Caravană igienico-sanitară în localități defavorizate

Florin Antonescu
-
0
Caravană igienico-sanitară în localități defavorizate

Informarea asupra normelor elementare de igienă și asupra riscurilor nerespectării lor este obiectivul campaniei cu caracter social și educativ Caravana Microduș, derulată de Asociația Zi de Bine și Fundația Bethany, cu sprijinul mai multor parteneri din mediul economic, în localități defavorizate din județul Iași. Cu fonduri strânse prin donații, cu produse de igienă și cu un Ford Ducato oferit de Reiffeisen Leasing și transformat în Microduș, caravana a pornit și a făcut prima oprire în satul Vâlcelele. Susținători sunt Alpha Medical, Tethford, Vanuva, Brick Depot – Magazin certificat Lego și Sykes.

Melania Medeleanu, fondatoare a asociației Zi de Bine, subliniază: „Iată că visul de a transforma o mașină într-o cabină de duș pe patru roți a devenit realitate, și mai mult decât atât, primii copii au reușit să facă primul duș din viața lor. Este o bucurie că putem aduce zâmbet, lumină și un sprijin acolo unde timpul pare că a stat în loc. Sigur, este o picătură într-un ocean, însă pas cu pas putem seta noi obiceiuri pentru acești copii și îi putem ajuta să se transforme, mai târziu, într-un adult sănătos și responsabil. Ne aflăm abia la început de drum dar satisfacția de a vedea atâta bucurie, este de neprețuit”. Peste 35 de copii au primit sfaturi, îndrumări de la voluntari, actori de la Teatro Blu i-au antrenat în jocuri educative, iar la sfârșit au primit pachete cu produse de igienă personală oferite de Ikea și Bioderma și câte un duș mobil de la Brico Depot, a cărui apă se încălzește direct de la soare. Mai departe, Caravana Microduș merge în comuna Vlădeni, satele Broșteni și Alexandru cel Bun, comuna Prisăcani, satele Prisăcani și Măcărești, comuna Răducăneni, satele Răducăneni, Trestiana și satul Scobinți, comuna Movileni, cu satele Epureni și Larga Jijiei, comuna Cotnari, satul Hodora și satul Scobinți din comuna cu același nume. Beneficiari sunt peste 500 de copii în situație vulnerabilă din Județul Iași. După încheierea campaniei, Caravana Microduș va rămâne în posesia Fundației Bethany care va continua traseul și va încerca să ajungă și la alte familii care au nevoie de sprijin și îndrumare.

Suma necesară derulării campaniei este de 35.000 de euro, pentru adaptarea, omologarea, colantarea mașinii, dotarea cu dezinfectanți, materialele necesare pentru activitățile desfășurate de voluntari cu copiii. Pentru strângerea fondurilor, apelul este (conform ideii de bază a seriei de campanii derulate de Asociația Zi de Bine) către cei care-și serbează ziua în luna respectivă; de data asta, cine este născut în august își poate dona ziua de naștere la

https://ziuata.galantom.ro/mystory/fundraising_pages/create?id_project=987.
Donații către Asociația Zi de Bine se pot face: prin SMS cu textul SUS la 8862 (mesaj în valoare de 4 euro); prin transfer bancar în contul deschis la Banca Comercială Română, Sucursala Universitate (RON: RO56RNCB0092166359160001); prin PayPal; donație online prin PAGO, rohelp.ro, BT PAYetc. Mai multe variante de donare se găsesc pe pagina asociației, www.zidebine.ro.

Ajutoare de stat: Comisia aprobă o garanție românească pentru împrumuturi în valoare de 62 de milioane EUR, menită să despăgubească Blue Air pentru daunele suferite ca urmare a pandemiei de COVID-19

Economistul
-
0
Ajutoare de stat: Comisia aprobă o garanție românească pentru împrumuturi în valoare de 62 de milioane EUR, menită să despăgubească Blue Air pentru daunele suferite ca urmare a pandemiei de COVID-19

Comisia Europeană a aprobat, în temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat, o garanție românească pentru împrumuturi, în valoare maximă de aproximativ 62 de milioane EUR (aproximativ 301 milioane RON), în favoarea companiei aeriene Blue Air. Prin această măsură se urmărește despăgubirea companiei aeriene pentru daunele suferite ca urmare a pandemiei de COVID-19, precum și acordarea de sprijin urgent sub formă de lichidități în favoarea companiei. Măsura a fost aprobată parțial în temeiul articolului 107 alineatul (2) litera (b) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) și parțial în temeiul Orientărilor din 2014 ale Comisiei privind ajutoarele de stat pentru salvare și restructurareCăutați traducerile disponibile pentru linkul precedentEN•••.20/08/2020

Vicepreședinta executivă Margrethe Vestager, responsabilă cu politica în domeniul concurenței, a declarat: „Sectorul aviației a fost grav afectat de pandemia de COVID-19. Această garanție pentru împrumuturi în valoare de 62 de milioane EUR îi va permite României să despăgubească parțial Blue Air pentru daunele suferite ca urmare a pandemiei. Totodată, garanția îi va oferi companiei resursele necesare pentru a acoperi o parte din nevoile urgente și imediate de lichidități cu care se confruntă. Se vor evita astfel perturbările pentru pasageri și se va asigura conectivitatea regională, în special pentru numărul semnificativ de cetățeni români care lucrează în străinătate și pentru numeroase mici întreprinderi locale care depind de biletele accesibile oferite de Blue Air pe o rețea de rute dezvoltată pentru a răspunde nevoilor specifice ale acestora. Continuăm să lucrăm cu statele membre pentru a discuta posibilitățile existente și a găsi soluții viabile pentru a conserva această parte importantă a economiei, în conformitate cu normele UE.”

Blue Air este o companie aeriană românească privată cu sedii în România, Italia și Cipru. Cu o flotă de 18 avioane, Blue Air a deservit 92 de rute și 15 țări, transportând peste 4 milioane de pasageri în 2019.

