Dezvoltatorul
imobiliar Hagag Development Europe specializat în proiecte rezidențiale și
comerciale și compania Global Vision au semnat un acord de colaboare în
servicii de tip property management pentru proiectul de spații de birouri H
Victoriei 109 (foto). Global Vision preia administrarea proprietății de pe
Calea Victoriei. Proiectul este finalizat și va avea primii chiriași în iulie. Până
la sfârșitul acestui an se estimează atingerea unui grad de ocupare de 85%. Imobilul
(P+7) are 7300 mp suprafață totală construită, 5685 mp suprafață totală
închiriabilă, din care peste 85% spații de birouri, aproximativ 11% spații
comerciale și 3,59% spații de depozitare.
Yitzhak Hagag,
Chairman and Board Controller Hagag Group: „Global Vision este o companie cu un portofoliu impresionant, experință
relevantă și capacitatea dovedită a de livra servicii de înaltă calitate.
Know-how-ul și pasiunea comună pentru dezvoltările imobiliare inovatoare și
durabile sunt doar două dintre aspectele care ne vor servi drept catalizator
pentru o colaborare pe termen lung. Avem încrederea că alături Global Vision
vom crește valoarea și gradul de rentabilitate al proprietății noastre,
asigurând, în același timp, cel mai înalt nivel de servicii pentru chiriașii H
Victoriei 109”.
Sorin Preda, CEO
Global Vision: „Mă bucură încrederea
și respectul reciproc cu care demarăm acest partneriat și cred cu tărie că
valorile și viziunea comună sunt atributele definitorii care ne vor ghida pașii
în parcursul colaborării noastre. Hagag este un dezvoltator inovator, cu renume
și expertiză internațională, iar contribuția Global Vision va aduce plusvaloare
brandului de dezvoltator prin serviciile de property management concentrate pe
întreg ciclul de viață al proprietății, inclusiv gradul de satisfacție al
chiriașilor”.
Dezvoltatorul a
lucrat cu experți și consultați cu experiență și a implementat toate măsurile
de siguranță și prevenție prevăzute de Organizația Mondială a Sănătății și
recomandate de autoritățile competente. Proiectul va găzdui companii cu renume
internațional, case de avocatură, mărci de lux. Lucrările de restaurare și
consolidate ale imobilului au fost întreprinse cu respectarea celor mai înalte
standarde, vizând, totodată, obiectivele de mediu corporative și
organizaționale. Trasăturile arhitectonice ale clădirii au fost prezervate,
fațada a fost readusă la imaginea originală. H Victoriei 109 dispune de toate
facilitățile oferite de clădirile de birouri moderne: pardoseală flotantă,
sistem de ventilație cu admisie de aer proaspăt, consum redus de energie,
lumină naturală, spații de tip open space.
Genesis
College, singura școală din România complet
digitalizată, desfășoară o colectă de fonduri în beneficiul unor copii care nu
au acces la dispozitive electronice cu ajutorul cărora să participle la lecții
în această perioadă. Elevi, profesori și un colaborator ai școlii au donat 13
lucrări de artă realizate de ei, pentru a strânge banii din care cinci copii
din București din familii cu posibilități materiale reduse, unii și cu probleme
de sănătate, vor putea să-și cumpere tablete performante. Lucrările pot fi
admirate într-o expoziție virtuală, pe site-ul Genesis College: https://genesis.ro/.
Cei care doresc să susțină acțiunea caritabilă a școlii o pot face printr-o
donație pe platforma Galantom: https://genesis.galantom.ro/event-projects/view?id=2653. Strângerea de fonduri se desfășoară până la 1 iunie
inclusiv; pe 2 iunie vor fi achiziționate tabletele și dăruite copiilor.
Ioana
Necula, fondator al Genesis College, subliniază: „În această perioadă
dificilă, ne îndreptăm din nou atenția către cei care au nevoie de sprijinul
nostru. După cursurile gratuite oferite copiilor cadrelor medicale, în luna
aprilie, ne dorim acum să facilităm accesul la educație pentru 5 copii
defavorizați din Capitală. Cu fondurile strânse în urma acestei acțiuni
caritabile, le vom putea cumpăra echipamente electronice, esențiale învățării
online”.
Campusul
Genesis College este acreditat pentru toate ciclurile de învățământ
preuniversitar. În 2018 a aderat la organizația International Baccalaureate
(IB), oferindu-le elevilor programe de excelență, urmând curriculumul românesc,
combinat cu cerințele programelor PYP (Primary Years Programme), pentru
grădiniță și ciclul primar și MYP (Middle Years Programme), pentru gimnaziu și
liceu.
