Număr record de antreprenori în România
Numărul de asociați şi acționari ai firmelor din România active din punct de vedere juridic a ajuns la un maxim istoric la începutul anului 2019, respectiv la un număr de peste 1,38 milioane de antreprenori, conform datelor Hotnews.ro.
De asemenea, din analiza datelor, reiese că începutul anului 2019 reprezintă perioada cu cel mai mare număr de asociați/ acționari în cadrul firmelor din România active din punct de vedere juridic, în creștere cu aprox. 20.000 de antreprenori/antreprenoare față de luna decembrie 2018.
În același timp, numărul de profesioniști (inclusiv PFA și societăți comerciale) care au fost dizolvați, radiați sau suspendați a scăzut în perioada ianuarie – februarie 2019 în comparatie cu aceeași perioadă a anului 2018, înregistrându-se diferențe procentuale de peste 25%, conform sursei citate.
Indicele ROBOR la 3 luni a scăzut la 3,38%
Indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a scăzut la 3,38%, potrivit datelor publicate joi de Banca Naţională a României (BNR).
ROBOR la trei luni este indicatorul principal în funcţie de care se calculează dobânzile variabile la creditele în lei, potrivit datelor News.ro.
De asemenea, indicele ROBOR la şase luni a scăzut de la 3,43% la 3,42%.
ROBOR (Romanian Interbank Offer Rate) este rata medie a dobânzii la care se împrumută, între ele, instituţiile bancare din România, în lei, iar evoluţia sa este legată, în principal, de nivelul de lichiditate existent în piaţă.
Casa pasivă Over4 se deschide pentru public
România va participa la ediţia din acest an a celei mai importante competiții internaționale de case solare la nivel european Solar Decathlon Europe (iulie, în Ungaria) cu casa pasivă Over4. Este o construcţie „eficientă energetic, sustenabilă și accesibilă financiar”, adică „produce de 3 ori mai multă energie decât consumă și va fi certificată cu standardul Passive House, cel mai exigent standard de eficiență energetică din lume”, după cum o caracterizează proiectanţii şi realizatorii ei, echipa Over4, ONG fondat de Universitatea Tehnică de Construcții din București și Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu”, inclusiv pentru proiecte cu impact pozitiv din punct de vedere educațional și din punctul de vedere al cercetării și dezvoltării în domeniul construcțiilor sustenabile și eficiente energetic. Echipa este multidisciplinară, formată din peste 50 de studenți voluntari, din 5 domenii profesionale. Cofondator al proiectului şi responsabil în privinţa parteneriatelor, Daniel Butucel subliniază: „Considerăm că tot efortul depus în ultimul an și jumătate se încununează cu rezultatul mult așteptat: un prototip inovator de locuință sustenabilă care răspunde tutor cerințelor de confort, eficiență energetică și nevoilor actuale ale pieței construcțiilor. Mulțumim universităților partenere, celor peste 50 de tineri pasionați implicați până în prezent și celor peste 40 de parteneri cu sprijinul cărora am ajuns până în acest punct. Suntem și mai motivați să ținem steagul României pe podiumul competiției din Ungaria și pentru asta căutăm parteneri cu care să asigurăm restul de 40% din bugetul total al proiectului.”
Până să fie transportată și construită la locul competiţiei, casa trebuie asamblată și deschisă publicului, aşa cum prevede regulamentulul. Deschiderea va fi la 15 mai, pe situl de la intersecția dintre Bulevardul Unirii și strada Nerva Traian. Timp de 30 zile, casa va putea să fie vizitată de „toți cei interesați de domeniul construcțiilor sustenabile, mai ales cei care vor să-și construiască sau achiziționeze o locuință, întrucât casa Over4 este un exemplu practic care răspunde nevoilor actuale ale pieței construcțiilor. De asemenea, cei interesați să afle mai multe detalii despre procesul de construcție a casei sunt invitați pe situl de construcție unde sunt așteptați de voluntarii proiectului pentru discuții tehnice”.
