Patru modele noi de
buldoexcavatoare Caterpillar sunt disponibile pieței românești, anunță Bergerat
Monnoyeur România, dealer Cat® de
peste 80 de ani, parte a Grupului Monnoyeur, reprezentantul exclusiv al
Caterpillar în România și Republica Moldova.
Noile modelele sunt
428, 432, 434 și 444, caracterizate „prin confort, eficiență a consumului de
combustibil și control. Fiecare model include un monitor interactiv pentru
alegerea setărilor și a modurilor de putere, un motor Cat® ce
respectă ultimele standarde UE privind emisiile – Stage V, brațul emblematic
Cat, un sistem hidraulic puternic și un sistem pentru monitorizarea
performanțelor utilajului – ProductLink”.
Momentul actual
coincide că împlinirea a 35 de ani de când Caterpillar produce excavatoare.
Irina Drăgan (foto), Products Marketing Manager, Bergerat Monnoyeur România, subliniază: „Buldoexcavatorul este, în continuare, considerat unul dintre cele mai versatile și populare utilaje din România, având cea mai mare pondere în totalul utilajelor vândute în țara noastră. Deoarece piața românească este în primele trei din Europa din punct de vedere vânzări buldoexcavatoare Cat, Bergerat Monnoyeur a făcut parte din proiectul Caterpillar denumit Field Follow, ceea ce a însemnat că un model din noua gamă a fost testat în România, timp de un an, lucrând aproximativ 1500 de ore în diverse aplicații. Ca întotdeauna, operatorii au fost cei care au contribuit la definitivarea detaliilor, a opțiunilor, a inovațiilor aduse de către Caterpillar noilor modele. Operatorii noștri experimentați se numără, de azi înainte, printre cei care și-au pus amprenta asupra noilor buldoexcavatoare Cat.”
O echipă de
operatori din România trimisă de Bergerat Monnoyeur la Caterpillar Malaga
Demonstration and Learning Center în februarie 2019, a participat la testarea
noilor buldoexcavatoare, iar unul dintre modele a fost testat si monitorizat un
an în România.
Direcțiile de
ultimă oră vizate de Caterpillar în realizarea produselor au ca obiective reducerea
riscului, eficientizarea consumului de combustibil, maximizarea puterii și
preciziei. Concret, motorul C3.6 respectă ultimele norme ale regulamentului UE
privind emisiile, Stage V: „Cu toate că utilizează cu până la 10% mai puțin
combustibil, oferă aceeași putere și densitate a cuplului, iar sistemul
post-tratare noxe nu necesită niciun fel de întreținere”. Viteza și timpul de
răspuns al sistemului hidraulic pot fi schimbate în funcție de preferințe,
competențe, tip lucrării. Prin monitorul interactiv pot fi setate preferințele
de operare pentru lucru în ritmul dorit. Comenzile electrohidraulice sunt ergonomice,
montate pe scaun. Fiecare aspect al cabinei a fost proiectat pentru confort și
siguranță.
10.000 ha de păduri virgine și cvasivirgine din rezervația Izvoarele Nerei din Parcul Național Semenic – Cheile Carașului vor fi incluse în Catalogul național al pădurilor virgine și cvasivirgine, a anunțat ministrul mediului, apelor și pădurilor, Costel Alexe, prezent într-o vizită de lucru în județul Caraș-Severin, împreună cu ministrul de interne, Marcel Vela (foto). Din zonă, 4.800 ha de făgete păduri virgine sunt deja incluse în catalog. În același timp, ministrul Costel Alexe a atras atenția referitor la managementul defectuos găsit în Parcul Național Semenic: „De când am preluat mandatul de ministru, s-au desfășurat trei anchete ale Corpului de Control pe teme ce țin fie de silvicultură, fie de management, fie de investiții, iar rapoartele Corpului de Control au fost trimise către Parchet, către Curtea de Conturi, către Romsilva, pentru a lua deciziile necesare în vederea eficientizării activității în acest județ”.
Alte 39.960 ha de
păduri virgine și cvasivirgine vor fi introduse în catalog, fiind desemnați prin
licitații cei care vor realiza studiile de identificare a pădurilor.
Județul
Caraș-Severin deține cele mai multe păduri virgine și cvasivirgine din România
(26%), urmat de Hunedoara (14.7%), Maramureș (9.6%), Brașov (8.3%), Prahova
(7.8%).
Referitor la tăierile la ras, ministrul Costel Alexe a reamintit că „legislația actuală le interzice în prezent doar în parcurile
naționale și naturale” și a adăugat în context: „Noi avem în țară și peste 700
de rezervații naturale cu o suprafață de aproape 300.000 de ha în care, astăzi,
tăierile la ras sunt permise. Dacă noul Cod Silvic va fi aprobat în forma
susținută de minister, tăierile la ras vor fi interzise pe circa 1 milion de
ha, suprafața însumată a parcurilor naționale și naturale și a rezervațiilor
naturale”.
În ansamblu,
ministrul mediului, apelor și pădurilor a conchis: „Mi-am asumat, încă de la preluarea mandatului, că voi pune în valoare
tot ce are mai frumos România, iar la capitolul păduri virgine și cvasivirgine,
stăm cel mai bine din Europa. Avem două treimi din pădurile virgine și
cvasivirgine ale Europei. La preluarea mandatului, erau doar 28.000 ha
introduse în catalog, astăzi suntem la 35.000 ha, iar după finalizarea acestor
studii, vom mai introduce încă 40.000 ha. România are cele mai frumoase păduri,
trebuie doar să le protejăm și mă bucur că în județul Caraș-Severin avem atât
de multe rezervații naturale. O adevarată bogăție, un adevărat patrimoniu al
biodiversității care trebuie protejat!”
