În proiectul hotărârii de guvern pentru aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2021 al Fondului pentru Mediu și al Administraţiei Fondului pentru Mediu (AFM), lansat în consultare publică pe site-ul Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, programul privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în transporturi, prin promovarea vehiculelor de transport rutier nepoluante şi eficiente din punct de vedere energetic, Rabla plus, va beneficia de un buget dublu față de cel de anul trecut. În programul Rabla clasic, este prevăzută creșterea primei de casare cu o mie de lei: 

„Programele AFM  vor avea anul acesta un buget destinat plăților de aproximativ 2,8 miliarde de lei, aproape dublu față de cei 1,5 miliarde de lei din 2019. Ca să venim în sprijinul populației în această perioadă cu mari provocări economice, avem multe noutăți care se referă inclusiv la programele mai vechi.

RABLA CLASIC

Programul de stimulare a înnoirii Parcului auto național 2020-2024 va avea un buget total de 440 de milioane de lei, cu 35 de milioane de lei mai mare decât în 2020, care va permite achiziționarea a peste 55.000 de autovehicule noi, mai puțin poluante.

Vor fi majorate:

• prima de casare de la 6.500 lei la 7.500 de lei;
• ecobonus tehnologie hibrid (nu plug-in) de la 2.500 lei la 3.000 de lei;
• ecobonus GNC/GPL/emisii sub 96 g CO2/km de la 1.000 lei la 1.500 de lei.

Suma maximă ce va putea fi decontată din costurile unei mașini noi prin RABLA CLASIC este de aproximativ 2250 euro, deoarece ecobonusurile pot fi combinate între ele și adăugate la prima de casare.

RABLA PLUS

Programul privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în transporturi, prin promovarea vehiculelor de transport rutier nepoluante şi eficiente din punct de vedere energetic 2020-2024 va avea cel mai mare buget de la lansare – 400 de milioane de lei, dublu față de anul trecut. 

Programul prin care stimulăm transportul cu emisii ZERO sau aproape de ZERO păstrează neschimbată cea mai mare primă din Europa pentru mașinile electrice: 10.000 de euro pentru full electric și circa 4500 de euro pentru mașini hibride plug-in, dar nu mai mult de 50% din valoarea autovehiculului nou. 

Cu bugetul de anul acesta vor putea fi achiziționate până la 6.600 de mașini full electrice și aproximativ 5.000 de mașini hibride plug-in. 

În 2021 Rabla și Rabla Plus vor fi informatizate integral, prin realizarea unor module informatice care vor permite înscrierea persoanelor juridice prin intermediul unei aplicații ce va verifica automat și facturile depuse de dealerii auto.

Ghidurile de finanțare vor fi modificate astfel încât să permită înscrierea continuă în limita bugetelor totale alocate, fără a mai fi necesară suspendarea la sfârșitul anului, până la aprobarea bugetului pentru anul următor.

RABLA ELECTROCASNICE

Programul național de înlocuire a echipamentelor electrice și electronice uzate cu unele mai performante din punct de vedere energetic va avea anul acesta un buget de 75 de milioane de lei, cel mai mare de până acum. Se vor păstra categoriile de echipamente ce pot fi achiziționate prin program: aparate frigorifice, mașini de spălat rufe, mașini de spălat vase, aparate de aer condiționat,televizoare, laptopuri și tablete.

Prin sprijinul STS, aplicația informatică optimizată astfel încât să fie integrată cu software-urile și site-urile comercianților înscriși în program, este în faza finală de testare și va fi funcțională în scurt timp.

Înainte de lansarea programului va mai avea loc o sesiune de validare, pentru a da posibilitatea și altor comercianți să se înscrie în program.

TRANSPORT PUBLIC ELECTRIC

Vom continua implementarea contractelor încheiate cu orașele București și Brașov pentru achiziționarea autobuzelor electrice și electic-hibride. 

Vom dezvolta un program nou pentru „înverzirea” transportului local al elevilor – Programul privind îmbunătățirea calității aerului și reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, utilizând autovehicule mai puțin poluante în transportul elevilor – microbuze electric-hibride, electrice, GNC – care va avea un buget de 600 de milioane de lei.

INFRASTRUCTURA VERDE

Pentru dezvoltarea infrastructurii de reîncărcare a autovehiculelor electrice, sunt prevăzute:

• continuarea programului destinat instalării stațiilor de reîncărcare în municipiile reședință de județ cu un buget de 21 milioane lei pentru aprobarea și încheierea contractelor în urma evaluării ultimelor 15 dosare de finanțare depuse în cadrul acestui program;
• 500 de milioane de lei pentru un program nou destinat celorlalte categorii de autorități locale (municipii de rang II, orașe, stațiuni turistice etc.);
• 175 de milioane de lei pentru un program nou destinat operatorilor economici care doresc să instaleze stații de reîncărcare pe autostrăzi, drumuri naționale și europene.

ILUMINATUL ECOLOGIC PUBLIC STRADAL 

Programul privind iluminatul public stradal va continua având asigurate 800 de milioane de lei din care:

• 500 milioane lei pentru lansarea unei noi sesiuni de finanțare în anul 2021,
• 300 milioane lei pentru aprobarea dosarelor de finanțare depuse în sesiunea din anul 2020 și semnarea contractelor aferente.

