Dezbaterile trebuie încurajate, putând fi modalitatea optimă prin care se pot afla informații direct din piață, iar apoi se pot oferi țării legi corecte. Acesta a fost mesajul Președintelui Comisiei de Buget din Camera Deputaților, Sorin Lazăr (foto), în deschiderea evenimentului de lansare a Coaliției pentru Libertatea Comerțului și a Comunicării (CLCC). Acesta a fost organizat marți, 11 noiembrie, la Palatul Parlamentului, în parteneriat cu Comisia pentru Buget din Camera Deputaților.”Mediul de afaceri trebuie sprijinit și încurajat. Mai mult, oamenii de afaceri trebuie să nu fie încurcați cu o suprareglemnetare, care nu va ajuta pe nimeni. Reglementarea trebuie să fie simplă și corectă”, a mai spus deputatul Lazăr. Aproape 2.000 de companii cu capital român și străin din diverse domenii – bunuri de larg consum, energie, ospitalitate, comerț, media, publicitate etc.- cu o cifră de afaceri cumulată de aproximativ 50 miliarde de lei și peste 36.000 de angajați, s-au grupat în cadrul Coaliției pentru Libertatea Comerțului și a Comunicării (CLCC) pentru a contribui la crearea unui cadru fiscal și legislativ predictibil și echilibrat. Membrii CLCC consideră că libertatea economică, libertatea comerțului și libertatea comunicării sunt fundamentale, iar consultările publice stau la baza unei societăți democratice. Coaliția pledează pentru stabilitate și predictibilitate legislativă, precum și pentru reglementări echilibrate și necesare, nu intempestive sau excesive. „Credem că, în elaborarea politicilor publice, decidenții politici trebuie să ia în considerare toate opiniile și datele disponibile, inclusiv expertiza agenților economici. CLCC susține accesul liber la produsele legale, a căror calitate este garantată de identitatea de marcă și de reputația companiilor membre ale Coaliției”, a declarat Constantin Rudnițchi, director executiv al Coaliției pentru Libertatea Comerțului și a Comunicării. CLCC a pornit ca un demers necesar în contextul apariției unor inițiative legislative care urmăresc supra-reglementarea anumitor sectoare și industrii, într-un mod nejustificat și fără consultări ale mediului de afaceri. Un exemplu recent este proiectul de hiper-reglementare în domeniul tutunului (L443/2019) care prevede, printre altele, interzicerea expunerii produselor din tutun în cele peste 70.000 de magazine din România care comercializează țigarete. Limitarea comerțului cu produse din tutun și ascunderea pachetelor sub tejghea va determina reducerea cifrei de afaceri și a profitului magazinelor și producătorilor, creșterea cheltuielilor și pierderea de locuri de muncă și va alimenta piața neagră.Alte exemple de inițiative de același tip respinse sau în dezbatere: interzicerea publicității la medicamente; interzicerea comercializării băuturilor carbogazoase către minorii cu vârsta sub 16 ani; etichetarea produselor alimentare procesate, pentru reducerea riscului de boală cardiovasculară etc. În plan internațional, avem de asemenea, exemple extreme: taxarea cărnii roșii sau a produselor cu grăsimi, inclusiv brânza, interzicerea foie gras etc.Coaliția a atras rapid membri din întregul sector al bunurilor de larg consum și nu numai, îngrijorați de tendința reglementatorilor de a lua de pe-o zi pe alta măsuri care pot îngenunchia mediul de afaceri fără nicio consultare cu cei direct vizați.
Ținând cont de aceste realități alarmante, reprezentanții Coaliției pentru Libertatea Comerțului și a Comunicării solicită membrilor Parlamentului României să trateze cu maximă seriozitate și responsabilitate orice pachet de măsuri legislative care poate destabiliza un întreg lanț de afaceri legitime.Coaliția pentru Libertatea Comerțului și a Comunicării urmărește asigurarea unui mediu de afaceri competitiv și corect, astfel încât companiile să poată investi și dezvolta, plătind în continuare salariile a milioane de români și contribuind la dezvoltarea întregii comunități.
