională și deciziile financiare neliniștesc angajații
Anxietatea și stresul în raport cu pandemia, cu starea
lor de sănătate și a celor dragi sau cu situația incertă de la locul de muncă
i-a determinat pe aproape 17% dintre angajații care au răspuns la sondajul
BestJobs să ceară și ajutorul unui specialist pentru a-și menține sănătatea
psihică. Alți 9% intenționează să apeleze și ei la această soluție în perioada
următoare.
Starea psihică generală, situația profesională și
deciziile financiare reprezintă principalele trei motive de neliniște
pentru jumătate dintre angajați.
Întrebați și ce i-a împiedicat să apeleze la serviciile unui consilier/terapeut
până acum, 43,7% dintre respondenți au invocat lipsa timpului și/sau a banilor,
iar 7,6% admit că au o reținere în acest sens.
Sănătatea emoțională
a angajaților devine o prioritate pentru angajatori
Nevoia pentru consiliere de specialitate
există de mai multă vreme în piața din România, urmând modele deja testate și
validate pe plan internațional, și a fost accentuată în contextul epidemiei de
Covid-19. Astfel, tot mai multe companii iau în calcul soluții prin care să
ofere angajaților servicii de life & business coaching, consiliere sau
psihoterapie, ca beneficiu extra salarial.
În ultimele luni, prin platforma integrată
Avocado.red, care conectează utilizatorii cu terapeuți, coachi și alte tipuri
de specialiști și care este susținută de expertiza de peste 18 ani a BestJobs,
au fost desfășurate 300 de sesiuni online de consiliere individuală, iar
tendința este de creștere.
Platforma le oferă profesioniștilor,
antreprenorilor și companiilor care vor să-și sprijine angajații acces la
consiliere pentru dezvoltarea personală și profesională sau sprijin de
specialitate pentru a depăși mai ușor provocările din această perioadă, prin
intermediul a peste 70 de specialiști din diverse arii. Iar în perioada
următoare, platforma are în plan să ofere și mentorat în diverse arii
profesionale.
Sondajul BestJobs a fost efectuat în perioada 20 septembrie – 1 octombrie 2020, pe un eșantion de 1.263 de utilizatori de internet.
Despre BestJobs
BestJobs este una dintre cele
mai importante platforme de recrutare online din România. Cu o experiență de
peste 18 ani în domeniu, BestJobs a fost implicată în
transformarea și inovarea industriei de recrutare online și integrează astăzi
tehnologii digitale de ultimă generație pentru a oferi cele mai eficiente
soluții de angajare. Cu un număr de peste 2,5 milioane de profesioniști
conectați la piața muncii și peste 25.000 de joburi active în orice moment,
atât în țară, cât și în străinătate, BestJobs creează conexiuni
între toți cei care vor să găsească un job mai bun și angajatorii care caută
noi talente.
Despre
Avocado
Avocado.red este platforma online care
facilitează interacțiuni valoroase cu profesioniști, prin care utilizatorii
obțin claritate, soluții, încredere și dezvoltare. Platforma susține
comunicarea integrată cu specialiștii (apeluri video, mesagerie, calendar,
schimb de documente, plată etc), precum și recomandări personalizate pentru
fiecare utilizator. Serviciile disponibile sunt momentan: life & business
coaching, psihoterapie și sănătate mentală, consultanță juridică.
Un buget pentru emisiile de gaze cu efect de seră care să garanteze că Uniunea atinge obiectivele de la Paris
Înființarea unui organism științific independent care să monitorizeze progresele înregistrate
Eliminarea treptată, până cel târziu în 2025, a tuturor subvențiilor directe și indirecte pentru combustibilii fosili
Toate statele membre trebuie să devină neutre din punct de vedere climatic până în 2050, declară Parlamentul, cerând obiective ambițioase de reducere a emisiilor pentru 2030 și 2040.
Parlamentul European și-a adoptat miercuri mandatul de negociere referitor la Legea europeană a climei cu 392 de voturi pentru, 161 împotrivă și 142 abțineri. Noua lege urmărește să transforme în obligație promisiunile prin care Uniunea s-a angajat să devină neutră din punct de vedere climatic până în 2050. Astfel, cetățenii și companiile europene vor beneficia de temeiul juridic și predictibilitatea de care au nevoie pentru a se pregăti să facă față schimbărilor aferente.
Eurodeputații insistă ca atât Uniunea Europeană, cât și fiecare stat membru să ajungă să aibă un impact neutru asupra climei până în 2050. Ei mai susțin că Uniunea va trebui să înregistreze „emisii negative” după acea dată. Ei mai solicită fonduri suficiente în acest scop.
Comisia trebuie să propună, până pe 31 mai 2023, prin procedura legislativă ordinară, o „traiectorie” la nivel european pentru a obține o amprentă neutră de carbon până în 2050, susțin deputații. Comisia trebuie să țină seama de cantitatea totală rămasă de emisii de gaze cu efect de seră (GES) care ar mai putea fi emisă de Uniune până în 2050 pentru a limita creșterea temperaturii globale în conformitate cu Acordul de la Paris. Traiectoria urmează să fie revizuită după fiecare evaluare la nivel global.
