„Nu există dovezi că scoaterea pachetelor de țigări și a țigaretelor electronice din raza vizuală a consumatorilor și din unitățile de comerț cu amănuntul duce la scăderea fumatului. Produsele din tutun au fost retrase de la expunerea în punctele de vânzare din Marea Britanie în aprilie 2015, cu scopul declarat al diminuării numărului de tineri care fumează. Însă după patru ani, nu există nicio dovadă că această interdicție ar fi dus la scăderea ratei fumatului în rândul tinerilor”, se arată într-o scrisoare oficială transmisă de Forest EU către Senatul României, pe marginea celei mai radicale inițiative legislative de restricționare a pieței tutunului. Forest EU (Freedom Organisation for the Right to Enjoy Smoking Tobacco) a fost fondată în 1979, pentru a susține drepturile adulților fumători din Europa.

Conform Eurobarometru, în decizia de a fuma contează în proporție covârșitoare anturajul, în majoritatea statelor europene, inclusiv România (82%). Ambalajul conta într-o pondere de numai 4% în România, iar aceasta înainte ca 65% din fețele pachetului să fie imprimate cu avertismente de sănătate combinate (text și imagini horror).

Forest EU consideră ca inițiativa legislativă în cauză afectează dreptul de alegere și informare a consumatorilor și distorsionează concurența. Consumatorii nu vor avea cum să știe dacă se lansează produse noi, pentru că acestea vor fi ascunse în dulapuri, sertare sau după perdele,  iar produsele deja cunoscute vor fi, teoretic, privilegiate. Se va produce astfel fenomenul de „înghețare a pieței” existente, instituindu-se o barieră comercială la intrarea pe piață. În această situație, singurele produse aflate în avantaj și care vor beneficia de vizibilitate, inclusiv pentru minori, vor fi cele de contrabandă sau contrafăcute, fără avertismente de sănătate sau coduri de trasabilitate și fără garanția calității.

„Există o serie de soluții alternative, inclusiv educația cu privire la riscurile fumatului asupra sănătății, licențierea negativă sau posibilitatea de incriminare a cumpărării (de către minori) prin intermediul terților”, se mai arată în documentul semnat de Forest EU.

Scrisoarea organizației europene se referă și la produsele cu potențial de risc redus, pe care  inițiativa legislativă urmărește să le restricționeze, prin extinderea definiției fumatului la vapat și, pe cale de consecință, la interzicerea vapatului în locurile publice. Se încearcă de fapt o forțare a definiției, în pofida logicii și a Dicționarului: fumatul e inhalarea voluntară a fumului rezultat dintr-un proces de ardere. Vaparea înseamnă inhalarea unor aburi cu sau fără nicotină.

Potrivit documentului, organizația UE „respinge modificarea definiției fumatului, considerând că, prin calificarea ca fum a emisiilor care prin natura lor sunt cu totul altceva, proiectul ar induce confuzie în legislația românească și ar compromite opțiunea fumătorilor pentru produsele alternative, considerate de autoritățile europene ca mai puțin nocive decât țigaretele, ceea ce, de fapt, ar afecta sănătatea publică”. Adică inversul intențiilor declarate de inițiatori. 

De precizat că recentele îmbolnăviri și decese din SUA au fost cauzate de utilizarea în țigaretele electronice a unor lichide cumpărate de pe piața neagră, care conțineau o substanță extrasă din marijuana (THC – canabidol și uleiuri cu vitamina E), substanțe interzise în UE. Aceste informații preliminare au fost comunicate consumatorilor de către FDA (Food and Drug Administration). În UE, țigaretele electronice și produsele de tutun care nu arde sunt reglementate riguros, printr-o Directivă europeană transpusă în legislația statelor membre, inclusiv în România (Legea 201/2016), iar substanțele folosite sunt notificate Comisiei Europene cu șase luni înaintea punerii pe piață.

Cât de competitiv este sistemul actual de impozitare a producției de gaze naturale din Romania și ce trebuie făcut pentru a debloca investițiile în acest sector? Din analiza ratelor de impozitare efective la nivelul european, România are cea mai ridicată rată efectivă de impozitare specifică producției de gaze naturale. Remarcăm astfel că, în această privință, obiectivul general a fost acela de a genera venituri bugetare suplimentare pe termen scurt. Acest fapt nu conduce însă către consolidarea securității energetice, demonstrând  lipsa de viziune în corelarea nevoilor din prezent cu cele din viitor. În încercarea de a facilita menținerea unei stări de echilibru între interesele statului și cele ale investitorilor, autorii unui studiu independent propun o serie de măsuri:

• Modificări legislative care să asigure stabilitate și predictibilitate
• Reducerea sarcinii fiscale efective la unul nivel apropiat de media țărilor europene
• Corelarea impozitării cu gradul de dificultate și risc al exploatării
• Eliminarea sau reducerea semnificativă a contribuției de 2% către ANRE
• Adoptarea unor prețuri de referință raportate la piața romanească

FPPG vă invită să participați la lansarea studiului “Starea sistemului de impozitare specific sectorului upstream al gazelor naturale din România”,  care va avea loc în data de 26 septembrie a.c., la Hotel SHERATON – Sala Colorado. 