EFICIENTĂ ENERGETICĂ ÎN CASE, ȘCOLI ȘI INSTITUȚII PUBLICE

Două programe ce asigură accesul la sisteme ecologice de încălzire și de izolație sau iluminat ecologic atât pentru persoane fizice, cât și pentru instituții publice, prin care încercăm să eficientizăm energetic cât mai multe clădiri din România.

Ne concentrăm pe soluționarea dosarelor deja depuse, pentru a putea semna primele contracte de finanțare și luăm în calcul majorarea procentului de finanțare de care vor beneficia și cei care au depus deja dosarele.

Programul privind creșterea eficienței energetice în clădiri unifamiliale va avea un buget total de 429 de milioane de lei cu care putem finanța până la 15.000 de euro per locuință, pentru semnarea contractelor cu beneficiarii casnici care au depus deja dosarele, precum și cu cei care urmează să se înscrie în program.

Programul privind creșterea eficienței energetice în clădiri publice va avea alocată suma de 1,40 miliarde de lei. Deși, în primă instanță, programul a fost conceput doar pentru școli, am luat în calcul extinderea eligibilității și la UAT și instituții publice, ghidul de finanțare fiind în curs de finalizare la nivelul AFM. 

PANOURI FOTOVOLTAICE

În primul rând, ne vom asigura că sunt finalizate toate restanțele din sesiunea anterioară, astfel încât să fim pregătiți în cel mai scurt timp să relansăm Programul denumit generic ”Casa Verde Fotovoltaice” cu bugetul rămas neconsumat, dar cu un  ghid mult îmbunătățit. 

Vom relansa Programul privind instalarea de sisteme fotovoltaice pentru gospodăriile izolate neracordate la rețeaua de distribuție a energiei electrice cu un buget de 250 milioane lei, ținând cont de interesul manifestat de autoritățile locale, care și-au exprimat dorința de a participa. În acest sens, se impune actualizarea situației privind gospodăriile izolate la nivel național.

INSTALAȚII DE RECICLARE ȘI TRATARE A DEȘEURILOR 

Pentru că problema deșeurilor este și va rămâne o temă principală de acțiune, anul acesta, Programul privind gestionarea deșeurilor va avea 1,80 miliarde lei pentru lansarea unor sesiuni de finanțare astfel:

• 50 milioane lei pentru închiderea unor noi depozite de deșeuri municipale neconforme, cuprinse în cauze aflate la nivelul Curții de Justiție a Uniunii Europene, pentru care România riscă declanșarea unor proceduri de infringement;
• 500 milioane lei pentru proiecte care au ca scop creșterea capacităților de reciclare prin realizarea instalațiilor de reciclare/tratare a deșeurilor realizate de operatorii economici; pentru această linie de finanțare, am declanșat demersurile pentru aprobarea majorării bugetului la 1 miliard de lei.
• 1,25 miliarde lei pentru dezvoltarea sistemelor de colectare selectivă la nivel local (sisteme automatizate de colectare selectivă supra și subterane, precum și platforme de depozitare temporară a deșeurilor în vederea selectării și sortării pe categorii de deșeuri).

ALTE PROGRAME ce vor primi finanțare

Programul vizând protecția resurselor de apă, sisteme integrate de alimentare cu apă, stații de tratare, canalizare și stații de epurare cu un buget de 500 milioane lei pentru finanțarea sistemelor de alimentare cu apă, a celor pentru colectarea apelor uzate și a stațiilor de tratare/epurare a apei, luând în calcul numărul mare de localități deficitare din acest punct de vedere la nivel național.

Programul privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră prin împădurirea terenurilor cu 200 milioane lei credite angajament propuse pentru lansarea unor sesiuni în anul 2021 și pentru semnarea contractelor de finanțare aferente. Pentru această linie de finanțare a fost constituit un grup de lucru sub coordonarea MMAP, care are ca scop identificarea priorităților de finanțare în domeniul împăduririlor la nivel național și elaborarea proiectelor de ghiduri. 

Programul vizând dezvoltarea infrastructurii velo în Romania cu un buget de 500 de milioane de lei pentru piste de biciclete”.

Financial Intelligence organizează mâine, 25 martie, de la ora 11:00, cea de-a treia ediție a evenimentului CYBERSECURITY ONLINE FORUM.

Evenimentul se va desfășura online și va fi transmis LIVE pe platforma www.financialintelligence.ro, pe pagina de Facebook Financial Intelligence, precum și pe canalul de YouTube Financial Intelligence.

Ciprian TELEMAN – Ministrul Cercetării, Inovării și Digitalizării va vorbi în deschiderea evenimentului.

România va găzdui noul Centru de competențe european în materie de securitate cibernetică, în contextul în care atacurile cibernetice devin din ce în ce mai sofisticate, mai precis direcționate și mai răspândite.

București a fost selectat la finalul anului trecut de reprezentanții guvernelor statelor membre ale UE pentru a găzdui viitorul sediu al noului Centru de competențe european industrial, tehnologic și de cercetare în materie de securitate cibernetică.