Noi acţiuni de plantare
Între acţiunile de plantare din această perioadă, se regăseşte şi cea desfăşurată de CTP, dezvoltator și administrator full-service de proprietăți comerciale. De sărbătoarea Floriilor, angajați ai CTP împreună cu copii de la Școala Gimnazială din Bolintin-Deal au plantat 120 sălcii, care vor deveni habitat pentru păsări, în parcul industrial CTPark Bucharest West. A fost încă o acțiune de responsabilitate socială pe care CTP le derulează consecvent. Pentru copii, a fost şi o adevărată lecţie despre natură, grija față de mediu, de comunitatea în care locuiesc. În acelaşi spirit educativ, ei au primit din partea organizatorilor câte un rucsac cu mai multe instrumente ecologice de folosit în drumeții: lanternă fără baterii (cu dinam), lupă, busolă, termometru, fluier.
Evidenţiind rostul acţiunii, Ana Dumitrache, Country Head, CTP Romania, explică: „Parcul industrial CTPark Bucharest West se află, pe de o parte, în apropierea autostrăzii A1, o zonă cu foarte mult trafic auto, dar și în apropierea comunităților. Noi ne dorim să minimizăm impactul negativ asupra naturii și să maximizăm beneficiile aduse comunității atât din interiorul parcului, cât și din imediata vecinătate a acestuia, oferindu-le oamenilor un mediu de viață sănătos. Planul nostru este să plantăm cât mai mulți copaci, arbuști și vegetație specifice zonei, care să poată prelua poluarea cauzată de trafic și să creeze un mediu optim pentru dezvoltarea florei și faunei”.
Clădirile din CTPark Bucharest West sunt în curs de certificare BREEAM (BRE Environmental Assessment Method), cea mai utilizată „metodă de evaluare a performanței ecologice a construcțiilor și a impactului acestora asupra mediului”.
Eveniment caritabil Mogoșoaia ClasicFest
Ciclul de spectacole caritabile din cadrul evenimentului Mogoșoaia ClasicFest, ediția a VIII-a – cu donații destinate campaniei „Viitorul artei”, având ca scop sprijinirea tinerilor muzicieni foarte valoroși – continuă duminică 5 mai 2019 la Palatul Brâncovenesc de la Mogoşoaia, în Sala Scoarțelor, prin două recitaluri: pianista Mădălina Pașol – de la ora 17, cu un omagiu adus lui Dinu Lipatti, prin interpretarea lucrărilor din ultimul recital al marelui pianist, din 16 septembrie 1950, de la Besançon, cu lucrări de Mozart, Schubert, Chopin, Bach; duo Olivia Iancu & Claudiu Lobonţ – de la ora 18, cu un moment de „arheologie sonoră”, muzică din secolele XIII- XVII interpretată la theorbe, compusă de Francesco Landini, Giovanni Zamboni-Romano, Adam Falkenhagen, Valentinus Bakfark, Georg Friedrich Haende, Giovanni Girolamo Kapsberger.
Accesul la concerte se face în baza rezervării biletelor de intrare în muzeu (6 lei), pe adresa: asociatiaprovalores@gmail.com.
Duminică 12 mai 2019, ora 17, Mogoșoaia ClasicFest oferă recitalurile susţinute de Trio Equilibrium – pian la 6 mâini; Horia Mihail – „Pianul călător”.
Organizatorii festivalului sunt Primăria Municipiului Bucureşti, prin Centrul Cultural Palatele Brâncoveneşti de la Porţile Bucureştiului și Asociaţia Culturală „Pro Valores”.
Rectorul Universității din București, prof. Mircea Dumitru, președinte al Asociației Universităților Balcanice
Profesorul Mircea Dumitru, rectorul Universității din București, este noul președinte al Asociației Universităților Balcanice/ Balkan Universities Association – BUA, votat în unanimitate de adunarea generală reunită la Salonic (16-18 aprilie 2019). Universitatea bucureşteană a fost reprezentată de asemenea de prorectorii prof. univ. dr. Liviu Papadima și conf. univ. dr. Sorin Costreie.
Din consiliul director al BUA mai fac parte fostul președinte al asociației, profesorul Leonidas Mitkas – rectorul Universității „Aristotel” din Salonic (Grecia), profesorul Erhan Tabakoğlu – rectorul Universității „Trakia” din Edirne (Turcia), profesorul Damir Boras – rectorul Universității din Zagreb, profesoara Nermina Hadžigrahić – rectorul Universității din Tuzla (Bosnia-Herțegovina).
