BNR: Sistemul bancar românesc nu este afectat de ponderea creditelor neperformante
Banca Națională a României (BNR) vizează reducerea ponderii creditelor neperformante în acest an la 6%, de la peste 9% în prezent, a declarat Liviu Voinea viceguvernatorul BNR, cu ocazia lansării „Raportului economic pentru România 2017”.
Rata creditelor neperformante trebuie să ajungă până la sfârșitul acestui an la nivelul mediu din Uniunea Europeană, care se situează la aproximativ 6% din totalul creditelor acordate. Însă viceguvernatorul Liviu Voinea a subliniat că volumul mai ridicat al creditelor neperformante nu afectează stabilitatea sistemului bancar românesc. „Suntem peste media europeană în ceea ce privește gradul de acoperire cu provizioane al acestor credite”. În plus, România este una dintre cele cinci țări membre UE care nu a fost nevoită să recurgă la susținerea cu fonduri de la bugetul de stat a sistemului bancar în timpul crizei financiare din 2009, a explicat Liviu Voinea.
Incertitudinile legislative introduse inițial de legea dării în plată sau conversia creditelor în franci elvețieni au fost reduse prin acceptarea unor amendate propuse de BNR și decizii ale Curții Constituționale.
Astfel, datele centralizate de BNR la sfârșitul lunii februarie arată o reducere drastică a numărului lunar de cereri de dare în plată. Față de luna iunie a anului trecut, când s-au înregistrat 1666 de cereri, în luna februarie din 2017 BNR a contabilizat doar 498 de cereri. De la intrarea în vigoare a legii dării în plată băncile au primit aproape 7.000 de notificări, din care 99% provin de la persoane fizice. Valoarea totală se ridică la aproximativ două miliarde lei, 93% reprezentând credite acorde în valută (40% dintre ele fiind în franci elvețieni). Dintre aceste notificări, 76% se referă la credite acordate în perioada 2007-2008, premergătoare declanșării crizei financiare.
Universitatea din București solicită deblocarea finanțării proiectelor de cercetare
Universitatea din București solicită ministrului cercetării și inovării deblocarea finanțării proiectelor de cercetare derulate de universități. Solicitarea a fost transmisă printr-o adresă către ministrul Șerban Constantin Valeca, semnată de rectorul Universității din București, prof. univ. dr. Mircea Dumitru (foto) și de președintele Senatului Universităţii, prof. univ.dr. Marian Preda.
Documentul porneşte de la sublinierea că „anul 2016 a creat premise favorabile activităţii de cercetare derulate de facultăţile şi departamentele Universităţii din Bucureşti, fiind atrase fonduri pentru implementarea a 226 de proiecte de cercetare în valoare de circa 39,5 milioane lei. În plus, Universitatea a implementat, din fonduri proprii, 122 de proiecte în valoare de aproape 1,5 milioane lei”, instituţia având în derulare 136 de proiecte.
Dincolo de eforturile proprii, se precizează în adresa Universităţii bucureştene, proiectele se află într-o situaţe de incertitudine din cauză că, „nici până în acest moment, nu au fost deblocate liniile de finanţare a proiectelor”. Universitatea îi semnalează ministrului cercetării şi inovării: „Mai mult, inexistenţa oricărui canal de comunicare între instituţiile de finanţare aflate în directa dvs. Subordonare şi profesorii, respectiv cercetătorii Universităţii, ridică semne de întrebare cu privire la angajamentele financiare din cadrul proiectelor aflate în derulare”.
Ca urmare, adresându-se în continuare ministrului cercetării şi inovării, conducerea Universităţii din Bucureşti accentuează: „Guvernul din care faceți parte s-a angajat, prin Programul de Guvernare, la «Finanțarea predictibilă și substanțială a cercetării, ca principal motor al dezvoltării economice și competitivității României». Vă solicităm, așadar, deblocarea de urgență a situației și alocarea de fonduri proiectelor de cercetare, potrivit contractelor încheiate. Nu în ultimul rând, considerăm absolut necesară asigurarea dialogului și a transparenței dintre Ministerul Cercetării și Inovării, instituțiile coordonate sau subordonate, și reprezentanții comunității academice.”
