Creatorilor români de proiecte care îmbină arta și tehnologia li se adresează apelul lansat de Festivalul de artă digitală și muzică electronică Clujtronic. Obiectivul îl reprezintă încurajarea sectorului cultural „înspre dezvoltarea și extinderea în sfera digitală, atât de importantă în contextul actualei pandemii”.

Inițiatorii anunță că „cele 3 proiecte câștigătoare vor primi fiecare un grant pentru dezvoltarea și implementarea proiectului artistic, care va fi prezentat în cadrul festivalului în 2-4 octombrie 2020”, cu subliniarea că „apelul vizează proiecte de artă digitală din domeniile: instalații multimedia interactive, artă vizuală digital, expoziție de artă în realitate augmentată, artă performativă care utilizează tehnologii digitale”.

Clujotronic este definit ca „o platformă de promovare a artiștilor din sfera new media, oferind un spațiu de întâlnire și fuziune între artă și tehnologie. Organizat de către Institutul Francez din România la Cluj-NapocașiCentrul Cultural German din Cluj, acest eveniment aduce împreună artiști și specialiști francezi, germani și români în fața unui public plin de curiozitate și dinamic, care reunește anual aproximativ 3000 de participanți. A 9-a ediție va avea loc în perioada 2-4 octombrie 2020 la Muzeul de Artă din Cluj-Napoca”. Înscrierea se face prin acest formular. Termenul limită de aplicare, 15 iulie 2020. Detalii, pe site-ul Institutului Francez Cluj-Napoca și pe site-ul Centrului Cultural German Cluj.

Cosiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR) face o analiză pe baza proiectatelor modificări în Parlament ce ar urma să fie aduse legii dialogului social:

„Având în vedere necesitatea consultării reale și valorificării poziției părții patronale, pentru o reformă majoră a legislației speciale privind negocierile colective, conflictele de muncă și dialogul social, în contextul în care Propunerea legislativă privind dialogul social, înregistrată la Camera Deputaţilor sub nr. Plx 715/2019, respinsă de Senatul României şi avizată negativ de CES, are numeroase amendamente, neexistând un consens între partenerii sociali cu privire la forma acesteia, CNIPMMR nu consideră oportună adoptarea proiectului de lege în forma stabilită de Comisia de muncă din cadrul Camerei Deputaţilor şi solicită să se aibă în vedere următoarele aspecte:

1.Menţinerea dreptului patronilor de a se asocia în vederea constituirii unui patronat

Din modul cum este redactat proiectul în acest moment rezultă că doar angajatorii pot constitui un patronat, ori s-ar ajunge în situaţia absurdă în care mai multe instituţii publice, care au calitatea de angajatori, sau regii autonome deţinute în totalitate de stat, să constituie un patronat. Astfel se vor încheia contracte colective de muncă la nivel sectorial între sindicate şi patronate ale companiilor de stat care vor fi impuse aplicării tuturor companiilor private din sectorul de activitate, chiar dacă acestea nu şi-au exprimat acordul.

2. Eliminarea efectelor erga omnes ale contractului colectiv de muncă la nivel sectorial

Principiul relativităţii efectelor contractului stabileşte că acesta se aplică doar părţilor semnatare. Prin urmare, nu se poate accepta ca unui patron care nu a participat la negociere să i se aplice, prin efectul erga omnes, prevederile unui contract colectiv încheiat de 2 organizaţii private. Contractul este încheiat între două organizaţii private – sindicate şi patronate – şi nu poate avea efectele unei legi, care se aplică tuturor (ce se va întâmpla în cazul IMM-urilor din domeniul comerţului care au acelaşi cod CAEN cu marile lanţuri de magazine?). Totodată, trebuie subliniat faptul că această prevedere este neconstituţională deoarece contravine prevederilor art. 61, alin. 1 din Constituţia României, conform cărora Parlamentul este unica autoritate legiuitoare a ţării şi doar actele normative pot produce efecte erga omnes.

