În proporție de 22%, populația noastră ajunsă la sfârșitul
învățământului de cultură generală (elevi de clasa a VIII-a) dovedește
analfabetism numeric; în proporție de 48%, nu atinge nivelul mediu-funcțional
de performanță, arată Studiul TIMSS – Trends in International Mathematics and
Science Study/„Tendințe în domeniul Studiilor Matematice și Științifice
Internaționale”, aplicat de IEA – International
Association for the Evaluation of Educational Achievement/„Asociaţia
Internaţională de Evaluare a Randamentului Şcolar” elevilor de nivel
corespunzător la noi claselor superioare de gimnaziu pentru evaluarea și
compararea nivelului lor la matematică și științe. Studiul măsoară și interpretează
„diferențele dintre sistemele educaționale naționale cu scopul de a contribui
la îmbunătățirea modalităților de predare și învățare în domeniile matematică
și științe la nivel mondial”. Se desfășoară din patru în patru ani, din 1995.
La ediția 2019 au participat peste 60 de țări. Pentru România, a fost aplicat
de Universitatea din București prin Laboratorul de Testare Educațională
Learning Centre: coordonatorii cercetării, prof. univ. dr. Lucian Ciolan – prorector
al Universității din București, președintele Asociației Române de Cercetare în
Educație (ARCE), prof. univ. dr. Dragoș Iliescu – Facultatea de Psihologie și
Științele Educației a Universității din București, președintele Diviziei de
Testare și Evaluare Psihologică a Asociației Internaționale de Psihologie
Aplicată.
O concluzie de interes largă pentru intervenție în consecință la
nivelul decidenților este că „distribuția performanței rămâne o problemă majoră
pentru sistemul educațional românesc. Aproape un sfert din elevii noștri nu
reușesc să atingă criteriile minime de performanță la matematică și la științe”.
Rezultatele
României marchează un progres față de ediția anterioară – matematică 479 puncte (454 anterior), științe
470 puncte (465 anterior), medie 475 puncte – progres insuficient ca să nu situăm pe ultimul loc între țările Uniunii
Europene ca pregătire în domeniul științific.
Cât privește nivelul mediu, dacă în România nu este atins în proporție de 48%, ponderea la nivelul de ansamblu al țărilor supuse testării este de 13%. În general, progresul țării noastre față de edițiile anterioare este mai lent în comparație cu progresul altor țări și ca urmare, rămânem tot mai în urmă.
De la începutul pandemiei, insolvențele și procesele de restructurare s-au situat la un nivel redus în statele
din Europa Centrală și de Est (ECE), excepții fiind România, care a înregistrat o creștere a numărului de
insolvențe, și Cehia, care a raportat un avans al activității de restructurare,
potrivit raportului PwC ”Global Restructuring Trends”.
„Până în prezent, atât ratele de insolvență, cât și presiunile de restructurare au fost, în general, ținute sub control de intervenția guvernului prin măsuri precum amânarea la plata taxelor, garanții pentru împrumuturi sau șomaj tehnic. Însă aceste măsuri sunt aplicate pe o perioadă determinată și, odată ce vor înceta, este de așteptat ca numărul insolvențelor să crească. Iată de ce, pentru a avea șanse mai mari de a supraviețui, companiile trebuie să ia în considerare strategii de reconfigurare a planurilor și operațiunilor înainte ca guvernele să-și retragă sprijinul. Unele companii au inițiat deja planuri de restructurare încă din acest ultim trimestru al anului 2020 și este de așteptat ca această activitate să se intensifice în primul trimestru din 2021”, a declarat Dinu Bumbăcea (foto), Partener și Liderul Serviciilor de Consultanță pentru Afaceri, PwC România.
Potrivit raportului PwC, rata insolvențelor este
așteptată să crească la nivel global, pe finalul acestui an și anul viitor, în
special în rândul companiilor din industrii grav afectate de criza sanitară,
precum turismul, transporturile sau retailul cu produse nealimentare.
Industriile care rămân sub presiune în regiunea ECE sunt auto, retail cu
produse nealimentare, turism și ospitalitate.
În cazul României, numărul insolvențelor a fost în
creștere în 2020, reiese din datele
Oficiului Național al Registrului Comerțului. Astfel, numărul entităților
intrate insolvență a urcat de la 1.392, în luna aprilie a acestui an, la 4.606,
în octombrie. Totuși numărul se menține sub valoarea înregistrată în aceeași
lună a anului trecut.
Activitatea de restructurare poate juca un rol cheie
în sprijinirea afacerilor și reducerea numărului de insolvențe potențiale și
menținerea ratelor șomajului la un nivel scăzut. În prezent peste 40 de
milioane de angajați din 37 de economii la nivel global se află în șomaj
tehnic, iar previziunile nu sunt prea optimiste.
De la începutul pandemiei, companiile s-au concentrat
în principal pe păstrarea lichidității prin folosirea măsurilor guvernamentale
de sprijin, precum și pe reducerea costurilor și stabilizarea lanțurilor de
aprovizionare. De acum, ar trebui să se concentreze și pe gestionarea
datoriilor acumulate în perioada de blocaj al activității, restructurări
financiare, consolidări și dezinvestirea activelor non-core.
Aflat la a treia ediție, raportul ”Global
Restructuring trends” analizează modul în care guvernele și companiile au
reacționat la impactul economic al pandemiei COVID-19 și prezintă provocările
care urmează în 37 de economii din întreaga lume.
Autoritatea de Supraveghere Financiară a publicat Raportul privind stabilitatea piețelor financiare nebancare – semestrul II 2020, care relevă faptul că piețele financiare non-bancare din România s-au adaptat bine în fața șocurilor care au lovit economiile europene în acest an, ca efect al pandemiei COVID-19.
Cu
toate acestea, impactul crizei sanitare, provocate de virusul SARS-CoV-2, încă
persistă asupra economiei reale, care traversează o etapă globală de
transformări structurale, implementate într-un timp scurt, determinate de
necesitatea de a reduce pierderile și de a se adapta noilor provocări apărute
în toate ramurile economice.
„Raportul de Stabilitate Financiară, alături de monitorizarea și
evaluarea stabilității financiare, reprezintă elemente importante pentru a
asigura calitatea procesului de reglementare și supraveghere a piețelor
financiare nebancare. Gestionarea riscurilor oferă o modalitate continuă de
evaluare a stabilității piețelor financiare nebancare, chiar dacă există și situații
în care efectul șocurilor nu poate fi identificat imediat, deoarece acestea
sunt noi sau uneori dificil de cuantificat”, a declarat Președintele Autorității de
Supraveghere Financiară, domnul Nicu Marcu.
Raportul privind
stabilitatea piețelor financiare nebancare – semestrul II 2020 scoate
în evidență faptul că economia
românească a avut o evoluție „blândă”
în trimestrul I 2020, comparativ cu alte state europene, care au înregistrat
contracții severe. Șocul mai puternic a fost vizibil în trimestrul al II-lea,
odată cu măsurile de izolare și de carantină instituite prin starea de urgență din
perioada aprilie – mai 2020.
De la declanșarea crizei
generate de pandemia COVID-19 și până în prezent, piețele financiare
non-bancare din România au avut evoluții lipsite de convulsii majore.
Pe
plan național, fondurile de pensii private se mențin într-o zonă de risc mediu
spre scăzut, cu tendință de diminuare. Arhitectura sistemului de pensii private
din România, bazat pe contribuții definite, este una solidă, cu multiple
mecanisme de protecție pentru participanți. Investițiile fondurilor de pensii
sunt realizate prudent, peste 67% din active fiind plasate în titluri emise de
statul român. Astfel, riscul de credit este unul redus și conectat cu riscul de
țară, în timp ce riscul de piață este diminuat prin diversificarea
plasamentelor.
Pe
piața asigurărilor din România, riscurile se află la un nivel mediu, dar în
creștere, ca urmare a efectelor incertitudinii generate de criza globală.
Riscul de afaceri a crescut, din cauza evoluției pandemiei, în timp ce
riscurile de profitabilitate și de solvabilitate s-au menținut la un nivel
mediu, chiar dacă menținerea ratelor scăzute ale dobânzii poate avea un dublu
impact pe partea activelor și a datoriilor, în special asupra asigurătorilor de
viață, cu consecințe negative asupra solvabilității și poziției financiare a
societăților. Activele totale au avut o dinamică pozitivă, determinând o
creștere a excedentului activelor față de datorii, ce reprezintă componenta
principală a elementelor de rang 1 aferente fondurilor proprii eligibile să
acopere cerințele de capital, potrivit regimului Solvabilitate II. Evoluția
ratei combinate a daunei în primul semestru din 2020 a indicat o ușoară
îmbunătățire a profitabilității pe segmentul asigurărilor generale, însă
continuă să se mențină în teritoriu supraunitar pentru principalele clase de
asigurare CASCO și RCA – CMR. Riscul de concentrare rămâne unul ridicat, atât
la nivelul întregii piețe a asigurărilor, cât și pe principalele clase de
asigurări generale și de viață.
Pe
piața de capital din România riscurile se află la un nivel ridicat cu tendință
de creștere, în special din cauza specificului burselor de a reacționa imediat,
chiar anticipativ, la orice factori perturbatori din economie și nu numai.
