Asociația Berarii României, „vocea comună a industriei locale de bere”, informează că piața berii a înregistrat în 2020 o evoluție în volum de +0.5% față de anul precedent, ajungând la 16,75 milioane hl.

Dragoș Constantinescu, președintele Asociației Berarii României: „2020 a fost un an cu multe provocări pentru societate și pentru piața de bere din România. Restricțiile impuse din cauza situației generate de coronavirus au afectat puternic sectorul ospitalității și, implicit, industria noastră. Pierderile cauzate de închiderea horeca au fost compensate parțial de achizițiile din comerțul cu amănuntul, mutându-se consumul de bere acasă, precum și de faptul că a fost un an cu vreme bună. Totodată, presupunem că piața s-a menținut la nivelul anului anterior și datorită faptului că  mulți români din afara țării, din cauza restricțiilor din statele unde își desfășurau activitatea, au revenit pentru o perioadă acasă, au stat alături de familie și și-au petrecut aici concediile”.

Julia Leferman, directorul general al Asociației Berarii României: „Pe fondul crizei sanitare, din dorința de a păstra distanțarea socială și de a evita călătoria necesară returnării ambalajelor, românii au optat în 2020 pentru ambalajele de unică folosință, fie că vorbim de sticlă sau de plastic. Astfel, sticla nereturnabilă a înregistrat o creștere de 58% față de 2019, lucru datorat în mare măsură opririi sau diminuării activității în horeca. Ambalajul tip PET a avut un avans de 2,2%, ceea ce marchează o contra-tendință, după 5 ani de scădere constantă, în care a pierdut 9 pp din ponderea deținută între ambalaje”.

Dintre rezultatele anunțate de Berarii României reținem: ponderea sectorului horeca în vânzările de bere a scăzut la 8% în 2020, de la 15% anul anterior; ixurile de bere și berile aromatizate au crescut cu 6%, în timp ce specialitățile de bere au scăzut cu 28%; înainte de pandemie, berea servită în sectorul ospitalității genera 443 milioane de euro în economia românească, în vreme ce anul trecut a generat doar puțin mai mult de jumătate – 241 milioane de euro; industria berii asigură la nivelul întregii țări, direct și indirect, aproape 61.000 de locuri de muncă pentru români, acoperă exclusiv din producția locală aproximativ 97% din consumul intern de bere, iar 50% din ingredientele folosite la fabricarea berii provin din agricultura României; sectorul berii contribuie la creșterea economică a României, prin angajamentul său pe termen lung de a investi la nivel local și de a consolida o industrie responsabilă; contribuțiile membrilor Berarii României la bugetul statului înregistrează o tendință în creștere, acesta atingând doar anul trecut 289 milioane euro; nivelul contribuției cumulate din partea membrilor Asociației în ultimii 17 ani a depășit 4,17 miliarde euro; eforturile investiționale ale producătorilor de bere membri ai Asociației sunt și ele semnificative, acestea ridicându-se la 72,8 milioane euro în 2020; investițiile cumulate ale membrilor Berarii României în cei 17 ani de la înființarea Asociației au atins 1,7 miliarde euro.

Asociația Berarii României subliniază că „structura în funcție de ambalaj a pieței berii pe parcursul pandemiei Covid-19 nu a păstrat tendințele ultimilor ani. După o creștere constantă de peste 5 pp între 2015 și 2019, sticla a scăzut anul trecut față de 2019 cu 2,6%. A crescut preferința pentru ambalajele de unică folosință. Astfel, sticla nereturnabilă a înregistrat o creștere de 58% față de 2019, iar ambalajul tip PET un avans de 2,2%. Totodată, berea ambalată la doză a crescut anul trecut cu 1,7 pp, păstrând tendința de creștere a ultimilor ani. Berea la draft a scăzut cel mai mult, datorită închiderii parțiale sau totale a sectorului ospitalității pe parcursul ultimului an, de la 3,4% în 2019 la 2% anul trecut. Ponderea pe fiecare tip de ambalaj – sticlă: 27,4%, doză: 23,9%, butoi: 2%, PET: 46,7%. 

