La cinci anu de la înființare, Centrul de Soluționare Alternativă a Litigiilor în Domeniul Bancar (CSALB) face o analiză privind constatările asupra relațiilor dintre instituțiile financiare nebancare (IFN) și clienți, observând că sub aspectul concilierii, aceste relații sunt slabe:

CSALB trage un semnal de alarmă: IFN-urile se împacă greu cu consumatorii 

Concilierile dintre Instituțiile Financiare Nebancare (IFN) şi clienţii acestora au rezultate slabe, chiar și după cinci ani de la înființarea Centrului de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB). Deși cererile adresate IFN-urilor sunt cu aproape 60% mai multe decât anul trecut, Instituțiile Financiare Nebancare au acceptat spre negociere doar 22 de solicitări ale consumatorilor. Dintre acestea, doar în cinci cazuri negocierile s-au încheiat cu împăcarea părților, de peste 55 de ori mai puțin decât în cazul băncilor.

Doar două IFN-uri au intrat în concilieri cu consumatorii

Cele aproximativ 500 de cereri au vizat peste 25 de IFN-uri și CAR-uri. Cele mai multe cereri au fost trimise către: Cetelem, Eassy Asset Management, Unicredit Consumer Financing, Provident, BT Direct IFN, Credit Europe Ipotecar IFN.

Din păcate, doar două IFN-uri au acceptat anul acesta să intre în negocieri cu consumatorii în cadrul CSALB: Credit Europe Ipotecar IFN și Axi Finance IFN. Până acum, în doar cinci cazuri negocierile s-au încheiat cu acceptarea soluțiilor propuse de conciliatorii Centrului.

„Ne îngrijorează statistica activității de conciliere în cazul IFN-urilor, chiar dacă, față de anul trecut, în primele zece luni ale acestui an avem o dublare a numărului de dosare formate sau a cererilor soluționate direct între cele două părți. Dublarea se aplică la o bază nesemnificativă și, din păcate, un singur IFN a arătat anul acesta că a înțeles avantajele concilierii și a intrat în mai multe negocieri cu consumatorii săi, unele încheiate cu succes. Alte IFN-uri și-au motivat lipsa de implicare și de reacție la cererile consumatorilor prin faptul că există mai multe inițiative legislative care, odată aplicate, le-ar reduce semnificativ activitatea ori ar putea avea ca efect negativ chiar închiderea businessului. O parte dintre aceste inițiative au fost supuse controlului Curții Constituționale și se află în continuare, în diverse stadii de legiferare, la nivelul Parlamentului. Chiar și în aceste condiții, nu găsesc nicio justificare a dezinteresului unor IFN-uri care au primit zeci de cereri din partea consumatorilor și nu le-au dat curs. Rata de clasare, fără un motiv justificat, a acestor cereri, depășește 50 de procente. Este o valoare prea mare pentru o piață care este concurentă cu piața bancară și care are nevoie de consumatori mulțumiți și de încrederea acestora în aceeași măsură. Anul 2021 va fi dificil, inclusiv pentru IFN-uri, deoarece estimăm o înmulțire a dificultăților consumatorilor în ceea ce privește rambursarea împrumuturilor, iar popririle și alte forme de executare silită ar trebui înlocuite cu negocieri în care consumatorii să coopereze cu creditorii lor nebancari, nu să devină adversari în instanțe. Fără un dialog real și fără compromisuri de ambele părți, nu vom putea depăși perioadele dificile care se întrevăd pe piața financiar-bancară și nebancară de anul viitor”, spune Alexandru Păunescu, Președintele Colegiului de Coordonare al CSALB.

Exemple de negocieri între consumatori și IFN-uri

Negocierile încheiate cu succes : Într-un dosar, consumatorul a solicitat repunerea în graficul de rambursare și renegocierea contractului de credit în CHF. Conciliatorul a propus achitarea de către consumator a sumei de 3.100 CHF, ce reprezintă 25% din dobânda restantă, IFN-ul urmând să șteargă diferența de 75% din dobânda restantă, adică 9.250 CHF. În plus, dobânda la zi a fost diminuată cu 1 punct procentual pentru o perioadă de 36 de luni.

Într-un alt dosar consumatorul a cerut eliminarea comisionului de administrare a unui credit în CHF. Conciliatorul a propus eliminarea acestui comision pentru o perioadă de 30 de luni, iar părțile au acceptat soluția.