Blue Air îndeplinea condițiile pentru a fi considerată o întreprindere aflată în dificultate la 31 decembrie 2019, înainte de pandemia de COVID-19. Mai precis, compania înregistra pierderi din cauza investițiilor ample pe care le-a întreprins începând din 2016 pentru a-și îmbunătăți rețeaua de rute. Compania aeriană redevenise profitabilă în 2019 și la începutul anului 2020, însă, ca și alte companii din sectorul aviației, a înregistrat pierderi semnificative din cauza pandemiei de COVID-19 și a restricțiilor de călătorie pe care guvernul României și alte guverne au fost nevoite să le impună pentru a limita răspândirea virusului. În prezent, compania se confruntă cu nevoi urgente de lichidități.

Măsura de sprijin românească

România a notificat Comisiei, în temeiul articolului 107 alineatul (2) litera (b) din TFUE și al Orientărilor din 2014 privind ajutoarele de stat pentru salvare și restructurareCăutați traducerile disponibile pentru linkul precedentEN•••, o măsură de ajutor în valoare de 62 de milioane EUR care să sprijine Blue Air, compensând compania aeriană pentru pierderile cauzate direct de pandemia de COVID-19 și oferindu-i resursele necesare pentru a-și acoperi nevoile urgente și imediate de lichidități până în ianuarie 2021.

Măsura constă într-o garanție publică cu o valoare maximă de aproximativ 62 de milioane EUR (aproximativ 301 milioane RON) asociată unui împrumut acordat companiei aeriene, care va fi alocată după cum urmează:

  • Aproximativ 28 de milioane EUR (aproximativ 137 de milioane RON) – garanție publică menită să despăgubească Blue Air pentru daunele cauzate direct de pandemia de COVID-19 și de restricțiile de călătorie introduse de România și de alte țări de destinație pentru a limita răspândirea coronavirusului în perioada 16 martie 2020-30 iunie 2020 și
  • Aproximativ 34 de milioane EUR (aproximativ 164 de milioane RON) – ajutor pentru salvare sub forma unei garanții publice asociate unui împrumut destinat să acopere parțial nevoile de lichidități acute cu care se confruntă Blue Air din cauza pierderilor mari din exploatare pe care le-a suferit în urma pandemiei de COVID-19.

Blue Air nu este eligibilă pentru a primi sprijin în temeiul Cadrului temporar pentru măsuri de ajutor de stat al Comisiei, care se adresează întreprinderilor care nu erau încă în dificultate la data de 31 decembrie 2019. Prin urmare, Comisia a evaluat măsura în temeiul altor norme privind ajutoarele de stat, în conformitate cu notificarea din partea României.

În ceea ce privește compensarea daunelor, Comisia a evaluat măsura în temeiul articolului 107 alineatul (2) litera (b) din TFUE, care îi permite Comisiei să aprobe măsurile de ajutor de stat acordate de statele membre pentru a despăgubi anumite întreprinderi sau anumite sectoare (sub formă de scheme) pentru daunele cauzate în mod direct de evenimente extraordinare. Comisia consideră că pandemia de COVID-19 reprezintă un eveniment excepțional, având în vedere caracterul său extraordinar și neprevăzut și impactul economic semnificativ pe care l-a generat. Prin urmare, intervențiile excepționale din partea statelor membre menite să compenseze daunele legate direct de pandemie sunt justificate.

Comisia a constatat, în special, faptul că ajutorul acordat de România va compensa daune legate direct de pandemia de COVID-19. O firmă de audit extern independentă va verifica faptul că ajutorul nu depășește valoarea daunelor suferite în perioada 16 martie – 30 iunie 2020. În urma auditului, va trebui ca orice sprijin public primit de Blue Air peste nivelul daunelor suferite efectiv să fie returnat României. Prin urmare, riscul de supracompensare este exclus. De asemenea, Comisia a constatat că măsura este proporțională, deoarece compensația nu depășește ceea ce este necesar pentru acoperirea daunelor.

În ceea ce privește ajutorul pentru salvare, Comisia l-a evaluat în temeiul Orientărilor sale din 2014 privind ajutoarele de stat pentru salvare și restructurareCăutați traducerile disponibile pentru linkul precedentEN•••, care le permit statelor membre să sprijine întreprinderile aflate în dificultate, cu condiția, mai ales, ca măsurile de sprijin public să fie limitate în timp și ca domeniu de aplicare și să contribuie la realizarea unui obiectiv de interes comun. Ajutorul pentru salvare poate fi acordat pentru maximum șase luni pentru a-i acorda unei întreprinderi suficient timp pentru a găsi soluții într-o situație de urgență.

România s-a angajat să se asigure că, după șase luni, garanția publică va înceta sau Blue Air fie va prezenta un plan de lichidare, fie va efectua o restructurare cuprinzătoare pentru a deveni viabilă pe termen lung. O astfel de restructurare ar face obiectul evaluării și aprobării de către Comisie.

Comisia a constatat că măsura va contribui la asigurarea continuării ordonate a serviciilor de zbor pentru aproximativ 400 000 de pasageri care fie au rezervat un zbor cu Blue Air în următoarele luni, fie așteaptă să li se ramburseze biletul anulat. Mai mult, măsura va contribui la menținerea conectivității regionale pentru numărul semnificativ de cetățeni români care lucrează în străinătate, precum și pentru mici întreprinderi locale care depind de biletele accesibile oferite de Blue Air pe o rețea de rute dezvoltată de companie pentru a răspunde nevoilor specifice ale acestora. În același timp, condițiile stricte asociate împrumutului în ceea ce privește remunerarea și utilizarea fondurilor, precum și durata limitată a ajutorului vor reduce la minimum denaturarea concurenței care ar putea fi cauzată de sprijinul acordat de stat.

Așadar, pe această bază, Comisia a concluzionat că măsura aplicată de România respectă normele UE privind ajutoarele de stat.