Tipologic, „berea lager a continuat să domine preferințele românilor și anul trecut, cu o pondere de 93,8%, în ușoară creștere față de anul anterior. Mixurile de bere și berile aromatizate și-au adjudecat 3,2% din piață, iar categoria specialități, în care intră, printre multe altele, berea neagră, nepasteurizată, albă, ale, roșie etc. 1,6% din piață. Berea fără alcool a deținut o pondere de 1,4%. În ceea ce privește dinamica segmentelor în 2020, tendința de creștere înregistrată în ultimii ani de mixurile de bere și berile aromatizate s-a menținut, chiar dacă 2020 a adus un avans de doar 6% pentru acest segment (față de peste 32% anul anterior), în timp ce specialitățile de bere au scăzut cu 28%”.

Românii la începutul lui 2021: furioși, dezamăgiți și nemulțumiți de venituri, arată un studiu Reveal Marketing Research pe baza Barometrului „Românii AZI” despre evoluția emoțională a românilor.

• La nivel național, persoanele mature singure reprezintă cel mai furios segment (peste 70%) la începutul lui 2021, în timp ce milenialii singuri resimt dezamăgirea în cea mai mare măsură (peste 45%).
• Satisfacția față de venituri scade (de la 53% în ianuarie la 45% în martie), pe când satisfacția față de carieră/locul de muncă înregistrează o creștere (de la 56% în ianuarie la 62% în martie).
• În luna martie, respondenții prioritizează cel mai mult relațiile sociale și unitatea (36%), fiind un teritoriu apreciat în mod constant de către români.

Cum se simt românii la un an de la pandemie? (Rezultate comparative Aprilie 2020-Martie 2021)

Nivelul de furie a rămas și în primul trimestru al anului la fel că în 2020 (57%) și a crescut nivelul oboselii cu 4%. Nivelul de motivație al romanilor se menține în media de anul trecut (6%) după o scurtă creștere în iunie (perioadă de vacanțe, finalul lockdown-ului). Tot în luna iunie românii s-au simțit cel mai motivați și bucuroși (12%) cel mai probabil tot pe fondul finalului lockdown-ului. Este interesant de observat faptul că august înregistrează cel mai ridicat procent de furie (66%) din tot anul, cu toate că, în general, aceasta este o lună de concedii și de vacanțe.

În luna martie 2021, la nivel național, persoanele mature fără partener reprezintă cel mai furios segment (peste 70%). Pe lângă furie, observăm că românii se confruntă cu sentimente de dezamăgire. Milenialii singuri reprezintă cel mai dezamăgit segment (peste 45%).

Urban versus rural. În mediul urban, în martie 2021, segmentul care se confrunta cel mai mult cu sentimente de furie este cel al pensionarilor (peste 60% între ianuarie – martie). În mediul rural, familiile moderne care au copii sunt cele mai nervoase în aceasta luna. În ceea ce privește dezamăgirea, milenialii din mediul rural resimt în mai mare măsură această emoție (57%), comparativ cu cei din mediul urban (34%).

Deși scade satisfacția față de venituri, crește cea față de carieră și locul de muncă. Care sunt segmentele cele mai mulțumite de aceste aspecte?

Potrivit analizei Reveal Marketing Research, în luna februarie, la nivel național, s-au înregistrat creșteri ale procentului satisfacției vizavi de starea de spirit (7% în plus față de ianuarie), dar a scăzut apoi cu 6% în luna martie, probabil pe fondul noilor restricții impuse, dar și a faptului că s-a încheiat un an de la primul lockdown. Această scădere din luna martie privind starea de spirit se resimte în special în mediul rural (diferență de 10% între mediul urban și cel rural). De asemenea, datele arată o scădere de 10% din ianuarie până în martie legată de nivelul de mulțumire a românilor față de mediul în care trăiesc.