La Facultatea de
Jurnalism și Științele Comunicării a Universității din București, 12 studenți
români și străini ai masterului francofon „Médias, développement, sociéte”,
coordonați de conf. univ dr. Silvia Branea, drd. Irina Ghineț și lector univ.
dr. Ioana Avram, au creat o platformă gratuită de promovare a micilor afaceri
și inițiative autohtone, pentru încurajarea consumului de produse locale: www.consumactor.wixsite.com/website, bilingv (română și franceză), realizat în parteneriat cu
Agenția Universitară a Francofoniei. Sunt prezentate afaceri din domeniile alimentație, design și
artă, produse de îngrijre, îmbrăcămine, decorațiuni interioare, produse de branduri
precum Simina Filat, Alisia Enco, Băcănia Veche. Antreprenorii promovați au fost selectați în funcție de accentul pe care îl pun pe
folosirea materiilor prime din surse locale, a reciclării, a tehnologiilor de
producție nepoluante precum și pe dezvoltarea de tradiții locale.
Conf. univ. dr .
Silvia Branea: „Proiectul are scopul de a-i sprijini pe studenți să treacă mai
ușor, după absolvire, de la statutul de student, la cel de angajat/expert sau
antreprenor în media și/sau comunicare. Am reușit să îi ajutăm pe studenți să
se auto-descopere, să creadă în valorile lor și în forța cuvântului și imaginii
bine mânuite”.
Drd. Irina Ghinet: „În
această perioadă în care obiceiurile noastre de consum au suferit transformări
importante și economia locală a fost și este în continuare afectată, proiectul
francofon Consum’Actor își dorește să atragă atenția că prin investiția în
comunitățile locale și cumpărarea de produse autohtone sustenabile si
prietenoase cu mediul, susținem relansarea economiei românești afectată de
criza Covid-19”.
Programul masteral
„Médias, développement, sociéte” coordonat de prof. univ. dr. Camelia Cușnir
are ca scop formarea viitorilor jurnalişti şi comunicatori. Proiectul Consum’Actor
este recomandat ca „o oportunitate extraordinară pentru ei de a pune în
practică abilitățile editoriale, atât în limba română, cât și în limba franceză
deprinse pe parcursul anilor de studii, dar și de a gândi și implementa
strategii de comunicare și promovare”.
România va primi sume suplimentare considerabile de la Comisia Europeană în următorii șapte ani, care să ajute economia națională.
Alocarea acestor fonduri se va face în urma unui Plan național de recuperare economică, ce trebuie elaborat de Guvern. În total, România va avea la dispoziție fonduri structurale în valoare de 85 miliarde de euro, o sumă impresionantă. Ce trebuie să facem cu acești bani, pentru a nu se scăpa iar printre degete? Care sunt problemele fundamentale ale economiei?
Aceste lucruri au fost dezbătute în cadrul dezbaterii „Deciziile în Noua Economie”, de invitații prezenți alături de moderatorii Daniel Apostol, jurnalist economic, fondator România Durabilă, Director de relații externe FPPG, și Adrian Măniuțiu, jurnalist și antreprenor EM360 Studio.
Ministrul Fondurilor Europene, Marcel Boloş, a declarat că în cadrul financiar multianual 2021 – 2027, România va avea la dispoziție suplimentar suma de 31 miliarde de euro, printr-o nouă facilitate de finanțare denumită Next Generation EU. Care vor fi cei 3 piloni ai Planului național de redresare economică pentru cheltuirea acestor bani:
Virgil Popescu, Ministrul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri, și Sebastian Burduja, Secretar de Stat în cadrul Ministerului Finanțelor Publice, prezintă abordarea pe care și-o propune Guvernul în următoarea perioadă, destinată redresării economice post COVID-19.
Dumitru Nancu, Director General FNGCIMM, a prezentat ultimele noutăți legate de programul IMM Invest. De asemenea, Guvernul pregătește un nou instrument pentru relansarea IMM-urilor din România. „Suntem prea săraci să ne treacă printre degete aceste resurse”, a afirmat Cristian Păun, cercetător ASE-ASPES.
Ce fel de viziune pe termen lung în economie trebuie să aibă însă România: România are o oportunitate imensă de investiții, care poate aduce beneficii imense pentru economie, însă pentru a se concretiza, e nevoie de câteva lucruri esențiale din partea statului, afirmă Alina Popa, CFO al OMV Petrom.
În condițiile în care încasările la bugetul de stat din sectorul energetic au scăzut, tutunul a devenit principalul plătitor de accize, cu peste 60% din total, spune Gilda Lazăr, Corporate Affairs Director JTI.
