Libertatea presei: PE îngrijorat de atacurile asupra criticilor și pluralismului

0
  • Libertatea mass-mediei în Europa s-a deteriorat
  • Eurodeputații deplâng hărțuirea jurnaliștilor și atacurile asupra lor, în special din partea politicienilor
  • Comisia Europeană trebuie să evalueze în mod regulat nivelul de interferență al guvernelor și transparența structurilor de proprietate
  • Nu se acordă fonduri ale Uniunii pentru mass-media controlată de guvern sau pentru propaganda politică

Parlamentul este profund îngrijorat de situația libertății mass-mediei în Uniune și denunță violențele, hărțuirea și presiunile cu care se confruntă jurnaliștii.

Într-o rezoluție adoptată cu 553 voturi pentru, 54 voturi împotrivă și 89 abțineri, Parlamentul atrage atenția asupra „încercărilor guvernelor unor state membre de a reduce la tăcere mass-media critică și independentă și de a submina libertatea și pluralismul mass-mediei”. Eurodeputații sunt deosebit de îngrijorați de situația mass-mediei publice din unele țări ale Uniunii, unde mijloacele de comunicare în masă au devenit „un exemplu de propagandă proguvernamentală”.

Deputații subliniază că libertatea mass-mediei, pluralismul, independența și siguranța jurnaliștilor sunt elemente esențiale ale dreptului la libertatea de exprimare și de informare și sunt vitale pentru funcționarea democratică a Uniunii și a statelor sale membre. „Libertatea mass-mediei a fost afectată în ultimii ani”, avertizează rezoluția, iar epidemia de COVID-19 a agravat această deteriorare.

O mai bună protecție a jurnaliștilor, în special a femeilor

Eurodeputații consideră că „s-a dezvoltat un model de intimidare din ce în ce mai extins care vizează reducerea la tăcere a jurnaliștilor”. Ei citează asasinarea jurnalistei Daphne Caruana Galizia și a lui Ján Kuciak și a logodnicei sale drept un exemplu al riscurilor cu care se confruntă jurnaliștii de investigație. Deputații le solicită personalităților publice să nu denigreze jurnaliștii și insistă asupra obligației legale de a ancheta toate atacurile. Parlamentul subliniază că jurnalistele sunt deosebit de vulnerabile și ar trebui să beneficieze de protecție suplimentară.

Concentrarea excesivă a mass-mediei amenință pluralismul

Rezoluția constată că pluralismul este în pericol atunci când proprietatea asupra mass-mediei este concentrată în mâinile unui număr prea mic de persoane. În aceste condiții, este mai dificil să se combată răspândirea dezinformării. Deputații solicită ca țările Uniunii să ia măsuri pentru a evita concentrarea excesivă a proprietății asupra mijloacelor de comunicare și pentru a garanta transparența. Ei critică guvernele pentru faptul că se amestecă invaziv în publicitatea publică. Deputații mai subliniază că fondurile Uniunii nu pot fi cheltuite în favoarea mass-mediei controlate de stat sau pentru propaganda politică.

În acest context, Parlamentul invită Comisia Europeană ca, în raportul său anual referitor la situația statului de drept în Uniune, să evalueze pentru fiecare stat membru gradul de transparență al proprietății asupra canalelor de presă și nivelul de interferență a guvernelor și a actorilor privați în sector. Deputații subliniază că încercările de a îngrădi libertatea și pluralismul mass-mediei trebuie considerate un abuz de putere grav și sistematic și o încălcare a valorilor fundamentale ale Uniunii.

Discursurile de incitare la ură și dezinformarea online

Eurodeputații doresc un cadru juridic mai solid pentru a preveni și contracara răspândirea discursurilor online de incitare la ură. Ei doresc și o mai bună colaborare între platformele online și autoritățile de aplicare a legii. Deputații subliniază că acțiunile voluntare ale platformelor sunt „necesare, însă în continuare insuficiente” pentru a combate dezinformarea, conținutul ilegal și interferențele străine. Cu toate acestea, ele „nu trebuie să devină organisme private de cenzură”, iar eliminarea conținuturilor ilegale trebuie să facă întotdeauna obiectul unor măsuri de protecție.

În fine, textul adoptat evidențiază preocupările legate de interferențele străine în procesul democratic, care au drept scop polarizarea opiniei publice și anularea pluralismului. Textul mai avertizează cu privire la consecințele potențial dăunătoare ale manipulării informațiilor referitoare la pandemia de COVID-19.

Citat

Magdalena Adamowicz (PPE, Polonia), raportoare, a făcut următoarea declarație: „Astăzi asistăm la un recul al democrației, la acapararea puterii prin minciuni. Nu există libertate fără independența mass-mediei, nu există democrație fără pluralismul mass-mediei. Mass-media ar trebui să servească adevărul, nu minciunile. Aceasta ar trebui să fie în serviciul alegătorilor, nu al celor aflați la putere, și ar trebui să fie un mijloc de control al puterii. Mass-media trebuie să protejeze democrația, dar o poate și ucide. Acesta este motivul pentru care trebuie să fie independentă.”

Studiu de atractivitate EY România: Investitorii sunt prudenți, dar nu se retrag complet

  • COVID-19 a avut un impact puternic: 46% dintre investiții au fost anulate, reduse sau suspendate
  • Operațiunile legate de lanțurile de aprovizionare (35%) și de producție (36%) sunt considerate principalele atracții pentru investiții
  • Investitorii sunt optimiști în ceea ce privește revenirea după COVID-19, 41% sunt de părere că România va deveni mai atractivă după perioada pandemiei

Pandemia și-a pus amprenta asupra planurilor de investiții străine directe (ISD) în întreaga Europă și a determinat companiile să reanalizeze viabilitatea proiectelor de producție, cercetare sau servicii de suport. În România, 46% dintre investitorii străini și-au anulat, diminuat sau au întrerupt investițiile în 2020, în timp ce 51% nu au operat nicio modificare în proiectele de investiții planificate, conform EY Attractiveness Survey Romania, primul studiu de atractivitate EY dedicat pieței din România.

„Investițiile străine pot deveni o forță pentru dezvoltarea economică a României în perioada post-pandemie. Însă, pentru a fi considerată o destinație atractivă pentru investiții, România trebuie să își reformeze abordarea de atragere a acestor proiecte. Având în vedere că pandemia a accelerat adoptarea tehnologiei, practicile durabile și reorganizarea lanțurilor de aprovizionare, România va fi nevoită să se adapteze rapid și eficient la aceste tendințe emergente și, implicit, la așteptările actuale ale investitorilor într-un mediu de afaceri care a suferit modificări majore”, spune Bogdan Ion, Country Managing Partner, EY România și Moldova și Chief Operating Officer pentru EY Europa Centrală și de Sud-Est și Regiunea Asiei Centrale.

