Cum a afectat criza țările din sud-estul Europei și care sunt perspectivele lor de revenire?

0

Care este impactul crizei COVID-19 asupra sistemelor de sănătate și economiilor din cele 11 țări din sud-estul Europei și care sunt perspectivele de revenire ale acestora? Acesta este subiectul celei mai recente analize a SeeNews – cea mai importantă platformă de afaceri din regiune.

Raportul „COVID-19 ȘI EUROPA DE SUD-EST (ESE): Perspectivele inițiale de combatere a crizei” acoperă Albania, Bosnia și Herțegovina, Bulgaria, Croația, Kosovo, Moldova, Muntenegru, Macedonia de Nord, România, Serbia și Slovenia. Analiza se bazează pe 11 indicatori cheie: măsuri de oprire a evoluției, măsuri economice, recuperare a PIB-ului, risc de expunere la datorii, producție industrială, ratinguri de credit, risc sectorial, stimulare a valorii adăugate brute, piața muncii, risc fiscal și risc la export.

Având în vedere mediul imprevizibil și în continuă schimbare, analiza este, în prezent, o radiografie a situației și oferă o prognoză bazată pe măsurile de recuperare luate până acum în cele 11 țări.

Datele arată că țările din regiunea Europei de Sud-Est (ESE) prezintă mai multe avantaje în fața crizei economice viitoare. În primul rând, majoritatea țărilor aveau un nivel scăzut al datoriei publice în momentul anunțării stării de urgență. Acest lucru a dat guvernelor locale posibilitatea de a pune în aplicare măsuri economice cuprinzătoare pentru a sprijini întreprinderile și persoanele fizice, fără a pune prea multă presiune asupra datoriilor suverane. Din perspectiva asistenței medicale, majoritatea țărilor din ESE au acționat decisiv și rapid la debutul pandemiei, impunând măsuri stricte de stopare a evoluției. Ratele de infecție în toată regiunea erau cu mult sub nivelurile globale în momentul în care țările de pe glob au început să își redeschidă economiile. Rămâne de văzut dacă aceste câștiguri inițiale vor deveni irelevante, date fiind noile creșteri ale cazurilor din mai multe țări din ESE.

Deși având atuurile sale, la începutul crizei, regiunea era predispusă și la anumite riscuri. Majoritatea țărilor din regiune se bazează foarte mult pe sectoare pe care, în scopul prezentului raport, le-am numit „sectoare în pierdere” – acestea sunt industriile care se așteaptă să suporte urmările crizei economice provocată de COVID-19. Există, desigur, și sectoare care vor ieși „învingătoare” din această criză, dar cele mai multe dintre acestea compun o pondere prea mică din valoarea adăugată brută (VAB) a economiilor din ESE pentru a face diferența și a contrabalansa efectele negative într-un mod semnificativ. Această disproporție între sectoarele în pierdere și cele învingătoare face ca regiunea ESE să fie, în special, susceptibilă la riscuri sectoriale iar unele economii se confruntă în mod inevitabil cu probleme legate de gradul de ocupare a forței de muncă, precum și cu riscuri fiscale cauzate de diminuarea impozitelor. Analiza arată că, potrivit prognozelor, în prezent doar 7 din cele 11 țări din Europa de Sud-Est vor putea readuce anul viitor nivelurile PIB-ului la cele din 2019.

Scurtă descriere a situației din fiecare țară

România

Piața forței de muncă din România este una dintre cele mai bine poziționate în toată regiunea Europei de Sud-Est, datorită ratei extrem de scăzute a șomajului înainte de debutul pandemiei COVID-19. Ca urmare a gradului mare de ocupare al forței de muncă, impactul pandemiei va fi cu atât mai greu de acoperit în cifrele legate de șomaj, chiar daca sunt unele dintre cele mai mici din ESE, până la finalul lui 2021 nu vor mai reveni la nivelul din 2019. De asemenea, România este printre acele țări care nu vor fi capabile să-și redreseze total nivelul PIB-ului în 2021.

Albania

Datorită sectorului său agricol puternic, Albania are cea mai performantă economie dintre cele 11 analizate în raport în ceea ce privește oportunitățile de atenuare a impactului crizei economice indusă de pandemie. Dezavantajul este pachetul de măsuri anunțat de guvern pentru criză, care reprezentă doar 2,8% din PIB – una dintre cele mai mici rate din întreaga regiune a ESE.

Bosnia și Herțegovina

Bosnia și Herțegovina s-a numărat printre țările cu performanțe medii în ceea ce privește măsurile impuse inițial pentru stoparea evoluției pandemiei COVID-19. În ceea ce privește activitatea economică, economia bosniacă prezintă un risc mediu de a nu-și putea aduce PIB-ul în 2021 la nivelurile pre-pandemice. Un fapt interesant este că în lunile de izolare și carantină a fost țara cu a doua cea mai mică scădere a producției industriale.

Bulgaria

Bulgaria se numără printre țările din sud-estul Europei care prezintă un risc mediu de redresare a PIB-ului în 2021 la nivelurile sale pre-pandemice din 2019. Unul dintre factorii agravanți în această direcție este dependența acestei țări de exporturi. Bulgaria avea al doilea cel mai mare raport dintre exporturi și PIB în 2019 (după Slovenia). Având în vedere imprevizibilitatea evoluției pandemiei, incertitudinea canalelor de distribuție și posibilitatea unei încetări bruște a comerțului reprezintă un risc extrem pentru economie. Valoarea măsurilor fiscale și monetare pentru reducerea efectelor negative ale crizei s-a ridicat la 10,7% din PIB, fapt care poziționează țara pe locul al treilea din regiune, după Slovenia și Serbia. Este important de menționat că unele dintre aceste măsuri vizează consolidarea sistemului bancar și nu stimularea directă a economiei.

Croația

Croația s-a numărat în topul performerilor privind măsurile impuse inițial pentru stoparea evoluției pandemiei COVID-19 și s-a lăudat cu cea mai mică rată de infectare din cadrul ESE la jumătatea lunii iunie, poziționându-se într-o lumină favorabilă chiar și după ultimele câteva săptămâni, când numărul de cazuri a început să crească din nou în toată regiunea. Deși este printre puținele țări de la care se așteaptă să nu-și poată aduce, în următorul an, PIB-ul la niveluri dinaintea pandemiei, totuși piața muncii ar trebui, în mare măsură, să poată să revină la nivelurile pre-pandemice în 2021, cu o rată a șomajului preconizată de 8%.

