Interviu cu arhitectul Ben Adams, fondatorul unei firme de arhitectură în vogă din Londra, despre tendințele actuale, piața imobiliară din România și cum s-a resimțit Brexit-ul pe piața imobiliară britanică: „Sunt multe oportunități în România, dar, din păcate, necunoscute businessului britanic”
Ați vizitat pentru prima oară Bucureștiul. Ce impresie v-a lăsat capitala României din punct de vedere arhitectural?
Schimbarea dramatică de sistem politic din România, care s-a petrecut relativ recent, se reflectă și în domeniul arhitectural. Orașul este cu mult mai frumos decât m-aș fi așteptat de la capitala unei țări care a ieșit recent din comunism. M-aș fi așteptat să fie mai mult în tonuri de gri și tern. În schimb, am găsit un oraș cu străzi colorate și plin de viață. Este fascinant și îmi amintește de Paris, dar și de alte orașe europene. Am fost de asemenea ușor surprins de prezența masivă a simbolurilor capitaliste, ca prezența brandurilor de lux: Gucci, Louis Vuitton și altele, semn al existenței unei categorii de populație cu venituri foarte mari, care își permit să facă shopping aici. Însă m-a nedumerit lipsa unei clase mijlocii, sau dimensiunea foarte redusă a acesteia.
Cum vedeți evoluția pieței imobiliare românești?
Am văzut că economia românească crește într-un ritm mult mai rapid decât economiile mature din UE și aceasta se traduce într-un soi de optimism al oamenilor de aici. Lucrurile avansează rapid. Din acest punct de vedere România este în contrast cu UK, unde nu e neapărat faptul că lumea este mai pesimistă, dar se observă neliniștea, starea de incertitudine dată de ceea ce va urma după Brexit. Piața românească este una foarte dinamică, iar lucrurile s-au mișcat rapid după căderea regimului comunist. Este similar cu ceea ce s-a întâmplat după reunificarea Germaniei. De exemplu, în Berlin, care a fost divizat timp de 50 de ani, diferențele între est și vest au dispărut. Aceleași forțe acționează și în România. Cu siguranță este un moment incitant pentru business. Sunt multe oportunități pe această piață, care, din păcate, nu este cunoscută suficient în străinătate. La Londra investitorii sunt circumspecți pentru că nu cunosc sistemul fiscal și legislația din România. Dar cu siguranță sunt curioși și vor să afle mai mult despre ce se petrece în România și cum ar putea să se implice și ei.
Ce anume i-ar putea interesa pe britanici, de exemplu, în România?
Cu siguranță i-ar interesa să investească în România. Vorbeam chiar ieri despre piața imobiliară de aici, din București. Este relativ mai ieftin față de alte orașe din Europa, economia crește, populația este în creștere, la fel și cererea de spații rezidențiale noi, semn că lumea vrea să trăiască aici. Toți acești factori semnifică faptul că este un loc bun pentru investit bani. Dar străinii nu au siguranța necesară pentru a intra pe piața financiară de aici: există o bursă de valori, dar nu știu cum pot efectua tranzacții aici, dacă pot angaja o casă de avocatură care să le rezolve problemele, cât de prietenoasă este legislația, cât de mult durează până obțin aprobări și autorizații sau dacă există stabilitate politică. Oamenii trebuie să vadă cum funcționează toate aceste lucruri. Cel mai bine ar fi să vadă realizarea unui proiect de la stadiul de schiță până la final pentru a înțelege cum se pot face afaceri aici. Dar oamenii sunt curioși și cred că este un moment bun pentru a atrage investitori.
Varianta integrală a articolului este disponibilă doar pe bază de abonament
Suntem de 10 ani stat membru al Uniunii Europene. Mai exact, pe 1 ianuarie 2017 vom aniversa primul „deceniu european”. Vom închina în noaptea dintre ani un pahar de șampanie și pentru împlinirea vârstei de 10 ani în UE, care în prezent numără 28 de state. Dar această aniversare are și un gust amar, interconectarea României la cea mai mare piață liberă din lume aducând, pe lângă avantaje și multe neajunsuri. Greutățile sunt cu atât mai mari pentru că de 27 de ani ne aflăm într-o tranziție atât economică ,cât și socială, care pare că nu se mai sfârșește.
În plus, însăși Uniunea traversează o perioadă extrem de dificilă, după ce Marea Britanie a hotărât în luna iunie prin referendum să părăsească această construcție politico-economică extrem de ambițioasă. Mult discutatul Brexit, proces care va începe în martie anul viitor. Despre ce au însemnat cei 10 ani de Uniune Europeană, ce s-a realizat și care sunt nerealizările României, ce trebuie făcut în continuare, sunt doar unele dintre multiplele întrebări la care Asociația pentru Studii și Prognoze Economico-Sociale (ASPES) în parteneriat cu România Durabilă le-au lansat în dezbatere publică în ciclul de conferințe intitulate „10 ani de la intrarea României în UE! Prezent și Perspective”.
