Xiaomi prezintă a 3-a generație de cameră under-display

Economistul
-
0
Xiaomi prezintă a 3-a generație de cameră under-display

Xiaomi a anunțat oficial că va începe de anul viitor producția în serie a telefoanelor inteligente echipate cu a 3-a generație de cameră under-display. Acest lucru marchează cel mai recent pas strategic al Xiaomi către segmentul telefonelor inteligente de înaltă calitate, susținut de inovația tehnologică continuă a companiei.

Xiaomi a prezentat recent raportul financiar pentru prima jumătate a anului, care demonstrează performanța semnificativă a companiei pe piața telefoanelor inteligente premium. În al doilea trimestru din 2020, prețul mediu de vânzare al telefoanelor inteligente Xiaomi a crescut cu 11.8% față de anul precedent. Noile flagship-uri, inclusiv seria Xiaomi Mi 10 și noul Mi 10 Ultra, au preluat conducerea și au consolidat poziția brandului pe piața premium.

În al doilea trimestru din 2020, livrările de telefoane premium Xiaomi pe piețele externe, respectiv telefoane cu preț mai mare de 300 de euro, au crescut cu 99.2% față de anul trecut. Potrivit raportului Canalys, livrările Xiaomi în Europa au crescut cu 64.9% în comparație cu aceeași perioadă a anului trecut, asigurând o cotă de piață totală de 16.8% și clasând compania în top 3 jucători din piață, pentru prima dată în istorie. În Europa de Vest, livrările de telefoane Xiaomi au înregistrat o creștere anuală de 115.9%, asigurând o cotă de piață de 12.4%.

Strategia Xiaomi pentru produsele premium are la bază investiția în tehnologie. La scurt timp după ce a început producția în masă a bateriei de 120W cu grafen pentru telefonul Mi 10 Ultra, pe 28 august, Xiaomi a introdus o altă tehnologie de ultimă generație cu potențial de producție în serie, respectiv a 3-a generație de cameră under-display. Folosind o tehnologie nouă, camera frontală se ascunde perfect sub ecranul telefonului și, pentru că este practic invizibilă, utilizatorii se pot bucura de un ecran edge-to edge perfect.

Începând cu prima generație de cameră under-display care a rămas la nivel de proiect, și continuând cu a doua generație, care a fost oficial introdusă publicului, Xiaomi a continuat să caute soluții și mai eficiente. În a 3-a generație de cameră under-display, Xiaomi a îmbunătățit semnificativ efectul full-screen prin aranjarea pixelilor și prin optimizarea algoritmului camerei, ceea ce i-a permis acesteia să aibă aceeași performanță ca o cameră frontală convențională. Aceste descoperiri au făcut posibilă începerea producției în serie.

Modul de aranjare a pixelilor folosit în a 3-a generație de cameră under-display, permite luminii să treacă prin ecran, prin golurile dintre pixeli, în timp ce fiecare pixel reține culorile (RGB), fără ca ecranul să piardă din densitate. În comparație cu alte soluții de pe piață, Xiaomi a dublat numărul de pixeli orizontali și verticali și a reușit să obțină aceeași densitate a pixelilor deasupra camerei, ca și în restul zonei de afișare. Astfel, zona de deasupra camerei integrate are aceeași luminozitate, gamă de culori și acuratețe a culorilor ca restul display-ului.

Pe baza noii soluții de aranjare a pixelilor, a 3-a generație de cameră under-display Xiaomi, adoptă un design special al circuitelor pentru a ascunde și alte componente sub pixelii RGB, fapt ce permite și mai mult luminii să ajungă la camera under-display. În combinație cu algoritmul de optimizare dezvoltat de Xiaomi, noua cameră under-display oferă o experiență de fotografie identică cu experiența camerelor frontale convenționale.

Xiaomi își propune să introducă noua cameră under-display începând cu anul viitor

„Nu te opri niciodată din a explora și a inova” este primul dintre cele trei principii după care Xiaomi se ghidează. Xiaomi caută permanent noi posibilități de a introduce tehnologii avansate. Investițiile în Research & Development ale companiei au crescut semnificativ de la an la an, iar rezultatele și-au dovedit impactul în piață. Noul Mi 10 Ultra prezintă multe dintre tehnologiile de vârf: încărcare dublă ultra-rapidă de 120W prin cablu + 50W wirless; super zoom de 120x AI și Iso-ul Dual care oferă o experiență fotografică excelentă și plasează telefonul în topul ierarhiei DXOMARK. Astfel, camera under-display face posibilă o experiență full-screen completă. În spatele acestor inovații nu se află doar dorința Xiaomi de a atinge excelența în tehnologie, ci și dedicarea companiei pentru cercetare și dezvoltare.

Piața telefoanelor mobile premium este locul pentru tehnologiile de vârf și necesită o capacitate de inovare continuă, astfel limitând numărul de jucători. Până acum, Xiaomi a dezvoltat avantaje tehnologice unice în privința încărcării rapide, a calității imaginii, a display-ului și nu numai, iar explorarea și dezvoltarea continuă a acestor avantaje plasează telefoanele mobile Xiaomi în centrul pieței premium.

Te-ai săturat să lucrezi de-acasă? Impact Hub lansează pachete flexible, cu birouri private pentru companii

Economistul
-
0
Te-ai săturat să lucrezi de-acasă? Impact Hub lansează pachete flexible, cu birouri private pentru companii
  • Corporațiile și IMM-urile vor avea la dispoziție 46 de spații dedicate, la prețuri cu discount;
  • Clienții Impact Hub vor beneficia de un nou tip de abonament, Flexi Pass, ce oferă o flexibilitate mai mare în a accesa spațiile de co-working;
  • La 100 de intrări folosite, membrii Impact Hub pot beneficia de locuri în birouri private.

Impact Hub Bucharest vine în întâmpinarea angajaților și angajatorilor din România a căror activitate a fost afectată de pandemie și lansează un nou pachet de servicii și tarife.

Pentru echipe din corporații, IMM-uri, startup-uri, pentru profesioniști, antreprenori, Impact Hub Bucharest oferă acces la o rețea de spații dedicate birourilor, situate în trei zone cheie ale Bucureștiului – Floreasca, Timpuri Noi și Universitate. Birourile private sunt dotate cu o infrastructură de lucru de ultimă generație, au acces la spații verzi și respectă toate normele Covid-19 pentru siguranța utilizatorilor.