Mihaela Toader, director al Direcției Strategie, Relații Internaționale, Fonduri Europene în cadrul Romgaz, companie deținută majoritar de statul român, este optimistă vizavi de contextul economic post-coronavirus.
Este nevoie, însă, de predictibilitate și stabilitate legislativă și de pornirea unor proiecte mari care să readucă la viață economia țării. Când se reiau toate activitățile economice din țară: terase, restaurante, plajele?
Liviu Rogojinaru, Secretar de Stat în cadrul Ministerului Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri, vine cu niște răspunsuri foarte clare în ceea ce privește redeschiderea economiei românești și propune o serie întreagă de măsuri destinate sprijinirii afacerilor care au fost afectate de pandemia COVID-19. Economia are nevoie de decizii, nu de momente de ezitare, de contre sau orgolii politice și electorale.
Avocatul Gabriel Biriș, Managing Partner Biriș Goran, trece în revistă cele mai importante aspecte la zi ale economiei Românești, punctând câteva subiecte sensibile care ar putea fi motorul și începutul unui nou model economic românesc.
Mircea Coșea, unul dintre cei mai apreciați profesori de economie România, ne răspunde la întrebarea care se află pe buzele tuturor în perioada aceasta: ce decizii trebuie luate pentru relansarea economică a țării noastre?
NOUA ECONOMIE este un demers inițiat de România Durabilă și EM360 care susține un dialog permanent între Executiv și mediul de afaceri.
Un studiu al companiei de consultanță și
strategie în resurse umane Human Performance Development International (HPDI)
arată că aproximativ 40% din timpul de lucru în marile companii se va derula de
acasă, cel puțin până la sfârșitul lui 2020.Studiul a cuprins peste 3.000 de participanți la webinariile
organizate din a doua jumătate a lunii martie, din domenii precum IT, bănci,
industria de componente auto, industria farmaceutică etc. Ca principale
inconveniente ale lucrului la distanță au fost invocate lipsa înțelegerii emoțiilor
și a trăirilor personale – 36% dintre respondenți, transmiterea defectuoasă a
informației – 28%, creșterea timpilor de răspuns – 23%, probleme legate de
canalele de comunicare, (diversele platforme video folosite) – 13%.
Petru Păcuraru
(foto), fondator al HPDI, subliniază: „Companiile
vor funcționa într-un melanj între munca de la birou și munca de acasă în
următoarea perioadă, iar unul dintre puținele segmente unde vor investi va fi
cel al digitalizării. Cei mai mulți angajatori au observat că oamenii își pot
desfășura majoritatea activităților și de la domiciliu, dar în același timp
încep să înțeleagă că aceștia trebuie sprijiniți pentru a funcționa la
capacitate optimă în acest sistem, nou pentru mulți. Cercetarea noastră și-a
propus să îi ajute atât pe angajați, cât și pe angajatori să stabilească
principalele inconveniente și să le depășească. Mă bucură să văd un reviriment
al interesului pentru programele de învățare, de la traininguri, sesiuni de
coaching și chiar și teambuildinguri. Desigur, reintrarea într-un ritm normal
pentru piața acestui tip de servicii se va produce gradual”.
Ca perspectivă, interlocutorul
estimează: „În scenariul cel mai optimist, doar 2020 va fi un an de sacrificiu
în industria noastră, urmând ca în 2021 să ne concentrăm pe construcție, în
noul context. În scenariul pesimist, și anul viitor va sta sub semnul
reconstrucției, mai ales dacă va mai exista un val pandemic, în această toamnă.
Oricum, migrarea în digital continuă să fie principala tendință pe piața de
traininguri și teambuildinguri. Dacă, în prima parte a perioadei de izolare,
majoritatea clienților erau în expectativă, acum cele mai multe bugete au
început să se îndrepte exclusiv către webinarii și evenimente online, în ciuda
începerii relaxării”. Un orizont de revenire pentru teambuildinguri, în grupuri
mai mici și respectând normele de distanțare socială, se conturează în iulie-august.
De Jens Spahn. Traducere, Editare și Adaptare: Daniel Apostol
BERLIN – Germania este adesea menționată ca un exemplu pozitiv al modului de gestionare a pandemiei
COVID-19. Am avut succes în prevenirea supraîncărcării sistemului nostru de
sănătate. Curba infecțiilor este clar aplatizantă. Iar proporția cazurilor
grave și a cazurilor de deces este mai mică în Germania decât în multe alte țări. Dar acest lucru ne face să fim smeriți, mai
degrabă decât a ne arăta prea siguri de noi înșine.