Eurodeputații mai doresc să creeze un Consiliu European pentru schimbările climatice (ECCC). Acest organism științific consultativ independent privind schimbările climatice ar urma să analizeze dacă politicile sunt coerente și să monitorizeze progresele realizate.
Trebuie să se stabilească un obiectiv mai ambițios pentru 2030
Obiectivul actual al Uniunii pentru 2030 de reducere a emisiilor este de 40% comparativ cu nivelul emisiilor din 1990. În propunerea sa modificată de Lege europeană a climei, Comisia a propus recent ca obiectivul să fie majorat la „cel puțin 55%”. Astăzi, eurodeputații au fost și mai ambițioși și au cerut o reducere de 60% până în 2030, adăugând necesitatea ca obiectivele naționale să fie adaptate într-un mod eficient și corect.
Ei au mai invitat Comisia să propună un obiectiv intermediar pentru 2040. Acesta ar urma să fie stabilit după o evaluare a impactului, pentru a garanta că Uniunea se înscrie în parametrii necesari pentru a-și atinge obiectivul pentru 2050..
În fine, potrivit deputaților, Uniunea Europeană și statele sale membre trebuie, de asemenea, să elimine treptat, până cel târziu pe 31 decembrie 2025, toate subvențiile directe și indirecte pentru combustibilii fosili. Deputații subliniază că trebuie să se continue în paralel eforturile pentru a combate sărăcia energetică.
După vot, raportoarea Parlamentului, Jytte Guteland (S&D, Suedia), a precizat următoarele: „Adoptarea raportului transmite un mesaj clar Comisiei și Consiliului în perspectiva negocierilor ce urmează. Ne așteptăm ca toate statele membre să ajungă să aibă un impact neutru asupra climei până cel târziu în 2050. Pentru ca Uniunea să poată atinge acest deziderat, avem nevoie de obiective interimare ferme în 2030 și 2040. Sunt mulțumită și de faptul că s-a inclus un buget pentru gazele cu efect de seră, care stabilește cantitatea totală de emisii care mai poate fi emisă până în 2050, fără a pune în pericol angajamentele asumate de Uniune în temeiul Acordului de la Paris.”
Etapele următoare
Parlamentul este gata acum să înceapă negocierile cu statele membre, după ce Consiliul cade de acord asupra unei poziții comune.
Context
În urma deciziei Consiliului European (2019) de a sprijini obiectivul de neutralitate climatică pentru 2050, Comisia a propus, în martie 2020, o Lege europeană a climei. Aceasta transformă obiectivul Uniunii de a ajunge să aibă un impact neutru asupra climei până în 2050 în obligație legală.
Parlamentul a jucat un rol important și a solicitat insistent o legislație mai ambițioasă a Uniunii în domeniul climei, iar, pe 28 noiembrie 2019, a declarat o situație de urgență privind clima.
Un exemplu de relansare a disponibilităților de cooperare între mediul
economic și tranportul pe calea ferată îl oferă protocolul de colaborare încheiat între P3 Logistic Parks
– investitor, proprietar, dezvoltator și manager pe termen lung de proprietăți
logistice europene – și Sucursala Regională de Transport Feroviar de Călători
București (CFR Călători). Pe baza
colaborării, trenurile regio și interregio pe ruta București – Videle și retur
au oprire în dreptul parcului P3 Bucharest A1. Este o facilitate de transport
pentru chiriașii parcul P3 Bucharest A1, care pot astfel să recruteze forță de
muncă din localitățile de pe ruta Roșiori – Videle – P3 Bucharest A1 – Basarab
– Gara de Nord și retur. Drumul cu trenul din parcul P3 la Gara de Nord sau
Basarab este parcurs în 17-25 de minute.
P3 subliniază că „este
singurul dezvoltator de spații logistice caredeține o astfel de soluție
de transport feroviar pentru persoane, completând astfel serviciile de
transport de marfă pe cale ferată din cadrul terminalului intermodal din P3
Bucharest A1, activ încă din anul 2011”.
Sînziana Pardhan, Managing Director P3 în România: „Ne bucurăm să putem oferi clienților noștri această
facilitate și să venim în întâmpinarea problemelor cu forța de muncă cu care
aceștia se confruntă. Călătoria cu trenul se dorește a fi o alternativă de
transport mai accesibilă din punct de vedere al costurilor și mai rapidă pentru
a aduce forța de muncă în P3 Bucharest A1, față de microbuzele pe care
chiriașii le utilizează în prezent. Astfel încercăm să ne aliniem și la trendul
european de a folosi mijloace de transport în comun cât mai putin poluante.
Considerația și aprecierile noastre merg către CFR Călători, cărora le mulțumim
pentru deschidere și profesionalism. Noua configurație de transport va aduce
rezultate pozitive atât partenerilor noștri de business, cât și persoanelor din
localitățile învecinate interesate de un loc de muncă în cadrul comunității P3
Bucharest A1”.