3. Eliminarea obligaţiilor pentru IMM-uri de a oferi informaţii despre politici sociale în vederea informării angajaților

Menţionăm că, la ora actuală obligaţia de a furniza informaţii angajaţilor este prevăzută de Legea 467/2006 şi de Codul Muncii. Prin urmare introducerea acestei prevederi nu face decât să-i încarce excesiv cu obligaţii pe patroni şi să dea naştere la abuzuri din partea sindicatelor, solicitând mai multe informaţii decât le sunt necesare.

4. Modificarea prevederilor privind constituirea unui sindicat astfel încât aceasta să nu poată fi realizată decât de cel puţin 15 angajați din aceeaşi unitate

Prevederea din proiect, conform căreia „Pentru constituirea unui sindicat este necesar un număr de cel puțin 10 angajați din aceeași unitate sau cel puțin 20 de angajați din unități diferite ale aceluiași sector de activitate”, este neconstituţională, ea venind în contradicţie cu Decizia CCR nr. 574/2011 care prevede că “Constituirea din angajaţi din aceaşi unitate este justificată de unitatea de interese a acestora. Numai această unitate de interese justifică înfiinţarea unui sindicat, pentru că, în caz contrar, sindicatul nu ar mai contribui la apărarea drepturilor şi la promovarea intereselor profesionale economice şi sociale ale membrilor lor, ci numai a unora dintre membrii lor”.

5. Stabilirea dreptului unui patron de a se afilia la mai multe patronate în funcţie de obiectul de activitate sau din punct de vedere teritorial pentru apărarea intereselor specifice

Eliminarea criteriului teritorial restrânge dreptul constituţional de asociere al patronilor pentru apărarea intereselor specifice.

6. Menţinerea procentului pentru organizaţiile sindicale pentru dobândirea reprezentativităţii la nivel sectorial de 7 % din totalul numărului de angajaţi, şi nu 5%, practic la jumătate faţă de patronate – 10%, care trebuie confirmat de ITM.

Subliniem faptul că, pentru sindicate nu există obligaţia confirmării numărului de angajaţi de către ITM şi în plus la calcularea procentului în cazul lor se ţine cont şi de angajaţii din sectorul bugetar şi al companiilor de stat;

7. Eliminarea posibilităţii organizării grevei pe durata de valabilitate a unui contract colectiv de muncă.

Se propune introducerea unei dispoziţii care prevede că:
conflictul colectiv de muncă poate fi declanşat„în cazul neacordării, în mod colectiv, pentru minim 10% dintre angajaţi/lucrători sau cel puţin 30 de angajaţi/lucrători, a unor drepturi individuale prevăzute de lege, de contractele colective de muncă aplicabile şi/sau de contractele individuale de muncă”.

Unul din rolurile contractului colectiv de muncă este asigurarea păcii sociale, or dacă greva se poate declanşa indiferent de existenţa sau nu a unui contract colectiv de muncă, interesul partenerilor sociali pentru încheierea acestora scade foarte mult.

 Prin această dispoziţie se crează o confuzie totală între conflictele de interese şi cele de drepturi.

Pentru nerespectarea unui contract, instanţa judecătorescă este singura în drept să stabilească întinderea nerespectării obligaţiilor şi măsurile reparatorii.

8. Respectarea principiului O.I.M. al negocierilor colective voluntare,  şi respectarea Convenţiei OIM nr. 98/1949 şi Convenţiei OIM  nr. 154/1981 privind promovarea negocierilor colective, prin asigurarea libertăţii de negociere colectivă partenerilor sociali;

9. Neluarea în considerare în stabilirea de obligații a specificului microîntreprinderilor și întreprinderilor mici, fără creșterea birocrației în domeniul negocierilor colective, prin scăderea numărului de salariaţi de la 21 la 10, pentru unităţile în care este obligatorie negocierea contractelor colective de muncă (se încalcă principiul negocierilor voluntare);

10. Păstrarea instituţiei reprezentanţilor salariaţilor din unitate.

Prin modul în care se doreşte reglementarea instituţiei reprezentantului salariaţilor  practic aceasta este eliminată, doar sindicatul dintr-o unitate având dreptul de a negocia în numele salariaţilor.