Eu văd trei motive pentru care, deocamdată, Germania trece
relativ bine prin această criză.
În primul rând, la momentul intrării
în criză, sistemul german de asistență medicală era într-o formă bună; toată
lumea a avut acces complet la îngrijiri medicale. Acesta este un merit nu doar
al guvernului actual, ci al unui sistem care a fost construit de-a lungul
multor guvernări. Cu o rețea excelentă de medici generaliști disponibili pentru a face față cazurilor mai
ușoare de COVID-19, spitalele s-au putut concentra pe cei grav bolnavi.
În al doilea rând, nu
Germania a fost prima țară lovită de
virus, având astfel timp să se pregătească. Deși am păstrat întotdeauna
un număr relativ mare de paturi de spital disponibile, în special în unitățile de terapie intensivă,
am luat, de asemenea, în
serios amenințarea COVID-19. În consecință, capacitatea de intervenție a
țării a crescut foarte rapid cu 12.000 de paturi, până la 40.000.
În al treilea rând,
Germania găzduiește multe laboratoare care pot cerceta virusul și mulți
cercetători remarcabili în
domeniu, ceea ce explică
de ce a fost dezvoltat aici primul test rapid COVID-19. Cu o populație de
aproximativ 83 de milioane de oameni, suntem capabili să efectuăm până la un
milion de teste de diagnostic pe zi și în curând vom avea capacitatea de a
efectua aproximativ cinci milioane de teste de anticorpi pe lună. Testarea
extinsă este ca și cum ai aprinde o lanternă în întuneric:
fără ea, nu poți vedea decât nuanțe de gri; dar cu ea, puteți vedea detaliile
în mod clar și imediat. Iar atunci când vine vorba de un focar de boală, nu poți ține sub control
ceea ce nu poți vedea.
Cu siguranță, în calitate de ministru federal al sănătății din
Germania, recunosc că vedem acum doar instantanee. Nimeni nu poate prezice cu
deplină certitudine cum se va dezvolta pandemia în câteva săptămâni sau luni. Nu am impus “stare
de asediu” la nivel național, dar am solicitat cetățenilor să rămână acasă în mod voluntar. Ca
în multe alte țări, de două
luni încoace trăim și noi sub restricții severe impuse vieții publice și
private. Din ceea ce știm, a fost necesar și eficient acest răspuns la pandemie.
Cu toate acestea, consecințele blocării nu pot fi ignorate, motiv
pentru care încercăm treptat să revenim la normal. Provocarea este că reducerea
măsurilor de protecție este la fel de problematică precum impunerea lor. Deși
funcționăm în condiții de
profundă incertitudine, putem fi siguri cu privire la pericolul pe care îl
prezintă un al doilea val epidemic. Astfel, rămânem vigilenți.
Numai timpul ne va spune dacă am luat deciziile corecte, așa că în acest moment sunt precaut
în privința lecțiilor învățate din criză. Dar câteva lucruri mi se par clare
deja.
În primul rând,
este esențial ca guvernele să informeze publicul nu doar despre ceea ce
știu, ci și despre ceea ce nu știu. Acesta este singurul mod de a construi
încrederea necesară pentru a lupta împotriva unui virus letal într-o societate
democratică. Nicio democrație nu își poate obliga cetățenii să își schimbe
comportamentul – cel puțin nu fără
a suporta costuri mari. În urmarea de către toți a unui răspuns coordonat,
colectiv la pandemie, transparența și informațiile exacte sunt mult mai eficiente decât constrângerea.
În Germania, am reușit să încetinim răspândirea virusului,
deoarece marea majoritate a cetățenilor dorește să coopereze, dintr-un
sentiment de responsabilitate față de ei și de ceilalți. Dar pentru a menține
acest succes, guvernul trebuie să aducă la zi și în timp util informațiile
despre virus, cu dezbatere publică deschisă și cu o foaie de parcurs clară
pentru recuperare.
În al doilea rând, pe lângă informarea publicului, guvernele ar
trebui să arate că se bazează pe cetățeni pentru a înțelege situația și ceea ce
li se cere. Deoarece sunt informați,
cetățenii germani știu că revenirea la normalitate nu este posibilă fără
un vaccin. Când ne gândim la
noile noastre rutine zilnice, formula noastră este să furnizăm cât mai multă
normalitate cu cât mai multă protecție necesară.
Atâta timp cât deciziile noastre despre locul și modul în care
slăbim restricțiile se iau conform unor criterii clare și sensibile, avem încredere că cetățenii germani le vor susține. Deciziile
noastre ar trebui să fie determinate de dovezi și să sublinieze reducerea
riscului de infecție. Știm că distanțarea socială este cea mai eficientă protecție.