Centrul de competențe în materie de securitate cibernetică va îmbunătăți coordonarea cercetării și a inovării în domeniul securității cibernetice în UE. Acesta va fi, de asemenea, principalul instrument al UE de punere în comun a investițiilor pentru cercetarea și dezvoltarea tehnologică și industrială în domeniul securității cibernetice.

Centrul CYBER va reprezenta o structură cheie în contextul eforturilor de la nivel UE de configurare a unui ecosistem european în materie de securitate cibernetică. Centrul va avea un rol important în sprijinirea creării de legături între actorii publici și privați din domeniu, mediul academic și industria de profil din Uniune, asigurând, totodată, coordonarea între centrele naționale pentru securitate cibernetică din statele membre.

Totodată, Centrul va acționa pentru stimularea cercetării și inovării tehnologice în vederea consolidării securității cibernetice în cadrul Uniunii. Astfel, Centrul va reprezenta principalul organism de gestionare a fondurilor europene dedicate cercetării în domeniul securității cibernetice disponibile prin cele două programe de finanțare ale UE cu relevanță pentru sector – Europa Digitală și Orizont Europa.

Conform unui raport al Agenției Uniunii Europene pentru Securitate Cibernetică (ENISA), atacurile sunt în continuă creștere, devenind din ce în ce mai sofisticate, mai precis direcționate, mai răspândite și adesea nedepistate, iar în majoritatea cazurilor, motivația este de natură financiară.

De asemenea, se înregistrează o creștere a phishingului, a mesajelor de tip spam și a atacurilor cu țintă precisă pe platformele de comunicare socială. Pe parcursul pandemiei de coronavirus, a fost pusă la încercare securitatea cibernetică a serviciilor de sănătate, în timp ce adoptarea unor noi regimuri de muncă și de învățământ la distanță, de comunicare interpersonală și de teleconferință au modificat, de asemenea, spațiul cibernetic.

O serie de sectoare critice precum transporturile, energia, sănătatea și finanțele au devenit tot mai dependente de tehnologiile digitale pentru a-și desfășura activitățile de bază. Digitalizarea oferă oportunități enorme și asigură soluții pentru multe dintre provocările cu care se confruntă Europa, nu în ultimul rând în timpul crizei provocate de pandemia de COVID-19, dar, în același timp, expune economia și societatea la amenințări cibernetice.

Atacurile cibernetice și criminalitatea informatică sunt tot mai numeroase și mai sofisticate în întreaga Europă. Se preconizează că această tendință va continua să crească în viitor, date fiind previziunile conform cărora 22,3 miliarde de dispozitive la nivel mondial vor fi conectate la internetul obiectelor până în 2024.

În cadrul evenimentului se vor discuta următoarele subiecte:

• Noi provocări din domeniul securității cibernetice, după pandemia COVID 19
• Cyberintelligence – vulnerabilități, riscuri și amenințări
• Cybersecurity și infrastructura critică
• Importanța tehnologiei 5G și riscurile pentru securitate legate de aceasta
• Centrul European Cyber Security de la Bucureşti – oportunități pentru România
• Cybersecurity în tranzacțiile online
• Cum ne protejăm de atacurile cibernetice
• Riscurile cibernetice în telemuncă
• Vulnerabilitățile critice în telefonia mobilă
• Înmulțirea campaniilor de phishing
• Măsurile luate de companii pentru protecția datelor
• Securitatea cybernetică în era Inteligenţei Artificiale
• Cercetare-Dezvoltare în cybersecurity
• Asigurări pentru riscul cibernetic
• Finanțarea digitalizării prin PNRR

Speakerii evenimentului sunt: Ciprian TELEMAN – Ministrul Cercetării, Inovării și Digitalizării, Alexandru NAZARE– Ministrul Finanțelor Publice (tbc), Iulian POPESCU – Consilier de Stat la Cancelaria prim-ministrului, Guvernul României, Sabin SĂRMAȘ – Președintele Comisiei pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor, Dan CÎMPEAN – Director General, CERT RO, Anton ROG  – Director General al Centrul Național Cyberint SRI, Comisar Șef Ing. Răzvan-Iulian JIGA – Director General al Direcției Generale pentru Comunicații și Tehnologia Informației, Ministerul Afacerilor Interne, Mihaela TOADER  -County Manager, Consiliul Județean Ilfov, Andrew GREENOUGH  – Economic Officer la U.S. Embassy Bucharest, Yugo NEUMORNI – Președinte CIO Council, Vasile VOICU  – Manager Soluții de Securitate la Telekom România, Dragoș PREDA – Secretar de stat pentru Telecomunicații, Inițiator AI4RO și ROWomenInTECH, Pavel POPESCU  – Deputat PNL, Membru al Comisiei pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor, Nicoleta MACOVEI  – Director General S&T, Adrian CIOCAN  – Chief Information Security Officer laSuperbet, Alexandru PETRESCU, BMM Big Cyber, www.bmmbigcyber.com, Costin BURDUN – Deputy CEO la certSIGN, Alexandra Elena DURBACĂ, CEO Leader Team Broker de asigurare, Marian MURGULEȚ – Fost CIO Guvernamental (tbc) și Călin RANGU, Director Autoritatea de Supraveghere Financiară și Vicepreședinte Comitet ITF Europa.

AGENDA EVENIMENTULUI poate fi regasită aici.

