Suntem prinși în criza economică și în tensiunile situației de urgență. Peste 1.200.000 mii de oameni șomează, tehnic sau definitiv.

Ce nu știm clar este dacă ne putem întoarce la viața noastră de consum excesiv în toate direcțiile?

Exact în aceeași perioadă magazinele alimentare și piețele sunt pline de marfă! Această marfă este produsă de oameni care muncesc zi de zi, uneori mai mult decât în perioadele normale. FoodBiz-ul cu excepția capătului de lanț din HoReCa funcționează la parametrii aproape maximi atât în agribusiness, cât și în producție alimentară, producție de băuturi, retail mai ales cel mare și mediu, cei mici suferă. HoReCa este la limita dispariției.

Trebuie să ne aducem aminte imediat că în România astazi se munceste, nu numai online, ci și pe câmpuri, în gradini, în livezi, în fabrici, în toate rețelele mari de difuzare, inventându-se mecanisme de business din ce în ce mai perfecționate. Adaptându-se la o situație de criză: ciudată, nesigură și amenințătoare!

FoodBiz.ro, Agrostandard.ro. Economistul.ro și nu numai încearcă să se uite la ceea ce funcționează, pentru că avem nevoie de această funcționare ca de aer.

Mâine, de la fața locului, Mihail Coman, directorul general al Institutului de Cercetare Dezvoltare pentru Pomicultură (ICDP) Pitești Mărăcineni o să ne explice cum se muncește zi de zi ca să se asigure fermierilor si grădinarilor producția de plante și pomi fructiferi obligatorii pentru existență.

Gheorghe Voica ne arată din livezile lui cum se face astăzi performanță.

Mihai Ungurenuș, un antreprenor multidisciplinar muncește de la răsăritul soarelui până târziu în noapte și în fabrica de procesare carne și în livada științific performantă și-n complexul agroturistic turistic de clasă internațională pe care-l pune pe picioare, și multi alții pe care o să-i vedeți împreună cu noi, azi, și la noapte, și mâine, muncesc!

Ca să putem reporni ceea ce NU funcționează, ca să putem contrabalansa Criza și să recuperăm pierderea economică, TREBUIE să-i sprijinim pe cei care muncesc astăzi: pentru ca toți ceilalți să putem respira și spera.

#RomâniaFuncționează doar dacă scriitorii și cititorii sunt alături necondiționat de Producători!

Bogdan Popovici

Articol preluat de pe FOODBIZ

Compania de Librării București (CLB) redeschide la 4 mai 2020 aproximativ jumătate dintre unități. Sunt librării și din centrul Capitalei, și din cartiere, cu sublinierea că au fost luate măsuri precum respectarea regulilor de distanțare socială, dotarea cu dezinfectanți pentru personal și clienți, pentru spații și suprafețele de vânzare, precum și dotarea fiecărui spațiu în parte cu măști de unică folosință, confecționate chiar de angajații CLB, în luna cât librăriile au fost închise”. Înaintea redeschiderii, spațiile au fost dezinfectate cu ajutorul unei firme specializate. CLB informează că „decizia pentru redeschiderea fiecărui spațiu în parte a fost luată de conducerea unității, în urma consultării cu librarii din fiecare unitate. Treptat, și celelalte librării din rețea urmează a fi repuse în funcțiune, lista lor urmând a fi actualizată atât pe pagina de Facebook (https://www.facebook.com/clbsa/), cât și pe site-ul CLB (www.clb.ro)”. Produsele pot fi comandate online, pentru a fi ridicate apoi de la orice librărie disponibilă.

Marieta Seba, directoarea generală a Companiei de Librării București: „Suntem foarte bucuroși că putem anunța redeschiderea a jumătate dintre librăriile rețelei Companiei de Librării București. Îi asigurăm pe toți prietenii noștri că accesul publicului se va desfășura în condiții de maximă siguranță, respectându-se reglementările în vigoare. Sunt convinsă că după o lună de izolare la domiciliu majoritatea bucureștenilor doresc să se întoarcă în librăriile noastre, răspândite în toate cartierele. Elevii și studenții care urmează cursurile online, părinții care lucrează de acasă, și nu numai ei, au cu siguranță nevoie de produse de papetărie și rechizite, ca să nu mai vorbim de cărți și manuale. Având convingerea că suntem deja pe cale să depășim cu bine această experiență complicată, suntem din nou la dispoziția clienților noștri și îi așteptăm cu drag să revină în «familia CLB»”.

Compania de Librării Bucureşti (CLB) împlinește anul acesta 70 de ani de la fondare, dovedindu-se „cea mai importantă rețea de librării care a supraviețuit cu succes după Revoluție”.

Invitat: Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al Băncii Naționale a României (BNR) România şi-a făcut bancă centrală cu 33 de ani înaintea Statelor Unite ale Americii, acum 140 de ani.

Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană (AHK România) a realizat a treia ediție a chestionarului „Efectele Covid-19 asupra economiei” (22-24 aprilie 2020). Au participat 82 de companii din cadrul comunității de business româno-germane, preponderent din servicii, industrie prelucrătoare, construcții. Dintre efectele crizei actuale asupra companiilor, în măsură importantă sunt enumerate: scăderea cererii de produse/servicii – 28%, nesiguranță și incapacitate de a lua decizii de afaceri sau investiționale – 19%, lipsa de lichidități (Cashflow) – 15%. Cei mai mulți dintre respondenți – 28% –  estimează o scădere a cifrei de afaceri de 20%-30%. Activitățile au fost reduse cu 20%-40% de 28% dintre companiile chestionate, iar 13% au redus activitățile cu 80-100%. Producția a fost închisă în 31% dintre companii. 40% dintre subiecții chestionarului consideră măsurile de susținere economică ale guvernului ca insuficiente și greu de pus în aplicare. Alte măsuri concrete de susținere indicate ca așteptate din partea Guvernului României sunt „implementarea muncii cu timp redus și flexibil – Kurzarbeit – după modelul german”, precum și „reduceri de impozite, subvenții, investiții, împrumuturi etc.”, cu observația că „există o mare discrepanță între măsurile puse la dispoziția companiilor și utilizarea efectivă a acestora”.

Sebastian Metz, directorul general al AHK România, apreciază că „economia românească este cu spatele la zid și are nevoie de aer, pentru a putea respira – are nevoie cel puțin de o perspectivă clară, pentru a redobândi încredere și speranță și pentru a putea începe pregătirile pentru repornirea activității. Atmosfera este apăsătoare”.

Clubul Oamenilor de Afaceri Liberali (COAL) a organizat dezbaterea cu tema „Măsurile economice pentru sectorul cultural creativ”. În regim de videoconferință, au participat Răzvan Adrian Ailenei – managerul drepturilor de autor pentru aproximativ 300 de artiști, Alexandru Agarici – trainer, Andreea Bănică – artistă, Adrian Oianu – designer, Emil Pantelimon – managerul Corului Național de Cameră „Madrigal-Marin Constantin”; moderator, Sebastian Buși – președintele COAL.

Ministrul culturii, Bogdan Gheorghiu, a subliniat că va propune Ministerului Sănătății reluarea progresivă a activității în domeniu: într-o primă etapă – muzee, biblioteci și librării; ulterior, progresiv – evenimente cu 50, 100, 300 de participanți.

Alte propuneri, solicitări avansate de ministrul culturii:

– guvernul să analizeze oportunitatea modificării exigibilităţii TVA pentru veniturile obţinute din prestările de servicii din domeniul organizării de evenimente (servicii publicitare, marketing, producţie, sponsorizări), inclusiv din vânzarea biletelor pentru spectacole/festivaluri în sensul ca TVA să devină exigibil în luna în care are loc evenimentul, iar termenul de plată să fie la 25 ale lunii următoare sau în trimestrul în care a avut loc evenimentul

– organizatorii de spectacole să aibă posibilitatea să prelungească valabilitatea biletului pentru evenimentul/festivalul ce ar fi trebuit să aibă loc în perioada 8 martie-30 septembrie 2020, fără obligația de a rambursa contravaloarea, până la o dată ulterioară la care acesta va avea loc, evenimentul/festivalul în cauză trebuind să fie reprogramat până cel târziu la 30 septembrie 2021.

Măsurilor de sprijin financiar pentru artiști anunțate deja, cum sunt lansarea de proiecte de finanțare și suplimentarea bugetului Muzeului Național de Artă Contemporană pentru achiziționarea de lucrări, Ministerul Culturii anunță că le va adăuga și altele, „încât impactul crizei asupra sectorului cultural creativ să se reducă cât mai mult posibil”.

Bogdan Gheorghiu: „Sectorul cultural creativ trebuie să se adapteze noilor condiții de lucru și de trai, în baza principiilor precum siguranța publică, transparența și echitatea veniturilor. Vedem cum lumea afacerilor a găsit soluții în perioade de criză pentru a-și continua și dezvolta activitatea. La fel și ONG-urile sau organizatorii de evenimente. Această industrie se presupune a fi cea mai creativă și se află în situația de a găsi astfel de resurse. Noi, toți, trebuie să găsim și să ne adaptăm noilor condiții, să dezvoltăm granturi, proiecte noi, să concepem platforme online, să ne reinventăm. Ne concentrăm pe măsurile pe care le putem lua cu efecte pe termen scurt și mediu, însă analizăm și soluțiile pe termen lung care se referă la infrastructura culturală. Totul este realizat în baza dialogului social. Strategia principală a Ministerului Culturii este de a construi pârghiile necesare pentru protejarea domeniilor culturale. Am urmărit atât implementarea obiectivelor prevăzute în programul de guvernare, cât și a celorlalte provocări apărute de-a lungul timpului”.

Sebastian Buși: „Ne bucurăm că putem crea o platformă de comunicare nu numai pentru antreprenori, dar și pentru mediul cultural. Pentru că ne propunem să nu ignorăm niciun sector afectat de criză, în cadrul acestei întâlniri am dezbătut problemele întâmpinate de sectorul cultural – artistic, unul dintre cele mai afectate în această perioadă. Să nu uităm că acesta este, în definitiv, un segment de business, care are nevoie de susținere și de resurse financiare”.