După conferința inaugurală, care s-a desfășurat la București, gazda fiind Academia de Studii Economice, a urmat Cluj-Napoca, pe data de 25 noiembrie, de data aceasta conferința desfășurându-se în Marea Aulă a Universității Babeș-Bolyai. Au prezentat expuneri Ovidiu Cîmpean – director Direcția Generală Comunicare dezvoltare locală și management proiecte din Primăria Municipiului Cluj Napoca, prof. univ. dr. Vasile Puşcaş – negociatorul aderării României la Uniunea Europeană, Augustin Feneşan –Președintele Asociației Patronilor și Meseriașilor Cluj și Prim-vicepreședinte CNIPMMR, Bianca Muntean – Director executiv Aries Transilvania, Luminița Runcan – Dir. gen. adj. Banca Transilvania, prof. univ. dr. Mihaela Luțaș – Prorector UBB FSEGA și David Ciceo – Director general al Aeroportului Internațional Cluj Napoca. Dezbaterile au fost moderate de dr. ec. Constantin Boștină – Președinte ASPES.
De la derularea negocierilor până la efectele asupra mediului de afaceri și a dezvoltării infrastructurii de transport, speakerii au oferit o perspectivă a perioadei scurse de la aderare la UE, specifică fiecărui domeniu de activitate căruia îi aparțin și a impactului asupra mediului de afaceri în general.
Ecourile în presa locală și centrală ale conferinței de la Cluj-Napoca din data de 24.11.2016 „10 ani de la intrarea României în UE”:
Vasile Pușcaș: Dacă România s-ar fi integrat total, cele 3 milioane de români nu ar fi migrat în țări europene
https://www.agerpres.ro/social/2016/11/24/vasile-puscas-daca-romania-s-ar-fi-integrat-total-cele-3-milioane-de-romani-nu-ar-fi-migrat-in-tari-europene-12-27-34
Fostul negociator şef al României cu UE, Vasile Puşcaş, consideră că, la 10 ani de la intrarea în UE, România a aderat, dar nu s-a integrat, susţinând că ar fi nevoie de o regândire a integrării interne, transmite corespondentul Mediafax
http://www.zf.ro/politica/fostul-negociator-sef-al-romaniei-cu-ue-vasile-puscas-am-aderat-dar-nu-ne-am-integrat-16002442
http://www.gandul.info/international/omul-care-a-negociat-intrarea-romaniei-in-ue-am-aderat-dar-nu-ne-am-integrat-16002447
După 10 ani de la integrarea în UE, gradul de sărăcie din România e mai mare decât era fără UE
Asociația pentru Studii și Prognoze Economico-Sociale (ASPES) și România Durabilă organizează o serie de evenimente care se vor desfășura sub auspiciile titulaturii de “10 ani de la intrarea României in UE”. Momentul a fost marcat la Cluj-Napoca printr-o conferință organizată la Universitatea Babeș-Bolyai.
http://www.cluj-am.ro/index.php/administratie/16859-vasile-puscas-la-10-ani-de-la-integrarea-in-ue-antreprenorii-au-fost-cel-mai-puternic-motor-al-integrarii
Universitatea “Babeş-Bolyai” a găzduit joi un eveniment dedicat împlinirii a zece ani de la intrarea României în UE. Vasile Pușcaș, fostul negociator şef al României cu UE este de părere că, la 10 ani de la momentul aderării noastre la comunitatea europeană, integrarea României nu este completă.
http://www.ziardecluj.ro/vasile-puscas-este-de-parere-ca-integrarea-fost-buna-numai-ca-nu-s-aplicat-romania-ci-unde-au-emigrat-romanii
Cum anume va arăta Uniunea Europeană a următorilor 10 ani pe care îi vom parcurge împreună?
Dacă ne este atât de bine, atunci de ce ne este atât de rău? Întrebarea aceasta este motto-ul unei cărți la lansarea căreia am avut șansa și deopotrivă onoarea să particip chiar în ziua în care mi-am propus scrierea acestui editorial. Cristina Vasiloiu ne pune pe toți să ne aruncăm o privire critică „În Labirintul Uniunii”, acesta fiind și titlul cărții sale lansate la Târgul Gaudeamus, dar și provocarea pe care, de fapt, o avem cu toții de 10 ani!
Mi-a plăcut ideea cărții, aceea de a încerca un „fir al Ariadnei” într-un labirint al celei mai evoluate, de până acum, birocrații pământene (spune asta cu convingerea că există societăți, poate chiar birocrații nepământene, dar, până la întâlnirea de gradul zero, ne ocupăm deocamdată de curtea noastră terestră). Despre Uniunea Europeană și experiența românească în cei 10 ani de integrare, Gilda Lazăr spunea extrem de plastic că „UE este ca gramatica limbii române, are un set de reguli stricte și o puzderie de excepții”. Din excepții am făcut și noi, românii, o artă.
Mi-a plăcut și motto-ul din două motive: primul motiv este acela că mi-a adus aminte de o altă frază care definea, la un moment dat, starea de management al uneia dintre companiile prin care am trecut. Mai în glumă, mai în serios, consiliul director întrunit în jurul unei mese lungi începea, se derula și se sfârșea de fiecare dată cu zicerea „n-ar fi rău să fie bine”.