În perspectiva desfășurării activității în viitorul an școlar cu o parte dintre elevi în clasă și o parte la distanță, compania ViewSonic Corp., producător de echipamente și soluții de afișare, lider în dezvoltarea de tehnologii vizuale, a lansat platforma educațională online myViewBoard Classroom, în cadrul ecosistemului myViewBoard.
Hasan Koçyiğit,
manager regional pentru Europa Centrală și de Est în cadrul ViewSonic,
subliniază: „Pandemia a schimbat pentru totdeauna lumea în care trăim și a
afectat toate aspectele vieții. În domeniul educației, profesorii oscilează
acum între sălile de clasă virtuale și cele fizice, însă majoritatea
instrumentelor de care dispuneau pentru învățarea de la distanță atunci când
s-au închis școlile nu pot fi utilizate și în sălile de clasă fizice când este
necesar. Am făcut din dezvoltarea de instrumente pentru predare hibridă, care
să asigure o tranziție rapidă între spațiile virtuale și cele fizice, misiunea
noastră, pentru a le putea asigura profesorilor posibilitatea de a continua să
își inspire și stimuleze elevii, cu lecții antrenante, indiferent de locație”.
Soluția este definită
ca „ideală pentru predarea tradițională, în fața clasei, dar și pentru concepte
moderne, precum clase flipped, pedagogie blended sau învățare online. Datorită
abilității de a ghida colaborări de grup, posibilității de a administra o clasă
virtuală cu ajutorul instrumentelor pentru video-conferințe și participării
securizate a utilizatorilor, myViewBoard Classroom creează mediul
captivant pentru colaborări de success”.
Ca dotare și
funcționare, „myViewBoard Classroom include o tablă digitală, care
facilitează pregătirea și prezentarea conținutului în timp real. Profesorii
decid când elevii pot pune întrebări sau comenta, dar și ce utilizatori pot
afișa ecranul în fața întregii clase, pentru prezentare. Participarea elevilor la lecție este încurajată prin
ridicarea mâinii folosind funcția push-to-talk și prin instrumente de scriere
de la distanță. Discuțiile independente de grup sunt și ele posibile,
permițând realizarea de comentarii și teste în timp real. Iar o funcție pentru
lățime de bandă redusă garantează că toate instrumentele funcționează optim,
chiar și atunci când conexiunea la Internet este mai slabă”.
ViewSonic informează
că „oferă soluția myViewBoard în mod gratuit școlilor K12, liceelor și
universităților încă din martie 2020. Iar în urma feedbackului pozitiv din
partea școlilor și profesorilor, ViewSonic a decis ca toate școlile să
primească acces la myViewBoard Entity pentru totdeauna (serviciile
suplimentare sunt excluse)”.
Potențialul
spațiilor de patrimoniu din sudul Transilvaniei este relevat la o nouă ediție a
Festivalului ICon Arts Transilvania (25
iulie-10 august), ediția a XVIII-a unuia dintre cele mai longevive
evenimente dedicate artelor contemporane din România. Programul (disponibil pe www.iconarts.ro) cuprinde după-amieze
și seri în aer liber cu jazz, muzică de cameră, teatru, șezătoare postmodernă
cu tradiții și gastronomii locale. Intrarea este liberă,în limita
locurilor disponibile, cu rezervare la adresa reservations@iconarts.ro.
Sloganului inițial
al festivalului, „Make 2020 reveal the
best in your art”, i se adaugăo completare impusă de contextul
social: „Challenge accepted”.
Deschiderea are loc
sâmbătă, 25 iulie, prin două premiere simultane: concertul ansamblului PlaCello,
format din Răzvan Suma (fondator), Ștefan Cazacu, Ella Bokor și Mircea Marian,
la Mediaș, cu uverturi de Charpentier, Händel, Rossini, Mozart, Ceaikovski,
Verdi în aranjament pentru cvartet de violoncele, precum și spectacolul „Despre
ce vorbim când cântăm despre iubire?”, cu Ana Turoș, Andrei Mărcuță și
Alexandru Arcuș – saxofon, Iulian Ochescu – pian, José Almar – chitară, Laura
Benedek – chitară bas, Ioana Flora și Luiza Zan – mentori, Adrian Sitaru – regizor,
la Râșnov.
Serile următoare
cuprind tururi ghidate, prezentări de meșteșuguri locale, oameni și locuri,
tradiții, concerte, spectacole de teatru-performance, prezentări și degustări
din gastronomia locală.
Tematicile
principale ale festivalului sunt Revelație, Expresivitate, cu sublinierea
organizatorilor că „sub prima tematică sunt evidențiate în program formule
concertistice inedite, apariții promițătoare ale talentelor de mâine,
spectacole de artă contemporană, precum și lucrări noi. Iar sub egida
Expresivității publicul îi va redescoperi pe unii dintre cei mai talentați
artiști români aclamați pe scenele internaționale ale muzicii clasice,
programul fiind completat de sonorități aparte ale concertelor de jazz”.
Festivalul este
organizat de UCIMR – Uniunea de Creație Interpretativă a Muzicienilor din
România și Exces Music și are ca parteneri culturali Programul „O.T.A.” al
UCIMR, Institutul Cultural Român, Fundația Mihai Eminescu Trust, Filarmonica de
Stat din Sibiu, Casa de Cultură a Municipiului Sibiu, Festivalul de Film și
Istorii Râșnov, Primăria Biertan, Experience Transylvania, Asociația Artiștilor
Lutieri din România, Colinele Transilvaniei, Senator Wines, Complex Medieval
Unglerus.