Negocieri eșuate : Într-un alt caz conciliatorul a propus diminuarea comisionului lunar de administrare la 0.10% și calcularea dobânzii după formula Libor 6M+2.5%. Consumatorul a acceptat soluția, însă comerciantul a refuzat-o.

În cazul unei cereri în care consumatorul solicita restituirea comisionului de administrare, precum și ajustarea dobânzii, conciliatorul a propus mai multe măsuri: dobândă fixă, restituirea comisionului de acordare credit în valoare de 2.500 de CHF, restituirea comisionului de administrare și eliminarea lui pe viitor. Consumatorul a acceptat propunerea conciliatorului, dar reprezentanții IFN-ului au transmis că nu pot face concesiile propuse, deoarece comisioanele aferente creditului sunt legale și nu se justifică eliminarea lor. Însă, în majoritatea dosarelor în care nu s-a ajuns la nicio soluție, solicitările consumatorilor și ceea ce comerciantul era dispus să ofere au fost atât de divergente încât conciliatorul nici nu a putut propune o soluție de rezolvare a nemulțumirilor.

Dintre cererile clasate, unele au fost respinse din motive obiective si nu au mai ajuns la negociere: pentru primele 2 IFN-uri ca pondere în numărul de cereri primite la CSALB, solicitările de radiere din Biroul de Credit sunt de aproximativ 50% din total, iar alte 9 cereri vizau creanțele cesionate către alte societăți comerciale. În ambele situații, competența CSALB este limitată, deoarece aceste solicitări vizează activități reglementate prin legislație specială sau vizează societăți care nu sunt supravegheate sau reglementate de Banca Națională a României.

Ce spun reprezentanții IFN-ului care a acceptat cele mai multe cereri de negociere cu consumatorii:

„Suntem mereu deschiși pentru a discuta și găsi soluții pentru partenerii noștri contractuali, atunci când aceștia întâmpină greutăți în a-și îndeplini obligațiile de plată. Avantajul major al parcurgerii cu succes a procedurii prin intermediul CSALB este acela că părțile identifică împreună un mod de continuare a derulării contractului, având încredere că soluția obținută este una rezonabilă pentru ele. Sistemul clasic de judecată este mult mai îndelungat și costisitor, cu proceduri stricte de soluționare, care nu duc spre obținerea căii de mijloc. Apoi, soluția propusă de conciliatorul CSALB nu este una obligatorie, cum este cazul deciziei în instanță, întrucât aceasta trebuie să fie acceptată de ambele părți în urma concilierii. Astfel, dacă IFN-ul și consumatorul agreează soluția propusă, există certitudinea că s-a ajuns în mod real la o rezolvare care răspunde nevoilor și dorințelor ambilor, permițând continuarea relației, și menținând încrederea acestora unii în ceilalți”, spune Daniel Ilie, General Manager la Credit Europe Ipotecar IFN.

Creșterea numărului de înțelegeri directe între IFN-uri și consumatori (după sesizarea CSALB de către consumatori) arată și faptul că unii comercianți preferă această variantă pentru a nu mai achita costurile concilierii (993 de lei pentru fiecare dosar). Dacă anul trecut au fost doar 24 de soluționări amiabile în primele 10 luni, anul acesta sunt 50 în același interval de timp.

Despre CSALB: CSALB este o entitate înființată ca urmare a unei Directive europene și intermediază gratuit și în mai puțin de trei luni negocierea dintre consumatori și bănci sau IFN-uri pentru contractele aflate în derulare. Consumatorii din orice județ al țării pot trimite cereri către Centrul de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB) completând un formular online direct pe site-ul www.csalb.ro. Dacă banca acceptă intrarea în procedură de conciliere/negociere este desemnat un conciliator. CSALB colaborează cu 19 conciliatori, dintre cei mai buni specialiști în Drept, cu expertiză în domeniul financiar-bancar. Totul se rezolvă amiabil, iar înțelegerea părților are puterea unei hotărâri în instanță. Mai multe informații despre activitatea Centrului puteți obține și la telefon 021 9414 (apel cu tarif normal).

• Toate statele membre trebuie să devină mai competitive din punct de vedere ecologic și economic
• Principiul „nu aduce prejudicii semnificative” ar trebui stea la baza modului în care se fac investițiile
• Investițiile publice și private trebuie să se completeze reciproc pentru a depăși decalajul în materie de investiții ecologice

PE și-a finalizat prin votul de vineri propunerile pentru a asigura cel mai bine tranziția verde spre activități economice sustenabile și cu emisii neutre de dioxid de carbon.