“Ultimele luni au demonstrat că munca de acasă reprezintă un compromis contextual și nu o soluție viabilă pe termen lung pentru marea majoritate a angajaților și angajatorilor din România. Constrângerile impuse de noul coronavirus determină companiile să prelungească perioada de telemuncă, să reunească temporar la birou echipe restrânse de lucru. Impact Hub vine cu noi soluții pentru acestea, oferind spații dedicate, generoase ca suprafață și mai aproape de casele angajaților. În plus, noile pachete flexible generează economii de până la 15% în bugetele firmelor în comparație cu chiriile lunare pentru birouri”, a declarat Vlad Craioveanu, cofondator Impact Hub Bucharest.

Pentru spațiile comune de co-working, pe lângă ofertele Standard, membrii comunității Impact Hub și noii clienți pot beneficia acum de Abonamentul Flexi Pass care permite o libertatea mai mare în ceea ce privește accesul și tarife substanțial reduse. Noul pachet conține acces nelimitat pentru de o zi întreagă la prețul de 15 Euro, acest cost mergând până la 10 Euro/zi în cazul achiziționării a peste 20 de intrări zilnice/lună.

Abonamentul Flexi Pass nu este nominal, astfel încât el poate fi folosit de oricare din membrii unei echipe, oricând, în oricare locație Impact Hub din București. Pentru companii care achizitionează cel puțin 100 de accese zilnice, Impact Hub le poate pune la dispoziție birouri private, pentru mai mare securitate și confidențialitate.

“Cred cu tărie că, pe termen lung, conceptele precum Impact Hub, vor deveni o componentă mai mare în piața de birouri la nivel local și global. Comunitatea este, până la urmă, cea care ne definește și care ne inspiră. “Munca în echipă” la care s-a lucrat ani de zile e amenințată în lipsa unei interacțiuni fizice între angajați. Iar spațiile de co-working sunt locurile ideale pentru comunități, colaborare și inovare. Pe lângă flexibilitatea contractuală și un control mai bun al costurilor, clienții noștri au posibilitatea de a le oferi acces angajaților lor la spații de lucru și întâlniri cât mai aproape de casa lor”, a explicat Vlad Craioveanu.

Impact Hub pune la dispoziția clienților o suprafață totală de 6,500 metri pătrați în cele trei sedii din Capitală: Impact Hub Floreasca, Impact Hub Universitate și Impact Hub Timpuri Noi. Acestea dispun de peste 150 de birouri în spațiile comune de co-working, de 46 de spații dedicate, 12 săli de conferințe, 3 locuri de luat masa și de o terasă în aer liber (Timpuri Noi).

Încă de la relaxarea restricțiilor impuse de noul coronavirus, Impact Hub Bucharest a luat toate măsurile pentru ca întreaga comunitate să fie în siguranță. Spațiile sunt dezinfectate periodic, dotate cu termoscanere la intrare, există culoare speciale de acces, birourile sunt așezate la distanțe de 1,5 metri iar fiecare membru primește un kit cu produse de dezinfectare.

Toate informațiile pot fi găsite pe www.impacthub.ro

EY România caută investitor strategic pentru Ascendia

Economistul
-
0
EY România caută investitor strategic pentru Ascendia

Ascendia anunță începerea colaborării cu EY România pentru a identifica și selecta unul sau mai mulți investitori strategici pentru a extinde internațional noua linie de business a companiei – LIVRESQ (www.livresq.com).

LIVRESQ este o platformă de creare de conținut educațional digital interactiv. Ea poate fi folosită fără a avea cunoștințe de programare, iar pachetele rezultate sunt conforme cu standardele eLearning internaționale. De la lansare, în mai puțin de un an, s-a consacrat ca fiind o unealtă eficientă atât pentru zona corporate, cât și pentru învățământul de masă. Are cea mai mare bibliotecă de resurse educaționale create de profesori din România și Republica Moldova, cu peste 2.400 de lecții digitale, din care 1.200 publice. Numărul acestora este în continuă creștere.

Principalele profile de utilizatori ai editorului LIVRESQ sunt:

  1. Companiile medii și mari ce caută să dezvolte cursuri eLearning
  2. Companiile de training ce doresc să mute cursurile clasice în online
  3. Profesorii ce doresc să dezvolte lecții interactive
  4. Editurile de carte ce caută să digitalizeze manualele școlare

De la începerea pandemiei, peste 6.000 de cadre didactice au beneficiat de training pentru folosirea LIVRESQ, compania organizând numeroase webinarii publice, gratuite, dar și cursuri online cu plată.

„Credem că Ascendia se află acum într-un moment foarte important. Educația digitală, eLearning-ul, atât pentru marile companii, cât şi pentru educaţia de masă, publică, a devenit de interes strategic la nivel global. Suntem încrezători că într-un timp scurt vom găsi unul sau mai mulți investitori conform profilelor dorite de către companie”, a declarat Florin Vasilică, Partener Strategii și Tranzacții, EY România.

Valoarea investiției dorite este de peste 1 milion de euro, Ascendia urmând a folosi fondurile pentru promovarea LIVRESQ pe piețele externe.

„Companiile de tip edTech se bucură de un interes mare din partea investitorilor, educația fiind unul dintre cele mai importante domenii pentru viitor. Ascendia dezvoltă software educațional de 13 ani, iar LIVRESQ este cea mai importantă unealtă creată de companie, fiind adoptată în cele circa 5 luni de la începerea pandemiei de profesori din peste 4.000 instituții educaționale din România și Republica Moldova, piețele pe care le-am adresat pentru început. Având un răspuns atât de bun, am decis să căutăm activ unul sau mai mulți investitori pentru a promova LIVRESQ la nivel zonal, apoi internațional. EY România este în măsură să ne ajute să identificăm rapid cele mai potrivite variante pentru finanțarea acestui demers. Fondurile pe care le vom atrage vor fi direcționate în mare parte către diviziile de Vânzări și de Marketing, pe care dorim să le dezvoltăm, partea tehnică a produsului fiind suficient de matură pentru a aborda piața internațională” a declarat Cosmin Mălureanu, CEO Ascendia S.A.

Despre Departamentul de Strategie şi Tranzacţii al EY România

Cu o echipă de 42 de specialiști, departamentul de strategie și tranzacții oferă servicii integrate pentru creșterea și dezvoltarea companiilor, pornind de la asistență în strategia de dezvoltare prin achiziții, asistență pentru atragerea de capital și continuând cu integrarea post-achiziţie sau vânzarea afacerii.

Răspunzând nevoilor din piață, prin serviciile EY de strategie și tranzacții se acordă sprijin companiilor pentru dezvoltarea și convertirea viziunii strategice ale acestora în planuri concrete, pe care echipele din întreaga organizației EY le pot ajuta să le pună în practică. Combinația dintre datele de ultimă oră, soluțiile tehnologice şi accesul la o bază largă de investitori şi soluţii de finanţare, corelate cu informațiile strategice furnizate de echipele EY, vor sprijini companiile să abordeze aspecte complexe, ajutându-le să își redefinească ecosistemele, să își remodeleze portofoliile și să se reinventeze pentru un viitor mai bun.