BUA include aproximativ 80 de universități din Grecia, Bulgaria, Turcia, Albania, Macedonia, Bosnia-Herțegovina, Muntenegru, Kosovo, Serbia, România şi „își propune să contribuie la consolidarea procesului de pace și de stabilitate în Balcani prin dezvoltarea relațiilor bi- și multilaterale de conlucrare și colaborare academică și științifică între universitățile membre”. În acest sens, profesorul Mircea Dumitru, rectorul Universității din București, subliniază: „Colaborarea în domeniul cercetării științifice și a activităților didactice a devenit cu atât mai necesară cu cât societatea, în general, și comunitățile din zona Balcanilor, în particular, se confruntă cu noi provocări datorate unei dinamici tot mai accelerate a globalizării traduse, în democratizarea cunoașterii și într-o mobilitate din ce în ce mai mare a studenților. În acest context, misiunea BUA este de a aduce la masa dialogului reprezentanți ai universităților din zonă, reprezentanți ai studenților, ai decidenților, ai mediului de afaceri pentru ca, împreună, să consolidăm în Balcani universități puternice și atractive pentru țările noastre și pentru studenții internaționali”.
Universitatea din București îşi reafirmă susținerea candidaturii „altor universități importante din România pentru a deveni membre ale BUA în speranța că instituțiile de învățământ superior din România pot contribui substanțial și activ la dezvoltarea cercetării științifice și a educației de calitate în această zonă”. Universitatea din București este membră activă a unor organizații academice internaționale, precum CIVIS – European Civic University, UNICA – Network of Universities from the Capitals of Europe, Black Sea University Association, EUA – European University Association și Silk Road University Network.
Din consiliul director al BUA mai fac parte fostul președinte al asociației, profesorul Leonidas Mitkas – rectorul Universității „Aristotel” din Salonic (Grecia), profesorul Erhan Tabakoğlu – rectorul Universității „Trakia” din Edirne (Turcia), profesorul Damir Boras – rectorul Universității din Zagreb, profesoara Nermina Hadžigrahić – rectorul Universității din Tuzla (Bosnia-Herțegovina).
BUA include aproximativ 80 de universități din Grecia, Bulgaria, Turcia, Albania, Macedonia, Bosnia-Herțegovina, Muntenegru, Kosovo, Serbia, România şi „își propune să contribuie la consolidarea procesului de pace și de stabilitate în Balcani prin dezvoltarea relațiilor bi- și multilaterale de conlucrare și colaborare academică și științifică între universitățile membre”. În acest sens, profesorul Mircea Dumitru, rectorul Universității din București, subliniază: „Colaborarea în domeniul cercetării științifice și a activităților didactice a devenit cu atât mai necesară cu cât societatea, în general, și comunitățile din zona Balcanilor, în particular, se confruntă cu noi provocări datorate unei dinamici tot mai accelerate a globalizării traduse, în democratizarea cunoașterii și într-o mobilitate din ce în ce mai mare a studenților. În acest context, misiunea BUA este de a aduce la masa dialogului reprezentanți ai universităților din zonă, reprezentanți ai studenților, ai decidenților, ai mediului de afaceri pentru ca, împreună, să consolidăm în Balcani universități puternice și atractive pentru țările noastre și pentru studenții internaționali”.
Universitatea din București îşi reafirmă susținerea candidaturii „altor universități importante din România pentru a deveni membre ale BUA în speranța că instituțiile de învățământ superior din România pot contribui substanțial și activ la dezvoltarea cercetării științifice și a educației de calitate în această zonă”. Universitatea din București este membră activă a unor organizații academice internaționale, precum CIVIS – European Civic University, UNICA – Network of Universities from the Capitals of Europe, Black Sea University Association, EUA – European University Association și Silk Road University Network.
Barometrul industriei din România, martie 2019
Barometrul asupra industriei din România, realizat de IRSOP (dr. Petre Datculescu, director general) şi Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative (conf. univ. dr. Florina Pînzaru, decanul Facultăţii de Management şi conf. univ. dr. Lucian Anghel), arată „uşoară îmbunătăţire în martie, dar indicatorii sugerează creştere slabă în continuare:
Producţia – Volumul producţiei a urcat de la 55 în februarie la 63 în martie. Creşterea s-a înscris în limitele obişnuite ale fluctuaţiilor activităţii anuale din ultimii doi ani. Stocurile au reînceput să se umple, iar nivelul indicatorului a ajuns la 49, cu un punct sub zona de expansiune. Comenzile neexecutate au crescut foarte puţin de la 41 la 43 în interiorul zonei de contracţie, ceea ce arată că volumul activităţii se află sub potenţialul capacităţii industriale.