Evenimentul va fi moderat de Toma CÎMPEANU,Director Executiv al Asociaţiei Naţionale pentru Securitatea Sistemelor Informatice (ANSSI) și Adina ARDELEANU, Membru Fondator Financial Intelligence.

Le mulțumim partenerilor pentru că au făcut posibilă desfășurarea evenimentului! 

Parteneri: Superbet, Alpha Bank, Nuclearelectrica, Telekom, S&T, BMM BIG Cyber, Rombet, Leader Team Broker, Institutul de Studii Financiare (ISF).

Parteneri instituționali: Centrul Național Cyberint SRI, CERT-RO, Asociația Națională pentru Securitatea Sistemelor Informatice (ANSSI), ICSS, CIO Council, British Romanian Chamber of Commerce (BRCC).

Parteneri media: Agerpres, România Durabilă, Economistul, Club Economic, FinZoom.ro, The Diplomat, Revista Cariere, New Money, BiziLive TV,  Boof Media.

Mai multe detalii despre eveniment puteți găsi aici.

#CybersecurityForum

_________________

DESPRE FINANCIAL INTELLIGENCE

Lansată în septembrie 2018, platforma de știri economice și analize financiare Financialintelligence.ro s-a remarcat de la bun început în peisajul media economic, dar și pe piața evenimentelor de business, în sectoare de interes strategic, precum energia, piața de capital, banking sau cibersecurity. La mai bine de doi ani de la lansare, platforma de știri economice și analize financiare Financialintelligence.ro a înregistrat un trafic de 7,6 milioane de afișări. 51,7% din publicul Financial Intelligence este format din femei, iar 48,3 % sunt bărbați. 55% dintre cititori au între 25 și 44 de ani, iar încă 17% dintre aceștia sunt persoane cu vâste cuprinse între 45-54 de ani. În 2020, financialintelligence.ro a înregistrat 5,1 milioane de  afișări și 2,5 milioane de utilizatori unici, potrivit Google Analytics. Evenimentele FINANCIAL INTELLIGENCE sunt locul de întâlnire pentru investitori din România şi nu numai. Acestea au atras, până acum, în jur de 200.000 de participanți, atât în mediul offline cât și online, reprezentarea fiind la nivel de miniștri, oficiali de stat, ambasadori, politicieni, investitori, oameni de business și top management de companii. Financial Intelligence a fost pionier, precum și inovator în domeniul evenimentelor digitale și hibrid. Ne-am adaptat rapid modelul de business pe timp de pandemie.

Germania este țara care se bucură de cel mai ridicat nivel de încredere printre români, în timp ce Rusia prezintă cea mai puțină încredere dintre țările și organizațiile internaționale testate în sondajul de opinie intitulat „Neîncrederea publică: Vest vs. Est, ascensiunea curentului naționalist în era dezinformării și fenomenului știrilor false”.

Sondajul a fost realizat de INSCOP Research în parteneriat cu Verifield la comanda think-tank-ului STRATEGIC Thinking Group  în cadrul unui proiect de cercetare sprijinit de TheGerman Marshal Fund of the United States și finanțat de Black Sea Trust for Regional Cooperation prin True Story Project .

Sondajul de opinie, realizat în perioada 1 – 12 martie 2021, este împărțit în patru capitole, cel de-al doilea capitol fiind dedicat măsurării încrederii românilor într-o serie de organizații internaționale, țări și lideri.[1]. Prezentarea grafică a acestui capitol poate fi descărcată la https://www.strategicthinking.ro/wp-content/uploads/2021/03/24.03.21-Sondaj-INSCOP.-Capitolul-2.pdf 

Remus Ștefureac, președinte Strategic Thinking Group: „Încrederea în țările, organizațiile și liderii occidentali este semnificativ mai mare decât încrederea în țări din spațiul estic apropiat sau îndepărtat. Acest lucru consolidează concluziile anterioare privind validarea reperelor occidentale în societatea românească. Pe de altă parte, tendința încrederii este una descendentă comparativ cu alți ani, ceea ce sugerează o evaluare mai exigentă din partea românilor pe fondul unor evenimente și evoluții politice și sociale complexe în țări importante din spațiul occidental.”

Dan Andronache, vice-presedinte True Story Project:„La nivel macrosocial încrederea în ţările autocrate este scazută. Este de notat excepţia din situaţia comparativă a percepţiei liderilor vs. ţările de apartenenţă, respectiv Putin vs Rusia, unde un rol major este jucat de narativele din social media ce au un trend evident de zugrăvire în cheie pozitivă a liderului de la Kremlin.  La nivelul segmentarii acestor percepţii ne preocupă identificarea cauzelor pentru care increderea în ţările autocrate este mai mare în rândul tinerilor decât în rândul celorlalte categorii sociale, precum şi influenţa fake news în modelarea acestor percepţii.”

ANALIZA EXTINSĂ A DATELOR

Încrederea în țări/ organizații internaționale

Dintre țările și organizațiile enumerate, românii au cel mai ridicat nivel de încredere (57,6% au încredere multă și foarte multă) în Germania. 51,6% dintre cei intervievați declară că au încredere multă și foarte multă în Uniunea Europeană, în timp ce 49,4% au încredere multă și foarte multă în NATO. În Statele Unite ale Americii au încredere multă și foarte multă 47,2% dintre cei chestionați. Încrederea în Rusia și China se situează sub 20 de procente. 19% dintre cei intervievați declară că au încredere multă și foarte multă în China, 16% în Rusia.