Kosovo

Kosovo s-a numărat printre țările cu performanțe medii în ceea ce privește măsurile impuse inițial pentru stoparea evoluției pandemiei COVID-19. Pachetul inițial de măsuri economice anunțat de guvern a rămas în urma majorității țărilor din regiunea ESE, cu un procent de 2,8% din cel mai recent PIB anual al țării. Mai mult, țara este printre puținele de la care se așteaptă revenirea PIB-ul în 2021 la nivelul său din 2019.

Moldova

Moldova este una dintre cele două țări din ESE (împreună cu Albania), care se află într-o poziție favorabilă în ceea ce privește oportunitățile de atenuare a impactului crizei economice cauzată de pandemie, datorită sectorului agricol puternic. Cu toate acestea, Moldova este a doua cea mai vulnerabilă țără din ESE în ceea ce priveste riscul de expunere măsurat prin cota consumului privat și formarea brută de capital în economie.

Muntenegru

Analiza arată că Muntenegru este așteptată să fie una dintre țările din ESE cele mai afectate de recesiunea cauzată de COVID-19, atât din punctul de vedere al puterii, cât și al duratei și este puțin probabil ca, în 2021, să își readucă PIB-ul la nivelurile dinaintea pandemiei. În plus, pachetul inițial de stimulare fiscală este scăzut în comparație cu valorile de referință regionale și europene, iar lipsa reducerii dobânzilor ar putea de asemenea să împiedice recuperarea rapidă a investițiilor și a consumului. Cu toate acestea, reacția guvernului la criză este pozitivă în domeniile politicii monetare, măsurilor specifice sectorului, sprijinului IMM-urilor și protecției gradului de ocupare a forței de muncă.

Macedonia de nord

Macedonia de Nord este cel mai slab performer din regiunea ESE din punctul de vedere al măsurilor impuse inițial pentru stoparea evoluției pandemiei COVID-19. Rata sa de infectare a fost peste media globală chiar și la jumătatea lunii iunie, înainte de apariția unor noi vârfuri în numărul de cazuri în toată regiunea. Țara are o expunere medie la pierderile preconizate din cauza pandemiei COVID-19 în cele mai vulnerabile sectoare.

Serbia

Cu toate că Serbia ar trebui să-și readucă, în 2021, PIB-ul la nivelul dinaintea pandemiei, țara prezintă un risc ridicat pentru pierderi în sectoarele cele mai vulnerabile la pandemia COVID-19. În plus, dat fiind că aceste sectoare generează mai mult de jumătate din totalul impozitelor plătite în țară, Serbia este una dintre cele mai expuse trei țări la scăderea veniturilor din impozite.

Slovenia

Pachetul economic inițial al Sloveniei ca răspuns la criză reprezintă 13,4% din PIB, clasându-se pe primul loc în regiunea ESE. Guvernul speră că aceste măsuri vor reuși să diminueze impactul crizei, deoarece estimările inițiale au pus țara printre cele care nu își vor readuce în 2021 PIB-ul la nivelurile dinaintea pandemiei. Cu toate acestea, Slovenia este țara cea mai puțin expusă la șocurile din PIB provenite din consumul privat și cheltuielile brute de capital. Aceste două componente au constituit doar 52% din PIB în 2019, ceea ce a oferit țării suficientă libertate de mișcare și acțiune în fața pandemiei.

Raportul complet SeeNews poate fi descărcat gratuit de pe pagina : https://covid.seenews.com/2020.

Indicele ROBOR la 3 luni a rămas constant

0

Indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a rămas marţi la 2,04%, nivel atins ultima oară pe 9 februarie 2018, potrivit datelor publicate de Banca Naţională a României (BNR).

Indicele ROBOR la 6 luni a scăzut de la 2,12 la 2,10%. Acesta este un nou minim nivel al ROBOR la şase luni consemnat de la 1 ianuarie 2018, scrie News.ro.

Declinul are loc în urma deciziei din 5 august a Consiliului de Administraţie al Băncii Naţionale a României (BNR) de reducere a ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,5% pe an, de la 1,75% pe an, începând cu 6 august, dar şi de reducere a ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 1% pe an, de la 1,25%.

ROBOR (Romanian Interbank Offer Rate) este rata medie a dobânzii la care se împrumută, între ele, instituţiile bancare din România, în lei, iar evoluţia sa este legată, în principal, de nivelul de lichiditate existent în piaţă.

Câștigul salarial mediu net a crescut

0

Câștigul salarial mediu nominal net a crescut în iunie cu 5%, la 3.298 lei, față de iunie 2019, și cu 3,7% față de luna mai, valorile cele mai mari înregistrându-se în activități de servicii în tehnologia informației, iar cele mai mici în hoteluri și restaurante, potrivit datelor publicate marți de Institutul Național de Statistică (INS).

Indicele câștigului salarial real a fost 102,4% pentru luna iunie 2020 față de aceeași perioadă a anului precedent, conform Profit.ro. Indicele câștigului salarial real a fost 103,6% pentru luna iunie 2020 față de luna precedentă. Față de luna octombrie 1990, indicele câștigului salarial real a fost 221,8%, cu 7,8 puncte procentuale mai mare față de cel înregistrat în luna mai 2020. De asemenea, câștigul salarial mediu net a scăzut ușor față de luna precedentă în învățământ, respectiv în sănătate și asistență socială (-1,1% pentru fiecare activitate în parte), potrivit sursei citate. Câștigul salarial mediu brut lunar se determină prin raportarea sumelor brute plătite din fondul de salarii, din profitul net și alte fonduri (exclusiv sumele compensatorii,sumele plătite retroactiv ca urmare a câștigării în instanță a drepturilor bănești aferente anilor anteriori) la numărul mediu al salariaților.

