Măsuri speciale la nivelul CEC Bank pentru a facilita plata pensiilor

Economistul
-
0
Măsuri speciale la nivelul CEC Bank pentru a facilita plata pensiilor

Bucuresti, 06.04.2020 – CEC Bank, instituția financiară cu cea mai lungă tradiție și cea mai extinsă rețea din România, ia măsuri speciale în această perioadă pentru a facilita plata pensiilor.  

”Vom asigura un nivel ridicat al disponibilității rețelei teritoriale CEC Bank, inclusiv un număr de 250 unități din mediul urban mic și rural care vor fi operaționale în perioada 8-14 aprilie a.c., astfel încât cei peste 400.000 de clienți care își încasează pensiile prin CEC Bank să poată avea acces la disponibilități în numerar”, declară Bogdan Neacșu, președinte – director general al CEC Bank.

În plus, în această perioadă, la nivelul întregii rețele de unități teritoriale, în intervalul orar 11:00-13:00, clienții în vârstă de peste 60 de ani vor avea prioritate la realizarea operațiunilor bancare atât la ghișee, cât și la ATM-uri, în linie cu prevederile Ordonanțelor Militare.

De asemenea, la nivelul unităților CEC Bank au fost implementate o serie de măsuri pentru protecția angajaților și a publicului care includ: igienizarea zilnică a spațiilor de lucru, distribuirea de materiale sanitare și materiale de protecție pentru personalul care lucrează cu publicul și disponibilitatea dezinfectanților de mâini pentru clienți, la intrarea în orice unitate a băncii. În plus, numărul de persoane prezente simultan în cadrul unei unități a fost limitat, astfel încât să păstrăm limita de siguranță de 1,5 metri.

CEC Bank va asigura plata rapidă a pensiilor în conturile clienților, având în vedere starea de urgență și apropierea sărbătorilor pascale. Banca va demara transferul către conturile clienților imediat după încasarea sumelor aferente pensiilor de la Casele Județene de Pensii.

CEC Bank este unul dintre cei mai importanți plătitori de pensii la nivel național, cu peste 400.000 de astfel de clienți. Banca este prezentă în 781 de localități, din care peste 60% în mediul rural. CEC Bank are cea mai extinsă rețea teritorială, cu 1.024 de unități și 1.222 de ATM-uri la sfârșitul lui 2019.

***

Despre CEC Bank

CEC Bank este instituția financiară cu cea mai lungă tradiție. Fondată în 1864, CEC Bank are în prezent peste 2 milioane de clienți, cea mai extinsă rețea națională, cu peste 1.000 de sucursale și unități teritoriale și active de 29,3 miliarde lei, la sfârșitul anului 2018.

CEC Bank este o bancă universală de top pe piața românească, care oferă o gamă completă de produse și servicii persoanelor fizice, IMM-urilor și corporațiilor mari, prin multiple canale de distribuție: unități bancare, rețele de ATM, internet banking (CEConline), mobile banking și phone-banking (Tele CEC).

Statul român, prin Ministerul Finanțelor Publice, este unicul acționar al CEC Bank, iar în luna noiembrie a acestui an (a.c. 2019), în urma acordului Comisiei Europene, capitalul băncii a fost majorat cu 940 milioane lei.

Mai multe detalii despre produsele și serviciile oferite de CEC Bank pot fi obținute în orice unitate a Băncii, apelând gratuit Serviciul suport clienți la numărul de telefon 0.800.800.848 sau accesând site-ul www.cec.ro.

HPDI: Circa 80% dintre companiile cu peste 1.000 de angajați au deja strategii funcționale de muncă la distanță

Economistul
-
0
HPDI: Circa 80% dintre companiile cu peste 1.000 de angajați au deja strategii funcționale de muncă la distanță

București, 06.04.2020. HPDI (Human Performance Development International) apreciază că piața serviciilor de training, teambuilding și consultanță în resurse umane a scăzut alarmant în luna martie, înregistrând cu trei sferturi mai puține proiecte. În prezent, mediul de afaceri a intrat într-o perioadă de adaptare, iar circa 80% dintre multinaționale și companiile mari, cu peste 1.000 de angajați, au reușit să pună la punct strategii funcționale pentru munca la domiciliu. Acestea sunt acum în faza de acomodare a personalului și a întregului flux operațional la noul climat și au nevoie de sprijin de specialitate. HPDI, unul dintre liderii pieței în ceea ce privește gradul de retenție a clienților, lansează în acest context un program de învățare digitală, format din webinarii online, dedicat companiilor care vor să se adapteze cât mai rapid noii paradigme de funcționare. 

“Pandemia COVID-19 și restricțiile pe care le-a adus cu sine au însemnat înghețarea industriei noastre pentru o perioadă încă nedefinită, dar pe care ne-o dorim cât mai scurtă. Practic, aproape toate proiectele de training și teambuilding au fost sistate. Programele de învățare și dezvoltare au fost oprite, iar prioritățile companiilor s-au mutat aproape exclusiv în zona de supraviețuire, siguranță și continuitate în business. Acum, la aproape o lună de când marea majoritate a companiilor care și-au putut trimite angajații să muncească de acasă au făcut-o, observăm că, datorită migrării în digital, a început să crească interesul pentru webinarii. Oamenii simt nevoia de ajutor în tranziția de la munca de la birou la cea de acasă, iar acest lucru se întâmplă prin stabilirea unor proceduri de lucru, prin ajustarea mentalității și a programului, precum și printr-un sistem performant de management de la distanță. Companiile au trecut din etapa de panică provocată de pandemie și de criza medicală, în cea de teamă pentru viitorul lor. În acest moment, și-au așezat în cea mai mare parte sistemele de muncă de la distanță, iar acum vine partea de adaptare și sprijinire a angajaților, de la manageri la toți membrii echipelor. Așadar, există o nevoie accentuată pentru programe de învățare în ce privește un bun management al muncii de la distanță”, a declarat Petru Păcuraru, fondator al HPDI. 

Potrivit fondatorului companiei, singurul serviciu care nu a înregistrat scăderi notabile în această perioadă a fost coaching-ul. Companiile vor avea însă nevoie să își păstreze agilitatea și să reclădească coeziunea în cadrul echipelor, iar pentru acest lucru sesiunile de training online vor fi foarte importante în următoarea perioadă. Pentru a le veni în ajutor, HPDI a creat și lansat recent Becoming the Digital Manager, un program integrat care conține ingredientele necesare actului de management la distanță. Programul are în componență cinci webinarii a câte trei ore, fiecare concentrându-se pe câte o tematică vitală pentru funcționarea echipelor în sistem de muncă de acasă: eficiență, managementul schimbării, instrumente tehnologice utile, luarea deciziilor sub presiune, rezistență și motivație. Experiența de învățare este întregită prin folosirea unei aplicații mobile care formează o comunitate virtuală pe parcursul webinariilor, precum și după finalizarea acestora, și asigură o comunicare eficientă între trainer și participanți. 

“Am lansat acest nou produs din dorința firească de a ne plia pe nevoile clienților și de a continua să le fim alături. Cererea pentru traininguri, în versiune digitală desigur, reîncepe să prindă contur și la nivel de piață. Noi am testat acest program în ultimele zile, pentru a vedea care este nivelul de interes. Până în prezent, consultanții și trainerii noștri au susținut mai multe webinarii și am constatat cu bucurie că am avut peste 1.500 de participanți în total. Ușor, ușor începe stabilizarea: oamenii simt nevoia de normalitate, chiar dacă este evident că vor mai urma șocuri. Anticipez că a doua jumătate din 2020 va fi una de reconstrucție, de reașezare, dar acesta este scenariul optimist”, a mai punctat Petru Păcuraru.