CFR Călători salută inițiativa
P3 de implementare a noului proiect de business: „Suntem încântați să
contribuim activ la dezvoltarea de noi soluții logistice și în zona de vest a
Bucureștiului, soluții care țin cont de ultimele concepte europene cu privire
la mobilitatea forței de muncă. Misiunea CFR Călători este aceea de asigura mobilitatea
călătorilor, contribuind, în același timp, la dezvoltarea societății. În acest
context, ne dorim să construim pentru organizația noastră o poziție sustenabilă
în toate segmentele și zonele geografice ale țării, astfel românii să poată
călători către orice destinație din țară, fie în scopuri de serviciu sau
recreaționale. Lucrăm intens pentru a răspunde provocării de a ține pasul cu
nevoile lumii moderne în ceea ce privește mobilitatea și viteza de evoluție a
noilor tehnologii și vom continua să punem călătorii în centrul activităților
noastre”.
P3 Bucharest A1
este cel mai complex parc industrial din Capitală: 380.000 mp, 14 depozite, un
teren care permite construirea a încă 100.000 mp de spații logistice. Adițional
terminalului de cale ferată care deservește segmentul de transport marfă și
căruia i-a fost adăugată de curând facilitatea de transport călători, parcul
dispune și de o cantină-restaurant cu suprafață de 400 mp și 200 de locuri la
mese care va fi deschisă începând cu luna noiembrie. Este aproape finalizată
construcția unor spații de cazare: hostel cu capacitatea de a acomoda 212
persoane, disponibil pentru angajații din cadrul parcului.
În intervalul
dintre vara 2019 şi vara 2020, P3 a semnat în România contracte pentru 173.000
mp, din care 77.881 mp, prelungiri şi contracte pe termen scurt, 95.374,
contracte pe termen lung, iar peste 29.000 mp, contracte cu clienţi noi.
Compania Naţională Poşta Română, prin directorul general Horia Grigorescu
și EximBank, prin preşedintele executiv Traian Halalai, au încheiat un acord de
finanţare (în urma unei proceduri competitive la care au participat mai multe
bănci) în valoare de 200 de milioane de lei, care asigură Poștei Române fondurile
necesare demarării unuia dintre cele mai ample programe de investiţii în
modernizare şi digitalizare din ultimii 40 de ani. Ceremonia semnării acordului
de finanţare a avut loc în prezenţa ministrului transporturilor,
infrastructurii şi comunicaţiilor, Lucian Bode.
Accentuând că Poşta
Română beneficiază de unele dintre cele mai bune condiţii de creditare de pe
piaţa bancară, Horia Grigorescu a
subliniat: „Prin încheierea
acestui acord de finanţare cu EximBank am deschis o primă pagină din istoria pe
care o vom scrie în ceea ce priveşte dezvoltarea serviciilor Poştei Române.
Începem, astfel, o etapă fără precedent – un amplu proces de modernizare, pe
care Poşta Română nu l-a mai avut din perioada interbelică, prin care vom aduce
compania la standardele internaţionale în domeniul serviciilor poştale. Suntem
în discuţii atât cu Banca Mondială şi Comisia Europeană, cât şi cu Ministerul
Fondurilor Europene, pentru a obţine finanţări ce vor continua investiţiile
începute cu creditul de la EximBank, astfel încât, pe termen lung, Poşta Română
să devină un competitor de referinţă pe piaţa de profil”.
Traian Halalai, Preşedintele Executiv al EximBank: „Competitivitatea ofertei
EximBank transformă parteneriatul pe care îl avem cu Poşta Română într-o
tradiţie, iar acest lucru înseamnă că avem abilitatea de a face faţă
provocărilor, de a manifesta deschidere faţă de noi abordări şi de a ne adapta
la nevoile partenerilor noştri. Sunt calităţi care ne permit să continuăm şi să
extindem colaborări cu companii cu planuri ambiţioase de dezvoltare, cum este
şi Poşta Română, cărora le putem asigura resursele financiare necesare pentru
implementarea cu succes a unor proiecte de investiţii”.
Este de subliniat
că „programul investiţional al companiei vizează consolidarea şi menţinerea
poziţiei de lider de piaţă în sectorul poştal românesc şi are la bază
recomandările companiei de servicii profesionale Deloitte potrivit cărora,
pentru atingerea ţintelor de business, sunt necesare investiţii atât în
infrastructura poştală, digitalizarea Top of Formşi
modernizarea acesteia, cât şi în sectorul de resurse umană”.
Creditul, precizează
EximBank, este acordat pe o perioadă de 12 ani și „va fi utilizat cu precădere
pentru: automatizarea proceselor logistice prin înfiinţarea noilor centre de
tranzit/sortare de la Bucureşti Nord şi Cluj – în valoare de 68 milioane lei;
crearea şi implementarea unei arhitecturi de sistem de management digital
integrat (hardware şi software), necesară asigurării fluxurilor informaţionale
(ERP şi a modulelor acestuia) – în valoare de 128,3 milioane lei; reabilitarea
clădirilor monumente istorice din Timişoara, Piatra Neamţ, Oradea şi Cluj,
aflate în patrimoniul Poştei Române, şi valorificarea acestora atât din punct
de vedere comercial, cât şi cultural şi istoric – în valoare de 54,5 milioane lei”.