La nivel național, satisfacția generală a românilor față de diverse aspecte ale vieții scade de la 72% în februarie, la 65% în martie. Satisfacția față de venituri scade (de la 53% în ianuarie la 45% în martie), în timp ce satisfacția față de carieră/locul de muncă înregistrează creștere (de la 56% în ianuarie la 62% în martie). Familiile moderne care au copii sunt segmentul cel mai mulțumit de carieră / locul de muncă și de venituri.

Cum au evoluat prioritățile românilor la un an de la izbucnirea pandemiei? (Rezultate comparative Aprilie 2020-Martie 2021)

Teritoriul relațiilor sociale și al unității predomină în continuare în prioritățile românilor și creste gradual din ianuarie până în martie. După o scădere în luna februarie, teritoriul stabilității, responsabilității, credinței a crescut în martie cu 8%. Desi luna martie a văzut o creștere în teritoriul stabilității, aceasta a venit și cu o scădere cu 8% în teritoriul schimbării, al depășirii obstacolelor, acestea fiind de așteptat în contextul actual al noilor restricții impuse de autorități.

Comparativ cu 2020, a scăzut în importanta teritoriul depășirii obstacolelor și al schimbării (5%), dar a crescut importanța teritoriilor relațiilor sociale și al stabilității. Datele pot fi explicate, de altfel, prin finalizarea unui an de pandemie și de restricții, astfel că romanii se îndreaptă mai degrabă spre familie și prieteni, spre ceea ce este cunoscut și spre siguranță, decât spre necunoscut sau schimbare. În august s-au înregistrat cele mai ridicate procente în teritoriul schimbării (35%), cel mai probabil datorită dorinței românilor de a face lucruri diferite, de a ieși din rutina impusă de lockdown.

Urban versus rural. Teritoriul schimbării este mult mai important în mediul urban decât în mediul rural pe toate cele trei luni, dar mai ales în luna martie când diferență între cele două este de 17%. Pe de altă parte, în mediul rural predomină teritoriul stabilității, responsabilității, credinței în primul trimestru al anului, diferențele între rural – urban fiind de 15%.

_________________

Despre barometrul Românii AZI

Românii AZI este un barometru dezvoltat de Reveal Marketing Research și funcționează ca instrument de punere în context a cercetărilor de piață implementate pentru clienții din portofoliul companiei. El are loc lunar și redă aspecte de moment legate de români, dar și evoluția lor în timp. Astfel, toate studiile pornesc de la înțelegerea consumatorilor deoarece ei sunt dinamici, nu statici. Brandurile învață cum trebuie să comunice cu publicul țintă, pornind de la emoțiile și motivațiile dominante din societatea românească din acea perioadă.

Despre Reveal Marketing Research

Reveal Marketing Research este o companie de cercetare de piață full-service, specializată în marketing research, studii sociologice, customer insight, business strategy, market development. Cu o expertiză în peste 20 de industrii, Reveal Marketing Research crede că cercetarea de piață reprezintă baza deciziilor corecte și a poziționării brandurilor. Soluțiile calitative și cantitative ajută de peste 12 ani companii din România și Europa. 

Metoda de colectare pentru proiect este CAWI (computer assisted web interview). Datele au fost colectate lunar, în perioada aprilie 2020-martie 2021, pe un eșantion reprezentativ national (urban și rural). Perioada de colectare a datelor din luna martie a fost 9-15.03.2021, pe un eșantion de 1022 respondenți. Marja de eroare este de +/-3%. Nivel de încredere: 95%.

Homing Properties anunță cel mai nou proiect din centrul Bucureștiului, Icoanei Gardens, situat pe strada Icoanei 2-8. Proiectul se întinde pe o suprafață de 4625m² și are regim de înălțime P+2+3Retras+4Retras.

