Lipsa lichidităților este unul dintre principalele impedimente cu care se confruntă companiile care apelează la măsurile de restructurare în insolvență sau în afara ei (preinsolvență), iar finanțarea este de multe ori unica șansă de salvare a companiilor în insolvență.

Numai că finanțarea companiilor în dificultate vine la pachet cu o serie de restricții și reglementări impuse instituțiilor financiare (bancare și non-bancare – IFN-uri), care au nevoie de confirmări și siguranțe privind rambursarea creditelor de către o companie care are deja o serie probleme.

În acest sens, actuala lege a insolvenței prevede că sumele acordate companiilor pe durata insolvenței de către instituțiile financiare beneficiază de prioritate la rambursare, mai precis, finanțatorul în insolvență are întâietate la recuperarea creditelor (garanții), fiind protejat de legiuitor în scopul susținerii mediului antreprenorial.

Odată deblocată această situație și accesată o nouă sursă de cash, compania dispune de resursele necesare pentru continuarea activității, fapt care garantează de multe ori reușita planului de reorganizare, deschizând noi oportunități companiilor cu dificultăți financiare.

Criterii pentru acordarea finanțării

Câteva dintre aspectele pe care o companie sănătoasă care își propune să obțină o finanțare trebuie să le arate creditorilor sunt următoarele: profitabilitatea activității pe care o desfășoară, abilitatea de a asigura obținerea unor venituri ulterioare, profitabilitatea anumitor contracte/proiecte și capacitatea de a respecta obligațiile de plată și de a rambursa creditul – pe scurt, o situație financiară predictibilă și responsabilă.

Un alt aspect important care se aplică tuturor companiilor care vor finanțare este verificarea istoricului de credite accesate de companie și comportamentul vis-a-vis de respectarea obligațiilor de plată. Deținerea unor bunuri care pot fi oferite ca garanție pentru acordarea unei finanțări poate constitui un avantaj decisiv în acordarea sau nu a finanțării. Mai departe, departajarea se poate face și în funcție de industrie și tip de activitate.

Alte criterii importante în evaluarea dosarului de finanțare sunt: cifra de afaceri, lipsa datoriilor la bugetul de stat, rentabilitatea activelor etc.

Tipuri de finanțări

1. Finanțarea sub forma unei linii de credit
2. Finanțare sub forma unor Scrisori de garanție bancară
3. Finanțare ipotecară pentru achitarea integrală a programului de plată și ieșirea din insolvenţă,
4. Finanțare pentru achitarea taxelor vamale și transportul mărfurilor importate
5. Credite de investiții
6. Leasing

Influențează insolvența gradul de finanțare al unei companii?

Din experiența noastră, deciziile de management reprezintă un factor decisiv în evoluția unei companii, deoarece pot influența modul în care aceasta se raportează la industrie, alegerea angajaților și colaboratorilor, felul în care se negociază parteneriatele, modul intern de organizare, stabilirea strategiei și a planurilor de viitor – prin urmare cât de finanțabilă este sau nu.

Desigur că sectorul în care aceasta își desfășoară activitatea, schimbările legislative și economice, relația și gradul de dependență de alți actori din piață sunt și ei factori care dau greutate deciziei finale. Așa cum o situație financiară foarte bună nu reprezintă întotdeauna o garanție a accesării unei finanțări (dacă sectorul de activitate al companiei are o evoluție negativă), nici statutul de companie în insolvență nu închide total ușile spre finanțare.

Cheia pentru realizarea acestui obiectiv constă de multe ori în sprijinul pe care administratorul judiciar îl aduce în relația cu creditorii, în șansele de redresare ale companiei, precum și de seriozitatea cu care respectă planul de reorganizare. Aici administratorul judiciar are un rol determinant în procesului de obținere a finanțării, de negociere a condițiilor de creditare, și contribuie la implementare unor măsuri de restructurare a activității astfel încât finanțarea să fie folosită eficient.

Câteva dintre companiile pentru care CITR a contribuit la  obținerea unor finanțări în insolvență sunt:

1. Selina – finanțare obținută sub forma unei linii de creditare pentru proiecte de infrastructură derulate de către companie;
2. Dafora – prin accesarea unei finanțări sub formă de Scrisori de garanție bancară, companiei i-a fost asigurată continuitatea și echilibrarea în momentele dificile;
3. ABA Turism – este o altă societate pentru care specialiștii noștri au obținut o finanțare ipotecară acordată de către una dintre cele mai mari bănci din România, pentru achitarea integrală a programului de plată și ieșirea din insolvență;
4. CET Arad – a obținut anul trecut finanțări pentru investiții în tehnologie.