***Despre Coaliția pentru Libertatea Comerțului și a Comunicării· Coaliția pentru Libertatea Comerțului și a Comunicării (CLCC) reunește aproape 2.000 de companii, cu o cifră de afaceri cumulată de aproximativ 50 de miliarde de lei și un număr total de angajați de peste 36.000. Mai multe detalii despre CLCC găsiți pe pagina web a Coaliției, www.clcc.ro
· Coaliția pentru Libertatea Comerțului și a Comunicării cuprinde companii din FMCG, industria ospitalitații, distribuitori engros, retaileri, mici comercianți, reprezentanți ai HoReCa, agenții de publicitate și comunicare, dar și ONG-uri.
· Obiectivul Coaliției pentru Libertatea Comerțului și a Comunicării este asigurarea unui mediu de afaceri competitiv și corect, astfel încât companiile să poată investi și dezvolta, plătind în continuare salariile a milioane de români și contribuind la dezvoltarea întregii comunități.
Sorin Lazăr, Președintele Comisiei de Buget din Camera Deputaților: ”Mediul de afaceri trebuie sprijinit și încurajat”
Studiu privind calitatea vieții și bunăstarea socială: România coboară pe locul 45 în clasamentul mondial
România ocupă locul 45 din 149 de țări, fiind depășită de toate celelalte state membre ale Uniunii Europene în studiul Indicele de Progres Social 2019,privind calitatea vieții și bunăstarea socială, realizat de organizația nonprofit Social Progress Imperative cu sprijinul Deloitte.România coboară astfel o poziție față de anul trecut și se regăsește, conform scorului înregistrat, în rândul țărilor din a treia categorie din clasament, după Argentina,Bulgaria și Mauritius.
Indicele de Progres Social (IPS) măsoară calitatea vieții și bunăstarea socială a cetățenilor din 149 de țări, în baza analizei a trei dimensiuni principale. Metodologia presupune acordarea unui punctaj pentru elementele încadrate în categoria nevoilor de bază – și anume hrană și îngrijire medicală de bază, apă și salubritate, locuință și siguranță personală -, pentru cele care țin de bunăstare– accesul la educație de bază, accesul la comunicații și informații, sănătatea și bunăstarea, calitatea mediului – și pentru elementele care țin de oportunități – drepturile personale, libertatea personală și de alegere, incluziunea, accesul la educație avansată.În baza punctajului acordat,țările din clasament sunt grupate în șase categorii, în mod descrescător.
„În ciuda unei creșteri economice stabile, printre cele mai mari din Europa, a creșterii puterii de cumpărare și a scăderii șomajului la un minim istoric, România a înregistrat, în ultimul an, o ușoară scădere a indicelui privind calitatea vieții și bunăstarea socială. Cu o serie de capitole la care înregistrăm punctaje modeste, cum ar fi sănătatea, accesul la educație de bază, apa și salubritatea, devine evident și din această perspectivă că, pentru a genera progres social, resursele publice trebuie dirijate spre investiții care generează dezvoltare economică și implicit creșterea nivelului de trai”, explică Alexandru Reff , Country Managing Partner, Deloitte Româniași Moldova.
Analiza dedicată României din cadrul studiului subliniază punctele slabe și punctele forte ale țării noastre în comparație cu alte 15 state care înregistrează un PIB pe cap de locuitor similar. Coordonatele la care România a obținut cele mai slabe punctaje sunt serviciile de apă și de salubritate (locul 83),sănătatea și bunăstarea (locul 74) și accesul la educație de bază (locul 73). Printre coordonatele la care țara noastră a obținut cel mai bun punctaj se află siguranța personală (locul 36), calitatea mediului (locul 40), hrana și îngrijirea medicală de bază (locul 47), drepturile personale (locul 48).
Norvegia se menține în poziția de lider
- În 2019, pe primele locuri în clasament sunt Norvegia, Danemarca și Elveția, iar pe ultimele, Ciad, Sudanul de Sud și Republica Centrafricană.
- Statele membre ale Uniunii Europene, cu excepția Bulgariei și a României, se găsesc în primele două categorii de țări din clasament, având un nivel ridicat al calității vieții.
- Dintre statele din regiunea Europei Centrale și de Est, cel mai bun loc este ocupat de Slovenia (21), fiind urmată de Cehia (24), Estonia (25), Lituania (32), Polonia (33), Slovacia (35), Letonia (36), Croația (38), Ungaria (39), Bulgaria (43) și România (45).