Icoanei Gardens este o premieră în București. Este primul proiect din zonă care integrează elemente din clădirile existente, deși acestea nu au valoare de patrimoniu. Conform documentelor furnizate de Ministerul Culturii, clădirile respective nu sunt clasate ca monumente istorice și nu sunt nici vizate pentru a fi clasate ca monumente istorice, deci nu există obligația păstrării lor.

Icoanei Gardens va avea un atrium de 10 m lățime și 10 m înălțime (echivalent cu 3 etaje), care permite reproducerea fațadei uneia dintre clădirile anterioare. Acest atrium comunică cu o grădină interioară de 750 m², care reprezintă aproape 40% din suprafața proiectului. Denumirea de Icoanei Gardens vine de la localizarea clădirii între 2 grădini, respectiv Parcul Icoanei și grădina nou creată. De asemenea, întregul acoperiș al clădirii este gândit să fie o grădină de acoperiș.  Icoanei Gardens va avea 45 de apartamente, iar investiția se ridică la 10 milioane de euro.

În ceea ce privește integrarea proiectului cu arhitectura din zonă, Tomás Manjón, co-fondator Homing Properties, declară: “Am pornit inițial cu o arhitectură clasică, care pe lângă păstrarea elementelor din fosta clădire, să se plieze întru totul pe stilul existent în zonă. După ce am prezentat primele variante de proiect, specialiști din domeniul culturii ne-au recomandat să nu reproducem arhitectura din zonă pentru a lăsa să iasă în evidență clădirile Monumente Istorice din proximitate. Așadar, am ajuns la un melanj de stil contemporan în care am integrat cea mai mare parte din fațada existentă”.

“Deși volumetria din zonă ne permitea să construim P+4+5Retras, pentru acest proiect am renunțat la un etaj și am făcut doar P+3+4Retras. Este interesant că în anul 1934 a fost propus un proiect cu regim de înalțime P+7+8Retras si nu a fost aprobat, între alte considerente, pentru că nu era suficient de înalt pentru colț”, adaugă arh. Georgeta Gabrea, specializată în zone de patrimoniu și coordonatorul proiectului.

Din suprafața de teren de 1872 m², amprenta clădirii este de 1122 m². Clădirea  mai are un subsol pentru 63 de locuri de parcare subterane și este prevăzut un alt nivel subteran cu boxe și un adăpost pentru situații de urgență.

Primul proiect implementat de Homing Properties care a vizat clădiri în zone protejate a fost restaurarea integrală, în interior și exterior, a Casei Mița Biciclista din Piața Amzei, un monument istoric restaurat complet, în care fiecare detaliu de la fațadă până la sobele din interior au reprezentat, în sine, opere de artă.

“Spre deosebire de Mița Biciclista, aceste case nu au valoare de patrimoniu, sunt clădiri frumoase într-un stadiu avansat de degradare. Am realizat un studiu istoric din care nu a reieșit o istorie relevantă. Însă au multe elemente interesante. După nenumărate consultări alături de Comisia de Cultură, care a solicitat ajustări la proiect, am optat pentru o arhitectură contemporană în care spațiile verzi au suprafețe importante, am folosit tehnici pentru clădiri sustenabile – geamuri care să permită lumină naturală dar să și dea amploare vizuală zonei, am creat un acoperiș verde și am păstrat cea mai mare parte dintre elementele de fațadă existente”, explică Tomás Manjón.

“Am realizat un studiu de însorire pentru a verifica dinamica dintre clădirea nouă și celelalte din zonă. Însă datorită distanței dintre acestea, interacțiunea este foarte mică. Deși Certificatul de Urbanism și PUZ pentru zone protejate permit suprafețe construite de 5265 mp, Icoanei Gardens se încadrează într-o suprafață construită de 4625 mp”, adaugă Tomás Manjón.