EY este una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale la nivel global, cu 284.000 de angajați în peste 700 de birouri în 150 de ţări şi venituri de aproximativ 36,4 miliarde de dolari în anul fiscal încheiat la 30 iunie 2019.


Prezentă în România din anul 1992, EY este liderul de pe piaţa serviciilor profesionale. Prin intermediul birourilor din Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi şi Chişinău si cu ajutorul celor  peste 800 de angajaţi din România şi Republica Moldova, EY furnizează servicii integrate de audit, asistenţă fiscală, asistenţă în tranzacţii şi servicii de asistenţă în afaceri către companii multinaţionale şi locale.

Contact EY: florin.vasilica@ro.ey.com

Despre Ascendia

Ascendia este prima companie de eLearning din România listată la Bursa de Valori București (simbol de tranzacționare ASC), cu o experiență de peste 13 ani în crearea de conținut educațional interactiv. Este cunoscută pentru platforma de invățare pentru companii CoffeeLMS și pentru editorul eLearning LIVRESQ.

Despre LIVRESQ (www.livresq.com)

LIVRESQ este un editor de conținut educațional. Este folosit de către profesori pentru a realiza lecții interactive și de către companii medii și mari pentru a realiza cursuri eLearning. Planurile companiei sunt să continue dezvoltarea editorului de software educațional LIVRESQ, oferind unelte noi pentru creatorii de conținuturi. Una din dezvoltările importante aflate în lucru este posibilitatea de a adăuga lecțiilor ghizi virtuali – avataruri dotate cu abilitatea de a transforma textul în vorbire, precum și inteligență artificială, pentru a putea interacționa contextual cu cursanții. Pe plan extern compania discută posibilitatea utilizării LIVRESQ în mai multe proiecte de anvergură, editorul fiind în acest moment funcțional în limbile română, engleză, portugheză, chineză, arabă și coreeană.

Contact agenție:

Ștefania Apachiți, stefania@caracteristic.ro;

Consultare publică: Comisia solicită opiniile cetățenilor cu privire la noua strategie privind drepturile copilului

Economistul
-
0
Consultare publică: Comisia solicită opiniile cetățenilor cu privire la noua strategie privind drepturile copilului

Comisia a lansat o consultare publică referitoare la o nouă strategie a UE privind drepturile copilului, care va oferi un cadru de politică pentru toate acțiunile și politicile UE actuale și viitoare privind drepturile copiilor care trăiesc în același loc. Strategia va aborda, de asemenea, provocările existente sau noi în ceea ce privește drepturile copilului, pe care programul actual, care datează din 2011, nu le cuprinde, cum ar fi riscurile asociate utilizării noilor tehnologii și inteligenței artificiale.01/09/2020

Dubravka Šuica, vicepreședintă pentru democrație și demografie, a declarat: „Copiii au nevoie de protecția și de sprijinul nostru pentru a-și dezvolta întregul potențial, inclusiv în situații de urgență, după cum o demonstrează actuala pandemie. Prin noua noastră strategie cuprinzătoare a UE privind drepturile copilului, dorim să ne asigurăm că toți copiii din UE au aceleași drepturi de a primi protecție și acces la servicii, indiferent de originea sau de statutul lor social. De asemenea, prin acțiunea noastră externă, dorim să consolidăm sprijinul și protejarea copiilor din întreaga lume. Consultarea publică pe care o lansăm astăzi va fi un element central în elaborarea strategiei și va determina succesul acesteia”.

Didier Reynders, comisarul pentru justiție, a declarat: „Toți copiii au același drept la sănătate, educație, viață de familie, joacă și agrement; toți copiii au același drept la un nivel de viață îndestulător și la protecție împotriva abuzurilor și a prejudiciilor. Cu toate acestea, în practică nu toți copiii beneficiază de aceleași drepturi. Noua noastră strategie este menită să ofere o abordare coerentă și cuprinzătoare pentru ca drepturile copiilor să se aplice în mod egal în întreaga UE. Pentru a ne asigura că strategia noastră este adecvată scopului său, colaborăm îndeaproape cu organizațiile pentru drepturile copilului, astfel încât vocile și opiniile copiilor să devină parte integrantă a pregătirii acestui proiect important. Pentru a reuși, trebuie să cunoaștem și punctul de vedere al publicului larg, motiv pentru care îi încurajăm pe toți cetățenii să se exprime”.

Consultarea publică va fi deschisă până la 1 decembrie 2020.

CEC Bank raportează profit în primul semestru din 2020 și continuă implementarea strategiei de modernizare și consolidare a poziției pe piață

Economistul
-
0
CEC Bank raportează profit în primul semestru din 2020 și continuă implementarea strategiei de modernizare și consolidare a poziției pe piață
  • În S1 2020, profitul net al băncii s-a ridicat la 184,4 mil lei, peste nivelul bugetat, reprezentând aproximativ 49% din profitul înregistrat la nivelul întregului an 2019
  • Activele totale ale băncii au crescut în primul semestru cu cca. 10% față de finele anului 2019, la peste 36 de miliarde de lei

CEC Bank, instituția financiară cu cea mai lungă tradiție și cea mai extinsă rețea teritorială din România, rămâne o bancă solidă și profitabilă. CEC Bank a încheiat primul semestru din 2020 cu un profit net de 184,4 mil lei, conform rezultatelor preliminare, neauditate, peste nivelul bugetat. Profitul din primul semestru reprezintă 49% din profitul înregistrat la nivelul întregului an 2019.

”În primul semestru din 2020, am luat o serie de măsuri pentru a ne adapta la provocările legate de pandemia COVID-19, dar în același timp, am continuat să implementăm strategia de modernizare a băncii și de consolidare a poziției pe piață. Am luat toate măsurile necesare pentru siguranța clienților și angajaților noștri și am fost alături de clienții a căror situație financiară a fost afectată. În același timp, am continuat să finanțăm economia României. Activele totale ale CEC Bank au înregistrat o creștere susținută, de circa 10% în primul semestru, față de sfârșitul lui 2019, atingând nivelul de 36,1 de miliarde de lei. Am accelerat eforturile de digitalizare: am lansat CEC_IN, un flux care permite contractarea serviciilor bancare de la distanță, CEC Bank fiind printre primele bănci din România cu un astfel de sistem, am implementat sisteme de plată contactless de pe telefon sau ceas, am adus multiple îmbunătățiri serviciului de mobile banking și am demarat un amplu program de investiții pentru modernizarea bancomatelor”, a declarat Bogdan Neacșu, director general al CEC Bank. 