Cererea – Comenzile noi au crescut de la 56 în februarie la 61 în martie. Creşterea a fost însă mai mică decât în perioada similară din ultimii doi ani ceea ce semnalează slăbirea activităţii economice pe termen lung. Comenzile pentru export au stagnat. Indicatorul a urcat mai mult simbolic de la 54 la 55. De fapt, volumul comenzilor pentru export a scăzut constant în primul trimestru din ultimii 3 ani, de la 60 în 2017, la 57 în 2018 şi la 56 în 2019. Micşorarea sensibilă a exportului reprezintă un proces mai degrabă structural decât conjunctural. Importurile de materii prime arată o uşoară creştere de la 52 în februarie la 55 în martie, odată cu revenirea cererii pentru produse industriale.
Forţa de muncă – Numărul angajaţilor nu creşte în mod efectiv. Între februarie şi martie, la o mărire a indicatorului comenzilor cu 5 puncte si a volumului producţiei cu 8 puncte, indicatorul de ocupare a forţei de muncă a crescut cu numai 1 punct, de la 50 la 51. Politica de angajări ultra-rezervată arată că managerii nu sunt convinşi că fluxul comenzilor şi producţia vor creşte în continuare.
Costuri şi venituri – Costurile de producţie au coborât de la 72 în februarie la 70 în martie, dar în acest domeniu variaţiile lunare sunt mai puţin semnificative. Pe termen lung, costurile arată un nivel ridicat de rezistenţă la eroziune. În primul trimestru din 2017, media costurilor a fost 69, în 2018 a urcat la 72, iar în primul trimestru din 2019 s-a menţinut la 72. Preţurile încasate de firme au urcat de la 58 la 59, dar ar putea să crească mai substanţial, dacă se menţine cererea în lunile care vin.
Aşteptările – Aşteptările managerilor au scăzut constant de la o lună la alta. Indicatorul sintetic al încrederii a coborât de la 70 în ianuarie, la 68 în februarie şi la 65 în martie. Faptul că optimismul managerilor scade în pofida revenirii comenzilor şi a producţiei sugerează persistenţa unui puternic sentiment de incertitudine şi de teamă faţă de viitor”.
Marea Britanie, invitat de onoare la Bookfest
Salonul Internațional de Carte Bookfest îşi desfăşoară ediția 2019 în perioada 29 mai-2 iunie la Romexpo, în pavilionul B2. Invitat de onoare în acest an este Marea Britanie, prezenţa în sine fiind o sărbătoare, după cum apreciază Grigore Arsene, Președintele AER, organizatorul evenimentului: „Marea Britanie este piața de carte din Europa la care România este cel mai bine conectată, cel puțin dacă socotim producția de carte de după 1989. Este, așadar, evident de ce venirea Marii Britanii ca Invitat de Onoare la Bookfest este în sine o sărbătoare, pentru că publicul va avea acces direct la o cultură pe care editorii români au făcut deja eforturi susținute ca să o promoveze”.
Nigel Bellingham, directorul British Council România, subliniază: „Cultura şi literatura britanică a zilelor noastre sunt fundamental legate de intersecţia dintre idei şi identităţi diverse, ceea ce a definit un sector creativ puternic şi bine reprezentat în faţa publicului din întreaga lume. Dialogul cultural are o putere deosebită de a transgresa diferenţe sociale, culturale şi politice, aşa că programul Marii Britanii ca țară invitată de onoare a Bookfest va celebra diversitatea şi toleranţa, cu poveşti vii, variate, spuse prin literatură, dar şi alte medii artistice”.