Becoming the Digital Manager este funcțional de aproape două săptămâni și a fost deja solicitat de către 15 companii din domenii precum: IT, retail, industria farmaceutică, producție. Programul face parte din seria de soluții digitale pe care HPDI le oferă în acest moment clienților săi și care include: traininguri digitale, webinarii personalizate, coaching, precum și soluții de sprijin pentru companiile cu programe din sfera de resurse umane în desfășurare, care au fost nevoite să le sisteze, iar acum nu au cu cine să le continue. Mai multe informații puteți găsi pe website-ul HPDI. 

Despre HPDI

HPDI (Human Performance Development International) este o companie din top 3 al pieței locale de training, team building și consultanță de resurse umane. Compania a fost înființată în 2001 de Petru Păcuraru și are în prezent peste 30 de angajați și colaboratori. Încă de la înființare, HPDI a beneficiat de sprijinul și know-how-ul lui Jim Bagnola, unul dintre cei mai cunoscuți consultanți și autori de leadership la nivel mondial, trainer pentru companii internaționale din diferite industrii, (de la petrol la comerț), organisme internaționale (NATO) și guvernamentale (NASA, Departamentul de Stat American). De-a lungul timpului, HPDI a colaborat cu peste 200 dintre cele mai mari companii active pe piața locală, printre care se numără: Raiffeisen, Legrand, BCR, Continental, Hutchinson, Dacia, GTS, Oracle, Oriflame, Honeywell, BCR, Unicredit etc. Pentru mai multe informații, vă rugăm să vizitați website-ul nostru la: https://www.hpdi.ro.

Monica Leulescu

Program integrat de training pentru management la distanță

Florin Antonescu
-
0
Program integrat de training pentru management la distanță

Compania de training, team building și consultanță de resurse umane Human Performance Development International (HPDI) a creat și a lansat programul integrat de management la distanță „Becoming the Digital Manager”. Programul conține cinci webinarii de câte trei ore. Fiecare webinar este caracterizat prin concentrarea „pe câte o tematică vitală pentru funcționarea echipelor în sistem de muncă de acasă: eficiență, managementul schimbării, instrumente tehnologice utile, luarea deciziilor sub presiune, rezistență și motivație. Experiența de învățare este întregită prin folosirea unei aplicații mobile care formează o comunitate virtuală pe parcursul webinariilor, precum și după finalizarea acestora și asigură o comunicare eficientă între trainer și participanți”. 

Fondatorul companiei HPDI,Petru Păcuraru (foto), explică: „Am lansat acest nou produs din dorința firească de a ne plia pe nevoile clienților și de a continua să le fim alături. Cererea pentru traininguri, în versiune digitală desigur, reîncepe să prindă contur și la nivel de piață. Noi am testat acest program în ultimele zile, pentru a vedea care este nivelul de interes. Până în prezent, consultanții și trainerii noștri au susținut mai multe webinarii și am constatat cu bucurie că am avut peste 1.500 de participanți în total. Ușor, ușor începe stabilizarea: oamenii simt nevoia de normalitate, chiar dacă este evident că vor mai urma șocuri. Anticipez că a doua jumătate din 2020 va fi una de reconstrucție, de reașezare, dar acesta este scenariul optimist”.

Programul „Becoming the Digital Manager” a înregistrat în primele două săptămâni de funcționare 15 solicitări de la companii din IT, retail, industria farmaceutică, producție. Este un program din seria de soluții digitale oferite de HPDI: traininguri digitale, webinarii personalizate, coaching, soluții de sprijin pentru companiile cu programe din sfera de resurse umane în desfășurare, care au fost nevoite să le sisteze, iar acum nu au cu cine să le continue. 

În ansamblu, HPDI constată că piața serviciilor de training, teambuilding și consultanță în resurse umane a înregistrat în martie cu trei sferturi mai puține proiecte decât în mod obișnuit. O altă constatare este că „în prezent, mediul de afaceri a intrat într-o perioadă de adaptare, iar circa 80% dintre multinaționale și companiile mari, cu peste 1000 de angajați, au reușit să pună la punct strategii funcționale pentru munca la domiciliu”.

Petru Păcuraru caracterizează situația actuală: „Pandemia Covid-19 și restricțiile pe care le-a adus cu sine au însemnat înghețarea industriei noastre pentru o perioadă încă nedefinită, dar pe care ne-o dorim cât mai scurtă. Practic, aproape toate proiectele de training și teambuilding au fost sistate. Programele de învățare și dezvoltare au fost oprite, iar prioritățile companiilor s-au mutat aproape exclusiv în zona de supraviețuire, siguranță și continuitate în business. Acum, la aproape o lună de când marea majoritate a companiilor care și-au putut trimite angajații să muncească de acasă au făcut-o, observăm că, datorită migrării în digital, a început să crească interesul pentru webinarii. Oamenii simt nevoia de ajutor în tranziția de la munca de la birou la cea de acasă, iar acest lucru se întâmplă prin stabilirea unor proceduri de lucru, prin ajustarea mentalității și a programului, precum și printr-un sistem performant de management de la distanță. Companiile au trecut din etapa de panică provocată de pandemie și de criza medicală, în cea de teamă pentru viitorul lor. În acest moment, și-au așezat în cea mai mare parte sistemele de muncă de la distanță, iar acum vine partea de adaptare și sprijinire a angajaților, de la manageri la toți membrii echipelor. Așadar, există o nevoie accentuată pentru programe de învățare în ce privește un bun management al muncii de la distanță”.

Leonardo Badea (BNR): Criza actuală ne demonstrează că este necesar să creștem robustețea economiei locale

Leonardo Badea
-
0
Leonardo Badea (BNR): Criza actuală ne demonstrează că este necesar să creștem robustețea economiei locale

Ultimele două crize majore, cea financiară declanșată în 2007 (continuată la nivel european prin criza datoriilor suverane) și criza sanitară pe care acum ne luptăm împreună să o depășim (care își asociază efecte economice și sociale extrem de severe), ne arată că nu este suficientă consolidarea unui singur segment al mecanismului macroeconomic, spre exemplu sistemul bancar, mai ales atunci când interconectările între sectoare sunt inevitabil extrem de puternice. Lupta împotriva fragilității sistemelor este adevărata provocare în momentul actual. Nassim Nicholas Taleb, în lucrarea Antifragile: Things That Gain from Disorder aprecia: “Antifragility is beyond resilience or robustness. The resilient resists shocks and stays the same; the antifragile gets better.” Pentru a  ajunge să ne depășim fragilitatea  trebuie în primul rând să creștem robustetea sectorului productiv, aceasta este cea mai mare provocare.

Într-adevăr, măsurile concertate și (în mare parte) coordonate la nivel internațional, european și național au făcut ca sistemul financiar să fie mult mai solid astăzi. Această robustețe dobândită prin amplificarea semnificativă a cerințelor prudențiale (capital, lichiditate, guvernanță, sisteme, proceduri, competențe etc.) îi permite inclusiv să reziste o perioadă de timp în condiții economice de o adversitate deosebită, continuând să-și îndeplinească de o manieră cel puțin satisfăcătoare funcțiile critice și ulterior să aibă un aport semnificativ la recuperarea economică. Sigur acest lucru nu înseamnă că totul funcționează bine în cadrul sectorului financiar, existând suficiente segmente ale ciclului de afaceri,  de exemplu comportamentul față de consumatori și etica de afaceri, în unele cazuri, care lasă mult loc pentru îmbunătățire. Dar din punct de vedere al solidității financiare sistemul în ansamblu este mult mai pregătit să treacă printr-o criză decât era în urmă cu zece ani.