Comisia Europeană extinde portofoliul de vaccinuri

Economistul
-
0
Comisia Europeană extinde portofoliul de vaccinuri

Comisia Europeană a încheiat pe 20 august, o serie de discuții preliminare cu CureVac pentru achiziționarea unui potențial vaccin împotriva COVID-19. Acesta este rezultatul demersurilor pozitive cu Sanofi-GSK, anunțate la 31 iulie, și cu Johnson & Johnson, anunțate la 13 august, precum și al semnării unui angajament prealabil de achiziție cu AstraZeneca la 14 august.20/08/2020

Contractul avut în vedere cu societatea CureVac ar prevedea posibilitatea ca toate statele membre ale UE să achiziționeze vaccinul, precum și să îl doneze țărilor cu venituri mici și medii sau să îl redirecționeze către țări europene. Se preconizează că Comisia va dispune de un cadru contractual pentru achiziționarea inițială a 225 de milioane de doze în numele tuturor statelor membre ale UE, care vor fi furnizate după ce un vaccin s-a dovedit a fi sigur și eficace împotriva COVID-19. Comisia continuă să poarte discuții intense și cu alți producători de vaccinuri.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat: „Comisia Europeană își respectă promisiunea de a asigura accesul rapid al europenilor și al întregii lumi la un vaccin sigur, care să ne protejeze împotriva coronavirusului. Fiecare rundă de discuții pe care o încheiem cu sectorul farmaceutic ne aduce mai aproape de obiectivul nostru de a învinge acest virus. În curând vom avea un acord cu societatea europeană inovatoare CureVac, care a beneficiat anterior de finanțare din partea UE pentru a produce un vaccin în Europa. Totodată, continuăm să purtăm negocieri și cu alte societăți, în încercarea de a găsi o tehnologie care să ne protejeze pe toți”.

Stella Kyriakides, comisarul pentru sănătate și siguranță alimentară, a declarat: „Am încheiat astăzi discuțiile cu societatea europeană CureVac, pentru a spori șansele de a găsi un vaccin eficace împotriva coronavirusului. Continuăm să lucrăm umăr la umăr cu statele membre și cu dezvoltatorii de vaccinuri pentru a îndeplini obiectivele strategiei noastre europene în materie de vaccinuri – un vaccin pentru toți.”

CureVac este o societate europeană care desfășoară o activitate de pionierat în vederea dezvoltării unei clase complet noi de vaccinuri bazate pe ARN mesager (ARNm), transportat în celule de nanoparticule lipide. Platforma vaccinului a fost dezvoltată în ultimii zece ani. Principiul de bază constă în utilizarea acestei molecule ca suport de date cu ajutorul căruia organismul însuși poate produce propriile substanțe active pentru a combate diverse boli.

Discuțiile preliminare încheiate astăzi sunt menite să ducă la un angajament prealabil de achiziție care urmează să fie finanțat prin Instrumentul pentru sprijin de urgențăCăutați traducerile disponibile pentru linkul precedentEN•••, care prevede fonduri dedicate creării unui portofoliu de potențiale vaccinuri cu profiluri diferite și produse de societăți diferite.

EY: Munca de la birou devine munca de oriunde în lume, o tendință cu consecințe fiscale

Economistul
-
0
EY: Munca de la birou devine munca de oriunde în lume, o tendință cu consecințe fiscale

Autor: Corina Mîndoiu (foto),
Partener Asociat, Asistență Fiscală și Juridică, EY România

După cum am observat deja, pandemia a schimbat fundamental modul în care angajații lucrează astăzi, iar prezența în clădirile de birouri a fost înlocuită rapid cu munca de acasă și, în curând, cu munca de oriunde în lume, în locuri în care acum un an părea imposibil să muncești.

Relaxarea măsurilor restrictive impuse în perioada stării de urgență i-a determinat pe mulți angajați să-și mute activitatea cât mai departe de rutina de zi cu zi din locuință, după o perioadă de trei luni în care au fost nevoiți să lucreze numai de acasă. Noul birou poate fi acum chiar și pe o plajă exotică, la mii de kilometri distanță, dacă vine la pachet cu o conexiune bună la internet.

Totuși, mirajul „work-from-anywhere” poate atrage anumite provocări în materie fiscală și juridică, care trebuie luate în considerare în egală măsură și de angajatori, dar și de salariați.

Astfel, este important de avut în vedere dacă pentru salariul obținut de la angajatorul din România pentru munca prestată din străinătate, angajatul trebuie să plătească taxe în România sau în țara în care își desfășoară activitatea. Legislația fiecărei țări în parte impune tratamente fiscale diferite. Prin urmare, consultarea acesteia este esențială, alături de analiza convenției încheiate între România și statul respectiv în materie de taxe și a altor acorduri de securitate socială, după caz, pentru a putea stabili corect obligațiile părților implicate, angajat sau angajator.

De îndată ce angajatul informează compania din România despre planurile sale de a munci peste graniță, este recomandat ca angajatorul să studieze posibilele implicații fiscale generate de emigrarea temporară în țara respectivă. În caz contrar, angajatul și angajatorul se pot expune unor obligații fiscale suplimentare în țara gazdă, după caz.

De exemplu, în țările membre ale Uniunii Europene, a lucra de la distanță într-o altă țară poate genera obligația angajatorului de a se înregistra în scop de raportare și plată de asigurări sociale în țara de destinație, precum și obligații în sfera impozitului pe profit. Și alte obligații de raportare pot apărea pentru angajator, precum cele reglementate de directiva europeană privind detașarea lucrătorilor în cadrul prestării de servicii, sau obligații suplimentare prevăzute de legislația locală din statul unde angajatul alege să lucreze temporar. Ca urmare, angajatorul trebuie să aibă un cadru de lucru prestabilit pentru astfel de situații care să prevadă drepturile și obligațiile angajatului pe durata muncii din străinătate.

Anumite state au decis să ușureze procesul prin care cetățenii străini pot locui și lucra temporar pe teritoriul acestora. Unele dintre aceste țări sunt destinații turistice populare, care încearcă prin aceste măsuri să compenseze parțial pierderile cauzate de pandemie. Printre statele care astăzi facilitează procesul de imigrare în acest scop se numără Estonia, Georgia, Barbados, Insulele Bermude și cu siguranță vor mai apărea pe listă și alte țări

România încă nu oferă niște facilități fiscale în acest sens, specifice lucrului de la distanță, din România, deși o cotă de impozit pe salarii de doar 10% ar putea să fie atractivă pentru angajații străini. Un astfel de model de lucru din România ar putea atrage și o rezidență fiscală aici, cu doar 10% impozit pe majoritatea tipurilor de venit.

În concluzie, când angajații aleg să muncească în alte țări decât cea de origine, trebuie să verifice regulile de imigrare în scop de muncă din aceste țări, care în multe cazuri diferă semnificativ față de cele cu scop turistic.