Bogdan Ion, Country Managing Partner, EY România și Moldova și Chief Operating Officer pentru EY Europa Centrală și de Sud-Est și Regiunea Asiei Centrale

Privind în perspectivă, investitorii sunt totuși optimiști: 41% dintre ei consideră că România va fi mai atractivă din punctul de vedere al investițiilor străine directe după încheierea pandemiei. Operațiunile legate de logistică/lanțuri de aprovizionare și de producție reprezintă principalele atracții pentru investiții în rândul a 35% și, respectiv, 34% dintre respondenți.

În opinia investitorilor, sectoarele cheie care pot favoriza dezvoltarea economică a României în următorii ani sunt agricultura, sectorul IT și industria de transporturi și auto. Pentru creșterea competitivității țării, educația, transformarea tehnologică și infrastructura sunt principalele zone problematice în care România ar trebui să investească și să-și concentreze eforturile pentru a le îmbunătăți.

Performanțele României în materie de ISD înainte de apariția COVID-19

Pandemia provocată de COVID-19 a cauzat perturbări economice de dimensiuni mari în întreaga lume. Pentru a identifica noile tendințe legate de viitoarele investiții pe piața locală, e important de analizat dinamica ISD în România de dinainte de criză.

În 2019, au fost anunțate în România 78 de proiecte de investiții directe, marcând o scădere de aproximativ 28% comparativ cu anul anterior (113 proiecte în 2018) și plasând țara noastră pe locul al 15-lea în Europa în topul atractivității. Cu toate acestea, valoarea ISD s-a menținut relativ la același nivel: 5.26 miliarde euro (2018) vs. 5.17 miliarde euro (2019).

O tendință similară s-a putut observa la nivelul întregii regiuni, țările din Europa Centrală și de Est au înregistrat o scădere a numărului total de proiecte de ISD cu aproximativ 20% față de anul anterior. 2019 a fost un an în care investitorii străini au arătat un mai mare apetit pentru Europa Occidentală, care a deținut 80% din cota de piață europeană.

După aderarea la Uniunea Europeană, România a înregistrat o creștere considerabilă în ceea ce privește numărul anual de proiecte de investiții, contribuind în mod direct la creșterea economiei naționale. COVID-19 ar putea avea o influență negativă asupra dinamicii ISD pe viitor, punând în pericol progresul cumulat din ultimii ani.

Europa, principalul investitor în România

La finalul lui 2019, cele mai importante economii cu investiții în România, pe baza datelor privind soldul ISD puse la dispoziție de BNR, au fost: Țările de Jos, cu o cotă a ISD în soldul total de 23,2%, urmate de Austria, cu o cotă de 12,6%, și Germania, cu o cotă de 12,3%. Per total, principalele 10 țări investitoare au înregistrat o cotă însumată de 83,4% din soldul total al ISD, în timp ce principalele 20 de țări investitoare dețineau o cotă de 95,4% din soldul total al ISD. Este de reținut faptul că țările membre ale Uniunii Europene au înregistrat o cotă însumată de 89,5% din soldul total al ISD, ceea ce subliniază rolul UE ca principal partener strategic al României.

Proiectele de investiții s-au concentrat în orașele mari ale României

În mod similar cu celelalte piețe europene, investițiile străine s-au concentrat în principal în marile orașe în 2019. Bucureștiul a atras 50% din numărul total de proiecte de ISD anunțate (o creștere de 10% față de anul anterior), urmat de Timișoara, situată pe locul al doilea, pentru al doilea an consecutiv, cu o cotă de piață de 11,5%, și de Iași, care atras doar 3,8% din numărul total de proiecte de investiții.

Destinațiile investițiilor pe regiuni

În ultima decadă, majoritatea proiectelor de ISD au fost implementate în regiunea București-Ilfov (59,3% din total în 2015). În ultimul an, o creștere notabilă s-a putut observa în regiunea nord-vestică a României, de 11.8%. În aceeași perioadă, regiunea de sud a României (Muntenia) a atras cu 15.5% mai multe investiții față de anul precedent.

Regiunea Nord-Est a fost caracterizată de o pondere a ISD redusă, în principal din cauza calității infrastructurii locale, un aspect care izolează regiunea de celelalte zone și, implicit, de activitățile care implică transportul pe distanțe lungi.

Dacă facem o comparație între cota din ISD totale și cota din PIB total al regiunilor, se poate observa ușor cum se întrepătrund acești indicatori. Regiunea Sud-Vest (Oltenia) are cea mai mică cotă din PIB total (7,5%), fiind și cea care a atras cele mai puține proiecte de investiții străine directe, după Regiunea Nord-Est. În cazul Munteniei, României Centrale și al regiunilor Vest, Nord-Vest și Sud-Est, valorile sunt relativ apropiate, atât sub aspectul ponderii în ISD totale, cât și sub aspectul cotei din PIB total. Totuși, acestea sunt cu mult inferioare față de regiunea București-Ilfov în ceea ce privește ambii indicatori, consolidând importanța strategică a Bucureștiului în materie de ISD. 

Digitalul și serviciile pentru întreprinderi, cele mai atractive sectoare după numărul de proiecte ISD atrase

În linie cu tendințele europene, sectorul digital și cel al serviciilor pentru întreprinderi au atras cele mai multe proiecte de ISD în 2019, cumulând o cotă de piață de 36% în cazul sectorului digital și de 16,7% în cazul serviciilor pentru întreprinderi. Împreună, acestea au generat peste 50% din numărul total de noi locuri de muncă create.

Poziționată pe locul al treilea în clasamentul atractivității, industria agroalimentară a generat mult mai puține noi locuri de muncă, iar în noul context este un sector mult mai vulnerabil, ce a suferit pierderi de venituri pe fondul perturbărilor lanțurilor de aprovizionare provocate de COVID-19.

În schimb, sectorul de utilaje și echipamente a generat al doilea cel mai mare număr de noi locuri de muncă în 2019 (1000 noi locuri de muncă și 18,2% din numărul total), chiar dacă au existat doar 4 proiecte de ISD anul trecut.