Imaginea de ansamblu a schimbărilor indicelui în timp
137 din cele 149 de țări cuprinse în analiză au cunoscut o îmbunătățire privind calitatea vieții și bunăstarea socială în perioada 2014-2019, deși nu există a evoluție unitară a celor 12 coordonate evaluate.
- Indicele global cumulat raportat la populație a crescut de la 62,16 din 100 în 2014, la 64,47în 2019.
- Din 2014 până în prezent, coordonatele care s-au îmbunătățit la nivel global sunt accesul la informații și comunicații, accesul la educație avansată, apă și salubritate, adăpost, nutriție și servicii medicale de bază, calitatea mediului, libertate și alegeri personale și sănătate și bunăstare.
- Nivelul global al drepturilor personale a scăzut de-a lungul celor șase ani analizați cu 4,17 puncte, în urma evoluției sale negative în 77 de țări din cele 149 din clasament.
- Printre cele mai stabile coordonate se află incluziunea socială, accesul la cunoștințe de bază șisiguranța personală.
- Printre țările care au înregistrat cel mai mare declin privind indicele de progres social se numără Statele Unite ale Americii, Nicaragua, Sudanul de Sud și Brazilia.
Rezultatele globale sunt disponibile aici, iar rezultatele detaliate pentru România pot fi văzute aici.
Deloitte furnizează la nivel global servicii de audit, consultanță, servicii juridice, consultanță financiară și managementul riscului, servicii de consultanță fiscală și alte servicii adiacente către clienți din sectorul public și privat provenind din industrii variate. Patru din cinci companii prezente în topul Fortune Global 500® sunt clienți Deloitte, prin intermediul rețelei sale globale de firme membre care activează în peste 150 de țări și teritorii, oferind resurse internaționale, perspective locale și servicii de cea mai înaltă calitate pentru a aborda provocări de business complexe. Obiectivul Deloitte este să creeze un impact vizibil în societate cu ajutorul celor 312.000 de profesioniști ai săi.
Deloitte România este una dintre cele mai mari companii de servicii profesionale din țara noastră și oferă, în cooperare cu Reff & Asociații SCA, servicii de audit, de consultanță fiscală, servicii juridice, de consultanță în management și consultanță financiară, servicii de managementul riscului, soluții de servicii și consultanță în tehnologie, precum și alte servicii adiacente, prin intermediul a peste 1.700 de profesioniști.
Inflația coboară la 3,4%
Cu 3,40%, indicele anual al preţurilor de consum a coborât la cea mai redusă valoare din luna ianuarie încoace, deși rezultatul lunar a fost unul relativ slab, cu o majorare a prețurilor de 0,43% în raport cu luna precedent, potrivit Curs de guvernare.ro.
Influenţa cea mai importantă în sensul creșterii prețurilor a venit pe segmentul preţurilor volatile, din partea legumelor (+2,24% per total și +7% în cazul cartofilor) și fructelor (+2,23%, cu o evoluție divergentă între cele din producția internă, +4,84%, și cele din import, -0,34%). A treia componentă, ouăle, s-au scumpit și ele cu 2,20%.
Totodată, au început să crească prețurile la îmbrăcăminte (+0,62%) și la încălțăminte (+1,18%), efectul cumulat fiind similar cu cel de pe segmentul sezonier al legumelor. S-au scumpit destul de vizbil și combustibilii (+0,62%), care au mai adus și ei o influență de 0,05 puncte procentuale la indicele general, dincolo de efectul indirect asupra celorlalte mărfuri.
În același timp, cea mai redusă o regăsim pe segmentul serviciilor (+0,25%), cu valori peste media sectorială la cinematografe, teatre, muzee, cheltuieli cu învățământul și turismul (+0,74%), restaurante, cafenele și cantine (+0,35%), igienă și cosmetică (+0,33%), îngrijire medicală (+0,32%) și telefon (+0,31%).
Aplicația OLX preia un startup online
Grupul OLX, care deține site-ul de vânzări cu același nume ce operează și în România, a anunțat, luni, că preia, pentru o sumă imensă, un startup online german, care realizează o afacere foarte utilă pe piața auto: cumpără mașini second hand, le verifică și le revinde la licitație către dealeri înscriși în rețeaua sa, scrie Hotnews.ro.