Având în vedere că revenirea în clădirile de birouri este puțin probabilă în viitorul apropiat, iar tot mai mulți angajați care lucrează acasă vor să schimbe temporar locul de unde muncesc, companiile trebuie să fie pregătite juridic și fiscal de schimbarea de paradigmă de la „work-from-home” la „work-from-anywhere” și să răspundă simultan cerințelor angajaților de a lucra oricând și de oriunde.

***

Despre EY România

EY este una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale la nivel global, cu 284.000 de angajaţi în peste 700 de birouri în 150 de ţări şi venituri de aproximativ 36,4 miliarde de USD în anul fiscal încheiat la 30 iunie 2019. Reţeaua noastră este cea mai integrată la nivel global, iar resursele din cadrul acesteia ne ajută să le oferim clienţilor servicii prin care să beneficieze de oportunităţile din întreaga lume.

Prezentă în România din anul 1992, EY este liderul de pe piaţa serviciilor profesionale. Cei peste 800 de angajaţi din România şi Republica Moldova furnizează servicii integrate de audit, asistenţă fiscală, asistenţă în tranzacţii şi servicii de asistenţă în afaceri către companii multinaţionale şi locale. Avem birouri în Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi şi Chişinău. EY România s-a afiliat în 2014 singurei competiții de nivel mondial dedicată antreprenoriatului, EY Entrepreneur Of The Year. Câștigătorul ediției locale reprezintă România în finala mondială ce are loc în fiecare an, în luna iunie, la Monte Carlo. În finala mondială se acordă titlul World Entrepreneur Of The Year. Pentru mai multe informaţii, vizitaţi pagina noastră de internet: www.ey.com

Modificarea schemei de ajutor de stat pentru industria cinematografiei

Florin Antonescu
-
0
Modificarea schemei de ajutor de stat pentru industria cinematografiei

Guvernul României a aprobat modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 421/2018 pentru instituirea Schemei de ajutor de stat privind sprijinirea industriei cinematografiei. Industria cinematografică și audiovizuală va putea beneficia de sprijin financiar nerambursabil în cuantum de până la 45% din valoarea proiectelor prin intermediul Ministerului Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri.

Modificarea constă în extinderea termenului de valabilitate a schemei de ajutor de stat până la 31.12.2023, modalitatea alocărilor financiare, modalitatea de plată, obligațiile beneficiarului și completarea comisiei de selecție (Comisia de Film în România.

În termen de 30 de zile, vor fi aprobate prin ordin al ministrului economiei, energiei și mediului de afaceri criteriile pentru încadrarea ca produs cultural, procedura de evaluare și verificare a proiectelor depuse, de monitorizare a proiectelor acceptate la finanțare și procedura de plată.

De asemenea, a fost aprobat amendamentul convenit între Guvernul României și Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, prin schimbul de scrisori semnate la București la 29 iunie 2020 şi la Paris la 3 iulie 2020 la Acordul-cadru de împrumut dintre România și Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei pentru finanțarea Proiectului privind finalizarea construcției, renovarea sau reabilitarea clădirilor culturale de interes public din România, semnat la București la 4 mai 2007 și la Paris la 14 mai. Până în acest moment, au fost finalizate trei dintre cele cinci investiții: Teatrul Național I.L. Caragiale din București, Biblioteca Națională a României și Teatrul Maghiar din Cluj-Napoca. Pentru celelalte două obiective, înființarea Muzeului Național al Revoluției din România de la Timișoara și reabilitarea Sălii Omnia din București pentru a găzdui Centrul Național al Dansului București, Guvernul României, prin Ministerului Culturii și Ministerul Finanțelor Publice, a primit acordul BCDE pentru extinderea termenului de finalizare a proiectelor până la 30 iunie 2023.

A fost aprobat amendamentul convenit între Guvernul României şi Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei prin schimbul de scrisori semnate la Bucureşti la 9 iunie 2020 şi la Paris la 3 iulie 2020 la Acordul-cadru de împrumut dintre România şi Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei destinat finanțării proiectului privind reabilitarea monumentelor istorice din România, semnat la București la 12 decembrie 2006 şi la Paris la 18 decembrie 2006. Principalele obiective sunt consolidarea, reabilitarea, restaurarea și punerea în funcțiune a 16 monumente istorice de importanță națională. Până în prezent, au fost renovate și redeschise publicului 13 obiective, cum ar fi: Palatul Culturii din Iași, Palatul Regal-Sala Tronului și Opera Națională din București. La cererea Ministerului Culturii din 9 iunie 2020, BCDE a acceptat extinderea termenului de finalizare a proiectului până la 30 iunie 2023 pentru: Muzeul Național George Enescu (Palatul Cantacuzino din București), Filiala Omnia Craiova a Bibliotecii Naționale a României, Muzeele Dr. Ioan și Nicolae Kalinderu din subordinea Muzeului Național de Artă a României, aflate în diferite stadii de implementare.

Bogdan Gheorghiu, Ministrul Culturii: „Relația de parteneriat dintre Ministerul Culturii, Ministerul Finanțelor Publice și Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri a reprezentat un pilon pe care am putut să creștem importanța economică și de dezvoltare a sectoarelor cultural-creative. Industria cinematografică și audiovizuală, mai ales în contextul actual, are nevoie de instrumente financiare transparente, echitabile și care să fie un sprijin real pentru reluarea activității. În contextul schemei de ajutor de stat, această industrie are și un potențial extraordinar de promovare a patrimoniului românesc, față de care avem inclusiv datoria de conservare și restaurare. În sprijinul acestei idei, extinderea termenului de implementare a investițiilor cuprinse în cele două Acorduri-cadru de împrumut dintre România şi Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei reprezintă un pas esențial pentru finalizarea construcției, renovarea și reabilitarea clădirilor culturale de interes public și a monumentelor istorice din România. Din 21 de obiective de investiții, 16 sunt deja finalizare, iar răgazul primit face posibilă implementarea cu succes a programului asumat”.

Magazin Leroy Merlin 100% omnicanal

Florin Antonescu
-
0
Magazin Leroy Merlin 100% omnicanal

Leroy Merlin – retailer francez centenar de bricolaj, construcții, decorațiuni, grădinărit, parte a grupului ADEO – a deschis primul magazin dinsectorul 3 (Bulevardul Theodor Pallady nr 51), al patrulea din București. Noutatea față de celelalte este amenajarea 100% omnicanal, cu zone speciale pentru gestionarea și a comenzilor plasate online și livrate către clienți, și a rezervărilor de produse online cu ridicare din magazin.