Compania Naţională
Poşta Română anunță că pentru realizarea investiţiilor, „a demarat studiul de
fezabilitate pentru centrul de tranzit Bucureşti Nord, estimat a fi finalizat
până la sfârşitul acestui an, în timp ce pentru centrul de tranzit/sortare Cluj
a fost începută procedura de dialog competitiv pentru achiziţia echipamentelor,
iar pentru investiţiile în sistemul informatic de gestiune este în curs de
pregătire procedura de achiziţie pentru realizarea arhitecturii de sistem. În
ceea ce priveşte reabilitarea clădirilor, au fost deja eliberate autorizaţiile
de construcţie pentru cele de la Timişoara şi Oradea, urmând a fi demarate, în
scurt timp, procedurile de achiziţie a serviciilor de reabilitare, la Cluj au
fost depuse documentele pentru obţinerea autorizaţiei de construcţie, iar la
Piatra Neamţ este în pregătire procedura de autorizare”.
Asociația pentru Relații cu Investitorii la Bursă din România (ARIR) a organizat cea de-a cincea ediție a dezbaterii lunare online „Pulsul Pieței Financiare”. Principala concluzie în urma discuțiilor este că problema României este fiscal-bugetară și nu poate fi rezolvată prin măsuri monetare, fără a genera efecte secundare.
Cristian Popa, CFA, Membru Consiliul de Administrație, BNR
Cristian Popa, CFA, Membru
Consiliul de Administrație, BNR
„O temă la care revin constant în ultima
perioadă este, din păcate, și trebuie să revin, este de datoria mea să revin: deficitul.
Problema României este fiscal-bugetară.
O spun foarte clar: nu există soluții monetare la problemele fiscale, nu fără efecte secundare. Când nu ai o monedă de rezervă internațională (dolarul de exemplu), printarea de bani pentru finanțarea deficitului, „tiparnița” să îi spunem, creează rapid inflație, duce la deprecierea monedei naționale. Iar inflația ridicată este cel mai „parșiv” impozit, împovărează exact pe cei cu venituri scăzute.
Când vine vorba de politicile Băncii Naționale a României din ultima
perioadă, cuvintele cheie sunt echilibru
– dozajul corect la măsurilor, sustenabilitate
– decizii rapide însă cu orizont lung, transparență
– Guvernatorul a explicat constant publicului măsurile adoptate de BNR, dar și câmp de manevră.
Am coborât dobânzile, am stabilizat cursul, am dat lichiditate, iar prognozele
ni s-au adeverit, cred că ne-am făcut bine treaba. Analizăm ce se mai poate
face de aici încolo. BNR nu s-a lăudat cu programul de achiziții care a avut
rezultate foarte bune, nici cu reducerea etapizată a dobânzii și menținerea
cursului stabil în același timp, ceea ce nu este deloc ușor, nici cu măsurile
prudențiale de sprijinire a piețelor și nici de alții nu a fost lăudată, ba din
contră. Leul este cea mai stabilă monedă din Europa centrală și de est,
înregistrând cea mai mică depreciere din regiune.
Uitându-ne spre viitor cred că termenul corect rămâne precauție, când
vorbim de politica monetară și stabilitate când vorbim de curs. Chiar și
în aceste condiții dificile, complicate, nu cred că este închis subiectul relaxării
condițiilor monetare, însă doar cu precauție, cu foarte multă precauție, poate
nu imediat și poate foarte gradual, pentru că și riscurile s-au amplificat”.
Daniela Serban, Presedinte ARIR
Daniela Șerban, Președinte
și Co-fondator ARIR
„În acest moment nu avem atât de multe mesaje optimiste
din piață, cum aveam cu două luni în urmă. Pe fondul crizei sanitare avem
foarte multe companii afectate și putem vorbi de o rată a șomajului în
creștere, de aceea este esențial să utilizăm toate resursele pentru a redresa
economia. Numeroase studii arată că o piață de capital dezvoltată dezvoltă la
rândul ei economia, cele două fiind strâns interconectate. Principalul rol al
piețelor de capital este acela de a finanța economia reală și trebuie să luăm toate
măsurile care se impun pentru a crește piața de capital.”
Dr. ing. Costică T.
Mustaţă (foto), preşedintele Camerei de Comerț și Industrie a Municipiului
București (CCIB), a devenit managing director al Grupului Uzinsider, grup cu
capital privat 100% românesc.
Grupul uzinsider
reuneşte şapte companii: Uzinsider SA, Uzinsider Techno SA, Uzinsider General
Contractor SA, toate cu sediul în Bucureşti, Uzinsider Engineering SA (Galaţi),
24 Ianuarie SA (Ploieşti), Comelf SA (Bistriţa) şi Promex SA (Brăila).
CCIB informează că
„până la data preluării funcţiei, dr. ing. Costică T. Mustaţă a condus, timp de
18 ani, compania Uzinsider Techno SA şi a făcut parte din consiliile de
administrație ale celorlalte societăți din Grup. În anul 2013 a fost decorat de
Președintele României cu Ordinul Meritul Industrial și Comercial în grad de
ofițer, împreună cu Grupul Uzinsider. Din luna octombrie a anului 2019 este
preşedintele CCIB, după ce anterior a făcut parte din Colegiul de conducere, coordonând
Secţiunea Comerţ, în care activează o mare parte a membrilor Camerei
bucureştene. De asemenea, dr. ing. Costică T. Mustaţă este vicepreşedinte al
Asociaţiei Naţionale a Exportatorilor şi Importatorilor din România (ANEIR) şi
desfăşoară activitate didactică, ca profesor invitat, la Universitatea
Politehnica din București”.