Angajaţii sunt obligaţi să constituie/adere la un sindicat, dacă doresc să negocieze colectiv, cu încălcarea principiului constituţional al libertăţii de asociere.

Instituţia reprezentanţilor salariaţilor nu are doar rolul de a reprezenta salariaţii în cadrul negocierilor colective, ci are roluri multiple, din care amintim:

– în procesul de informare şi consultare a salariaţilor;

– în cazul transferului întreprinderii;

– privind informarea salariaţilor în domeniul sănătăţii şi securităţii în muncă

11. Nu se justifică reglementarea reprezentativităţii derivate în cazul sindicatelor (un sindicat nereprezentativ se afiliază la o federaţie reprezentativă şi devine reprezentativ sau la randul ei federaţia nereprezentativă este afiliată la o confederaţie reprezentativă şi devine reprezentativă).

Cu atât mai mult cu cât în proiect se prevede:

– reducerea de la 50% +1 din numărul total al angajaţilor unităţii la 35% a procentului pentru ca un sindicat să fie reprezentativ la nivel de unitate;

– reducerea de la 7% din efectivul angajaților din sectorul de activitate la 5% pentru o federaţie sindicală pentru a fi reprezentativă la nivel de sector de activitate.

CNIPMMR solicită Plenului Camerei Deputaţilor respingerea proiectului de lege, acesta nerăspunzând nevoilor partenerilor sociali.

Mai mult, niciuna dintre organizaţiile patronale reprezentative la nivel naţional nu susţine modificarea actualei legislaţii privind dialogul social”.

Aproximativ 30% dintre companiile din România nu și-au schimbat planurile de recrutare stabilite la începutul anului nici după izbucnirea epidemiei de Covid-19, păstrând același număr de poziții noi pentru care vor face angajări în a doua parte a anului, arată datele unui sondaj efectuat de platforma de recrutare BestJobs. Cele mai multe oferte de joburi planificate pentru următoarele două luni vor fi în vânzări și promovare online (47%), precum și în producție (33%), segmente care au o contribuție importantă la revenirea business-ului.

Impactul crizei Covid-19 s-a tradus, în perioada stării de urgență, în afaceri mai mici cu până la 25% pentru 27% dintre companiile participante la sondajul BestJobs, în timp ce 20% și-au înjumătățit practic veniturile. Totuși 23,3% dintre firmele chestionate au declarat că activitatea lor s-a desfășurat în mod normal în perioada stării de urgență, fără a fi redusă. Peste 40% dintre angajatori spun, însă, că și-au păstrat intactă echipa – nu au făcut concedieri (46,7%) și nici nu și-au trimis salariații în șomaj tehnic în această perioadă (40%), iar 23,3% chiar au făcut noi angajări.

După ce au trecut de faza de reacţie rapidă în gestionarea crizei sanitare, în care s-au concentrat prioritar asupra siguranţei angajaţilor şi a supravieţuirii afacerii, aproape jumătate (47%) dintre angajatori afirmă că și-au pregătit un plan de continuitate a business-ului, în timp ce 30% dintre firme nu s-au gândit la o mai bună funcţionare a activităţilor în noul context.

Astfel, 40% dintre companii intenționează să mute în mediul online o parte mai mare din activitate în următorul an, în timp ce alte firme iau în calcul extinderea și în alte sectoare ale economiei (13,3%), reducerea semnificativă a spațiilor de birouri (10%) sau chiar schimbarea obiectului de activitate (3,3%). În cazul a 33,4% dintre companii modelul de business nu va suferi schimbări majore.