Analiza socio-demografică: Încrederea în SUA este mai ridicată în rândul bărbaților, al tinerilor sub 30 de ani și al vârstnicilor (peste 60 de ani), al celor cu un nivel de educație mai scăzut.
Tind să ai aibă o încredere mai mare în Germania: bărbații,  persoanele sub 45 de ani, cei cu un nivel de educație ridicat și cu un venit care le asigură mai mult decât un trai decent, gulere albastre și albe, angajații din sectorul privat.
În ceea ce privește încrederea în Rusia, tinerii de 18-29 au ceva mai multă încredere în această țară, comparativ cu media populației. Neîncrederea în Rusia este ușor mai ridicată în rândul celor peste 60 de ani, al locuitorilor din București și din urbanul mare.  
Încrederea în UE este mai ridicată în rândul următoarelor categorii: bărbații, tinerii sub 30 de ani, cei cu un nivel de educație ridicat și cu un venit care le asigură mai mult decât un trai decent, gulere albe, locuitori din București sau din mediul rural, regiunea Nord-Est sau București-Ilfov.
Bărbații, cei peste 60 de ani, cei cu un nivel de educație mai ridicat și cu un venit care le asigură mai mult decât un trai decent, gulere albe, locuitori din București sau din urbanul mare (peste 90 de mii de locuitori) au încredere în NATO într-o proporție mai mare decât celelalte categorii.

Încredere în liderii internaționali

50,1% dintre cei intervievați au încredere multă și foarte multă în Angela Merkel, cancelara Germaniei. 41,6% dintre cei intervievați declară că au încredere multă și foarte multă în Joe Biden, președintele SUA. În Vladimir Putin, președintele Rusiei, au  încredere multă și foarte multă 19% dintre respondenți.

Analiza socio-demografică: Încrederea în Joe Biden, președintele SUA, este mai ridicată în rândul celor peste 60 de ani, al celor cu un nivel de educație mai scăzut, inactivi pasivi.
Tind să aibă o încredere mai mare în Angela Merkel, cancelara Germaniei gulerele albe, locuitorii din regiunea Nord Est, cei cu un venit mai ridicat și angajații din sectorul privat.
Au o încredere mai mare în Vladimir Putin, președintele Rusiei, următoarele categorii: bărbații, tinerii sub 30 de ani, cei cu educație medie sau superioară și cei cu un venit mai ridicat

DATE METODOLOGICE

Sondajul de opinie „Neîncrederea publică: Vest vs. Est, ascensiunea curentului naționalist în era dezinformării și fenomenului știrilor false” a fost realizat de INSCOP Research în parteneriat cu Verifield la comanda think-tank-ului STRATEGIC Thinking Group  în cadrul unui proiect de cercetare sprijinit de The German Marshal Fund of the United States și finanțat de Black Sea Trust for Regional Cooperation prin True Story Project.
Datele au fost culese în perioada 1 -12 martie 2021 prin metoda CATI (interviuri telefonice).  Volumul eșantionului multistadial stratificat a fost de 1100 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2,95% la un grad de încredere de 95%.

STRATEGIC THINKING GROUP – Asociația Grupul de Gândire Strategică (www.strategicthinking.ro) este un think tank avangardist care își propune să furnizeze o platformă civică activă dedicată încurajării reflecției și a gândirii strategice prin analize, studii și cercetări de profunzime. STRATEGIC THINKING GROUP sprijină dezbaterile publice bazate pe utilizarea riguroasă de date științifice și evaluări structurate în vederea elabărării de contribuții de substanță pentru dezvoltare și progres în domenii relevante din sectorul public și privat.

TRUE STORY PROJECT – True Story Project (www.truestoryproject.ro)  reprezintă o sursă de știri și analize verificate, relevante și de interes despre România și bazinul Mării Negre în contextul geopolitic internațional. TSP își propune realizarea unei informări bazate pe adevăr, promovarea valorilor statului de drept și a economiei de piață și stimularea gândirii critice la nivelul populației.

---

[1] Capitolul 3: Atitudinea față de companii străine, raportarea la Ungaria, atitudinea față de minorități, Spațiul Schengen și Capitolul 4: Dezinformare, propagandă, știri false, încrederea în surse de informații din cadrul studiului sociologic vor fi publicate în datele de 29 și 31  martie 2021.

Comisia a aprobat pe 23 martie, construirea unui drum expres între orașele Craiova și Pitești. UE va contribui, prin intermediul politicii de coeziune, cu 726 de milioane de euro la crearea noii legături, de 121 km, dintre cele două orașe.

Proiectul, care face parte din rețeaua transeuropeană de transport, include construirea a două benzi de circulație în fiecare direcție, 10 tronsoane de racord și 75 de poduri sau pasaje.

Noul drum expres va îmbunătăți traficul în regiune, unde în prezent deplasarea se desfășoară cu viteze medii sub 60 km/h, iar numărul deceselor este cu 5,8 % peste media din România. Reducerea timpului de călătorie între Craiova și Pitești va diminua costurile de transport și va spori eficiența economică a rețelei rutiere din România.