În sectorul economiei reale realizăm acum însă că există vulnerabilități considerabile (nu doar în România ci peste tot în lume): dependențe excesive de furnizori unici și lanțuri extinse (transfrontaliere) de aprovizionare, dimensiuni minimale ale stocurilor, gamă redusă de producție (specializare), fragilitate financiară a companiilor(capital, lichiditate, acces la finanțare) etc.

Aceste vulnerabilități au ieșit în evidență, puternic creionate de actuala criză determinată de pandemia Covid-19. Reacțiile autorităților statale au fost în cea mai mare parte de urgență încercând să limiteze efectele pandemiei asupra situației generale a populației și asupra sistemului economic. Este însă evident că trebuie să gândim altfel de acum înainte, din punct de vedere al obiectivelor și mijloacelor folosite, reconstrucția și dezvoltarea economiei.

Am putea în timp, atunci când vom începe refacerea economiei după criză, să încercăm să clădim un sistem economic mai rezistent la astfel de crize caracterizate prin afectarea lanțurilor de aprovizionare și realocarea dramatică a cererii de la un sector de activitate la altul, pe baza unui model apropiat de cel pe care l-am urmat pentru consolidarea sectorului financiar.

Am putea sa regândim sistemul economic național astfel încât acesta sa poate avea capacitatea de răspuns rapidă la o criză pandemică, astfel:

(1) companiile care dețin spații pentru evenimente ar putea fi stimulate financiar ca, din proiectare sau prin adaptare, o anumită cotă din acestea să aibă capacitatea de a se transforma rapid în spații pentru îngrijirea bolnavilor;

(2) spitalele private ar putea beneficia de reduceri de impozit dacă ar adăuga funcționalități de tip ATI pentru un număr minim de paturi;

(3) demararea unui program național pentru formarea unor grupuri de lucrători voluntari din domeniul sănătății de urgență instruiți pentru a face față scenariilor de criză sanitară;

(4) producătorii de bunuri neesențiale ar putea fi ajutați pentru a investi în tehnologii de producție care să le permită să-și transforme producția în mărfuri esențiale atunci când este nevoie;

(5) guvernul ar putea stimula financiar producătorii de bunuri de urgență neperisabile (cum ar fi medicamente, măști medicale, combinezoane, dezinfectanți etc) să păstreze întotdeauna la dispoziție stocuri (rezerve) suplimentare celor uzuale  care să acopere necesarul de consum pentru cel puțin o anumită perioadă de timp;

(6) companiile din domenii cheie ar putea fi susținute pentru a menține o parte din capacitatea totală de aprovizionare pe plan intern, ceea ce le-ar face mai rezistente la șocurile globale;

(7) spitalele private ar putea fi canalizate pentru a avea contracte de tip întreruptibil (similar companiilor din domeniul energiei) astfel încât să poată să elibereze în mod oficial resursele către serviciul național de sănătate în perioadele de urgență.

Implicarea statului în cadrul acestor programe adresate sectorului privat este necesară pentru că altfel, în perioadele de normalitate, costurile ar reduce competitivitatea companiilor care implementează aceste strategii, ele putând fi eliminate de pe piață de companiile focalizate exclusiv pe termen scurt, care ignoră nevoia de durabilitate pe termen lung și utilitatea socială.

Unii cititori ar putea interpreta aceste propuneri ca o pledoarie pentru un stat puternic și supradimensionat. În realitate însă, ceea ce ne dorim este doar un stat înțelept, care prin astfel de reforme structurale să stimuleze și să susțină creșterea robusteții și versatilității sectorului privat al economiei. De fapt scopul nu este atât un stat puternic cât un sector privat puternic, capabil să traverseze o criză similară celei de astăzi, consolidat prin diversificarea rețelelor de aprovizionare, creșterea capacității de răspuns la excedent temporar de cerere, mai multă adaptabilitate a liniilor de producție etc.

Astfel, companiile vor deveni de fapt mai puțin dependente de intervenția salvatoare (și extraordinar de costisitoare) a statului în situația unor crize viitoare. Cu alte cuvinte, statul ar putea plăti mai puțin (suportabil) în timpurile bune pentru a avea un sector economic privat care să nu necesite cheltuieli exorbitante in situații de criza. Până la urmă, argumentul este similar celui care a stat la baza sporirii reglementărilor și cerințelor prudențiale în cadrul sectorului financiar: este mai ieftin să susții un efort de consolidare în perioade economice favorabile decât să suporți în timp de criză efectele fragilității sistemului și pe cele ale repornirii sale.

Vor fi și cititori care vor spune că nu orice stat își poate permite cheltuiala susținerii unor astfel de programe, că unele state au spațiu fiscal redus iar orice cheltuială îndreptată în această direcție ar însemna să se împuțineze resursele pentru sănătate, educație, protecție socială, investiții etc. În parte este adevărat: mix-ul optim de politici nu este niciodată ușor de găsit și nici lesne de implementat.

Doar că pe timp de criză costul este suportat oricum, întotdeauna, într-o formă sau alta, de toate statele și toate comunitățile. Așadar avem nevoie doar de o schimbare de optică: să fim de acord să renunțăm puțin la nivelul maxim de bunăstare pe care l-am putea avea în vremurile bune pentru ca să reducem intensitatea pierderilor și a suferințelor pe timp de criză. Ajungem astfel înapoi la un alt vechi principiu: netezirea amplitudinii ciclurilor economice. Doar că am face asta nu numai prin lărgirea spațiului fiscal (deficite mici sau surplusuri) în timp perioade favorabile ci si prin susținerea unor transformări structurale (alt concept foarte popular și general acceptat) de natură să sporească abilitatea firmelor private de a acționa chiar ele în sens contra-ciclic, cu un comportament de natură să reducă amploarea efectelor negative data viitoare când ne vom confrunta cu o criză similară.

O altă abordare inexactă apărută în ultima perioadă în spațiul public este să se interpreteze orice demers de consolidare la nivel local sau regional ca o mișcare anti-globalizare și anti-integrare. Nu cred că aceasta este calea corectă de urmat iar propunerile de mai sus categoric nu vin dintr-o astfel de perspectivă izolaționistă și protecționistă. Cred că de fapt cele două abordări sunt complementare și nu antitetice. Consolidarea economiei locale nu contravine principiilor globalizării și nu trebuie privită în opoziție cu aceasta. Consolidarea nodurilor rețelei nu slăbește puterea legăturilor dintre ele și nu afectează coeziunea acesteia, ci din contră, ii sporește rezistența la șocuri și îi crește omogenitatea. Este similar cu a spune ca o  Românie puternică este în beneficiul unei Uniuni Europene mai durabile și cu rezistență în timp, nu împotriva ei. Este același raționament (dovedit corect) pe care îl promovăm la nivelul indivizilor și societății atunci când apreciem că reducerea inegalităților crește coeziunea socială și a comunităților.