Al doilea motiv este acela că întrebarea din motto-ul cărții Cristinei Vasiliu enunță de fapt marea dramă a societății românești: de ce suntem atât de săraci când, de fapt, am câștigat atât de mult și atât de multe?
Într-o altă formă, revista Economistul, împreună cu Asociația pentru Studii și Prognoze Economico-Sociale (ASPES) și cu Proiectul România Durabilă, a demarat o serie de analize cu privire la parcursul economico-social al României în cei 10 ani ce se scurg de la aderarea noastră la Uniunea Europeană. Căutăm să găsim pentru cititorii noștri cele mai pertinente răspunsuri cu privire la momentul de start, dar și la tipul de cursă în care s-a angrenat România, la resursele utilizate, la resursele atrase și la performanțele realizate laolaltă cu eșecurile acumulate. Căutăm de fapt răspunsuri simple, dar pline de substanță la întrebarea cheie: „de ce după 10 ani rămânem încă cea mai săracă țară a Uniunii, când de fapt prin aderare la comunitatea occidentală am câștigat atât de mult?”. Dar mai ales dorim să putem să vă oferim viziuni corecte, direcții strategice, modele de gândire sănătoasă, care ar putea genera un parcurs românesc de care să fim mândri, care ar putea reinventa o țară în care tinerii să-și dorească să se dezvolte, care ar putea contura un viitor mai liniștit, mai sigur și mai civilizat pentru o națiune atât de deprimată.
Totodată nu-mi pot înfrâna un gând, o curiozitate firească: cum anume va arăta Uniunea Europeană a următorilor 10 ani pe care îi vom parcurge împreună? N-ar fi rău să ne fie mult mai bine, dar să ne fie atât de bine, fără să ne mai fie atât de rău!
Ministerul Finanţelor Publice a publicat proiectul ordonanţei de urgenţă privind rectificarea bugetară pe anul 2016. Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR) semnalează că, “potrivit proiectului de OUG, după analiza execuției veniturilor bugetare derulată pe parcursul primelor nouă luni ale anului, bugetul Ministerului Economiei, Comerțului și Relațiilor cu Mediul de Afaceri se diminuează cu 35,4 milioane lei, reprezentând economii identificate de ordonatorul principal de credite, în principal la proiectele cu finanțare din fonduri europene nerambursabile și programele de stimulare a întreprinderilor mici și mijlocii”. Ca urmare, “CNIPMMR îşi exprimă dezamăgirea pentru diminuarea bugetului alocat programelor destinate IMM-urilor, având în vedere valoarea scăzută a acestor finanţări şi număr mic de potenţiali beneficiari, raportat la numărul de IMM-uri care au nevoie de susţinere prin aceste programe. CNIPMMR consideră că principalele cauze care au condus la diminuarea bugetului pentru programele destinate IMM-urilor, în anul 2016, sunt următoarele aspecte:
a) Programul pentru incubatoarele de afaceri nu a fost implementat;
b) Programul pentru organizarea Târgului Întreprinderilor Mici şi Mijlocii – TIMM 2016 nu a fost implementat;
c) rogramul SRL-D pentru anul 2016, din cauza modificării procedurii de implementare, a avut un număr de 247 aplicanţi admişi la finanţare, raportat la numărul de 501 posibili aplicanţi conform bugetului;
d) Toate programele au fost lansate târziu, respectiv în a doua jumătate a anului 2016, fapt care dus la imposibilitatea implementării proiectelor asumate de aplicanţi, mulţi dintre aplicanţi renunţând la acestea”.
Faţă de această situaţie, preşedintele CNIPMMR, Florin Jianu (foto), subliniază: “Problemele apărute în implementarea programelor pentru IMM-uri puteau fi depăşite prin lansarea în primele trei luni ale anului a tuturor procedurilor, astfel aplicanţii având timp să implementeze planurile de afaceri asumate. De asemenea, trebuie efectuate modificări pe unele proceduri, privind condiţiile de implementare. De exemplu, în cazul programului pentru intreprinzătorii debutanţi – SRL-D, ca şi în cadrul programului pentru dezvoltarea abilităţilor antreprenoriale în rândul tinerilor şi facilitarea accesului la finanţare – START, s-a introdus condiţia ca beneficiarul să facă dovada achitării integrale a cheltuielilor efectuate, acest lucru fiind deosebit de greu de realizat pentru un întreprinzător debutant care nu dispunea de sumele necesare pentru asigurarea finanţării planului de afaceri. CNIPMMR propune ca în 2017, programele să fie lansate în prima parte a anului, fiind necesară şi o evaluare a ratei de succes pentru anumite programe din anul 2016. Programul pentru dezvoltare a activităţilor de comercializare a produselor şi serviciilor de piaţă care a avut succes în anul 2016, trebuie să aibă un buget mărit. Dorinţa noastră ar fi fost ca şi în acest an bugetul programului de comerţ să fie mărit prin redistribuirea sumelor de la proiectele care nu au reuşit să consume întregul buget sau nu au mai fost lansate, evitându-se ca sumele destinate antreprenorilor să fie pierdute”.
În jocul de domino început de Brexit și de victoria lui Donald Trump în Statele Unite ale Americii, Italia va fi cel mai probabil a treia piesă care va cădea.