În primul semestru, veniturile nete din dobânzi au fost stabile, ridicându-se la circa 555 milioane lei, în timp ce veniturile nete din comisioane au înregistrat o creștere de 5,4% față de perioadă similară a anului trecut, ajungând la valoarea de 124 milioane lei, pe fondul creșterii numărului de clienți și de operațiuni. Raportul cost – venit a continuat să se îmbunătățească, situându-se la sfârșitul primului semestru în partea inferioară a intervalului 50%-55%, fiind în continuare sub media înregistrată în sistemul bancar, cu toate că banca operează cea mai extinsă rețea teritorială, de peste 1.000 de unități.

Sursele atrase de la clienți au crescut cu 8% față de sfârșitul anului trecut, depășind nivelul de 30 de miliarde de lei, persoanele fizice având o pondere de 75%. Pe segmentul persoanelor fizice, creșterea a fost de peste 5%, iar pe segmentul persoanelor juridice, de peste 17%.

Portofoliul de credite, la valoare brută, acordate clientelei a crescut cu circa 3% față de sfârșitul anului trecut. În cazul persoanelor fizice, creșterea a depășit 4% la nivelul întregului portofoliu, urcând la aproape 10% în cazul creditelor pentru locuințe.

În cazul creditelor acordate companiilor, banca a înregistrat o creștere de circa 3% a portofoliului, creditele de investiții și cele pentru finanțarea activității curente înregistrând ritmuri de creștere relativ egale. Cel mai mare volum al finanțărilor a avut ca destinație domeniile agricultură, industrie și comerț. În contextul în care, după declararea stării de urgență am asistat la o scădere a cererii de credite, dar și la o nevoie crescută de finanțare a bugetului de stat, banca și-a intensificat activitatea pe piața titlurilor de stat, soldul activelor de această natură crescând la 12,7 miliarde lei, față de 7,7 miliarde lei soldul în decembrie 2019.

În condițiile creșterii activelor CEC Bank cu circa 10%, peste ritmul de creștere mediu la nivelul sistemului bancar (4,7%), cota de piață a CEC Bank a crescut de la 6,64%, la sfârșitul lui 2019, la 6,96%.

Rata creditelor neperformante a crescut la 6,49%. Creșterea se datorează în principal modificării reglementărilor privind modul de raportare, începând cu data de 30.06.2020, anumite categorii de active (RMO, depozite la bănci) nemaifiind incluse în baza de calcul, iar expunerile neperformante nemaifiind diminuate cu valoarea provizionului pentru dobânda depreciată (unwinding).

Banca înregistrează o acoperire confortabilă a creditelor neperformante cu provizioane și garanții, de peste 210%.

În primul semestru, CEC Bank a înregistrat cheltuieli cu ajustări pentru pierderi așteptate aferente creditelor în valoare de circa 100 de milioane de lei, ținând cont de perspectivele de deteriorare a indicatorilor macro-economici.

La sfârșitul semestrului 1 din 2020, rata fondurilor proprii totale se situa la un nivel de circa 25,65%, semnificativ peste nivelul cerinței globale de capital (OCR) aplicabilă băncii. Rata de rentabilitate a capitalurilor a fost de 9,02%.

Măsuri luate de CEC Bank în contextul COVID-19

  • În luna martie, CEC Bank a lansat fluxul CEC_IN, care permite contractarea serviciilor bancare online 100%, fără deplasări la bancă, de către clienții din România și din diaspora. Pachetul oferit prin acest flux include cont curent, card bancar și acces la Mobile Banking.
  • În contextul crizei COVID-19, banca a acordat amânări la plată în cazul a peste 14.000 de clienți (persoane fizice și juridice), din care peste 10.000 clienți au apelat la soluțiile proprii ale băncii, iar peste 4.000 de amânări la plată au fost acordate în baza OUG 37/2020.
  • Toți clienții băncii au beneficiat de acces GRATUIT la aplicația de Mobile Banking, timp de 6 luni.
  • CEC Bank a emis în mod GRATUIT carduri de debit pentru clienții care își ridicau pensiile în numerar de la ghișeele băncii și a asigurat trimiterea acestora, fără costuri, la adresa de domiciliu. În plus, Banca a facilitat încasarea pensiilor în numerar, la domiciliu, pentru clienții CEC Bank din comunele și orașele mici, unde nu aveau acces la unități sau ATM-uri CEC Bank sau în cazul celor care nu se puteau deplasa.
  • CEC Bank a lansat oferte promoționale pentru refinanțarea creditelor de consum și pentru achiziția de locuințe dedicate salariaților din spitalele COVID. În cazul creditelor pentru refinanțarea împrumuturilor de consum, oferta a constat în: dobândă fixă de 5,5% pe an, cea mai mică de pe piață, fără alte comisioane. La momentul respectiv, dobânda medie în sistemul bancar la creditele din portofoliu era de circa 10,5%. În cazul creditelor pentru locuințe, banca a venit cu o ofertă mai avantajoasă decât prin „Prima Casa”: dobândă la lei de 4,19% anual (IRCC + marjă anuală de doar 1,75 pp) și comision de administrare de 0,15% anual.
  • Programul IMM Invest a determinat revigorarea cererii de credite pe acest segment. Banca a primit 4.300 de solicitări, din care aproape 900 au fost aprobate, iar alte circa 2.200 sunt în diverse etape de aprobare.

***

Despre CEC Bank

CEC Bank este instituția financiară cu cea mai lungă tradiție. Fondată în 1864, CEC Bank are în prezent cea mai extinsă rețea națională, cu peste 1.000 de sucursale și unități teritoriale și active de peste 36 miliarde lei, la sfârșitul primului semestru din 2020.

CEC Bank este o bancă universală de top pe piața românească, care oferă o gamă completă de produse și servicii persoanelor fizice, IMM-urilor și corporațiilor mari, prin multiple canale de distribuție: unități bancare, rețele de ATM, internet banking (CEConline), mobile banking și phone-banking (Tele CEC).

Statul român, prin Ministerul Finanțelor Publice, este unicul acționar al CEC Bank, iar în luna noiembrie 2019, în urma acordului Comisiei Europene, capitalul băncii a fost majorat cu 940 milioane lei.

Mai multe detalii despre produsele și serviciile oferite de CEC Bank pot fi obținute în orice unitate a Băncii, apelând gratuit Serviciul suport clienți la numărul de telefon 0.800.800.848 sau accesând site-ul www.cec.ro.