Comerț și urbanism de top la Piața Sudului

0

A fost inagurată Piața Sudului din sectorul 4 în noua ei configurare, la standarde economice și edilitare de top. Ansamblul cuprinde: Corp C1 corpul central, P+1, înălțime liberă la interior 8,5 m, cu arhitectură pe structură metalică în formă de arce, fațade vitrate, copertină de sticlă în zona de acces, iluminare naturală, 145 de tarabe pentru producătorii de fructe și legume (105 la parter, 40 la etaj), 37 de spații comerciale cu  produse alimentare de bază, zonă de alimentație publică, zone de relaxare; Corp C2 – pavilion cu spații de închiriat, în lungul străzii Nițu Vasile, pentru produse fast-food, panificație, patiserie, cofetărie; Corp C4 – parter cu zone comerciale de închiriat, subsol cu spații tehnice; parcul central – lângă piață, 10.000 mp,spațiu verde, fântâni arteziene, mobilier urban modern, pentru relaxare, socializare, gestionare a fluxurilor de pietoni la orele de vârf;parcarea supraetajată – în funcțiune deja, peste 300 de locuri, 3 nivele, tip park&ride şi parcare de reşedinţă.

Dotările tehnice sunt de nivelul cel mai înalt. Ansamblul deține autorizație de securitate la incediu, este dotat cu sisteme de detecție și de stingere a incendiilor, sisteme de evacuare a fumului și, după caz, a gazelor fierbinți, la construcții s-au folosit materiale ignifugate, căile de evacuare au dimensiuni pentru evacuarea unor fluxuri mari de persoane și ieșiri direct în exterior.

Din punctul de vedere al cerințelor de igienă, sănătății publice și mediului, în zona tarabelor există zone distincte pentru spălarea fructelor și legumelor, camere frigorifice, separatoare de grăsimi pentru evacuarea apelor uzate, 8 milioane de euro plus TVA. vestiare și grupuri sanitare distincte pentru personalul de deservire și clienți.

Întreaga investiție (8 milioane euro) înseamnă revitalizarea unei zone menținute ani de zile în stare de bazar, cu chioșcuri și construcții provizorii care funcționau ilegal pe domeniul public, cee ace-l determină pe primarul sectorului 4, Daniel Băluță, să remarce că „fiecare pas înainte spre condiții civilizate de trai ne va aduce mai aproape de standardul pe care ni-l dorim pentru comunitatea noastră. Fiecare lumină aprinsă pe stradă, fiecare piață reabilitatată, fiecare școală renovată și securizată, fiecare spital construit înseamnă tot mai puțină putere în mâinile celor certați cu legea, care s-au hrănit, pe ascuns sau la vedere, din ezitările celor care trebuiau să aplice legea”.

Foto PS4

Dan Armeanu (ASF): Informarea participanților prin mijloace electronice, un pas important pentru digitalizarea sistemului de pensii private din România

0

Vicepreşedintele ASF al Sectorului Sistemului de Pensii Private – domnul Dan Armeanu, a declarat:

„Digitalizarea accentuată din ultimul deceniu și contextul actual generat de pandemia cu COVID-19 au impus oferirea alternativei de transmitere a informărilor anuale din sistemul pensiilor private prin mijloace electronice, ca opțiune cerută în mod expres de participanți, existând în acest sens numeroase solicitări adresate administratorilor de fonduri de pensii private. Mulți participanți și-au modificat temporar reședința și utilizează frecvent poșta electronică în relația cu diferiți furnizori de servicii, astfel încât în ultimii ani au întâmpinat dificultăți în recepționarea informării anuale prin intermediul serviciilor poștale.

Drept urmare, Consiliul Autorității de Supraveghere Financiară a decis modificarea prevederilor normei nr. 24/2015 privind obligațiile de raportare și transparență în sistemul pensiilor administrate privat și a normei nr. 25/2015 privind obligațiile de raportare și transparență în sistemul pensiilor facultative, în sensul acordării posibilității de transmitere a informării anuale privind activul personal prin mijloace electronice, conform opțiunii exprimate de participanți.  Prevederea vizează fondul problemei și anume informarea efectivă a participanților prin creșterea gradului de recepționare a informării anuale într-un timp cât mai scurt. Aceasta măsură a fost așteptată de peste 10 ani și reprezintă un prim pas important în digitalizarea sistemului de pensii private, prin modernizarea comunicării dintre administrator și participant. Astfel, crește atât gradul de interes față de participarea la fondurile de pensii private cât și nivelul de informare cu privire la evoluția activului personal, a fondului și a situației financiare a administratorului.

Odată cu distanțarea socială și perturbarea activității generată de epidemia cu virusul COVID -19 a crescut interacțiunea și comunicarea la distanță prin mijloace electronice și utilizarea pe scară largă a acestor alternative de desfășurare a activității. Temerile față de un nou mod de lucru și vechile uzanțe au fost practic spulberate în câteva luni, de nevoia de adaptare pentru continuarea activității în condiții optime.  

În acest context, A.S.F. a luat rapid măsuri pentru facilitarea interacțiunii cu entitățile reglementate și consumatorii prin intermediul mijloacelor de comunicare la distanță, fără ca aceasta se impieteze asupra continuității și coerenței activității desfășurate. Totodată, a adaptat prevederile Regulamentul nr. 11/2016 privind activitatea de control periodic și inopinat in sensul cresterii interactiunii digitale pentru a răspunde la noile provocări și a permite desfășurarea activității în condiții de siguranță din perspectiva distanțării sociale.

Digitalizarea a schimbat fundamentele desfășurării multor activității din domenii diferite, atât în mediul industrial în condițiile în care activitățile au fost automatizate și sunt comandate de programe, cât și în cel al vânzărilor sau al serviciilor financiare, contribuind la creșterea productivității și totodată la modificarea semnificativă a structurii și specializării salariaților.

Impactul digitalizării în domeniul financiar este notabil, în măsura în care astăzi vorbim de tranzacționarea la distanță pe mai multe piețe simultan, în timp real sau de tranzacționarea algoritmică. Beneficiarii digitalizării pe piata financiara sunt intermediarii si consumatorii care dispun de conturi online, fie ca ne referim la conturi bancare, de investiții sau de pensii și care au acces la informații actualizate, astfel încât deciziile să poata fi luate rapid și în cunoștință de cauză, crescând numărul de operațiuni și gradul de intermediere financiară. În prezent, există chiar și roboți (digital chatbox) care oferă consiliere financiară pentru produse simple pe măsură ce inteligența artificială devine din ce în ce mai uzitată. Tehnologia digitală aduce oportunități pentru furnizorii de servicii financiare și pentru consumatori, dar și provocări cu privire la respectarea în permanență a confidențialității datelor și operațiunilor.