Inovația constantă, „în serie”, este esențială pentru succesul pe termen lung
București,
22 iulie, 2020 – Companiile din domeniul tehnologiei, Apple, Alphabet și Amazon
ocupă primele trei poziții în clasamentul celor mai inovatoare 50 de companii
din lume în 2020, potrivit studiului realizat de compania de consultanță Boston
Consulting Group (BCG), aflat la cea de-a 14-a ediție.
Pozițiile
următoare în clasament sunt ocupate de Microsoft și Samsung. Compania chineză
Huawei, aflată pe locul 6, înregistrează cea mai impresionantă creștere din
clasament, în urcare cu 42 de locuri, succedată pe locul 7 de o altă companie
chineză, Alibaba, care a urcat în acest an 16 locuri în clasament.
Topul celor mai inovatoare 50 de companii din lume, aflat la cea de-a 14-a ediție, este realizat în baza unui sondaj prin care sunt chestionați peste 2.500 de directori din industrii diferite, din întreaga lume, în perioada august – octombrie 2019.
Dimensiunea
companiei a fost adesea văzută în mod greșit ca fiind un impediment în fața
inovației. Realitatea este însă ca cele mai inovatoare companii din lume au
devenit tot mai mari: veniturile unei companii „mici” din lista BCG din 2020 a
celor mai inovatoare 50 de companii este de 30 de miliarde de dolari, în
creștere cu peste 170% de la 11 miliarde USD (in
dolari
constanți) în primul nostru sondaj din 2005. Mai mult de 40% din companiile
mari (cu un venit de peste 1 miliard de dolari) au depășit cele două obstacole
majore: lipsa de disciplină în alocarea resurselor și dificultatea de a crea o simbioză
între organizație și strategia de inovare.
Este important
de menționat faptul ca performanța companiilor inovative depășește în mod
semnificativ media performanței celorlalte companii. O investiție de 100 de
dolari în companiile dintr-un index bursier cu acoperire largă cum ar fi MCSI
World Index în 2005 ar fi generat o valoare de 251 dolari la sfârșitul anului 2019.
Aceiași 100 de dolari investiți în topul celor mai inovatoare companii din
clasamentul BCG (re-evaluat anual) ar fi crescut la 327: cu 30% mai mult. În
cei 14 ani in care a fost produs acest raport, cei mai buni inovatori au a
depășit companiile din indicele MCSI World Index cu mai mult de 1 punct
procentual pe an la creșterea vânzărilor și cu 2 puncte procentuale anual la
rentabilitatea totală a acționarilor (Total Shareholder Return).
Cheia
succesului este însă inovarea continuă – un exemplu anecdotic în acest sens
este cel al cântecului Macarena, care a fost în topul a 15 clasamente muzicale globale
în 1996 și a fost certificat ca platinum în șapte țări, dar a fost un succes unic.
Trupa care l-a creat, Los del Rio, s-a descurcat bine în urma acestui hit, dar
nu au mai ajuns niciodată atât de sus în topuri.
Dezvoltarea unui proces de inovare susținut nu este ușor de realizat: din totalul celor 162 de companii menționate încă de la prima ediție a clasamentului, doar 8 companii au reușit să prindă fiecare ediție a topului. Acestea sunt Apple, Alphabet, Amazon, HP, IBM, Microsoft, Samsung și Toyota. Alte companii care inovează constant sunt BMW și Cisco, figurând în 13 ediții ale clasamentului. În total, doar 20 de companii au avut mai mult de 10 apariții în top, în timp ce 48 de companii au apărut o singură dată.
Cercetarea
din acest an dezvăluie un tipar nou și surprinzător: un număr semnificativ de
respondenți au numit companiile asociate în mod tradițional cu o industrie
diferită ca fiind lideri inovatori ai acelei industrii, cum ar fi Amazon în
asistența medicală sau Alibaba în serviciile financiare. Într-o lume în care
fiecare industrie devine într-o anumită măsură o industrie de tehnologie, depășirea
granițelor tradiționale ale unei industrii devine un aspect foarte important.
Nu este
întâmplător faptul ca deși cele mai inovative 50 de companii activează in numeroase
domenii de activitate, primele 10 companii sunt companii din domeniul
tehnologiei, in timp ce chiar si pentru companiile de pana la locul 25 care
sunt focalizate pe alte domenii, tehnologia a jucat un rol esențial in procesul
de inovație.
„Rezultatele studiului nostru din acest an arată că pentru a obține performanță pe termen lung este nevoie de o strategie de inovare constantă, de susținerea acesteia prin investiții și prin definirea unui sistem de inovare ușor de implementat dar care trece dincolo de granițele industriilor tradiționale. Inovația poate fi una din soluțiile repoziționării României din zona low-cost către cea cu valoare adăugată mai mare, construind cat mai mult pe baza competențelor industriei IT locale care este în creștere semnificativă de câțiva ani.”, a declarat Bogdan Belciu, Partner BCG.
București, 22 iulie, 2020 – Companiile din domeniul tehnologiei, Apple, Alphabet și Amazon ocupă primele trei poziții în clasamentul celor mai inovatoare 50 de companii din lume în 2020, potrivit studiului realizat de compania de consultanță Boston Consulting Group (BCG), aflat la cea de-a 14-a ediție.
Pozițiile următoare în clasament sunt ocupate de Microsoft și Samsung. Compania chineză Huawei, aflată pe locul 6, înregistrează cea mai impresionantă creștere din clasament, în urcare cu 42 de locuri, succedată pe locul 7 de o altă companie chineză, Alibaba, care a urcat în acest an 16 locuri în clasament.