După relaxarea măsurilor pentru prevenirea răspândirii coronavirusului și ieșirea din starea de urgență, 36,7% dintre angajatori spun că și-au chemat toți angajații la birou încă din luna mai. Studiul BestJobs arată că în cazul a 23,3% dintre firme activitatea a fost reluată gradual, în primă fază cu mai puțin de un sfert dintre salariați înapoi în birouri, iar alte 20% dintre firme au continuat să lucreze în regim remote. 

Când vine vorba despre măsurile luate pentru protejarea angajaţilor împotriva infectării cu virusul COVID-19, 83,3% dintre participanții la sondajul BestJobs oferă dezinfectanți angajaților, dar și măști (70%) și mănuși (43,3%), dezinfectează cu regularitate spațiile de lucru (76,7%), au achiziționat și  termometre pentru luarea temperaturii (26,7%) sau au rearanjat birourile pentru a mări distanța dintre angajați (33,3%). Tot pentru a asigura angajaților distanțarea socială la birou, unii angajatori au schimbat orarul de lucru pentru a evita orele de vârf (16,7%) sau au rearanjat turele pentru a nu se suprapune (13,3%).Sondajul a fost efectuat în perioada 1-15 iunie 2020, pe un eșantion de aproximativ 150 de companii mici și medii din România.

Coaliția pentru Dezvoltarea României (CDR) – inițiativă privată formată din Camera Americană de Comerț în România (AmCham), Camera Franceză de Comerț în România (CCIFER), Asociația Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), Camera de Comerț și Industrie Română-Germană (AHK), Romanian Business Leaders (RBL), Consiliul Investitorilor Străini (FIC), Confederația Patronală Concordia (CPC), Consiliul Naţional al Ȋntreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR) – prezintă un comentariu referitor la deblocarea cadrului legislative pentru stimularea investițiilor în capacități de producer a energiei electrice.

Securitatea energetică a României poate fi periclitată de lipsa investițiilor în capacități de generare a energiei electrice

Coaliția pentru Dezvoltarea României (CDR) transmite un semnal de alarmă cu privire la importanța deblocării cadrului legislativ pentru a stimula investițiile în noi capacități de producere a energiei electrice prin asigurarea dreptului investitorilor de a semna contracte bancabile negociate pe termen lung, în afara pieței centralizate.

CDR apreciază că prin adoptarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 74/2020 care a dispus completarea alineatului (2) al Articolului 23 din Legea Energiei în vederea instituirii acestui drept pentru noile capacități de producție de energie electrică puse în funcțiune după 1 iunie 2020, s-a început procesul de aliniere și concordanță a legislației primare din România cu prevederile Regulamentului (UE) 943/2019, obligatorii si direct aplicabile deja de la 1 ianuarie 2020. Cu toate acestea, constatăm că proiectul de lege (L321/2020) adoptat de Senatul României în data de 10 iunie 2020 și înregistrat la Camera Deputaților pentru dezbatere și adoptare (PL-x 364/12.06.2020) abrogă această prevedere, în loc să o extindă necondiționat la toți participanții la piața de energie electrică și indiferent de anul punerii in funcțiune a capacităților de producție, fapt ce creează un risc major de acutizare a blocajului din ultimii 8 ani, mai ales în condițiile în care situația investițiilor în sector este încă stagnantă. Deși, în conformitate cu interpretarea ANRE a prevederilor Regulamentului (UE) 2019/943, prin ordin al președintelui ANRE se instituie acest drept, începând cu 1 aprilie 2020, cel putin pentru toți participanții la piața de energie electrică care încheie astfel de contracte pentru perioadă de livrare mai mare de 1 an, în continuare suntem foarte îngrijorați de faptul că la nivel de Parlament nu există niciun fel de disponibilitate de a alinia și corela prevederile Legii nr. 123/2012 cu cele ale Regulamentului (UE) 943/2019 în sensul acordării acestui drept tuturor participanților la piață și fără alte îngrădiri legislative.

CDR urmărește cu atenție evoluția fluxurilor investiționale în economia românească, context în care atrage atenția asupra lipsei de investiții private într-unul dintre principalii piloni strategici ai economiei – domeniul generării energiei electrice. Practic, în ultimii ani investițiile private în acest sector s-au diminuat dramatic până aproape de zero.