Participă zece autori britanici contemporani și un autor român stabilit în Marea Britanie:
Claire North – cu volumele traduse la Editura Palladin (parte a Grupului Editorial ART) „Primele cincisprezece vieți ale lui Harry August” (2017, traducere de Alexandra Fusoi) și „Atingerea” (2018, traducere de Ioana Tudor)
Sarah Perry – autoarea romanului apărut la Editura Nemira „Șarpele din Essex” (2018, traducere de Ioana Văcărescu), distins cu „Book of the Year” (British Book Awards)
Clare Mackintosh – autoarea bestsellerurilor apărute la Editura Trei „Te las să pleci” (2016, traducere de Liviu Szoke), „Te văd” (2017, traducere de Mihaela Ionescu), „Lasă-mă să mint” (2018, traducere de Mihaela Ionescu)
Ross Welford – al cărui volum „Călătorie în timp în compania unui hamster” este în curs de apariție la Editura Corint (traducere de Simona Neagu)
Nikita Lalwani – înscrisă în cursa pentru Man Booker Prize, prezentă la noi la Editura Rao cu romanul „Darul” (2008, traducere Andreea Ghierling)
Arabella McIntyre-Brown – cu aventura stabilirii în Transilvania descrisă în volumul „Din Liverpool în Carpați. Cum mi-am găsit fericirea în inima Transilvaniei” (2016, Editura ALL)
Mahsuda Snaith – a cărei cea mai nouă carte este „How to Find Home”, autoare caracterizată prin aceea că „explorează în scrierile sale viața de zi cu zi a celor defavorizați, fiind totodată angajată în numeroase proiecte sociale dedicate copiilor și tinerilor din familii defavorizate”
Fiona Mozley – una dintre cela mai cunoscute autoare de romane istorice, a cărei carte de debut, „Elmet”, a fost în 2017 finalistă la Man Booker Prize
Kirsty Logan – poetă, editoare, performer, critic literar, „writing mentor” și activistă LGBT
Neal Layton – autor și ilustrator, care va susține la Bookfest un atelier de ilustrație
Eugen-Ovidiu Chirovici – născut și afirmat ca scriitor în România, stabilit de aproape zece ani în Marea Britanie, „autor de thrillere este astăzi unul dintre cei mai de succes autori de origine română, cărțile sale ajungînd să fie traduse în peste 25 de limbi”.
Standul Marii Britanii, intitulat „Figures”, este conceput și realizat de arhitectul Johannes Bertleff și sculptorul Virgil Scripcariu; standul este cîștigătorul concursului de arhitectură lansat de British Council împreună cu Ordinul Arhitecților din România, Filiala București.
Detalii despre programul țării invitate, pe britishcouncil.ro/bookfest.
Participă zece autori britanici contemporani și un autor român stabilit în Marea Britanie:
Claire North – cu volumele traduse la Editura Palladin (parte a Grupului Editorial ART) „Primele cincisprezece vieți ale lui Harry August” (2017, traducere de Alexandra Fusoi) și „Atingerea” (2018, traducere de Ioana Tudor)
Sarah Perry – autoarea romanului apărut la Editura Nemira „Șarpele din Essex” (2018, traducere de Ioana Văcărescu), distins cu „Book of the Year” (British Book Awards)
Clare Mackintosh – autoarea bestsellerurilor apărute la Editura Trei „Te las să pleci” (2016, traducere de Liviu Szoke), „Te văd” (2017, traducere de Mihaela Ionescu), „Lasă-mă să mint” (2018, traducere de Mihaela Ionescu)
Ross Welford – al cărui volum „Călătorie în timp în compania unui hamster” este în curs de apariție la Editura Corint (traducere de Simona Neagu)
Nikita Lalwani – înscrisă în cursa pentru Man Booker Prize, prezentă la noi la Editura Rao cu romanul „Darul” (2008, traducere Andreea Ghierling)
Arabella McIntyre-Brown – cu aventura stabilirii în Transilvania descrisă în volumul „Din Liverpool în Carpați. Cum mi-am găsit fericirea în inima Transilvaniei” (2016, Editura ALL)
Mahsuda Snaith – a cărei cea mai nouă carte este „How to Find Home”, autoare caracterizată prin aceea că „explorează în scrierile sale viața de zi cu zi a celor defavorizați, fiind totodată angajată în numeroase proiecte sociale dedicate copiilor și tinerilor din familii defavorizate”
Fiona Mozley – una dintre cela mai cunoscute autoare de romane istorice, a cărei carte de debut, „Elmet”, a fost în 2017 finalistă la Man Booker Prize
Kirsty Logan – poetă, editoare, performer, critic literar, „writing mentor” și activistă LGBT
Neal Layton – autor și ilustrator, care va susține la Bookfest un atelier de ilustrație
Eugen-Ovidiu Chirovici – născut și afirmat ca scriitor în România, stabilit de aproape zece ani în Marea Britanie, „autor de thrillere este astăzi unul dintre cei mai de succes autori de origine română, cărțile sale ajungînd să fie traduse în peste 25 de limbi”.