Este așadar finanțarea singura soluție pentru salvarea companiilor cu probleme financiare?

Finanțarea este nu doar o soluție, ci uneori factorul determinant între faliment și redresare, de aceea, în acest proces este esențială expertiza unui specialist în a alege soluția optimă de finanțare pentru compania aflată în dificultate.

Iar acele companii care nu se află în insolvență, dar care întâmpină o perioadă dificilă, au la îndemână și două proceduri preinsolvență pe care le pot accesa, respectiv concordatul preventiv – pentru negocierea datoriilor cu creditorii, și OG 6/2019, pentru reorganizarea datoriilor la bugetul de stat.

În plus, Directiva Europeană nr. 1023/2019, care va fi transpusă în legislația națională până la finalul lunii iulie anul acesta, va aduce și ea modificări importante în soluțiile de redresare pe care companiile le vor avea la dispoziție, lărgind sfera companiilor care se pot redresa și la zona de IMM-uri.

Xiaomi,lider global în tehnologie, a anunțat startul Mi Fan Festival (MFF). Ediția din 2021, care se va desfășura și în România începând cu data de 15 aprilie, se va axa pe tema “Explore the possibilities”. Pentru a cultiva spiritul acestui mesaj, Xiaomi va lansa o gamă largă de campanii online și va invita Fanii Mi să discute și să împărtășească experiențele lor despre modul în care produsele Xiaomi le-au îmbunătățit viețile, atât lor, cât și familiei și prietenilor. Campania globală va începe la data de 6 aprilie, cu oferte speciale de peste 147 milioane USD*, pe canalele oficiale autorizate. Xiaomi colaborează cu peste 70 de platforme online și 300 de parteneri offline** din 59 de piețe, pentru a aduce cele mai inovatoare produse la prețuri incredibile pentru Fanii Mi din întreaga lume.

Google și Qualcomm Technologies sărbătoresc MFF 2021 împreună cu Xiaomi. Creația comună de postere pentru MFF 2021 utilizează simbolul vizual unificat „&” ca idee creativă cheie a imaginii. Aceasta are rolul de a arăta cooperarea strânsă dintre Xiaomi și Google și dintre Xiaomi și Qualcomm Technologies. De asemenea, posterele integrează conceptul „infinit” al „inelului Möbius” pentru a transmite că, împreună cu Xiaomi, companiile se străduiesc să aducă posibilități infinite în viețile utilizatorilor.

Xiaomi, Google și Qualcomm Technologies au impus întotdeauna standardele prin stabilirea tendințelor pentru industriile lor, cu soluții software și hardware inovatoare. Xiaomi a lucrat îndeaproape cu Google și Qualcomm Technologies pentru a avansa și a accelera adoptarea în masă a inovațiilor tehnologice. Xiaomi va continua să se asocieze cu cele două companii pentru a explora noi posibilități, așa cum sugerează tema MFF 2021, cu scopul de a face viața tuturor mai inteligentă și de a spori comoditatea utilizatorilor.

„Xiaomi a pus întotdeauna Fanii Mi și utilizatorii în centrul a tot ceea ce face. Mi Fan Festival (MFF) este o reprezentare emblematică a culturii noastre Mi Fan. Anul acesta marchează a 10-a ediție a MFF și al 11-lea an de la înființarea Xiaomi. De fiecare dată, sărbătorim acest festival împreună cu Fanii Mi, utilizatorii și partenerii din întreaga lume, pentru a ne exprima recunoștința pentru sprijinul lor – care este unul dintre motivele noastre cele mai importante pentru a continua explorarea și inovarea.

Prin lansarea unei ediții speciale Redmi Note 10 Pro MFF și a unei serii de activități ne propunem să ducem mai departe angajamentul nostru de a le fi întotdeauna alături Fanilor Mi și utilizatorilor”, a declarat un oficial Xiaomi.

Ediție specială Redmi Note 10 Pro Mi Fan Festival

La ediția Mi Fan Festival din acest an, Xiaomi lansează Redmi Note 10 Pro MFF Special Edition, sub sloganul „Explore Infinite Possibilities” („Explorează posibilități infinite”). Modelul va reprezenta un suvenir unic pe care Fanii Mi îl pot lua acasă. Ediția specială MFF a telefonului reprezintă spiritul aventuros al Xiaomi și încearcă să încurajeze Fanii Mi să exploreze posibilitățile infinite în viață prin conectarea Smartphone x AIoT.

Pentru a sugera tema infinitului, Redmi Note 10 Pro MFF Special Edition vine într-un ambalaj cu un design de inspirație cosmică. Partea din față a cutiei prezintă o imagine cu astronauți care plutesc printre galaxii. Este reprezentarea Xiaomi și a Fanilor Mi care explorează posibilitățile infinite ale vieții împreună.