Topul celor mai inovatoare 50 de companii din lume, aflat la cea de-a 14-a ediție, este realizat în baza unui sondaj prin care sunt chestionați peste 2.500 de directori din industrii diferite, din întreaga lume, în perioada august – octombrie 2019.
Dimensiunea companiei a fost adesea văzută în mod greșit ca fiind un impediment în fața inovației. Realitatea este însă ca cele mai inovatoare companii din lume au devenit tot mai mari: veniturile unei companii „mici” din lista BCG din 2020 a celor mai inovatoare 50 de companii este de 30 de miliarde de dolari, în creștere cu peste 170% de la 11 miliarde USD (in
dolari constanți) în primul nostru sondaj din 2005. Mai mult de 40% din companiile mari (cu un venit de peste 1 miliard de dolari) au depășit cele două obstacole majore: lipsa de disciplină în alocarea resurselor și dificultatea de a crea o simbioză între organizație și strategia de inovare.
Este important de menționat faptul ca performanța companiilor inovative depășește în mod semnificativ media performanței celorlalte companii. O investiție de 100 de dolari în companiile dintr-un index bursier cu acoperire largă cum ar fi MCSI World Index în 2005 ar fi generat o valoare de 251 dolari la sfârșitul anului 2019. Aceiași 100 de dolari investiți în topul celor mai inovatoare companii din clasamentul BCG (re-evaluat anual) ar fi crescut la 327: cu 30% mai mult. În cei 14 ani in care a fost produs acest raport, cei mai buni inovatori au a depășit companiile din indicele MCSI World Index cu mai mult de 1 punct procentual pe an la creșterea vânzărilor și cu 2 puncte procentuale anual la rentabilitatea totală a acționarilor (Total Shareholder Return).
Cheia succesului este însă inovarea continuă – un exemplu anecdotic în acest sens este cel al cântecului Macarena, care a fost în topul a 15 clasamente muzicale globale în 1996 și a fost certificat ca platinum în șapte țări, dar a fost un succes unic. Trupa care l-a creat, Los del Rio, s-a descurcat bine în urma acestui hit, dar nu au mai ajuns niciodată atât de sus în topuri.
Dezvoltarea unui proces de inovare susținut nu este ușor de realizat: din totalul celor 162 de companii menționate încă de la prima ediție a clasamentului, doar 8 companii au reușit să prindă fiecare ediție a topului. Acestea sunt Apple, Alphabet, Amazon, HP, IBM, Microsoft, Samsung și Toyota. Alte companii care inovează constant sunt BMW și Cisco, figurând în 13 ediții ale clasamentului. În total, doar 20 de companii au avut mai mult de 10 apariții în top, în timp ce 48 de companii au apărut o singură dată.
Cercetarea din acest an dezvăluie un tipar nou și surprinzător: un număr semnificativ de respondenți au numit companiile asociate în mod tradițional cu o industrie diferită ca fiind lideri inovatori ai acelei industrii, cum ar fi Amazon în asistența medicală sau Alibaba în serviciile financiare. Într-o lume în care fiecare industrie devine într-o anumită măsură o industrie de tehnologie, depășirea granițelor tradiționale ale unei industrii devine un aspect foarte important.
Nu este întâmplător faptul ca deși cele mai inovative 50 de companii activează in numeroase domenii de activitate, primele 10 companii sunt companii din domeniul tehnologiei, in timp ce chiar si pentru companiile de pana la locul 25 care sunt focalizate pe alte domenii, tehnologia a jucat un rol esențial in procesul de inovație.
„Rezultatele studiului nostru din acest an arată că pentru a obține performanță pe termen lung este nevoie de o strategie de inovare constantă, de susținerea acesteia prin investiții și prin definirea unui sistem de inovare ușor de implementat dar care trece dincolo de granițele industriilor tradiționale. Inovația poate fi una din soluțiile repoziționării României din zona low-cost către cea cu valoare adăugată mai mare, construind cat mai mult pe baza competențelor industriei IT locale care este în creștere semnificativă de câțiva ani.”, a declarat Bogdan Belciu, Partner BCG.
Maria Mânicuță, director în cadrul Autorității de Reglementare în domeniul Energiei, la o coferință organizată de publicația “Focus Energetic”, afirma că: “În acest an BRUA urmează să fie finalizată, dar dacă nu am rezolvat cu extracția gazelor din Marea Neagră, mă gândesc ce vom transporta prin această conductă. Mai ales să se dezvoltă, la sud de noi o altă conductă, din Turcia-Bulgaria spre Slovenia, Slovacia, Italia. Transgaz va trebui să recupereze prin tarifele de transport aceste investiții, de anul viitor, sperăm să nu fie doar povara consumatorului român”.
Am prognozat această situație în repetate rânduri. BRUA în viitorul apropiat nu aduce decât costuri suplimentare pentru consumatorii de gaze din România. Zecile de construcții de conducte efectuate în numele „gazeificării” României, va aduce o creștere constantă a tarifelor de transport în anii următori. Urmează construcția conductelor de transport din Republica Moldova, care probabil vor fi achitate, cel puțin parțial, tot de către Români; urmează acoperirea pierderilor financiare din încetarea tranzitului de gaze în Dobrogea, care vor fi acoperite tot de către consumatorii Români.
Aprecierile mele este că tarifele de transport ar trebui să se dubleze în următorii 2-3 ani.