Eurodeputații au votat o rezoluție fără caracter obligatoriu referitoare la Planul de investiții pentru o Europă durabilă (SEIP) și la finanțarea Pactului verde. Aceasta a fost adoptată cu 471 voturi pentru, 134 împotrivă și 83 abțineri. Deputații au subliniat că planul de investiții ar trebui să asigure trecerea de la activități economice nesustenabile la activități economice sustenabile. Ei insistă că tranziția verde ar trebui să se concentreze pe reducerea disparităților existente dintre statele membre, care uneori pot fi exacerbate. Ea trebuie să impulsioneze competitivitatea și să genereze locuri de muncă sustenabile și de înaltă calitate.

Principiile în materie de investiții

Eurodeputații doresc ca investițiile publice să respecte principiul „nu aduce prejudicii semnificative”. Acesta se aplică atât obiectivelor sociale, precum reducerea diferenței de remunerare între femei și bărbați, cât și celor de mediu. Numai programele naționale și regionale cu cel mai mare potențial de realizare a acestor obiective ar trebui să beneficieze de investiții publice. Prin urmare, în proiectul de rezoluție, Parlamentul insistă asupra unor indicatori de durabilitate armonizați și a unei metodologii de măsurare a impactului. Pentru ca o investiție să respecte criteriile pentru o tranziție verde, ar trebui să se țină seama și de criteriile stabilite de Regulamentul privind taxonomia. În plus, planurile naționale de redresare trebuie aliniate planurilor naționale integrate privind energia și clima.

Eurodeputații salută faptul că Planul de redresare pentru Europa elaborat în contextul COVID-19 și planurile naționale de redresare și de reziliență ulterioare au fost concepute pentru a plasa Uniunea pe traiectoria realizării neutralității climatice până în 2050, așa cum se prevede în Legea europeană a climei, inclusiv a obiectivelor intermediare pentru 2030. Astfel, se asigură tranziția statelor membre către o economie circulară și neutră din punct de vedere climatic.

Deputații solicită să se elimine treptat investițiile publice și private în activități economice poluante și nocive pentru mediu pentru care există alternative fezabile din punct de vedere economic. În același timp, eurodeputații respectă dreptul statelor membre de a-și alege propriul mix energetic. Ei subliniază că tranziția către neutralitatea climatică ar trebui să păstreze condiții de concurență echitabile pentru companiile din Uniune și să le asigure competitivitatea, în special în cazul concurenței neloiale din partea țărilor care nu sunt membre ale Uniunii.

Finanțarea SEIP

Parlamentul se îndoiește că SEIP va permite mobilizarea a 1 000 de miliarde de euro până în 2030, având în vedere perspectivele economice negative de după pandemia de COVID-19. PE dorește să știe cum poate contribui noul buget pe termen lung al Uniunii (CFM) la realizarea obiectivelor SEIP. Deputații sunt preocupați de faptul că ar putea apărea un decalaj în materie de investiții ecologice la sfârșitul următoarei perioade a CFM. Ei solicită să se prezinte planuri care să explice cum se va elimina acest decalaj prin investiții atât private, cât și publice. În același timp, eurodeputații solicită Comisiei să se asigure că noul cadru financiar multianual nu va sprijini sau investi în activități nocive pentru mediu pe termen lung.

Eurodeputații subliniază că investițiile publice și cele private trebuie să se completeze reciproc și că investițiile din sectorul privat nu ar trebui să fie excluse. Deputații salută decizia Băncii Europene de Investiții de a dedica 50% dintre operațiunile sale acțiunilor de combatere a schimbărilor climatice și sustenabilității mediului începând cu 2025. Ei sugerează să se aplice o abordare ascendentă. Deputații doresc ca BEI să promoveze dialogul dintre sectorul public și cel privat și să își coordoneze eforturile cu diversele părți interesate.