Atunci când oamenii păstrează între ei o distanță de cel puțin 1,5 metri, riscul de infecție este redus
substanțial. Și dacă putem
asigura respectarea regulilor de bază de igienă, riscul scade și mai mult. Riscurile reziduale rămase
pot fi gestionate în diferite moduri, în funcție de situație.
În al treilea rând,
pandemia a arătat de ce o lume interconectată global are nevoie de
gestionarea globală a crizelor. Din păcate, cooperarea multilaterală a devenit
mai dificilă în ultimii ani, chiar și în rândul aliaților apropiați. Acum, când
vedem cât de mult avem nevoie
unul de celălalt, criza actuală ar trebui să fie un apel de trezire. Nici o
țară nu poate gestiona de una singură o pandemie. Avem nevoie de coordonare
internațională și dacă instituțiile
care există în acest scop nu funcționează suficient de bine, trebuie să lucrăm împreună
pentru a le îmbunătăți.
În al patrulea rând, noi europenii trebuie să ne reconsiderăm modul în care abordăm
globalizarea, recunoscând că este
esențial să producem în cadrul
Uniunii Europene bunuri esențiale necesare, cum ar fi echipamente medicale. Va
trebui să ne diversificăm
lanțurile de aprovizionare pentru a evita dependența totală de oricare dintre țări sau
regiuni. Dar regândirea globalizării nu înseamnă reducerea cooperării
internaționale. Dimpotrivă, eforturile comune dintre statele membre ale UE aduc deja progrese către obținerea un vaccin. Odată
descoperit, va fi indicat să ne asigurăm că vaccinul este produs în Europa,
chiar dacă va fi făcut disponibil la nivel mondial.
Ca majoritatea crizelor, și aceasta oferă oportunități. În multe domenii, a scos la iveală cel mai bun din noi: un nou
simț al comunității, o mai
mare dorință de a-i ajuta pe ceilalți și o flexibilitate și o creativitate
reînnoite. Fără nicio îndoială, consecințele pe termen
mediu ale pandemiei vor fi dure. Dar, în ciuda tuturor dificultăților și
incertitudinilor care există, rămân optimist. În Germania și în alte părți, asistăm la ce sunt capabile democrațiile noastre liberale și cetățenii deopotrivă.
Jens Spahn este ministrul federal al sănătății din Germania.
Traducere, adaptare și editare: Daniel Apostol, ClubEconomic.ro
Executivul a
aprobat la inițiativa Autorității Naționale pentru
Drepturile Persoanelor cu Dizabilități, Copii și Adopții (ANDPDCA) actualizarea valorii standardelor de cost pentru
serviciile sociale adresate categoriilor vulnerabile de beneficiari:
copii, adulți cu dizabilități, persoane vârstnice îngrijite în instituții sau
la domiciliu și victime ale violenței domestice:
– copiii cu dizabilități din casele de tip familial – de la 33.955 de lei pe an
la 65.119 lei pe an
– copiii fără dizabilități din casele de
tip familial – de la 25.955 lei pe an la 42.410 lei pe an
– adulții cu dizabilități găzduiți în
centrele de îngrijire și asistență (CIA) – de la 33.828 lei pe an la 66.852 lei
pe an
– persoanele vârstnice dependente,
îngrijite în servicii rezidențiale – de la 23.784 lei pe an, la 50.554 lei pe
an.
Elemente de noutate care contribuie la
creșterea calității serviciilor sociale furnizate:
– stabilirea valorii cheltuielilor
aferente echipelor mobile care oferă servicii de abilitare și reabilitare la
domiciliu copiilor cu dizabilități
– diferențierea valorii
cheltuielilor efectuate pentru adulții cu dizabilități pe tipuri de locuințe
protejate, în funcție de gradul de autonomie al acestora
– diferențierea valorii
cheltuielilor efectuate în serviciile rezidențiale pentru vârstnici, în funcție
de gradul de dependență al acestora
– crearea cadrului legal necesar
pentru stimularea externalizării serviciilor sociale către furnizorii privați
de servicii sociale acreditați.
Impactul financiar al măsurilor este de 607.172.000
lei.
Ultima modificare a standardelor minime
de cost data din 2015.
Implicațiile și soluțiile de ordin economic, social și artistic ale relansării activităților culturale constituie subiectul ediției speciale a conferințelor Round Table România de joi, 28 mai, de la ora 17.00, în direct pe platforma EnjoyTV.ro. Este deschisă astfel seria „Quo Vadis, Cultura?” Moderator, Valentina Sandu-Dediu – muzicolog, invitați, Ștefan Gheorghiu – director executiv al Centrului Român pentru Administrarea Drepturilor Artiștilor Interpreți (CREDIDAM), Dumitru Costin – președintele Blocului Național Sindical (BNS), Lucian Pavel – actor și regizor.