Este însă și un lucru bun, cu fiecare milion de euro investit de compania de transport crește venitul încasat de conducerea companiei care este bonificată în funcție de volumul investițiilor și nu de rentabilitatea investițiilor. Iată avertismentul meu din anul 2013 când s-a instalat Managementul Privat la Transgaz: https://www.contributors.ro/planul-de-administrare-al-transgaz-o-analiza-usor-critica/
Autor: Mihaela Mitroi,(foto) Partener, Asistență Fiscală și Juridică, EY România, lider al activității de consultanță fiscală și juridică în clusterul de Sud al regiunii EY Europa Centrală și de Sud-Est și Asia Centrală (CESA) –
Cel mai recent Ordin al președintelui ANAF, prin care,
practic, crește numărul inspectorilor care se vor ocupa de realizarea
controalelor la persoanele fizice, vorbește despre o presiune deja existentă de
nouă ani de zile pe românii cu venituri mari sau cu risc fiscal ridicat.
Documentul publicat recent în Monitorul Oficial conține însă un element în plus, care ar trebui să fie citit de „orice persoană fizică care are sau a avut obligația să stabilească sau plătească obligațiile fiscale prevăzute de lege”, pentru că, de data aceasta, Fiscul avertizează, fără să o spună direct, că este cu ochii pe toți contribuabilii persoane fizice care și-au determinat singure impozitul și contribuțiile sociale.
Ordinul „privind competența de exercitare a verificărilor situației fiscale personale și activităților preliminare acesteia” nu ocupă nici jumătate de pagină de Monitor și conține doar opt articole. Încă din primele trei, ANAF își face cunoscută intenția.
Astfel, primul articol
anunță că activitatea de verificare preliminară va fi efectuată de Direcția
generală control venituri persoane fizice. Al doilea articol spune că
verificarea situației fiscale a contribuabililor va fi făcută atât de Direcția
generală de control, cât și de serviciile de verificări fiscale din cadrul
direcțiilor generale regionale ale finanțelor publice, iar al treilea arată că
aceste două organe fiscale au competențe de verificare pe teritoriul întregii
țări. În traducere, ceea ce vrea Fiscul să spună printre cuvinte este că tocmai
și-a întărit echipele de control persoane fizice și că va pune accentul pe verificarea
preliminară, ceea ce va duce la creșterea numărului de persoane controlate care
au fost deja selectate în baza unei analize preliminare îmbunătățite.
În condițiile în care toate recomandările internaționale pentru administrațiile financiare sunt să se asigure „că au încrederea și respectul contribuabililor lor”, cum o spune chiar OECD zilele astea, și să stimuleze conformarea voluntară – contribuabilul să fie motivat să își declare voluntar veniturile, să i se faciliteze această declarație – Fiscul nostru pare să nu arate că are încredere în contribuabili. Ne declarăm singuri veniturile și primim și o bonificație, dar, în același timp, ar trebui să ni se ușureze viața – îmi amintesc toate discuțiile privind erorile primite în zilele premergătoare depunerii Declarației Unice și problemele generate de încărcarea datelor.
Or, în aceste
condiții, ne putem aștepta ca acei contribuabili care ar putea face subiectul
unei verificări fiscale să devină din ce în ce mai numeroși, să nu mai facă
parte doar din rândurile persoanelor cu averi de peste 25 de milioane de euro
sau al celor cu risc fiscal crescut, ci să fie, în fapt, orice persoană care
și-a determinat singură impozitul și contribuțiile sociale prin Declarația
Unică.
În plus, ANAF pare să complice lucrurile și revine la o procedură deja prevăzută în Codul de Procedură Fiscală, dar neutilizată până acum – evaluarea documentară. Conform informațiilor publicate pe site-ul ANAF, există, în acest moment, un proiect de Ordin pentru „implementarea și aplicarea, într-un mod unitar, a prevederilor legale privind efectuarea acțiunii de verificare documentară”. În situația în care, ca urmare a verificării documentare, organul fiscal constată diferențe față de creanțele fiscale, veniturile sau bunurile impozabile și/sau informațiile declarate de contribuabil/plătitor, acesta înștiințează contribuabilul/plătitorul despre constatările efectuate și solicită documentele pe care contribuabilul/plătitorul trebuie să le prezinte în vederea clarificării situației fiscale.
Dacă în termenul
de 30 zile de la comunicarea înștiințării sau dacă documentele prezentate nu
sunt suficiente pentru clarificarea situației fiscale, organul fiscal
stabilește diferențele de creanțe fiscale datorate prin emiterea unei decizii
de impunere sau dispune măsurile necesare respectării prevederilor legale, după
caz.
Până acum, controlul viza mai mulți ani fiscali (maximum cinci), iar volumul de
documente și informații solicitate era oricum mare. Dacă ne gândim mai ales la
Declarația de patrimoniu și venituri, doar ea are 16 pagini, iar completarea
necesită acumularea și verificarea prealabilă a informațiilor. După cum se știe,
Declarația conține referințe la actele privind bunurile mobile și imobile
deținute în perioada verificată, la conturile bancare (curente și orice tip de
depozit) din orice bancă, din țară sau străinătate, titluri de valoare
(acțiuni, de pildă), asigurări de orice fel, la orice tip de venit obținut,
inclusiv moștenirile și donațiile, dar și datoriile și cheltuielile efectuate
în anul sau anii verificați.
Intervalul de
timp în care trebuie completată poate părea generos doar acelor contribuabili
ordonați, care au o evidență strictă a întregului patrimoniu. Ceilalți vor fi
presați de timp și de numărul mare de evidențe și dovezi cerute – extrase
bancare, contracte, chitanțe și facturi.
În plus, dacă
până acum un control fiscal putea să dureze de la câteva luni până la maxim 365
de zile, cu excluderea perioadelor de suspendare (care trebuie totuși temeinic
motivate), acum, odată cu introducerea procedurii preliminare, procesul riscă
să se prelungească. De asemenea, s-ar putea interpreta că verificarea documentară
sub rezerva verificării ulterioare aduce atingere principiului unicității
inspecției fiscale.