Parcul de generare a energiei electrice din surse convenționale în România este îmbătrânit și are nevoie de investiții masive de capital. Importante capacități instalate se apropie de termenul de retragere din exploatare din motive de vechime, conformitate cu legislația europeană de mediu sau performanță economică. O sursă de finanțare importantă pentru substituirea acestora, capitalul privat, întâmpină însă obstacole insurmontabile originate de cadrul legislativ în vigoare. Acest blocaj poate genera amenințări la adresa securității energetice a României, în condițiile în care realizarea unui nou proiect, de la stadiul de analiză de fezabilitate la punerea în funcțiune depășește valorile caracteristice termenului mediu. De exemplu, proiectele declarate prioritare în propunerea de strategie energetică a României necesită peste 5 ani între momentul deciziei de investire și momentul punerii în funcțiune.

În ultimii ani, CDR a transmis semnale de îngrijorare legate de efectele puternic negative ale unor prevederi din legislația primară, care practic au descurajat aproape în totalitate investițiile private și intențiile unor instituții financiare de a sprijini asemenea investiții. Articolele 23 și 28 din Legea Energiei Electrice și Gazelor Naturale nr. 123/2012 elimină posibilitatea semnării de acorduri contractuale negociate bilateral, utilizate drept instrumente de garantare pentru obținerea de finanțare pentru proiecte noi. Deși au fost transmise numeroase semnale pe multiple canale către factorii de decizie – legiuitori, membri ai executivului și reglementatori – asistăm în continuare la un blocaj generat de prevederi legale restrictive nejustificate. Această stare de fapt descurajează finanțarea de terță parte și inițiativa privată în domeniul producerii energiei electrice atât din surse convenționale cât și din surse regenerabile de energie. CDR reiterează mesajul că încercările de remediere a acestui blocaj prin modificări ale cadrului de reglementare secundar sau prin platforme de tranzactionare pe piețe centralizate nu sunt suficiente pentru a oferi soluții convenabile pentru investitori și finanțatori privați, fiind necesară o revizuire a prevederilor legislației primare. În absența unor măsuri reale, consecința pe termen mediu va fi o capacitate de generare instalată insuficientă, cu impact direct asupra securității energetice a României.

Începe bacalaureatul 2020, concentrat, practic, la probele scrise, cele orale, de evaluare a competențelor, fiind organizate sub forma echivalării unor medii de medii generale din liceu.

Calendarul probelor scrise este cel fixat, conform Legii nr. 1/20111 a educației naționale, încă de la începutul anului școlar în curs: 22 iunie – limba și literatura română, 23 iunie – limba și literatura maternă, 24 iunie – proba obligatorie a profilului, 25 iunie – proba la alegere a profilului și a specializării, afișarea primelor rezultate, în centrele de examen și pe site-ul bacalaureat.edu.ro – 30 iunie (până la ora 12:00),  depunerea contestațiilor (inclusiv prin mijloace electronice) – 30 iunie (orele 16:00-20:00) și 1 iulie (orele 8:00-12:00).

Ministerul Educației și Cercetării anunță că s-au înscris aproximativ 155.500 de candidați, dintre care aproximativ 123.800 din promoția curentă și 31.800 din promoții anterioare.

La rândul său, Inspectoratul Școlar al Municipiului București informează că în Capitală sunt înscriși peste 17.000 de candidați.

Pentru candidații aflați în izolare/confirmați pozitiv cu noul coronavirus, se organizează o etapă specială începând cu 6 iulie, cu sublinierea că pot participa „doar absolvenții care au avut temperatura peste maximul admis, au fost în izolare, carantină, au afecțiuni cronice care pot crește receptivitatea sau severitatea afecțiunii în contextul pandemiei, sunt spitalizați/internați, în prima etapă a examenelor naționale, pentru diverse afecțiuni”.