În cazul în care prim-ministrul italian Matteo Renzi nu câștigă referendumul asupra reformelor sale constituționale, acest lucru va arunca Uniunea Europeană, deja tulburată de Brexit, într-un nou haos.
Referendumul, care va avea loc pe data de 4 decembrie a.c., va cere locuitorilor să se pronunțe asupra unui pachet de reforme constituționale, propuse de cabinetul lui Renzi, și al căror scop declarat este creșterea stabilității politice.
Matteo Renzi a sugerat că va demisiona din funcția de prim-ministru în cazul în care populația va vota contra acestui referendum, declarând că „dacă ar trebui să rămân în Parlament și să procedez precum toți ceilalți de dinaintea mea, adică să agonisesc și să mă perind pe acolo, acest lucru nu mi s-ar potrivi”.
Acesta a făcut totodată apel la populația italiană de a-i susține reformele prin sublinierea ideii că dorește ca Italia să discute de pe o cu totul altă poziție cu Uniunea Europeană decât a făcut-o până acum.
„Timpul dictatului din partea Uniunii Europene la adresa Italiei a luat sfârșit”, a declarat Matteo Renzi, în timpul vizitei pe care a efectuat-o de curând în provincia Alessandria din nordul Italiei. „Ajutați-mă să consolidăm ideea unei Italii puternice, care nu merge în Europa pentru a primi indicații, ci duce în Europa propriile idei și valori”, a afirmat Renzi.
„Să încetăm să mai vorbim despre ceea ce ne cere Europa. Haideți să vorbim despre ceea ce ne dorim noi. Timpul dictatului a luat sfârșit”, a menționat premierul italian.
Sondajele de opinie din Italia indică o medie de avans între cinci și opt puncte procentuale pentru votul de respingere a referendumului. Există însă o pondere mare de alegători indeciși, ceea ce înseamnă că prim-ministrul italian și consilierii săi încă speră la o revenire în etapa finală a campaniei.
Însă, contactate fiind de Reuters, mai multe agenții de sondare a opiniei publice au declarat că victoria surpriză a lui Trump în SUA – victorie bazată pe un val de sentimente anti-establishment – pare să fie un factor important în încurajarea deciziei cetățenilor italieni de a respinge referendumul de pe 4 decembrie.
Euro într-un pericol iminent
În cazul în care Matteo Renzi este învins, cariera politică a acestuia nu va fi singura victimă a votului. Există temeri în piață că dacă referendumul va primi votul de respingere, acest lucru ar putea duce la o pierdere a încrederii investitorilor în cea de-a treia mare economie a zonei euro. Aceștia nu vor mai fi dispuși să împrumute statul italian, afectând astfel prețul obligațiunilor deja emise și asta ar aduce bilanțurile contabile ale băncilor pe roșu.
Totodată, factorii de decizie europeni avertizează discret de luni de zile că ei văd Italia ca pe cel mai mare risc pentru stabilitatea financiară a zonei euro. Piețele financiare, de asemenea, simt pericolul iminent. Publicația „The Wall Street Journal” notează faptul că ecartul dintre randamentul titlurilor de stat emise de Germania și cele italiene a crescut la mai mult de 1,6 puncte procentuale, cea mai mare diferență de la decizia Băncii Central Europene de a cumpăra obligațiuni, din martie 2015.
Italia este pe cale să intre într-o majoră criză bancară și economică. Nu este o necunoscută faptul că sistemul bancar al Italiei este șubred. Dar conform zerohedge.com, analiștilor le scapă tocmai ideea de bază, aceea că problema fundamentală este economia. Creditele neperformante au fost oficial recunoscute că ating valoarea de 18% din PIB. Însă sectorul public reprezintă 52% din PIB, ceea ce înseamnă că acele credite ating valoarea de peste 40% din PIB-ul sectorului privat, dacă luăm în considerare zona unde se concentrează acestea.
Și astfel, este o presupunere corectă faptul că problema creditelor neperformante este mult mai gravă decât este recunoscut oficial. Așadar, chiar dacă băncile reușesc să se restructureze sau ar primi sprijin financiar, este improbabil să fie rezolvată cauza stagnării economiei.
Asta înseamnă că premierul italian este pus în fața unei imense provocări de a schimba părerea italienilor într-un interval foarte scurt de timp, de doar două săptămâni, în încercarea de a menține nu doar stabilitatea Italiei, dar și a întregului bloc comunitar.
Europa respinge imigrația, establishment-ul o sprijină
Marea majoritate a electoratului din Occident, guvernat și de o nemulțumire față de numărul mare de imigranți care a luat prin surprindere Europa, și-a pierdut încrederea în partidele politice tradiționale, acestea conducând în ultimii ani către o creștere a inegalității în rândul populației și un ritm lent de creștere economică.
În Italia, Mișcarea 5 Stele, fondată de comediantul Beppe Grillo în 2009, își câștigă popularitatea prin proclamarea luptei împotriva corupției și a orientării anti-establishment. Grillo a făcut un pas înapoi in ultimul an, în favoarea unui grup de noi lideri, conduși de Luigi Di Maio (30 de ani), despre care se crede că va fi candidatul la funcția de premier, în următoarele alegeri câștigând și mai mult din electorat.