Bursa de Valori București a înregistrat o creștere anuală a valorii
tranzacționate, dar capitalizarea acesteia nu a reușit să recupereze încă
scăderile puternice din primul val al pandemiei. În perioada iunie-august,
contagiunea a continuat să scadă, concomitent cu relaxarea condițiilor de
izolare socială luate de toate economiile europene, iar în luna septembrie a
revenit la media pe termen lung. Odată cu materializarea valului al doilea al
pandemiei, contagiunea a început să crească în luna octombrie și se așteaptă ca
tendința să continue ca urmare a reintroducerii măsurilor de carantină și
distanțare socială în mai multe economii europene. În contextul
incertitudinilor referitoare la restricțiile viitoare din cadrul pandemiei este
posibil să asistăm și la alte episoade de presiune asupra lichidității
fondurilor prin creșterea retragerilor, deși acestea pot aplica instrumente
legale de management al lichidității. Și pe piața fondurilor de investiții se
menține un nivel ridicat de concentrare a serviciilor de depozitare.
În cadrul Raportului privind stabilitatea piețelor financiare nebancare – semestrul II 2020 poate fi regăsită o interesantă analiză a diferențelor între criza financiară din 2008 și cea provocată de apariția virusului SARS-CoV-2.
Diferențe între criza financiară din 2008 și cea generată de pandemia COVID-19
Sursa șocului – dacă în cazul crizei din 2008 sursa a fost endogenă sistemului financiar, fiind generată de creditele neperformante și de securitizarea acestora, în 2020 criza a fost exogenă, venind din afara sistemului financiar.
Sănătatea sistemului financiar – la începutul anului 2020, sistemul financiar era robust, fiind capabil să facă față șocurilor, în timp ce în 2008 sistemul financiar era fragil, având probleme interne. În plus, efectele întăririi reglementărilor care au urmat crizei din 2008 au întărit și mai mult sistemul financiar pentru a face față unor șocuri neașteptate.
Viteza de propagare – primele semne ale crizei din deceniul trecut au apărut încă din a doua parte a anului 2007, însă a durat o perioadă până când criza s-a extins la nivel global, culminând cu falimentul Lehman Brothers în septembrie 2008. Bursele au atins un minim în T1 2009, după o perioadă de 17 luni de scădere. Spre deosebire, criza actuală s-a declanșat și s-a extins la nivel global într-un timp foarte scurt, de doar câteva luni. De exemplu, bursele au început să scadă în februarie 2020, revenindu-și la nivelele anterioare la finalul lui mai 2020. Desigur, este încă devreme pentru a putea afirma că sistemul financiar a depășit criza, mai ales având în vedere că ne aflăm în al doilea val pandemic, iar OMS preconizează un al treilea val la începutul anului 2021.
Reacția autorităților – a fost mult mai pronunțată în 2020, stimulul fiscal, de exemplu, ridicându-se la valori în general peste 10% din PIB, în unele cazuri ajungând la aproape 40% din PIB, în timp ce în timpul crizei din 2008, în întreaga perioadă, stimulul fiscal a totalizat câteva procente din PIB. La acestea se adaugă măsuri extinse de relaxare monetară.
Așteptări privind forma revenirii – în 2008 am avut parte de o revenire în U, ceea ce înseamnă că șocul a fost permanent, revenirea creșterii făcându-se pe un trend inferior celui care s-ar fi înregistrat în absența crizei. În momentul de față, există încă speranța unei reveniri în V, care ar însemna o revenire la trendul de dinaintea crizei. Această speranță este alimentată de caracterul exogen al șocului, mergându-se pe ipoteza că, odată șocul îndepărtat, revenirea va fi completă, mai ales având în vedere că, atât economia, cât și sistemul financiar nu aveau probleme structurale evidente. Cu toate acestea, există și voci care anticipează o revenire în W sau chiar în U, argumentând prin contracția puternică a PIB-ului la nivel global și prin semnele unor schimbări de structură a economiei reale, care va necesita ajustări.
Amploarea impactului economic – criza din 2008 a afectat, în special, economiile dezvoltate, PIB-ul la nivel global rămânând pe un teritoriu pozitiv. Spre deosebire, criza COVID-19 pare să afecteze toate țările, PIB-ul la nivel global înregistrând o scădere, cele mai afectate fiind țările mai sărace.
Stimulul fiscal în timpul crizei din 2008 – 2010 comparativ cu criza COVID-19 (%PIB)
Sursa: FMI
Raportul privind stabilitatea piețelor financiare nebancare – semestrul II 2020 poate fi consultat AICI.
Studiul realizat de Foodwise Marketing, parte din grupul de comunicare Hello, pe un eșantion reprezentativ național CAWI arată că 35% aleg ingrediente și mâncăruri românești, iar 22% caută proveniența locală, de proximitate
O treime dintre români optează, la capitolul alimentației, pentru bunurile micilor producători locali, potrivit studiului derulat între 17-23 noiembrie
Peste un sfert dintre români admit că au început să mănânce neglijent, compulsiv, în perioada izolării, dar 55% se protejează și adaugă meniului vitamine sau suplimente alimentare
Obiceiurile de consum ale românilor au fost influențate considerabil de contextul pandemic, iar un studiu efectuat pe un eșantion național de 1.683 respondenți de către Foodwise Marketing, parte din grupul de comunicare Hello, de 10 ani activ pe piață, arată că 80% dintre respondenți gătesc acasă zilnic sau la două-trei zile, în timp ce 61% apelează la serviciile de livrare cel puțin lunar și aproape un sfert trece din nou la strânsul proviziilor de alimente conservate.
Studiul Foodwise Marketing, parte din grupul care cuprinde companiile Hello Communication și Hello Consumer Interaction, arată că pandemia i-a determinat pe respondenți să acorde o mai mare atenție provenienței ingredientelor sau tipurilor de mâncare pe care le consumă și să sprijine componenta românească. Astfel, 35% aleg produsele românești, 22% caută proveniența locală, de proximitate, în timp ce pentru 43%, decizia încă nu este influențată de acești factori.
De altfel, micii producători sunt și
câștigătorii pandemiei – o treime dintre respondenți au început să le
achiziționeze mai mult produsele, pe parcursul acestui an. Și produsele marcă
proprie din supermarket-uri atrag mai mult și ajung la 31% dintre preferințe,
mărcile populare sunt cumpărate mai des de 28% dintre români, iar produsele de
premium sunt mai sus ca dezirabilitate pentru aproape 8% dintre
respondenți.
„Ne-am propus să realizăm acest studiu pentru a avea o radiografie la zi a tendintelor în consum, a comportamentelor in food & beverages, un instrument de lucru bazat pe cifre actuale, care arată influența reală a pandemiei. Unul dintre lucrurile pe care le observăm în studiu, și care confirmă tendințele pe care le resimțim, este o mai mare deschidere a românilor față de gătitul acasă – cu ingredientele alese de ei, cu proveniență trasabilă, în condiții de siguranță și un plus de control pentru alimentația zilnică. De altfel noi, la Foodwise, suntem, în esenta, facilitatori de food intelligence, tradus în cunoașterea consumatorului și a dinamicii industriei, know-how si acces la tendințe, așa încât să oferim clienților noștri rezultate și eficiență, gratie specializării ridicate. Dincolo de pandemie, anul 2020, anul celor 10 ani de antreprenoriat, a fost un an al confirmarii maturitatii noastre. Am muncit enorm, am trăit angoase și incertitudini, însă am ales calea curajului și a muncii asidue, pentru a merge mai departe, cu întreaga echipă. Am mers cu motoarele turate la maximum, în permanență alături de clienții noștri – consultativi, creativi, adaptabili”, declară Marilena Istratescu, Managing Partner Hello Group / Foodwise Marketing.
Marilena Istratescu
Dacă pentru 30% dintre români
alimentația nu a suferit modificări, iar aproape un sfert dintre respondenți confirmă
un meniu zilnic echilibrat, mai bine de 25% dintre respondenți spun că au fost
afectați de restricții și au început să mănânce neglijent, compulsiv.
Pe de altă parte, respondenții sunt
atenți la sănătate și, pentru a-și crește imunitatea, adaugă, în proporție de
peste 40%, vitamine meniului zilnic, iar 16% optează pentru suplimentele
alimentare. Aproape 14% au decis să consume alimente cu un nivel minim de
procesare, în timp ce 27% nu schimbă nimic din modul obișnuit de alimentație.
Odată cu restricțiile ce încurajează statul
mai mult acasă, crește și deschiderea față de serviciile de livrare – peste
jumătate dintre români comandă alimente și băuturi săptămânal, bilunar sau
lunar, iar aproape 8% aleg livrarea mai frecvent, de două-trei ori pe
săptămână.
Supermarket-urile rămân destinația
preferată pentru achiziția alimentelor și ingredientelor necesare consumului,
cu aproape 70% dintre opțiuni, urmate de hypermarket-uri, cu 57%, și de
magazinele de cartier, cu 42%. Mediul online ajunge la aproape 16% din
preferințe, în studiul Foodwise Marketing.
Ajunși în magazine, șase din 10
români merg la țintă și aleg produsele cu care sunt familiarizați, iar aproape
un sfert vânează prețurile avantajoase.