București, 23 septembrie 2019 – CLCC consideră că proiectul de hiper-reglementare în domeniul tutunului (L443/2019) înseamnă afectarea gravă a peste 70.000 de operatori economici, interzicerea oricărei comunicări legate de produsele cu potențial de risc redus, pachete de țigări mai scumpe și pierderi cumulate de peste 1,1 miliarde de euro anual pentru bugetul de stat. Singurii beneficiari, dacă proiectul va fi adoptat, vor fi contrabandiștii care vând oricui, inclusiv minorilor, țigarete de proveniență incertă la jumătate din prețul celor legale și ONG-urile antitutun care obțin granturi internaționale proporționale cu restricțiile pe care reușesc să le impună.

Concret, propunerea legislativă:
Încurajează piața neagră și demonizează industria legală și comercianții corecți prin interzicerea expunerii produselor legale în magazine: în condițiile în care țigaretele vor fi vândute de sub tejghea, nu va mai exista nicio modalitate de diferențiere între produsele legale și cele ilegale. O consecință va fi diminuarea veniturilor statului cu peste 1 miliard de euro anual și pierderi de circa 100 de milioane de euro în fiecare an pentru comercianți.

1. Interzice orice formă de comunicare destinată fumătorilor adulți, care nu vor mai avea nicio posibilitate de a se informa cu privire la produsele din tutun și produsele cu potențial de risc redus.
2. Introduce bariere comerciale la intrarea pe piata a noilor produse, inclusiv lansarea de produse noi, cu potențial de risc redus, afectând astfel grav inovația, libertatea comercială și concurența.
3. Interzice folosirea în interior a produselor cu potențial de risc redus, ignorând studiile care arată lipsa impactului negativ asupra calității aerului și faptul că inițiative similare au fost respinse recent de Parlament.
4. Crește semnificativ prețul țigărilor, prin introducerea unei noi taxe, în condițiile în care taxele reprezintă, conform legislației actuale, aproape 80% din prețul unui pachet de țigarete. Românii cumpără deja cele mai scumpe țigări din Uniunea Europeană, raportat la puterea de cumpărare acestea fiind și de 3 ori mai scumpe decât media europeană.
5. Interzice sponsorizarea oricărui eveniment de către companiile producătoare de țigarete, cu toate că industria creativă și de evenimente, care se confruntă deja cu probleme serioase de finanțare, poziționează România pe harta turistică și culturală a Europei.
   Propunerea ignoră realitatea legislativă existentă în România: pe de-o parte, comercializarea produselor din tutun către minori este interzisă și sancționabilă prin lege, iar pe de altă parte România are deja al 7-lea cel mai restrictiv cadru legislativ în domeniul tutunului dintre cele 35 de state europene măsurate în cadrul Tobacco Control Scale, un studiu independent realizat potrivit recomandărilor Organizației Mondiale a Sănătății.
   „Inițiatorii proiectului își doresc țigări mai scumpe, mai puțini bani pentru evenimente culturale, comercianți, industria ospitalității și bugetul statului. Pretinsa facere de bine va avea un singur beneficiar: rețelele de contrabandă neîngrădite de vreo lege”, au declarat reprezentanții CLCC.
   Ținând cont de aceste realități alarmante, reprezentanții Coaliției pentru Libertatea Comerțului și a Comunicării fac un apel către membrii Parlamentului României de a trata cu maximă seriozitate și responsabilitate acest pachet de măsuri care poate destabiliza un întreg lanț de afaceri legitime și poate genera efecte devastatoare la nivel bugetar și social printr-o explozie a pieței de contrabandă.

CONTEXT

Comercializarea produselor din tutun către minori este interzisă și sancționată în România;
Companiile de pe piața tutunului desfășoară continuu și cu rezultate dovedite programe de educație a comercianților și consumatorilor cu privire la motivele pentru care minorii nu trebuie să aibă acces la produsele cu nicotină;
România are a 7-a cea mai restrictivă legislație anti-tutun din Europa. Cele mai puține restricții se înregistrează în Austria, Germania și Luxemburg;
Pachetele de țigări sunt departe de a fi atrăgătoare, în contextul în care 65% din ambele fețe ale ambalajului sunt acoperite cu avertismente de sănătate și mesaje clare și explicite;
Practica unor supra-reglementări care exced prevederile Directivei tutunului în state precum Marea Britanie, Franța, Grecia sau Irlanda nu doar că nu a avut rezultatele scontate privind reducerea consumului de tutun, dar a condus la creșterea contrabandei cu țigarete, în special cele contrafăcute, facilitând accesul consumatorilor și în special al minorilor, la produse ieftine.