Evenimentul
este transmis gratuit pe platforma EnjoyTV.ro, pe canalul de YouTube al EnjoyTV Romania și pe pagina de Facebook Round
Table România.
Criza Covid-19 prin care trecem cu toții acum impune să regândim modul în care ne protejăm sănătatea la locul de muncă, felul în care putem împiedica transmiterea agenților patogeni prin instalațiile de ventilare și climatizare, dar și importanța dimensionării corecte a debitelor de aer proaspăt din încăperi. Astfel, România Eficientă vă prezintă o serie de sfaturi practice pentru a preveni răspândirea la locul de muncă a bolii cauzate de virusul SARS-CoV-2, pe baza recomandărilor Federației Asociațiilor Europene de Încălzire, Ventilare și Aer condiționat (REHVA).
Ținând cont de modul foarte probabil de transmitere pe cale aeriană a
virusului SARS-CoV-2, sistemele HVAC (încălzire, ventilare și aer condiționat)
pot contribui atât la răspândirea virusului, cât și la reducerea ratei de
transmitere. Particulele de mici dimensiuni pot fi transmise prin sistemele de
ventilare, așa cum s-a dovedit în cazul tuberculozei, pojarului, gripei și
febrei tifoide. Așadar, o cerință preliminară pentru orice strategie de protecție
în clădiri este ca sistemul HVAC să fie bine proiectat, executat, pus în
funcțiune și întreținut.
„Unele soluții nu sunt legate direct de instalații, ci de acțiune
preventivă rezonabilă. De exemplu, locurile de muncă să fie mai puțin
aglomerate, cu respectarea regulilor specifice de distanțare socială a
oamenilor în încăpere. Ceea ce învățăm azi poate fi utilizat și în viitor, mai
ales în clădirile cu risc mare de îmbolnăviri, cum sunt școlile, spitalele,
hotelurile, magazinele, restaurantele, închisorile etc.”, declară conf. univ.
dr. ing. Cătălin Lungu, vicepreședinte al REHVA și membru în Consiliul
Consultativ al proiectului România Eficientă.
Iată, în continuare, o serie de recomandări privind operarea și
exploatarea instalațiilor din clădiri:
1. Creșteți debitele de aer de introducere/evacuare în
sistemele de ventilare.
Intensificarea ratei de ventilare cu aer proaspăt din exterior este utilă,
întrucât ajută la diluarea concentrației de particule de virus din clădire și
chiar și de pe suprafețe. În clădirile cu sisteme de ventilare mecanică, se
recomandă un timp de funcționare prelungit al acestor sisteme. O soluție
preferabilă este menținerea în funcțiune a instalației de ventilare 24/7, cu
debite de ventilare reduse atunci când oamenii nu sunt în încăperi. Sfatul
general este de a introduce cât mai mult posibil aer proaspăt din exterior.
Totodată, sistemele de ventilare de evacuare a aerului viciat din toalete
trebuie să funcționeze în permanență.
Dacă facem ventilare din anumite zone ale clădirii în alta, de exemplu,
transmițând aerul din birou spre zona de holuri, acest lucru trebuie stopat în
perioada pandemiei.
2. Utilizați cu precauție
sistemele de recuperare a căldurii. În anumite condiții, particulele de virus din aerul extras pot reintra
în clădire. Sistemele de recuperare a căldurii pot transporta virusul atașat
particulelor din partea de evacuare a aerului în partea de introducere, prin
scurgeri/infiltrații. Totodată, se recomandă oprirea (temporară) a
schimbătoarelor de căldură rotative în timpul pandemiei Covid-19.
3. Nu utilizați recircularea. Se recomandă evitarea recirculării centralizate în
timpul pandemiei Covid-19; se recomandă închiderea clapetelor de recirculare
prin sistemul automat de management al clădirii sau manual. Atunci când este
posibil, sistemele de climatizare care utilizează componente pentru recirculare
locală a aerului interior, cum ar fi ventilo-convectoarele, trebuie oprite, de
asemenea, pentru a se evita răspândirea particulelor de virus la nivelul
întregii încăperi. Ventilatoarele acestor unități au filtre grosiere, care
practic nu filtrează particule cu virusuri. Dacă nu este posibil să fie oprite,
aceste unități trebuie incluse în programe de curățare, deoarece pot colecta
particule ca orice altă suprafață din cameră.