Siegfried Mureșan (PPE, România), raportor din partea Comisiei pentru bugete, a declarat în cursul dezbaterii înainte de vot: „Avem nevoie de resurse financiare adecvate pentru a îndeplini obiectivele Pactului verde. Pentru ca aceste obiective să devină permanente, trebuie să știm cum să le finanțăm în contextul actual, colaborând cu economiile și întreprinderile din UE, nu împotriva acestora. Pentru a atinge aceste obiective, trebuie să mobilizăm o mie de miliarde EUR în următorii zece ani. Recunoaștem rolul bugetului UE, al coeziunii, al politicilor regionale și agricole și al Fondului pentru o tranziție justă. În cele din urmă, considerăm că noile resurse proprii reprezintă o sursă viitoare de venituri, precum și un instrument de stimulare a ecologizării la nivelul UE.”

Paul Tang (S&D, Olanda), raportor al Comisiei pentru afaceri economice și monetare, a declarat în timpul aceleiași dezbateri: „Scopul acestui raport este de a face posibilă atingerea obiectivelor noastre în materie de climă. Construim legătura între ambiții și realitate. Există patru piloni. În primul rând, toate cheltuielile UE trebuie să fie supuse principiului „nu aduce prejudicii semnificative”. În al doilea rând, instituțiile financiare și monetare ale UE trebuie să asigure finanțarea obiectivelor. În al treilea rând, investițiile private în activități nocive ar trebui eliminate treptat. Și, în cele din urmă, banii publici trebuie cheltuiți în mod sustenabil. În plus, trebuie să luptăm împotriva evitării obligațiilor fiscale pentru a spori veniturile publice.”

• Trebuie creat un mecanism european de răspuns în domeniul sănătății astfel încât Uniunea să se poată pregăti mai bine
• Este necesar un sistem european de monitorizare, raportare și notificare pentru a rezolva problema deficitului de medicamente și de dispozitive medicale
• Sprijin pentru digitalizarea asistenței medicale printr-un dosar european electronic de sănătate

Pentru a acoperi lacunele expuse de COVID-19 și pentru a se asigura că sistemele de sănătate pot face față amenințărilor viitoare, PE va solicita un program UE pentru sănătate mai ambițios.

Parlamentul European și-a adoptat vineri poziția referitoare la propunerea Comisiei de a impulsiona considerabil activitatea Uniunii în sectorul medical prin EU4Health, programul de acțiune a Uniunii în domeniul sănătății, cu 615 voturi pentru, 34 împotrivă și 39 abțineri.

Potrivit eurodeputaților, COVID-19 ne-a arătat că Uniunea are nevoie urgentă de un program ambițios prin care să se garanteze că sistemele de sănătate europene pot face față viitoarelor crize sanitare. Uniunea trebuie să rămână una dintre cele mai sănătoase regiuni din lume. Parlamentul consideră că acest lucru nu ar fi fost posibil dacă bugetul ar fi fost redus la 1,7 miliarde EUR, așa cum a propus Consiliul. În recentul acord asupra bugetului UE pe termen lung, eurodeputații au convins statele membre să tripleze bugetul programului (5,1 miliarde EUR).

Amenințările transfrontaliere pentru sănătate

EU4Health este menit să pregătească mai bine Uniunea pentru amenințările transfrontaliere majore la adresa sănătății și să facă sistemele de sănătate mai reziliente. Astfel, Uniunea ar putea să facă față atât viitoarelor epidemii, cât și unor provocări pe termen lung cum ar fi îmbătrânirea populației și inegalitățile din domeniul sănătății.

Deputații mai doresc o cooperare mai bună la nivelul Uniunii, de exemplu sprijinind crearea unui mecanism european de răspuns în domeniul sănătății. Astfel, am fi mai bine pregătiți în caz de criză de sănătate. Ar trebui să se înființeze și un portal de comunicare al Uniunii. Astfel, se pot pune la dispoziția publicului informații verificate cu minuțiozitate, se pot trimite alerte cetățenilor europeni și se poate combate dezinformarea. În același timp, Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC) și Agenția Europeană pentru Medicamente (EMA) ar trebui să aibă mandate mai robuste.

Medicamentele și dispozitivele medicale trebuie să fie disponibile în toate statele membre, la prețuri abordabile

Criza cauzată de pandemia de COVID-19 a evidențiat numeroase deficiențe ale sistemelor naționale de sănătate. Printre ele se numără faptul că ele depind de țări terțe pentru aprovizionarea cu medicamente, dispozitive medicale și echipamente individuale de protecție. Prin urmare, programul ar trebui să sprijine dezvoltarea unui sistem european de monitorizare, raportare și notificare a deficitelor de medicamente, de dispozitive medicale, de vaccinuri, de instrumente de diagnosticare și de alte produse medicale. Astfel, piața unică nu ar mai fi fragmentată, iar produsele respective s-ar putea găsi mai ușor, la un preț accesibil. De asemenea, lanțurile lor de aprovizionare ar depinde mai puțin de țările care nu fac parte din Uniune.