OLX spune că plătește 400 de milioane de dolari pentru a prelua controlul asupra startup-ului berlinez Frontier Car Group (FCG), care promite să „revoluționeze comerțul cu mașini la mâna a doua”.
În anul 2018, OLX mai investise 89 de milioane de dolari în FCG. Firma a preluat recent un startup american similar, WeBuyAnyCar, iar acum ambele companii operează împreună în America Latină, Asia, precum și în Polonia. FCG poate aduce un plus de siguranță în comerțul cu mașini second hand, unde principala problemă o reprzintă unii dintre „samsarii” care vând autoturisme cu defecțiuni majore, cosmetizate astfel încât să-i păcălească pe amatorii de chilipiruri neexperimentați.
În același timp, OLX este o platformă de vânzări online fondată în anul 2006, care operează în circa 45 de țări, printre care și România. OLX este înglobată în prezent în compania Prosus, în care fondul de investiții sud-african Naspers și-a grupat principalele afaceri de comerț online, pentru a le lista la bursă.
Aproape 31.000 de locuri de muncă vacante la nivel național
Angajatorii români
oferă, luni, la nivel național, 30.986 locuri de muncă, 56% fiind destinate
persoanelor cu studii liceale, postliceale și profesionale, informează Agenția
Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM).
La nivel național, cele mai
multe locuri de muncă sunt oferite pentru muncitor necalificat la asamblarea,
montarea pieselor (2.024), lucrător comercial (1.916), agent de securitate
(1.617), manipulant mărfuri (1.038), muncitor necalificat în industria
confecțiilor (992), vânzător (888), ucenic (871), lăcătuș mecanic (832),
confecționer asamblor articole din textile (710), casier (647), conform datelor
Profit.ro.
De asemenea, din cele 30.986 de locuri de muncă vacante
declarate de angajatori la agențiile pentru ocuparea forței de muncă, 1.845
sunt destinate persoanelor cu studii superioare (inginer în diferite domenii de
activitate, programator, manager, medic, contabil etc), 17.432 pentru
persoanele cu studii liceale, postliceale, profesionale, restul locurilor de
muncă fiind destinate persoanelor cu studii primare/gimnaziale sau fără studii.
Analiză Frames: Efectele falimentului RADET. Ce trebuie să facă Primăria Capitalei, ANRE și Guvernul
Pentru 1,2 milioane de bucureșteni, cei racordați la RADET, intrarea regiei în faliment anunță o iarnă cu iz siberian. Deja avariile se țin lanț, iar perspectivele sunt dintre cele mai pesimiste. Potrivit unei analize Frames, fără intervenția urgentă a Primăriei, ANRE și a Guvernului Orban, se poate ajunge la un blocaj total, cu consecințe economice și sociale extrem de grave. Experții companiei de consultanță au realizat o radiografie a măsurilor urgente pe care autoritățile trebuie să le ia, după falimentul RADET.
Prin constatarea falimentului RADET, nu se pune problema sistării furnizării agentului termic pentru Capitală, spun analiștii Frames. Din punct de vedere juridic însă, va urma o perioadă extrem de încinsă, asta pentru că legislația este interpretabilă.
Pe de o parte, Ordinul ANRE nr. 122/2013 prevede că contractul cadru de vânzare-cumpărare energie termică încetează de la data intrării în faliment a RADET, însă în Regulamentul pentru acordarea licenţelor în domeniul serviciului de alimentare centralizată cu energie termică, există o prevedere care afirmă că ,,în timpul sezonului rece, operaţiunile de suspendare ori de retragere a unei licenţe sunt permise doar cu avizul favorabil al autorităţii administraţiei publice locale care are atribuţii privind asigurarea continuităţii serviciului public de alimentare cu energie termică la nivelul unităţii administrativ-teritoriale, potrivit legii’’.
Potrivit analiștilor de la compania de consultanță Frames, ,, Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) va trebui, astfel, să intervină de urgență și să clarifice această speță, oferind RADET posibilitatea de a lucra în continuare cu ELCEN, chiar dacă e în faliment. Cel mai probabil, ELCEN va alegesoluția comenzii zilnice, cu plata în avans a energie livrate. Asta mai cu seamă că contul ESCROW va fi închis, iar încasările RADET se vor face în contul de insolvență’’.