Cutia conține și un sticker Mi Fan Festival cu o imagine a astronauților Mi Bunny***, prin care utilizatorii își pot personaliza telefoanele, laptopurile sau alte obiecte cu un element special Xiaomi.

Pentru ediția Mi Fan Festival din acest an a fost selectată versiunea Gradient Bronze a Redmi Note 10 Pro, o culoare naturală cu luciu metalic, iar pictograma exclusivă Mi Fan Festival 2021 va fi imprimată pe spate.

Ca suvenir special, Redmi Note 10 Pro MFF Special Edition va fi vândut în cantități limitate la nivel mondial.

Construim o lume mai bună împreună cu Fanii Mi

Din ziua în care Xiaomi a fost fondată, la baza culturii companiei a stat construirea de relații reale cu utilizatorii și includerea lor în viitorul businessului. Încă de la început, Fanii Mi s-au alăturat Comunității Mi și au oferit sugestii și chiar idei de invenții care au contribuit la creșterea Xiaomi. Cultura Mi Fan a fost întotdeauna o parte integrantă a brandului Xiaomi.

Pentru a sărbători MFF 2021, Comunitatea Globală Xiaomi Mi a lansat oficial piesa tematică “A Melody for Mi”, care a fost creată online de către fanii din 15 țări. Aproximativ 1000 de Fani Mi au participat la acest proiect special. Ideile a 30 de Fani Mi au fost selectate și folosite pentru a compune muzica și versurile. Melodia exprimă interesul permanent al Fanilor Mi de a avea o viață mai bună, centrată pe dragoste, pasiune, inovație, o viață mai inteligentă pentru toată lumea. Acestea sunt chiar valorile pe care Xiaomi le transmite Fanilor Mi de peste un deceniu. Astăzi, Fanii Mi transmit același mesaj lumii. Împreună, uniți de aceeași viziune, Fanii Mi dau dovadă de încredere și credință în construirea unei lumi mai bune.

Piesa “A Melody for Mi” a devenit ton de apel oficial și poate fi descărcată de utilizatorii din întreaga lume din Mi Theme Store. De asemenea, va fi utilizată și ca melodie on-hold la serviciul de relații cu clienții.

Xiaomi își menține imaginea ca una dintre cele mai cool companii din mintea Fanilor Mi, dar și a utilizatorilor. De ani de zile, aceștia au fost conectați printr-o experiență comună de interacțiune cu o mulțime de produse inovatoare care le îmbunătățesc viața prin caracteristicile lor inteligente. În Comunitatea Globală Xiaomi Mi, fanii au postat mii de povești prin care descriu modul în care brandul și produsele Xiaomi le-au schimbat viața.

Un Fan Mi cu numele de utilizator „Crossfiree” și-a împărtășit povestea despre Mi Smart Home în timpul unei activități a Comunității Mi. Ea a folosit acasă mai mult de 30 de produse din ecosistemul Xiaomi, deși tehnologia nu este cea mai mare pasiune a sa. Mi Air Purificator a ajutat-o să îmbunătățească calitatea aerului din casa și i-a ameliorat alergia severă la praf, în timp ce Mi Band i-a ajutat întreaga familie să cultive un stil de viață mai sănătos. Un alt Fan Mi, Arun Abhimanyu, a menționat că lampa Mi Motion Activated Night Light a rezolvat problema de lungă durată a bunicii sale, care nu putea găsi comutatorul de lumină când se trezea noaptea pentru a merge la toaletă. A fost doar una dintre experiențele sale cu produsele Xiaomi, iar el a explicat că „aceste produse mi-au făcut viața mai ușoară într-un mod pe care nu mi l-aș fi putut imagina. De aceea Xiaomi câștigă încrederea utilizatorilor săi.”

ISTORIA MFF

Primul MFF a avut loc pe 6 aprilie 2012 în China, când Xiaomi a decis să lanseze un eveniment pentru a sărbători aniversarea a doi ani de la înființarea sa. Deoarece Fanii Mi au jucat un rol semnificativ în creșterea rapidă Xiaomi, compania i-a invitat să-și sărbătorească ziua de naștere împreună, prin organizarea unei mari petreceri. Locul de desfășurare a fost amenajat ca un club, iar invitații s-au distrat de minune pe muzica unui DJ. 100.000 de smartphone-uri Xiaomi s-au vândut în doar 6 minute și 5 secunde din acea zi. De atunci, Xiaomi a organizat MFF în fiecare an pentru a-și arăta recunoștința față de Fanii Mi pentru sprijinul acordat.