Totodată, conducerea Universității din București atrage atenția asupra faptului că situația nu este singulară, de aceeași problema lovindu-se și membrii celorlalte comunități academice din țară.
Cifra de afaceri a serviciilor prestate populației crește în 2017 față de anul trecut
Cifra de afaceri a serviciilor de piață prestate populației, în luna ianuarie 2017, a crescut cu 4,7% în serie brută, comparativ cu aceeași lună din anul precedent, a comunicat marți Institutul Național de Statistică (INS).
Cea mai mare contribuție la această creștere a avut-o activitatea de turism, cu 8,4%, urmată de activitatea din sectorul de hoteluri și restaurante, care a înregistrat un avans de 5,9%.
Comparativ cu luna decembrie 2016, în ianuarie 2017, cifra de afaceri a serviciilor prestate populației a scăzut cu 7,7%, ca urmare a reducerii activității în sectoarele de coafură și alte activități de înfrumusețare (-40,6%), activitățile de spălare, curățarea și vopsirea textilelor și blănurilor (-18%), activitățile agențiilor turistice și tur-operatorilor (-11,9%) și la hoteluri și restaurante (-11,6%).
În același timp, în ianuarie 2017 față de decembrie din 2016 au fost înregistrate creșteri în domeniul jocurilor de noroc de noroc și alte activități recreative (+4,8%).
Ca serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate, cifra de afaceri a serviciilor prestate populației a crescut în ianuarie 2017 cu 2,5% față de decembrie 2016.
România, printre statele UE în care producția industrială a crescut comparativ cu 2016
Producția industrială a înregistrat un avans de 0,5% în Uniunea Europeană și de 0,9% în zona euro în luna ianuarie din acest an, față de luna decembrie din 2016, conform datelor oferite de Oficiul European de Statistică (Eurostat).
Statele membre UE care au înregistrat cea mai mare creștere a producției industriale în perioada sus menționată au fost Irlanda (3,4%), Germania (3,3%) și Grecia (2,5%), iar cel mai important declin s-a observat în Croația (-6,8%), Danemarca (-4,6%) și Bulgaria (-3,9%).
În ceea ce privește România, aici producția industrială a scăzut cu aproximativ 0,5% în ianuarie 2017, față de decembrie 2016.
În ianuarie, comparativ cu aceeași lună din 2016, producția industrială a crescut cu 1,3% în Uniunea Europeană și cu 0,6% în zona euro. Lituania, Grecia și Estonia au avut cea mai mare creștere a producției industriale la nivelul UE, respectiv de 8,4%, 7,4% și 6,7%. La polul opus, țările cu cele mai mari scăderi au fost Irlanda (-8,6%), Bulgaria (-1,2%) și Luxemburg (-0,9%).
Comparativ cu ianuarie 2016, România a înregistrat o creștere de 5,2% a producției industriale, după un avans anual de 5,8% în luna decembrie.
La Politehnică, pregătiri pentru Polifest
Universitatea Politehnica din București organizează în perioada 30 martie-1 aprilie 2017 cel mai mare eveniment din România dedicat studenţilor şi liceenilor – Polifest, ediţia a VI-a. Vor participa reprezentanți ai mediului de afaceri (peste 40 de companii și antreprenori) dispuşi să îşi prezinte cele mai importante descoperiri şi inovaţii, împreună cu vaste oferte de angajare sau internship-uri, precum şi reprezentanţi ai facultăţilor din universitate, cu informații concrete legate de oferta educațională.