Pentru a atinge obiectivele programului, raportul mai propune să se acorde o atenție mai mare prevenirii bolilor prin abordarea factorilor de risc pentru sănătate, cum ar fi utilizarea tutunului și a produselor conexe. Raportul propune și sisteme de sănătate mai robuste și digitalizarea asistenței medicale prin crearea și folosirea unui dosar european electronic de sănătate. Eurodeputații mai doresc obținerea unei asigurări de sănătate universale, care să includă accesul la sănătatea sexuală și reproductivă și drepturile aferente, precum și intensificarea luptei Uniunii Europene cu cancerul, în sinergie cu planul european de combatere a cancerului.

Pentru a garanta că programul este implementat eficient, eurodeputații propun să se creeze un grup de coordonare, format din experți independenți în domeniul sănătății.

După vot, raportorul Parlamentului, Cristian-Silviu Buşoi (PPE, România), a precizat următoarele: „Criza generată de COVID-19 ne-a arătat că este mare nevoie de instrumente bine definite și finanțate adecvat în domeniul sănătății. De asemenea, trebuie să impulsionăm inovarea și să investim mai mult în sănătate în general. Pentru a putea înfrunta viitoarele pandemii și amenințări la adresa sănătății și pentru a crește reziliența sistemelor noastre de sănătate, a fost vital să mărim finanțarea acordată programului EU4Health de la 1,7 miliarde EUR la 5,1 miliarde EUR. Programul trebuie să contribuie la crearea unei rezerve de produse relevante pentru situații de criză sanitară, cum ar fi medicamentele esențiale, vaccinurile și dispozitivele medicale, în sinergie și complementaritate cu RescEU, Instrumentul de sprijin de urgență, Instrumentul de redresare și reziliență și alte politici, programe și fonduri ale Uniunii.”

Etapele următoare

Parlamentul este acum pregătit să înceapă negocierile cu statele membre astfel încât programul să poată fi pus în aplicare de la începutul anului 2021.

Context

La 28 mai 2020, Comisia Europeană a prezentat un nou program autonom „EU4Health” pentru perioada 2021-2027, ca parte a planului de redresare. Acest program de sănătate apărea în bugetul pe termen lung inițial al Uniunii pe perioada 2021-2027 ca element al Fondului social european Plus (FSE+).

Autoritatea de Supraveghere Financiară precizează:

„Țările europene par a fi dependente în acest moment de programele comunitare de relansare economică. Chiar dacă incertitudinile și riscurile pentru economiile UE rămân ridicate, ca urmare a noului val al pandemiei COVID-19 care presupune cheltuieli sanitare sporite și generează un impact mai pregnant asupra evoluției economice, o influență pozitivă o poate avea programul de redresare economică NextGenerationUE. Acesta oferă o stimulare economică a UE mai puternică decât erau estimările inițiale. 

Deși impactul  noului „lockdown” asupra dezvoltării economice europene este puternic, nu are încă,  aceeași amplitudine ca în luna martie, ceea ce poate reprezenta un semnal pozitiv pentru evoluțiile viitoare, in lipsa altor evoluții adverse.  O dovadă în acest sens ar putea fi și faptul că prețul petrolului a crescut cu mult peste 40 USD pe baril, chiar dacă pandemia COVID-19 pare să restrângă orice creștere a cererii în viitorul apropiat.

Cu toate acestea, semnalele prognozei economice de toamnă a Comisiei Europene ne îndeamnă la prudență. Relansarea economică din ultima perioadă din Uniunea Europeană este posibil să fie întreruptă pe măsură ce valul al doilea al pandemiei COVID-19 adâncește incertitudinile existente, arată prognoza. Noile estimări indică o contracție a PIB-ului de 7,8% în zona euro și de 7,4% în UE, pentru anul 2020, urmând ca în anul 2021, PIB-ul să crească la 4,2% (zona euro), respectiv 4,1% (UE). În același timp, rata șomajului nu a fost influențată semnificativ, având în vedere schemele de muncă pe termen scurt, dar se așteaptă o creștere a acesteia pe măsură ce măsurile de sprijin vor înceta să mai fie aplicate. Estimările prevăd o rată o șomajului de 8,3% în zona euro și de 7,7% în UE, în anul 2020.