Și, atunci, primul îndemn pentru contribuabili ar fi acela de a-și face un obicei din a păstra orice dovezi ale unei cheltuieli importante – facturi, chitanțe sau ale unor venituri suplimentare, cum ar fi primirea unei moșteniri. Oricând, oricine poate fi vizat de o inspecție fiscală. Al doilea îndemn este acela ca, la fel cum apelați la medicul de familie, la orice semn de îngrijorare, să luați în considerare și existența unui „consultant de familie”, care să vă facă anamneza. În America, de pildă, orice familie are un contabil care îi cunoaște situația financiară și impozitele pe care trebuie să le plătească. În fond, poate fi și acesta un semn de modernizare a Fiscului nostru, care pare să meargă pe urma Agenției de Administrare Fiscală a Statelor Unite – vestitul IRS .
Camera de Comerț
și Industrie a Municipiului București (CCIB) a organizat, în Aula Carol I din
sediul său istoric, o întâlnire de lucru a reprezentanților mediului de afaceri
– asociații profesionale și firme – cu dl. Liviu Rogojinaru, secretar de stat
în Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri (MEEMA), co-președinte
al Consiliului de Export al României.
„Este menirea
noastră, a Camerei bucureștene, de a aduce în atenția dumneavoastră problemele
cu care se confruntă comunitatea de business și de a asigura un cadru propice
pentru un dialog deschis, onest și constructiv între oamenii de afaceri și
decidenți”, a declarat în deschidere dl. dr. ing. Costică T. Mustață,
președintele CCIB, subliniind colaborarea bună, constantă și de lungă durată cu
MEEMA, datorită căreia multe dintre sugestiile și doleanțele antreprenorilor
din Capitală au fost preluate și și-au găsit rezolvarea.
În prima parte a
evenimentului, managerii şi antreprenorii prezenţi au avut posibilitatea de a
obţine informaţii privind programele și proiectele Ministerului, aprobate de Guvernul României, dedicate
comunității de afaceri. Astfel, potrivit secretarului de stat MEEMA, în
următoarea perioadă vor fi lansate cinci programe, dintre care două, în mai
puțin de două luni. Astfel, un prim program, în valoare de 100 milioane euro,
este dedicat IMM-urilor fără angajați, persoanelor fizice autorizate și chiar
unor organizații neguvernanamentale, iar celălalt, în valoare de 350 milioane
euro, cu o finanțare maximă de 150.000 euro/firmă, dar nu mai mult de 15% din
cifra de afaceri aferentă anului 2019, vizează firmele care au avut pierderi
importante din cauza crizei coronavirusului.
„Al treilea
program, în valoare de 550 milioane euro, va fi lansat în luna septembrie a.c. și va fi dedicat stimulării investițiilor.
Astfel, se va acorda o finanțare de maximum 200.000 euro/firmă, dar nu mai mult
de 15% din cifra de
afaceri aferentă anului 2019, în condițiile acoperirii de către beneficiar a
unei cofinanțări de 15%, cu excepția
firmelor din București și Ilfov, pentru care cota de cofinanțare este de 30%. Considerăm că partea de
cofinațare este foarte importantă. Știind că sunt și banii lui în proiect,
antreprenorul va fi mult mai implicat în implementare”, a declarat secretarul
de stat. Conform dl. Liviu Rogojinaru, celelalte două programe vizează
companiile ce activează în comerțul cu amănuntul și respectiv companiile
inovative.
Pe lângă
demararea acestor programe, potrivit secretarului
de stat MEEMA, la nivelul Ministerului se acordă atenție: finalizării hărții
economice a României, promovării pe plan extern a interesului pentru relocarea
în țara noastră a unor capacități de producție din Asia, continuării
programului de promovare a exportului (PPE), inclusiv cel de internaționalizare
a firmelor, identificării unor soluții sustenabile pentru reluarea producției
în anumite domenii ale industriei chimice, petrochimice și metalurgice, precum
și acordării de comenzi interne pentru înzestrarea și aprovizionarea armatei.
În acest context, președintele CCIB a subliniat deschiderea mediului privat
pentru a se implica în industria de apărare și experiența multor companii (carev
dețin certificări NATO), punctând însă necesitatea amendării Legii offset-ului
și a aplicării efective a acesteia.
În a doua parte
a întâlnirii, participanții au intrat în dialog cu înaltul oficial
guvernamental. Principalele probleme ridicate de către cei prezenți au vizat:
scurtarea timpului de procesare pentru creditele bancare acordate în cadrul
Programului IMM Invest; extinderea cadrului de aplicare a legislației din
construcții și în industria mobilei și textile; diminuarea ajutorului de stat
la 500.000 euro/firmă, pentru a avea acces cât mai multe IMM-uri; majorarea nivelului
actual de 200.000 euro/firmă al ajutorului de minimis; actualizarea programului
de promovare a exportului (includerea universităților la categoria
participanților eligibili, dar și a târgurilor virtuale pe lista de evenimente
subvenționate); pregătirea urgentă a ofertei de export a României; necesitatea
stimulării producției de îngrășăminte chimice.
În opinia prof.
univ. dr. ing. Sorin Dimitriu, secretar
general al CCIB, țara noastră are nevoie să-și definească prioritățile, inclusiv
în sectorul de cercetare-dezvoltare-inovare, ținând seama de competențe,
capabilități și resursele ce pot fi mobilizate.
Camera de Comerț
și Industrie a Municipiului București (CCIB) a organizat, în Aula Carol I din
sediul său istoric, o întâlnire de lucru a reprezentanților mediului de afaceri
– asociații profesionale și firme – cu dl. Liviu Rogojinaru, secretar de stat
în Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri (MEEMA), co-președinte
al Consiliului de Export al României.