Companii de top şi-au confirmat prezenţa la Polifest 2017: Avitech, Honeywell, ICME ECAB S.A., Tenaris, Hofigal, BCR,Vinci Energies, Renault, Engie, IFIN-HH, ELI, BRD, British Council, Institutul Cervantes, Institutul Francez, Institutul Goethe, DAAD, Federal-Mogul Motorparts, Heidelberg Cement România, Philip Morris, Elecnor Deimos, Pirelli, ISIC, Schneider Electric, ARM, Ubisoft, Tryamm.
Deschiderea evenimentului va avea loc pe 30 martie, ora 10:00, la Rectoratul UPB, în Amfiteatrul AN 010 ”Radu Voinea”.
Organizatorii anunţă că „pe toată durata manifestărilor, facultățile din cadrul UPB vor participa, cu standuri proprii, la Ziua porţilor deschise, ceea ce implică atât vizite în laboratoare şi amfiteatre pentru o cunoaştere cât mai bună a ofertei de studii și a perspectivelor de carieră, cât și posibilitatea, pentru elevii de liceu doritori, de a lua parte la unele cursuri, pentru o zi, în cadrul secțiunii Student pentru o zi”.
Ca element de noutate, se desfăşoară un concurs organizat în mediul online adresat studenților UPB. Participanții pot câștiga o tabletă, un hard-disk extern sau o boxă portabilă printr-un simplu Like dat paginii oficiale de Facebook a universităţii (https://www.facebook.com/UPB1818/), urmat de o distribuire publică a postării cu privire la concurs.
Mai multe informații despre Polifest 2017, precum şi despre ediţiile anterioare pe site-ul dedicat evenimentului: www.polifest.pub.ro.
Concurs pentru revitalizarea unor spaţii industriale
Institutul pentru Politici Publice (IPP), în parteneriat cu Primăria Sectorului 3 și cu Primăria Municipiului Arad organizează o competiție de idei pentru revitalizarea unor obiective industriale de patrimoniu comunitar urban. La zi este concursul care vizează hala Laminor (uzinele Republica, foto), preluată de Primăria Sectorul 3 în 2014.
Elena Tudose, directorul Institutului pentru Politici Publice, anunţă că până pe 16 martie oricine poate depune pe platforma disponibilă pe www.ipp.ro „idei despre cum ar putea să arate în viitor Hala Laminor, despre cum ar putea să fie redată aceasta către comunitate”. Cetățenii vor vota ideea preferată, iar „într-o etapă ulterioară, ideile vor fi selectate de un juriu, din care vor face parte reprezentanți ai IPP, Primăriei Sectorului 3 și ai Ministerului Culturii, precum și reprezentanți ai unor organizații și publicații de specialitate, din domeniul arhitecturii. Clasamentul se va face în funcție de voturile obținute și de nota acordată de juriu, în pondere de 50% fiecare. Câștigătorii, pe lângă faptul că vor putea să-și prezinte ideea în cadrul festivalului anual Romanian Design Week, vor participa împreună cu reprezentanți din partea IPP și a autorităților publice într-o vizită de studiu, într-un schimb de experiență în Elveția”.
Banca Mondială: „Accesul la internet nu aduce automat beneficii economice”
La Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative (SNSPA) a fost lansat raportul Băncii Mondiale intitulat “Valorificarea dividendelor digitale: Utilizarea internetului pentru susţinerea dezvoltării în Europa şi Asia Centrală” (“Reaping Digital Dividends: Leveraging the Internet for Development in Europe and Central Asia”).
Raportul semnalează la nivel european accesul limitat, îndeosebi al persoanelor mai în vârstă, la locuri de muncă disponibile în economia digitală. Ca urmare, este reiterată necesitatea unor politici ale ţărilor Uniunii Europene care să permită accesul mai larg al lucrătorilor la oportunităţile create prin tehnologiile digitale. Drept obstacole pentru dezvoltarea economică bazată pe internet, raportul enumeră gradul scăzut de utilizare a sistemelor de plăţi electronice, reglementările stricte, pensionarea anticipată, lipsa oportunităţilor de învățare pe tot parcursul vieții. O constatare a raportului este că “mai puţin de 30% dintre societăţile comerciale din Uniunea Europeană utilizează facilităţile de cloud şi încă şi mai puţine valorifică această tehnologie pentru scopuri mai sofisticate decât emailurile, cum ar fi diverse activităţi de management şi contabilitate”.