     Nevoia de digitalizare a serviciilor financiare a devenit stringentă în contextul evenimentelor din ultima perioadă. Posibilitatea de transmitere prin mijloace electronice a informațiilor esențiale privind situația conturilor personale ale participanților la fondurile de pensii private reprezintă un prim pas calitativ în creșterea  transparenței sistemului de pensii private prin digitalizare”.  

Experți invitați de ARIR: Politica fiscală va fi decisivă pentru economia României Există risc de reducere a rating-ului din partea S&P dacă se va vota moțiunea

0

Asociația pentru Relații cu Investitorii la Bursă din România (ARIR) a organizat cea de-a patra ediție a dezbaterii lunare online ”Pulsul Pieței Financiare”. Primele concluzii ale reprezentanțiilor Băncii Naționale a României, CFA Society România și OTP Asset Management sunt că politica fiscală va fi decisivă pentru economie, avem deficite istorice dar planul european de redresare este o oportunitate extrem de rară de dezvoltare pentru România.  Specialiștii vad o volatilitate mai mare la nivel internațional întrucât piețele au crescut puternic dar incertitudinea rămâne cuvântul cheie și perspectiva revenirii depinde de traiectoria pandemiei.

Cristian Popa, CFA, Membru Consiliul de Administrație, BNR

„Românii văd deja deciziile BNR în rate mai mici la credite. În ceea ce priveste politica monetară trebuie să analizăm în detaliu, cu multă atenție, ca deciziile noastre să încurajeze creditarea fară să descurajeze economisirea.

Ne așteptăm ca inflația să fie în ținta asumată de BNR. Mai trebuie avut în vedere un aspect, foarte important de altfel – ratele reale ale dobanzilor sunt deja negative: ratele nominale ale dobânzilor sunt mai mici decât rata inflatiei. Similar politicii fiscale, condițiile monetare reale sunt și rămân stimulative, tocmai datorită dobânzilor reale negative. Desigur că ne dorim reducerea costurilor pentru economia reală și BNR a operat deja 3 reduceri de dobânzi în acest sens, însă ele trebuie să vină și din marje.

În ceea ce privește deficitele, avem cele mai mari deficite din regiune și finanțatorii stiu acest aspect. Am putea avea corecții mai puțin dure dacă vom folosi fondurile europene puse la dispoziție dar istoria ne spune că trebuie să fim mai buni la absorbția acestora.”

Daniela Șerban, Președinte și Co-fondator ARIR

„Suntem într-o situație provocatoare și este esențial ca stat să utilizăm toate resursele puse la dispoziție pentru a contracara volatilitatea din piețe și a sprijini redresarea economiei. Reforma pensiilor și o politică fiscală care să stabilizeze deficitul ne pot salva de la reducerea rating-ului de țară. O reducere a rating-ul, ar însemna că o parte din investitori nu vor mai putea investi în datorii suverane românești.”

Dragoș Manolescu, CFA, Director General Adjunct, OTP Asset Management

„Ce se va întâmpla în plan politic va influența într-o mare măsură economia României și posibilitățile de revenire. Sunt 2 scenarii care trebuie considerate: trecerea moțiunii care va implica creșterea pensiilor cu 40% și scenariul în care nu avem moțiune și în care vom avea alegeri locale și parlamentare. Creșterea pensiilor nu este sustenabilă și va duce la reducerea rating-ului de țară din partea S&P care va pune presiune pe prețurile obligațiunilor României.

Avem și o mare oportunitate cu banii care vin de la UE – cei 79+ de miliarde euro – acești bani sunt o șansă pentru România dacă ținem cont de șomajul mare (care oferă forță de muncă) și de posibilitățile de a îi investi în proiecte mari de infrastructură precum autostrăzi, spitale, educație, digitalizare. Pe fondul războiului geostrategic dintre SUA și China, investițiile majore pot ajuta România la atragerea altor investiții private (scăderea importurilor din China, integrarea lanțurilor de producție și aprovizionare).”

Adrian Codirlașu, CFA, Președinte CFA Society Romania

„Înainte de alegeri este o volatilitate mai mare în piețe. Și în cazul României, alegerile au complicat adoptarea de măsuri pentru a atenua criza sanitară. Deficitul este anul acesta în line cu cel al altor țări din UE însă va conta foarte mult cum vom fi anul viitor, dacă se vor lua măsuri pentru reducere. Totodată trebuie avut în vedere ca întâi trebuie rezolvată criza medicală și apoi vor putea fi luate măsuri mai puternice de relansare a economiei. Fără rezolvarea crizei medicale, încrederea în economie nu va reveni. Pandemia a modificat permanent anumite comportamente: cel de consum și cel de privind lucrul la distanță. Mutarea în online a avut impact pentru companiile reprezentative din acest sector care ating maxime istorice. Cum, prin munca la distanță, locația angajaților devine irelevantă, sunt oportunități care pot atenua partea de dezechilibre între orașe. De asemenea, acest trent de muncă la distanță este mult mai prietenos cu mediul încojurător.”

Piața de investiții imobiliare a crescut în România în prima jumătate a anului, în ciuda pandemiei, dar unele tranzacții majore au fost amânate sau chiar anulate. Investitorii activi în tranzacții cu terenuri au continuat să caute noi proiecte

0

Prima jumătate a „anului pandemic” s-a încheiat cu investiții imobiliare în valoare totală de 408 milioane de euro în România, cu aproximativ 18% peste nivelul din primul semestru al anului 2019, tranzacțiile în segmentul birourilor reprezentând aproape 86% din volum, potrivit raportului de piață al Colliers International pentru primul semestru al anului 2020. Totuși, perspectivele sunt incerte, deoarece mai multe tranzacții majore au fost fie înghețate sau chiar anulate. Pe de altă parte, piața terenurilor continuă să înregistreze tranzacții și un interes semnificativ.