„Este menirea
noastră, a Camerei bucureștene, de a aduce în atenția dumneavoastră problemele
cu care se confruntă comunitatea de business și de a asigura un cadru propice
pentru un dialog deschis, onest și constructiv între oamenii de afaceri și
decidenți”, a declarat în deschidere dl. dr. ing. Costică T. Mustață,
președintele CCIB, subliniind colaborarea bună, constantă și de lungă durată cu
MEEMA, datorită căreia multe dintre sugestiile și doleanțele antreprenorilor
din Capitală au fost preluate și și-au găsit rezolvarea.
În prima parte a
evenimentului, managerii şi antreprenorii prezenţi au avut posibilitatea de a
obţine informaţii privind programele și proiectele Ministerului, aprobate de Guvernul României, dedicate
comunității de afaceri. Astfel, potrivit secretarului de stat MEEMA, în
următoarea perioadă vor fi lansate cinci programe, dintre care două, în mai
puțin de două luni. Astfel, un prim program, în valoare de 100 milioane euro,
este dedicat IMM-urilor fără angajați, persoanelor fizice autorizate și chiar
unor organizații neguvernanamentale, iar celălalt, în valoare de 350 milioane
euro, cu o finanțare maximă de 150.000 euro/firmă, dar nu mai mult de 15% din
cifra de afaceri aferentă anului 2019, vizează firmele care au avut pierderi
importante din cauza crizei coronavirusului.
„Al treilea
program, în valoare de 550 milioane euro, va fi lansat în luna septembrie a.c. și va fi dedicat stimulării investițiilor.
Astfel, se va acorda o finanțare de maximum 200.000 euro/firmă, dar nu mai mult
de 15% din cifra de
afaceri aferentă anului 2019, în condițiile acoperirii de către beneficiar a
unei cofinanțări de 15%, cu excepția
firmelor din București și Ilfov, pentru care cota de cofinanțare este de 30%. Considerăm că partea de
cofinațare este foarte importantă. Știind că sunt și banii lui în proiect,
antreprenorul va fi mult mai implicat în implementare”, a declarat secretarul
de stat. Conform dl. Liviu Rogojinaru, celelalte două programe vizează
companiile ce activează în comerțul cu amănuntul și respectiv companiile
inovative.
Pe lângă
demararea acestor programe, potrivit secretarului
de stat MEEMA, la nivelul Ministerului se acordă atenție: finalizării hărții
economice a României, promovării pe plan extern a interesului pentru relocarea
în țara noastră a unor capacități de producție din Asia, continuării
programului de promovare a exportului (PPE), inclusiv cel de internaționalizare
a firmelor, identificării unor soluții sustenabile pentru reluarea producției
în anumite domenii ale industriei chimice, petrochimice și metalurgice, precum
și acordării de comenzi interne pentru înzestrarea și aprovizionarea armatei.
În acest context, președintele CCIB a subliniat deschiderea mediului privat
pentru a se implica în industria de apărare și experiența multor companii (carev
dețin certificări NATO), punctând însă necesitatea amendării Legii offset-ului
și a aplicării efective a acesteia.
În a doua parte
a întâlnirii, participanții au intrat în dialog cu înaltul oficial
guvernamental. Principalele probleme ridicate de către cei prezenți au vizat:
scurtarea timpului de procesare pentru creditele bancare acordate în cadrul
Programului IMM Invest; extinderea cadrului de aplicare a legislației din
construcții și în industria mobilei și textile; diminuarea ajutorului de stat
la 500.000 euro/firmă, pentru a avea acces cât mai multe IMM-uri; majorarea nivelului
actual de 200.000 euro/firmă al ajutorului de minimis; actualizarea programului
de promovare a exportului (includerea universităților la categoria
participanților eligibili, dar și a târgurilor virtuale pe lista de evenimente
subvenționate); pregătirea urgentă a ofertei de export a României; necesitatea
stimulării producției de îngrășăminte chimice.
În opinia prof.
univ. dr. ing. Sorin Dimitriu, secretar
general al CCIB, țara noastră are nevoie să-și definească prioritățile, inclusiv
în sectorul de cercetare-dezvoltare-inovare, ținând seama de competențe,
capabilități și resursele ce pot fi mobilizate.
În ceea ce
privește internaționalizarea afacerilor, s-a punctat importanța reintrării în
spațiului ex-sovietic, în special pe segmentul de mobilier, precum și
deschiderea pe care o asigură spațiul magrebian (îndeosebi Marocul) către
întreaga piață a Africii.
În ceea ce privește internaționalizarea afacerilor, s-a punctat importanța reintrării în spațiului ex-sovietic, în special pe segmentul de mobilier, precum și deschiderea pe care o asigură spațiul magrebian (îndeosebi Marocul) către întreaga piață a Africii.
Majoritatea chiriașilor și-au respectat la timp obligațiile contractuale față de proprietarii clădirilor de birouri administrate de Colliers International în prima jumătate din acest an, chiar dacă în unele cazuri spațiile au rămas neocupate o perioadă, pe fondul stării de urgență. Astfel, ponderea chiriașilor care și-au plătit la timp datoriile a rămas, în medie, constantă comparativ cu aceeași perioadă din 2019, de aproape 90%, în ciuda efectelor pandemiei asupra activității lor, arată datelor diviziei de administrare a proprietăților din cadrul Colliers International.