Studiu EY România: Sustenabilitatea va juca un rol important în redresarea companiilor

Economistul
-
0
Studiu EY România: Sustenabilitatea va juca un rol important în redresarea companiilor

Rolul pe care îl are sustenabilitatea în strategia de dezvoltare a companiilor începe să devină tot mai bine definit la nivelul managementului, fie că este vorba de gestionarea impactului general pe care îl are activitatea companiei, fie despre crearea de valoare pe termen lung pentru părțile interesate. Conform studiului[1] derulat de EY Romania „Sustenabilitate și investiții responsabile în contextul COVID-19”, 80% dintre respondenți afirmă că integrarea sustenabilității în procesul decizional are un impact pe termen lung asupra performanței operaționale.

În privința investițiilor responsabile, bazate pe criterii legate de factorii de mediu, sociali sau de guvernanță corporativă (factorii ESG: environmental, social and governance), reprezentanții mediului de afaceri nu prevăd însă o schimbare substanțială pentru piața din România: aproape jumătate (49%) dintre respondenți se așteaptă la o creștere minoră a investițiilor sustenabile, iar 18% afirmă că nu pot estima ce se va întâmpla după epidemia COVID-19 cu acest tip de investiții.

Laura Ciobanu, Manager, Schimbări Climatice și Sustenabilitate, EY România: „Factorii ESG și valoarea pe termen lung pot fi considerați două fețe ale aceleiași monede, sunt interdependenți. Lumea se schimbă, iar aceste schimbări pot afecta rapid mediul de afaceri, așa cum am observat recent. Este important ca societățile să înțeleagă faptul că includerea principiilor de sustenabilitate în procesele decizionale poate contribui la crearea unui avantaj competitiv, răspunzând în același timp la presiunea părților interesate privind adoptarea practicilor de responsabilitate socială. Acceptarea acestei tendințe va presupune o serie de schimbări în cultura organizațională, în procesele și tehnologiile existente, însă, pe termen lung, aceste eforturi pot duce la crearea de noi oportunități, la îmbunătățirea performanțelor, dar și a reputației companiei.”

Laura Ciobanu, EY Romania

Sustenabilitatea în mediul de afaceri din România

Odată cu introducerea legislației privind protejarea mediului, siguranța și protecția angajaților și a comunităților, precum și obligativitatea raportării nefinanciare, conceptul de sustenabilitate a devenit din ce în ce mai popular, în ton cu dialogul purtat la nivel global pe tema dezvoltării sustenabile.

În România, raportarea aspectelor nefinanciare este reglementată prin Ordinul nr. 1802/2014, care include modificările aduse prin Ordinul MFP nr. 1938/2016 și Ordinul MFP nr. 3456/2018, și prevede obligativitatea companiilor cu peste 500 de angajați de a raporta informaţii privind cel puţin aspectele de mediu, sociale şi de personal, respectarea drepturilor omului, combaterea corupţiei şi a dării de mită.

Conform sondajului derulat de EY, aproape 74% dintre respondenți susțin că integrarea principiilor de sustenabilitate în strategia de business și managementul operațiunilor este o prioritate pentru companiile pe care le reprezintă.

Peste 43% dintre companiile respondente cu mai puțin de 500 de angajați raportează deja aspecte non-financiare. Din categoria întreprinderilor cu peste 500 de angajați, 85% dintre companiile respondente publică un raport de sustenabilitate/ declarație nefinanciară, având în vedere că îndeplinesc criteriul de obligativitate.

Aproximativ 80% dintre respondenți consideră că factorii de mediu, sociali sau de guvernanță corporativă sunt luați în considerare atunci când companiile lor iau decizii în ceea ce privește managementul operațional și strategia de investiții. 10% afirmă că factorii ESG nu reprezintă un element important pe agenda strategică a companiilor din care provin.

În contextul noii pandemii, cel mai important factor ESG luat în considerare de către respondenți este „sănătatea și siguranța la locul de muncă”, fiind prioritar pentru aproape trei sferturi dintre profesioniștii cu putere de decizie din cadrul companiilor.

Pe următoarele locuri ca importanță se situează „transparența decizională” (40%), „eficiența energetică” (29%) și „impactul general al activității companiilor asupra mediului” (27%).

Pe ultimele locuri se află „evaluarea furnizorilor pe criterii de mediu și sociale”, „libertatea de asociere a angajaților” și „protejarea biodiversității”.

Cum va influența pandemia strategia de
sustenabilitate a companiilor din România?

Peste jumătate din respondenți (52%) afirmă că epidemia COVID-19 a determinat o regândire a strategiei de business pentru companiile pe care le reprezintă, sustenabilitatea jucând un rol în redefinirea priorităților pe termen lung.

Pentru 20% dintre respondenți, noua epidemie nu a determinat o schimbare a strategiei de business, iar pe 28% criza COVID-19 i-a determinat să facă schimbări strategice la nivelul companiilor lor, însă sustenabilitatea nu a avut un rol în acest proces.

Proiectele de implicare în comunitate reprezintă una dintre modalitățile prin care companiile pot integra sustenabilitatea în activitatea lor, având astfel un impact pozitiv la nivel social și generând valoare pe termen lung. Volumul activităților de implicare în comunitate ale companiilor private este, însă, în mare parte, determinat de bugetul anual alocat către proiecte CSR, direct influențat, la rândul său, de profitul anual al fiecărei companii.

Investițiile sustenabile joacă și ele un rol în strategia de dezvoltare sustenabilă a companiilor și pot varia ca volum în funcție de domeniul de activitate. În această privință, epidemia COVID-19 a generat o creștere a bugetelor de sustenabilitate, în special pentru companiile care direcționau peste 10% din bugetul anual în activități de implicare în comunitate şi pentru investiții responsabile.

Pentru companiile care alocau între 0% și 10%, se pot observa stagnări sau reduceri ale bugetelor de sustenabilitate, ilustrând vulnerabilitatea companiilor cu bugete anuale mai mici.

Cele mai populare investiții responsabile în rândul respondenților sunt cele direcționate pentru eficiență energetică, tehnologii care reduc impactul de mediu și achiziții responsabile. Peste 60% dintre profesioniștii cu putere de decizie chestionați susțin alocarea de fonduri la nivelul companiilor lor pentru aceste tipuri de investiții.

Reducerea amprentei de carbon, precum și dezvoltarea de produse și servicii destinate incluziunii sociale și grupurilor dezavantajate ocupă locuri secundare, fiind considerate mai puțin atractive de către respondenți și companiile pe care le reprezintă.

Ce rol va juca sustenabilitatea post-pandemie?

Este încă incert în ce măsură sustenabilitatea va juca un rol central în revenirea economică post-pandemie și ce principii de sustenabilitate vor lua în considerare companiile românești pentru investițiile viitoare. Însă, la nivel operațional, sustenabilitatea pare să devină un element tot mai important.