CCIB reamintește că
„Uzinsider SA a luat naştere în anul 1992, cu scopul de a oferi consultanţă şi
servicii comerciale specializate pentru realizarea de obiective industriale, în
special pentru industria metalurgică. Astăzi, Grupul Uzinsider realizează o
cifră de afaceri de peste 50 de milioane de euro, are peste 1.800 de angajaţi
şi desfășoară activități de comerț exterior, inginerie, proiectare, producție
de utilaje şi echipamente complexe pentru industriile: energetică, metalurgică,
constructoare de mașini, chimică şi petrochimică, construcţii navale,
asigurarea protecţiei mediului. Printre clienţii Grupului se află: General
Electric, Siemens, SMS, Thyssenkrupp, Danieli, American Air Filter, Donaldson;
de-a lungul timpului, Uzinsider a semnat acorduri de parteneriat strategic cu
Komatsu, General Electric, Siemens, SMS”.
Digitalizarea și robotizarea vor aduce peste 1 milion de locuri noi de muncă în România până în 2030. Joburile care vor schimba viitorul. Suntem pregătiți pentru ce urmează?
Analiză Factory 4.0 & Frames
Digitalizarea și robotizarea vor aduce peste 1 milion
de locuri noi de muncă în România până în 2030, pe fondul schimbărilor
fundamentale prin care trece va economia, estimează analiștii de la Factory 4.0
& Frames.
Peste 10 ani, multe dintre joburile din
prezent vor fi dispărute, în timp ce altele noi, focusate pe creativitate și
servicii de suport, vor fi lansate atât în mediul privat cât și în sectorul
public.
În urmă cu 20-30 de ani, după Revoluție, multă
lume visa la o carieră într-o bancă sau într-o multinațională, indiferent de
domeniul de activitate. Asta pe lângă cei care sperau la un loc bine plătit la
stat, fără prea multă bătaie de cap. De atunci însă, economia a trecut prin
schimbări semnificative, iar jobul de la bancă a devenit nesigur, la fel precum
sunt și alte profesii printre care cea de broker, contabil sau de ziarist.
Pe termen mediu, nici jobul la stat nu va
mai fi atât de sigur, în condițiile în care multe dintre serviciile de
taxe, impozite, în general relația statului cu cetățeanul, va fi gestionată
prin aplicații online.
Tehnologia a adus schimbări semnificative în
economie. Putem face plăți și lua credite online, există deja aplicații de
contabilitate excelente, iar massmedia a trecut, în mare parte, în online,
ziarele, în forma lor de hârtie. Magazinele de fashion au început să facă mai
mulți bani din online, am ajuns chiar să ne cumpărăm legumele și fructele
sănătoase de pe internet.
În ultima perioadă, în spațiul public se
vorbește tot mai multe despre digitalizare, despre cloud, roboți și inteligența
artificială. La prima vedere, aceste subiecte par să nu ne afecteze direct,
însă dacă privești mai atent, vei înțelege că este vorba despre cum va arăta
piața muncii peste 5-10 ani, despre schimbările fundamentale prin care va trece
economia.
„A patra revoluție industrială a început deja. Industry 4.0 este o realitate, iar schimbările sunt similare celor declanșate de revoluția industrială. Am trecut de la cai și trăsuri la automobile, de la lumânare la curentul electric, de la ziarele pe hârtie la internet. În Industry 4.0, multe dintre joburile actuale vor dispărea în următorii 10 ani și vor apărea altele care necesită noi aptitudini”, afirmă specialiștii Factory 4.0 & Frames.
CE MESERII SE
VOR CĂUTA ÎN VIITOR
Potrivit
estimărilor McKinsey Global Institute (MCI), la nivel mondial, între 400 și 800
de milioane de locuri de muncă vor fi pierdute din cauza automatizării până în
2030. Doar cinci la sută din ocupațiile actuale vor fi automatizate. În plus,
vor fi create noi locuri de muncă.
„Marea provocare, pentru angajatori, guverne și populație, este că multe dintre locurile de muncă viitoare nu au fost încă definite, unele nici măcar nu au fost inventate. Singura certitudine este că lucrătorii de mâine vor trebui să aibă abilități tehnice și competențe digitale, completate de o flexibilitate în gândire, pricepere în rezolvarea problemelor”, afirmă Marius Hărătău, managerul FACTORY 4.0
Marius Haratau
Economia, în
2030, va fi conectată la tehnologie, la internetul 6G, la serviciile cloud.
Asta va însemna că angajații vor trebui să știe să folosească calculatorul,
aplicațiile de lucru, să efectueze diferite operațiuni folosindu-se de
inteligența artificială.
„De la vânzătorul de la magazin la managerul de vânzări, de la angajatul din agricultură la cel care lucrează în fabrică, activitatea tuturor va fi susținută cu ajutorul roboților, aplicațiilor software, inteligenței artificială. Să manevrezi un robot care culege cartofii, să lucrezi cu robotul care asamblează mașini, să folosești aplicație online prin intermediul căreia gestionezi relația cu clienții – astfel de activități sunt deja obișnuite în alte țări și, cu siguranță, vor fi implementate și la noi”, afirmă Adrian Negrescu, managerul Frames.