„Chiriașii din
clădirile de birouri de clasă A confirmă astfel bunele intenții și practici în
raport cu obligațiile pe care și le-au asumat. Respectarea acestor obligații
vine totodată și ca efect al globalizării, companiile care fac parte din
grupuri internaționale putând continua fără probleme operațiunile locale câtă
vreme companiile mamă au rezistat mai ușor efectelor pandemiei. Ca parte a
planurilor de continuitate, multe companii au prevăzut bugete care să acopere
anumite riscuri operaționale, astfel că majoritatea au putut opera cu impact
minim asupra cheltuielilor deja contractate, cum sunt chiriile”, explică
Alexandru Atanasiu, Associate Director Real Estate Management Services în
cadrul Colliers International.
Pe piața birourilor
există semnale că obligațiile contractuale, care includ chiria, utilitățile și
costurile cu serviciile, vor continua să fie respectate și achitate la termen
de către chiriași în perioada următoare, chiar dacă există incertitudini
privind acest sector și așteptări că va trece prin transformări importante în
următorii ani, cel puțin din perspectiva balanței dintre lucrul de la birou și
lucrul de acasă.
Și chiriașii din
spațiile industriale administrate de Colliers International au încercat în cea
mai mare parte să-și plătească la timp obligațiile, deși există diferențe
ușoare în ceea ce privește numărul de companii care au putut respecta toate
obligațiile contractuale în prima jumătate din acest an comparativ cu aceeași
perioadă din 2019. Dacă în cazul anumitor proiecte au existat chiriași mai
afectați de contextul actual, fiind nevoiți să întârzie obligațiile de plată
(facilități de producție), la altele a fost înregistrată o rată chiar mai
ridicată de companii care au plătit la timp (facilități de depozitare),
comparativ cu anul trecut, sau chiar proiecte în care acest lucru s-a întâmplat
în cazul tuturor chiriașilor.
Chiriașii spațiilor
de retail aflate la parterul clădirilor de birouri de clasă A au fost, în mod
explicabil, cei mai afectați în ultima perioadă. Acest fapt s-a tradus într-o
scădere a numărului de retaileri care au putut să-și respecte obligațiile
contractuale față de proprietarii spațiilor de birouri administrate de Colliers
International.
„În acest caz,
vorbim în special de spații care au fost închise în ultima perioadă, ceea ce a
pus presiune pe chiriași și s-a reflectat asupra încasărilor din chirii ale
proprietarilor. Pe măsură ce angajații revin la birou, e posibil ca și
diferențele la nivelul numărului de chiriași de retail care reușesc să-și
plătească obligațiile la timp să se atenueze semnificativ”, spune Alexandru
Atanasiu, Associate Director Real Estate Management Services în cadrul Colliers
International.
Proprietarii de spații de birouri au fost însă deschiși să găsească soluții, împreună cu chiriașii de retail de la parterul clădirilor, astfel încât revenirea să fie cât mai rapidă. Printre acestea s-au numărat, în primă fază, amânări la plata chiriei, iar alte măsuri concrete ar putea fi stabilite în perioada următoare, odată ce evoluția pieței se mai clarifică.
***
Colliers
International administrează un portofoliu total de peste 550.000 de metri
pătrați de spații industriale și de birouri, și include proiectele de birouri
Equilibrium, Business Garden Bucharest, The Office din Cluj-Napoca, The Bridge,
Hermes Business Campus, Ștefan cel Mare Building, Art Business Center,
portofoliul de birouri deținut de Adam America, portofoliul de birouri deținut
de Smartown Group, Allianz Office Building Brașov și Vox Technology Park din
Timișoara, precum și trei parcuri industriale în Timișoara, Brașov și Arad și
parcul industrial ELI Park 1 dezvoltat de Element Industrial în nordul
Capitalei.
Tech stocks dramatically outperformed the broader market in 2020, despite the COVID-19 effects. According to data gathered by ForexSchoolOnline.com, the combined market cap of the five largest tech companies in the United States surged by $2.2trn in the last year, reaching $6.4trn value in July.
With nearly $1.7trn market value at the end of last week, multinational technology giant Apple ranked as the leading US tech company.
Apple Stock Price Soared in 2020
In 2006, the combined market cap of Apple, Microsoft, Amazon, Google now Alphabet, Facebook, and IBM as the leading US tech companies stood at $465.4bn, revealed Statista and Yahoo Finance data. In the next ten years, this figure grew by almost five times, reaching over $2trn in May 2016.
The US tech giants’ stock price continued rising in the following years, and by June 2019, their combined value of shares stood at $4.1trn, a 100% jump in three years. The increasing trend continued in the last twelve months, with the market cap growing by 53% between June 2019 and July 2020, the most significant increase in fifteen years.
The Yahoo Finance data also revealed that Apple and Amazon have witnessed the most impressive development in 2020. In June 2019, Apple’s market cap stood at $913bn. In the last twelve months, this figure jumped by 84%, reaching nearly $1.7trn last week and pushing the company ahead of last year’s leader Microsoft.
Amazon Market Cap Jumped 57% in a Year
The multinational eCommerce giant Amazon witnessed the second-largest stock value increase among the leading US tech companies. Statistics show that Amazon’s market cap rose by 57% year-on-year, growing from $936bn in June 2019 to $1.4trn last week. Microsoft market cap stood at $1.5trn on July 19th, a 49% jump year-on-year.
As the fourth-largest tech giant on this list, Alphabet has also witnessed a significant growth of its market value in the last twelve months. In June 2019, the total value of the company’s shares amounted to $767bn. Statistics show this figure rose by 36%, reaching over $1trn last week.
The world’s most popular social network, Facebook, ranked as the fifth-largest tech company in the United States. The Yahoo Finance data shows Facebook’s market cap increased by 26% year-on-year, growing from $574bn in June 2019 to $690bn last week.