Cum își poate păstra România atractivitatea după COVID-19?

Studiul EY arată că, pe termen lung, deciziile investitorilor se vor baza pe următorii trei factori de piață: stabilitatea socială și politică (66%), oferta de forță de muncă, atât calificată, cât și necalificată (65%) și competitivitatea țării în materie de costuri (65%).

Pentru a-și îmbunătăți atractivitatea, majoritatea respondenților consideră că România ar trebui să își concentreze eforturile și investițiile în domeniile cheie problematice, precum educația (85% dintre răspunsuri), transformarea tehnologică (81%) și infrastructura (80%). În privința sectoarelor care ar putea accelera dezvoltarea României, investitorii străini au menționat agricultura (35%), sectorul IT (29%) și cel al transporturilor și auto (21%).

În cazul companiilor deja prezente pe piața locală, sunt esențiale măsurile de siguranță și securitate puse în practică pentru a preîntâmpina o criză majoră în viitor (74%) și nivelul de succes în soluționarea crizei provocate de COVID-19 (61%).

ASF: Educația financiară, prioritate strategică la nivel național și European

0

Îmbunătățirea gradului de educație financiară a devenit o misiune fundamentală, de importanță strategică în România, deopotrivă pentru autorități, companii și mediul academic, fiind un pilon esențial pentru dezvoltarea piețelor financiare. Aceasta a fost concluzia Conferinței Internaționale ISF2020 „Noile generații de consumatori de servicii financiare – cum îi formăm, cum îi educăm”, organizată de către Institutul de Studii Financiare (ISF), în 24 noiembrie 2020.

Evenimentul, care a fost transmis online, s-a bucurat de prezența unor reprezentanți la vârf ai Autorității de Supraveghere Financiară, ai Autorității Europene pentru Valori Mobiliare și Piețe (ESMA), ai Autorității Europene de Asigurări și Pensii Ocupaționale (EIOPA), precum și ai Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD). De asemenea, la conferință au participat reprezentanți ai mediului academic și ai entităților care activează în piața financiară non-bancară.

Subiectul central al conferinței a generat dezbateri pline de conținut și a adus, totodată, în atenția opiniei publice importanța educației financiare pentru viitorul noilor generații, mai ales în contextul în care România se află, momentan, printre ultimele poziții în clasamentul acestui domeniu.

Președintele Autorității de Supraveghere Financiară, domnul Nicu Marcu

Președintele Autorității de Supraveghere Financiară, domnul Nicu Marcu, a punctat în deschiderea discursului său, că educația financiară este una dintre direcțiile fundamentale de acțiune ale Autorității, care invită, în același timp, la responsabilizare socială și individuală în materie de risc și beneficii. „Ceea ce ne propunem este ca prin educație financiară să asigurăm o corectă înțelegere a modului în care funcționează piața financiară non-bancară, instrumentele și serviciile pe care le utilizăm, în calitate de consumatori”, a precizat domnul Nicu Marcu.

Dincolo de rolul de responsabilizare a consumatorului de servicii financiare, educația financiară reprezintă, de asemenea, și un mijloc eficient de protejare a drepturilor și intereselor legitime ale acestuia. Investitorul de pe piața de capital, participantul la sistemul de pensii, asiguratul, care au un grad ridicat al cunoștințelor în materie financiară, riscă mult mai puțin să ia o decizie care să le afecteze bugetul sau care să le lezeze vreun drept sau vreun interes.

„Educația investitorului reprezintă un subiect tot mai discutat. V-ați putea întreba de ce ESMA este atât de interesată de un astfel de subiect precum educația investitorului? În primul rând, în mod firesc, am avut și continuăm să avem un interes solid pentru protecția investitorului. Protecția acestuia reprezintă o precondiție pentru piețe financiare puternice și stabile. Trebuie să construim și să păstrăm încrederea investitorilor în piețele de capital, altfel nu va mai exista dorința de a investi, iar acest aspect va avea, în final, consecințe negative asupra industriei serviciilor financiare, dar, mai ales, asupra economiilor, în ansamblu”, a declarat doamna Verena Ross, Director executiv la Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare și Piețe. Verena Ross, Director executiv la Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare și Piețe.

Pe de altă parte, domnul Timothy Shakesby, Coordonator al Direcției Conduită și Supraveghere din cadrul EIOPA a subliniat rolul extrem de important al educației financiare în această perioadă când întregul tablou al piețelor financiare este afectat de pandemia COVID-19.

„Luarea deciziilor financiare depinde de educația financiară existentă, mai ales în situația pandemiei, un context nou la care atât oferta, cât și cererea de servicii financiare se adaptează”, a spus domnul Timothy Shakesby.

Vicepreședintele Autorității de Supraveghere Financiară, domnul Dan Armeanu

La rândul său, Vicepreședintele Autorității de Supraveghere Financiară, domnul Dan Armeanu, a explicat că la nivel microeconomic, nivelul redus de educație financiară are efecte negative pe termen lung în plan economic și social, care se pot, de altfel, accentua.

„Această criză generată de pandemie practic a provocat la nivel mondial un grad ridicat de impredictibilitate a mediului economic și financiar și a indus modificări pe diverse piețe, cum este piața forței de muncă, context în care oamenii sunt nevoiți să ia decizii financiare neprevăzute care le pot afecta nivelul de viață”, a arătat domnul Dan Armeanu.

Tot în acest context al crizei sanitare și economice pe care o traversează întreaga lume, doamna Flore-Anne Messy, Coordonator al diviziei de asigurări, pensii private și piețe financiare din cadrul OECD, a subliniat importanța protejării grupurilor vulnerabile prin educație financiară pentru a depăși situația generată de pandemia COVID-19.

„Pe baza studiului recent privind nivelul de educație financiară al adulților, prezentat de OECD în iunie 2020, a reieșit nivelul redus de adaptare financiară înregistrat în special în țările din estul și sud-estul Europei. Dacă înainte de pandemie procentul celor care reușeau să economisească în mod activ era la aproximativ 50%, după aceste luni, nivelul s-a redus la 25% din totalul populației.  Există clar o relație directă între nivelul de reziliență financiară și cel de educație financiară”, a precizat doamna Messy.

Participanții la conferința organizată de ISF au subliniat faptul că educația financiară trebuie să aibă un rol important în sistemul de învățământ al generației viitoare, care are comportamente financiare total diferite față de cele anterioare.