În afara Chinei, MFF s-a desfășurat pentru prima dată în India și Indonezia, în 2015, înainte de a fi lansat pe piețele europene, în 2018, când a avut loc primul carnaval al cumpărăturilor în Spania. În acest an, MFF ajunge la a zecea ediție și mai multe piețe globale se vor alătura pentru a sărbători această ocazie.

Pentru mai multe informații despre MFF 2021, consultați kitul de presă MFF2021.

ConformdatelorConnections, lider pe piața de transformare digitală din România, majoritatea companiilor românești mari și medii vor aloca în următorii 2 ani peste 20% din cifra de afaceri pentru digitalizare.

Înainte de pandemie companiile din piața locală bugetau între 10% și 20% din venituri pentru procesele de tehnologizare, dar în prezent se observă o creștere accelerată în zona de tehnologie pe bază de AI și procese de automatizare robotizată.

Randamentele investitiilor în digitalizare sunt, conform datelor interne Connections, între 300-800%, în funcție de industrie și de tipul de operațiuni optimizate prin tehnologie. Bugetul minim pe care o companie ar trebui să îl aloce pentru un astfel de proiect pleacă de la 10,000 EUR și poate să meargă până la multe sute de mii de euro, chiar și peste 1 milion EUR.

”Considerăm că majoritatea companiilor vor continua accelerarea  investițiilor  în transformare digitală şi în tehnologii precum Cloud sau Inteligenţă Artificială. Procesul de digitalizare trebuie privit pe termen lung pentru a fi sustenabil, deoarece acest lucru presupune schimbarea modului de operare și de a face business, atât local cât și internațional. O afacere care investeşte în digitalizare se poate redresa mult mai repede după un şoc extern cum este pandemia şi are capacitatea de a se adapta rapid la noi condiţii de funcţionare a pieţei”, explică Radu Firețeanu, RPA Specialist Connections.

Excluzând industria IT, care dezvoltă, dar și consumă cele mai noi tehnologii, impactul digitalizării a fost cel mai vizibil în cadrul sectoarelor financiar-bancar, retail, sănătate (în segmentul serviciilor private de sănătate), producție și transporturi.

”Putem spune că digitalizarea are în acest moment un “efect de bulgăre” asupra tuturor sectoarelor, chiar dacă în cazul unora acest bulgăre este foarte mare, iar în cazul altora este abia la început. Luând în calcul trecutul și raportându-ne la tendințele din prezent, putem avea o perspectiva asupra evoluției digitalizării. Atât mediul de business internațional cât și cel românesc, prin legăturile de piață liberă pe care le au, vor pivota în jurul acestui trend de digitalizare. Cu cât unele companii ating un prag important de digitalizare al propriului business, cu atât vor crea presiune și pe celelalte companii să facă acest lucru”, declară George Radu, RPA Business Development Manager.

Motivele pentru care companiile alocă bugete importante pentru digitalizare ating multe din aspectele unui business. Printre cele mai importante se numără creșterea productivității muncii și eficiența în luarea deciziilor pe baza datelor generate în timp real. Luarea celor mai bune decizii într-un business se face cu ajutorul informațiilor concrete, actuale, iar digitalizarea poate oferi aceste beneficii prin aducerea de informații în timp real către persoanele responsabile.

Alte rațiuni care stau la baza digitalizării companiilor sunt reducerea costurilor, eficientizarea proceselor interne, dar si eliberarea resursei umane de task-urile repetitive. Noile tehnologii pot identifica așa zișii “timpi morți”, acele intervale în care nu se întâmplă nimic productiv. Odată identificați acești timpi, indiferent de department sau poziția lor într-un proces de business, se pot eficientiza prin folosirea celor mai simple tehnologii. 

”Transformarea digitală înseamnă eficientizare și creșterea randamentului operațiunilor companiei – atât a celor interne, cât și a celor orientate către clienți. Digitalizarea este o abordare sine qua non, este un fel de pre-requisite pentru supraviețuire, în primul rând, și mai apoi pentru dezvoltare. Connections consiliază clientii pentru realizarea hărții și analizei proceselor companiei și, împreună cu echipele clienților, caută cele mai bune instrumente tehnologice pentru implementarea transformării digitale. Activitatea inițială de identificare, documentare și optimizare a proceselor de business este crucială pentru o digitalizare reușită”, explică Bogdan Florea, fondator și CEO Connections.

În prezent, gradul de digitalizare în România se află mult sub media europeană. Conform raportului DESI 2020 (Indicele economiei şi societăţii digitale, realizat de Comisia Europeană), România se clasează pe locul 27 din cele 28 de state membre ale UE în ceea ce privește gradul de integrare a tehnologiei în business, depășind doar Bulgaria.