Hans Timmer, economist-şef pentru Regiunea Europei şi Asiei Centrale al Băncii Mondiale, a subliniat: „Constatăm în mod clar că simplul acces la internet nu se poate traduce în automat în beneficii economice“.
La rândul său, Augustin Jianu, ministrul comunicaţiilor şi societăţii informaţionale, a apreciat că „România este foarte bine poziţionată pentru a putea beneficia de pe urma oportunităţilor care sunt disponibile în lumea digitală de astăzi. Dispunem de acces broadband rapid şi ieftin în toată ţară, precum şi o infrastructură bine dezvoltată şi de foarte bună calitate. Scopul nostru este acela de a putea corela aceste oportunităţi cu forţa de muncă românească, foarte competentă, prin politici bine direcţionate şi sustenabile. Şi acesta este exact ceea ce avem în vedere pentru următoarea etapă a Programului de guvernare pentru convergenţă digitală“.
Le Château găzduieşte în 2017 ediţia regională a Romanian Travel Forum
Innovation Travel, în parteneriat cu Incoming Romania Association și Consulatul Onorific al Republicii Bulgaria la Ploiești, organizează, în data de 15 martie 2017, prima ediție regională a “Romanian Travel Forum”, după ce primele patru au avut caracter național și au reunit profesioniști din turism și reprezentanții mass-media din România.
Această ediție internațională, realizată cu participarea omologilor din România, Bulgaria, Grecia și Republica Moldova, își propune să analizeze situația turismului în context regional, mergând pe premisa dezvoltării unui parteneriat interstatal care să genereze contextul favorabil dezvoltării turismului în această regiune a Europei.
Temele principale ale evenimentului:
* Modalități de colaborare regională și pârghii care conduc la dezvoltarea sustenabilă a turismului în Sud-estul Europei;
* Amenințări informatice actuale la adresa turismului
* Percepția, ca parte a sistemului de construire a realității și de maximizare a oportunităților de dezvoltare regională a turismului.
Romanian Travel Forum devine, astfel, primul eveniment din țara noastră axat pe business networking-ul regional în domeniul turismului și al serviciilor adiacente. Cele mai importante organizații din turismul românesc vor putea analiza astfel, în context regional, oportunitățile și amenințările existente sau care pot apărea în acest areal geopolitic. Întâlnirea va beneficia de prezența și implicarea activă a colegilor din Bulgaria, Grecia și Republica Moldova, cu șansa unui schimb real de experiență și a trasării unor obiective comune tangibile.
Romanian Travel Forum va avea 3 paneluri de discuție, fiecare cu specificul lui:
• Incoming Romania Travel Forum
• Dedicat dezvoltării incoming-ului în România
• Regional Travel Forum
• Dedicat dezvoltării cooperării turistice regionale
• Innovation Travel Forum
• Dedicat tehnologiei şi inovaţiei în turism
Printre speakerii confirmaţi se numără Alin Burcea, preşedinte ANAT (Asociaţia Naţională a Agenţiilor de Turism) şi CEO Paralela 45, Liviu Moraru, secretar general ANAT, Florin Jianu, fost ministru al IMM-urilor şi Antreprenoriatului şi președinte al Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici si Mijlocii din România, Anca Nedea, fost secretar de stat al Autorităţii Naţionale pentru Turism, Robert Komartin, director general Amadeus România, Gulen Hashmi, directorul general al hotelului Tempo din Bucureşti etc. De asemenea, vor fi prezente delegaţii din Republica Moldova, China, Bulgaria.