Eliminarea traficului pe distanțe lungi din zonele construite va reduce congestia, poluarea, precum și numărul accidentelor și va îmbunătăți calitatea vieții locuitorilor. Acest drum va crea locuri de muncă temporare și ar trebui să stimuleze comerțul în zonă, generând astfel dezvoltare economică și sporind accesul la locuri de muncă.

Proiectul ar trebui finalizat până la sfârșitul anului 2023. Mai multe informații privind investițiile finanțate de UE în România sunt disponibile pe platforma de date deschise.

Presiunea pe care o resimt femeile care lucrează cu normă întreagă a crescut semnificativ de la declanșarea pandemiei de COVID-19, în contextul în care acestea se confruntă cu mai multe responsabilități casnice (65%) și cu un volum total de muncă mai mare (33%), conform studiului Deloitte „Understanding the pandemic’s impact on working women”, realizat la nivel global. Numărul femeilor pe umerii cărora se află cea mai mare parte din responsabilitatea îngrijirii copiilor sau a altor membri ai familiei aproape s-a triplat în timpul pandemiei, de la 17% la 48%. Mamele care lucrează au raportat responsabilități suplimentare legate de îngrijirea copiilor (58%) și de educație, în contextul școlii online (53%).

Aproximativ 82% dintre participantele la studiu spun că rutina zilnică le-a fost perturbată de pandemie. Dintre acestea, 70% sunt îngrijorate cu privire la modul în care aceste schimbări le-ar putea influența capacitata de a avansa în carieră. De asemenea, cele mai multe dintre participantele la studiu simt nevoia să fie tot timpul disponibile la muncă (53% dintre femeile care nu au responsabilități față de alte persoane și 44% dintre cele care au astfel de sarcini).

Totuși, în ciuda provocărilor generate de pandemie, multe dintre participantele la studiu consideră că există potențial de a progresa în anul care urmează, fie prin preluarea unor responsabilități suplimentare, ca urmare a avansării în carieră (52%), fie prin obținerea unei majorări de salariu (47%). În schimb, având în vedere eforturile pe care o astfel de decizie le-ar presupune, 60% pun sub semnul întrebării oportunitatea de a avansa în carieră. Dintre acestea, 41% invocă riscul deteriorării raportului dintre viața personală și cea profesională, iar 30%, manifestarea unor comportamente nepotrivite în cadrul organizației, cum ar fi actele de micro-agresiune sau excluderea din întâlniri ori din proiecte. În aceste condiții, studiul subliniază necesitatea ca angajatorii să depună eforturi pentru ca diversitatea, respectul și incluziunea să devină valori non-negociabile în cultura muncii de zi cu zi.

„Ținând cont de concluziile studiului, dar și de incertitudinile prind evoluția pandemiei, organizațiile trebuie să ia măsuri pentru a sprijini în mod concret femeile care se confruntă cu sarcini suplimentare din cauza pandemiei. Cercetarea a avut în vedere inclusiv identificarea unor astfel de măsuri, care să ajute femeile să evolueze în carieră, fără repercusiuni asupra vieții personale. Printre acestea se numără asigurarea unui cadru de lucru flexibil, oferirea de oportunități de mentorat și implementarea unor experiențe de învățare adaptate la noua rutină zilnică. Regăsim această abordare și în mediul de business din România, respectiv angajatori care caută soluții pentru a răspunde dificultăților cu care se confruntă femeile în această perioadă”, a declarat Raluca Bontaș (foto), Partener Global Employer Services, Deloitte România.

În contextul pandemiei, multe femei și-au exprimat loialitatea față de angajatorii actuali, o treime dintre ele (32%) plănuind să rămână la actualul loc de muncă între doi și cinci ani, iar 30%, mai mult de cinci ani. Întrebate fiind care sunt acțiunile care le-ar determina să rămână la actualul loc de muncă, 55% au menționat o promovare sau o mărire de salariu, 48%, mai multă flexibilitate în modul de lucru, 47%, dotarea adecvată pentru desfășurarea activității, 45%, beneficii mai atractive, 40%, oportunități suplimentare de învățare și cooptarea în proiecte interesante. Și în acest caz există diferențe mari între femeile cu responsabilități de îngrijire a altor persoane și cele fără astfel de sarcini. Acestea din urmă preferă oportunitățile legate de carieră, respectiv de învățare și dezvoltare profesională (49%, față de 33%, în cazul celor cu responsabilități de îngrijire), iar mamele care lucrează sunt mai interesate de beneficii precum concediul medical sau cel parental (49% vs. 33%).

Studiul Deloitte „Understanding the pandemic’s impact on working women” are la bază un sondaj la care au participat aproximativ 400 de femei din nouă țări din întreaga lume și evidențiază impactul pandemiei asupra raportului dintre viața personală și cea profesională și riscurile asupra progreselor realizate în ultimii ani în obținerea egalității de gen la locul de muncă. Persoanele intervievate lucrează cu normă întreagă în companii din domenii diverse, cu cel puțin 1.000 de angajați, și ocupă poziții începând de la activitatea de secretariat până la vicepreședinte. Majoritatea sunt căsătorite și au cel puțin un copil.