Studiul Foodwise Marketing despre obiceiurile de consum ale românilor în timpul pandemiei a fost realizat pe un eșantion de 1.683 respondenți. Repartizarea în funcție de gen a acestora este de 56,4% feminin și 43,6% masculin. Două treimi dintre respondenți au studii superioare, 68% lucrează în sectorul privat, 30% sunt angajați în structurile publice, iar 2% în aria non-profit.
Anul curent a adus pentru Foodwise
Marketing o creștere a proiectelor strategice și creative, inclusiv pentru piața
externă, amplificarea componentei de digital, capitalizarea pe soluții inovatoare
de shoppermarketing, în contextul mutării multor volume de vânzări
în retail, dar și un amplu set de
proiecte menite să sprijine brandurile active in Horeca și industria in sine,
unul dintre sectoarele sever afectate de pandemie.
Cristina Diaconescu
„Am fondat Hello Communication la începutul lui 2010, în plină criză economică, și niciun an dintre cei zece de pana acum nu a semanat cu cel anterior. Mantra noastra antreprenoriala este curiozitatea și credința că ne creem singuri viitorul, explorănd minuțios, cu cifre, prezentul. Așa a apărut Foodwise Marketing – primul hub de comunicare în food & beverages din România și tot așa a apărut Foodcare – platforma de reducere a risipei alimentare. Acum, cu o noua criză în cronologia companiei, focusul nostru este să continuăm să inovăm relevant pentru consumatorii clienților nostri. Pentru că ei sunt, cu adevărat, inima oricărui demers de tip FoodTech sau RetailTech”, afirmă Cristina Diaconescu, Co-fondator si Director de Creație Hello Group / Foodwise Marketing.
Cu o medie de 17 angajați și un hub
complet de competențe și talente în multiple domenii relevante industriei food
& beverages, grupul Hello, a semnat si a derulat, pe parcursul anului
2020, proiecte majore pentru Ursus Breweries, FrieslandCampina, PPD Romania,
Pepsico, Caroli Foods, Nordic Foods, Alexandrion Group, Courtyard by Marriott
Floreasca.
Hello a raportat, la nivel de grup, o
cifră medie anuală de afaceri de 10 milioane de lei și un profit net mediu de
un million de lei, pe parcursul ultimilor trei ani. Grupul de comunicare Hello
are capital 100% românesc și cuprinde companiile Hello Communication și Hello
Consumer Interaction – cu specializări complementare, care furnizează soluții
de strategie, branding, comunicare integrată, PR și comunicare digitală, On și Off
trade marketing. Compania deruleaza propriul program de CSR pentru reducerea
risipei alimentare (Foodcare) si este implicata in programe de business
mentorship si community contributors.
Grupul crește alături de Foodwise Marketing,
hub de conţinut, creativitate si executie pentru industria de food &
beverages din România – corporaţii, antreprenoriate şi comunităţi de
consumatori.
De la izbucnirea pandemiei de COVID-19, comenzile de preparate culinare la pachet și cu livrare au crescut cu 14% în rândul consumatorilor care comandă cel puțin o dată pe lună, determinând restaurantele să-și reconfigureze rețelele, potrivit studiului Deloitte „The Restaurant of the Future Arrives Ahead of Schedule – Time to Get on Board”, efectuat în rândul clienților și managerilor de restaurante din SUA. Aproape două treimi (68%) dintre consumatori spun că își comandă mâncare cu livrare, 52% comandă la pachet, iar aproape jumătate (46%) dintre respondenți se așteaptă să-și mențină aceste obiceiuri și după sfârșitul pandemiei. Exponenții generației Millennials, cu vârste cuprinse între 23 și 39 de ani, plasează cele mai multe comenzi cu livrare (65%), în creștere cu 13% față de perioada anterioară pandemiei, iar 77% dintre exponenții Generației X, cu vârste cuprinse între 40 și 55 de ani, comandă mâncare la pachet, cu 20% mai mult decât în perioada pre-COVID.
Studiul subliniază că
accesibilitatea, care a fost întotdeauna un criteriu esențial în decizia consumatorilor
de a frecventa un restaurant, continuă să fie un aspect important, 62% dintre
respondenți afirmând că acesta este motivul principal pentru care aleg un
restaurant. În contextul actual, conceptul de accesibilitate include, în accepțiunea
consumatorilor, și costurile de transport, timpul de așteptare, adresele de unde
pot prelua preparatele la pachet și modalitatea de interacțiune. În ceea ce
privește costurile de livrare, respondenții consideră că o taxă medie rezonabilă
pentru transport este de patru dolari. Legat de timpul de așteptare, 75% dintre
respondenți consideră că 30 de minute sau mai puțin reprezintă un interval rezonabil
și doar 20% consideră că este realist să aștepte până la 45 de minute pentru ca
masa lor să fie preparată.
Deși sumele
cheltuite de clienți la restaurante au scăzut cu peste 20% față de anul
precedent, studiul evidențiază o nouă tendință de consum, și anume creșterea notei
medii de plată, ceea ce indică faptul că tot mai mulți clienți preferă meniurile
de familie sau care includ mai multe porții, informație utilă pentru restaurantele
care vor să-și regândească oferta.
Consumatorii care
sunt utilizatori de soluții tehnologice se așteaptă ca restaurantele pe care le
frecventează să interacționeze cu ei în mediul digital și să le ofere opțiuni bazate
pe tehnologii de ultimă generație, capabile să îi recunoască și să le rețină preferințele,
conform concluziilor sondajului. Clienții din acest segment sunt
dispuși să aloce resurse financiare suplimentare și să plătească în medie cu
14% mai mult pentru astfel de servicii. Șapte din zece respondenți preferă să
comande cu livrare prin intermediul soluțiilor digitale, 57% dintre ei au instalată
pe telefon o aplicație de livrare de mâncare, iar 48% urmăresc un cont de pe rețelele
de socializare al unui restaurant sau al unui brand de produse alimentare.
„Pandemia de COVID-19
a forțat închiderea unor afaceri, dar și identificarea ad-hoc a unor soluții
inovatoare. Restaurantele au menținut interacțiunile cu clienții cu ajutorul ecosistemelor
digitale – aplicații mobile, noi metode de plată, experiențe personalizate
bazate pe comportamentul consumatorilor – și, în unele cazuri, chiar și-au regândit
în întregime modelele de business. Industria ospitalității din România a fost
grav afectată de criză și a pierdut deja câteva mii de angajați, dar unii
jucători au reacționat rapid. Am văzut restaurante care s-au concentrat pe livrări
și pe comenzi la pachet prin intermediul platformelor proprii sau al parteneriatelor
cu platforme digitale de livrare, dar și pe noi linii de business, cum ar fi
crearea de pachete semi-preparate sau de meniuri speciale pentru anumite ocazii”,
a spus Zeno Căprariu, Partener Audit, Deloitte România, și liderul
industriei produselor de consum.
Zeno Căprariu
O altă tendință
identificată de studiu este atenția sporită acordată siguranței, în contextul
în care munca la distanță și evitarea locurilor aglomerate transformă
obiceiurile oamenilor de a lua masa. Clienții se așteaptă ca restaurantele să
ia măsuri de siguranță, dar să le și comunice în mod vizibil. Patru din cinci
respondenți au spus că este mai probabil să aleagă un restaurant despre care știu
ce măsuri a luat pentru a asigura curățenia, siguranța preparatelor și a
oaspeților și că sunt dispuși să accepte prețuri cu 10% mai mari de la aceste
restaurante.
Studiul Deloitte „The Restaurant of the Future
Arrives Ahead of Schedule – Time to Get on Board” examinează noile
cereri ale consumatorilor apărute pe fondul pandemiei și modul în care
restaurantele se adaptează și își regândesc modelele de business pentru o creștere
durabilă. Mai multe informații despre studiu sunt disponibile aici.
Aproape
o treime din start-up-urile tech atrag interesul investitorilor
Calitatea
echipelor a fost cel mai bun parametru al anului, la cele 230 de start-up-uri
participante la sesiunile de pitch TechAngels
În
2020, 12% dintre start-up-uri au pivotat
Jumătate
din start-up-uri au nevoie de mai multă orientare spre clienți și piață
31,3% dintre start-up-urile prezente la pitch-uri în primele 11 luni ale anului 2020 au atras atenția investitorilor din cadrul TechAngels. Din 230 de start-up-uri participante la prezentările organizate de TechAngels, 10% au reușit să suscite interesul ferm, individual, pentru investiții. Alte 21,3% au fost atractive pentru investiții în grup – investitorii manifestându-și dorința de a se alătura, în condițiile în care și alți angel investors își propun să investească – sau pentru o fază ulterioară. Aproximativ 40% dintre start-up-uri au fost considerate ca fiind prea timpuriu în căutare de angel investors și au primit recomandarea de a trece printr-un program de accelerare înainte de a utiliza o investiție. Un sfert dintre start-up-uri au fost mai puțin convingătoare și nu au antrenat deloc interesul investitorilor.
Cel mai frecvent
parametru notat pozitiv în anul 2020 a fost calitatea echipei, aproape 50%
dintre start-up-uri punctând la acest criteriu. Este un progres sensibil spre
deosebire de anii anteriori, când structura echipei era una dintre vulnerabilitățile
start-up-urilor care se prezentau la pitch-uri.