În plus, conform legislației în vigoare, continuarea furnizării de energie termică către RADET va trebui aprobată de Adunarea creditorilor RADET (unde ELCEN deține 96,68%) și avizată de judecătorul sindic. Acesta va putea să ia act de ea sau să dispună măsuri corective care să nu susțină continuarea activității RADET.
UN NOU CONTRACT DE FURNIZARE
Potrivit analiștilor Frames, dincolo de măsurile de urgență, cert este că ELCEN va urma să încheie un nou contract pentru vânzarea de energie termică direct cu Primăria Municipiului București, care va trebui să își asume această activitate, cel mai probabil prin intermediul companiei municipale Termoenergetica, care va prelua patrimoniul și activitatea RADET.
Contractul va trebui însă să poarte obligatoriu girul Consiliului General al Municipiului București.
Vestea cea mai bună este că, odatăcu noul contract, se va elimina considerabil riscul de neplată, urmând ca termenul de scadență, prevăzut acum la 90 de zile, se fie înlocuit cu cel reglementat de ANRE 15 zile + 30 de zile termen de grație.
Primăria va fi presată, cel mai probabil, să plătească în avans pentru gazele naturale furnizate de ROMGAZ.
CE SE ÎNTÂMPLĂ CU DATORIILE
Fără o sursă de finanțare sigură, RADET a acumulat datorii după datorii și, acum, a ajuns în faliment. În prezent, datoriile istorice către ELCEN au ajuns la 3,83 miliarde de lei, iar Electrocentrale București a fost nevoită să intre în insolvență din cauza blocajului financiar.
Potrivit analizei Frames, încheierea unui nou contract pentru furnizarea de agent termic pentru Capitală va lămuri, în mare parte, și problema datoriilor.
După falimentul RADET, Primăria va fi pusă, cel mai probabil, în situația de a plăti, chiar în avans, facturile pentru energia termică, măsură care vaduce la evitarea acumulării unor noi datorii.
,,Un nou contract de furnizare va prevedea, în mod clar, obligațiile Municipalității în privința facturilor de energie termică și se va evita, astfel, în viitor, acumularea de datorii și intrarea părților implicate în insolvență sau faliment. Cel mai probabil vor fi prevăzute și sancțiuni pentru încărcarea termenilor contractuali’’, afirmă analiștii.
În plus, ELCEN își va păstra dreptul de a-și recupera datoria de 3,8 miliarde de lei de la PMB. Mai mult, compania își va consolida dreptul de a solicita ANAF rambursarea TVA, în valoare de 550.000.000 lei, pentru această creanță.
Pentru a se evita întârzierile de plată față de furnizorii de gaze naturale, ELCEN va putea, de asemenea, să încheie cu aceștia convenții de cesiune prin care se pot cesiona drepturile ELCEN de rambursare TVA.
Dincolo de stabilirea unui nou calendar de plăți, creanța curentă care va fi înscrisă în tabelul suplimentar va fi sub valoarea de 300.000.000 lei, fiind evitată majorarea acesteia pentru fiecare zi de întârziere cu 3.000.000 lei.
GUVERNUL TREBUIE SĂ INTERVINĂ
Dincolo de disputa juridică privind datoriile dintre ELCEN și RADET, ce va fi tranșată în instanță, cert este că rețeaua de termoficare a Bucureștiului se degradează constant, iar investițiile majore de reabilitare, absolut esențiale, întârzie, afirmă analiștii de la Frames.
RADET a anunțat, recent, că au fost încheiate patru acorduri cadru pentru înlocuirea ţevilor, dar şi contracte în valoare de 150 de milioane lei pentru materiale şi reparaţii.
,,Raportați la cei peste 4000 de kilometri de conducte, planurile sunt infime. Necesarul de investiții în sistemul de termoficare al Bucureștiului este de peste 3 miliarde de euro. Numai în cazul ELCEN este nevoie de investiții de peste 515 milioane de euro în retehnologizarea și refacerea CET-urilor, pentru a respecta standardele impuse de legislația europeană’’, declară, anterior, Adrian Negrescu, managerul Frames.
În condițiile în care Municipalitatea s-a dovedit incapabilă, până în prezent, să atragă fondurile europene necesare refacerii sistemului de termoficare al Capitalei, analiștii afirmă că este de datoria noului Guvern Orban să își treacă această problemă pe lista priorităților.