Similar Europei Centrale și de Est, volumul investițiilor imobiliare a crescut în România în prima jumătate a anului, până la 408 milioane euro, cu aproximativ 18% peste nivelul din primul semestru din 2019. Peste un sfert din volumele înregistrate pe plan local au fost generate de vânzarea portofoliului GTC către fondul de private equity Optimum, care include mai multe proiecte de birouri în București (tranzacție estimată în jurul a 116 milioane de euro pentru România). Două tranzacții de dimensiuni similare (care depășesc 50 de milioane de euro) au provenit din încheierea celei de-a treia faze a proiectului de birouri The Bridge (achiziționate de proprietarii lanțului de bricolaj românesc Dedeman) și de birourile Global City Business Park (achiziționate de grecii de la Arion Green). De fapt, aproape 86% din volume au fost generate de proiecte de birouri, majoritatea din București.

Cu toate acestea, 2020 era de așteptat să fie cel mai bun an din perioada post-criză pentru piața investițiilor imobiliare din România, spun consultanții Colliers International, însă contextul pandemiei a încetinit performanța în prima jumătate a anului. În același timp, mai multe tranzacții mari, care depășesc pragul de 100 de milioane de euro, inclusiv una care ar fi stabilit un record pentru piața locală în ceea ce privește dimensiunea, au fost amânate în contextul actual sau au fost chiar anulate.

„Predictibilitatea fluxului de venit rămâne cea mai mare problemă pe termen scurt, în special în zona birourilor și hotelurilor. Cu toate acestea, acum există mai mult capital ca niciodată datorită injecțiilor de lichidități de la băncile centrale și programelor fiscale guvernamentale. În consecință, există argumente solide că activitatea de investiții va relua cursul pe măsură ce gradul de ocupare va începe să revină la normal”, explică Mihai Pătrulescu, Senior Associate Investment Services în cadrul Colliers International.

Potențial ridicat pentru tranzacții oportuniste sau cu valoare adăugată

În ciuda lipsei tranzacțiilor de referință în România, tendința de creștere a randamentelor observată în Europa Centrală și de Est, precum și deteriorarea riscului de țară, ar fi adus suficiente argumente pentru creștere atât în segmentul birourilor, cât și în cel de retail din România, însă creșteri s-au înregistrat doar în cazul din urmă. Decizia de a păstra neschimbate randamentele în segmentul de birouri se bazează pe discuțiile din piață (fiind nevoie ca nivelurile să fie testate de piață în noul context), precum și pe faptul că, înainte de contextul coronavirusului, câteva oferte destul de mari erau în stadii avansate la un nivel de sub 7% al randamentelor. Având în vedere că România a avut o performanță mai slabă față de alte țări din Europa Centrală și de Est în acest ciclu economic, există suficiente motive de încredere că randamentele din segmentul birourilor pot fi menținute la un nivel stabil versus o mică scădere.

În ansamblu, 2020 poate părea un an lent, cu volume cuprinse între 600 și 700 de milioane de euro, care depind în mare parte de momentul și modul în care vor fi reluate tranzacțiile amânate sau anulate în timpul stării de urgență. Există, de asemenea, potențialul să apară unele tranzacții oportuniste sau cu valoare adăugată, fiind posibil ca anumiți vânzători sau companii să întâmpine probleme și să fie interesați de o vânzare imediată pentru a accesa lichidități într-un timp scurt.

La nivelul Europei Centrale și de Est, aproape toate piețele au înregistrat o creștere a randamentelor față de sfârșitul anului 2019 pentru activele de birou și de retail. Volumele de investiții din regiune au ajuns la aproape 6,3 miliarde de euro în primul semestru al anului, de la puțin sub 6 miliarde de euro în aceeași perioadă a anului trecut, ceea ce înseamnă o creștere de aproximativ 5%.

Terenuri noi sunt scoase la vânzare la prețuri care fac abstracție de pandemie

Pe piața terenurilor, activitatea decurge în ritm aproape normal, iar unele tranzacții au fost finalizate chiar în perioada stării de urgență. Cea mai mare cerere pentru terenuri în primul semestru al anului a venit din partea jucătorilor din retail. Deși cererea pentru parcele de teren destinate marilor centre comerciale sau mall-urilor a stagnat, dezvoltatorii de parcuri de retail și proprietarii de magazine de tip big box au continuat să caute proiecte noi în toate orașele unde nu au o acoperire suficientă și care au o ofertă mai redusă de spații moderne de retail. Există inclusiv o nouă intrare în segmentul de retail de tip big box, care a prospectat piața de terenuri în vederea identificării de locații pentru magazine în perioada stării de urgență.

Cu toate acestea, câteva tranzacții mari, cu valori de peste 10 milioane de euro, care erau planificate a se finaliza în 2020, s-au blocat și ar putea să nu se mai întâmple în acest an, ci mai degrabă anul viitor, în cel mai bun caz. Dezvoltatorii de proiecte rezidențiale continuă să aibă apetit pentru achiziția de terenuri, deși sub nivelul din perioada 2018-2019, când au fost înregistrate valori record (prin urmare, mulți dintre ei au stocuri importante de teren în portofoliu); totuși, majoritatea rămân în căutare de oportunități, mai ales pentru consolidarea prezenței din jurul proiectelor actuale.

„Vedem un interes crescut în segmentul rezidențial, după starea de urgență cauzată de Covid-19, pentru case. Prin urmare, mai mulți dezvoltatori care până acum construiau blocuri de apartamente se uită la parcele de teren de la marginea marilor orașe, unde prețurile sunt mai mici, pentru proiecte de case. Birourile sunt într-un context diferit: având în vedere stocul viitor semnificativ, în special în București, și incertitudinile din zona de leasing, legate în principal de impactul work from home, dar și de alte aspecte, mulți dezvoltatori preferă să aștepte pentru a vedea ce se întâmplă. Totuși, chiar și în acest segment, cei care au o strategie de dezvoltare pentru a vinde trebuie să caute în continuare proiecte noi. Hotelurile, care erau un segment foarte activ înainte de coronavirus, continuă să înregistreze un interes crescut, pe fondul unui posibil scenariu de tipul: cumpărați acum teren la un preț bun, dezvoltați și deschideți noul proiect peste doi ani, când piața ar trebui sa fie într-o formă decentă”, spune Sînziana Oprea, Director Land Agency în cadrul Colliers International.