Epidemia COVID-19 poate reprezenta un moment important pentru companiile românești, în care pot înțelege provocările atipice ale prezentului și se pot replia strategic pentru a se dezvolta sustenabil, creând valoare pentru toți stakeholderii.

Rezultatele complete ale studiului le regasiti aici

[1] Studiul este bazat pe răspunsurile a 66 de respondenți, membri în echipe de conducere, din diverse companii și sectoare de activitate, colectate în perioada 15 iunie – 1 august 2020. Studiul își propune să evidențieze tendințe ce pot fi ulterior validate prin cercetări de piață extinse, pe eșantioane reprezentative. Acest material este dezvoltat pe baza informațiilor deținute la momentul redactării. El are un caracter informativ și de aceea se recomandă apelarea  la asistență specializată înainte de a întreprinde orice acțiune în baza lui.

***

Despre studiu

Studiul își propune să evidențieze tendințe ce pot fi ulterior validate prin cercetări de piață extinse, pe eșantioane reprezentative. Acest material este dezvoltat pe baza informațiilor deținute la momentul redactării. El are un caracter informativ și de aceea se recomandă apelarea la asistență specializată înainte de a întreprinde orice acțiune în baza lui.

Studiul este bazat pe răspunsurile a 66 de respondenți, membri din echipe de conducere cu funcții relevante, parte din diverse companii aparținând următoarelor sectoare: Divertisment (1.5%), Turism și industria hotelieră  (1.5%), Telecomunicații (1.5%), Industria auto (3.08%), Industria chimică (1,5%), Industria grea (4.62%), Transport (4.62%), Energie (6%), Servicii financiare (4.62%), IT, software, internet (9.23%), Servicii profesionale (cercetare, consultanță, comunicare – 9.23%), Imobiliare / Construcții (10.77%), Bunuri de larg consum (12.31%), Comerț (12.31%), Alte sectoare (16.92%)

Datele au fost colectate în perioada 15 iunie – 1 august prin intermediul unei platforme interne EY.

Start la raportarea tranzacțiilor transfrontaliere în UE! Numărătoarea inversă a început și pentru România

Economistul
-
0
Start la raportarea tranzacțiilor transfrontaliere în UE! Numărătoarea inversă a început și pentru România

Material de opinie de Mihaela Popescu-Ichim, Director Taxe Directe, și Anca Ghizdavu, Manager Taxe Directe, Deloitte România (foto)

Data de 31 august 2020 este primul termen în ceea ce privește raportarea în Uniunea Europeană (UE) în conformitate cu DAC6 – Directiva europeană care impune contribuabililor sau intermediarilor să raporteze, în scop fiscal, anumite tranzacții transfrontaliere. Deși acest termen a fost amânat cu șase luni în majoritatea statelor europene în contextul pandemiei de COVID-19, inclusiv în România, data limită de raportare a tranzacțiilor „istorice”, încheiate în perioada 25 iunie 2018 – 30 iunie 2020, a rămas 31 august 2020 în state precum Austria, Germania, Finlanda și, în anumite cazuri, Polonia, jurisdicții în care se află parteneri comerciali importanți ai multor societăți din România. Aceasta înseamnă, că începând din 31 august, inclusiv tranzacții care implică societăți comerciale din România vor fi raportate către autoritățile fiscale din diverse state membre UE.

Pentru mediul de afaceri din România, amânarea termenelor de raportare este binevenită, întrucât, în contextul incert al anului 2020, puțini contribuabili au reușit să finalizeze analiza tranzacțiilor prin prisma DAC6.

Impactul DAC6 asupra contribuabililor

Macroeconomic vorbind, este unanim acceptat faptul că schimbul automat de informații în domeniul fiscal între statele membre UE este esențial în atingerea obiectivului de a asigura o impozitare echitabilă, mai exact impozitarea profiturilor în jurisdicțiile în care este generată valoarea fiscală.

Însă, deși schimbul automat de informații este deja în vigoare în mai multe arii de câțiva ani (raportările efectuate de bănci pentru veniturile din dobânzi, raportările de tipul „Country-by-Country” pentru tranzacțiile intra-grup, raportarea soluțiilor fiscale anticipate transfrontaliere etc.), extinderea schimbului de informații asupra tranzacțiilor cu risc fiscal căpătă alte dimensiuni prin prisma conținutului și modului de raportare. Practic, tranzacțiile cu risc fiscal trebuie autoevaluate pe baza unor semne distinctive, însă acestea sunt formulate de o manieră generală, astfel că, în anumite circumstanțe, poate fi adusă în sfera de raportare orice tranzacție internațională.

Pentru contribuabilii români, implicațiile pot fi multiple, în primul rând din cauza faptului că este de așteptat ca, odată raportată o tranzacție internațională conform DAC6, profilul de risc al respectivului contribuabil să crească, iar în cadrul unei inspecții fiscale, tranzacția în cauză să fie verificată cu prioritate, chiar dacă aceasta este una cât se poate de validă și fundamentată din punct de vedere economic și comercial.

În acest context, una dintre marile provocări în aplicarea DAC6 este aceea de a evita raportarea excesivă, din considerente de prudență. Având în vedere caracterul general și, uneori, subiectiv în ceea ce privește evaluarea semnelor distinctive, poate exista tentația ca, atunci când există dubii cu privire la caracterul raportabil al unei tranzacții, respectiva tranzacție să fie totuși raportată pentru a evita amenda pentru neconformare. Însă, în acest caz, prudența poate avea efecte adverse pentru contribuabil, pentru că va crea prezumția că tranzacția raportată chiar prezintă risc fiscal, aspect dificil de invalidat ulterior, în cazul unei inspecții fiscale, și care poate avea consecințe nedorite (refuzarea unor beneficii fiscale, neaplicarea convențiilor de evitare a dublei impuneri, imposibilitatea de a beneficia de neutralitate fiscală în cadrul reorganizărilor, nedeductibilitatea unor cheltuieli etc.).

Așadar, este nevoie de precauție în identificarea tranzacțiilor raportabile pentru că, pe de o parte, raportarea excesivă poate expune contribuabilii unor riscuri de investigații și ajustări fiscale din partea autorităților. Pe de altă parte, neidentificarea și neraportarea acestora la timp poate atrage amenzi de până la 100.000 lei pe tranzacție (una dintre cele mai mari amenzi prevăzute de Codul de Procedură Fiscală).

Cui revine obligația de raportare?