,,Preluarea de către Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri a C.T.E Grozavesti, C.T.E. Bucuresti Vest, C.T.E. Bucuresti Sud, C.T.E. Progresu si a Uzinei de reparații, ar putea debloca angajarea de fonduri europene. Spre exemplu, la CTE București Sud, este nevoie de investiții pentru reducerea emisiilor de noxe de la 200 mg/Nmc (cazanul 2) respectiv 350 mg/Nmc (la cazanele 3 și 4) la 100 mg/Nm3, și asta până la 31 decembrie 2020. La fel și la CTE Progresu, unde emisiile de noxe de la cazanele nr. 2, 3 și 4(IA1) sunt duble față de standardele prevăzute de Directiva 2010/75/UE și Legea 278/2013.
Sunt necesare investiții și în modernizarea instalațiilor de ardere la cazanele nr. 1 și 2 din CTE Grozăvești, cazanele nr. 5 și 6 și CAF-urile nr. 1, 2, 3, 4 din CTE București Sud, cazanul nr. 2 și CAF-urile nr. 6, 7 din CTE București Vest, CAF – urile nr. 1, 2, 3 din CTE Progresu’’, arată analiza Frames.
Potrivit analiștilor, dincolo de focusul pe fondurile europene, Guvernul ar trebui să intervină și în modificarea legislației, pentru a evita, pe viitor, astfel de situații.
,,Dincolo de necesara instituire a unui mecanism de supraveghere și control de către ANRE, este absolut necesar de exemplu, stabilirea unei sancțiuni aplicabile autoritățile administraţiei publice locale care nu efectuează plata sumelor către furnizorii de energie termică potrivit programului aprobat prin buget. Este, de asemenea, necesară modificare/completare a prevederilor art. 52 alin. (1) din OG nr. 36/2019 în sensul de a obliga unitățile administrativ-teritoriale să își bugeteze și să plătească in anul următor pentru anul precedent pierderile induse de prestarea serviciilor publice de producţie, transport, distribuţie şi furnizare a energiei termice pentru populaţie în sistem centralizat, înregistrate de operatorii economici din subordinea autorităţilor administraţiei publice locale’’, se mai spune în analiza Frames.
CEA MAI DIFICILĂ IARNĂ DIN ULTIMII 10 ANI
Compania de consultanță afirma, recent, într-un studiu privind situația rețelei de termoficare din Capitală, că iarna lui 2019 se anunță a fi una extrem de dificilă. Dincolo de prognozele meteo alarmiste, marea problemă o reprezintă rețeaua de termoficare care a ajuns la un nivel de degradare fără precedent în ultimii 30 de ani.
A doua cea mai extinsă rețea de termoficare urbană din lume, după Moscova, cu peste 950 de kilometri de rețea primară, 2.900 km de rețea secundară și peste 1.000 de puncte și module termice, se află în prezent într-o situație critică.
Potrivit analizei Frames, mai mult de 80% din conductele termice ale RADET au o vechime de peste 25 de ani și trebuiau, de acum 10 ani, să fie înlocuite. Astfel s-a ajuns ca, aproape zilnic, multe dintre ele să crape, iar răcirea vremii și începerea furnizării căldurii vor accentua acest fenomen.
,,Iarna trecută au fost peste 3500 de avarii și zeci de mii de bucureșteni au înghețat în case. În condițiile unei subfinanțări cronice, cei de la RADET abia dacă au reușit în acest an să schimbe câteva dintre conducte și să repare o parte din rețea. O parte infimă, de numai câteva procente’’, arată analiza Frames.
O dovadă că rețeaua de termoficare a ajuns într-un punct critic o reprezintă situația apei de adaos, cea care asigură presiunea necesară pentru ca apa caldă și căldura să ajungă în apartamentele bucureștenilor.
ELCEN a ajuns în situația de a pompa aproape 2000 de tone/oră, în condițiile în care în 2016 cantitatea nu depășea 1200 de tone. În 2017, pentru a menține presiunea în conducte, ELCEN a crescut nivelul la 1600 de tone, iar în 2018 s-a ajuns la 2000 de tone.
Statisticile ELCEN arată că presiunea din conductele tur în sezonul de iarnă a scăzut progresiv de la valori de 8 – 9 bari la 3,5 – 4 bari și debitul de apă de adaos a crescut progresiv de la valori de 800 t/h la 2600 t/h.