„Am observat în acest an structurarea mai bună a echipelor care s-au prezentat la pitch, o combinație mai bună de expertiză de produs și competențe din domeniile vizate. Ar putea fi vorba de o maturizare mai rapidă, stimulată și forțată de contextul pandemiei”, spune Mălin Iulian Ștefănescu, Președintele grupului TechAngels.
Pentru 52% dintre
start-up-urile tech întâlnite pe parcursul primelor 11 luni din anul 2020, investitorii
angel au remarcat necesitatea unei mai bune orientări către înțelegerea necesităților
clienților și a pieței în care start-up-ul își desfășoară activitatea. Deși acestea
sunt tendințe remarcate constant în ultimii ani, în 2020 au fost încă și mai
evidente, tocmai pentru că în toate domeniile au avut loc schimbări care au
favorizat transformări, pivotări rapide și au subliniat necesitatea răspunsului
la nevoile în evoluție ale potențialilor clienți, nișarea optimă și chiar
schimbarea soluțiilor alese.
Un procent de aproximativ
12% dintre start-up-uri au pivotat în cursul acestui an și și-au adaptat
strategia sau produsele la condițiile generate de pandemie.
Domeniile
reprezentate în pitch-uri au fost diverse, în linie cu anii anteriori acoperind
– fintech, vânzări, gaming, cercetare de piață, marketing ș.a, cu o creștere sesizabilă
în favoarea proiectelor de tele-medicină, de instrumente colaborative pentru
diferite segmente corporate și digital.
Peste 80% dintre
start-up-uri au avut pe parcursul anului modele de business cotate mediu sau
sub medie, relevând-se astfel necesitatea unei pregătiri mai solide.
„Investitorii angel se uită și dincolo de cifrele imediate ale proiectelor, întrucât pot fi mentori implicați și consilieri pentru planurile de business. Cei 70 de membri ai TechAngels au experiență atât în antreprenoriat, cât și în companii mari, astfel că pot sprijini procesele de testare, de ajustare a produselor și de elaborare a planurilor de business. În ultimul an, și monitorizarea noastră asupra mediului de start-up-uri este mai structurată, pentru că ne dorim să contribuim acolo unde este mai multă nevoie”, adaugă Mălin Ștefănescu.
Investitorii din
cadrul TechAngels au livrat peste 1.100 de ore de coaching și mentorat în
cursul anului 2020.
Despre
TechAngels
TechAngels este un grup deschis de investitori privați
interesați să susțină dezvoltarea start-up-urilor din domeniul tehnologiei din
România și din regiune. În acest moment, asociația are un număr de 70 de
membri. Investitorii din grup sunt antreprenori sau specialiști din companii
multinaționale, cu experiență extinsă pe piața din România și din întreaga
lume, în planificarea de business, dezvoltarea de produse, abordarea piețelor,
vânzări, marketing etc. În calitate de angel investors, membrii grupului
asigură mentorat și consiliere pentru start-up-urile selectate. În ultimii trei
ani, TechAngels au selectat pentru finanțare peste 100 de start-up-uri cu sume
totale de peste 10 milioane de Euro.
Dezvoltatorul Medicai, una dintre
platformele medicale online cu cea mai bună rată de adopție din România din
ultima perioadă, își schimbă numele în Atta Systems
Start-up-ul românesc de tehnologie, AB4 Systems, dezvoltatorul software al platformei Medicai și a altor soluții software de succes, a anunțat astăzi schimbarea denumirii sale în Atta Systems. Aceasta vine împreună cu schimbarea întregii sale identități de brand, inclusiv la nivel vizual, menținându-și însă misiunea de a crea produse software relevante pentru clienții săi și utilizatorii acestora.
În prezent clienții Atta Systems provin din țări precum SUA, Marea
Britanie, Olanda, Germania, România, Singapore și Malaezia. Printre aceștia se
regăsesc nume sonore la nivel mondial, precum UiPath, Carrefour sau EY, Banca
Mondială, UNICEF și alte agenții ale ONU, dar și start-up-uri de succes din
domeniul medical precum Medicai sau SkinVision, branduri din zona de mobilitate
și transport, precum Clever Taxi și UrbanAir sau de entertainment și cultură,
ca VRTW – Vinyl, Rum, Tapas & Wine și Animest.
Redenumirea companiei are loc în contextul recentei
extinderi a amprentei sale globale, prin deschiderea unui nou birou în
Singapore. Odată cu pătrunderea mai puternică pe piața globală, s-a manifestat
nevoia unui nume cu o sonoritate internațională, recognoscibil, concis și ușor
de memorat, care să faciliteze atragerea de noi clienți internaționali și
extinderea continuă a portofoliului companiei. Astfel, reprezentanții companiei
au decis că vechea denumire, AB4 Systems, și-a atins limitele și este timpul
pentru un refresh.
„Fiind în căutarea
unui nou nume care să ne reprezinte ca echipă, am apelat la partenerii noștri
de la United Pencils. Plecând de la spiritul nostru de echipă și apetitul
pentru inovație, ei au făcut imediat paralela cu furnicile Atta, iar ideea
creativă per se a pornit de la cartea lui Ayven Sanderson
<<Creatures>>, în care el spune că dacă omul și-ar putea însuşi
cunoştinţele care de milioane de ani sunt deţinute de furnicile Atta, doar
peste câţiva ani am ajunge la cele mai îndepărtate stele. Asta ne-a inspirat și
ne-a făcut să alegem denumirea de Atta Systems, căci ne
regăsim întru totul în puterea de muncă și determinarea de a concretiza
obiective ambițioase, de care furnicile Atta fac dovadă,” a afirmat Andrei Blaj, Managing Partner și cofondator,
Atta Systems.
Atta Sytems founders – Andrei & Arti
Noua denumire mizează pe simetrie, ușurința pronunției
într-o varietate mai mare de limbi, cât și pe povestea neașteptată din spatele
ei. Atta reprezintă un gen de furnici care trăiesc pe continentul american și
care se remarcă prin organizare și dedicare față de munca lor, acestea fiind
singurele furnici care practică agricultura în coloniile lor subterane. De
asemenea, furnicile sunt recunoscute pentru sistemele lor ingenioase de
comunicare. Toate aceste atribute definesc și echipa start-up-ului românesc,
care a dat dovadă de încredere, bună coordonare și comunicare, dar mai ales de
maturitate și implicare față de proiectele dezvoltate pentru clienții și
partenerii săi.
Odată cu schimbarea denumirii a fost nevoie și de un logo
care să ilustreze noua identitate asumată de start-up. Imaginat și executat de
cei de la United Pencils, noul logo are trei variante de decriptare: la prima
vedere și în cea mai simplă variantă este litera „a”. La o privire mai atentă
se observă că ilustrează esența activității start-up-ului – cifrele 0 și 1,
„instrumentele” cu care echipa Atta Systems construiește zi de zi produse
software pentru clienți din toată lumea. Și nu în ultimul rând, se disting
literele grecești alpha și omega, simbolurile începutului și sfârșitului.
Acestea reflectă asistența oferită clienților pe tot parcursul dezvoltării
produselor, cât și gama cuprinzătoare de servicii de înaltă calitate de care
aceștia beneficiază, de la început și până la finalul proiectului.
Pe lângă dezvoltarea de software pentru web și mobile, Atta Systems abordează și domenii cu tehnologii
de ultimă generație, dezvoltând soluții tehnice pentru dispozitive wearable,
sisteme de operare pentru TV, pentru platforma de VR/AR Oculus, boți și
interfețe conversaționale, data science, machine learning și AI – modelare
predictivă, forecasting, analiză statistică, Bussiness Intelligence/Analytics
(BI / BA).
„Chiar dacă avem un nume nou, misiunea noastră rămâne
aceeași și vom continua să punem accent pe construirea de relații de lungă
durată cu clienții noștri, prin care să înțelegem cât mai bine nevoile acestora
și să le oferim cele mai bune soluțiile tehnice. Avem o experiență de peste 5
ani și ne mândrim cu faptul că suntem printre puținele companii care oferă un
traseu complet de la idee, strategie de produs și designul acestuia, inginerie
software, până la lansarea și continuitatea acestuia în piață. Ne place să ne
asumăm provocări tehnice dificile, iar în noua formulă, ieșim în față cu o
suită completă de servicii centrate pe inovație, aplicând expertiza noastră pe
machine learning, AI, data science, big data și multe altele, în domenii precum
medtech, fintech, administrație etc.,” a completat Alexandru Artimon, Managing Partner și cofondator, Atta Systems.
Deși anul 2020 a adus un set de provocări neașteptate pentru
toate industriile, Atta Systems a reușit să îi facă față și să își
îndeplinească planurile de dezvoltare, prin deschiderea noului birou din
Singapore. În 2021, start-up-ul românesc de tehnologie își propune consolidarea
activității sale de pe continentul asiatic, prin intermediul biroului din
Singapore, cât și continuarea creșterii din ultimii 5 ani și extinderea sa pe
coasta de est a Statelor Unite ale Americii.