Oferta de terenuri rămâne substanțială și vine de la diferite categorii de vânzători, prezenți pe piață în ultimii ani. Noi terenuri sunt scoase la vânzare chiar și în aceasta perioada și nu neapărat la prețuri reduse, ci la prețuri care nu țin cont de contextul pandemic, pe fondul cererii care există în continuare. În plus, nu au existat încă active distress (la prețuri sub nivelul pieței pentru o vânzare rapidă, din nevoia de a face rost de lichidități). Totusi, în timp, din cauza deteriorării climatului economic, pot apărea dificultăți financiare pentru anumite persoane sau companii, obligându-le să reducă prețurile pentru o vânzare accelerată. În ceea ce privește nivelul prețurilor, consultanții Colliers International se așteaptă ca situația să rămână oarecum stabilă (cu posibile ajustări în jos doar în anumite cazuri), cu excepția unui scenariu în care lucrurile iau brusc o întorsătură negativă.

Desconsiderarea gazoductului BRUA înseamnă nesocotirea muncii și profesionalismului celor care au lucrat la acestă investiție strategică

0

Federația Sindicatelor GAZ-Romania, organizație reprezentativă la nivel național, care reprezintă interesele salariaților din industria gazului – angajați ai companiilor Transgaz, Romgaz, E-ON și Engie, ia act de sesizarea Sindicatului Transport Gaz și dezaprobă total opiniile lansate recent în spațiul public de diferite persoane și organizații, cu referire la o așa-zisă lipsă de utilitate a gazoductului BRUA și atrage atenția că acesta reprezintă un proiect cu valoare strategică atât pentru România, cât și pentru Uniunea Europeană, fapt dovedit și de susținerea primită din partea tuturor factorilor de decizie.
Interconectorul BRUA reprezintă o etapă esențială în dezvoltarea sistemului național de transport gaze naturale. Odată cu punerea lui în funcțiune, România se conectează la culoarele regionale de transport și va putea să-și asigure aprovizionarea cu gaze naturale din noi surse, ceea ce va satisface într-o măsură mai mare cererea existentă pe piața internă și va conduce la un nivel mai ridicat de predictibilitate și securitate energetică pentru consumatorul român. În același timp, BRUA va însemna și o cale de acces la piețele europene pentru potențiala producție de gaze naturale extrase de țara noastră din Marea Neagră.
Nu în ultimul rând, gazoductul BRUA reprezintă și un motiv de mândrie națională și de continuitate a tradiției pe care România o are în domeniul energetic. Să nu uităm că prima rafinărie industrială de petrol din lume a fost construită în România, în 1856; suntem prima țară din lume cu o producție de petrol înregistrată oficial în statisticile internaționale; România a exportat prima cantitate de benzină din lume și tot în țara noastră s-a construit prima conductă de transport gaze naturale din lume. Așadar sunt create toate premisele pentru susținerea și dezvoltarea proiectelor de investiții în sectorul gazelor naturale, pentru ca România să devină lider regional din punct de vedere energetic, astfel încât
generațiile viitoare să nu mai depindă de o singură sursă de aprovizionare cu gaze naturale iar țara noastră să devină pe deplin independentă energetic.
Din perspectiva salariaților Transgaz, gazoductul BRUA, ca și alte proiecte majore de investiții înseamnă nu doar o decizie a conducerii companiei, ci și munca concretă a miilor de angajați ai societății, care au lucrat și lucrează cu seriozitate, responsabilitate, profesionalism și devotament.
Toate aceste proiecte sunt realizate prin efortul și implicarea continuă a angajaților companiei, angajați pe care Sindicatul Transport Gaz îi reprezintă, iar desconsiderarea lor înseamnă implicit și subestimarea muncii a mii de oameni.
Toate afirmațiile publice referitoare la lipsa de valoare economică și strategică a gazoductului BRUA le considerăm neavizate și nerealiste. Prin urmare, Federația Sindicatelor GAZ-Romania, în numele Sindicatului Transport Gaz transmite public mesajul de susținere fermă a acestui proiect care aduce beneficii importante în plan economic și social, atât la nivel național cât și european, inclusiv prin crearea de noi locuri de muncă pe perioada execuției lucrărilor, dezvoltarea infrastructurii, contribuții
la economia locală, națională și europeană,prin stimularea altor investiții.


Biroul Executiv al Federației Sindicatelor Gaz România

Federația Silva: pericol să se mai piardă suprafețe din pădurile statului

0

Federația Sindicatelor din Silvicultură Silva adresează un apel președintelui  țării și avocatului poporului „să stopeze un nou tun pe seama pădurilor statului”, care s-ar produce dacă ar intra în vigoare un act normativ adoptat la nivel parlamentar, aflat acum în fața promulgării. Silvicultorii își susțin solicitarea pe baza unei analize de specialitate, sub aspect professional și juridic:

Federația Sindicatelor Silva a solicitat miercuri, 5 august, Președintelui României, Klaus Werner Iohannis, și Avocatului Poporului, Renate Weber, să atace la Curtea Constituțională Proiectul de Lege PL-x nr. 188/2020 privind unele măsuri pentru deblocarea procesului de restituire a terenurilor către foştii proprietari, adoptat de Camera Deputaților în data de 28.07.2020 şi trimis spre promulgare luni, 3 august 2020.

Dacă luăm ca referință doar Raportul Ministerului Apelor și Pădurilor privind starea pădurilor României în anul 2017,  prin legifererea acestui proiect de lege, Statul Român va pierde cel puțin 142.722 hectare terenuri forestiere, ceea ce reprezintă circa 5% din pădurile  pe care încă le mai deține, la un calcul simplu rezultând o pierdere de circa 2,6 miliarde de euro, raportată doar la valoarea lemnului de pe această suprafață.

Mai mult, prin retrocedarea acestor suprafețe de păduri,  vor fi desființate după evaluările noastre cel puțin 20 de ocoale silvice de stat și vor fi disponibilizați circa 1.000 de salariați.