Așa cum orice călătorie importantă începe cu un prim pas și demersurile propuse pot avea o abordare graduală. Putem începe cu unul sau câteva sectoare pe care le considerăm cheie și apoi pe baza experienței dobândite am putea extinde aceste programe și către alte sectoare. De exemplu am putea viza pentru început sectorul serviciilor medicale private, al producerii echipamentelor medicale și consumabilelor aferente. Si nu există nici un motiv pentru care abordarea să nu fie una cât se poate de liberală și concurențială. Statul trebuie doar să-și angajeze sprijinul și să stabilească regulile, pentru că sectorul privat nu va întârzia să vină cu proiecte și propuneri. Dovada am avut-o chiar în aceste săptămâni când din proprie inițiativă companii private și-au manifestat public disponibilitatea sau chiar au demarat rapid modificări ale liniilor de producție pentru a răspunde cererii nou apărute (ex. dezinfectanți, măști, combinezoane etc.).

ECONOMIA „LA RELANTI”- CHEIA REVENIRII DIN CRIZA CORONAVIRUS

Economistul
-
0
ECONOMIA „LA RELANTI”- CHEIA REVENIRII DIN CRIZA CORONAVIRUS

*** CONAF propune Guvernului să acorde sectorului privat un stimul în cuantum de 5500 lei (câștigul salarial mediul brut) pe perioada stării de urgență pentru fiecare angajat păstrat timp de 6 luni.

*** CONAF propune eliminarea șomajului tehnic și alternanța muncii  clasice cu cea de acasă.

Economia la turație mică, scoasă din viteză dar continuând să funcționeze chiar și moderat în condițiile date, reprezintă soluția depășirii perioadei de criză în condiții care să ne permită ulterior o revenire economică, fără pierderi substanțiale. Este momentul să ne concentrăm pe acțiuni care se vor propaga în evoluția viitoare a economiei. Suntem conștienți că imediat după criza actuală, o altă criză iminentă, cea economică, va izbucni, iar pentru a nu fi afectați în proporție covârșitoare, trebuie să acționăm acum pentru un viitor independent de măsurile de reducere și prevenție a îmbolnăvirii cu coronavirus și a crizei din sănătate prin care trec toate statele lumii.

România trebuie să se reinventeze și să acorde o atenție sporită sectorului privat, singurul capabil să susțină economic revenirea din criză prin subvenții de la guvern în cuantumul câștigului salarial mediu brut (5500 lei brut) pe perioada stării de urgență, pentru fiecare angajat păstrat timp de 6 luni. Astfel spus, în loc să stimulăm creșterea ratei șomajului, fie chiar și a celui tehnic, stimulăm păstrarea locurilor de muncă, plata contribuțiilor salariale la bugetul de stat și siguranța locului de muncă pentru angajat.

Distanțarea socială se dovedește a fi o măsură bună în condițiile pandemiei, însă distanțarea de economia reală va crea pe viitor probleme greu de rezolvat. Pentru a echilibra măsurile de distanțare socială de cele de stimulare a antreprenorilor prin impulsionarea acestora să păstreze personalul lucrativ, aceștia din urmă ar putea presta munca de acasă alternativ cu cea clasică, astfel încât la nivelul societăților impactul crizei create de coronavirus se va diminua, iar angajatul va ieși din izolarea la domiciliu. Ușor, ușor, societatea trebuie să își continuie evoluția, iar măsurile de pandemie trebuie alternate cu cele de revenire a ciclului economic normal.

Eliminarea șomajului tehnic și înlocuirea lui cu măsuri de stimulare a companiilor private în cuantumul salariului mediu brut, va elimina și inechitatea dintre sectorul public și cel privat.

În prezent angajații din aparatul bugetar nu simt presiunea pierderii locului de muncă și nici diminuarea nivelului de trai, în timp ce cei din sectorul privat „tremură” de teama pierderii serviciului și implicit a inchiderii afacerilor din sectoarele afectate.

Măsura, pe langă impactul benefic în economie, o rată a șomajului mult mai mică, are și un impact emoțional: recâștigarea încrederii celor care susțin economia românească.

Fără stimulente acordate mediului privat, rata șomajului ar putea depăși 10% la nivel mondial, iar experiența crizelor anterioare ne-a învățat că, cu cât este mai tardivă redresarea companiilor cu atât se va prelungi asistența socială a angajaților disponibilizați, iar consumul va avea de suferit, creându-se astfel dezechilibre fundamentale în economie.

Cristina Chiriac, președintele CONAF, explică: „Această măsură ar poziționa economia românească „la relanti” în timpul pandemiei de COVID -19. Subvenționarea salariilor de la stat este menită să păstreze locurile de muncă, iar perioada de activitate lucrativă ar putea alterna cu cea de lucru la domiciliu a angajaților.  Criza creată de coronavirus a scos în evidență numeroase provocări pentru economie, mai ales în țările cu venituri mici, așa cum este și cazul României. În prezent, trebuie luate măsuri decisive și coorodonate pentru a minimiza impactul uman și economic viitor. Prin aceste măsuri ne dorim menținerea stabilității financiare, reducerea la minimum a pierderii locurilor de muncă și cel mai important, menținerea afacerilor în stare de funcționare. „

CONAF amintește de modelul matematic găsit de Israel prin care economia va reporni după criza creată de coronavirus. Modelul se bazează pe închidere intermitentă a activității sociale și economice.

„Acest model îmbină cele două crize: cea epidemiologică, de distanțare socială și cea de continuare a activității economice, deși la parametri reduși”, a explicat președintele CONAF.

„De cele mai multe ori soluția e în fața noastră, nu trebuie să inventăm nimic ci să adaptăm economia reală la soluții și modele care deja există și au fost testate. S-a dovedit științific că, o strategie de muncă de cinci zile și zece zile oprite, va fi mult mai suportabilă pentru economie și va reduce impactul creat de coronavirus, împiedicând astfel prăbușirea multor sectoare și aruncând oamenii în șomaj și sărăcie”, a concluzionat Cristina Chiriac, Președinte CONAF.

Ce măsuri au început să ia țările pe perioada crizei Covid-19

Economistul
-
0
Ce măsuri au început să ia țările pe perioada crizei Covid-19

Autor: Mihaela Mitroi(foto), Partener, Asistență Fiscală și Juridică, EY România, lider al activității de consultanță fiscală și juridică în clusterul de Sud al regiunii EY Europa Centrală și de Sud-Est și Asia Centrală (CESA)

Toate studiile publicate în ultima vreme sugerează că pandemia COVID-19 va aduce recesiune economică și, din păcate, primele efecte se văd deja: companiile încep să aibă dificultăți în executarea contractelor, unele au fost nevoite să își trimită angajații în șomaj tehnic și, cel mai rău, unele au decis să își închidă activitatea. În acest context, statele din întreaga lume sunt forțate să vină cu măsuri concrete care să ajute companiile și să le ghideze printr-un plan de acțiune prompt.

Măsurile întreprinse de România par să fie destul de similare cu cele luate la nivelul altor state membre ale Uniunii Europene. În analiză sunt luate în considerare câteva dintre ele, cu mențiunea că fiecare dintre țările prezentate mai jos implementează și alte măsuri, unele deja anunțate și publicate, altele la care încă se lucrează la clarificări și reglementări.

Austria a anunțat implementarea unei scheme de ajutor de stat ce ar urma să ofere 4 miliarde de euro pentru companiile care și-au diminuat veniturile ca urmare a pandemiei. Se are în vedere și implementarea unei scheme de finanțare a companiilor cu operațiuni în Austria.