Despre
Atta Systems
Fondată în
2015, sub numele inițial de AB4 Systems, Atta Systems dezvoltă produse software relevante
global, care aduc un plus de valoare utilizatorilor și generează impact
ridicat. Compania activează pe 3 continente, cu birouri în București,
Singapore, Londra și California. Cu produse software livrate către clienți din
România, Europa, SUA și Asia, Atta Systems se concentrează pe crearea de
valoare prin tehnologie, în context global. La începutul anului 2020,
start-up-ul s-a numărat printre câștigătorii premiilor industriei IT din
România, oferite în cadrul evenimentului Gala ANIS 2020, pentru platforma
Aurora, dezvoltată pentru UNICEF România. Pentru mai multe informații vizitați:
https://atta.systems/
Deși
își doresc locuințe proprii, tinerii cu vârste cuprinse între 18 și 25 de ani
obțin cu greu credite mari, precum cel imobiliar, din cauza scorului FICO
scăzut. Scorul FICO este identic cu cel al Biroului de Credit și este factorul
principal care determină dacă solicitantul se califică pentru un credit și
tipul acestuia. O analiză Volt, aplicație românească de transfer instant
de bani, arată că soluția cea mai rapidă
pentru îmbunătățirea scorului FICO este accesarea creditelor mici și
plătite la timp.
Scorul FICO este un algoritm folosit la nivel
internațional, în principal de bănci, pentru a stabili gradul de risc al unei
persoane care solicită un împrumut, și este colectat de Biroul de Credit. Acest
scor este factorul principal care determină tipul de credit pentru care se
califică persoana în cauză. Limitele lui sunt între 300 și 850 și este
determinat de mai mulți factori, precum istoricul de plăți, numărul de
interogări al scorului sau numărul total de conturi. Scorul FICO poate fi
interogat gratuit în aplicația Volt și nu afectează scorul de creditare, așa
cum se întâmplă la interogarea Biroului de Credit de către bănci.
Valoarea medie a scorului FICO în România este
de 635, conform unei analize Volt, aplicație mobilă de transfer instant de
bani, efectuate pe un segment de 50.000 de utilizatori ai săi. Bărbații au un
scor FICO mai bun în general, cu o medie de 642, în timp ce media scorului
pentru femei este de 603.
36.6% dintre utilizatorii VOLT au scor FICO mai
mare de 700, ceea ce înseamnă un risc de neplată scăzut în viitor. La polul
opus sunt cei mai puțin conștiincioși în plata ratelor, 16.25% dintre
utilizatori, cu un scor FICO sub 500. Aceste persoane prezintă un un risc de
neplată mediu spre ridicat în viitor și au înregistrate 3 sau mai multe rate
neachitate în istoricul creditar.
Persoanele cu venituri mari, de peste 11.000
de lei, au cel mai bun scor FICO, de peste 700, în timp ce persoanele cu un
venit lunar net mai mic de 3000 de lei au un scor FICO de 590.
Tinerii au cel mai scăzut scor FICO, de 534,
pentru categoria de vârstă 18 – 25 de ani, iar persoanele din categoria de
vârstă 41 – 50 de ani au cel mai bun scor FICO, de 684.
Din top 5 județe pe țară, arădenii ocupă prima
poziție, având cei mai buni platnici, cu o valoare medie a scorului FICO de
697, urmați de utilizatorii Volt din Ilfov, București, Brașov și Suceava. Pe
ultimul loc se situează cei din Caraș-Severin, cu cea mai mică valoare medie a
scorului FICO de 473.
Radu Ciorbă,Fondator Volt
„Cei cu un scor FICO ridicat primesc cele mai avantajoase credite. Pentru tineri, care au venituri scăzute în general și un istoric creditar inexistent, șansele de a accesa un credit de o valoare mai mare, de exemplu un credit imobiliar, sunt foarte slabe. O soluție rapidă ca să își dovedească comportamentul bun de plată și să-și crească implicit scorul FICO este accesarea de microcredite, pe care să le plătească la timp. În Volt, ei pot să acceseze microcredite direct din aplicație și apoi să-și monitorizeze scorul FICO gratuit, fără să-și afecteze scorul de credit”, spune Radu Ciorbă, fondator Volt.
De ce
este important scorul FICO
Cererea de pe piața imobilelor a fost în
creștere anul acesta. După un an de stat mai mult în casă, românii au
experimentat că traiul la comun nu e cel mai comod. Familiile au început să-și
caute locuințe mai mari, cu interes crescut pentru case pe pâmânt, iar tinerii
au început să-și dorească să se desprindă de casa părinților, moment care în
2019 se petrecea abia la 28 ani (date Eurostat). Dacă 41% dintre tinerii români
cu vârsta între 25 și 34 de ani locuiau cu părinții în 2019, comparativ cu țări
precum Danemarca sau Finlanda unde media este mai jos de 10% sau media UE de 26
de ani (date Eurostat), anul acesta a forțat cu siguranță
procentul să scadă în contextul unei viitoare revigorări economice.
Studiu
de caz
Mihai are 26 de ani, locuiește în București și
lucrează la o firmă de curierat pe un salariu net de 3.000 de lei. Scorul lui
FICO este de 484. În prezent, locuiește cu părinții dar a ajuns în etapa în
care vrea să se mute în locuința lui proprie. Are deja planuri serioase de
viitor, care includ căsătorie și un copil, așa că e hotărât să-și cumpere un
apartament de două camere într-o zonă bună. A mers la bancă dar tot ce a putut
obține a fost un credit pentru o garsonieră.
Cum își
poate îmbunătăți Mihai scorul FICO
Mihai a luat prin aplicația Volt un credit
‘Crab’, de 500 lei, de la Ocean Credit, pe care l-a returnat în termen de 15
zile.
Din ecranele de mai jos reiese modul în care
scorul de credit fluctuează pe parcursul diferitelor etape ale unui credit.
Evoluția scorului FICO, în aplicația Volt
Faza 1 – Înainte de contractare, scorul de
credit FICO de la care a pornit a fost 484.
Faza 2 – Pe timpul desfășurării creditului,
imediat după contractarea împrumutului, noul scor de credit a scăzut cu câteva
puncte. În această etapă, Mihai avea un scor FICO 479.
Faza 3 – La rambursarea creditului, deși
respectarea datei scadente este punctul cheie în îmbunătățirea scorului,
aceasta nu este vizibilă imediat după ce Mihai a rambursat creditul.
Faza 4 – La 15 zile după rambursare. Mihai a
returnat suma împrumutată la data scadentă, iar acum are un nou scor de credit
FICO 494, în creștere cu 10 puncte față de cel de la care a pornit.
„În funcție de valoarea creditului, scorul FICO poate crește cu 10 – 20 de puncte. Totuși, e important ca tinerii și toți ceilalți care urmăresc să-și crească scorul FICO în acest mod să fie atenți și la celelalte condiții de bază: restul de la alte credite să fie și ele plătite la timp, să existe o pauză de măcar o lună între creditele accesate și să aibă un sold de îndatorare de cel mult 30% al liniei de credit. Îi încurajăm pe utilizatorii aplicației să folosească microcreditele în mod inteligent, punctual, atunci când au nevoie, și să nu se îndatoreze mai mult decât pot returna”, completează Radu.
Mihai a continuat cu același comportament de creditare și a decis inteligent să mai aștepte încă puțin, ca să-și îmbunătățească scorul FICO prin microcredite pe termen scurt, iar apoi să fie pregătit și să-și permită locuința pe care și-o dorea.
Despre
Volt
Volt este prima aplicație mobilă 100%
românească de transfer instant de bani între carduri de la bănci diferite, inclusiv de la Revolut, la orice oră din zi și noapte. A fost creată în 2017 de
Volt Finance, în parteneriat cu Visa, Mastercard și Libra Internet Bank.
Pe lângă transferurile instante de bani,
atât între cardurile proprii, cât şi între cardurile prietenilor sau ale
contactelor din telefonul mobil, aplicația Volt permite monitorizarea scorului
de la biroul de credit, prin scorul FICO, interogare ce nu afectează scorul de
creditare.
Aplicaţia Volt este folosită în mod activ
de circa 50.000 de utilizatori și s-au transferat în total prin intermediul
aplicației peste 20.000.000 de lei.
Autor: Raluca Popa, Partener Asociat, Asistență fiscală și juridică, EY România (foto)
România a
soluționat în 2019 mai puține proceduri de acord reciproc (MAP) decât în 2018,
arată ultimul raport al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică.
Prin comparație, în 2018, rata de soluționare a fost de 14%, iar în 2019 de doar
10,2%, procentul României situându-se sub media UE, de 33,7%. O rată de
soluționare scăzută înregistrează și Ungaria (20%) și Polonia (21,13%). În
plus, majoritatea spețelor rezolvate de România nu au eliminat dubla impunere.
Procedura de
acord reciproc (MAP) reprezintă un mecanism de soluționare a litigiilor fiscale
transfrontaliere, ce poate fi utilizat atunci când două jurisdicții (state) nu
se pun de acord asupra interpretării sau aplicării unor reguli fiscale sau
dispoziții ale Tratatului privind evitarea dublei impuneri. Pentru a înțelege
miza acestor proceduri, trebuie să avem în vedere că dubla impunere
internațională poate rezulta atunci când două administrații fiscale încearcă să
impoziteze aceleași tranzacții sau activități. Altfel spus, fiecare stat
încearcă să tragă către propriul buget banii din impozitele realizate de
același contribuabil, trecându-l la baza sa impozabilă, în detrimentul
celuilalt.
Acum, când
competiția pentru atragerea de venituri fiscale este tot mai agresivă, din ce
în ce mai multe state analizează cu atenție locul în care se impozitează
tranzacțiile, în încercarea de a maximiza valoarea celor impozitate în statul
respectiv.