Adrian Negrescu
Potrivit
experților, economia viitorului se va baza, mai mult ca oricând, pe date, iar
gestiunea acestora va genera cele mai multe locuri noi de muncă.
De la analiști
de date, capabili să interpreteze informațiile, să le folosească pentru
creșterea productivității și performanței companiei, la manager de sistem AI,
capabili să planifice, să bugeteze și să gestioneze talentele, resursele și
operațiunile companiilor, toate companiile vor avea nevoie de astfel de joburi.
„Datele sunt deja folosite în diverse industrii, de la publicitate la utilități și servicii financiare. Sunt tot mai multe companiile care furnizează informații semnificative bazate pe cantități mari de date complexe și care au mare nevoie încă de acum de specialiști. Pe baza informațiilor furnizate, companiile obțin o mai bună înțelegere, printre altele, a comportamentului clienților și a tranzacțiilor și își pot eficientiza activitatea și pot accesa noi surse de venituri. Ce este nevoie pentru a te angaja în domeniu? În principal de un curs de specializare, iar oferte există deja pe piața românească”, afirmă Marius Hărătău.
Dincolo de
gestiunea datelor, economia viitorului va avea nevoie de specialiști în
tehnologie, în dezvoltarea de software și suport – de la ingineri specializați
în proiectarea, dezvoltarea și testarea tehnologiilor avansate de fabricație,
la angajați specializați în monitorizarea aspectelor electrice ale sistemelor
și specialiști în monitorizarea și
optimizarea proceselor industriale, reducerea blocajelor, eliminarea
deșeurilor, creșterea randamentului și maximizarea eficienței.
Specialiști în
analiza de date, ingineri, dezvoltatori de aplicații și interfațe,
supraveghetori de calitate.
Cele mai multe
asemenea joburi sunt specializate. Potrivit experților, dincolo de meseriile
oarecum tehnice, economia românească va avea nevoie, peste 10 ani, de tot
mai mulți oameni creativi.
Inteligența umană, spiritul creativ al oamenilor nu va putea fi atins niciodată de mașini așa că va fi nevoie de oameni care să practice meserii creative, de la cele care vizează dezvoltarea de noi servicii dedicate populației (turism, alimentație publică etc.) la joburi din domeniul cultural, activități recreative și sport.
Inventatorii,
scriitorii, actorii, cei care realizează producții culturale (teatru, muzică
etc.), cei care asigură servicii în turism, bucătarii, antrenorii de sport,
practic toate domeniile care fac parte din ecosistemul cultural-sportiv își vor
găsi un loc chiar mai important decât în prezent într-o lume digitală în care accesul
la produsul muncii lor va fi disponibil la nivel global.
„2030 va aduce, în România, peste 1 milion de locuri de muncă în zona digitală, fie că vorbim de cei care lucrează în domeniile tehnice, asociate dezvoltării de aplicații, suport și dezvoltare de tehnologie, fie că vorbim de servicii & suport dedicate populației și firmelor (inclusiv zona de administrație publică) sau de zona creativă, acolo unde creația umană, fie că este vorba de inventică, cultură, activități sportive etc. va fi mai susținută și valorificată ca oricând. Sunt locuri de muncă noi și joburi transformate ca urmare a implementării digitalizării, atât în mediul privat cât și în sectorul public”, estimează analiștii.
În 2016, economia digitală, în România,
reprezenta 6,9% din PIB, echivalentul a 12 miliarde de euro, peste media CEE de
6.5%. Pe fondul dezvoltării economiei, afacerile din sectorul tehnologic
românesc au avansat semnificativ, de la 26 miliarde de lei în 2010 la 52 miliarde
lei în 2019.
Un studiu FACTORY 4.0 & Frames arată că,
între 2016 și 2019, economia digitală românească a înregistrat un ritm de
creștere de aproape cinci ori mai rapid decât cele din principalele
economii europene.
În 2020, pe fondul crizei economice generate
de pandemie, cele peste 30.000 de firme românești angrenate în business-ul
tehnologic (coduri CAEN 6201,6202,6203,6209,721,7112, 4652, 4651) ar putea
raporta afaceri similare cu cele de anul trecut, însă în 2021, motorul
creșterii economice ar putea accelera din nou.
Cele 32.205 firme active în 2019 angajau, în
total, un număr de 250.000 de salariați, față de 75.156 în 2010.
ȘCOALA
ROMÂNEASCĂ, ÎNCOTRO?
Schimbările
fundamentale prin care va trece piața muncii din România vor trebui susținute
de un sistem educațional adaptat vremurilor. Potrivit datelor Eurostat,
România se află în prezent, din păcate, în coada clasamentului competențelor
digitale din UE.
În anul 2019, nu
mai puțin de 43% dintre românii cu vârste între 16-74 de ani aveau competențe
digitale reduse, clasând România pe primul loc în Uniunea Europeană la acest
capitol, urmată de Bulgaria (38%). La capitolul persoane cu abilități digitale
superioare, datele arată că doar 10% din populație stăpânește asemenea
competențe.