Standul Marii Britanii, intitulat „Figures”, este conceput și realizat de arhitectul Johannes Bertleff și sculptorul Virgil Scripcariu; standul este cîștigătorul concursului de arhitectură lansat de British Council împreună cu Ordinul Arhitecților din România, Filiala București.
Detalii despre programul țării invitate, pe britishcouncil.ro/bookfest. Acţiuni în folosul pădurii
Regia Națională a Pădurilor – Romsilva, în parteneriat cu Ministerul Tineretului și Sportului, a organizat ample acțiuni de igienizare pe raza ocoalelor silvice, marcând astfel Ziua Pământului (22 aprilie). În acelaşi timp, au continuat acţiunile la nivelulul conducerii Ministerului Apelor şi Pădurilor privind amenajări în beneficiul populaţiei şi al mediului. Tot în această perioadă, acţiuni destinte pădurii s-au făcut remarcate şi în mediul economic privat.
Pădurea Drăgoieni (Gorj)
O acţiune de voluntariat a avut ca obiectiv ecologizarea pădurii Drăgoieni, din apropierea municipiului Târgu Jiu, judeţul Gorj. Au participat peste 400 de voluntari, între care 40 de copii de la Centrul Școlar pentru Educație Incluzivă Tg. Jiu, precum şi membri ai Asociației Cercetașilor Tradiționali Tg. Jiu, ai Consiliului Judeţean Gorj, ai Direcției Județene pentru Tineret și Sport Gorj, ai Direcției Silvice Gorj și ai Sistemului de Gospodărire a Apelor Gorj. De asemenea, în acţiunea de ecologizare au fost angrenate oficialităţi ministeriale şi locale: Ioan Deneş – ministrul apelor şi pădurilor, Gheorghe Mihăilescu – directorul general al Regiei Naţionale a Pădurilor Romsilva, Ovidiu Cârstoc – directorul Direcției Silvice Gorj, Victor Sandu – directorul general al Administrației Naționale „Apele Române”, Marin Talău – directorul Administrației Bazinale de Apă Jiu Craiova, Ion Călinoiu – șeful Sistemului de Gospodărire a Apelor Gorj, Ciprian Adrian Florescu – prefectul județului Gorj, Cosmin-Mihai Popescu – președintele Consiliului Județean Gorj.
Tot în judeţul Gorj, ministrul Ioan Deneş a inspectat obiectivele de investiții „Amenajare râu Gilort în zona localității Novaci, județul Gorj”, „Amenajare pârâu Câlnic în zona localității Prigoria, Zorlești și Călugareasa”, „Punerea în siguranță a prizei cu barare Rovinari”, a avut o întâlnire de lucru cu primari din judeţ şi a discutat la fața locului, cu reprezentanții autorităților locale și cu directorul Complexului Energetic Oltenia, situața juridică a zonei silvice din aria de exploatare a carierei Roșia.
În total, în județul Gorj, Ministerul Apelor şi Pădurilor alocă în acest an 8,32 milioane lei: 6,35 milioane de lei – pentru domeniul ape, 1,97 milioane de lei – pentru domeniul păduri, din care 1,8 milioane de lei, pentru lucrări de regenerare a pădurilor și 166 mii de lei, pentru investiții din fondul de accesibilizare.
Pădurea Băneasa (Bucureşti)
La acțiunea de igienizare a Pădurii Băneasa din București au participat Constantin-Bogdan Matei – ministrul tineretului și sportului, silvicultori din cadrul Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva și Direcției Silvice Ilfov, Alin Petrache – președintele Federației Române de Rugby, componenți ai echipei naționale de rugby, juniori ai unor cluburi sportive, elevi din licee cu profil sportiv. Ca şi alte acţiuni similare de igienizare a pădurilor și a zonelor limitrofe fondului forestier, şi aceasta este definită de Romsilva prin faptul că „se dorește a fi un semnal de alarmă, dar și un îndemn adresat amatorilor de drumeții în natură, pentru a fi mai responsabili și atenți cu natura, să nu arunce deșeuri în locurile de campare sau pe traseele turistice din păduri sau în parcurile naționale și naturale”.