Evident, direct
afectate în această competiție sunt companiile, care plătesc impozit pentru
aceeași tranzacție în două state diferite. Aici intervine procedura de acord
reciproc, care pune statele la aceeași masă cu contribuabilul. Cum un stat
poate avea un interes financiar mai mare decât celălalt, contribuabilul își
poate găsi, astfel, un partener, care să îl sprijine în litigiul internațional.
În viitor, OECD își
propune să vină și mai mult în sprijinul companiilor și să pună un accent și
mai mare pe utilizarea acestor proceduri – dovadă și Instrumentul Multilateral
pentru Modificarea Tratatelor de Evitare a Dublei Impuneri.
Pentru a produce
efectele dorite pentru părțile implicate, companii și jurisdicții, această procedură
trebuie să funcționeze cât mai eficient.
Dacă analizăm
datele Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD), România
încă mai are de lucru la eficientizarea soluționării procedurii de acord
reciproc. Din șapte acorduri închise în anul 2019 în România, două s-au închis
prin respingerea accesului la procedură, unul prin retragerea contribuabilului,
iar altul a fost rezolvat intern (unilateral). Restul de trei acorduri
soluționate, care vizau prețurile de transfer, nu au eliminat total dubla
impunere. Prin urmare, din cele șapte acorduri, niciunul nu a reușit să elimine
dubla impunere. În schimb, vecinii noștri, Polonia și Bulgaria, au avut mai
multe cazuri rezolvate prin acord bilateral de eliminare completă a dublei
impozitări.
În plus, dacă
privim statistica OECD îndeaproape, constatăm că, per total, numărul de cazuri
intrate în procedura de acord amiabil a crescut până la 2.700 în 2019, într-un
ritm destul de accelerat, de aproximativ șapte proceduri inițiate în fiecare
zi. De altfel, numărul cazurilor MAP aproape s-a dublat din 2016 și se așteaptă
ca această tendință să continue, în ciuda crizei sanitare.
La nivel global,
s-a înregistrat și o creștere a numărului de spețe soluționate – cu 70% mai
multe în 2019 decât în 2016. În sfera prețurilor de transfer, autoritățile
și-au mărit capacitatea de soluționare a procedurii de acord amiabil, închizând
în 2019 cu 50% mai multe proceduri amiabile decât în 2016.
OECD mai spune
că aproximativ 85% din MAP-urile încheiate pentru cazurile de prețuri de
transfer în 2019 au rezolvat complet problema (comparativ cu 80% în 2018), iar
timpul de soluționare a acestora a scăzut și el, până la o medie de 25 de luni.
În concluzie, ce
ar fi de făcut? Tehnic, avem de recuperat atât decalajul privind rata de proceduri
soluționate (de la 10,2% la 33,7 % media UE), cât și pe cel privind intervalul
de timp în care se realizează soluționarea procedurilor (de la 86 de luni în
Romania la 25 de luni, media OECD).
Dar, pentru a
atinge acest nivel, este esențială implicarea autorităților fiscale din România
în eficientizarea acestui proces și în derularea unui dialog cu alte state pe tema
procedurii de acord reciproc.
Acest demers
este important pentru buget (doar anul trecut, Fiscul a
stabilit suplimentar în sarcina contribuabililor verificați, prin majorarea
bazei impozabile, peste 166 de milioane de euro), pentru
poziționarea noastră în raport cu alte state, dar, mai ales, pentru a da
încredere companiilor, contribuabililor, că se pot obține rezultate reale și în
România.
***
Despre EY România
EY este una dintre cele mai mari firme de servicii
profesionale la nivel global, cu 298.000 de angajaţi în peste 700 de birouri în
150 de ţări şi venituri de aproximativ 37,2 miliarde de USD în anul fiscal
încheiat la 30 iunie 2020. Reţeaua noastră este cea mai integrată la nivel
global, iar resursele din cadrul acesteia ne ajută să le oferim clienţilor
servicii prin care să beneficieze de oportunităţile din întreaga lume.
Prezentă în România din anul 1992, EY este liderul de pe piaţa serviciilor
profesionale. Cei peste 800 de angajaţi din România şi Republica Moldova
furnizează servicii integrate de audit, asistenţă fiscală, strategi şi
tranzacţii, consultanţă către companii multinaţionale şi locale. Avem birouri
în Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi şi Chişinău. EY România s-a afiliat
în 2014 singurei competiții de nivel mondial dedicată antreprenoriatului, EY
Entrepreneur Of The Year. Câștigătorul ediției locale reprezintă România în
finala mondială ce are loc în fiecare an, în luna iunie, la Monte Carlo. În
finala mondială se acordă titlul World Entrepreneur Of The Year. Pentru mai
multe informaţii, vizitaţi pagina noastră de internet: www.ey.com
Impactul pandemiei Covid-19 asupra deciziilor economice și unele percepții ale riscului sunt analizate de Euler Hermes și de compania de management al
experienței Qualetrics pe baza unui sondaj realizat pe un eșantion
reprezentativ de 1000 de persoane din Austria, Franța, Germania, Italia,
Spania, Elveția și SUA, în perioada 28
septembrie-21 octombrie 2020:
Alfabetizarea
financiară și de risc: reziliența în timpul pandemiei
Pandemia Covid-19 este cea mai recentă dintr-o serie de crize care a
punctat primele două decenii ale secolului XXI. Cu toate acestea, este diferită
de celelalte începând mai degrabă în economia reală decât în sectorul
financiar. De această dată guvernele au depus mari eforturi pentru a reduce la
minim impactul economic al restricțiilor prin măsuri ca expansiunea politicii
monetare, reducerea temporară a datoriilor, intervenții specifice, extinderea
programelor existente, subvenții salariale și scutiri temporare de impozite.
Mai mult de 55% dintre respondenți au declarat că pandemia este
evenimentul cu cel mai mare impact din viața lor. Diferențele dintre țări
reflectă în principal profunzimea crizei sanitare și economice. Cel mai înalt
nivel de rezistență îl are Germania unde, doar 20% dintre persoanele
intervievate au raportat venituri mai mici din cauza pandemiei. Cu toate
acestea, există două aspecte comune în toate țările: femeile și generația
millennials au fost afectați în mod disproporționat de această criză. 37,8%
dintre mileniali și 27,2% dintre cei care nu fac parte din această generație au
fost nevoiti să facă față veniturilor mai mici. Decalajul de gen este la fel de
mare: 32,7 % dintre respondenții de sex feminin au văzut o scădere semnificativă
a veniturilor lor față de 27,1% dintre respondenții de sex masculin.
Cunoștiințele financiare reprezintă motivul pentru care un segment al
populației este mai capabil să facă față șocului în comparație cu alt segment.
Cu toate acestea, rezultatele arată că nivelul cunoștiințelor financiare este
extrem de scăzut. În general, doar 28,5% din respondenți sunt familiarizați cu
termenii economici. Și mai alarmantă este diferența de gen în materie de
alfabetizare financiară în toate țările: 36,4% dintre bărbați sunt alfabetizați
financiar, comparativ cu 20,7% dintre femei. Acest lucru explică de ce impactul
financiar este mai mare asupra femeilor. Nivelul de cunoaștere a riscurilor
este, de asemenea, foarte scăzut (22,8%), iar diferența de gen este omniprezentă
(9,6 puncte procentuale). Aversitatea mai mare la risc în rândul femeilor
respondente indică alți factori neobservabili, cum ar fi personalitatea sau
așteptările de rol social. Cu toate acestea, o alfabetizare financiară ridicată
pare să ducă la decizii de investiții mai bine informate în perioade de dobânzi
reale negative.
Ce înseamnă acest lucru pentru factorii de decizie politică și pentru industria financiară?
Mediul de investiții a fost o provocare chiar înainte ca pandemia
Covid-19 să lovească economiile și piețele. De atunci totul a devenit mai
dificil. Fără cunoștințe solide, multe gospodării au adoptat decizii financiare
greșite, cu consecințe devastatoare pentru viitorul bunăstării financiare. De
aceea, educația financiară trebuie să fie inclusă în curriculum școlilor.
Să privim cu atenție ce se întâmplă în gospodării
Gospodăriile au o mare influență în economie, iar în viitor deciziile
luate de acestea (dacă economisesc sau cheltuiesc) vor avea un impact major, nu
doar pentru propria lor bunăstare financiară și traiectoria creșterii
economice, ci și pentru stabilitatea monetară și financiară a țărilor. În cele
din urmă, capacitatea consumatorilor de a lua decizii financiare în cunoștință
de cauză duce la dezvoltarea finanțelor personale solide. În toată Europa, în
ciuda nivelurilor ridicate de protecție socială în ceea ce privește
cheltuielile sociale ca procent din PIB rezultatele arată că pandemia are un
impact crescut asupra gospodăriilor, 62,9% dintre respondenți fiind afectați
per total. Singura excepție este Spania unde 22,9% din persoanele intervievate
au considerat că Marea Criză Financiară a avut un impact mai îndelungat asupra
prosperității lor financiare. 55,2%
dintre aceștia sunt de părere că cel mai dăunător efect asupra economiei a fost
provocat de Covid-19. Acest rezultat nu este deloc surprinzător având în vedere
că au trecut de la criza din 2008 direct la criza euro fără pauză. În schimb,
nemții în proporție de 28,8% au declarat că nu au fost afectați de nicio criză
în ultimele două decenii, prezentând cel mai înalt nivel de rezistență în
eșantionul nostru (Figura 1). Celelalte două țări rezistente la impactul Covid
sunt Elveția, unde 23% au declarat că nu au suferit de pe urma niciunei crize
până la cea generată de Covid-19 și Austria unde 20,5% dintre respondenți nu au
fost afectați.