---

Deloitte furnizează la nivel global servicii de audit, consultanță, servicii juridice, consultanță financiară și managementul riscului, servicii de consultanță fiscală și alte servicii adiacente către clienți din sectorul public și privat provenind din industrii variate. Patru din cinci companii prezente în topul Fortune Global 500® sunt clienți Deloitte, prin intermediul rețelei sale globale de firme membre care activează în peste 150 de țări și teritorii, oferind resurse internaționale, perspective locale și servicii de cea mai înaltă calitate pentru a aborda provocări de business complexe. Obiectivul Deloitte este să creeze un impact vizibil în societate cu ajutorul celor peste 330.000 de profesioniști ai săi.

Deloitte România este una dintre cele mai mari companii de servicii profesionale din țara noastră și oferă, în cooperare cu Reff & Asociații | Deloitte Legal, servicii de audit, de consultanță fiscală, servicii juridice, de consultanță în management și consultanță financiară, servicii de managementul riscului, soluții de servicii și consultanță în tehnologie, precum și alte servicii adiacente, prin intermediul a 2.000 de profesioniști.

Pentru a afla mai multe despre rețeaua globală a firmelor membre, vă rugăm să accesați www.deloitte.com/ro/despre.

Compania de asigurări de viață Aegon România, parte a grupului financiar internațional Aegon, anunță că a prelungit cu șase luni decizia de a nu aplica excluderea riscului pandemiei la niciunul dintre produsele din portofoliu care acoperă decesul sau spitalizarea din îmbolnăvire. Este o măsură excepțională, luată la finele lui aprilie 2020, cauzată de numărul mare de îmbolnăviri cu noul coronavirus; deși se referea doar la 2020, s-a decis aplicarea și în primul semestru din 2021. 

Sînziana Maioreanu (foto), director general al Aegon România: „Am luat decizia de a ne despăgubi clienții în cazul îmbolnăvirii cu noul coronavirus încă din primul semestru din 2020, deoarece, în asemenea situații, trebuie să fim solidari, să ne sprijinim cu tot ceea ce putem. Decizia luată atunci a oferit deja sprijin familiilor unora dintre clienții noștri care, din nefericire, au pierdut lupta cu această boală. Deși sunt încrezătoare că numărul de îmbolnăviri va rămâne sub control în România, am decis să continuăm să sprijinim clienții afectați de Covid-19, până la finele lui iunie 2021. Astfel, măsura de eliminare a excluderii de despăgubire în caz de pandemie din asigurările noastre de viață va rămâne în vigoare. Este important ca toți clienții noștri să știe că le vom fi alături până reușim să depășim cu toții această situație fără precedent. Cred că deja se vede limanul, dar e bine să fii asigurat, lucru pe care noi îl știm prea bine! Încă de la jumătatea lui martie 2020, am decis ca echipa Aegon România să lucreze de acasă, pentru a ne proteja cei 150 de colegi, colaboratorii, partenerii și, desigur, clienții. Vom continua în acest sistem, până vom fi convinși că este sigur să ne întoarcem la sediu. A trecut un an de când muncim astfel și am reușit să adaptăm perfect instrumentele online și fluxul de lucru pentru a ne îndeplini îndatoririle optim și fără întârzieri. Chiar dacă sperăm să ne putem vedea în realitate cât mai repede, suntem pregătiți să ne desfășurăm activitatea la cote maxime, de la distanță, atât cât va mai fi nevoie”. 

Aegon România precizează că „a decis atât prelungirea acestei măsuri, prin care își arată suportul față de clienți, cât și a sistemului de muncă de la distanță, destinat protecției angajaților, colaboratorilor și a tuturor persoanelor care ar fi venit în sediul local al Aegon”.

Aegon România reamintește că „face parte dintr-unul dintre cele mai mari grupuri financiare din lume, specializat în asigurări de viață, planuri de pensie și soluții pentru investiții. Aegon are, la nivel mondial, o tradiție de peste 175 de ani și este prezent în peste 20 de țări. În total, cei peste 28.000 de angajați ai companiei oferă servicii financiare pentru 29,9 milioane de clienți din Europa, Asia și America. Aegon a intrat pe piața din România în 2007, prin compania de pensii private, și în 2008 prin compania de asigurări de viață. În prezent, Aegon are în România peste un milion de clienți și 150 de angajați”.

Grupul Erste, prin programul de Social Banking, vine în ajutorul organizațiilor sociale din Europa Centrală și de Est punându-le la dispoziție credite pentru capitalul de lucru în sistem de urgență Covid-19, ale căror dobânzi sunt acoperite de către Fundația ERSTE. Lansate inițial în mai 2020, aceste împrumuturi au ca scop sprijinirea organizațiilor non-profit (ONG), în special a celor din domeniile sănătății și a celor care au ca obiectiv păstrarea unui nivel optim de bunăstare socială. Pe baza cererilor provenite de la organizații, inițiativa a fost prelungită până în septembrie 2021. Grupul Erste a oferit până acum împrumuturi în valoare de 14 milioane de EURO, inclusiv credite pentru capitalul de lucru în sistem de urgență Covid-19, fiind un partener de încredere pentru mai mult de 100 de întreprinderi sociale și ONG-uri în 2020.