Scopurile declarate ale Romanian Travel Forum, ediția a V-a, internațională:
– O mai bună comunicare între touroperatorii specializaţi pe incoming şi MICE (Meetings, Incentives, Congresses and Exhibitions – industria de evenimente), hotelierii din țările participante şi reprezentanţii mass-media, pentru conştientizarea importanţei turismului în dezvoltarea economică a României și a statelor din regiune.
– Identificarea unor soluţii de promovare şi valorificare a potenţialului turismului românesc şi regional.
– Solicitarea unor modificări legislative în favoarea dezvoltării turismului românesc şi a impulsionării incomingului.
Teme propuse pentru dezbatere:
– Modalităţi de promovare turistică a României, Bulgariei, Greciei și Republicii Moldova – indentificarea specificului fiecărei țări și conturarea factorului diferențiator
– Importanţa industriei de evenimente pentru economia românească
– Turismul rural românesc, în comparație cu cel din statele vecine
– Turismul balnear românesc – oportunități de dezvoltare
– Circuitele culturale – interconectivitatea circuitelor românești cu cele existente în regiunea balcanică
– Turismul religios in contextul actual
– Turismul de masă (munte, litoral) şi valorificarea acestuia pe pieţele externe
– Presa de turism, de la tipar la online
– Strategii de relaţii publice pentru promovarea turistică a României
– Potenţialul turistic al Bucureştiului şi interconectarea sa cu orașele turistice din regiune
– Turismul românesc şi infrastructura de transport regională
– Promovarea României prin evenimente sportive
– Colaborarea dintre touroperatori şi hotelieri
– Turismul dunărean de croaziere
– Oportunităţi de promovare turistică pe pieţe de pe alte continente
– Noi oportunități în turism:
– rezervarea clasică vs rezervarea online (booking.com, Paravion etc.)
– noi modalități de transport (Uber, ridesharing etc.)
– Provocările școlii românești de turism
– Turismul medical
PROGRAM:
09:00 – 10.00 – Înregistrarea participanţilor & Welcome coffee
10.00 – 10.10 – Cuvânt de Deschidere
10.10 – 13.00 – Panel 1 – Incoming Romania Travel Forum (cu pauză la fiecare 45’)
13.00 – 14.00 – Lunch Break
14.00 – 16.30 – Panel 2 – Regional Travel Forum
16:30 – 16:45 – Coffee Break
16:45 – 18:30 – Innovation Travel Forum
Audienţa (cca 300 de participanţi):
– reprezentanţi ai mediului de afaceri din turism (touroperatori, hotelieri, consultanţi, autorităţi)
– Reprezentanţi ai mass-media
– Reprezentanți ai unităților de învățământ cu profil de turism
– Studenţi în Turism
– Reprezentanţi ai altor industrii (auto, bănci, asigurări, IT, cosmetice, pharma, entertainment, real estate, construcţii, transporturi etc.)
ROMANIAN TRAVEL FORUM – COCKTAIL
Durata de desfăşurare: 18.30 – 20.30
Locaţia: Le Château – Castelul din Inima Capitalei (strada Turturelelor, nr. 11 – Sector 3, București)
Participarea la forum şi la cocktail este gratuită, pe bază de invitaţie.
Premiile se vor acorda pentru incoming şi inovaţie în turism, având următoarele categorii:
– Asociaţii/organizaţii
– Agenţii de turism/touroperatori
– Jurnalişti/bloggeri/oameni de comunicare în turism
– Hoteluri
– Pensiuni
– Evenimente
– Lideri de opinie ai industriei turistice
– Turism de afaceri
Parteneri:
Deficitul comercial a crescut în ianuarie cu 59%, la 602,2 milioane de euro, față de aceeași lună din 2016
Exporturile de mărfuri au crescut cu 13,6% în luna ianuarie din acest an, comparativ cu aceeași lună din 2016, la 4,68 miliarde de euro. Cu toate acestea, deficitul comercial s-a adâncit, pe fondul avansului înregistrat de importuri, de 17,4% în ianuarie 2017, față de ianuarie 2016, arată ultimele date publicate de Institutului Național de Statistică (INS).