Mai mult de o treime din firmele din România, respectiv 35%, se pregătesc pentru digitalizare în următorii doi ani, arată rezultatele unui sondaj realizat de Centrul de Sociologie Urbană și Regională în noiembrie 2020, în cadrul căruia au fost intervievați reprezentanți ai 300 de firme medii și mari din diverse domenii ale economiei.

În cadrul şedinţei de astăzi, Consiliul Autorității de Supraveghere Financiară (A.S.F.) a aprobat măsuri privind funcționarea pieţelor financiare nebancare supravegheate – asigurări, piaţă de capital şi pensii private, după cum urmează:

1. Reglementare

Regulamentul privind modificarea și completarea Regulamentului Autorității de Supraveghere Financiară nr. 4/2016 privind organizarea și funcționarea Entității de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul financiar nonbancar SAL-Fin (regulamentul va fi transmis, spre publicare, Monitorului Oficial al României);

Notificarea ESMA referitoare la intenția de aplicare a prevederilor Ghidului ESMA privind cerințele privind comunicarea informațiilor în temeiul Regulamentului privind prospectul (ESMA 32-382-1138);

Norma pentru modificarea Normei Autorității de Supraveghere Financiară nr. 22/2020 privind modificarea temporară a limitei maxime aplicabile investițiilor fondurilor de pensii private în titluri de stat (norma va fi transmisă, spre publicare, Monitorului Oficial al României).

• Autorizare

Numirea doamnei Florentina-Alina Huidumac-Petrescu și a domnului Alexandru Voicu în funcția de directori ai societății SAI Certinvest S.A.;

Numirea domnului Stavrositu Iancu Adrian, precum și a doamnelor Bălănescu Marioara și Ghiță Mariana Petronela în calitate de membri ai Consiliului de Administrație ai SSIF Interfinbrok Corporation S.A. ca urmare a reînnoirii mandatelor acordate acestora;

Aprobarea domnului Kiril Ivanov Boshov în funcția de Președinte al Consiliului de Administrație la societatea Euroins România Asigurare Reasigurare S.A.;

Aprobarea doamnei Nicoleta Radu pentru un nou mandat în funcția de Director general la societatea Pool-ul de Asigurare Împotriva Dezastrelor Naturale S.A. (PAID);

Aprobarea propunerilor de modificare și completare a Codului Depozitarului Central aprobate în ședința Consiliului de Administrație al Depozitarului Central din data de 10.11.2020;

Autorizarea modificării Declarației privind politica de investiții pentru Fondul de Pensii Administrat Privat Metropolitan Life administrat de Metropolitan Life Societate de Administrare a unui Fond de Pensii Administrat Privat S.A.;

Avizarea modificării Prospectului schemei de pensii private pentru Fondul de Pensii Administrat Privat Metropolitan Life administrat de Metropolitan Life Societate de Administrare a unui Fond de Pensii Administrat Privat S.A.

Homing Properties, una din cele mai importante companii pe piața rezidențială de proiecte boutique, anunță finalizarea ansamblului rezidențial Triana, în zona Pipera, al doilea proiect pe care dezvoltatorul îl livrează în ultimii doi ani, după ce a finalizat Trastevere în 2019.

Format din 53 de apartamente, ansamblul dispune de numeroase facilități cum ar fi parcare proprie în subteran,  sală de gimnastică,  spațiu de joacă pentru copii, 2 piscine și o grădină comună de 500 mp.

Fiind situat între Școala Americană și Olga Gudynn International School, proiectul este gândit pentru familii cu copii. Așadar, o treime dintre apartamente au dimensiuni de până la 180 mp, grădini private la parter sau terase ample.  În plus, apartamentele de la ultimul nivel au scară interioară și acces pe acoperiș, fiecare dintre ele având astfel propria grădină de 200 de mp cu vedere spre pădurea Băneasa, dar și spre oraș.

Proiectul rezidențial se întinde pe o suprafață de aproximativ 2.700 mp, iar valoarea investiției se ridică la aproximativ 8,5 milioane de euro. Lucrările la proiectul Triana au fost demarate în anul 2019, iar apartamentele au fost vândute în proporție de 75%.