Expunerile la risc ale pieței asigurărilor din UE, diminuate

EIOPA a actualizat Tabloul riscurilor în baza datelor Solvency II din trimestrul al doilea al anului 2020, conform căruia expunerile la risc ale sectorului de asigurări din UE s-au redus comparativ cu evaluarea riscurilor din iulie 2020. Societățile de asigurări sunt expuse în continuare la niveluri foarte ridicate ale riscului macro, în timp ce riscurile de piață, credit, profitabilitate și solvabilitate au scăzut la nivel mediu. Cu toate acestea, evaluarea riscurilor nu ia în considerare cel de-al doilea val al pandemiei. Rata SCR pentru grupuri s-a îmbunătățit puțin, deși a rămas la niveluri mai joase față de ultimul trimestru al anului 2019, iar toți indicatorii de profitabilitate semestriali, care includ și primele luni ale crizei COVID-19, arată semnele prevăzute ale deteriorării. Riscurile de asigurare rămân la nivelul mediu, fiind influențate de îngrijorările unei scăderi a primelor și, în unele state membre, a adecvării rezervelor tehnice. Semnalele indică, totuși o inversare de trend, riscurile aferente fiind încă la nivel mediu, pe alocuri cu tendința de creștere.

Raportul săptămânal de tendințe și riscuri pe piețele financiare, elaborat de Autoritatea de Supraveghere Financiară, reprezintă o radiografie a evoluției principalilor indicatori macroeconomici și a indicilor bursieri, la nivel local și global.

Mai multe detalii despre riscurile și tendințele săptămânii pe piețele financiare găsiți în ediția nr. 45/ 12.11.2020 – Raportul Tendințe și riscuri pe piețele financiare locale și internaționale, ce poate fi accesat AICI .

Peste 8 din 10 companii industriale și de logistică doresc să accelereze investițiile în următoarele 12 luni sau să le mențină la un nivel similar cu cel din ultimii ani, potrivit unui sondaj realizat de Colliers International în rândul a 26 de dezvoltatori și chiriași de top din piața locală. Stocul modern de spații industriale și logistice din România a ajuns la 4,72 milioane de metri pătrați la sfârșitul primei jumătăți a „anului pandemic”, ceea ce reprezintă peste 9% din stocul total existent  în 17 dintre cele mai mari economii din zona Europei Centrale și de Est, potrivit raportului exCEEding Borders al Colliers International, elaborat în parteneriat cu firma internaționlă de avocatură CMS și Randstad.

Incertitudinile și climatul general de recesiune au afectat și participanții din piața industrială și logistică, deși nu la fel de mult pe cât au afectat companiile din alte sectoare ale economiei. În ciuda climatului general de recesiune, 54% dintre respondenți consideră că afacerea lor funcționează aproape ca de obicei, planurile inițiale pentru 2020 nefiind afectate, în timp ce restul au resimțit efecte asupra activității. Factorii care au avut impact sunt legați în principal de „restricții minore” și „cerere mai mică”, susțin peste jumătate dintre participanții la sondajul Colliers. Doar 1 din 5 a întrerupt temporar producția, acesta fiind poate cel mai negativ efect posibil.

În acest context, mai mult de jumătate dintre respondenți se așteaptă ca sectorul imobiliar și economia în general să revină la niveluri decente până la sfârșitul anului 2021. Pentru propria companie, mai mult de jumătate dintre respondenți se așteaptă să fie atins un nivel decent chiar mai devreme, până la jumătatea anului 2021. Astfel, aproximativ 42% dintre respondenți intenționează să își păstreze planurile actuale în ceea ce privește investițiile / extinderile, în timp ce alți 42% doresc să-și accelereze cheltuielile de capital.

„Segmentul industrial și logistic este probabil cel mai performant sector imobiliar în această criză, deoarece ultimele evenimente doar au exacerbat tendințele anterioare, deja destul de favorabile pe termen lung, cum ar fi trecerea la comerțul electronic și consolidarea, respectiv relocarea  activităților de productie în zona Euro.