Cu siguranță însă, suprafața care va fi ”smulsă” din patrimoniul public al statului va fi mult mai mare odată deschisă ”Cutia Pandorei” prin această lege, iar efectele asupra administrației pădurilor statului vor fi semnificative (după unele evaluări, suprafața afectată poate depăși chiar 1 milion de hectare).

Proiectul de lege trimis spre promulgare conține prevederi controversate, precum posibilitatea restituirii terenurilor forestiere pe alte amplasamente, chiar dacă pădurile respective s-au aflat în proprietatea statului înainte de anul 1948, sau introducerea noțiunii de „fond forestier proprietate privată a statului”pentru a crea posibilitatea retrocedării pădurilor aparținând statului.

Federaţia Sindicatelor din Silvicultură Silva apreciază că iniţiativa legislativă încalcă prevederile Constituţiei României, respectiv art. 135 alin. (2) lit. b) şi lit. d)-e), care reglementează principiile pe care Statul Român trebuie să le asigure în cadrul economiei de piaţă, art. 136 alin. (2) care garantează şi ocroteşte proprietatea publică, alin. (4) care statuează caracterul inalienabil al bunurilor proprietate publică, precum și dispozițiile art. 34 din Legea nr. 46/2008 – Codul Silvic („terenurile forestiere proprietate publică a statului nu fac obiectul constituirii dreptului de proprietate sau al vreunui dezmembrământ al acestuia”).

De asemenea, Federația Sindicatelor Silva consideră că iniţiativa legislativă nu se fundamentează pe o analiză socio-economică, cu atât mai puţin pe o analiză privind afectarea mediului înconjurător, care să rezolve sau cel puţin să propună soluţii pentru aspectele sesizate în trecut şi de către Curtea de Conturi în Raportul de audit privind „Situația patrimonială a fondului forestier din România, în perioada 1990-2012” şi nici nu evaluează impactul pe care legea, odată adoptată, îl va produce, având în vedere complexitatea şi amploarea procesului de restituire a imobilelor preluate în mod abuziv de regimul comunist, astfel cum prevede Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă.

Reamintim că din totalul de 6,56 milioane de hectare păduri la nivel național, au fost validate pentru reconstituirea dreptului de proprietate peste 3,3 milioane de hectare, din acestea circa 212 mii hectare păduri proprietate privată neavând nici în prezent servicii de pază asigurate, fiind expuse unui risc iminent  de a cădea pradă tăierilor ilegale.

Urmare aplicării succesive a legilor de retrocedare începând din anul 1991, s-a ajuns astăzi ca statul să mai dețină în proprietate doar 48 % din suprafața de păduri a României.

Pentru toate aceste motive şi altele detaliate în cele două solicitări înaintate către autorităţi, Federația Sindicatelor din Silvicultură Silva apreciază că se impune intervenţia Preşedintelui României şi a Avocatului Poporului pentru sesizarea Curții Constituționale a României, anterior promulgării legii. 

Federația Sindicatelor din Silvicultră „Silva”

București, 7 august 2020

Piața de investiții imobiliare a crescut în România în prima jumătate a anului, în ciuda pandemiei,

Piața de investiții imobiliare a crescut în România în prima jumătate a anului, în ciuda pandemiei, dar unele tranzacții majore au fost amânate sau chiar anulate. Investitorii activi în tranzacții cu terenuri au continuat să caute noi proiecte

Prima jumătate a „anului pandemic” s-a încheiat cu investiții imobiliare în valoare totală de 408 milioane de euro în România, cu aproximativ 18% peste nivelul din primul semestru al anului 2019, tranzacțiile în segmentul birourilor reprezentând aproape 86% din volum, potrivit raportului de piață al Colliers International pentru primul semestru al anului 2020. Totuși, perspectivele sunt incerte, deoarece mai multe tranzacții majore au fost fie înghețate sau chiar anulate. Pe de altă parte, piața terenurilor continuă să înregistreze tranzacții și un interes semnificativ.

Similar Europei Centrale și de Est, volumul investițiilor imobiliare a crescut în România în prima jumătate a anului, până la 408 milioane euro, cu aproximativ 18% peste nivelul din primul semestru din 2019. Peste un sfert din volumele înregistrate pe plan local au fost generate de vânzarea portofoliului GTC către fondul de private equity Optimum, care include mai multe proiecte de birouri în București (tranzacție estimată în jurul a 116 milioane de euro pentru România). Două tranzacții de dimensiuni similare (care depășesc 50 de milioane de euro) au provenit din încheierea celei de-a treia faze a proiectului de birouri The Bridge (achiziționate de proprietarii lanțului de bricolaj românesc Dedeman) și de birourile Global City Business Park (achiziționate de grecii de la Arion Green). De fapt, aproape 86% din volume au fost generate de proiecte de birouri, majoritatea din București.

Cu toate acestea, 2020 era de așteptat să fie cel mai bun an din perioada post-criză pentru piața investițiilor imobiliare din România, spun consultanții Colliers International, însă contextul pandemiei a încetinit performanța în prima jumătate a anului. În același timp, mai multe tranzacții mari, care depășesc pragul de 100 de milioane de euro, inclusiv una care ar fi stabilit un record pentru piața locală în ceea ce privește dimensiunea, au fost amânate în contextul actual sau au fost chiar anulate.

„Predictibilitatea fluxului de venit rămâne cea mai mare problemă pe termen scurt, în special în zona birourilor și hotelurilor. Cu toate acestea, acum există mai mult capital ca niciodată datorită injecțiilor de lichidități de la băncile centrale și programelor fiscale guvernamentale. În consecință, există argumente solide că activitatea de investiții va relua cursul pe măsură ce gradul de ocupare va începe să revină la normal”, explică Mihai Pătrulescu, Senior Associate Investment Services în cadrul Colliers International.