Așa cum s-a exprimat fostul ministru de Externe al Franței, Pierre Moscovici, este o criză majoră a establishment-ului în toată lumea occidentală. Iar creșterea în sondaje a populiștilor pare de neoprit. Anul viitor, la alegerile prezidențiale din Franța, liderul Frontului Național, Marine Le Pen are șanse reale să ocupe fotoliul de la Palatul Elysse, iar în Germania se prefigurează un succes al partidului anti-imigrație Alternativa pentru Germania. Și asta în cele mai puternice și influente state din UE.
Harta 2 prezintă coridoarele europene în regiunea noastră. Conform acestor planuri, România este traversată de două coridoare: Coridorul IV (Rhine-Danube), care intră în țară pe la Nădlac, trece munții și ajunge la Constanța prin București, și Coridorul VII (Orient/East Med), Arad-Timișoara-Craiova-Calafat-Vidin, care cuprinde și Dunărea.
Un alt proiect de coridor care urma să traverseze România, dar care a fost însă abandonat, este fostul Coridor European IX, amintit anterior (prezentat, de asemenea, pe Harta 2).
Analiza situației prezente indică un eșec al României în negocierea pentru atragerea de coridoare europene. În timp ce prin Ungaria trec trei (prin centrul țării), prin România ar fi doar două (Coridorul IV și Coridorul VII). Porțiunea terestră din Coridorul VII, care trece prin sud-vest, este irelevantă, pentru că traversează țara pe o distanță scurtă, într-o regiune periferică. O bună parte din țară, Transilvania și Moldova, nu este inclusă în niciun coridor european. Analiza arată că în ce privește Coridorul IV cea mai mare rămânere în urmă se înregistrează pe segmentele românești.
În ceea ce privește Dunărea, aceasta nu este o arteră de comerț relevantă pentru România, ci mai mult o graniță. Pentru a construi proiecte de transport pe Dunăre este nevoie de acordul și colaborarea vecinilor. Ori, se constată că există interes din partea Austriei, și din partea unor landuri din sudul Germaniei, dar o poziție oarecum reticentă din partea Ungariei, precum și poziții ambigue din partea celorlalte țări din Balcani. Progresele în ceea ce privește amenajarea fluviului sunt slabe (nici măcar nu se face regulat întreținerea curentă pentru dragare). Din cauza faptului că există mulți stakeholderi cu interese divergente, progresele în amenajarea Dunării rămân modeste.
Pe Harta 3 sunt schițate proiectele de infrastructură rutieră de care ar avea nevoie România pentru a compensa lipsa coridoarelor europene, soluția fiind construirea din surse proprii sau fonduri europene a autostrăzii Moldova și a unei rețele de drumuri expres care să dea sens economic geografiei țării din perspectiva transportului rutier.
În absența acestor rute de transport, România va continua să fie ocolită de marile fluxuri comerciale.
De 26 de ani, România este guvernată de forțe politice apărute în condițiile confuze ale sfârșitului de an 1989 și în prima parte a anului 1990. Confuziile perioadei de început a anului 1990 au determinat ca gruparea forțelor politice să fi fost dominată de regruparea pe interese politice a foștilor politicieni, cei dinainte de 1990, dar unii și dinainte de 1944, fără a se acorda atenția necesară unor programe economice și sociale bine definite. Tranziția de la economia centralizată spre economia de piață, datorită luptelor politice sterile, s-a prelungit nepermis de mult, iar efectele ei se văd în primul rând în lipsa de performanțe în guvernarea ultimilor 26 de ani.
Desprinderea de trecut, de economia centralizată, s-a realizat într-un mod haotic, în primul rând prin negare a tot ceea ce a fost realizat de guvernarea de dinainte de 1989, deși în marea majoritate a situațiilor economia înregistra realizări remarcabile.
Și acest lucru a continuat din păcate pe toată perioada de după 1989. Iar astăzi, România are o economie care funcționează după regulile companiilor multinaționale, ale investitorilor străini, pentru care interesul național al românilor, educația, sănătatea și nivelul lor de trai nu sunt prioritare.
După 1989 au lipsit programele realiste de dezvoltare economică
Fiecare guvern instalat după 1989 și până azi, fără a avea un program coerent de guvernare, și-a bazat strategia pe negarea a ceea ce a fost anterior, clamând neputința lor prin „greaua moștenire”.
Nimic mai adevărat. Lipsa de performanță a fiecărui guvern de după 1989 a avut cauza principală în incapacitatea de a porni la drum cu un program clar, realist, bazat în primul rând pe realizările pozitive ale fiecărei perioade, pe resursele naționale și potențat cu avantajele unei cooperări economice internaționale mult mai benefice după 1989.
Iată de ce acum, după 26 de ani, viitoarea guvernare a României trebuie să pornească de la realitățile zilelor de azi și să se bazeze pe un program propriu, coerent și realist de dezvoltare economică și socială a țării.
Peste 230 de agenții de turism și tour-operatori din România, Austria, Bulgaria, Germania, Grecia, India, Iordania, Israel, Italia, Macedonia, Marea Britanie, Palestina, Republica Dominicană și Ungaria și-au prezentat ofertele timp de patru zile (17-20 noiembrie 2016) la Târgul de Turism al României (TTR).
