- Institutul de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale „Ion I. C. Brătianu” al Academiei Române (ISPRI), ca instituție autonomă, cu personalitate juridică, își poate selecta singur temele și obiectivele de cercetare, în acord cu profilul și obiectivele instituției și în consultare cu Academia Română (AR).
- AR nu este responsabilă în niciun fel de rezultatele cercetăriilor desfășurate de institutele din subordine, dar sprijină orice demers de cercetare științifică, în orice domeniu, care vine în concordanță cu agenda de cercetare a respectivelor institute. Barometrul de opinie prezentat în Aula Academiei Române în ziua de luni 13 mai 2019, este în concordanță cu agenda de cercetare a ISPRI și a fost realizat strict în conformitate cu aceste obiective. ISPRI a realizat, în parteneriat cu institutul Inscop Research, primul Barometru de opinie al după 2007, realizat profesionist, științific și pe toate dimensiunile societății românești: socială, politică, economică, financiară, politică externă și de securitate etc.
- Barometrul cuprinde circa 100 de întrebări, din domenii diverse, altele decât cel politic. Nu a existat și nu există vreo tentă politică sau electorală în acest demers care să poată fi reproșată cuiva, fie inițiatorului al proiectului (ISPRI), fie realizatorului tehnic (INSCOP Researh) fie instituției diriguitoare (AR). De altminteri, cu ocazia prezentării publice (vezi aici), aceste precizări au fost făcute explicit și repetat de către vorbitorii la eveniment (acad. Victor Voicu, vice-președinte al Academiei Române, prof. univ. Dumitru Sandu, prof. univ. Dan Dungaciu, conf. univ. Darie Cristea, cercetător Lucian Dumitrescu). Singura interpretare așa zis electorală a cercetării este analiza corelației dintre rezultatele votului și nivelul de participare la vot al populației. Stric pe baza acestei corelații au fost făcute estimările, sugerându-se limpede, argumentat științific/metodologic, că ierarhiile politice finale se vor decide pe baza acestui criteriu. În acest spirit cercetarea a prezentat mai multe variate de rezultate, în funcție de criteriul mai sus amintiti, sugerând și o serie de tendințe din această perspectivă. Nu există nicio altă implicație a cercetării noastre, după cum vom prezenta pe larg în materialele dedicate analizei rezultatelor (www.larics.ro, www.inscop.ro, www.ispri.ro).
- Precizăm și cu această ocazia că ISPRI și INSCOP Researh vor pune la dispoziția publicului și a specialiștilor nu doar rezultatele sondajului, dar și baza de date utilizată în acestă cercetare. Precizăm că acest demers este aproape unic pe piața cercetărilor de acest tip din România, dar care vine să probeze, odată în plus, buna credință a celor care au realizat cercetarea.
- În concluzie: a. nu există nicio intenție politică sau electorală în demersurile de cercetare ale institutelor AR, și orice interpretare de acest tip este neinformată, neavenită și neconfromă cu realitatea. Reacția presei, de înțeles, poate, în atmosfera de campanie electorală, nu se poate substitui unui demers de bun simț, care înseamnă plecarea de la realități, de la cercetarea concretă, nu de la relatări (de multe ori) partizane și simpliste; b. nu există niciun război între AR și institutele sale, după cum abuziv și neadevărat au acreditat unele organe de presă. Există doar intenția fermă și declarată a AR și a institutelor din subordine de a nu se implica în demersuri de tip politic sau electoral.
Precizări ale Institutului „Ion I. C. Brătianu” privind Barometrul de opinie publică
Universitatea din București, medalită în competiția Markstrat
Colaborare româno-poloneză la ICR Londra
Grupul Digi Communications a raportat scăderi ale cifrei de afaceri de 17,6 milioane euro
Indicele ROBOR la 3 luni a stagnat la 3,28%
PIB a avut parte de o creștere spectaculoasă de 5% pe T1
Noi locuri de muncă sunt vacante la nivel național
REGUS A DESCHIS DOUĂ NOI CENTRE ÎN LUNA MAI
DEZBATEREA: Finanțarea dezvoltării în contextul noilor modele financiare pentru dezvoltare în Lume, Uniunea Europeana și în România
FINANȚAREA DEZVOLTĂRII ÎN CONTEXTUL NOILOR MODELE FINANCIARE PENTRU DEZVOLTARE ÎN LUME, UNIUNEA EUROPEANA ȘI ÎN ROMÂNIA
face parte din seria de dezbateri cu tema „Modelul economic românesc în UE. România – Orizont 2040.”
Temele dezbaterii:
Tendințe globale privind noi paradigme de finanțare a dezvoltării în lume, Uniunea Europeană și în România.
- Repoziționarea istorică a statului în centrul proceselor de finanțare a dezvoltării și apariția de noi arhitecturi instituționale globale, europene și naționale:
- Finanțarea proceselor de incluziune financiara a IMM-urilor și a persoanelor fizice nebancabile pe plan global – programele Băncii Mondiale –, pe planul Uniunii Europene – programele Băncii Europene de Reconstrucție și Dezvoltare – BERD, programele Băncii Europe de Investiții – BEI, a Fondului European de Investiții – FEI cu impact potențial pentru dezvoltare în economia românească.