La testele PISA
din 2018, România a fost singura țară din UE care a susținut testele pentru
elevii de 15 ani pe hârtie, cu pixul. Proba de competențe digitale la
Bacalaureat se susține doar 15 minute pe calculator, în timp ce 75 de minute se
dă pe foaie, cu pixul.
„Școala românească trebuie reformată. Copiii noștri trebuie să învețe materii adecvate vremurilor în care trăim, școala trebuie să îi pregătească pentru realitate. Dezvoltarea competențelor digitale trebuie să se afle pe același nivel cu limba română, cu învățarea limbilor străine. Altfel, dacă vom continua cu acest sistem arhaic de predare și cu materiile pe care elevii trebuie să le învețe acum, ne vom trezi, peste câțiva ani, că forța de muncă a României nu va mai fi competitivă, iar economia va avea de suferit. Vom pierde investiții, vom pierde la capitolul bunăstare”, arată analiza Factory 4.0 & Frames.
Dincolo de
reforma reală a învățământului românesc, este nevoie de măsuri menite să
crească natalitatea.
„Fără un plan concret de stimulare a natalității, prin acordarea de facilități financiar/fiscal familiilor cu copii, similar cu cele practicate în alte țări precum Franța sau Ungaria, ne vom trezi în următorii 10 ani cu o criză acută de forță de muncă. Am început deja să aducem muncitori străini, iar dacă nu vom găsi formule de a stimula natalitatea, perspectivele se anunță cu adevărat îngrijorătoare”, afirmă Adrian Negrescu.
Potrivit unui
studiu elaborat de Ministerul Muncii, parte din „Strategia națională pentru
locuri de muncă verzi“, populația României, care în anul 2015 a fost de
19.870.647 de oameni, va număra în anul 2030 doar 18.023.954 de oameni. În
același interval de timp, populația denumită „în vârstă de muncă 15 – 64 de
ani“ va scădea de la 67,5% în anul 2015 la 63,2% în 2030.
Evoluția negativă
estimată până în 2030 continuă tendința înregistrată în ultimii zece ani.
Astfel, „în perioada 2006 – 2016 populația României s-a diminuat cu aproximativ
1,5 milioane de persoane, iar tendința accentuată de scădere a populației a
fost înregistrată în special în rândul populației în vârstă de muncă, 15-64 de
ani, unde scăderea a fost de 1,27 milioane de persoane“.
Despre meseriile
viitorului, despre potențialul uman pe care îl are România în perspectiva
Industry 4.0 și despre programele de calificare în meseriile viitorului se va
discuta, pe larg, în cadrul conferinței Factory 4.0 care va avea loc pe 13
octombrie la București.
„România are șansa de a-și crește competitivitatea economică într-un termen relativ scurt, dacă se va focusa pe accelerarea digitalizării și convergența spre o economie bazată pe tehnologie”, afirmă specialiștii.
Economia
digitală ar putea reprezenta, în 2030, cel puțin 20 % din PIB, cu un plus de
aproximativ 50 de miliarde de euro la Produsul Intern Brut.
Autor:Claudia Sofianu, Partener, EY România și Lider EY CESA People Advisory Services (foto)
În integrarea directivelor europene, puterea legislativă
și cea executivă din România se puneau mai târziu în mișcare, de obicei, de-abia
după ce Uniunea Europeană ne punea în întârziere. Pandemia provocată de SARS-Cov-2
a împins însă autoritățile să implementeze cu doi ani înainte de termenul
limită și aproape în întregime prevederile Directivei privind asigurarea
echilibrului dintre viața profesională și cea privată. Ceea ce face ca
aranjamentele flexibile de lucru și dreptul părinților de a absenta în caz de
boală sau urgență familială să fie soluții legale cu normă întreagă, nu doar
variante de răspuns pe termen scurt.
Teoretic, Directiva (UE) 2019/1158 privind asigurarea
echilibrului dintre viața profesională și cea privată aducea în discuție
conceptul de formule de lucru flexibile, de concedii din motive familiale sau
pe acela al concediului de îngrijitor, scopul său fiind, așa cum îi spune și
numele, de a pune în echilibru nevoile personale ale angajatei/ului de a fi
aproape de familie cu cele ale angajatorului, în așa fel încât părinții să
beneficieze de timpul de concediu de care au nevoie, și companiile să aibă
lucrători mai motivați.
La momentul intrării în vigoare a Directivei –1 august
2019, gestul angajatorului de a oferi un program de lucru flexibil era văzut ca
un beneficiu suplimentar, ce putea fi sau nu acordat la momentul semnării
contractului. Acum, prin forța împrejurărilor, dar și a legii, angajatorii sunt
obligați să țină cont de solicitările părinților angajați și să le facă un
program flexibil. Directiva introducea această obligativitate începând cu anul
2022 și vorbea despre ”limitări rezonabile” în timp.