Figura 1 Întrebare: Ce criză economică/șoc[1]
ați considera că ar avea cel mai mare impact pe termen lung asupra bunăstării
și/sau prosperității dvs. economice? Vă rugăm să alegeți unul (%).
Sursa: Allianz Economic Research, Qualtrics
În SUA, abordarea politică pentru stabilitatea gospodăriilor este
structural diferită seamănând mai mult cu un program de transfer de numerar
ad-hoc decât cu o măsură a statului.
Pandemia Covid-19 a mărit, de asemenea, diviziunile preexistente între
țări, femeile fiind în medie mai afectate decât bărbații. Unele statistici
consolidează acest rezultat deoarece femeile reprezintă mai mult de 85% din
personalul de asistență medicală, 50% din medici și, în general, 70% din
lucrătorii din sectoarele sociale și de sănătate la nivel global, potrivit
Organizației Națiunilor Unite. Mai mult, acestea sunt reprezentate în mod
disproporționat în industria ospitalității și a serviciilor, care au fost
afectate cel mai tare în timpul restricțiilor. În cazul în care locurile de
muncă ocupate de femei sunt expuse riscului, independența lor financiară și
rolul pe care îl au în gospodărie va avea de suferit. Diferențele de răspuns
sunt uluitoare. Chiar dacă eșantionul acoperă țări cu venituri foarte mari,
niciuna nu poate pretinde că are egalitate de gen. Diviziunea, în ceea ce
privește impactul Covid-19, nu este atât de mare în țări precum Austria și
Elveția. Cel mai mare decalaj se observă în SUA (Figura 2).
Figura 2: Ponderea respondenților care sunt cei mai afectați de criza Covid-19, în funcție de sex
Nu este
surprinzător că pierderile din venit au fost distribuite inegal în eșantion. În
medie, 30% din totalul respondenților au înregistrat o pierderi, în timp ce
doar 4,4% au afirmat că veniturile lor au crescut în timpul pandemiei. Țările
care au avut cel mai mare nivel de pierdere au fost cele care au avut cele mai
stricte restricții, precum și cele cu o pondere mai mare a turismului în PIB.
În Spania, 38,6% dintre intervievați au declarat că au venituri mai mici din
cauza pandemiei, în timp ce în Italia 37,8% au declarat acest lucru. În Franța,
cifra scade la 31,9%, iar Elveția și SUA urmează cu 29,2% și respectiv 27,8%.
Austria și Germania au raportat cel mai mic procent de respondenți cu venituri
scăzute la 24,9% și, respectiv, 20,0% (Figura 3).
În ceea ce privește
evoluția acestora, doar 3,5% și respectiv 2,7%
dintre respondenții din Franța și Spania au raportat o creștere a
veniturilor. Cu toate acestea, în Elveția 4,4% au văzut o evoluție. În SUA,
datorită programului ”Plata cu impact economic” 10,2% au observat o creștere a
venitului. În cadrul acestui program, gospodăriile au primit sume cuprinse
între 1.200 USD și 2.400 USD în funcție de impozit, stare civilă și de numărul
de persoane din locuință. Limita pentru primirea ajutorului a fost de 150.000
USD venituri anuale pe gospodărie (fără copii). Trezoreria americană a efectuat
159 de milioane de plăți, injectând peste 2672[2]
miliarde USD în economie.
Figura 3: Ponderea respondenților care și-au văzut venitul
crescând sau scăzând, în funcție de țară și vârstă
Sursa: Allianz Economic Research, Qualtrics.
Figura 4 relevă din
nou diferențe destul de uriașe între mileniali și alte generații în
dezavantajul celor dintâi. Mai mulți tineri ai generației Y au raportat un
impact negativ asupra veniturilor decât restul respondenților. Cea mai mare
diferență a fost în Franța, unde 47,3% din mileniali au raportat o scădere a
câștigurilor în comparație cu 26,2% din celelalte categorii de vârstă.
În mod similar, în
Italia, 49,4% din respondenții generației millennials au raportat pierderi,
comparativ cu 34,3% din celelalte generații. În Germania, 27,7% dintre au spus
că au un venit scăzut, comparativ cu 17,5%. În Spania, Elveția, SUA și Austria
diferențele nu au fost semnificative. Cu toate acestea nu există doar o
diviziune între generații. O discrepanță similară se poate observa și între sexe.
Cele mai afectate au fost femeile din Spania, 43,9% dintre ele declarând că
pandemia a avut un impact asupra veniturilor lor față de 32,8% dintre bărbați.
În Franța, 38,8% dintre femei au raportat pierderi în timp ce doar 24,3% dintre
bărbați au fost afectați. În Italia 40,7% dintre femei au declarat că pandemia
le-a afectat câștigurile față de 34,7% dintre bărbați. În Germania, situația
este destul de neutră din punct de vedere al genului, deoarece 19,1% dintre
bărbați au declarat că veniturile au fost afectate fața de 20,7% dintre femei.
Cu toate acestea Austria este singura țară din eșantion care a avut un procent
mai mare de bărbați afectați (26,4%) decât femei (23,3%). Un factor ar putea
fi, în mod tradițional, ponderea ridicată a chelnerilor bărbați în industria
ospitalității austriece.
De ce sunt
preocupați de consum factorii de decizie politică?
Consumul
gospodăriilor reprezintă de obicei aproximativ 60% din PIB-ul țărilor. Prin
urmare, dacă banii pentru bunuri și servicii sunt cheltuiți sau nu reprezintă
un bun indicator care arată dacă intră într-o recuperare susținută sau rămân
blocați în dificultăți, necesitând în unele cazuri intervenții politice.
Pandemia a tras frâiele asupra cheltuielilor cu serviciile distanțarea socială
permițând funcționarea restaurantelor la capacitate limitată.
Întrebați de modul
în care pandemia le-a afectat consumul, respondenții au avut opinii diferite în
funcție de grupa de vârstă. Milenialii au văzut un impact mai mare asupra
obiceiurilor de consum și un procent mai mic dintre aceștia au afirmat o
schimbare de comportament mai mică. În Spania, generația Y a avut cea mai mare
schimbare de comportament în termeni de consum (83,5% au înregistrat o
schimbare majoră până la moderată a consumului din cauza Covid-19). Cea mai
mare diferență de vârstă s-a observat în Germania, unde 61,2% dintre aceștia au
raportat o schimbare semnificativă a consumului, în timp ce doar 43,7% alte
grupe de vârstă au răspuns la fel. În Franța, diferența dintre grupele de
vârstă a fost de 13 pp favorizând alte generații (61,5%). Singura țară în care
diferențele de vârstă sunt nesemnificative este Elveția (generația Y: 52,5%,
alte generații: 51,5%) (Figura 4).
Figura 4: Ponderea respondenților care afirmă că pandemia
Covid-19 a avut un impact semnificativ asupra capacității lor de cheltuieli, în
funcție de țară și vârstă
Sursa: Allianz Economic Research, Qualtrics
Motivele unui
consum redus
Există două motive
diferite în spatele consumului mai mic într-o pandemie: primul, din necesitate,
adică lipsa veniturilor, și al doilea din „lux”, adică lipsa oportunităților de
consum. În ultimul caz, economiile „forțate” vor crește rata de economisire destul
de dramatic.
Respondenții care
consumă mai puțin din veniturile lor, adică cei care raportează creșterea
ratelor de economii, depășesc numărul celor care își consumă mai mult din venit
cu o marjă largă. În Austria, 6.4% dintre respondenți au raportat că au
consumat un procent mai mare din câștigurile lor, în timp ce puțin peste o
treime (33,1%) au cheltuit mai puțin. În Germania, cifrele au fost de 7,0% față
de un sfert din respondenți. În Elveția, o zecime a consumat mai mult din
venituri în timpul pandemiei, în timp ce 28,1% au declarat că au redus
cheltuielile. Pe scurt, pentru majoritatea respondenților din regiunea DACH
(Germania, Austria, Elvetia), diminuarea câștigului nu este principala
problemă, ci mai degrabă lipsa oportunităților de a-i cheltui.
Economii de
prevenție
În medie, ratele de
economisire a gospodăriilor au crescut masiv în timpul pandemiei. În timp ce o
mare parte din aceste economii ar putea fi „forțate” unele economii sunt
rezultatul deciziilor gospodăriilor de a încerca să amortizeze șocurile
viitoare în mijlocul incertitudinii tot mai mari (economii „preventive”). 16%
dintre respondenți susțin că comportamentul lor de economisire a rămas
neschimbat, cu atât mai mult în Austria (20,0%) și Germania (20,8%) decât în
alte țări (Figura 5).
Figura 5: Ponderea respondenților care au raportat un impact
asupra economiilor lor din cauza pandemiei Covid-19
Sursa: Allianz Economic Research, Qualtrics.