Conform prezentării susținute de reprezentanta OECD, noile generații au cunoștințe și comportamente financiare mai reduse comparativ cu restul populației – economisesc mai puțin, nu au o planificare bugetară, riscând pe termen lung să înregistreze un nivel ridicat de stres financiar din cauza neglijenței legate de deciziile lor financiare. „Tocmai de aceea, tinerii – grupa de vârstă 15-24 ani – au fost cei mai afectați de riscul de șomaj și orice reducere a venitului i-a afectat semnificativ în aceste luni pandemice, neavând un suport financiar economisit”, a arătat doamna Messy.

Aceeași preocupare pentru noile generații a arătat-o și doamna Verena Ross, care a afirmat că „milenialii”, ajunși recent la maturitate, abordează deciziile de investiție diferit față de predecesorii lor. „În timp ce generațiile trecute colaborau în mod tradițional cu băncile sau cu alți consultanți financiari vizitând ghișeele, deci față în față, ceea ce presupune o serie de limitări, tinerii – mulți dintre ei antreprenori – își procură tot mai mult informația de pe Internet și folosesc furnizori de servicii online”, a menționat Directorul executiv la ESMA.

La rândul său, domnul Nicu Marcu a spus că A.S.F. a abordat prin programele sale specifice de educație financiară toate categoriile de vârstă, dar și-a îndreptat atenția, cu precădere, către tineri. Președintele A.S.F. a împărtășit din experiența de profesor universitar și a menționat faptul că România are o tânără generație digitalizată, cu apetit ridicat pentru informație și extrem de conectată la realitate, iar tehnologiile digitale pot deveni mijlocul prin care se pot îmbunătăți eficiența și rezultatele educației financiare, cu condiția ca modalitatea de învățare să fie interactivă și plăcută, mai exact să răspundă preocupărilor tinerilor.

„În această privință, pornim la un drum lung – știm că rezultatele se văd în timp și, de aceea, trebuie să fim pregătiți pentru un efort susținut și de durată. Așa cum spuneam, în decursul ultimilor cinci ani am privit îmbunătățirea nivelului de educație financiară, la nivel național, ca fiind una dintre prioritățile noastre. După cum cred că știți deja, avem foarte multe programe pe care le dezvoltăm în colaborare cu licee și cu universități din toată țara. Cifrele sunt motivante – de acțiunile noastre adresate învățământului preuniversitar au beneficiat peste 150.000 de elevi, am dezvoltat programe de pregătire pentru peste 2.000 de profesori și lectori voluntari pentru școli și licee, peste 12.000 de studenți din centre universitare din toată țara au asistat la conferințele, seminariile și lecțiile deschise pe care le-am gândit special pentru ei”, a mai declarat Președintele A.S.F.

Valentin Ionescu, Directorul Direcției de Strategie și Stabilitate Financiară din cadrul A.S.F.

Incluziunea financiară a reprezentat o altă latură a procesului de educație financiară, care a fost dezbătută în cadrul Conferinței ISF. Domnul Valentin Ionescu, Directorul Direcției de Strategie și Stabilitate Financiară din cadrul A.S.F. și, totodată, Președintele ISF, a arătat că  educația financiară trebuie să se axeze pe obiective principale implementabile pe diferite direcții strategice de acțiune, plecând atât de la necesitatea creșterii nivelului de protecție a consumatorilor, cât și de la necesitatea îmbunătățirii nivelului de capabilitate financiară și al gradului de incluziune financiară. El a mai spus că incluziunea financiară reprezintă conceptul conform căruia indivizii și întreprinderile au acces la produse și servicii financiare utile și accesibile care corespund nevoilor lor.

Conferința Internațională ISF2020 „Noile generații de consumatori de servicii financiare – cum îi formăm, cum îi educăm” – ediția a VI-a – a reprezentat o platformă de discuții extrem de utilă, prin intermediul căreia au fost lansate o serie de principii și de idei, ce vor reprezenta adevărate capete de pod pentru evenimentele viitoare de dezbatere pe tema educației financiare.

Peste 89,6 mld. euro, cifra de afaceri cumulată a companiilor din Top București, în creștere cu 15,5% faţă de ediţia precedentă

Camera de Comerţ şi Industrie a Municipiului Bucureşti (CCIB) a organizat astăzi, online, ediţia a XXVII-a a TOPULUI FIRMELOR DIN BUCUREŞTI, eveniment de referinţă pentru viaţa economică a Capitalei, chiar și în plină criză pandemică și economică.

„Poate mai mult ca niciodată, avem nevoie de povești de succes, care trec dincolo de cifre și indicatori seci, fie că e vorba despre afaceri de familie care au crescut organic, de idei care au prins viață în anii studenției sau de proiecte considerate nebunești atunci când au fost expuse pentru prima dată. Toate ne dau putere să mergem mai departe. Să spunem: da, se poate! Au mai facut-o și alții! Pot și eu! Mai mult ca oricând, lumea afacerilor are nevoie de onestitate, în relațiile cu concurenţii, clienţii, angajaţii şi cu noi înșine, pentru că în perioadele dificile nu au rezistat niciodată formele fără fond. Dumneavoastră, laureaţii noştri, sunteţi modele demne de urmat pentru cei care astăzi traversează momente grele!”, a declarat în deschidere dr. ing. Costică T. Mustață, preşedintele Camerei bucureştene, în deschiderea evenimentuilui.

„În acest an greu, de criză sanitară, viața economică merge înainte și felicit Camera de Comerţ şi Industrie a Municipiului Bucureşti că a găsit taria de a-i felicita pe premianți. Felicitări! De dumneavoastră avem nevoie, de dumneavoastră și de miile de antreprenori care sunt în spatele dumneavoastră, care să tragă economia înainte”, a afirmat în mesasjul transmis cu acest prilej ministrul economiei, energiei și mediului de afaceri, Virgil Popescu.

©CCIB

„Vreau să vă asigur că prin activitatea pe care o desfășurăm suntem cel mai important lobby-ist pentru mediul de afaceri în fața decidentului politic. Vrem să vă asigurăm că nu o să vă dezamăgim, că vom face cele mai mari eforturi pentru a veni în întâmpinarea dorințelor dumneavoastră. Vă doresc să fiți optimiști și să fiți prudenți, cred că prudența e cel mai important lucru în această perioadă, deși cateodată în business se spune că cel mai mare risc e să nu îți iei niciun risc”, a subliniat președintele Camerei de Comerț și Industrie a României, Mihai Daraban, în mesajul transmis.