Turismul cultural, turismul de aventură, medical, circuitele au fost promovate de agențiile de turism ca pachete standard, dar multe dintre ele și-au arătat disponibilitatea de a întocmi și pachete personalizate pe principiul: spune-ne câți bani ai și noi îți oferim vacanța pe care ți-o dorești.
Președintele Asociației Naționale a Agențiilor de Turism (ANAT), Alin Burcea, a declarat că la TTR agențiile au venit cu oferte speciale cu discounturi semnificative, de până la 50%, luând în calcul și reducerile suplimentare de minim 10% oferite numai pe perioada târgului.
Vacanțe la jumătate de preț
„Anul acesta începem să operăm, timid încă, chartere pe Ciprul de Nord, destinație care începe să semene puțin cu Antalya. O altă noutate este Coasta de Azur, cu plecare din Cluj, Malaga din Cluj-Napoca, Valencia din Iași, Creta-Chania din Iași, Mallorca din Iași, Kos din București, Mallorca din Timișoara, Ischia din București. Avem foarte multă Spania pentru că nu știm cum sau cât își va reveni Antalya în 2017 și trebuie să tragem cât mai mult pe Spania”, a precizat Alin Burcea, CEO Paralela 45.
Agenția a oferit, pe perioada TTR, reduceri de până la 50% pentru produsele din 2017 (40% Early Booking + 10% reducere cu ocazia târgului de turism). Perioada de aplicabilitate a reducerilor este valabilă până pe 21 noiembrie 2016. De asemenea, agenția a oferit și reduceri de Black Friday, de până la 100 euro/persoană pentru produse pentru anul 2016: Madeira, Tenerife, Malta – turism social, Piețele de Crăciun, Dubai, dar și pentru Revelion în Singapore & Bintan, Mauritius, Los Angeles & Las Vegas, Maroc, Budapesta & Viena, Atena.
TUI TravelCenter a venit cu reduceri de până la 45% la cazare pentru pachetele charter ale verii, pentru rezervările early booking, propunând rezervări pentru vacanța de vară cu 99 euro avans. Compania oferă, pe perioada târgului, discount de până la 150 euro/cameră pentru orice pachet de vacanță exotică, inclusiv pentru perioada revelionului. Pentru perioada târgului, tour-operatorul a avut disponibile reduceri Early Booking pentru Turcia, de până la 45% la cazare, de 25% pentru insulele din Grecia, în timp ce pentru Spania a oferit discounturi de până la 20%. Pentru cei care vor să își petreacă Sărbătorile de iarnă în România, într-o zonă deosebită, TUI TravelCenter propune un „Crăciun în Delta Dunării”, la 295 euro/persoană, dar și o petrecere de Revelion, la 312 euro/persoană, pentru patru zile cu cină festivă la trecerea dintre ani.
Christian Tour vine la Târgul de Turism cu o ofertă bogată de vacanțe la prețuri reduse cu până la 50%. Cele mai ieftine sunt sejururile cu plecare cu autocarul în Grecia – de la 15 euro/persoană o vacanță în insula Thassos, de la 16 euro în Zakynthos și de la 25 de euro în Halkidiki.
Directorul general al Holidayoffice, Mircea Vladu, a declarat pentru Economistul că nu se poate spune că anul acesta agențiile și-au modificat substanțial ofertele: „În zonele unde s-au înregistrat probleme (atentate, cutremure) cum ar fi Coasta de Azur, Turcia sau Italia, nu s-a înregistrat o scădere a cererilor. Cu toate acestea, 2017 va fi un an imprevizibil, ca urmare a schimbărilor care au loc la nivel global, pentru că oamenii cu bani sunt conectați la ceea ce se întâmplă în plan economic și politic”, afirmă Mircea Vladu.
Turismul medical, un atu încă nevalorificat
Turismul medical câștigă teren cu o gamă de servicii tot mai diversă și cu dotări ce pot concura fără probleme cu cele din străinătate. Acest sector se lovește însă de o problemă. E dificil să găsească pentru baza de tratament, direct pacienți din străinătate, iar colaborarea cu agențiile de turism este greoaie din cauza comisionului mare pe care acestea îl percep. Ramona Florea, directorul hotelului Orizont din Cozia, a declarat pentru Economistul că, deși aducerea de pacienți străini pentru clinicile din România ar reprezenta o sursă solidă și constantă de venit, acestea preferă doar să ducă turiști români în alte țări. „Am făcut investiții mari, avem condiții extraordinare și din punct de vedere al calității serviciilor medicale și de cazare și ne-am dori să avem și clienți din străinătate, dar colaborarea cu agențiile de turism este dificilă. Nu acceptă un comision sub 12%, ceea ce crește prețurile. Or, ca să atragi, trebuie să vii cu prețuri mai mici decât plătesc străinii în țările lor”, susține Ramona Florea.