„România se confruntă cu multe provocări în ceea ce privește mediul înconjurător, mediul social și guvernarea. În plus, anul trecut a fost marcat de criza COVID-19, care a adâncit și mai tare inegalitățile din societate și a afectat în mod profund sistemul educațional și de sănătate. ONG-urile și întreprinderile sociale, care au ajutat foarte mult la dezvoltarea societății noastre în ultimii ani, au fost printre cele mai afectate de pandemia COVID-19. BCR și BCR Social Finance au sprijinit, în 2020, 21 de organizații locale cu finanțări de peste 2,2 milioane de euro și ne dorim să continuăm să sprijinim menținerea și crearea de locuri de muncă, accesul la educație și ajutorul acordat grupurilor vulnerabile și în 2021”, spune Ştefan Buciuc, CEO BCR Social Finance.

„Multe ONG-uri au văzut în contextul crizei provocate de noul coronavirus o oportunitate pentru acces la digitalizare, pentru a dezvolta noi abordări de lucru sau pentru a organiza strângeri de fonduri. Pentru alte afaceri însă, această perioadă a fost și rămâne în primul rând o criză. De aceea, am decis să contribuim la acoperirea plăților dobânzilor pentru creditele acordate organizațiile sociale. Contribuția lor în demersul de restabilire a societății noastre după pandemie este crucial”, a declarat Mario Catasta, președintele consiliului de administrație al Fundației ERSTE.

„Situația pandemică a avut urmări serioase asupra resurselor noastre financiare. BCR Social Finance a venit în întâmpinarea noastră cu un produs salvator, adresat în exclusivitate ONG-urilor. Am fost plăcut surprinși de costurile care au venit la pachet și de ideea de rambursare a dobânzii plătite pe parcursul anului 2020 de către Fundația Erste. Sprijinul financiar oferit ne-a fost de un real folos în această perioadă dificilă, atât din punct de vedere economic, cât și social”, spune Matei Ionuț Paul, Asociația Bunul Pastor Lespezi, care gestionează centre de rezidență pentru persoane vârstnice.

Diferite întreprinderi sociale și ONG-uri au folosit aceste împrumuturi fără dobândă pentru a se asigura că pot susține în continuare persoanele din mediile vulnerabile, în perioada pandemiei Covid-19.

Pentru a accesa un împrumut fără dobândă, clienții eligibili din România pot contacta BCR Social Finance sau pot cere mai multe detalii în unitățile bancare care aparțin BCR.

Banking echitabil, care face diferența în societate: activitățile bancare ale Grupului Erste au un impact real

Grupul Erste prin BCR Social Finance și prin programul Social Banking sprijină antreprenorii aflați la început de drum, precum și companiile de microfinanțare, organizațiile sociale și persoanele aflate în dificultăți financiare. Grupul Erste a acordat deja aproape 380 de milioane de euro prin aproximativ 20.000 de împrumuturi pentru finanțarea antreprenorilor mici și a organizațiilor sociale, fiind lider în sectorul bancar din regiunea Europei Centrale și de Est și pionier în programe ce favorizează incluziunea financiară și accesul echitabil la produse financiare de bază. Activitățile bancare ale Grupului Erste au sprijinit peste 35.000 de clienți cu finanțare, educație și/sau mentorat și au contribuit la crearea și păstrarea a peste 45.000 de locuri de muncă din întreaga regiune.

---

BCR Social Finance S.A. este o instituție financiară nebancară (IFN), înființată în 2009 sub denumirea de good.bee Credit (GBC). În prezent ea reprezintă asocierea dintre Erste Social Finance Holding GmbH (51%) și Banca Comercială Română S.A. (49%). BCR Social Finance IFN este supusă legislației specifice și regulamentelor emise de către și sub supravegherea Băncii Naționale. Erste Social Finance Holding GmbH este componenta de incluziune financiară a Grupului Erste (60%) și Fundației ERSTE (40%). Înființată în 2008 de către Fundația Erste si Grupul Erste, scopul său fiind acela de a contribui la prosperitate și de a facilita accesul la servicii financiare pentru toți, prin investiții integrate în infrastructura socială, servicii sociale, capital uman și dezvoltarea abilităților, inovație, microfinanțare și economie socială în regiunea CEE.

_________________

Banca Comercială Română (BCR), membră a Erste Group, este unul dintre cele mai importante grupuri financiare din România, incluzând operaţiunile de bancă universală (retail, corporate & investment banking, trezorerie şi pieţe de capital), precum şi societăţile de profil de pe piaţa leasingului, pensiilor private și a băncilor de locuinţe.

BCR oferă o gamă completă de produse și servicii financiare, printr-o rețea de 18 centre de afaceri și 16 birouri mobile dedicate companiilor și 370 de unități retail situate în majoritatea orașelor din țară cu peste 10.000 de locuitori. BCR este banca nr.1 în România pe piața tranzacțiilor bancare, clienții BCR dispunând de cea mai mare rețea națională de ATM-uri și mașini multifuncționale – aproape 1.800 de echipamente, aproximativ 13.000 POS-uri și servicii bancare complete prin Internet banking, Mobile banking, Phone-banking și E-commerce.