Laureaţii topului au fost stabiliţi conform unei metodologii severe şi complexe, aprobată şi aplicată unitar, la nivelul întregului sistem cameral. În stabilirea clasamentelor finale au fost luaţi în calcul indicatori precum: cifra de afaceri netă, profitul din exploatare, rata profitului din exploatare, eficienţa utilizării resurselor umane şi eficienţa utilizării capitalului angajat, calculaţi în baza a 16 elemente extrase din situaţiile financiare depuse de companii la Ministerul Finanţelor Publice şi la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului.

Potrivit metodologiei amintite, dintre cele 134.059 firme cu sediul social în Capitală, care au depus bilanţul aferent anului 2019, au îndeplinit criteriile de eligibilitate 50.133 firme, adica 37,4% din total. Dintre acestea, Camera bucureşteană a premiat 7.267 firme, adică 14,5% din totalul firmelor considerate eligibile şi care reprezintă 5,4% din totalul firmelor care au depus bilanţul aferent anului trecut.

În ceea ce priveşte structura pe domenii de activitate, cele mai multe companii premiate de Camera bucureşteană activează în domeniul serviciilor (2.529 firme, 35% din total), fiind urmate de firmele din domeniul comerţului (2.003 de companii, 28% din total) şi de cele cu profil industrial (1.505 firme, 21% din total). În clasamentul întocmit de Camera bucureşteană, o pondere de 6% revine sectoarelor: construcţii (437 companii laureate) și cercetare, dezvoltare şi high-tech (respectiv 404 entităţi premiate), turismului, 3% (249 firme laureate), iar agriculturii, silviculturii şi pescuitului, 2% (140 companii).

În vederea realizării unui clasament cât mai obiectiv, în cadrul fiecărei grupe sunt premiate companiile pe cinci clase de mărime: întreprinderi foarte mari, mari, mijlocii, mici si microîntreprinderi.

©CCIB

Cele 7.267 firme aflate în Top, cu 2% mai multe faţă de anul precedent, au realizat o cifra de afaceri cumulată de 89,6 mld. euro, în creștere cu 15,5% faţă de ediţia 2019 și un profit din exploatare în valoare de 8,1 mld euro, mai mare cu 10,7% comparativ cu cel consemnat anul trecut. În cadrul acestor companii lucrează 563.496 de salariaţi , în creștere cu 4,1% față de ediția precedentă.

Laureaţii fac parte din cea mai dinamică şi importantă comunitate de afaceri a ţării. Cu o rată a şomajului de doar 1,24% faţă de 3,26% la nivel naţional, Capitala concentrează 22,4% din totalul firmelor active din România, aproximativ 21% din totalul salariaţilor ţării, aproape 30% din suprafaţa de vânzare şi din desfacerile cu amănuntul la nivel naţional, 18% din valoarea exporturilor româneşti şi 31% din valoarea importurilor realizate de România şi circa 60% din activitatea de cercetare ştiinţifică a ţării.

În Bucureşti activează 104 mii firme cu capital strain (44% din totalul consemnat la nivel naţional), cu un capital social subscris cumulat de 25,1 mld. euro, respectiv 54% din totalul capitalului social subscris la nivel naţional de societăţile cu participare straină la capital.

Pe lângă distincțiile acordate pentru rezultatele economice obținute în anul 2019, în cadrul evenimentului au fost decernate trofee de excelenţă companiilor care în ultimii cinci ani s-au clasat pe prima poziţie în competiţia elitelor, trofeul „George G. Assan”, companiei Faur SA, pentru „Brandul românesc al anului” și trofeul „Ioan V. Socec” ziarului Bursa.

De asemenea, au fost acordate o serie de trofee speciale: Bibliostar SRL (Librăria Mihai Eminescu), pentru promovarea culturii și educatiei europene; East Electric SRL, pentru activitatea performantă desfăşurată de-a lungul a trei decenii în domeniul cercetării dezvoltării; Fiatest SRL, pentru prima companie românească de consultanță specializată în managementul calității și în educația adulților; Olimpic Internațional Turism SRL, pentru excelență în organizarea de târguri internaționale și misiuni economice și companiei imobiliare Apulum 94 SRL, pentru pentru profesionalism și capacitatea de a rezista și a se reinventa, în beneficiul clienților.

Evenimentul s-a încheiat cu un recital susținut de Adrian Naidin, conducătorul Orchestrei de camera a CCIB, înființată de curând la inițiativa președintelui Secțiunii Servicii și vicepresedinte al Camerei bucureștene, Ion Hohan.

©CCIB

Asociația Energia Inteligentă și Asociația Furnizorilor de Energie Electrică din România încheie un protocol de colaborare pentru dezvoltarea pieței de gaze naturale și energie electrică.

0

Asociația Energia Inteligentă a încheiat un protocol de colaborare cu Asociația Furnizorilor de Energie Electrică din România în vederea susținerii și promovării reciproce a proiectelor celor două organizații, precum și realizarea unor activități comune. Scopul acestui parteneriat este promovarea dezvoltării pieței de gaze naturale și energie electrică.

Schimbul periodic de informații, articole, studii și analize, organizarea de cursuri de perfecționare sub egida AFEER Academy, facilitarea dialogului cu experți din domeniul petrolului și gazelor naturale și a eficienței energetice sunt câteva dintre obiectivele prevăzute în acordul încheiat.

Asociația Furnizorilor de Energie Electrică din România a hotărât să își extindă activitatea și pe sectorul gazelor naturale, iar Asociația Energia Inteligentă a hotărât extinderea proiectului Preț Corect La Gaze și la Energie Electrică, fapt pentru care s-a impus această colaborare reciproc avantajoasă.

„Dorim să contribuim la creșterea transparenței pe piața de gaze naturale și energie electrică și să punem la dispoziția tuturor participanților pe această piață analizele și studiile elaborate de membri Asociației Energia Inteligentă, precum și activitatea membrilor Societății Auditorilor și Managerilor Energetici din România (SAMER), societate fără personalitate juridică ce funcționează în cadrul AEI. Protocolul încheiat cu AFEER vine să sublinieze dezideratul asociației de a-și aduce contribuția  buna dezvoltare a pieței de gaze naturale și energie electrică” a declarat Dumitru Chisăliță, Președinte al Asociației Energia Inteligentă.


Asociația Energia Inteligentă

Asociația Energia Inteligentă (AEI) reunește profesioniști din domeniul gazelor naturale, hidrogenului, energiei electrice și eficienței energetice. Membrii săi militează pentru un preț corect al gazelor și pentru creșterea transparenței în piața de energie din România.