Frédéric Lamy

Frédéric Lamy (foto), directorul general al Leroy Merlin România: „Deschiderea celui de-al patrulea magazin Leroy Merlin din București confirmă încă o dată angajamentul nostru fată de piața din România, angajament pe care ni l-am asumat încă din 2011, de la lansarea primului magazin, tot în București. Sectorul 3 este o zonă în care credem și care deține un mare potențial de dezvoltare, iar noi dorim să îi obișnuim pe clienții noștri să plătească mai puțin pentru produse și servicii de calitate”.

Dintre datele tehnice ale noului magazin reținem: aproximativ 14.000 mp suprafață, din care 2700 mp zonă de drive-in, 115 angajați, 30.000 de produse, peste 360 locuri de parcare.

Între noutățile evidente din momentul inaugural se remarcă soluțiile tip showroom pentru bucătării și băi și soluțiile inspiraționale pentru decorațiuni. Ca și în celelalte magazine, există modalitatea de comandă telefonică pentru clienții care doresc să plaseze comenzi mai rapide. Angajații, formați în celelalte magazine Leroy Merlin din București, oferă consiliere la raft, propun soluții de amenajare a casei și grădinii în funcție de nevoile și bugetul fiecărui client, iar împreună cu managementul magazinului au realizat peste 400 vizite la locuitorii din zonă pentru cunoașterea nevoilor și așteptărilor cu privire la produsele și serviciile de bricolaj.

Programul magazinului Leroy Merlin Pallady este de luni până sâmbătă 07:00-21:00, duminică 08:00-20:00.

În total, Leroy Merlin are 18 unități în rețeaua proprie din România, cu 2.500 de angajați în București, Cluj-Napoca, Craiova, Ploiești, Brașov, Constanța, Sibiu, Suceava, Târgu Mureș, Bacău, Iași, Timișoara, Oradea. Pe plan mondial, compania deține peste 500 de magazine în 13 țări din Europa, Asia, Africa, America de Sud.

Studiu Deloitte: companiile au redirecționat aproape jumătate din bugetele de marketing către rețelele de socializare și dispozitivele mobile în timpul pandemiei de COVID-19

Economistul
-
0
Studiu Deloitte: companiile au redirecționat aproape jumătate din bugetele de marketing către rețelele de socializare și dispozitivele mobile în timpul pandemiei de COVID-19

În timpul pandemiei de COVID-19, companiile au redirecționat aproape jumătate din bugetele de marketing (46%) către rețelele de socializare și dispozitivele mobile, potrivit celei mai recente ediții a studiului Deloitte Chief Marketing Officer (CMO) Survey, de două ori mai mult decât înainte de pandemie. De asemenea, studiul subliniază faptul că, în următoarele 12 luni, specialiștii anticipează o continuă creștere a cheltuielilor aferente acțiunilor de marketing pe dispozitive mobile, pe când cele legate de rețelele de socializare vor rămâne apropiate de noul nivel, care este ridicat. Deloitte CMO Survey este rezultatul analizei a aproximativ 300 de răspunsuri oferite de către profesioniști de top din domeniu care activează în 13 sectoare din SUA.

În ultimele luni, rețelele de socializare au jucat un rol important atât în creșterea notorietății brandurilor, cât și a performanței companiilor. Trei sferturi dintre respondenți au folosit rețelele de socializare în special pentru acțiuni al căror scop ținea de notorietatea mărcii (84%) și mai mult de jumătate dintre aceștia, pentru păstrarea clienților actuali (54%) și atragerea de noi clienți (51%). În plus, studiul subliniază faptul că rețelele de socializare au avut o contribuție majoră la performanțele înregistrate de companii în timpul pandemiei, cu o creștere de 23,5% față de luna februarie 2020. Când vine vorba de parteneriatele cu influenceri, studiul arată că specialiștii în marketing apelează puțin la astfel de colaborări și doar 8% din buget este alocat activităților de acest gen pe canale de socializare, precum LinkedIn, blogurile companiilor, Instagram, Facebook și altele. Respondenții anticipează că, în următorii trei ani, vor direcționa bugete mai mari către colaborările cu influenceri, până la 13% din totalul cheltuielilor de marketing, iar cele mai semnificative creșteri sunt de așteptate în domenii precum serviciile bancare și profesionale.

„Mai mult ca oricând, directorii de marketing se află în poziția potrivită pentru a face auzită vocea clienților în întreaga organizație. Pentru aceasta, ei trebuie să îndeplinească trei obiective: să analizeze datele despre clienți pentru a le transforma în recomandări aplicabile, să se asigure că interacțiunile cu clienții sunt relevante și să contribuie la construirea organizației care să poată livra servicii conform așteptărilor clienților. În absența unor surse de informații din interiorul și exteriorul organizației și fără a avea disciplina necesară asigurării calității informațiilor, înțelegerea comportamentului clientului nu poate duce la crearea de acțiuni concrete. În același timp, alinierea atentă a tehnologiei și a datelor cu valorile și identitatea general umană este o necesitate pentru atragerea clienților. Cu toate acestea, dacă organizația nu are o mentalitate axată pe client, datele și tehnologia nu rămân decât un paliativ”, a spus Ruxandra Băndilă (foto), Director de Marketing și Business Development, Deloitte România.

În ciuda unei creșteri cu 70% a cheltuielilor pentru acțiuni de marketing pe dispozitive mobile în timpul pandemiei, specialității în domeniu observă o creștere foarte mică a contribuției acestora la performanța companiei, 28% dintre respondenți considerând că acestea nu ajută deloc la îmbunătățirea performanței. De asemenea, studiul subliniază că, atunci când investesc în astfel de activități, respondenții acordă prioritate optimizării site-urilor pentru dispozitivele mobile (70%), și nu creării și actualizării de aplicații (30%).