După experiența cu restaurarea casei Mița Biciclista, momenument istoric de la începutul secolului al XX-lea, cu fațadă în stil Art Nouveau, a cărei restaurare completă a fost finalizată în anul 2019, Homing Properties vizează pe termen lung realizarea altor proiecte în zone protejate. Fie proiecte de restaurare, fie proiecte de construcție care implică integrarea în arhitectură contemporană a unor elemente din clădiri vechi.

Arhitecta Georgeta Gabrea, cea care a gândit întregul proiect Icoanei Gardens, este renumită pentru proiectele legate de patrimoiul arhitectural și istoric din România. Câteva din dintre lucrările sale – Lipscani 55 (Cărturești Carusel), Câmpineanu nr. 2, Căimaței nr. 10, Lipscani 76 (magazinul Adidas), Centrul Muzeal de la Buzău, Aeroportul Băneasa, Mânăstirea Plumbuita.

Compania de dezvoltare imobiliară Homing Properties a fost creată de 3 antreprenori spanioli, Tomás Manjón, Diego Stuyck și David Tortosa. Homing Properties mai are în portofoliu 2 ansambluri rezidențiale premium de tip butic, Triana, pe Șoseaua Pipera nr.146, cu 53 de apartamente, finalizat în 2021 și Trastevere, proiect finalizat în anul 2019, cu 48 apartamente, 3 spații comerciale și o piscină impresionantă pe acoperiș.  

Asociația Națională a Specialiștilor în Beauty din România (ANSBR) s-a înființat oficial și vine în sprijinul industriei de beauty prin apărarea intereselor membrilor asociației, sprijinirea inițiativei si a parteneriatului public privat , elaborarea de proiecte de acte normative cu incidență asupra domeniului cât și prin monitorizarea modului de aplicare a legislației și strategiei în industria de beauty.

Cristi Pascu, Președintele ANSBR, a declarat: „ Am simțit nevoia de coagulare a tuturor celor implicați în activitățile industriei de beauty într-o singura voce, unitară, care să ne reprezinte interesele în fața autorităților. Perioada pandemică a afectat simțitor activitatea saloanelor de coafură și frizeriilor. În România, în prezent, după ultimele estimări există circa 7000 de saloane care în ultimul deceniu au ajuns la o cifră de afaceri de 300 de milioane de euro. Așadar, suntem o comunitate importantă, dar a cărei voce nu s-a făcut auzită în această perioadă grea din cauza fragmentării și a lipsei de unitate. În acest context s-a înființat Asociația Națională a Specialiștilor în Beauty din România (ANSBR), o ideea demarată în urmă cu trei ani care astăzi a devenit realitate. Astfel, fiecare membru va putea fi reprezentat în discuțiile cu instituțiile publice în vederea protejării și promovării activităților din domeniul.  Autoritățile statului au de astăzi un partener în noi și împreună dorim să construim o viziune comună, inovativă asupra sectorului.”

Profesioniști din sectorul de înfrumusețare s-au alăturat demersului lui Cristi Pascu de a înființa o Asociație care să răspundă nevoilor lor și să se transforme într-un partener de consultare și dialog credibil al autorităților statului.

„ Sectorul acesta de activitate este unul cu o dinamică rapidă, cu un nivel mare de inovare și implicare, ca urmare cred că, într-un timp foarte scurt, vocea noastră va fi cunoscută la nivel central și împreună cu autoritățile putem lucra la îmbunătățirea legislației, la apărarea drepturilor membrilor noștrii și nu în ultimul rând la îmbunătățirea pregătirii profesionale a angajaților. Invit pe aceasta cale pe toți cei care fac parte din sector să se alăture Asociației pentru că împreună suntem mai puternici”, a concluzionat Președintele ANSBR.