Creșterea volumului de apă de adaos atrage o degradare și mai mare a rețelei de termoficare, pentru că vine însoțită de reactivi chimici care corodează conductele și limitează debitele de agent termic livrate. În plus, peste nivelul de 2000 de tone/h se intră într-o zonă periculoasă, existând riscul de avarii majore.
Bosch, investiţie nouă de 7 milioane euro la Blaj
Liderul global în tehnologii şi servicii Bosch a finalizat şi a deschis o nouă investiţie (peste șapte milioane de euro) la fabrica din Blaj: o clădire de birouri şi laboratoare de testare, 5.700 mp, 250 de angajați.
La inaugurare, Alexander Firsching, directorul comercial al fabricii Bosch din Blaj, a subliniat: „Conceptul de amenajare a clădirii, care oferă condiţii de muncă inspiraţionale, este extraordinar, pentru că permite noi forme de cooperare, mai deschise şi mai conectate. În plus, luăm în considerare ca pe viitor să amenajăm o zonă care să permită angajaţilor posibilitatea de a se deconecta prin câteva exerciţii fizice, atât de utile pentru sănătate”.
Directorul tehnic Dirk Arnold a adăugat: „Conceptul noii clădiri de birouri oferă un nivel ridicat de colaborare, având în vedere condiţiile de muncă dinamice pe care le oferă. Interacţiunea rapidă accelerează procesele, creşte calitatea, designul atractiv al spaţiului de lucru fiind un plus pentru angajaţii noştri. Această nouă clădire esteun pas important în dezvoltarea fabricii Bosch din Blaj, fiind un angajament pentru viitorul Bosch în România şi în Blaj”.
Este de reamintit că „Bosch produce la Blaj componente pentru industria auto, precum senzori de viteză a roților, senzori de turație a arborelui cotit, senzori și componente electronice pentru grupul motopropulsor. Tot la Blaj, Bosch implementează soluții de industrie 4.0, cum ar fi sistemele de monitorizare a producției și soluțiile inteligente pentru sudura cu laser. Drept recunoaștere a calității produselor sale, fabrica din Blaj va deveni, începând cu anul 2020, unitatea de producție coordonatoare a Bosch pentru senzorii de detonație, la nivel global. De asemenea, fabrica Bosch din Blaj este una dintre cele trei fabrici Bosch din Europa unde sunt produși senzori NOx, senzori care reprezintă o parte din inovația revoluționară a companiei în tehnologia diesel”.
În domeniul educaţiei şi formării profesionale la Blaj, Bosch dezvoltă învăţământul dual cu Liceul Tehnologic „Timotei Cipariu”, prin dotarea atelierelor cu echipamente de top şi pregătire adecvată, asigurarea elevilor de rechizite, echipament de lucru, posibilitatea de a-şi continua studiile în cazul în care doresc să obţină diploma de bacalaureat, prioritate la angajare, precum şi susţinere de ordin social prin bursă adăugată bursei de stat, masă de prânz, transport gratuit, acces la servicii medicale.
Conferință de educație pentru ştiință la Măgurele
Pe platforma fizicii de la Măgurele (foto ELI-NP) se va desfășura în perioada 6-8 decembrie 2019 a treia ediție a Conferinței Naționale a Comunității ,,Educație pentru Știință”, eveniment organizat în parteneriat de Universitatea din București, Institutul de Fizică și Inginerie Nucleară „Horia Hulubei”, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului, Universitatea „Babeș Bolyai” din Cluj-Napoca, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava, Universitatea Maritimă din Constanța. Conferinţa este deschisă cadrelor didactice de ştiinţe din învăţământul preuniversitar primar și secundar (matematică, fizică, chimie, biologie, geografie, informatică, tehnologii), studenților care se pregătesc pentru cariera didactică, universitarilor, cercetătorilor în educaţie, membrilor organizaţiilor care desfăşoară programe educaţionale, decidenţilor, tuturor persoanelor interesate de dezvoltarea unui învăţământ de calitate în domeniul STEM. Vor fi dezbătute aspecte privind educația STEM, carierele viiitorului, practici pedagogice inovative. Vor avea loc sesiuni plenare, ateliere, mese rotunde, prezentări de proiecte și lucrări științifice, vizite la institutele de cercetare de pe platforma Măgurele. Evenimentul se va desfăşura la Biblioteca Națională de Fizică de la Măgurele.