Raportarea în baza DAC6 trebuie realizată cu precădere de către intermediarii din spațiul UE (consultanți fiscali, avocați, bănci, societăți de servicii de investiții financiare etc.), însă, în lipsa raportării de către intermediari, contribuabilul relevant preia această obligație.

Totodată, este important de menționat că intermediarul care, potrivit legii, este obligat să păstreze secretul profesional (avocații, consultanții fiscali, băncile etc.), poate raporta un aranjament transfrontalier pe care îl proiectează sau la care știe sau ar trebui să știe că s-a angajat, prin acordarea de asistență sau consiliere în implementarea oricărei etape din cadrul acestuia, doar dacă obține acordul scris al contribuabilul relevant.

Astfel, chiar daca ne-am aștepta ca intermediarii să fie cei mai afectați prin prisma raportărilor și a procedurilor de implementare a DAC6 – colectare a informațiilor, obținerea de aprobări, formarea personalului care este implicat în aranjamente transfrontaliere – , obligația de raportare care revine contribuabililor relevanți nu trebuie subestimată, aceștia având ei înșiși obligația de raportare ori de cate ori nu există un intermediar sau acesta nu are obligația de raportare. De altfel, este de așteptat ca intermediarii care, din prudență, vor dori raportarea unor tranzacții, să încerce să obțină acordul contribuabilului în acest scop, dar să nu îl obțină. În astfel de situații,  obligația de raportare rămâne la contribuabil.

Care sunt dificultățile care pot apărea în
stabilirea obligațiilor de conformare la DAC6?

Provocarea principală constă în efectuarea autoevaluării unei tranzacții prin prisma celor cinci categorii de semne distinctive prevăzute de directivă, care sunt generale și, uneori, dificil de interpretat. În plus, anumite tranzacții trebuie să treacă și un test al beneficiului principal (care să demonstreze dacă are ca scop principal evitarea taxelor) pentru a se putea considera că semnul distinctiv este îndeplinit. Acest test este unul abstract și subiectiv, dar de el depinde dacă aranjamentul este raportat sau nu.

În anumite țări, precum Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord sau Germania, există clarificări cu privire la interpretarea acestor semne distinctive, dar în România ghidul DAC6 încă se lasă așteptat.

Astfel, în momentul de față, deși ne mai despart doar câteva luni până la primul termen de raportare din România, sunt încă multe aspecte neclare. Dintre acestea, menționăm interpretarea „avantajului fiscal” din cadrul testului beneficiului principal, lista concretă a jurisdicțiilor cu regim fiscal preferențial, neconcordanțe între legislația națională și textul directivei în ceea ce privește anumite semne distinctive etc.. În acest context, contribuabilii fie trebuie să își însușească cunoștințe de specialitate în materie de impozitare internațională, pentru a putea efectua autoevaluarea, fie apelează la consultanți fiscali și juridici pentru a se asigura că respectă regulile impuse de DAC6.

La toate acestea se adaugă și dimensiunea analizei și presiunea timpului, întrucât DAC6 se aplică aranjamentelor transfrontaliere „istorice” derulate între 25 iunie 2018 și 30 iunie 2020 (cu termen de raportare 28 februarie 2021), urmând ca raportarea DAC6 să se alăture raportărilor fiscale recurente ale agenților economici. Pentru tranzacțiile desfășurate după 1 iulie 2020, raportarea se face în termen de 30 de zile, care va curge de la 1 ianuarie 2021. Astfel, este oportună efectuarea analizelor și implementarea procedurilor DAC6 până cel târziu la finalul anului 2020, prima potențială raportare fiind la finalul lunii ianuarie 2021.

În concluzie, strategia UE de a se ajunge la un sistem de impozitare echitabilă continuă, poate și mai intens acum, în virtutea eforturilor de a asigura finanțarea necesară refacerii economiilor statelor membre afectate de pandemie. În acest context, efectuarea analizei și implementarea procedurii DAC6 ar trebui să devină o prioritate pentru orice societate care derulează tranzacții internaționale semnificative, întrucât procesul de analiză și conformare poate dura și câteva săptămâni.

Mai multe informații și recomandări pentru companii legate de modul în care se pot pregăti în contextul pandemiei de COVID-19 sunt disponibile în secțiunea dedicată de pe site-ul Deloitte România.

Pentru cele mai recente modificări legislative adoptate în contextul coronavirus, experții Reff & Asociații | Deloitte Legal actualizează în permanență o secțiune dedicată, disponibilă aici.

Wizz Air reduce semnificativ zborurile

Economistul
-
0
Wizz Air reduce semnificativ zborurile

Wizz Air va reduce semnificativ zborurile săptămânale, către şi dinspre Ungaria, de pe 7 serptembrie, în urma închiderii graniţelor pentru străini de către guvernul de la Budapesta ca măsură de prevenire a extinderii epidemiei de coronavirus, potrivit News.ro.

De asemenea, Ungaria a anunţat vineri că va închide graniţele pentru străini începând de pe 1 septembrie, pentru a combate creşterea infecţiilor cu noul coronavirus. Ungurii care vor reveni în ţară vor fi obligaţi să intre în carantină, potrivit sursei amintite.

Wizz Air a anunţat într-un comunicat că va opera 32 de zboruri pe săptămână în perioada 7-30 septembrie, comparativ cu 126 de curse în perioada 1-6 septembrie.

Wizz Air a avertizat săptămâna trecută că redresarea sa ar putea stagna din cauza avertismentelor şi restricţiilor legate de Covid-19, care îngreunează călătoriile în Europa, dar a precizat că regulile din Marea Britanie referitoare la carantină nu au determinat compania să îşi reconsidere planurile de extindere pe termen lung.

Statul nu va putea achiziționa tot necesarul de tablete pentru elevi

Economistul
-
0
Statul nu va putea achiziționa tot necesarul de tablete pentru elevi

Primul ministru Ludovic Orban anunță că va schimba conducerea Oficiului National pentru Achiziții Centralizate (ONAC), anunțul fiind făcut în contextul în care autoritățile centrale au constatat că nu pot finaliza licitația derulată prin ONAC privind achiziția a 250.000 de tablete care ar fi urmat să fie distribuite elevilor, pentru desfășurarea de cursuri școlare online, conform Profit.ro.

Orban spune că Guvernul a creat cadrul legal pentru ca achiziții de tablete sau materiale sanitare pentru unitățile de învățământ să poată fi făcute de autoritățile locale și de școli, urmând a fi decontate din fonduri europene. „Nu vom putea achiziționa toate cele 250.000 de tablete. Achiziția e la ONAC”, a declarat Ludovic Orban, duminică, într-o emisiune la B1 TV, citat de News.ro. Întrebat de ce Guvernul nu schimbă conducerea Oficiului Național pentru Achiziții Centralizate, Orban a răspuns: „o vom schimba”. Totodată, Premierul a arătat că Ordinul comun al miniștrilor Sănătății și Educației care va reglementa deschiderea anului școlar va fi publicat luni, cel târziu marți. El a atras atenția asupra faptului că la Parlament există o lege care permite angajarea de personal nedidactic în unitățile de învățământ, cerând parlamentarilor PSD să adopte actul normativ.