Cel mai mare spital privat din Prahova, Sanconfind, deschis în 2015 la Poiana Câmpina, după o investiție de 22 milioane euro, și care oferă servicii medicale complexe, are deja mulți pacienți străini, care vin aici pentru cea mai sărată apă de izvor (321 h/l), concentrație apropiată celei de la Marea Moartă, tratament cu nămol de la Techirghiol, și pentru că au posibilitatea să facă în același loc toată gama de investigații. „Deși funcționăm doar din 2015, la noi deja vin turiști din Arabia Saudită, Liban, Italia, SUA. Tratamentele pot fi personalizate în funcție de nevoile pacientului, pe baza unui plan de tratament stabilit de medicul curant sau la alegere, pentru relaxare. Într-un sistem integrat îmbinăm tratamentul medical cu programe turistice în zona Valea Prahovei și nu numai. Oferim cazare în unitățile partenere, în condiții deosebite pentru pacienții noștri. În acest fel, își pot petrece întregul timp liber într-un mod cât mai plăcut. Centrul nostru poate trata pacienți cu boli neurologice, cardiovasculare, reumatice, ortopedice, copii și adulți, precum și sportivi care au nevoie de programe de recuperare după accidentări”, a declarat reprezentanta centrului medical Ioana Sultanu pentru Economistul.
Tarom Tours a fost prezentă la târg cu pachete city break în marile orașe europene, la prețuri promoționale pe durata târgului. Printre acestea, cele mai căutate au fost pachetele turistice cu două nopți de cazare la Amsterdam, de la 255 euro/persoană, Barcelona, de la 295 euro/persoană, Londra, de la 295 euro/persoană, Madrid, de la 238 euro/persoană, Paris, de la 275 euro/persoană, Viena, de la 199 euro/persoană. Perioada de călătorie este între 17 noiembrie 2016 și 28 octombrie 2017 (ultima dată de retur), cu excepția perioadelor de sărbători (21.12.2016-08.01.2017 și 15-23.04.2017).
CFR Călători a oferit, pe perioada târgului, pentru călătoriile spre munte, reduceri de 25% la „Trenurile Zăpezii”, în lunile ianuarie și februarie 2017. În perioada Târgului de Turism al României, la standul CFR, vizitatorii au beneficiat de 45% reducere la cumpărarea biletelor de tren emise la standul CFR Călători și de vouchere pentru cumpărarea biletelor de tren în trafic intern cu reducere de 45%, cu valabilitate până la data de 10 decembrie 2016.
Turismul românesc a ocupat în această toamnă un loc important, la târg fiind prezente mai multe consilii județene și localități. Printre acestea s-au numărat Consiliile Locale din Sibiu, Neamț, Suceava, Maramureș, Satu Mare, Hunedoara, Gorj, Mehedinți, Dâmbovița, Harghita și localitățile Băile Olănești, Techirghiol, Făgăraș, Piatra Neamț.
Târgul de Turism al României este organizat și găzduit de Romexpo, în parteneriat cu Camerele de Comerț și Industrie din România, Asociația Națională a Agențiilor de Turism din România (ANAT), Organizația Patronală a Turismului Balnear din România (OPTBR), Federația Patronatelor din Turismul Românesc (FPTR) și Asociația Națională de Turism Rural, Ecologic și Cultural (ANTREC).
O carte incitantă. „Marea Privatizare” este un studiu dedicat formelor de proprietate în general și reprezintă o cercetare amănunțită a transformării economiei românești, văzută din prisma trecerii de la o economie centralizată la o piață liberă bazată pe competiție. Din perspectiva înaltului demnitar care a fost implicat în privatizare, autoarea lucrării folosește experiența personală și profesională pentru analizarea procesului de privatizare din România și are curajul să critice constructiv acolo unde este cazul.
Cristina Chiriac, autoarea cărții „Marea Privatizare”
În carte găsiți o comparație între privatizarea companiei Aro Câmpulung și Automobile Dacia Pitești, un eșec și un succes. În trecut, două întreprinderi de stat, ambele producătoare de automobile, două metode de privatizare diferite, două rezultate opuse, analizate în carte din punct de vedere științific.
Cartea nu se oprește aici. Analizează metode de finalizare a fenomenului privatizării și propune soluții noi: concentrarea proprietății statului într-o singură entitate. Fondul Român de Valorificare pentru administrarea averii statului și, nu în ultimul rând, privatizarea prin Bursa de Valori București.
Pachetele minoritare de acțiuni pe care statul le deține în foarte multe companii pot fi integrate într-un fond de investiții, înființat pentru acest scop și listat ulterior la Bursă, este propunerea autoarei. O idee foarte potrivită atât pentru stat, cât și pentru dezvoltarea pieței de capital locale. O soluție care rezolvă multe probleme, ideală pentru cei care administrează astăzi activele statului, dar și un instrument nou pentru investitori. O inovație care ar putea aduce României câteva sute de milioane de dolari.
O carte interesantă care merită citită și studiată.
Lectură plăcută…
În deschiderea ediției din acest an a Topului firmelor din Municipiul București, prof. univ. dr. ing. Sorin Dimitriu, președintele Camerei bucureștene, a subliniat că „ediția din acest an a Topului Firmelor din Municipiul București are pentru noi o semnificație deosebită, întrucât este primul eveniment de anvergură, dar și de suflet pentru echipa noastră, organizat după ce am revenit în sediul nostru istoric”.