Membrii fondatori ai Asociației sunt: Cristi Pascu – profesionist recunoscut în domeniu, antreprenor, a terminat Facultatea de Drept, Irina Gârdea- creator, fondatorul celei mai mari comunități de cosmeticiene din România, Oxana Novacovici- antreprenor în industria frumuseții, Bobby Ioniță- co-fondator al celui mai mare grup de frizerie/coafor din România, Mariana- Mara Grigorescu- antreprenor în industria frumuseții, Geta Voinea- experiență de 40 de ani în domeniu, Ciprian Ungureanu- profesionist recunoscut în acest domeniu.

Sectorul textil se află în impas în această perioadă pandemică, greu încercată din punct de vedere economic. Agenții economici au solicitat în nenumărate rânduri susținere din partea autorităților pentru a face față acestei provocări. Reprezentanții Confederației Naționale pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF) – președintele CONAF, Cristina Chiriac, împreună cu Sorina Tulan, președintele sucursalei CONAF Satu Mare și Corina Por, vicepreședinte al sucursalei CONAF Satu Mare, alături de deputatul Adrian Cozma, au avut o întrevedere la Palatul Victoria, cu premierul Florin Cîțu, pentru a discuta despre problemele pe care angajatorii industriei textile le întâmpină de la declanșarea pandemiei și soluțiile care pot salva această ramură industrială.

Președintele CONAF, Cristina Chiriac, a declarat: „Întâlnirea cu premierul a avut ca scop identificarea de soluții pentru industria textilă. Domnia sa, a dat dovadă de receptivitate și deschidere la propunerile noastre și sperăm ca industria textilă să beneficieze de sprijin așa cum s-a întâmplat și cu celelalte ramuri din economie. Traversăm o perioadă dificilă din punct de vedere socio-economic, iar pandemia și–a pus amprenta în toate industriile, însă în acest sector de activitate lucrează oficial peste 175.000 de oameni, a căror speranță constă în continuarea activității. Dacă antreprenorii din industria textilă și-ar închide porțile, efectele în lanț ar fi dramatice, iar situația economică generală ar fi una și mai dificilă. De aceea, am făcut apel la premier să susțină industria textilă pentru că, așa cum bine știm, aceasta reprezintă un pilon de creștere economică prin crearea de valoare adăugată”.

La rândul său, deputatul Adrian Cozma, s-a declarat mulțumit în urma discuțiilor cu premierul Florin Cîțu și speră „ca sectorul textil să poată beneficia de sprijin, așa cum se întâmplă pentru HoReCa”. Domnia sa explică: „Satu Mare are în continuare multe fabrici de

profil și mulți angajați calificați în domeniu care resimt problemele apărute în ultimul an. Vorbim de o piață mare dar și foarte afectată de pandemie, cererea de produse  fiind extrem de mică în aceste luni complicate”.

Președintele CONAF, Cristina Chiriac, se arată încrezătoare după dialogul cu prim-ministrul României: „CONAF salută deschiderea prim-ministrului față de problemele din economia reală. Acest lucru dovedește că putem identifica, împreună, cele mai bune soluții, în urma unui dialog transparent, profesionist și echilibrat. Suntem un partener credibil de discuție care vine cu soluții la problemele identificate și sper ca în acest caz, industria textilă, va avea un sprijin real din partea Guvernului pentru a trece cu bine peste această perioadă nefavorabilă”.

România produce haine, fibre textile şi încălţăminte în valoare de 22 mld. lei (4,4 mld. euro) anual, adică echivalentul a 2% din PIB, industria având o pondere similară (circa 1,3-1,4%) în totalul cifrei de afaceri a mediului de business local în 2019. Oficial, fără a se lua în calcul munca la negru, în domeniu lucrează 175.000 de croitorese, cusătorese şi cizmari care pun eticheta de „made in Romania” pe haine şi pantofi. Aproape 4% din salariaţii din România lucrează în această industrie care utilizează în mod intens forţa de muncă, unele fabrici având chiar şi peste 1.000 de salariaţi.