AEI este o organizație non-profit al cărui scop principal este acela de a contribui la o mai bună informare a consumatorilor casnici și non-casnici de gaze și energie pentru ca aceștia să poată fi mai bine pregătiți pentru negocierea contractelor de achiziție și pentru a putea înțelege corect facturile pe care le plătesc.

AEI este și va rămâne un partener de dialog pentru toți participanții la piață, fie că sunt furnizori, producători, operatori, proiectanți, constructori, instituții, reglementatori, ministere, politicieni, angajați din sistem sau reprezentanți ai mass-media.

Piața de capital are nevoie de cât mai multe companii listate, iar perspectivele sunt foarte bune

0

Este esențial să dezvoltăm comunitatea locală de investitori 

Asociația pentru Relații cu Investitorii la Bursă din România (ARIR) în parteneriat cu USH Pro Business a organizat evenimentul online ”Atragerea de capital prin bursă și drumul către reușită”. Reprezentanții Bursei de Valori și ai companiilor prezente în piața de capital sunt încrezători în perspectivele oferite și, deși volatilitatea a fost mare, anul 2020 a adus multe oportunități. Pentru a dezvolta piața este esențial să creștem comunitatea locală de investitori și să aducem cât mai multe companii la Bursă.

Adrian Tănase, CEO BVB

Adrian Tănase, CEO Bursa de Valori București: „Este foarte important să avem un dialog cu companiile și să le familiarizăm cu mecanismele pieței de capital pentru ca antreprenorii să înțeleagă pe deplin avantajele acesteia. Am văzut din ce în ce mai multe companii mici și mijlocii care accesează piața de capital și sper ca acest trend să continue. Prioritatea numărul unu a Bursei de Valori București este dezvoltarea comunității locale de investitori astfel încât să avem o participare mult mai mare a populației din România la piața de capital.”

Alexandru Stânean, CEO TeraPlast

Alexandru Stânean, CEO TeraPlast: „Anul acesta a fost un an excepțional pentru TeraPlast. Am început anul cu includerea în indicele principal al Bursei și am fost una dintre cele trei companii românești incluse în indicii FTSE Russell, în timp ce randamentul adus investitorilor a fost de 96%. Ne-am bucurat de o lichiditate record sprijinită și de performanța operațională care a dat încredere investitorilor în Bursă. Faptul că suntem prezenți pe piața de capital de peste 12 ani ne face să fim încrezători în piața de capital din România. Ne-am dori să nu fim singura companie din domeniul materialelor de construcții listată pentru că bursa are nevoie de cât mai mulți emitenți și perspectivele sunt foarte bune.”

Giacomo Billi, CEO Alive Capital

Giacomo Billi, CEO Alive Capital: „Planurile Alive Capital sunt de a investi în unități de producție de energie regenerabilă existente și de a dezvolta altele. Această strategie a fost definită pentru a ne putea consolida poziția în piață. Pentru a susține financiar obiectivele nu am accesat niciodată linii de finanțare sau de credit însă, pentru a dezvolta și capitaliza compania la momentul prezent și pentru a ne susține planul de afaceri destul de ambițios, am ales ca formă de finanțare, o emisiune de obligațiuni. Considerăm că este cea mai eficientă formă pentru noi și putem vorbi chiar despre conceptul de “green bond” pentru prima dată  în România. Astăzi, în România este nevoie 100% de investiții în domeniul energiei regenerabile, un domeniu care ia amploare în toată Europa unde există deja investitorii foarte activi.”

Daniela Serban, Presedinte ARIR

Daniela Șerban, Președinte și Co-fondator ARIR: „Unul din obiectivele ARIR este susținerea dezvoltării pieței de capital și extinderea comunității companiilor listate la bursă, iar evenimentele de acest tip vin în sprijinul acestui deziderat. Piața de capital este locul unde surplusul de bani întâlnește cererea de bani și aici vorbim de miliardele din depozitele bancare din România, din conturile fondurilor de investiții, ale fondurilor de pensii sau de investitorii străini care sunt în căutare de noi oportunități de investiții. Oportunitățile pe care piața de capital le oferă companiilor în căutare de noi surse de finanțare sunt foarte mari, iar cei care au depășit cu brio această perioadă de criză pot beneficia de ele. Ei vor fi cei care pot sprijini revenirea pieței de capital și a economiei în general.”

***

Despre Asociația pentru Relații cu Investitorii la Bursă din România (ARIR):

ARIReste o organizație non-guvernamentală și non-profit care a fost înființată cu scopul de oferi emitenților actuali și potențiali o platformă pentru dezvoltarea profesioniștilor în relația cu investitorii (IR) și pentru a contribui la implementarea celor mai bune practici în comunicarea cu investitorii și în guvernanță corporativă. A fost înființată în Noiembrie 2018 și are ca membri companii listate, companii cu potențial de a deveni companii listate, administratori de fonduri, profesioniști în relația cu investitorii, precum și consultanți. Membrii fondatori sunt Bursa de Valori București (BVB), ALRO, Electromagnetica, Franklin Templeton Management – suc. București, Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Teraplast, Transelectrica, Daniela Șerban, Cosmin Răduță și Tony Romani, în timp ce Electrica, OMV Petrom, Antibiotice, Purcari, Idea Bank, BRK Financial Group, Banca Transilvania,Transgaz, Biofarm și MedLife s-au alăturat ca Membri Asociați, INNOVA Project Consulting, ENVISIA, RTPR, Intercapital Invest și eVote ca Membri Afiliați.

Urmăriți-ne pe LinkedIn, Facebook și Instagram

Forumul Pădurilor, Industriei Lemnului și Bioeconomiei 2020

0

Eveniment de referință în aria economică și științifică, Forumul Pădurilor, Industriei Lemnului și Bioeconomiei – organizat de Fordaq România Comunitatea Forestierilor, cu sprijinul Consiliului Pădurilor și Dezvoltării Rurale, susținut de Patronatul Investitorilor Autohtoni din România PIAROM și  Coaliția pentru Libertatea Comunicării și Comerțului – își desfășoară ediția a IV-a, 2020, joi, 26 noiembrie, în format online.

Forumul este definit ca „un eveniment de dezbatere internă în cadrul sectorului forestier, dar concomitent și un eveniment de dezbatere publică extinsă cu factori implicați/interesați, pe aspecte de politici și strategii legate de domeniul pădurilor și industriei lemnului”.