Rolul departamentului de marketing în cadrul companiilor s-a schimbat în timpul pandemiei de COVID-19, aproape două treimi dintre respondenți (62%) susținând că departamentele lor au dobândit o importanță mai mare, organizațiile ale căror clienți sunt persoane juridice (business-to-business – B2B) înregistrând cea mai puternică creștere – companii care oferă produse (63%) și servicii (72%). Pe lângă recunoașterea rolului departamentului de marketing, rezultatele studiului subliniază importanța priorităților stabilite de către organizație pentru acesta, cum ar fi păstrarea clienților și consolidarea notorietății mărcii, în contextul în care, în perioada pandemiei, ponderea bugetelor de marketing a crescut ușor, ajungând la 12,6% din bugetele totale al organizațiilor, comparativ cu perioada de dinainte de pandemie (11,3%).

Importanța acestor priorități este surprinzătoare, având în vedere că departamentele de marketing îndeplinesc mai multe sarcini, dar cu mai puțini angajați, deoarece 9% dintre locurile de muncă din departamentele de profil au fost pierdute în timpul pandemiei. Forța de muncă din cadrul acestor departamente ar putea ridica îngrijorări în viitorul apropiat, ținând cont că un sfert dintre respondenți (24%) anticipează că aceste locuri de muncă nu vor fi create din nou.

Deloitte CMO Survey este realizat de două ori pe an, prin sondaj online, și acoperă companii din domenii precum tehnologie, servicii bancare, comerțul cu amănuntul, servicii medicale, servicii profesionale, comunicare, bunurile și servicii de larg consum, producție, transport, minerit și construcții, energie și educație. Mai multe informații despre studiu sunt disponibile aici.

Clădire de birouri de ultimă generație în Calea Victoriei

Florin Antonescu
-
0
Clădire de birouri de ultimă generație în Calea Victoriei

Un vechi bloc din Calea Victoriei este revitalizat, gata pentru recepția finală, după care va fi dat în folosință: H Victoriei 109, proiect de spații de birouri pus în operă de Hagag Development Europe, dezvoltator imobiliar specializat în proiecte rezidențiale și comerciale în România, cu peste 200 de milioane de euro investite în zonele de lux și de dezvoltare ale Bucureștilor. Consolidată și modernizată, clădirea are deja contractată 50% din suprafața închiriabilă disponibilă.

Yitzhak Hagag, Chairman and Board Controller Hagag Group, subliniază: „Faptul că deținem o proprietate atât de valoroasă pentru trecutul, prezentul, dar și viitorul Bucureștiului este pentru noi o onoare și, în același timp, o responsabilitate imensă. Reintroducerea în circuitul comercial a unei clădiri vechi de peste 70 de ani a fost nu doar o provocare, ci și un efort complex. H Victoriei 109 este mai mult decât o adresă, este o destinație, iar eforturile comune pe care le-am întreprins alături de colaboratorii noștri pentru reconversia imobilului au avut la bază un concept versatil și futurist, iar astfel am reușit să transformam o clădire veche, demodată, cu o structură de rezistență deficitară, fațade și spații interioare degradate, într-o clădire de birouri de ultimă generație”.

Dezvoltatorul oferă o descriere a noii investiții: „Întregul edificiu, de la structura de rezistență, elemente de design interior și până la elementele arhitectonice eclectice care împodobesc fațadele și pereții exteriori au fost reconsolidate, respectiv recondiționate, iar infrastructură electrică, instalațiile sanitare și de climatizare ale clădirii au fost reînnoite, proiectul primind certificarea Excellent BREEAM in Use. Chiriașii vor avea la dispoziție săli de ședințe spațioase, 30 de locuri de parcare supraterane, raste pentru biciclete, dușuri pentru angajați și spații de depozitare disponibile la nivelul inferior al clădirii. Clădirea dispune de două intrări individuale cu zone de lobby independente și acces din Calea Victoriei, respectiv Calea Griviței, trei ascensoare de ultimă generație, două scări interioare, sisteme de climatizare de Clasa A eficiente din punct de vedere energetic, iluminare LED, pardoseală flotantă, ferestre generoase și zone extinse care abundă de lumină naturală, generator propriu, sisteme de răcire pentru camerele tehnice, sisteme de securitate și supraveghere, dar și un punct de încărcare a mașinilor electrice. Fiecare nivel este echipat cu sistem HVAC autonom și este prevăzut cu un spațiu tehnic – conceput pentru a găzdui mini centre de date și posibilitatea de a monta, la cererea chiriașilor, două chicinete cu o zonă de luat masa. Clădirea poate fi accesată prin intrarea principaladin Bulevardul Calea Victoriei sau prin poarta de acces secundar din Calea Griviței. De asemenea, H Victoriei 109 oferă posibilități de acces auto și pietonal pentru zona de parcare cu intrare din Calea Grivitei, pasaj conectat la clădire peste o altă poartă de acces ce face legătura cu zona curții interioare. Având în vedere amplasamentul ultra-central al proiectului, fațada exterioară este iluminată led pentru a evidenția detaliile arhitectonice”.

Manifest de responsabilitate socială și personală lansat de Concursul Internațional George Enescu

Florin Antonescu
-
0
Manifest de responsabilitate socială și personală lansat de Concursul Internațional George Enescu

Odată cu provocarea „Salvează Frumusețea în viață”, Concursul Internațional George Enescu a lansat manifestul de responsabilitate socială și personală „Depinde numai de noi să alegem ce pierdem și ce salvăm în vremea pandemiei”:

„Opusul dragostei nu e ura, ci indiferența. Opusul artei nu este urâțenia, ci indiferența. Opusul credinței nu este erezia, ci indiferența. Și opusul vieții nu e moartea, ci indiferența.” (Elie Wiesel)

Lucrurile cele mai prețioase în viață sunt chiar cele despre care credem că vin de la sine. Până nu le pierdem, nu știm să le apreciem, să ne bucurăm de ele, să le vedem valoarea.

În anul 2020, sănătatea, dragostea, echilibrul, emoția, frumusețea nu doar că nu mai par să vină de la sine, ci sunt mai fragile și mai vulnerabile ca oricând. Urmărim cu înfrigurare tot ce ține de imediat și de cuantificabil, ca să ne salvăm viața, dar nu mai avem ochi pentru inefabilul care ne dă trăirea. 

Criza COVID-19 seceră vieți și face ravagii sociale și economice, iar nouă ne e greu să vedem cum pandemia macină artele și cultura, deși, în vremuri normale, ne hrănim spiritul cu frumusețea lor.