“Pandemia a modificat semnificativ preferințele cumpărătorilor din piața imobiliară. Apartamentele cu terase mari, sau cu grădină proprie, sunt cele mai căutate, deoarece le oferă locatarilor posibilitatea de se relaxa în aer liber, în intimitatea locuinței personale. În prezent, mai avem de vânzare câteva apartamente speciale cu terasă și grădină pe acoperiș, ce are o suprafață de 200 mp. Noi suntem o companie agilă și ne adaptăm rapid la cerințele clienților, iar Triana este un proiect de referință pe segmentul zonei rezidențiale de nord, care a fost conceput 100% în concordanță cu tendințele pieței”, declară Tomás Manjón, unul dintre fondatorii Homing Properties.

Majoritatea clienților Homing Properties au între 35-45 ani, venituri peste medie, viață socială activă și adoptă un stil de viață organizat. Apropierea de instituțiile educaționale de top și de centrele comerciale din nordul orașului, precum și apropierea de DN1, este importantă pentru ei.

Homing Properties mai are în portofoliu 2 ansambluri rezidențiale în București. Trastevere, amplasat tot în nordul capitalei, include 48 apartamente și a fost finalizat în 2019, în urma unei investiții de 6 milioane de euro. În acest an, compania va începe construcția unui proiect rezidențial în centrul orașului, în zona Grădina Icoanei, care va avea 45 de apartamente și presupune o investiție de 10 milioane de euro.

”Dorim ca în 2021 să ne consolidăm poziția pe piața rezidențială de top și ne vom concentra pe creșterea portofoliului nostru de proiecte speciale, dezvoltate în conformitate cu cererea actuală din piață,  în locații foarte speciale din București. Studiile noastre ne arată că în următorii ani românii vor dori să achiziționeze apartamente cu spații generoase și zone verzi, în contextul în care trendul de work from home, parțial sau total, va fi vizibil în continuare pe piața locală”, mai explică Tomás Manjón.

Compania de dezvoltare imobiliară Homing Properties a fost creată de 3 antreprenori spanioli, Tomás Manjón, Diego Stuyck și David Tortosa. Aceștia mai dețin în România compania de construcții Mantor. În total cele 2 companii au o cifră de afaceri cumulată de aproximativ 12 milioane de euro și 60 angajați.

JTI va investi 60 de milioane de euro pentru modernizarea capacităților de producție ale fabricii din România. Ca urmare a programului de investiții derulat în următorii trei ani, vor crește volumele de țigarete fabricate în țara noastră, iar fabrica de pe platforma Pipera va avea un rol foarte important în aprovizionarea piețelor din Uniunea Europeană cu produse JTI. În momentul de față, aproximativ 70% din producția JTI Manufacturing este exportată în circa 50 țări.

„JTI Manufacturing va fi dotată cu echipamente de ultimă oră din punct de vedere tehnologic și al standardelor de producție. Această investiție reprezintă încă o recunoaștere a fabricii din România în cadrul grupului JTI, pentru excelența în execuție și eficiența echipei de profesioniști. Suntem mândri de încrederea acordată și vom continua să muncim cu aceeași dorință de a performa și de a ne îmbunătăți continuu. Mă bucur că mă aflu în România în această perioadă de dezvoltare a fabricii, în mijlocul unor oameni hotărâți să reușească, indiferent de dificultăți sau context”, a declarat Jamie Dunlop (foto), Factory Lead JTI România.

JTI Manufacturing este prima companie din România certificată 5S Best in Class, un principiu de bază al sistemului de management Kaizen, care presupune îmbunătățire continuă.

În 2012, JTI Manufacturing a investit 25 milioane de euro în capacitățile de producție, ceea ce a presupus și crearea a peste 125 de noi locuri de muncă. În fabrică lucrează în momentul de față circa 500 de oameni, dintr-un total de peste 1.200 angajați ai JTI în România.

JTI este una dintre primele companii multinaționale stabilite local, încă din 1993 și a investit până acum în România peste 250 milioane de euro.

Cele două entități cu care JTI își desfășoară activitatea în România au virat în 2020 la bugetul statului peste 4,77 miliarde de lei (aproape un miliard de euro), în creștere cu mai mult de 12% față de taxele plătite pentru 2019. Suma reprezintă accize, TVA și alte taxe, impozite și contribuții aferente anului trecut, plătite până în prezent.

România este al treilea producător european de țigarete, după Germania și Polonia. Conform INS, în 2020totalul exporturilor a fost de peste 1,3 miliarde euro, contribuția pozitivă a tutunului la balanța de plăți fiind de circa un miliard de euro.

În vederea îmbunătățirii calității rapoartelor de audit și a consolidării relației dintre Curtea de Conturi și principalul destinatar al acestora, Parlamentul României, instituția noastră alături de colegi din instituțiile supreme de audit (SAI) partenere (Polonia, Austria și Olanda) au organizat o întâlnire cu membrii Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancă și piață de capital din Senatul României și ai Comisiei pentru buget, finanțe și bănci din Camera Deputaților.