S-a adoptat măsura posibilității reducerii programului de lucru la 10% din timpul de lucru anterior (deci până la 90%) pe parcursul a 3 luni. Angajatul are dreptul la continuitatea remunerării, în valoare de 80 până la 90% din remunerația netă anterioară (rata netă de compensare), care trebuie plătită de angajator. Cu toate acestea, angajatorul suportă doar costurile pentru orele efectiv lucrate în timpul muncii de scurtă durată (de exemplu, dacă angajatul lucrează doar 10%, angajatorul suportă costuri în valoare de 10% din rata netă de compensare). Suma reprezentând diferența dintre plata pentru orele lucrate și rata netă de compensare va fi compensată de AMS (Agenția Națională a Forței de Muncă). Astfel, există un sprijin financiar puternic din partea AMS, care va ajuta angajatorul să mențină contractele de muncă.

Și Finlanda a anunțat o serie de măsuri în contextul pandemiei, mai exact, contribuabilii pot solicita o extensie pentru depunerea declarațiilor privind impozitul pe profit sau aceștia pot solicita anumite modalități de plată pentru impozitele aferente. Similar cu măsurile implementate de alte state, nu se vor percepe sancțiuni pentru depunerea cu întârziere a declarațiilor de TVA. O altă măsură importantă este aceea a reducerii contribuției sociale la nivel de angajator cu 2,6%, măsură ce va fi pusă în aplicare cel târziu la 1 iunie 2020 și va fi valabilă până la 31 decembrie 2020.

Franța oferă, la rândul ei, amânări de la plata taxelor și a contribuțiilor sociale, precum și credite fiscale pentru întreprinderile afectate (reducerea suplimentară a impozitelor pentru întreprinderile afectate direct). De asemenea, oferă sume de bani pentru IMM-uri și a fost anunțată și intenția de a se asigura plăți către angajații care nu pot lucra de acasă.

Germania asigură împrumuturi de până la 1 miliard de euro care pot fi accesate pe o perioadă mai mare de 5 ani, fie sub 5 ani sau pe o perioadă nespecificată, de companii mari, IMM-uri și persoane fizice autorizate, împrumutul maxim echivalând cu 25% din veniturile din 2019 sau de două ori costurile cu personalul, luând în considerare necesitățile de finanțare pe o perioadă de 18 luni pentru companiile mici și mijloci și de 12 luni pentru companiile mari. În ceea ce privește salariații, statul oferă finanțare de până la 67% din salariul net și sunt impuse plafoane pentru angajații cu salarii mari.

Italia, țara cea mai afectată de pandemie, a autorizat un moratoriu care vizează inclusiv ipotecile. Oferă asistență pentru plata serviciilor și a adoptat amânarea tuturor plăților pentru utilități (apă, gaz și electricitate) până la 30 aprilie. În plus, dobânda pentru IMM-uri este redusă timp de 12 luni și se are în vedere amânarea plății taxelor.

Olanda a propus amânarea plății impozitelor, fără să perceapă penalități pentru neplată în perioada următoare. În anumite situații, penalitatea de declarare cu întârziere este redusă de la 4% sau 8% (cazuri speciale), la 0,01%. Pentru companiile cele mai afectate, cele care au o reducere a cifrei de afaceri mai mare de 20%, sunt oferite fonduri ce acoperă până la 90% din salariile angajaților (în funcție de reducerea cifrei de afaceri). Acest ajutor de stat este disponibil pe o perioadă de 3 luni, cu opțiunea de a se putea prelungi cu încă 3 luni. Bugetul de stat este majorat de la 400 de milioane de euro, la 1,5 miliarde de euro.

Portugalia a introdus o linie de credit în valoare de 3 miliarde de euro pentru companiile afectate de COVID 19 (o companie poate beneficia de până la 1,5 milioane de euro). Companiile afectate de criză, care nu își concediază angajații, pot declanșa o disponibilizare simplificată, mai exact angajații vor primi 2/3 din salariu (70% plătite de stat și 30% de către angajator).

Spania a introdus un plan de stimulare a economiei ce are un buget de 18,23 miliarde de euro și a suplimentat bugetele administrațiilor locale (1 miliard de euro) și ale serviciilor sociale (25 miliarde de euro). În plus, s-au introdus amânări de 3 luni la plata impozitelor. Pentru sectorul turistic este prevăzut un buget de 400 milioane de euro.

Din Spațiul Economic European, Norvegia a introdus o măsură referitoare la impozitul pe profit, astfel încât companiile care înregistrează pierderi în 2020 le pot compensa cu profiturile din 2018 sau 2019. S-a amânat data la care se face plata celei de-a doua tranșe a impozitului pe profit, din 15 aprilie 2020, până la 1 septembrie 2020 și plata contribuției de securitate socială a angajatorilor, din 15 mai, până pe 15 august 2020. Alte măsuri avute în vedere vizează TVA, și anume reducerea temporară a cotei de TVA pentru transportul de călători, cazare și muzee (de la 12% la 8%, până la 31 octombrie 2020) și amânarea datei pentru plata TVA (din 14 aprilie, pentru 10 iunie). În plus, s-a introdus o schemă de garanții de stat pentru noi împrumuturi bancare pentru întreprinderile mici și mijlocii care suferă pierderi ca urmare a Covid-19. Zilele plătite pentru îngrijirea copiilor mici sunt dublate la 20 de zile (angajatorii trebuie să plătească 3 zile, iar statul plătește restul).

Și România a implementat o serie de măsuri asemănătoare precum:

  • bonificația pentru plata anticipată a impozitului pe profit/impozitul pe veniturile microîntreprinderilor;
  • amânarea plății TVA în vamă pentru importatorii de kituri de testare, medicamente și echipamente de protecție pentru COVID-19;
  • amânarea de la 31 martie, la 30 iunie 2020, a termenului de plată pentru impozitul pe clădiri, pentru impozitul pe teren, respectiv impozitul pe mijloacele de transport, precum și a termenului pentru acordarea bonificației pentru plata anticipată;
  • nu se vor calcula dobânzi și penalități de întârziere pentru obligațiile fiscale scadente după data intrării în vigoare a OUG 29/21.03.2020, neachitate până la expirarea unui termen de 30 de zile de la data încetării stării de urgență, respectiv 16 mai 2020;
  • modificarea valorii plăților parțiale anticipate pentru contribuabilii care declară impozitul pe profit anual – Art. VIII din O.U.G. nr. 29/2020. Contribuabilii pot efectua plățile parțiale datorate în anul 2020 la valoarea profitului calculat pe primul trimestru al anului curent;
  • indemnizațiile de șomaj tehnic se vor putea deconta din bugetul asigurărilor de șomaj, în limita a 75% din câștigul salarial mediu brut (5.429 lei), pentru angajatorii care reduc sau întrerup temporar activitatea total sau parțial pe perioada stării de urgență;
  • zile libere acordate părinților pentru supravegherea copiilor, în situația închiderii temporare a unităților de învățământ, pentru toate zilele lucrătoare de pe durata stării de urgență cu o indemnizație de 75% din salariul brut lunar, dar nu mai mare de 75% din salariul mediu brut lunar la nivel național;
  • ajutor pentru IMM-uri sub formă de amânări la plată pentru serviciile de utilități: electricitate, gaze naturale, apă, servicii telefonice și internet și plata chiriei precum și garanții de stat pentru credite și alte granturi.