Tema centrală a ediției din acest an este „Rol central pentru lemnul provenit din păduri gestionate durabil în noua bioeconomie”.

Vor  fi abordate subiecte precum:

-Domeniul pădurilor, între realități, fapte și fake-news. Ce ne spun rezultatele Inventarului Forestier Național.

-Procedura de infringement pe domeniul pădurilor deschisă de Comisia Europeană. Ce politici trebuie inițiate de România ca răspuns la această procedură, în special pe linie de combatere a tăierilor ilegale, evaluare de mediu a amenajamentelor silvice și conservarea biodiversității, cu accent special privind proiectul SUMAL 2.0, între deziderat și aplicabilitate reală.

-Cum transformăm consumul de lemn de foc din problemă socială în oportunitate, prin creșterea eficienței energetice a utilizării resursei? 

-Rolul pădurilor și al industriilor bazate pe lemn din păduri gestionate durabil în noua bioeconomie. Contribuție esențială prin fixarea carbonului în păduri și produse din lemn, prin efect de substituție a altor produse cu amprentă ecologică mai mare. Sectorul pădure-industrii bazate pe lemn în contextul Green Deal.

-Principii pentru o nouă strategie pădure-lemn. Priorități și oportunități de finanțare a sectorului pădure-industrii bazate pe lemn în contextul Green Deal.

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva susține Forumul Pădurilor, Industriei Lemnului și Bioeconomiei

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva își afirmă susținerea pentru Forumul Pădurilor, Industriei Lemnului și Bioeconomiei (Eveniment: 26 noiembrie 2020- Forumul Pădurilor, Industriei Lemnului și Bioeconomiei), accentuând că „în cadrul dezbaterilor vor fi luate în discuție rolul pădurii și al industriei bazate pe lemn în contextul Pactului Verde European, folosirea conceptelor inovative bazate pe lemn ca resursă regenerabilă cu amprentă mică de carbon în conformitate cu cerințele Planului de Recuperare și Reziliență, evaluarea de mediu a amenajamentelor silvice și conservarea biodiversității, procedura de infrigement pe domeniul pădurilor deschisă de Comisia Europeană, soluții pentru creșterea eficienței energetice a lemnului pentru foc și principiile pentru o nouă strategie pădure-lemn și oportunitățile de finanțare a sectorului.

Pe agenda evenimentului sunt incluse intervenții din partea reprezentanților Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor și Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, administratorilor de păduri din România și mediului academic, iar dezbaterile vor fi moderate de Cătălin Constantin Tobescu, președintele Asociației Industriei Lemnului – Prolemn”.

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva reamintește în context că „administrează sustenabil 3,13 milioane hectare păduri aflate în proprietatea publică a statului român, aproximativ 48% din totalul pădurilor la nivel național și susține folosirea lemnului, resursa regenerabilă, ecologică și indispensabilă traiului zilnic, subliniind că un management durabil al pădurilor asigură accesul pe termen lung la această resursă”.

Studiu Deloitte: jumătate dintre consumatori consideră că noile experiențe digitale sunt un substitut satisfăcător pentru activitățile pe care le desfășurau înainte de pandemia de COVID-19

În timpul pandemiei de COVID-19, mai mult de opt din zece consumatori (82%) au încercat pentru prima dată cel puțin o activitate digitală, cum ar fi comandarea on-line a produselor alimentare, folosirea unei aplicații educaționale sau dedicate exercițiilor fizice, potrivit studiului Deloitte Global Marketing Trends 2021, și mai mult de jumătate dintre aceștia (53%) consideră că noile lor experiențe on-line sunt un substitut satisfăcător pentru activitățile pe care le desfășurau înainte de pandemie. Studiul evidențiază importanța extinderii ecosistemului digital al mărcilor, aproape o treime dintre respondenți spunând că derularea acestor activități într-un mediu digital a fost chiar o alternativă superioară experiențelor în persoană. Studiul a fost realizat la nivel global pe baza răspunsurilor a peste 2.400 de consumatori din Africa de Sud, China, Emiratele Arabe Unite, Marea Britanie, Mexic, Qatar, Regatul Arabiei Saudite și Statele Unite.

Contextul actual schimbă rapid comportamentul consumatorilor, care par să prefere canalele digitale, 66% afirmând că pandemia i-a făcut să aprecieze mai mult soluțiile tehnologice de calitate. Criza sanitară a contribuit nu numai la trecerea către tehnologiile digitale, ci și la crearea unui model pentru anii următori, conform rezultatelor studiului, 63% dintre respondenți declarând că vor continua să folosească mult mai des tehnologiile digitale chiar și după ce pandemia se va încheia.

„Brandurile se confruntă cu situații fără precedent și sunt nevoite să facă schimbări mai rapid decât oricând, căutând parteneriate în afara domeniilor lor tradiționale de activitate și folosind soluții digitale pentru a satisface noile nevoi ale clienților. În ultimele luni, colaborarea dintre mărci la nivel mondial a fost creativă și a depășit așteptările. Au existat parteneriate între bănci și cabinete de psihologie pentru a răspunde unor preocupări asociate problemelor financiare, între producători de echipamente medicale și companii din sectorul auto pentru a răspunde cererii, precum și între platforme de tehnologie și jucători din diferite industrii pentru a furniza servicii de telemedicină. Folosirea intensă a tehnologiei vine și cu provocări, cum ar fi menținerea interacțiunii fizice cu clienții, interacțiune care nu trebuie înlocuită de soluții digitale, ci doar sprijinită sau îmbunătățită, iar consecvența între misiunea si acțiunile brandului devine mai relevantă ca niciodată”, a spus Ruxandra Băndilă (foto), Director Marketing și Business Development, Deloitte România.

Studiul Deloitte Global Marketing Trends 2021 subliniază deschiderea consumatorilor față de mărcile care se concentrează pe îndeplinirea propriului obiectiv într-o perioadă de criză. Atunci când organizațiile au un scop clar definit, acțiunile lor au capacitatea de a modela atitudinile consumatorilor, aproape un sfert dintre respondenți susținând că acțiunile concertate le-au schimbat pozitiv percepția asupra mărcii, arată studiul. Mai mult, companiile cu obiective foarte clare pot influența comportamentul de cumpărare, unul din cinci consumatori menționând că acțiunile brandului i-au influențat în mod pozitiv decizia de cumpărare.