Întâlnirea a avut loc în contextul în care, în prezent, SAI-urile menționate realizează o analiză de tip peer-review (inter pares) a Curții de Conturi a României în cadrul proiectului CCR-SAI pentru cetățean.

Discuțiile dintre experții din SAI-urile partenere și membrii celor două comisii de specialitate au vizat calitatea rapoartelor de audit transmise de instituția noastră către forul legislativ, așteptările acestora de la Curtea de Conturi și posibile modalități de aprofundare și dezvoltare a relației dintre instituția supremă de audit și Parlamentul României, astfel încât rapoartele de audit să aibă un impact mai mare în viața cetățeanului, în calitate de beneficiar final.

“Este important să avem o relație strânsă cu Parlamentul României, principalul destinatar al rapoartelor Curții de Conturi, astfel încât acestea să fie dezbătute și evaluate în comisiile de specialitate, ca punct de reper pentru buna gestionare a banului public. Recomandările din rapoartele noastre își vor maximiza efectul dacă vor fi dezbătute și susținute de membrii comisiilor de specialitate din Parlament în prezența reprezentanților entităților auditate.” (Mihai Busuioc, președintele Curții de Conturi a României)

Această evaluare împreună cu analiza funcțională realizată de instituția supremă de audit a Statelor Unite ale Americii (GAO) vor fundamenta demersurile ulterioare de reformă pe care ni le-am propus în cadrul proiectului CCR – SAI pentru cetățean.

_________________

Autor: Alex Milcev (foto),
Liderul Departamentului de Asistență Fiscală și Juridică, EY România

Conectarea caselor de marcat la serverele ANAF este cea mai recentă veste venită din zona Finanțelor. Fișierul standard de audit (SAF-T) va începe să ruleze cu un proiect pilot din vară, urmând ca de anul viitor să se aplice tuturor firmelor mari. Factura electronică a fost anunțată de oficialii autorității fiscale ca posibilă pe finalul acestui an, dar tatonarea pieței se va face tot printr-un proiect pilot. Putem observa că aproape toate proiectele de digitalizare a relației Fisc-contribuabil, care ar putea întări colectarea și aduce la buget mai mulți bani, sunt împinse către jumătatea sau finalul acestui an. În prezent, deși veniturile bugetului general consolidat pe primele două luni ale lui 2021 au fost de 53,4 mld lei, cheltuielile au crescut la 66,1 mld lei, marcând un deficit bugetar de 1,14% din PIB-ul anticipat în 2021. În afară de împrumuturi, cum ar putea face statul rost de bani? Care sunt tendințele fiscale la care ne putem aștepta pe termen mediu?

Încă de când bugetul de stat era la stadiul de proiect se vorbea despre nevoia unei reforme profunde a administrației fiscale, care să conducă la creșterea eficienței colectării și nu la creșterea valorii taxelor și impozitelor, dat fiind că în sistemul nostru administrativ fiscal există mult loc de îmbunătățiri în această direcție. Pe ce se bazează fiscaliștii? Pe experiențele Poloniei și Bulgariei, care demonstrează că se pot aduce procente bune – 4,6% creștere a veniturilor fiscale în Bulgaria, peste 4,3% în Polonia, cât să construiești o autostradă pe an și să mai ai bani în plus și pentru altceva. Doar că nici cele două țări nu au adus bani în plus la buget peste noapte, ci într-un interval de timp (în șase ani în Bulgaria, patru ani în Polonia), apelând la metode combinate, Polonia utilizând chiar SAF-T.

Revenind la interesul statelor de a crește colectarea, inclusiv al autorităților de la București, de unde ar mai putea veni bani? La ce ne putem aștepta?

TVA.  Modificarea TVA, chiar și cu un singur procent, ar aduce mai mulți bani la buget. Este un „film” pe care l-am mai văzut de câteva ori până acum, astfel încât putem anticipa „acțiunea”.  Este o măsură care provoacă discuții și haos temporar, dar își atinge scopul – creșterea veniturilor. În plus, pe măsură ce ANAF se digitalizează și crește controlul asupra impozitelor plătite de contribuabil, deranjul provocat poate fi atenuat cu costuri chiar mai reduse, astfel încât măsura să fie, marginal, mai profitabilă.

Taxe pe proprietate. În cazul în care presiunea pe bugetul central va persista, este posibil ca ea să se transmită și bugetelor locale, care se finanțează, pe lângă taxele și impozitele colectate local, și prin redistribuiri de la bugetul de stat. România are, potrivit Eurostat, cel mai mare număr de proprietari de spații locative. 96% din populație trăiește în locuințe proprietate personală, ceea ce a făcut ca taxele pe proprietate să fie un element sensibil, menajat până acum de toate guvernele de stânga.