4. Cum să utilizați aparatele de purificare a aerului. Pentru a fi eficiente, purificatoarele de aer
trebuie să aibă cel puțin eficiența filtrului HEPA. Dacă se decide utilizarea
unui purificator de aer – deși creșterea aportului de aer proaspăt prin
ventilare regulată este adesea mult mai eficientă – se recomandă amplasarea
aparatului în apropierea zonei de respirație.
5. Purtați mască de protecție chiar și la birou. Un strănut poate face ca particulele să fie
propagate până la o distanță de 8 metri, generând particule fine care nu mai
sunt picături, ci se pot transmite aerian. La fel, prin tuse, distanța de
propagare poate ajunge la 5 metri. Reiese de aici importanța portului de mască
de către utilizatorii unei clădiri, pentru că reprezintă o barieră pentru
propagarea particulelor și picăturilor eliminate prin strănut și tuse.
România Eficientăeste un proiect privat, de interes public național,
derulat de Energy Policy Group (EPG), în parteneriat cu OMV Petrom, ce se
desfășoară până în 2022.
Proiectul a demarat în vara anului 2019 și
constă în derularea unui program național multianual de promovare a eficienței
energetice. România Eficientă își propune să sprijine atingerea țintelor
României pentru anul 2030 în privința reducerii emisiilor de carbon și a
creșterii eficienței energetice, atât prin campanii de informare și educare,
cât și prin realizarea unor proiecte concrete de renovare aprofundată în școli
publice din diferite regiuni ale țării. Mai multe detalii găsiți pe site-ul romania-eficienta.ro.
Pandemia COVID-19 a perturbat multe planuri de afaceri, având drept efect amânarea sau anularea a 35% dintre proiectele de investiții străine directe (ISD) din Europa în 2019, potrivit celei de a 20-a ediții a studiului EY Europe Attractiveness Survey. Totodată, analiza proiectelor de investiții din 2019 evidențiază performanțe anuale mai bune comparativ cu cele din 2018 (0,9%, în creștere de la -4%).
Conform studiului derulat în aprilie 2020, 49% dintre respondenți consideră că Europa riscă să devină o destinație mai puțin atractivă pentru investiții, pe fondul îngrijorărilor legate de o viitoare instabilitate economică provocată de pandemie. Cu toate acestea, pe termen scurt, investitorii își păstrează optimismul, 51% dintre liderii mediului de afaceri anticipează o ușoară scădere a numărului de proiecte inițiate, în timp ce 11% dintre respondenți nu se așteaptă la abateri de la planurile lor de investiții în 2020.
În același timp, 80% dintre liderii chestionați au declarat că pachetele de stimulente guvernamentale le influențează deciziile de investiții și că vor acorda prioritate țărilor care au implementat măsuri de sprijin mai solide în ceea ce privește combaterea efectelor provocate de pandemie.
Bogdan Ion
„Europa se poate menține atractivă pentru investiții cu condiția să acționeze și să reacționeze hotărât în trei direcții majore: adoptarea tehnologiei, sustenabilitate și rezistența la șocuri a lanțului de aprovizionare, deoarece acestea vor influența viitoarele decizii de investiții.E important ca Europa să rămână o destinație favorită pentru proiectele de investiții, iar, în acest sens, este vital ca guvernele să adopte mentalitatea specifică mediului de afaceri, să facă eforturi în direcția inovării și creării de noi strategii de atragere a investițiilor străine directe, nu numai pentru a reduce șomajul, ci și pentru a sprijini o creștere economică echilibrată”, consideră Bogdan Ion, Country Managing Partner EY România și Moldova și Chief Operating Officer pentru EY Europa Centrală și de Sud-Est și Regiunea Asiei Centrale.
Harta investițiilor străine directe
Datele relevă că 52% dintre proiectele ISD la nivel global din perioada 2015-2019 au provenit din țări europene, ceea ce arată că investițiile străine directe dinEuropa pot reprezenta o forță economică și transformațională incredibilă pentruEuropa. În 2019, șapte dintre principalele zece țări investitoare la nivel global au provenit din Europa. Aproape un sfert dintre proiecte (23%) au provenit din S.U.A.
În privința destinațiilor ISD, în 2019, Franța a înregistrat cea mai mare creștere anuală a proiectelor noi (17%, cu 1.197 de proiecte noi), depășind, pentru prima dată, Regatul Unit în topul celor mai atractive destinații din Europa. În pofida unei scăderi a numărului de proiecte de investiții în 2018, analiza arată că proiectele de investiții din Germania au rămas la același nivel în 2019 (971 de proiecte în 2019, 973 de proiecte în 2018).