Contextul pandemiei de COVID-19 a evidențiat importanța unei relații bazate pe încredere între mărci și consumatori, potrivit studiului. Lipsa de încredere poate afecta brandul, două treimi dintre respondenți (66%) fiind la curent cu acțiunile negative întreprinse de companii în timpul pandemiei, cum ar fi creșterea prețurilor la articolele de bază, acțiuni care au făcut ca 25% dintre clienți să renunțe la unele mărci. Când vine vorba de confidențialitatea datelor, consumatorii manifestă mai degrabă lipsă de încredere în mărci, doar 21% dintre respondenți declarând că sunt de acord să-și împărtășească datele cu o organizație pentru a o ajuta să ia măsuri în contextul pandemiei.

Raportul concluzionează că principalele șapte tendințe globale în marketing pe care mărcile trebuie să se concentreze în 2021 pentru a construi relații mai solide cu clienții, cu angajații și cu societatea sunt: claritatea scopului, agilitatea crescută, menținerea experienței umane directe, întărirea încrederii, cooperarea nemijlocită cu consumatorii, dezvoltarea ecosistemelor și  păstrarea angajaților valoroși.

Deloitte Global Marketing Trends 2021 este rezultatul interviurilor cu respondenți din întreaga lume și își propune să descopere efectele tendințelor globale în domeniul marketingului într-un moment în care lumea se schimbă în mod imprevizibil. Rezultatele sunt disponibile aici.

CEC Bank lansează o versiune îmbunătățită a serviciului de Internet Banking

0

CEC Bank,  instituția financiară cu cea mai lungă tradiție și cea mai extinsă rețea teritorială din România, continuă să-și îmbunătățească serviciile bancare digitale prin lansarea unei noi platforme de Internet Banking.

„Serviciile bancare digitale reprezintă un pilon important al strategiei de dezvoltare a CEC Bank. CEC Bank este instituția bancară cu cea mai lungă tradiție din România, dar ținem pasul cu vremurile și avem planuri ambițioase de modernizare. Nu întâmplător, azi, în ziua în care CEC Bank aniversează 156 de ani, relansăm platforma de Internet Banking. Acest proiect vine în completarea inițiativelor de digitalizare care au fost deja lansate pe piață: platforma CEC_In care permite deschiderea conturilor online, fără deplasări la bancă, lansarea Apple Pay și Google Pay, autorizarea biometrică pentru ecommerce, plăți instant și integrarea cu ghiseul.ro. Lansarea noii platforme de Internet Banking este un pas necesar în direcția îmbunătățirii prezenței digitale a CEC Bank, în condițiile în care cererea pentru servicii bancare online a crescut în contextul pandemiei COVID-19”, a declarat Mugur Podaru, directorul Direcției Operatiuni la Distanță din cadrul CEC Bank.

Noua platformă de Internet Banking CEC-Online este disponibilă pentru toți clienții persoane fizice la adresa https://home.ceconline.ro/ și va funcționa în paralel cu vechea platformă în următoarele luni. Pentru autentificare, clienții persoane fizice vor utiliza același nume de utilizator și codurile generate de token-ul fizic si/sau eToken. Noua platformă are un design prietenos, în linie cu standardele momentului la nivel internațional, oferind acces rapid și sigur la serviciile bancare de zi cu zi. Clienții pot vizualiza non-stop situația financiară, detaliile conturilor, depozitelor și creditelor, pot seta limitele cardurilor, pot iniția transferuri și plăți, pot face schimburi valutare și pot constitui depozite și conturi de economii.

Pentru a încuraja utilizarea serviciilor online, CEC Bank oferă o serie de facilități pentru operațiunile realizate prin Internet și Mobile Banking: cursuri valutare mai avantajoase față de cele din unitățile teritoriale, dobânzi cu 0,10 puncte procentuale mai mari – până la 3,35% la cele pe 12 luni și comisioane reduse cu 60% față de cele de la ghișeu la plăți și transferuri.

Dezvoltarea noii platforme de Internet Banking s-a realizat pe parcursul a 12 luni, necesitând atât eforturi interne, din partea unei echipe multi-departamentale CEC Bank, cât și serviciile unor prestatori externi specializați.

În prezent, CEC Bank are circa 200.000 de utilizatori de servicii online, iar valoarea tranzacțiilor prin aceste canale s-a dublat față de anul trecut.

More Than You Expect: POCO lansează noua „bestie” pentru distracție, POCO M3

POCO a devenit brand independent la nivel global odată cu lansarea ultimului smartphone de buget care este dotat cu o cameră de top, o baterie de 6,000mAh și ecran FHD+

Bazându-se pe pe renumita sa gamă de telefoane inteligente, POCO Global și-a anunțat astăzi independența, precum și lansarea noului smartphone entry-level POCO M3. Dotat cu o cameră triplă de 48MP, o baterie de 6,000mAh, un ecran performant FHD+ și un procesor Qualcomm® Snapdragon™ 662, POCO M3 este următorul smartphone pentru tineri. 

POCO M3 marchează debutul global al seriei M: o incursiune a brandului într-o categorie complet nouă. Noua gamă de produse se bazează pe succesul POCO la nivel global și concurează cu linia de telefoane flagship din seria F, precum și cu seria X, aflată în categoria mid-range. În acest mod, brandul își propune să se adreseze unei noi categorii de iubitori ai tehnologiei.

Independența brandului POCO

Cu ocazia acestei lansări, POCO Global intră într-o nouă etapă ca un brand de sine stătător. Această etapă semnificativă a fost posibilă cu sprijinul fanilor din întreaga lume, care au ajutat brandul să obțină realizări remarcabile încă de la debutul POCO F1, în anul 2018:

  • Brandul a intrat în peste 35 de piețe globale în doar trei ani;
  • POCO F1 a înregistrat peste 2,2 milioane de unități livrate*;
  • În total, brandul a vândut peste 6 milioane* de telefoane POCO în întreaga lume.

„Aceste rezultate extraordinare subliniază susținerea totală a utilizatorilor pentru filosofia POCO  – «tot ceea ce ai nevoie, nimic din ceea ce nu îți trebuie» – și vom face tot posibilul pentru a le oferi fanilor noștri tehnologie inovativă”, a declarat Kevin Qiu, Head of POCO Global.

„Filosofia POCO reprezintă starea pe care ne-o dorim cu toții – să ne simțim atutentici și siguri pe noi. Ca un brand independent și nou, vrem să livrăm în continuare tehnologia care contează într-o lume în permanentă dezvoltare.”