Lipănești (Prahova), Cuza Vodă (Galați), Apahida (Cluj)
O acțiune de responsabilitate socială (CSR) dedicată zonelor rurale a desfăşurat Leroy Merlin, liderul european al pieței de bricolaj, în lunile martie și aprilie. Au fost plantați peste 10.000 de salcâmi, stejari și ulmi în localitățile Lipănești (Prahova), Cuza Vodă (Galați), Apahida (Cluj). Au participat 200 de voluntari din echipele magazinelor și de la sediul companiei. Acţiunea a beneficiat de sprijinul asociațiilor „Se poate”, „Plantează în România”, „Plantăm fapte bune”. Mulțumindu-le asociaţiilor susţinătoare, Frederic Lamy, directorul general al Leroy Merlin România, subliniază: „Aceste acțiuni se înscriu în cadrul demersurilor noastre de a proteja patrimoniul forestier din România și de a continua să poziționăm compania noastră ca fiind un vector important în protejarea mediului înconjurător. Leroy Merlin România va accelera în perioada următoare acțiunile sale în domeniul Responsabilității Sociale”.
Rata de supraviețuire a puieților de salcâm plantați în acţiunea similară din primăvara trecută este de 95%. În contextul inițiativelor de CSR cu acelaşi profil dezvoltate de Leroy Merlin România, este de subliniat campania de reciclare a brazilor de Crăciun, participanţilor fiindu-le oferit un voucher de cumpărături de 25 de lei pentru fiecare brad returnat în magazin după perioada sărbătorilor de iarnă.
Pădurea Drăgoieni (Gorj)
O acţiune de voluntariat a avut ca obiectiv ecologizarea pădurii Drăgoieni, din apropierea municipiului Târgu Jiu, judeţul Gorj. Au participat peste 400 de voluntari, între care 40 de copii de la Centrul Școlar pentru Educație Incluzivă Tg. Jiu, precum şi membri ai Asociației Cercetașilor Tradiționali Tg. Jiu, ai Consiliului Judeţean Gorj, ai Direcției Județene pentru Tineret și Sport Gorj, ai Direcției Silvice Gorj și ai Sistemului de Gospodărire a Apelor Gorj. De asemenea, în acţiunea de ecologizare au fost angrenate oficialităţi ministeriale şi locale: Ioan Deneş – ministrul apelor şi pădurilor, Gheorghe Mihăilescu – directorul general al Regiei Naţionale a Pădurilor Romsilva, Ovidiu Cârstoc – directorul Direcției Silvice Gorj, Victor Sandu – directorul general al Administrației Naționale „Apele Române”, Marin Talău – directorul Administrației Bazinale de Apă Jiu Craiova, Ion Călinoiu – șeful Sistemului de Gospodărire a Apelor Gorj, Ciprian Adrian Florescu – prefectul județului Gorj, Cosmin-Mihai Popescu – președintele Consiliului Județean Gorj.
Tot în judeţul Gorj, ministrul Ioan Deneş a inspectat obiectivele de investiții „Amenajare râu Gilort în zona localității Novaci, județul Gorj”, „Amenajare pârâu Câlnic în zona localității Prigoria, Zorlești și Călugareasa”, „Punerea în siguranță a prizei cu barare Rovinari”, a avut o întâlnire de lucru cu primari din judeţ şi a discutat la fața locului, cu reprezentanții autorităților locale și cu directorul Complexului Energetic Oltenia, situața juridică a zonei silvice din aria de exploatare a carierei Roșia.
În total, în județul Gorj, Ministerul Apelor şi Pădurilor alocă în acest an 8,32 milioane lei: 6,35 milioane de lei – pentru domeniul ape, 1,97 milioane de lei – pentru domeniul păduri, din care 1,8 milioane de lei, pentru lucrări de regenerare a pădurilor și 166 mii de lei, pentru investiții din fondul de accesibilizare.