Observăm astfel că statele europene oferă sume importante pentru a sprijini companiile în dificultate și, suplimentar, vedem și alte măsuri care au scopul de a minimiza riscul unei crize economice (amânarea plății taxelor, neperceperea de dobânzi și penalități de întârziere, reduceri temporare de taxe, măsuri pentru cele mai afectate sectoare, șomaj tehnic).

Deși, în acest moment, cel mai important lucru este să fim sănătoși, nu trebuie să ignorăm faptul că această pandemie va afecta nu numai fizicul, ci și moralul societății. De aceea, trebuie să venim cu soluții fiabile, iar pentru a le avea este important să fie păstrat în continuare un dialog constant între principalii jucători: autorități, mediul de business și asociațiile profesionale. Și, în același timp, să urmărim care sunt măsurile pe care statele lumii le gândesc pentru perioada de după criză.

FNGCIMM calibreaza mecanismele de garantare si comunicare ce vor permite amanarea si esalonarea la plata a dobanzilor la creditele ipotecare ale persoanelor fizice afectate de pandemia COVID-19

Economistul
-
0
FNGCIMM calibreaza mecanismele de garantare si comunicare ce vor permite amanarea si esalonarea la plata a dobanzilor la creditele ipotecare ale persoanelor fizice afectate de pandemia COVID-19

Fondul National de Garantare a Creditelor pentru Intreprinderile Mici si Mijlocii este direct implicat in mecanismele financiare ce vor operationaliza facilitățile de suspendare și amânare la plată a  obligațiilor de plată a dobânzilor aferente creditelor ipotecare, oferite debitorilor persoane fizice în baza OUG nr.37/30.03.2020, privind acordarea unor facilități pentru creditele acordate de instituțiile de credit și de instituțiile financiare nebancare. Rolul FNGCIMM este de a garanta creditorilor sumele reprezentand dobanzi amanate la plata si de a prelua riscul neindeplinirii obligatiilor ce le revin debitorilor, pe perioada rambursării dobânzilor eșalonate în 60 de rate egale, cu dobândă 0% .

Aplicarea cat mai rapida a prevederilor actului normativ, ce ofera posibilitatea de amanare la plata, cu perioade de pana la 9 luni (fără a putea depăși data de 31 decembrie 2020), a ratelor scadente imprumuturilor (rate de capital, dobanzi si comisioane), vine in spijinul mediulului de afaceri, precum si a persoanele fizice a caror venituri au fost afectate, direct sau indirect, de pandemia COVID-19.

Consecvent rolului său anticiclic, FNGCIMM se manifestă și în cazul acestor facilități ca vector de susținere și implementare a politicilor publice, fiind abilitat să emită scrisori de garanție pentru dobânzile eșalonate la creditele ipotecare ale persoanelor fizice. Conform OUG 37/30.03.2020, creditorii vor aproba solicitările debitorilor si perioada de amânare a ratelor, numărul de rate, modul de eșalonare și garantare a dobânzilor. Acordarea facilității de suspendare a obligației de plată a ratelor trebuie transmisa de catre debitor intr-un interval de pana la  45 de zile de la intrarea în vigoare a prevederilor Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 37/2020 (până la data de 14 mai 2020 inclusiv). Graficul de rambursare se comunică în termen de 5 zile debitorilor eligibili, iar până la data de 15 iunie 2020, creditorii pot solicita FNGCIMM emiterea scrisorilor de garanție pentru debitorii eligibili din portofoliul său, pentru acordarea facilităților de suspendare a obligațiilor de plată a ratelor pentru creditele ipotecare.

FNGCIMM isi calibreaza activitatea operațională  pentru a gestiona eficient și operativ volumul de solicitari ce vor veni din partea creditorilor si asigura creditorii parteneri ca pot prelua în flux normal cererile formulate de clienții lor, întrucât  este in deplina capacitate de preluare a riscurilor de nerambursare a dobanzilor de către debitori.

„Dorim sa transmitem, atat creditorilor, cat si debitorilor, un mesaj de incurajare si incredere.   Ordonanta de urgenta privind privind acordarea unor facilități pentru creditele acordate de instituțiile de credit și de instituțiile financiare nebancare, ofera parghii eficiente  pe care Guvernul le pune la dispozitia atat a debitorilor, cat si a sistemului bancar. O buna cunoastere a cadrului legislativ, o abordare pragmatica  si o comunicare facila in cadrul parteneriatului pe care ni-l asumam prin punerea in opera a acestui act normativ, ne vor ajuta pe toti sa  întărim încrederea în actul de creditare și să depasim aceasta perioada dificila. Suntem alaturi de toti cei afectati si am convingerea, ca impreuna vom gasi cele mai bune solutii .“- Dumitru Nancu – Director general FNGCIMM

Sponsorizările în timpul pandemiei – cum le direcționăm eficient

Economistul
-
0
Sponsorizările în timpul pandemiei – cum le direcționăm eficient

Material de opinie de Mihaela Popescu, Director Servicii Fiscale, și Anca Preda, Consultant Senior Taxe Directe, Deloitte România

Mobilizarea companiilor care au anunțat sponsorizări și donații pentru a ajuta statul român în lupta cu COVID-19 este remarcabilă. Firmele pot recupera o parte din acest ajutor sub forma unei reduceri de la plata impozitului pe profit, în proporție de 20% din impozit (dar nu mai mult de 0,75% din cifra de afaceri). Este de reținut că acest credit fiscal poate fi reportat pe o perioadă de șapte ani dacă nu poate fi folosit în întregime în anul curent sau dacă societatea înregistrează pierderi. Ce se schimbă în această perioadă?

Către ce entități direcționăm sponsorizarea?

Potrivit legii nr. 32/1994 privind sponsorizarea, atât persoanele juridice fără scop lucrativ, inclusiv organizațiile non-profit, cât și instituțiile și autoritățile publice, inclusiv organele de specialitate ale administrației publice, pot fi beneficiari ai sponsorizărilor.

În contextul pandemiei, autoritățile publice au anunțat că acceptă sponsorizări din partea companiilor fie direct, prin instituțiile publice, unitățile medicale (spitalele), dar și prin organizația non-profit Crucea Roșie, care și-a pus la bătaie toate resursele în combaterea acestui virus, prin susținerea celor din prima linie și a pacienților cu echipamentele necesare.

Unde pot merge banii din sponsorizări?

Sponsorizarea trebuie să aibă un scop bine definit. În vremea pandemiei, sponsorizările se pot acorda în anumite scopuri, și anume: științific, pentru cercetare fundamentală și aplicată (de exemplu pentru descoperirea unui vaccin sau testarea unor tratamente medicamentoase), umanitar (hrană pentru spitale), medico-sanitar (aparatură, echipamente de protecție medicală, alte consumabile pentru protejarea sănătății oamenilor), de asistență și servicii sociale (de exemplu, punerea la dispoziție de mașini pentru cumpărături destinate persoanelor vârstnice).

De asemenea, ca regulă generală, beneficiarul unei sponsorizări trebuie să fie înregistrat în Registrul entităților/unităților de cult. În caz contrar, compania care acordă sponsorizarea nu beneficiază de creditul fiscal prevăzut de reglementările în vigoare. Însă instituțiile publice nu au obligația înscrierii în acest registru, așadar firmele pot obține creditul fiscal acordat pentru sponsorizare în aceste cazuri.

De ce fel de documentație avem nevoie?

Societățile trebuie să se asigure că există un contract încheiat între părți înainte de acordarea sponsorizărilor, contract care să conțină toate elementele prevăzute de Legea Sponsorizării (printre care amintim: obiectul, durata, valoarea și drepturile și obligațiile părților).