Sondajul si Indicatorul de Incredere Macroeconomica realizat de Asociatia CFA Romania, iulie 2020

Economistul
-
0
Sondajul si Indicatorul de Incredere Macroeconomica realizat de Asociatia CFA Romania, iulie 2020

In luna iulie 2020, Indicatorul de Incredere Macroeconomica al Asociatiei CFA Romania a scazut fata de luna anterioara cu 3,8 puncte pana la valoarea de 30,3 puncte, (fata de aceeasi luna a anului anterior, Indicatorul a scazut cu 17,9 puncte). Aceasta evolutie s-a datorat ambelor componente ale Indicatorului.

Astfel, Indicatorul conditiilor curente a scazut, fata de luna anterioatra cu 2,2 puncte, pana la valoarea de 19,9 puncte (fata de aceeasi luna a anului anterior, Indicatorul conditiilor curente a scazut cu 36,5 puncte). Indicatorul anticipatiilor a scazut in luna iunie cu 4,6 puncte pana la valoarea de 35,6 puncte (fata de aceeasi luna a anului anterior, Indicatorul anticipatiilor a scazut cu 8,6 puncte).

In ceea ce priveste cursul de schimb EUR/RON, aproximativ 95% dintre participanti anticipeaza o depreciere a leului in urmatoarele 12 luni (comparativ cu valoarea actuala). Astfel valoarea medie a anticipatiilor pentru orizontul de 6 luni este de 4,9022, in timp ce pentru orizontul de 12 luni valoarea medie a cursului anticipat este de 4,9582 (in conditiile in care anticipatiile individuale au variat intre 4,8500 si 5,1500).  

Rata anticipata a inflatiei pentru orizontul de 12 luni (august 2021/august 2020) a inregistrat o valoare medie de 2,70%.

Din luna aprilie a acestui an, in cadrul sondajului au fost adaugate si patru intrebari suplimentare, referitoare la impactul crizei coronavirusului asupra economiei nationbale, iar rezultatele pentru luna iulie 2020 releva:

  • Durata impactului economic al cornavirusului: cea mai mare parte a respondentilor (peste 69%) anticipeaza ca acesta se va resimti puternic pana in trimestrul II al anului 2021;
  • Deficitul bugetului de stat anticipat pentru anul 2020: valoarea medie a anticipatiilor este 8,3% (de mentionat ca sondajul a fost realizat inaintea rectificarii bugetare);
  • Evolutia, in termeni reali a PIB in anul 2020: valoarea medie a anticipatiilor este -4,4%;
  • Rata somajului la finalul anului 2020: valoarea medie a anticipatiilor este 7,0%.

Raspunsurile la intrebarile cantitative referitoare la impactul economic al crizei coronavirusului prezinta o abatere medie patratica a raspunsurilor ridicata, ceea ce arata o incertitudine ridicata in randul participantilor cu privire la evolutia viitoare a parametrilor economici.

Suplimentar, in luna iulie 2020, au fost adaugate inca 4 intrebari cu privire la impactul crizei provocate de Covid-19 asupra economiei, dupa cum urmeaza :

  • Modul de revenire al economiei. In acest caz s-au desprins doua opinii majoritare, ambele cu un procent de 31%, si anume, revenirea in W (avand in vedere revenirea crizei medicale) si revenirea de forma unui semn « radical » adica, se va recupera rapid o parte din scaderea economica, iar recuperarea celeilalte parti va fi lenta.
  • Criza curenta a generat modificarea comportamentului de consum, de munca, de calatorie. Cea mai mare parte a respondentilor, 59%, considera ca aceste modificari de comportament vor fi de lunga durata (de ordinul anilor).
  • Criza curenta a avut un impact puternic asupra anumitor sectoare economice. 44% dintre respondenti considera ca impactul asupra acestor sectoare va fi de lunga durata (de ordinul anilor), in timp ce 33% considera ca impactul asupra anumitor sectoare economice va fi permanent.
  • Respondentii au fost intrebati ce masuri trebuie luate pentru iesirea din aceasta criza (intrebare deschisa). Primele trei raspunsuri, in ordinea mentionarii sunt:
    • Investii in infrastructura, educatie, sanatate
    • Investii in tehnologie si digitalizare, in special digitalizarea serviciilor publice
    • O mai buna absorbie a fondurilor europene si imbunatatirea eficientei parteneriatelor public-private

Indicatorul de Incredere Macroeconomica, a fost lansat de catre Asociatia CFA Romania in luna mai 2011 si reprezinta un indicator prin intermediul caruia organizatia doreste sa cuantifice anticipatiile analistilor financiari cu privire la activitatea economica in Romania pentru un orizont de timp de un an. De asemenea, sondajul in baza caruia este calculat Indicatorul include si intrebari referitoare la evaluarea conditiilor curente macroecnomice.

Prin modul de realizare, acest sondaj cuprinde atat elemente specifice unui indicator de sentiment (incredere) care arata perceptia grupului de analisti din comunitatea CFA din Romania privind evolutia pietelor financiare, a mediului de afaceri, a randamentelor si riscurilor, cat si un indicator fundamental de prognoza privind evolutiile cursului de schimb, a ratelor dobanzilor si inflatiei.

Sondajul este realizat in ultima saptamana a fiecarei luni iar participantii sunt membri ai Asociatiei CFA Romania si candidatii pentru nivelurile II si III ale examenului CFA.

Indicatorul de Incredere Macroeconomica ia valori intre 0 (lipsa increderii) si 100 (incredere deplina in economia romaneasca) si este calculat pe baza a 6 intrebari cu privire la:

  • Conditiile curente – referitoare la mediul de afaceri si piata muncii;
  • Anticipatiile pentru un orizont de timp de un an pentru: mediul de afaceri, piata muncii, evolutia venitului personal la nivel de economie si evolutia averii personale la nivel de economie.

Pe langa intrebarile necesare pentru calculul Indicatorului de Incredere Macroeconomica, sondajul evalueaza si anticipatiile, tot pentru un orizont de timp de un an, pentru rata inflatiei, ratele de dobanda, cursul de schimb EUR/RON, indicele bursier BET, conditiile macroeconomice globale si pretul petrolului.

1...1.4921.4931.494...1.957Pagina 1.493 din 1.957