Consumați de supraviețuirea fizică, nu vedem agonia scenei creative. Organizația Americani pentru Arte evaluează, până la 13 iulie, o pierdere financiară directă estimată la peste 9.1 miliarde USD pentru domeniul artelor, la care se adaugă o pierdere de peste 10.4 miliarde USD în sectoarele legate de industria spectacolelor. În UE, Eurostat estimează că, până la finalul anului, vor fi afectate peste 7.3 milioane de posturi în domeniul creativ și cultural, ridicând problema prezervării “cu orice preț” a valorilor artistice și culturale ale Europei.  În România, subiectul amenințării existențiale cu care se confruntă astăzi arta și artiștii nu a generat nicio reacție concertată și nici coeziune.  Se descurcă fiecare – în lungă tradiție istorică – cum poate.

Între timp, cu fiecare zi care ne trece în frică, răzvrătiri confuze și neatenție, pierdem câte ceva prețios. Pierdem emoție, apropierea de celălalt, artă, însuflețire și inspirație. Pierdem libertate, îndrăzneala de a visa, curajul de a ne urma visurile, energie, muzică, frumusețe.

Fără îndoială că vom privi cândva înapoi la acest timp necunoscut, neașteptat, nedorit, nesigur și zbuciumat, în care pentru a-i supraviețui am riscat ce era mai fragil și vulnerabil în viața noastră. Vom reflecta la modul în care l-am străbătut și la felul în care ne-a transformat. Vom trăi mai departe cu cei care am devenit la capătul celălalt al acestei provocări. Și depinde numai de noi să facem diferența între ce am pierdut și ce am salvat din această încercare.

Pentru români – artiști, muzicieni sau publicul larg – moștenirea lăsată de George Enescu și tot ceea ce reprezintă astăzi pe plan mondial Festivalul și Concursul care îi poartă numele sunt un reper de identitate, o restituire de demnitate, o emoție definitorie. Festivalul și Concursul Internațional George Enescu, artiștii, organizatorii, oamenii de culise, presa și publicul care l-au făcut de fiecare dată posibil s-au mai întâlnit în trecut cu frica, cu cenzura și interdicțiile, cu dezordinea socială, cu lipsurile financiare, cu  perspectiva dispariției.

După 1989, Festivalul Enescu s-a transformat dintr-un instrument de propagandă creat de Partidul Comunist în 1958, într-unul din cele mai apreciate evenimente de profil din lume. Festivalul este cotat în Top 3, iar Concursul Enescu în Top 5 la nivel internațional. Transformarea nu a venit de la sine, ci are o istorie tumultoasă. În pofida turbulențelor, organizarea Festivalului și a Concursului Enescu conform calendarului a rămas o constantă, un reper spiritual, chiar și în cele mai negre momente.

Septembrie 1991: minerii erau chemați la București pentru a debarca guvernul – un șoc pentru tânăra democrație românească. Festivalul Enescu a continuat să aducă muzică și frumusețe în sălile de concerte. 2009, în plină criză financiară: Festivalul și Concursul Enescu au supraviețuit tăierii de fonduri. 2013: Guvernul a redus finanțarea cu 30%, iar de atunci a trebuit să separăm Concursul de Festival și să apelăm la mai mulți sponsori ca să nu scădem valoarea evenimentului. Concursul s-a reinventat, organizat de sine stătător între edițiile Festivalului, cu o binemeritată personalitate nouă.

În toate aceste încercări au învins forța intrinsecă a Festivalului Enescu și a celor care îi dau viață, muzica, spiritul și valorile lui George Enescu, pe care le promovăm, capacitatea de adaptare, susținerea publicului, responsabilitatea pe care o avem față de moștenirea și modelul marelui nostru compozitor, față de spectatori și de artiști, precum și față de cei cărora le lăsăm moștenire această sursă nesecabilă de frumusețe.

Pentru că muzica este frumusețe în viață. Muzica nu se oprește de frică sau de singurătate. Muzica ne apropie atunci când viața ne desparte, creând punți de solidaritate imune la geografie, la spațiu, la timp. Așa că acum, când pandemia amenință și Concursul și Festivalul Enescu, mergem cu inima înainte. “Muzica pornește de la inimă și se adresează inimilor”, după cum spunea George Enescu.

Muzica trebuie să continue. Music Must Go On.                                              Mesajul nostru pentru voi – oameni de cultură, artiști, muzicieni, lideri de opinie, spectatori, iubitori de muzică și iubitori de viață – este că, în condiții de criză, avem cu toții responsabilitatea de a ne adapta cu grație, de a acționa pentru ca viața să continue, păstrând în același timp loc și pentru frumusețe și pentru planuri și pentru visuri, și pentru realizarea lor.

Noi, Festivalul și Concursul George Enescu, păstrăm frumusețea pe care o aduc muzica, talentul, dedicația, munca, onestitatea și întregul univers inefabil pe care marii artiști îl creează dând o valoare inestimabilă umanității. Și mergem înainte, de data asta în variantă online.

Vino alături de Concursul Enescu 2020 care se desfășoară anul acesta ONLINE cu mesajul Frumusețe în viață!

Fă un exercițiu de reflecție și împărtășeste cu noi – care este acea frumusețe pe care ai vrea să o păstrezi cu tine, în viața care va urma după pandemie? Tu ce-ai salva, cu orice preț, din ce este frumusețe în viața ta?

Spune povestea public, inspiră-i pe cei care te urmăresc, răspândește frumusețe în vremea pandemiei prin povestea ta și, dacă vrei, însoțește-o cu muzica visurilor împlinite la Concursul Enescu.

#SalveazăFrumusețeaÎnViață         #SaveBeautyInLife

„Salvează Frumusețea în viață” este provocarea prin care Concursul Internațional George Enescu „invită întreaga societate să răspundă și să ia atitudine în fața fricii, adversității și incertitudinii generate de pandemie, dând valoare vieții și frumuseții care dă sens și bucurie fiecărui om”. 