Regatul Unit rămâne însă o destinație atractivă, înregistrând o creștere de 5% a investițiilor, cu 1.109 de proiecte în 2019, la mică distanță în urma Franței. Creșterea investițiilor în Regatul Unit apare concomitent cu o diminuare a preocupărilor legate de Brexit în rândul investitorilor. Aproape un sfert dintre respondenți (24%, față de 38% în 2018) au indicat incertitudinile legate de Brexit drept unul dintre principalele trei riscuri în ceea ce privește atractivitatea la nivelul întregului continent european.
Raportul evidențiază creșterea înregistrată de sectoarele care necesită o forță de muncă specializată. De exemplu, construcțiile au marcat o creștere de 158% a proiectelor de investiții străine directe în 2019 (cu 124 de proiecte în 2019, față de 48 de proiecte în 2018), iar sectorul tehnologiei informației, comunicațiilor și media de 117% (cu 241 de proiecte în 2019, față de 111 proiecte în 2018).
În timp ce sectorul textilelor și articolelor de îmbrăcăminte din Europa Occidentală a înregistrat performanțe solide, proiectele de investiții străine directe în Europa Centrală și de Est au scăzut cu 22% la nivelul întregului sector. Cu toate acestea, studiul arată că aproape patru din zece companii (37%) iau în considerare o extindere a capacităților lor de producție în Europa.
Deși datele sugerează că proiectele din sectorul digital au înregistrat o ușoară scădere anuală (-1%), 55% dintre organizațiile care au participat la studiu intenționează să îmbunătățească experiența digitală a clienților și interacțiunile dintre companie și client. În același timp, 82% preconizează că ritmul de adopție a tehnologiei se va accelera în următorii trei ani.
Proiectele ISD și crearea de locuri de muncă în Europa – o intersecție esențială
Între 2003 și 2017, proiectele de investiții străine directe au generat peste 11 milioane de noi locuri de muncă în Uniunea Europeană. Pe fondul pandemiei, raportul indică un potențial declin, de până la 50% al numărului de noi locuri de muncă create ca urmare a finalizării proiectelor de învestiții. Pentru a se proteja de astfel de potențiale scăderi, guvernele trebuie să își adapteze sistemele de educație, de pregătire și dezvoltare, astfel încât să asigure o forță de muncă cu abilitățile potrivite peisajului post-COVID-19.
Datele sugerează că sectorul digital și cel al serviciilor pentru întreprinderi (inclusiv serviciile juridice și profesionale) au generat aproape un sfert (24%) dintre noile locuri de muncă în 2019. Țări precum Irlanda, Polonia și Portugalia, care atrag proiecte de investiții străine directe ce vizează dezvoltarea de software și activități de cercetare-dezvoltare dedicate serviciilor, își vor menține, probabil, niveluri ridicate de noi locuri de muncă create.
Cu toate că pandemia COVID-19 are un impact asupra a numeroase sectoare și industrii, sectorul transporturilor (inclusiv producătorii și furnizorii din industria auto și industria aeronautică) se confruntă cu cel mai mare risc. Acest sector a contribuit cu 23% din numărul de noi locuri de muncă în 2019 (în scădere de la 25% în 2018). Studiul arată că acest sector a înregistrat cele mai mari perturbări la nivelul lanțurilor de aprovizionare și cele mai mari pierderi de venituri, ceea ce a dus la amânarea, reducerea sau anularea unui procentaj mai mare de proiecte în comparație cu alte sectoare.
Lanțurile de aprovizionare, durabilitatea și impactul COVID-19
Lanțurile de aprovizionare au fost perturbate la scară largă de pandemie, dar, pentru a restabili funcționarea acestora și pentru a asigura rezistența la șocuri în viitoarele lanțuri de aprovizionare de la nivelul întregii Europe, respondenții planifică reconfigurarea acestora, prin intermediul unei noi combinații de reshoring, nearshoring și offshoring.
Mulți respondenți consideră că pandemia COVID-19, riscul unor viitoare pandemii, schimbările climatice și o intensificare a tensiunilor geopolitice vor amplifica nevoia de lanțuri de aprovizionare flexibile și adaptabile la provocările viitoare.
83% dintre companii anticipează că lanțurile de aprovizionare regionalizate vor înlocui actuala lor infrastructură globală.
Pe lângă necesitatea unor lanțuri de aprovizionare regionalizate, pandemia a crescut gradul de conștientizare și exigențele legate de sustenabilitate în rândul consumatorilor, aproape șase din zece respondenți (57%) reiterându-și planurile de a-și concentra atenția asupra schimbărilor climatice și sustenabilității în următorii trei ani.