Între timp, prevederile Directivei și-au intrat în
drepturi odată cu Legea nr. 19/2020 (privind acordarea unor zile libere
părinților pentru supravegherea copiilor, în situația închiderii temporare a
unităților de învățământ) și cu Ordonanța de Urgență nr. 147/2020 (cu prevederi
similare, dar legată de limitarea sau suspendarea activităților didactice
care presupun prezența efectivă a copiilor în unitățile de învățământ și în
unitățile de educație timpurie antepreșcolară, ca urmare a răspândirii
virusului SARS-CoV-2), prin care statul adaptează legislația la o
realitate, până atunci, de neimaginat. Mai mult chiar, noile prevederi sunt un
pic mai favorabile față de ceea ce statuează Directiva.
Mai exact,
legislația europeană vorbea despre ”formule de lucru flexibile pe care
lucrătorii cu copii de până la cel puțin opt ani sau îngrijitorii au dreptul de
a le solicita angajatorilor”. Legislația noastră a extins această prevedere și
a inclus printre beneficiari lucrătorii cu copii de până la 12 ani, o protecție
de neconceput până la momentul pandemiei. Astfel, în doar un an, România a
trecut de la structuri de tipul telemuncii specificate doar acolo unde
atribuțiile funcției erau îndeplinite de salariați folosind tehnologia
informației și comunicațiilor, cu mențiuni exprese în contractele de muncă
referitoare la programul de muncă inegal, la telemuncă în toate domeniile,
indiferent dacă angajatorii utilizau sau nu această formă de muncă, inclusiv în
zone care nu păreau că s-ar încadra în această categorie – inspecțiile fiscale,
de pildă.
Mai mult chiar, Legea nr. 19/2020 pare că implementează
inclusiv prevederile Directivei referitoare la dreptul lucrătorilor de a absenta de la locul de muncă în cazuri de forță majoră (de exemplu, urgență familială,
boală sau accident), situație care trebuia dovedită cu documente justificative.
Deși Directiva lăsa la latitudinea statelor membre posibilitatea de a limita
acest drept, legea mai sus menționată îl impune în practică, aducând pe
domeniul drepturilor ceea ce se întâmpla nereglementat în piață – existau și înainte
de iunie 2019 anumite companii care ofereau o zi suplimentară de concediu
plătit, pentru situații de urgență sau pentru motive medicale.
Aceeași Directivă privind echilibrul dintre viața privată
și cea profesională mai aducea în discuție și concediile din motive familiale,
în această categorie încadrându-se concediul de paternitate, 10 zile ce
trebuiau acordate tatălui în jurul datei nașterii unui copil. Legislația
noastră, însă, conține deja astfel de reglementări: legea concediului paternal
(210/1999) stipulează acest lucru, dar acordă tatălui doar cinci zile
lucrătoare de concediu plătit, la care se pot adăuga încă 10 zile, pentru
deținătorii de atestat de absolvire a cursului de puericultură, astfel încât se
poate ajunge la 15 zile lucrătoare de concediu paternal.
Cum Directiva nu condiționează acordarea numărului minim
de zile de concediu de absolvirea vreunui curs de specialitate, am putea vedea,
ca tendință, prelungirea de la cinci la 10 zile lucrătoare a concediului
paternal, fără a mai fi necesară absolvirea unui curs de specialitate. Oricum,
indiferent de modificările ce vor fi operate la legea concediului paternal
pentru a îngloba prevederile actului normativ european, nivelul actual de
protecție acordat acestei categorii nu va fi restrâns.
De asemenea, Directiva
stabilește dreptul individual la patru luni de concediu
pentru creșterea copilului, dintre care 2 luni netransferabile între părinți,
care sunt plătite, nivelul remunerației și limita de vârstă a copilului urmând
a fi stabilite de către statele membre. Dar
legislația din România conține deja prevederi mai favorabile în acest sens,
fiind stabilit dreptul la concediu pentru creșterea copilului pe o durată de
maxim 2 ani, respectiv 3 ani în cazul copilului cu handicap.
Singura prevedere din Directivă care nu a fost încă
translatată în legislația noastră rămâne cea referitoare la concediul de
îngrijitor – prin îngrijitor înțelegându-se acea persoană care oferă îngrijire
sau sprijin personal unei rude sau unei persoane care locuiește în aceeași
gospodărie. O situație destul de des întâlnită în România. Ultima analiză a
Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD) din iunie anul
acesta, de pildă, arăta că în România, Polonia și Slovacia există un deficit
important de personal de specialitate în instituții, numărul îngrijitorilor fiind
mai mic de jumătatea mediei din statele OECD. Principala explicație ar putea fi
că în cele trei state est-europene bătrânii sunt îngrijiți în mod tradițional
în familiile lor.
Cu alte cuvinte, până în 2022, angajații care au rolul de
îngrijitori ai rudelor cu probleme medicale grave vor putea să beneficieze de
un concediu plătit de 5 zile lucrătoare pe an. La transpunerea în legislația
locală a acestui drept, România are dreptul de a folosi o altă perioadă de
referință (de exemplu, raportat la numărul de persoane sau la numărul de
cazuri) și de a introduce condiții suplimentare pentru exercitarea acestui
drept.
În concluzie, dincolo de provocările multidimensionale pe
care această pandemie le aduce, ea a accelerat o serie de tendințe emergente,
precum flexibilizarea relațiilor de muncă dintre angajați și angajatorii lor,
zonă în care România avea mult de recuperat.