De asemenea, pentru sponsorizările constând în bunuri materiale, acestea trebuie să fie evaluate, prin actul juridic încheiat, la valoarea lor reală din momentul predării către beneficiar.

Dacă societatea a achiziționat bunurile care sunt acordate ca sponsorizare, aceasta nu  colectează TVA dacă valoarea sponsorizării nu depășește 3‰ din cifra de afaceri calculată din perspectiva TVA, conform legii.

De asemenea, trebuie avut în vedere faptul că, în cazul în care sponsorizarea nu îndeplinește condițiile substanțiale și pe cele prevăzute în Legea Sponsorizări și în Codul Fiscal, pentru sumele / bunurile acordate drept sponsorizare nu se poate beneficia de credit fiscal.

Prin urmare, companiile pot contribui pe scară largă la combaterea COVID-19 prin susținerea autorităților/instituțiilor publice implicate în acest „război”, beneficiind, totodată, de posibilitatea reducerii impozitului pe profit.

Mai multe informații și recomandări pentru companii legate de modul în care se pot pregăti în contextul pandemiei de COVID-19 sunt disponibile în secțiunea dedicată de pe site-ul Deloitte România.

Pentru cele mai recente modificări legislative adoptate în contextul coronavirus, experții Reff & Asociații au creat și vor actualiza în permanență o secțiune dedicată, disponibilă aici.

Ministerul Afacerilor Externe salută marcarea, la 5 aprilie 2020, a Zilei NATO în România

Economistul
-
0
Ministerul Afacerilor Externe salută marcarea, la 5 aprilie 2020, a Zilei NATO în România

Apartenența la cea mai importantă Alianță din istorie, în care solidaritatea și unitatea reprezintă principiile esențiale, întregește profilul României de stat modern și democratic și contribuie la asigurarea securității naționale la un nivel fără precedent.

Spiritul de solidaritate și unitatea de acțiune între aliați se manifestă activ și în actualul context dificil, marcat de pandemia cu noul coronavirus. Ministerul Afacerilor Externe își exprimă compasiunea faţă de toate victimele generate de COVID-19 şi faţă de cei afectaţi de consecințele sale, precum și recunoștința profundă pentru cei aflaţi în prima linie a luptei împotriva pandemiei.

Contribuția NATO la susținerea eforturilor naționale de a gestiona această criză majoră reflectă angajamentele colective asumate de aliați și capacitatea NATO de a se adapta permanent. România este parte integrantă a eforturilor pe care Alianța Nord-Atlantică le depune în acest context. Totodată, țara noastră este un beneficiar al capabilităților și programelor aliate, precum cele în domeniul transportului aerian strategic, pe care le-a valorificat în vederea asigurării de echipamente și materiale medicale necesare.

În paralel cu eforturile de gestionare a pandemiei, Alianța continuă să-și îndeplinească misiunile fundamentale – apărarea colectivă a statelor membre, gestionarea crizelor și asigurarea securității prin cooperare. Răspunsul Alianței la provocările de securitate complexe care caracterizează contextul actual rămâne ferm, coerent și cuprinzător, fiind susținut prin solidaritatea între statele membre și prin cooperare cu țările partenere și organizațiile internaționale.

Cu fiecare an de apartenență la NATO, România și-a consolidat capacitatea de aliat activ și de încredere, de a contribui semnificativ atât la operațiunile și misiunile NATO, cât și la conturarea politicilor și deciziilor Alianței. În decursul ultimului an, țara noastră a continuat să fie un furnizor de securitate la nivel regional, euro-atlantic și internațional. Militarii români sunt prezenți în teatrele de operațiuni, precum cele din Afganistan și Irak, țara noastră oferă asistență țărilor partenere din vecinătate și participă la întărirea prezenței aliate pe flancul estic.

România va continua să contribuie, alături de ceilalți aliați, la consolidarea Alianței și la adaptarea ei la amenințările care pot afecta securitatea statelor membre. Va continua să acorde o atenție deosebită implementării măsurilor de consolidare a posturii de descurajare și apărare, inclusiv pe flancul estic. Va continua să pledeze pentru intensificarea sprijinului NATO pentru dezvoltarea capacităților de apărare și consolidarea rezilienței statelor partenere, atât din regiunea Mării Negre și din Balcanii de Vest, cât și din sudul continentului european.

Ministerul Afacerilor Externe aduce cu acest prilej un omagiu tuturor militarilor români care au fost sau sunt prezenți în teatrele de operații aliate şi care, prin profesionalismul şi jertfa lor, au contribuit în mod esențial la consolidarea profilului României în cadrul NATO.

Astăzi, la mai bine de 70 de ani de existență a Organizației și la 16 ani de la momentul aderării României, Alianța Nord-Atlantică reunește 30 de state care împărtășesc aceleași valori și obiective.

Informații suplimentare:

Începând cu anul 2005, conform prevederilor Legii 390/2004, prima duminică a lunii aprilie este declarată Ziua NATO în România. Această dată amintește atât momentul în care România a depus, la 29 martie 2004, instrumentele de ratificare la Departamentul de Stat american, SUA fiind depozitarul Tratatului Alianței Nord-Atlantice, cât și ceremonia arborării drapelului românesc la Cartierul General al NATO, în cadrul reuniunii ministeriale Aliate de la 2 aprilie 2004.

Ajutoare de stat: Comisia extinde cadrul temporar pentru ca statele membre să poată să accelereze cercetarea, testarea și fabricarea de produse relevante pentru coronavirus, să protejeze locurile de muncă și să sprijine și mai mult economia

Economistul
-
0
Ajutoare de stat: Comisia extinde cadrul temporar pentru ca statele membre să poată să accelereze cercetarea, testarea și fabricarea de produse relevante pentru coronavirus, să protejeze locurile de muncă și să sprijine și mai mult economia

Comisia Europeană a adoptat o modificare ce extinde cadrul temporar adoptat la 19 martie 2020 pentru ca statele membre să poată să accelereze cercetarea, testarea și fabricarea de produse relevante pentru coronavirus, să protejeze locurile de muncă și să sprijine și mai mult economia în contextul epidemiei de coronavirus. Cadrul temporar modificat vine în completarea altor numeroase posibilități aflate deja la dispoziția statelor membre pentru a atenua impactul socioeconomic al epidemiei de coronavirus, în conformitate cu normele UE privind ajutoarele de stat.03/04/2020

Vicepreședinta executivă Margrethe Vestager, responsabilă cu politica în domeniul concurenței, a declarat: „Modificarea adusă astăzi cadrului temporar le va permite statelor membre să sprijine în și mai mare măsură întreprinderile care dezvoltă și fabrică produsele atât de necesare pentru combaterea coronavirusului, cum ar fi vaccinurile, medicamentele, dispozitivele medicale, dezinfectanții și echipamentele de protecție. Trebuie să acționăm într-un mod coordonat. Deci, se poate acorda un sprijin suplimentar pentru proiectele transfrontaliere dintre statele membre și pentru livrarea rapidă a produselor. În plus, am extins cadrul temporar pentru a le oferi statelor membre noi posibilități de reducere a constrângerilor în materie de lichidități cu care se confruntă întreprinderile și pentru a salva locuri de muncă în sectoarele și regiunile deosebit de afectate de această criză.” 