În urma creșterii importurilor la 5,28 de miliarde de euro în luna ianuarie, cu un avans de 17,4% față de aceeași perioadă din anul anterior, deficitul comercial a crescut cu 59%, la 602,2 milioane de euro în luna ianuarie a.c. faţă de nivelul înregistrat în ianuarie 2016, de 379,7 milioane euro.
În schimbul de produse cu statele din afara Uniunii Europene, țara noastră a rămas pe deficit în ianuarie. În luna ianuarie 2017, exporturile în afara UE au fost de 1,11 miliarde euro, în creştere cu 21,3% faţă de ianuarie 2016.
Maşinile şi echipamentele de transport au avut cele mai mari cote în comerţul exterior în ianuarie, de 48,3% la export şi 36,9% la import. Produsele agroalimentare, băuturile alcoolice şi tutunul reprezintă aproximativ 6,8% din exporturi şi 8,3% din importuri, în timp ce produsele chimice au valori de 4,2% din exporturi şi 12,9% din importuri.
În 2016, exporturile au crescut cu 5,1% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, până la 57,39 miliarde euro, în timp ce importurile au urcat cu 7%, la 67,34 miliarde euro. Tot anul trecut, deficitul comercial se situa la 9,96 miliarde de euro, fiind mai mare cu 19% față de cel înregistrat în 2015.
Câștigul salarial mediu nominal net a crescut cu 18,4% în ianuarie 2017, față de aceeași lună din 2016
Câştigul salarial mediu net a ajuns în luna ianuarie 2017 la 2300 de lei, în scădere faţă de luna precedentă 2,3%. Cele mai mari valori au fost înregistrate în fabricarea produselor din tutun, iar cele mai mici pentru angajații din hoteluri şi restaurante, conform unui comunicat al Institutului Național de Statistică.
Comparativ cu luna ianuarie a anului 2016, salariul mediu net s-a majorat cu 18,4%. Pe de altă parte, câștigurile salariale medii nete din luna ianuarie au fost mai mici comparativ cu luna precedentă, deoarece nu s-au putut realiza producţii ori încasări mai mari sau angajări de personal cu câştiguri salariale majorate.
Cele mai importante scăderi ale câştigului salarial mediu net s-au înregistrat în transporturi pe apă, cu 31,9% și cu 28,6% pentru sectorul de fabricare a produselor obţinute din prelucrarea ţiţeiului. Scăderi au fost observate şi în silvicultură şi exploatare forestieră, fabricarea altor mijloace de transport, colectarea şi epurarea apelor uzate, extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale, cu valori cuprinse între 17,5% şi 23,5%, precum şi în tipărirea şi reproducerea pe suporturi a înregistrărilor, tranzacţii imobiliare, depozitare şi activităţi auxiliare pentru transport, fabricarea produselor textile, cercetare-dezvoltare, industria metalurgică, fabricarea calculatoarelor şi a produselor electronice şi optice, activităţi de servicii anexe extracţiei, fabricarea hârtiei şi a produselor din hârtie, repararea, întreţinerea şi instalarea mașinilor și echipamentelor, cu valori cuprinse între 12% şi 16,5%.
Majorările câștigului salarial mediu net în anumite sectoare s-au datorat acordării de prime ocazionale, sume din profitul net şi din alte fonduri, dar şi de realizările de producţie ori de încasările mai mari.
Creșteri importante ale câştigului salarial mediu net au fost înregistrate și în fabricarea produselor din tutun (+50,9%), activităţi de asigurări, şi ale fondurilor de pensii (+39,0%), activităţi de editare (+18,5%).