În schimb, 21% din
eșantion și-a sporit economiile preventive. În mod surprinzător, respondenții
din SUA par să fie cei mai averși la risc. Ponderea acestora care se îndreaptă
spre investiții mai sigure este de două ori mai mare decât în Europa, unde nu
se observă suferințe majore ale populației care încearcă să se orienteze către
active mai sigure. În același timp, în SUA (27,0%), Spania (28,9%) și Italia
(28,1%) procentul respondenților care au intrat deja în economiile lor pentru a
putea trăi de la o lună la alta este de departe cea mai mare. Dacă situația
persistă, acest lucru se va transforma într-o tendință dramatică care ar putea
duce la îndatorirea gospodăriilor pentru a face față cheltuielilor.
Cum a influențat pandemia interesul pentru investiții?
În principal,
persoanele din eșantion au declarant că vor să păstreze aceeași acoperire pe
care o aveau anterior. Cu toate acestea, țările care au suferit cel mai mult
din cauza pandemiei au cel mai crescut nivel de interes în creșterea acoperirii
asigurărilor: SUA (17,9%), Spania (15,5%), Franța (14,7%) și Italia (11,2%).
Regiunea DACH arată cel mai scăzut interes pentru creșterea acoperirii
(Austria: 7,3%, Germania: 7,7%, Elveția: 10,2%). Cu toate acestea, există o
cantitate semnificativă de respondenți, în special în Italia (23,5%) și Franța
(20,7%), care ar dori, de fapt, să scadă valoarea acoperirii de asigurare pe
care o aveau înainte de pandemie.
În ceea ce privește
investiția de capital toți au spus că își doresc să investească în acțiuni la
fel de mult ca înainte de pandemie. Cu toate acestea, 25,8% dintre americani au
manifestat un interes crescut de a intra pe piața de capital, întrucât
companiile americane de tehnologie fintech își dezvoltă baza de membri (fani)
și creează o experiență accesibilă și „gamificată” pentru tranzacționarea
cotidiană a acțiunilor. În Europa, piața de valori nu a recuperat încă
pierderile înregistrate în luna martie a acestui an. Prin urmare, nu este
surprinzător faptul că țările europene din eșantionul nostru prezintă mai puțin
entuziasm în investițiile viitoare pentru acțiuni. Există o porțiune foarte mică
din eșantion care ar dori să „atingă randamentul” pe care îl oferă în prezent
piața de valori.
Alfabetizarea
financiară
După mai bine de
opt luni de la primul blocaj din cauza pandemiei Covid-19, multe gospodării se
confruntă cu provocări financiare. În timp ce guvernele încearcă să amortizeze
lovitura economică a restricțiilor Covid-19, ele sunt departe de a fi
suficiente pentru a restabili nivelurile veniturilor din perioada precedent
pandemiei. Cunoștiințele financiare reprezintă factorul principal care explică
de ce un sector al populației este mai capabil să facă față șocului în
comparație cu alte țări. Alfabetizarea financiară se traduce prin decizii
financiare mai bune, care duc la un succes financiar mai mare. Decalajul de gen
există și în cunoștințele financiare. Femeile sunt mai predispuse să fie
analfabete din punct de vedere financiar, dar sunt și mai susceptibile de a fi
angajate temporar și în condiții mai precare decât bărbații. Datele
Institutului European pentru Egalitatea de Gen arată că aproximativ un sfert
(26,5%) dintre femeile angajate din UE se află într-un loc de muncă precar,
comparativ cu 15,1% dintre bărbați.
Se pare că în țări
precum Germania și Elveția, cu un nivel mai ridicat de cunoștințe financiare
(DEU: 31,8%; CHE: 31,2%), persoanele sunt mai bine pregătite să facă față unui
șoc precum cel cauzat de această pandemie. Persoanele alfabetizate din punct de
vedere financiar reușesc să economisească minimul recomandat și sunt predispuse
să raporteze un nivel negativ mai scăzut al impactului economic în diferite
domenii financiare (venituri, consum și economii). Factorii de decizie politică
ar trebui să acorde o atenție sporită acțiunilor în educația financiară.
Risc sau randament
Toleranța la risc
financiar este unul dintre cei mai importanți factori care afectează deciziile
financiare. Există diferite aspecte de mediu și demografice determină toleranța
la risc. În eșantionul prezentat, vârsta, sexul și țara de reședință au un
impact asupra riscului. În general, femeile par să fie mai averse față de risc
decât bărbații. Dar vârsta și țara de reședință par să aibă nu aibă nici o
influență sistematică. În același timp, ne-am așteptat ca abilitățile de risc,
să aibă un efect asupra toleranței la risc. 27,6% dintre toți respondenții sunt
„alfabetizați în materie de risc”. Istoria se repeat și aici femeile fiind în
continuare în urma bărbaților în ceea ce privește abilitatea lor de a întlege
riscul. Decalajul din eșantion este de 9.6pp.
În SUA atât
bărbații, cât și femeile rămân în urmă în ceea ce privește cunoștințele despre
riscuri (bărbații 23,7%, femeile: 22,5%). Cele mai slabe rezultate în termeni
de diferență de gen au fost în Franța (barbații: 32,8%, femeile: 25,9%) și
Spania (barbații: 32,4%, femeile: 19,2%). Factorii de decizie politică din
Spania ar trebui să acorde o atenție deosebită acestor lacune de gen. În
Italia, femeile au o diferență de 9pp în ceea ce privește alfabetizarea
riscurilor în comparație cu bărbații. Pe de altă parte, bărbații din Elveția
prezintă un nivel la fel de scăzut al mediei riscului, dar se numără printre
cei cu cel mai mare nivel de alfabetizare a riscului. Femeile din Germania sunt
cele mai prudente (68,9%) între ele și bărbați existând un decalaj de 10,2 pp
ceea ce ar putea reflecta un decalaj de competențe. Cu toate acestea, în
comparație cu alte femei respondente, abilitățile de risc ale femeilor din
Germania nu sunt deosebit de slabe. Relația risc-rentabilitate nu este singurul
factor determinant al deciziilor financiare și de investiții.
Procesul de decizie
este complicat, motiv pentru care respondenții cu niveluri mai ridicate de
alfabetizare financiară aleg instrumente de investiții cu „randamente
variabile”, cum ar fi titluri de valoare (acțiuni, obligațiuni și fonduri
mutuale), în timp ce subiecții cu alfabetizare financiară mai mică preferă
instrumentele care au un anumit randament
(deși negativ) cum ar fi depozitele.
***
Previzionarea
riscurilor comerciale și de neplată de astăzi înseamnă protejarea trezoreriei
de mâine
Euler Hermes este
liderul mondial în domeniul soluțiilor de asigurare a creditelor și un
specialist recunoscut în domeniile acoperirii și asigurării creditelor. Cu o
experiență de peste 100 de ani, Euler Hermes oferă o gamă completă de servicii
de gestionare a creanțelor clienților. Rețeaua sa internațională de
supraveghere permite analizarea stabilității financiare a IMM-urilor și a
marilor grupuri active pe piețe reprezentând 92% din PIB-ul mondial. Societatea
cu sediul social la Paris este prezentăîn peste 50 de țări având peste 5800 de
angajați. Membră a GrupuluiAllianz, Euler Hermes a obținut ratingul AA din
partea Standard & Poor’s. Societatea a înregistrat o cifră de afaceri
consolidată de 2,9 miliarde de euro în 2019 și garanta tranzacții comerciale în
valoare de 950 miliarde de euro în întreaga lume la final de 2019. Pentru mai
multe informații: eulerhermes.com
Notă de avertizare
privind declarațiile de perspectivă: Afirmațiile conținute în acest document pot include perspective,
afirmații privind așteptările legate de viitor precum și alte declarații
prospective care sunt bazate pe opiniile și ipotezele actuale ale conducerii și
implică riscuri și incertitudini cunoscute și necunoscute. Rezultatele, performanța
și evenimentele efective pot diferi substanțial de cele exprimate sau sugerate
în aceste declarații de perspectivă. Astfel de devieri pot surveni din
următoarele cauze, fără limitare la, (i) modificări ale condițiilor economice
generale și ale situației privind competitivitatea, în special în activitatea
principală și pe piețele principale ale Grupului Allianz, (ii) performanța
piețelor financiare (în special volatilitatea pieței, lichiditatea și
evenimentele legate de credite), (iii) frecvența și gravitatea evenimentelor
care cauzează prejudicii asigurate, incluzând de la catastrofe naturale până la
realizarea de cheltuieli pentru acoperirea prejudiciilor, (iv) nivelurile și
tendințele de mortalitate și morbiditate, (v) nivelurile de persistență, (vi)
cu precădere în activitatea bancară, amploarea riscurilor de credit, (vii)
nivelurile ratei dobânzii, (viii) cursurile de schimb valutar, incluzând cursul
de schimb EUR/USD, (ix) modificările legilor și ale reglementărilor, inclusiv
ale reglementărilor fiscale, (x) impactul achizițiilor, incluzând aspectele
legate de integrare și măsurile de reorganizare, și (xi) factorii generali
privind competitivitatea, în fiecare caz, la nivel local, regional național
și/sau global. Mulți dintre acești factori pot avea o probabilitate mai mare de
a se produce, sau pot fi mai pronunțați, ca urmare a activităților teroriste și
a consecințelor acestora.