- Dezvoltarea Technologiilor financiare digitale – FinTech sub forma de finanțari alternative și „Open Banking” pentru IMM-uri în direcția amplificării finanțării pentru dezvoltare prin utilizarea resurselor financiare proprii.
- Evoluții în Uniunea Europeană și în economia Românească pentru dezvoltarea infrastructurii financiare dedicate finanțării dezvoltării prin:
- Adaptarea și implicarea operatorilor financiari cu capital privat din România la noile modele de finanțare a dezvoltării pe plan global și european – crowd in –.
- Concluzii.
17 Mai 2019 Sala de Consiliu a Palatului CEC
Calea Victoriei, nr. 13
AGENDA
Orele 9:30 – 10:00 – Primirea participanților GAZDA: CEC BankOrele 10:00 –14:00:
– Laurențiu MITRACHE – Director general CEC – Cuvânt de întâmpinare – Dr. ec. Constantin BOȘTINĂ – Cuvânt de deschidere – Moderator – Petru RAREȘ – Vicepreședinte ASPES, membru în Consiliul de Administrație Banca Românească SA și membru în Consiliul de Administrație Garanta Asigurări SA – Leonardo BADEA – Președinte Autorității de Supraveghere Financiară – Gabriela FOLCUȚ– Director executiv al Asociației Române a Băncilor – Stere FARMACHE – Director general al Fondului de Contragarantare – Alina TOMA – Președinte, director general al Fondului de Garantare a Creditului Rural – Gheorghe LEPĂDAT – Director general al Fondului Național de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii din România –FNGCIMMR – Gabriel BIRIȘ – membru ASPES – Ion STANCU – Director general al Institutului de Studii Financiare – Sanda POPESCU – Director Exim Bank SA – Dr. Adrian MITROI – Profesor Universitar Facultatea de Finanțe Asigurări, Bănci și Burse de Valori, ASE București – Dr. Daniel DUMITRESCU – Director general INNOVX – accelerator de business – Dr. Dan PAUL – Președintele Asociației Brokerilor din România Co-moderator – Dinu DINULESCU – secretar general ASPESOrele 12:00 – Coffee Break
Partneri media: ECONOMISTUL, TVR, Radio România Actualități, ECONOMIKOS.TV, ClubEconomic.ro
Președintele ASF Leonardo Badea: Importanța asigurării riscurilor cibernetice în atenția Autorității de Supraveghere Financiară
„Conform analizei tematice a A.S.F. referitoare la asigurarea de risc cibernetic:
o Riscurile cibernetice sunt în responsabilitatea atât a managementului instituțiilor și companiilor, cât și la nivel de angajați, asigurările cibernetice putând acoperi și riscurile profesionale generate de riscurile cibernetice.
o Instituțiile/companiile au nevoie de o strategie cuprinzătoare de management al riscului cibernetic asigurând revenirea la operațiunile normale cât mai repede posibil, cu costuri cât mai reduse.
o Asigurarea de risc cibernetic poate avea un rol esențial în a prelua/transfera riscurile la care companiile sunt expuse. Aceasta pot fi un instrument care completează (și nu înlocuiește) cadrul de gestionare a riscurilor pe care fiecare organizație ar trebui să îl aibă și ar trebui să fie un element de stabilitate economică și socială, atât pentru infrastructurile critice, guvernamentale, cât și pentru cele comerciale și personale, inclusiv pentru sectorul financiar.
o Asigurarea de risc cibernetic ar trebui să fie utilizată în evaluarea solidității/sănătății financiare și a susținerii activității prin recuperarea rapidă a pierderilor și continuarea activității.
Având în vedere cele de mai sus, pentru atingerea obiectivului de acoperire și a riscurilor generate de societatea digitală, se relevă următoarele concluzii:
- Pentru susținerea protecției infrastructurilor critice, ale activităților sectorului public, a bunului mers al economiei și a protecției activelor naționale și individuale, cu expunere majoră la riscuri în contextul lumii digitale actuale, este esențială formularea și asumarea de politici și susținerea reglementării acoperirii riscurilor cibernetice prin asigurare, cu mutarea responsabilității financiare către cei care pot plăti pagube de dimensiuni posibil foarte mari prin reducerea impactului politic, social și economic. Aceste politici vor avea efecte benefice atât la nivelul cererii, cât și al ofertei.
- Pentru a asigura pe termen lung seriile de date necesare activității actuariale ale asigurătorilor, este necesară instituirea unui sistem de raportare a pierderilor generate de riscurile cibernetice, cel puțin pentru infrastructurile critice și importante,
- Pentru asigurarea dezvoltării produselor de asigurare specifice, pe termen scurt-mediu, este nevoie să se dezvolte și utilizeze de către asigurători a unor modele de consultanță și evaluare pentru clienții care doresc să se asigure împotriva amenințărilor cibernetice, pe baza de standarde și certificări recunoscute la nivel mondial, și dezvoltarea competențelor necesare la nivelul asigurătorilor referitor la ingineria acestor riscuri.
- Riscurile cibernetice impun realizarea unui front comun al beneficiarilor, al companiilor tehnologice și al asiguratorilor pentru a crește nivelul maturității informatice și a securității cibernetice, a aplicării principiilor de management al riscurilor, implementarea de mecanismecomune de luptă împotriva criminalității cibernetice și dezvoltarea de produse de asigurări specifice nevoilor clienților”.