La eveniment au participat, alături de oameni de afaceri de succes, personalități marcante ale lumii academice și oficialități de la nivelul Executivului, Instituției Prefectului, primăriilor de sector și organizațiilor neguvernamentale. Prezent la eveniment, Iulian Iancu, președintele Comisiei de Industrii și Servicii din Camera Deputaților, a ținut să spună: „Aș vrea să-l felicit pe președintele CCIB, Sorin Dimitriu, pentru că a acordat atâta atenție companiilor bucureștene care au depășit cea mai grea perioadă, perioada tulbure a tranziției, în care capitalul românesc a avut mult de suferit”.
[is_guest]Varianta integrală a articolului este disponibilă doar pe bază deabonament[/is_guest]
[is_logged_in]
Premiile acordate în cadrul celei de a XXIII-a ediții a Topului firmelor din Capitală
Trofeul HERMES: prof. univ. dr. ing. Sorin Dimitriu, președintele CCIB, pentru consecvența și curajul demersurilor sale în vederea recuperării și apărării patrimoniului istoric al CCIB; Trofeul „George G. Aslan” : Fan Curier Express pentru „Brandul românesc al anului”; Trofeul „Ioan V. Socec” : Agenției Naționale de Presă AGERPRES; Trofeul de excelență în management : Aristide Caranda (Caranda Baterii SRL) și Flavia Voinea (Radio România București); Trofeul pentru promovarea oportunităților de afaceri : „Investiți în România” TVR Internațional; Premiul special pentru contribuția la dezvoltarea cercetării: Gheorghe I. Gheorghe, președintele Secțiunii Cercetare-Dezvoltare-Inovare a CCIB și vicepreședinte CCIB.
Analiza situației prezente indică un eșec al României în negocierea pentru atragerea de coridoare europene. În timp ce prin Ungaria trec trei (prin centrul țării), prin România ar fi doar două (Coridorul IV și Coridorul VII). Porțiunea terestră din Coridorul VII, care trece prin sud-vest, este irelevantă, pentru că traversează țara pe o distanță scurtă, într-o regiune periferică. O bună parte din țară, Transilvania și Moldova, nu este inclusă în niciun coridor european. Analiza arată că în ce privește Coridorul IV cea mai mare rămânere în urmă se înregistrează pe segmentele românești.
În ceea ce privește Dunărea, aceasta nu este o arteră de comerț relevantă pentru România, ci mai mult o graniță. Pentru a construi proiecte de transport pe Dunăre este nevoie de acordul și colaborarea vecinilor. Ori, se constată că există interes din partea Austriei, și din partea unor landuri din sudul Germaniei, dar o poziție oarecum reticentă din partea Ungariei, precum și poziții ambigue din partea celorlalte țări din Balcani. Progresele în ceea ce privește amenajarea fluviului sunt slabe (nici măcar nu se face regulat întreținerea curentă pentru dragare). Din cauza faptului că există mulți stakeholderi cu interese divergente, progresele în amenajarea Dunării rămân modeste.
Pe Harta 3 sunt schițate proiectele de infrastructură rutieră de care ar avea nevoie România pentru a compensa lipsa coridoarelor europene, soluția fiind construirea din surse proprii sau fonduri europene a autostrăzii Moldova și a unei rețele de drumuri expres care să dea sens economic geografiei țării din perspectiva transportului rutier.
În absența acestor rute de transport, România va continua să fie ocolită de marile fluxuri comerciale.
Analiza situației prezente indică un eșec al României în negocierea pentru atragerea de coridoare europene. În timp ce prin Ungaria trec trei (prin centrul țării), prin România ar fi doar două (Coridorul IV și Coridorul VII). Porțiunea terestră din Coridorul VII, care trece prin sud-vest, este irelevantă, pentru că traversează țara pe o distanță scurtă, într-o regiune periferică. O bună parte din țară, Transilvania și Moldova, nu este inclusă în niciun coridor european. Analiza arată că în ce privește Coridorul IV cea mai mare rămânere în urmă se înregistrează pe segmentele românești.
În ceea ce privește Dunărea, aceasta nu este o arteră de comerț relevantă pentru România, ci mai mult o graniță. Pentru a construi proiecte de transport pe Dunăre este nevoie de acordul și colaborarea vecinilor. Ori, se constată că există interes din partea Austriei, și din partea unor landuri din sudul Germaniei, dar o poziție oarecum reticentă din partea Ungariei, precum și poziții ambigue din partea celorlalte țări din Balcani. Progresele în ceea ce privește amenajarea fluviului sunt slabe (nici măcar nu se face regulat întreținerea curentă pentru dragare). Din cauza faptului că există mulți stakeholderi cu interese divergente, progresele în amenajarea Dunării rămân modeste.
Pe Harta 3 sunt schițate proiectele de infrastructură rutieră de care ar avea nevoie România pentru a compensa lipsa coridoarelor europene, soluția fiind construirea din surse proprii sau fonduri europene a autostrăzii Moldova și a unei rețele de drumuri expres care să dea sens economic geografiei țării din perspectiva transportului rutier.
În absența acestor rute de transport, România va continua să fie ocolită de marile fluxuri comerciale.