Oana Marinescu, directorul de comunicare al Festivalului și Concursului George Enescu, reiterează mesajele Concursului Enescu pentru regăsirea puterii și reinventarea dincolo de criza actuală:

„1.Pandemia este o perioadă tranzitorie. Este important să privim dincolo de ea, la felul în care vom arăta, ca oameni, când lucrurile se vor așeza. Avem resursele ca să trecem prin pandemie, sunt în noi, în lucrurile care contează și pe care ne temem că le-am pierdut sau că le pierdem. Ne putem reinventa dacă, în locul fricii, ne reconectăm la frumusețea lor și luptăm pentru a le duce mai departe, în viața noastră de după pandemie. Iar acest lucru poate fi realizat simplu: punând în prim-plan ceea ce contează mai mult în viețile noastre.

2.Suntem împreună în această confruntare brutală și doar împreună putem ieși din ea. Deși frica și fragilitatea ne divizează, suntem toți oameni și avem nevoie unii de alții. Umanitatea noastră ne leagă. Avem nevoie să ne conectăm la ea. De fiecare dintre noi depinde atât viața noastră cât și a celorlalți. Când purtăm sau nu mască, când respectăm sau nu regulile de igienă, când stăm la distanță sau ne înghesuim, alegem sau nu alegem viața atât pentru noi, cât și pentru ceilalți. Când ne susținem unii pe alții, când ne împărtășim frumusețea din viețile noastre, când ne tratăm cu respect și compasiune, când funcționăm ca o echipă, alegem viața și lăsăm loc pentru frumusețe.

3.Artele și cultura, indiferent de domeniu, sunt vitale pentru a ne salva frumusețea din viața noastră și, implicit, umanitatea. Pandemia le-a afectat profund în întreaga lume, inclusiv în România. Este nevoie de sprijin pentru artiști, atât din partea publicului, cât și a autorităților, pentru ca artiștii să continue să creeze. Artele asigură expresia profundă a umanității noastre. Iar pandemia ne afectează tocmai umanitatea.

4.Concursul Enescu a refuzat să își anuleze ediția din acest an, deși evoluția pandemiei spre asta îl împingea. S-a reorganizat online și în două faze, pentru a continua să aducă muzică în viața publicului său și pentru a-i ajuta pe tinerii concurenți să-și continue cariera, oricât de greu ar fi. Concursul Enescu a ales viața, protejând publicul și artiștii, și frumusețea muzicii. Iar acum, spune atât că muzica trebuie să continue, chiar dacă online, cât și că de fiecare dintre noi depinde dacă Semifinalele si Finalele Concursului din 2021 și Festivalul Enescu 2021 se vor ține cu public în sală”.

Primii care au răspuns Provocării sunt actrița Ana Ularu, actrița Maia Morgenstern, poetul și dramaturgul Matei Vișniec, compozitorul Dan Dediu, artistul plastic Mircea Cantor, producătoarea de film Ada Solomon, soprana Bianca Ionescu, violonistul Alexandru Tomescu, actrița Medeea Marinescu, dirijorul Tiberiu Soare, pianistul Mihai Ritivoiu, dansatorul și coregraful Gigi Căciuleanu, criticul de film Irina Margareta Nistor,  actorul Marius Manole, jurnalistul de cultură Marius Constantinescu, promotorul de cultură și fondatorul ARCEN, Edmond Niculușcă, directorul executiv al Festivalului Enescu, Mihai Constantinescu.

Provocarea lansată de Concursul Internațional George Enescu este promovată de actrița Ana Ularu prin clipul de campanie.

Programat în perioada 29 august-20 septembrie, concursul se va desfășura reorganizat în două faze: primele două etape – online, în septembrie, conform calendarului inițial; semifinalele și finalele fiecărei secțiuni (vioară, violoncel, pian, compoziție) – la Ateneul Român din București, în mai 2021. Accesul publicului la gala de deschidere și la primele două etape este exclusiv online, gratuit.

ICPE-CA, contribuții la un mediu de afaceri prosper

Florin Antonescu
-
0
ICPE-CA, contribuții la un mediu de afaceri prosper

Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Inginerie Electrică ICPE-CA a lansat proiectul „Filme subțiri de înaltă transparență optică obținute prin depuneri în vid din oxizi conductori pentru aplicații anti-statice și protecție de bandă largă la interferențe electromagnetice”, implementat în parteneriat cu Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Optoelectronică – INOE 2000, cu finanțare prin competiția „Transfer la operatorul economic (PTE)”. Solicitant este SC MGM Star Construct SRL.

Utilitatea proiectului este subliniată de faptul că „ecranarea radiației electromagnetice considerate parazită/poluantă pentru un receptor oarecare este în prezent de o importanță majoră pentru asigurarea funcționării aparaturii electrice/electronice și pentru mediul înconjurător”.

Obiectivele proiectului sunt „obținerea unor structuri de tip TCO-dielectric-metal-dielectric-TCO utilizând tehnica depunerilor fizice din faza de vapori în vid prin pulverizare de tip magnetron și evaporare cu fascicul de electroni pentru a înlocui fotolitografia sau alte metode costisitoare de configurare a structurii pe suprafață, precum și pentru a scădea costul și complexitatea producerii de structuri destinate protecției anti-statice și de bandă largă la interferențe electromagnetice; realizarea unor structuri adecvate electro-optic pentru a menține o transmitanță în spectrul vizibil de min. 80%, cu o eficacitate a ecranării electromagnetice > 30 dB, urmărind suprapunerea a cel puțin două straturi subțiri TCO și imbunătățirea până la minim 50 dB, prin separarea a două straturi TCO cu un spațiu de sfert de lungime de undă; realizarea unui strat antireflex pentru creșterea transmitanței optice în vizibil; menținerea uniformității depunerilor de ordin nanometric, cum ar fi straturile de Ag dopat cu Cu, cu grosimi de maximum 10 nm pe suprafețe mai mari de 100 cm2 , astfel încât să se obțină straturi ultrasubțiri continue și netede pentru depășirea creșterii de tip Volmer-Weber; obținerea unor structuri de straturi subțiri ecranante pe substrat flexibil care să mențină stabilitatea performanțelor de ecranare electromagnetică la îndoiri mecanice repetate; realizarea unei instalații care să permită controlul parametrilor de procesare pentru reproductibilitatea rezultatelor pe suprafețe mai mari de 100 cm2”. 

Derulând astfel de proiecte, INCDIE ICPE-CA își reafirmă sustinerea pentru „competitivitatea întreprinderilor, contribuind la construirea unui mediu de afaceri prosper la nivel național și european”.

1...1.5571.5581.559...2.019Pagina 1.558 din 2.019