Răspunsurile pe care le-am primit pentru acest sector oferă o perspectivă destul de favorabilă pe termen lung, dar și necesitatea de a diferenția de la sector la sector. Evoluția este în concordanță cu așa-numita revenire economică în formă de K, potrivit căreia unele sectoare, cum ar fi comerțul cu amănuntul, inclusiv comerțul online, vor reveni probabil mult mai repede decât altele precum diferite ramuri de producție. În general, principalul punct de interes este faptul că, pentru majoritatea respondenților, afacerile se desfășoară aproape ca de obicei, în ciuda contextului general nesigur, investițiile continuând într-un ritm similar cu ultimii ani sau chiar accelerând”, spune Laurențiu Duică, Partner & Director al Departamentului Industrial & Logistica din cadrul Colliers International.

„Fiind mai puțin afectată de pandemia de Covid-19 decât alte sectoare imobiliare, piața spațiilor industriale și logistice din România s-a adaptat noului context economic. De asemenea, este de așteptat ca digitalizarea și creșterea segmentului de comerț electronic în acest sector să aibă un impact rapid și semnificativ în anii următori. Chiar mai devreme decât ne-am aștepta, vom asista probabil la o cerere din ce în ce mai mare venită din partea producătorilor de a-și reloca sau de a dezvolta centre de producție în Europa, inclusiv în România, pentru a evita eventualele blocaje în lanțul de aprovizionare. În consecință, stocurile mai mari vor fi depozitate sau produse mai aproape de consumatorul final, ceea ce s-ar putea traduce într-o cerere mai mare de spații industriale și logistice. Având în vedere semnalele pe care le primim de la clienți, este de așteptat ca și în România spațiile I&L să înregistreze o creștere semnificativă și există deja un interes crescut în acest sector, inclusiv în ceea ce privește achiziția de terenuri cu destinație industrială”, afirmă Roxana Frățilă, Avocat Partener & Coordonator al Departamentului de Drept Imobiliar în cadrul CMS România.

Consecințele pe termen lung ale pandemiei de Covid-19 vor fi, cel mai probabil, restructurarea lanțului de distribuție, consideră 54% dintre participanții la sondajul Colliers International, urmată fie de întârzieri în fluxurile de mărfuri, fie de creșteri pe termen scurt ale capacității de stocare (27%). De asemenea, 35% dintre companiile industriale și de logistică consideră că nu vor exista consecințe majore.

Cererea din retail & logistică este așteptată să scadă, ceea ce se va reflecta în chirii

50% dintre respondenți estimează o scădere a cererii în următoarele 12 luni și cred că aceeași tendință va fi vizibilă, ca urmare, și la nivelul chiriilor. Dacă se face o diferențiere între chiriași și proprietari, opiniile privind perspectivele cererii, chiriile principale și stimulentele oferite arată în mod semnificativ mai rău în rândul chiriașilor. „În acest context, percepția reală în rândul diferitelor companii este și mai nuanțată, deoarece chiriașii care au legături puternice cu unele sectoare de fabricație (cum ar fi industria auto sau aeronautică) au tendința să fie mai pesimiști decât retailerii, de exemplu”, spune Laurențiu Duică.

Spațiile industriale și logistice moderne din România au ajuns la 4,72 milioane de metri pătrați la sfârșitul primei jumătăți a „anului pandemic”, în creștere cu 5% față de aceeași perioadă din 2019, și ar putea depăși 5 milioane de metri pătrați până la sfârșitul anului 2020, potrivit raportului exCEEding Borders al Colliers International, elaborat în parteneriat cu firma de avocatură internațională CMS și Randstad. România rămâne una dintre cele mai slab aprovizionate piețe dintre principalele țări din Europa Centrală și de Est, având aproximativ jumătate din stocul de spații de depozitare pe cap de locuitor în comparație cu Polonia și un sfert din cel al Cehiei. Structura chiriașilor în ceea ce privește sectoarele de pe piața românească a fost dominată de sectorul retail / FMCG, care a generat 50% din toate tranzacțiile, în timp ce în București a fost dominată de 3PL / logistică (35%) și producție ușoară / manufactură (33%).

Stocul total de spații industriale și logistice moderne din 17 dintre cele mai mari economii din zona Europei Centrale și de Est se ridică la peste 50 de milioane de metri pătrați. Din acest stoc, disponibilitatea actuală poate fi clasificată ca fiind scăzută, majoritatea piețelor înregistrând rate de neocupare de sub 5%.