Bucureşti, 20 septembrie 2019 – Agricover Credit IFN, principala instituție financiară dedicată finanțării agriculturii românești, a încheiat primul semestru al anului 2019 cu un rezultat operațional de 26,8 milioane de lei și un profit net de 23,3 milioane de lei, în creștere cu 31% față de aceeași perioadă a anului 2018.
În primul semestru al acestui an, Agricover Credit IFN a oferit finanțare în valoare de 576,4 milioane lei unui număr de 3.465 de fermieri, expunerea din credite depășind 1,64 miliarde de lei, în creștere cu 22% față de aceeași perioadă a anului trecut.
“Continuăm trendul de creștere și în 2019 și susținem performanța în agricultura românească, oferind produse de creditare specializate, adaptate nevoilor fermierilor. Direcția strategică de business păstrează focus-ul pe atragerea de noi clienți, fermieri mici și medii, iar acest lucru este deja vizibil în creșterea semnificativă a numărului de clienți activi. Faptul că am reușit să creștem valoarea creditelor acordate în primul semestru al acestui an, comprativ cu 2018, ne încurajează să continuăm strategia noastră și pentru a doua parte a anului,” a declarat Robert Rekkers, Director General Agricover Credit IFN.

Informaţii financiare la 30 iunie 2019:
Profitul operațional: 26,897 milioane de lei, în creștere cu 27% față de aceeași perioadă a anului 2018
Profitul net: 23,373,441 milioane de lei, în creștere cu 31%
Capitaluri proprii: 252,980,362 milioane de lei, în creștere cu 24%
Rata de adecvare a capitalului (conform normelor BNR): 20%
Credite neperformante cu restanţe mai mari de 90 de zile: 1,1 %
Valoarea creditelor acordate: 576,415 milioane de lei, în creștere cu 10%
Expunere din credite: 1,646,455,000 miliarde de lei, reprezentând o creștere cu 22%
Număr clienți activi: 3.465 fermieri, în creștere cu 17%

Capitalurile proprii au crescut cu 24%, ajungând la 252,9 milioane de lei, prin încorporarea rezultatelor nete, cât și prin majorare de capital social. Rata creditelor neperformante, cu restanţe mai mari de 90 de zile, a ajuns la 1,1%, în scădere comparativ cu primul semestru al anului trecut.
Creșterea numărului de clienți a fost generată atât de dezvoltarea segmentului de clienți mici și medii, cât și de extinderea portofoliului de clienți mari.
În ceea ce privește produsele Agricover Credit IFN, creditele de capital de lucru au avut cea mai mare pondere din totalul creditelor accesate de fermieri în primul semestru al anului.
Solicitările de capital având ca destinație achiziția de teren agricol au înregistrat o creștere semnificativă. Expertiza solidă, reacția rapidă și procedurile extrem flexibile sunt principalele atuuri ale Agricover Credit IFN, care au dus la consolidarea poziției de lider de piață și partener principal al fermierilor atunci când aceștia au nevoie de finanțare pentru extinderea sau securizarea prin achiziție a terenului destinat producției agricole.
Pentru semestrul al doilea al anului, Agricover Credit IFN își propune să mențină ritmul de creștere atât în ceea ce privește numărul clienților finanțați, cât și a volumului de credite acordate.
„Dezvoltăm permanent noi produse de creditare, iar cel mai recent este programul Alegeri de două ori mai bune, un produs inovativ asociat cu achiziția de produse de protecția plantelor. Prin programele mixte financiar-comerciale, Agricover Credit IFN își consolidează poziția de partener al fermierilor, alături de Agricover S.A. Din cauza condițiilor meteorologice nefavorabile, începutul anului agricol 2020 se conturează destul de sensibil pentru fermierii români, iar acest lucru ne-a determinat să venim în întâmpinarea potențialelor nevoi de cash flow,” a declarat Robert Rekkers, Director General Agricover Credit IFN.

DriveNets, companie israeliană producătoare de software de rețea, care a primit recent finanțare de tip seria A în valoare de 117 milioane dolari anunță că va deschide un centru de cercetare și dezvoltare software în România, potrivit Hotnews.ro.
Centrul va fi creat în parteneriat cu Tellence Technologies, furnizor român de servicii software, care recrutează specialiști software cu expertiză în soluții de rețea, NFV/SDN și Cloud.
Tehnologia Cloud Network dezvoltată de companiei DriveNets este deja testată de furnizori de servicii de date din întreaga lume si poate gestiona traficul de sute de Terabiți/sec într-un singur cluster de routere distribuit, potrivit reprezentanţilor companiei.

Ministerul Finanţelor Publice (MFP) a împrumutat, luni, 600 de milioane de lei de la bănci, printr-o emisiune de obligaţiuni de stat tip benchmark cu o maturitate reziduală de 57 luni, la un randament mediu de 3,91% pe an, potrivit datelor transmise de Banca Naţională a României (BNR).
Valoarea nominală a emisiunii de luni a fost de 600 de milioane de lei, iar băncile au subscris 806,3 milioane de lei, scrie Economica.net.
În același timp, marţi este programată o licitaţie suplimentară prin care statul vrea să atragă încă 90 de milioane de lei la randamentul stabilit luni.
Ministerul Finanţelor Publice (MFP) a planificat, în septembrie 2019, împrumuturi de la băncile comerciale de 3,995 miliarde de lei, din care 200 milioane de lei printr-o emisiune de certificate de trezorerie cu discont şi 3,3 miliarde de lei prin şapte emisiuni de obligaţiuni de stat.