Pădurea Băneasa (Bucureşti)
La acțiunea de igienizare a Pădurii Băneasa din București au participat Constantin-Bogdan Matei – ministrul tineretului și sportului, silvicultori din cadrul Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva și Direcției Silvice Ilfov, Alin Petrache – președintele Federației Române de Rugby, componenți ai echipei naționale de rugby, juniori ai unor cluburi sportive, elevi din licee cu profil sportiv. Ca şi alte acţiuni similare de igienizare a pădurilor și a zonelor limitrofe fondului forestier, şi aceasta este definită de Romsilva prin faptul că „se dorește a fi un semnal de alarmă, dar și un îndemn adresat amatorilor de drumeții în natură, pentru a fi mai responsabili și atenți cu natura, să nu arunce deșeuri în locurile de campare sau pe traseele turistice din păduri sau în parcurile naționale și naturale”.
Lipănești (Prahova), Cuza Vodă (Galați), Apahida (Cluj)
O acțiune de responsabilitate socială (CSR) dedicată zonelor rurale a desfăşurat Leroy Merlin, liderul european al pieței de bricolaj, în lunile martie și aprilie. Au fost plantați peste 10.000 de salcâmi, stejari și ulmi în localitățile Lipănești (Prahova), Cuza Vodă (Galați), Apahida (Cluj). Au participat 200 de voluntari din echipele magazinelor și de la sediul companiei. Acţiunea a beneficiat de sprijinul asociațiilor „Se poate”, „Plantează în România”, „Plantăm fapte bune”. Mulțumindu-le asociaţiilor susţinătoare, Frederic Lamy, directorul general al Leroy Merlin România, subliniază: „Aceste acțiuni se înscriu în cadrul demersurilor noastre de a proteja patrimoniul forestier din România și de a continua să poziționăm compania noastră ca fiind un vector important în protejarea mediului înconjurător. Leroy Merlin România va accelera în perioada următoare acțiunile sale în domeniul Responsabilității Sociale”.
Rata de supraviețuire a puieților de salcâm plantați în acţiunea similară din primăvara trecută este de 95%. În contextul inițiativelor de CSR cu acelaşi profil dezvoltate de Leroy Merlin România, este de subliniat campania de reciclare a brazilor de Crăciun, participanţilor fiindu-le oferit un voucher de cumpărături de 25 de lei pentru fiecare brad returnat în magazin după perioada sărbătorilor de iarnă. Daniel Apostol, FPPG: „A nu face programe de investiții înseamnă a demola securitatea energetică națională”
Daniel Apostol, FPPG: „A nu face programe de investiții înseamnă a demola securitatea energetică națională”Daniel Apostol, Director Relații Externe al Federației Patronale Petrol și Gaze (FPPG), ne-a acordat un interviu în cadrul primei ediții a evenimentului FORUMUL ENERGIEI, organizat de Financial Intelligence. Citiți mai jos principalele declarații: “Toate companiile care sunt implicate în dezvoltarea de proiecte de investiții la zăcămintele din subsolul Mării Negre au tot interesul să opereze cât mai curând posibil”. “Orice program de investiții pus pe hold nu aduce niciun beneficiu investitorului, în primul rând, și, în al doilea rând, nu aduce niciun beneficiu țării ale cărei resurse naturale ar trebui să fie exploatate”. “Din zona companiilor implicate în proiectele de la Marea Neagră avem, deocamdată, niște semnale de rezervă”. “Noi, în FPPG, încă analizăm impactul posibil și impactul real al OUG 114”. “Am făcut analize independente și am ajuns la sume consistente privind impactul, nu numai asupra industriei, dar și asupra bugetului. Taman invers decât ceea ce s-ar fi încercat prin această ordonanță – să sporească veniturile în zona bugetară”. “Cel mai mare impact al OUG 114 va fi asupra investițiilor”. “Proiectele de investiții sunt cele care au de suferit. Asta înseamnă că noi toți avem de suferit. Compania care a avut un program de investiții și îl blochează pierde și operațional, dar și din profitabilitate. Pe de altă parte, un program de investiții înseamnă și locuri de muncă create, și venituri pentru companie, dar și venituri bugetare”. “A nu face programe de investiții înseamnă a demola securitatea energetică națională.” “OUG 114 nu avea cum să fie elaborată altfel decât în lipsa unui studiu de impact și a unei judecăți așezate a ceea ce se dorește și ceea ce se va obține.”