Organizatorii conferinței au lansat apelul de înscriere pentru participanți, fiind așteptați profesorii din mediul preuniversitar, profesori consilieri și profesori universitari. Înscrierea se face în perioada 8-17 noiembrie. prin completarea formularului de înscriere care poate fi accesat la http://cnces.educatiepentrustiinta.ro/ro/inscriere.
Organizatorii anunţă că „pun la dispoziția participanților un număr limitat de burse integrale și parțiale, care constau în sprijin financiar pentru acoperirea cheltuielilor de deplasare, de cazare și de masă. Pentru informații suplimentare privind procesul de selecție și tipul de sprijin financiar pentru care sunt eligibili participanții pot fi consultate informațiile de pe website-ul dedicat conferinței”.
Piața spot al gazelor naturale a scăzut sub prețul reglementat
Piața SPOT a gazelor naturale din România operată de BRM a înregistrat, în data de 07.11.2019, cel mai redus preț al ultimelor 6 luni, respectiv 59 lei/MWh. Astfel, prețul pe piața spot al gazelor naturale a scăzut sub prețul reglementat de 68 de lei, cunoscând o evoluție net descrescătoare în ultima perioadă.
Pe platforma SPOT (produse termen scurt), prețul mediu ponderat al lunii Noiembrie a fost de 65,38 lei/MWh, preț substanțial mai mic decât cel obținut in Octombrie, respectiv 91,46 lei/MWh. Prețurile pe platforma SPOT în luna Noiembrie au variat între 59 de lei/MWh și 96,1 lei/MWh.
Pe platforma GasForward (produse termen mediu si lung), prețurile au variat între 87 si 123 lei/MWh. Prețurile apropiate de pragul de 90 de lei (prețuri mult mai mici decât cele obținute in perioada anterioară) au rezultat din activele livrate în luna Noiembrie (activele de tip WEEK).
Așadar, putem observa o scădere considerabilă a prețului pe piața de interes public al tranzacționării de gaze naturale, care se poate datora atât temperaturilor ridicate, dar si stabilizarii preturilor ca urmare a previzionarii anularii efectelor nefavorabile ale OUG 114/2018.
Despre BRM: Bursa Romana de Marfuri este o companie privata de interes public, infiintata in noiembrie 1992, prima sedinta de tranzactionare avand loc in data de 10 decembrie 1992. In prezent, activitatea BRM este reglementată de Legea nr. 357/2005 privind bursele de mărfuri si de Legea nr.297/2004 privind piata de capital. BRM organizeaza mai multe tipuri de piete de interes public, activitatea principala fiind axata pe Piata la disponibil si Piata licitatiilor. Pe Piata la disponibil se tranzactioneaza in ringurile bursiere: gaze naturale, energie electrica, produse petroliere, carbune, procesare combustibili, certificate CO2, marfuri generale, materiale de constructii, legume, fructe, cereale. In anul 2007, BRM a emis in premiera pentru piata romaneasca primele cotatii la produse petroliere, iar la finalul anului 2013 a emis primele cotatii la cereale. Pe Piata licitatiilor se deruleaza proceduri de achizitii, vanzari, inchirieri, BRM fiind cel mai important consultant in domeniul achizitiilor publice de produse, servicii si lucrari pentru orice tip de autoritate contractanta. Activitatea BRM se desfasoara la sediul central din Bucuresti si prin reteaua teritoriala care numara 20 terminale.
ACCESUL LIMITAT LA ÎNGRIJIRE MEDICALĂ ÎNCURAJEAZĂ APARIȚIA BOLILOR CRONICE ÎN ROMÂNIA
Monitorul Social, proiect al Friedrich-Ebert-Stiftung România, lansează un nou infografic despre accesul la serviciile sistemului de sănătate din România.
Conform Institutului Național de Statistică, jumătate de milion de români au renunțat la a mai obține îngrijire medicală în 2018 întrucât consideră că nu-și mai permit acest lucru. Această situație nu a survenit pentru prima dată anul trecut, decenii de acces limitat la îngrijire medicală de calitate ducând în prezent la o situație generală de sănătate deficitară: un locuitor al României din cinci are o problemă cronică de sănătate sau o invaliditate.