Mihai Patrulescu, Colliers International

Potențial ridicat pentru tranzacții oportuniste sau cu valoare adăugată

În ciuda lipsei tranzacțiilor de referință în România, tendința de creștere a randamentelor observată în Europa Centrală și de Est, precum și deteriorarea riscului de țară, ar fi adus suficiente argumente pentru creștere atât în segmentul birourilor, cât și în cel de retail din România, însă creșteri s-au înregistrat doar în cazul din urmă. Decizia de a păstra neschimbate randamentele în segmentul de birouri se bazează pe discuțiile din piață (fiind nevoie ca nivelurile să fie testate de piață în noul context), precum și pe faptul că, înainte de contextul coronavirusului, câteva oferte destul de mari erau în stadii avansate la un nivel de sub 7% al randamentelor. Având în vedere că România a avut o performanță mai slabă față de alte țări din Europa Centrală și de Est în acest ciclu economic, există suficiente motive de încredere că randamentele din segmentul birourilor pot fi menținute la un nivel stabil versus o mică scădere.

În ansamblu, 2020 poate părea un an lent, cu volume cuprinse între 600 și 700 de milioane de euro, care depind în mare parte de momentul și modul în care vor fi reluate tranzacțiile amânate sau anulate în timpul stării de urgență. Există, de asemenea, potențialul să apară unele tranzacții oportuniste sau cu valoare adăugată, fiind posibil ca anumiți vânzători sau companii să întâmpine probleme și să fie interesați de o vânzare imediată pentru a accesa lichidități într-un timp scurt.

La nivelul Europei Centrale și de Est, aproape toate piețele au înregistrat o creștere a randamentelor față de sfârșitul anului 2019 pentru activele de birou și de retail. Volumele de investiții din regiune au ajuns la aproape 6,3 miliarde de euro în primul semestru al anului, de la puțin sub 6 miliarde de euro în aceeași perioadă a anului trecut, ceea ce înseamnă o creștere de aproximativ 5%.

Terenuri noi sunt scoase la vânzare la prețuri
care fac abstracție de pandemie

Pe piața terenurilor, activitatea decurge în ritm aproape normal, iar unele tranzacții au fost finalizate chiar în perioada stării de urgență. Cea mai mare cerere pentru terenuri în primul semestru al anului a venit din partea jucătorilor din retail. Deși cererea pentru parcele de teren destinate marilor centre comerciale sau mall-urilor a stagnat, dezvoltatorii de parcuri de retail și proprietarii de magazine de tip big box au continuat să caute proiecte noi în toate orașele unde nu au o acoperire suficientă și care au o ofertă mai redusă de spații moderne de retail. Există inclusiv o nouă intrare în segmentul de retail de tip big box, care a prospectat piața de terenuri în vederea identificării de locații pentru magazine în perioada stării de urgență.

Cu toate acestea, câteva tranzacții mari, cu valori de peste 10 milioane de euro, care erau planificate a se finaliza în 2020, s-au blocat și ar putea să nu se mai întâmple în acest an, ci mai degrabă anul viitor, în cel mai bun caz. Dezvoltatorii de proiecte rezidențiale continuă să aibă apetit pentru achiziția de terenuri, deși sub nivelul din perioada 2018-2019, când au fost înregistrate valori record (prin urmare, mulți dintre ei au stocuri importante de teren în portofoliu); totuși, majoritatea rămân în căutare de oportunități, mai ales pentru consolidarea prezenței din jurul proiectelor actuale.

„Vedem un interes crescut în segmentul rezidențial, după starea de urgență cauzată de Covid-19, pentru case. Prin urmare, mai mulți dezvoltatori care până acum construiau blocuri de apartamente se uită la parcele de teren de la marginea marilor orașe, unde prețurile sunt mai mici, pentru proiecte de case. Birourile sunt într-un context diferit: având în vedere stocul viitor semnificativ, în special în București, și incertitudinile din zona de leasing, legate în principal de impactul work from home, dar și de alte aspecte, mulți dezvoltatori preferă să aștepte pentru a vedea ce se întâmplă. Totuși, chiar și în acest segment, cei care au o strategie de dezvoltare pentru a vinde trebuie să caute în continuare proiecte noi. Hotelurile, care erau un segment foarte activ înainte de coronavirus, continuă să înregistreze un interes crescut, pe fondul unui posibil scenariu de tipul: cumpărați acum teren la un preț bun, dezvoltați și deschideți noul proiect peste doi ani, când piața ar trebui sa fie într-o formă decentă”, spune Sînziana Oprea, Director Land Agency în cadrul Colliers International.

Sinziana Oprea, Colliers International

Oferta de terenuri rămâne substanțială și vine de la diferite categorii de vânzători, prezenți pe piață în ultimii ani. Noi terenuri sunt scoase la vânzare chiar și în aceasta perioada și nu neapărat la prețuri reduse, ci la prețuri care nu țin cont de contextul pandemic, pe fondul cererii care există în continuare. În plus, nu au existat încă active distress (la prețuri sub nivelul pieței pentru o vânzare rapidă, din nevoia de a face rost de lichidități). Totusi, în timp, din cauza deteriorării climatului economic, pot apărea dificultăți financiare pentru anumite persoane sau companii, obligându-le să reducă prețurile pentru o vânzare accelerată. În ceea ce privește nivelul prețurilor, consultanții Colliers International se așteaptă ca situația să rămână oarecum stabilă (cu posibile ajustări în jos doar în anumite cazuri), cu excepția unui scenariu în care lucrurile iau brusc o întorsătură negativă.

Despre Colliers International

Colliers International Group Inc. (NASDAQ: CIGI) (TSX: CIGI) este unul dintre liderii globali în domeniul consultanței imobiliare și al managementului investițiilor. Cu operațiuni în 68 de țări, cei peste 15.000 de specialiști întreprinzători lucrează împreună pentru a oferi consultanță și servicii de specialitate pentru a maximiza valoarea proprietății pentru chiriași, proprietari și investitori. Timp de peste 25 de ani, echipa noastră experimentată de management, care deține aproximativ 40% din capitalul nostru, a oferit acționarilor profituri investiționale anuale de aproape 20%. În 2019, veniturile corporate au fost de peste 3 miliarde de dolari (3,5 miliarde de dolari inclusiv afiliații), cu active gestionate de 33 miliarde de dolari. Pentru mai multe detalii despre Colliers International puteți accesa corporate.colliers.com sau ne puteți urmări pe Twitter @Colliers și LinkedIn.