La 19 martie, Comisia a adoptat, în temeiul articolului 107 alineatul (3) litera (b) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, un nou cadru temporar privind ajutoarele de stat pentru a sprijini economia în contextul epidemiei de coronavirus. Cadrul temporar recunoaște faptul că întreaga economie a UE se confruntă cu o perturbare gravă și le permite statelor membre să utilizeze flexibilitatea deplină prevăzută în normele privind ajutoarele de stat pentru a sprijini economia, limitând totodată consecințele negative asupra condițiilor de concurență echitabile din cadrul pieței unice.

Modificarea adoptată astăzi extinde cadrul temporar prin oferirea a cinci tipuri suplimentare de măsuri de ajutor:

  1. sprijin pentru cercetarea și dezvoltarea (C&D) relevante pentru coronavirus:Pentru a face față actualei crize sanitare, statele membre pot să acorde ajutoare sub formă de granturi directe, avansuri rambursabile sau avantaje fiscale activităților de C&D relevante pentru antivirale aferente coronavirus și alte antivirale pertinente. Se poate acorda un bonus pentru proiectele de cooperare transfrontalieră între statele membre.
  2. sprijin pentru construirea și modernizarea infrastructurilor de testare: Statele membre pot să acorde ajutoare sub formă de granturi directe, avantaje fiscale, avansuri rambursabile și garanții de acoperire a pierderilor pentru a sprijini investițiile care să permită construirea sau modernizarea instalațiilor necesare pentru dezvoltarea și testarea produselor care contribuie la combaterea epidemiei de coronavirus, până la prima dezvoltare industrială. Printre acestea se numără medicamente (inclusiv vaccinuri) și tratamente, dispozitive și echipamente medicale (inclusiv ventilatoare și îmbrăcăminte de protecție, precum și instrumente de diagnosticare), dezinfectanți, instrumente de colectare și prelucrare a datelor care contribuie la combaterea extinderii virusului. Pentru a încuraja cooperarea și pentru a sprijini luarea rapidă de măsuri, întreprinderile pot beneficia de un bonus atunci când investiția lor este sprijinită de mai multe state membre sau atunci când investiția este finalizată în termen de două luni de la acordarea ajutorului.
  3. sprijin pentru fabricarea de produse care contribuie la combaterea epidemiei de coronavirus: Statele membre pot să acorde ajutoare sub formă de granturi directe, avantaje fiscale, avansuri rambursabile și garanții de acoperire a pierderilor pentru a sprijini investițiile care să permită fabricarea rapidă a produselor relevante pentru coronavirus [astfel cum sunt enumerate la punctul (ii)]. Pentru a încuraja cooperarea și pentru a sprijini luarea rapidă de măsuri, întreprinderile pot beneficia de un bonus atunci când investiția lor este sprijinită de mai multe state membre sau atunci când investiția este finalizată în termen de două luni de la acordarea ajutorului.
  4. sprijin specific sub formă de amânare a plății impozitelor și/sau suspendări ale contribuțiilor de asigurări sociale:Pentru a reduce și mai mult constrângerile în materie de lichidități cu care se confruntă întreprinderile din cauza crizei generate de coronavirus și pentru a păstra locurile de muncă, statele membre pot să acorde amânări specifice ale plății impozitelor și ale contribuțiilor de asigurări sociale în acele sectoare sau regiuni sau pentru acele tipuri de întreprinderi care sunt cel mai grav afectate de epidemie.
  5. sprijin direcționat sub formă de subvenții salariale pentru angajați: Pentru a contribui la limitarea impactului crizei cauzate de coronavirus, statele membre pot să contribuie la costurile salariale ale acestor întreprinderi în sectoarele sau regiunile care au fost cel mai puternic afectate de epidemia de coronavirus și care, în caz contrar, ar fi trebuit să disponibilizeze personal.

Cadrul temporar modificat extinde, de asemenea, tipurile de sprijin existente pe care statele membre le pot acorda întreprinderilor care au nevoie de ajutor. De exemplu, acesta le permite acum statelor membre să acorde împrumuturi cu dobândă zero, garanții pentru împrumuturi care să acopere 100 % din riscuri sau să furnizeze fonduri proprii până la valoarea nominală de 800 000 EUR per întreprindere. Acest sprijin poate fi combinat, de asemenea, cu așa-numitele ajutoare de minimis (pentru ca ajutoarele per întreprindere să poată fi de până la 1 milion EUR) și cu alte tipuri de ajutoare. Această măsură ar trebui să fie utilă în special pentru a satisface foarte rapid nevoile urgente de lichidități ale întreprinderilor mici și mijlocii.

Cadrul temporar modificat va fi în vigoare până la sfârșitul lunii decembrie 2020. În vederea asigurării securității juridice, Comisia va evalua, înainte de data menționată anterior, dacă durata sa trebuie prelungită.

În fine, Comisia evaluează în mod continuu dacă sunt necesare măsuri suplimentare pentru a completa setul de instrumente aflate la dispoziția statelor membre pentru a-și sprijini economiile în aceste momente dificile și pentru a ajuta întreprinderile să revină în forță după încetarea crizei, inclusiv printr-o nouă modificare a cadrului temporar. În acest context, Comisia analizează, de asemenea, normele existente privind ajutoarele de stat, pentru a verifica coerența acestora cu principiile aprobate în cadrul temporar privind măsurile de ajutor de stat de sprijinire a economiei în contextul actualei epidemii de coronavirus.

Context

Normele UE privind ajutoarele de stat le permit statelor membre să ia măsuri rapide și eficace pentru a sprijini cetățenii și întreprinderile, în special IMM-urile, care se confruntă cu dificultăți economice din cauza epidemiei de coronavirus.

La 13 martie 2020, Comisia a adoptat o Comunicare privind un răspuns economic coordonat la epidemia de COVID-19, care stabilește aceste posibilități. De exemplu, statele membre pot efectua modificări general aplicabile în favoarea întreprinderilor (cum ar fi amânarea plății impozitelor sau subvenționarea șomajului tehnic în toate sectoarele), care nu intră sub incidența normelor privind ajutoarele de stat. De asemenea, statele membre pot acorda compensații întreprinderilor pentru pagubele suferite din cauza epidemiei de coronavirus și provocate în mod direct de aceasta. Astfel de compensații pot fi utile pentru a sprijini sectoarele afectate în mod special, cum ar fi transporturile, turismul, industria hotelieră și comerțul cu amănuntul.

Având în vedere dimensiunea limitată a bugetului UE, majoritatea fondurilor destinate răspunsului la impactul economic al epidemiei de coronavirus vor proveni din bugetele naționale ale statelor membre. Cadrul temporar modificat va contribui și mai mult la direcționarea sprijinului către dezvoltarea produselor relevante pentru coronavirus, la protejarea locurilor de muncă și la sprijinirea economiei, limitând, în același timp, consecințele negative asupra condițiilor de concurență echitabile din cadrul pieței unice. Modificarea include o serie de garanții. De exemplu, modificarea corelează ajutoarele acordate pentru fabricarea de produse și echipamente relevante pentru coronavirus cu o punere în aplicare foarte rapidă a proiectelor subvenționate. Ajutoarele pentru activitățile de C&D relevante pentru coronavirus pot fi acordate numai dacă beneficiarii se angajează să acorde licențe neexclusive în condiții de piață nediscriminatorii părților terțe din Spațiul Economic European. Asumarea acestui angajament va asigura faptul că toți cetățenii europeni vor beneficia de progresele înregistrate în ceea ce privește tratamentul medical și izolarea coronavirusului.

1...1.5261.5271.528...1.906Pagina 1.527 din 1.906