Cum, în ciuda crizei, piața imobiliară nu s-a prăbușit, ba chiar înregistrează creșteri (indicele agregat pe București, Cluj, Brașov, Timișoara, Constanța indică o majorare de 1,1% față de ianuarie 2020, conform imobiliare.ro), e dreptul oricărui stat să taxeze și să încaseze de aici. În plus, este un tip de impozit ce s-ar încasa local și, printr-o bună comunicare și stabilirea unor obiective comune, ar putea cointeresa contribuabilii, insistând asupra proiectelor locale realizate cu bani locali. Bugetul de stat, eliberat probabil de presiunea „locală”, ar permite mai multe investiții strategice în alte domenii, cum ar fi educație sau sănătate.

Impozit progresiv. Sistemul actual de impozitare (cota unică) a servit bine și de ani buni cauzei eficientizării colectării. În Uniunea Europeană, sistemele de impozitare sunt împărțite – parte cotă unică, parte cote progresive, chiar și în fostul bloc comunist. Este posibil ca, într-un interval mediu de timp, să se facă o analiză în această direcție, dacă merită sau nu să schimbi sistemul de impozitare a indivizilor. De menționat, însă, că este mai simplu de gestionat cota unică.

Taxe comportamentale. La capitolul tendințe, aș trece posibile „intrări” de taxe noi, din zona impozitelor de modificare a comportamentului, mai cunoscute sub denumirea lor generică – „taxe pe vicii”. În contextul în care, peste presiunea venită din zona finanțării economiei, se adaugă cea din zona sistemelor de pensii, în paralel cu investițiile necesare pentru susținerea sistemelor sanitare, nu este exclus ca, în curând, să asistăm la măsuri globale fiscale care să includă și aceste taxe „specializate”. Există inițiative locale în prezent care, pe un anumit interval de timp, ar putea deveni poli capabili să genereze un trend. Și m-aș referi aici la taxa pe zahăr pe care Polonia vrea să o aplice de anul acesta, în timp ce Italia tocmai a amânat-o, iar Spania se gândește să o mărească.

Taxe noi. În țările în care există sisteme eficiente de colectare și, prin urmare, nu mai au bazine de suplimentare a veniturilor cum avem noi, pot apărea taxe noi. Cum noi colectăm deficient (doar din fiscalizarea deficitului de TVA am putea încasa câteva miliarde de euro), ar fi suficient să umblăm la sistem și să reducem pierderile, fără să fie nevoie să apelăm la taxe noi. Dar, pe de altă parte, dacă se va coagula o masă critică de state care vor introduce noi taxe și vor dovedi eficiența lor, nu vom putea să ne opunem și va trebui să intrăm și noi în joc. În plus, așa cum arată strategia de la Bruxelles, cel puțin două noi taxe ar urma să fie implementate în următorii ani la nivel global – taxa pe plastic și taxa pe servicii digitale.

Aș încheia pledând pentru conservarea sistemului actual de impozitare pe cât mai mult timp posibil. Însă, dacă măsurile de eficientizare și digitalizare a colectării vor fi insuficiente, este bine să înțelegem din timp care pot fi direcțiile principale ale celor mai importante modificări de politică fiscală.

_________________

Despre EY România

EY este una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale la nivel global, cu 298.000 de angajaţi în peste 700 de birouri în 150 de țări și venituri de aproximativ 37,2 miliarde de USD în anul fiscal încheiat la 30 iunie 2020. Reţeaua noastră este cea mai integrată la nivel global, iar resursele din cadrul acesteia ne ajută să le oferim clienţilor servicii prin care să beneficieze de oportunitățile din întreaga lume.
Prezentă în România din anul 1992, EY este liderul de pe piața serviciilor profesionale. Cei peste 800 de angajați din România și Republica Moldova furnizează servicii integrate de audit, asistență fiscală, juridică, strategie și tranzacții, consultanță către companii multinaționale și locale. Avem birouri în Bucureşti, Cluj-Napoca, Timișoara, Iași și Chișinău. EY România s-a afiliat în 2014 singurei competiții de nivel mondial dedicată antreprenoriatului, EY Entrepreneur Of The Year. Câștigătorul ediției locale reprezintă România în finala mondială ce are loc în fiecare an, în luna iunie, la Monte Carlo. În finala mondială se acordă titlul World Entrepreneur Of The Year. Pentru mai multe informații, vizitați pagina noastră de internet: www.ey.com