Renault lansează noul Kadjar în România
Renault a anunţat, miercuri, că lansează în România noul SUV Kadjar, la preţuri începând de la 18.600 de euro, TVA inclus, potrivit News.ro.
Noul model a fost dezvăluit în exclusivitate la Salonul Auto de la Paris, iar acum este disponibil şi în România. Lansat în 2015, Kadjar a devenit un model de bază în gama Renault, un produs pentru care au optat deja peste 450.000 de utilizatori din peste 50 de ţări, conform Economica.net.
Noul SUV are un motor 1.3 TCe cu două versiuni de putere: TCe140 GPF ( cuplu de 240Nm la 1600 rpm) şi TCe 159 GPF ( cuplu de 260 Nm la 1750 rpm), ambele disponibile cu o cutie manuală sau cu o cutie automată cu dublu ambreiaj EDC şi o transmisie de tipul 4×2, potrivit News.ro.
În gama diesel, Noul Kadjar propune două motoare echipate cu un sistem selectiv de reducere catalitică (SCR), considerat un sistem eficient de post-tratare a oxizilor de azot (NOx).
Totodată, motorul 1.5 Blue dCi 116 este disponibil cu o cutie de viteze manuală şi este echipat cu „overboost”., iar 1.7 Blue dCi 150, motorizarea diesel de top, este cuplată la o cutie de viteze manuală şi o transmisie 4×4, având o putere mai mare cu 20 CP faţă de modelul precedent, conform surselor citate.
Sondaj BestJobs: 1 din 5 angajați români crede că lucrează în domeniul nepotrivit și își dorește o reconversie profesională
București, 16 ianuarie 2019. Doi din cinci angajați români se declară nemulțumiți de situația lor profesională actuală și iau în calcul o schimbare de job anul acesta, iar unul din cinci se gândește chiar la o schimbare de carieră, considerând că lucrează în domeniul nepotrivit pentru el, arată un sondaj realizat de BestJobs, una dintre cele mai importante platforme de recrutare online din România. Dintre aceștia, puțin peste 10% se gândesc să își caute de lucru în afara țării.
Cel mai important motiv pentru care românii și-ar schimba jobul sau chiar cariera rămâne salariul, pentru mai mult de jumătate dintre cei care iau în calcul să facă un astfel de pas în 2019, urmat de lipsa oportunităților suficiente pentru dezvoltare profesională (39%) sau de nevoia de schimbare a angajatorului, a mediului de lucru ori a echipei (28,5%). Alți aproape 18% dintre cei care se gândesc să-și schimbe jobul nu se simt motivați în poziția actuală, 14% își doresc mai mult timp liber, iar pentru 10,7% dintre respondenți este dificil să avanseze în cadrul companiei. Nu în ultimul rând, aproximativ 27% susțin că nu le place ceea ce fac sau consideră că domeniul în care lucrează nu se potrivește cu aptitudinile lor profesionale, majoritatea fiind din rândul angajaților care se gândesc la o reconversie profesională.
Când evaluează o nouă oportunitate de job, cele mai importante două criterii sunt, la egalitate, salariul și beneficiile extra-salariale împreună cu programul de lucru, pentru circa 86% dintre respondenți. Urmează domeniul de activitate al companiei, de care țin cont 39,3% dintre angajați, și proximitatea biroului față de casă, care contează la fel de mult ca perspectivele de dezvoltare în cadrul companiei, după cum au punctat 32% dintre respondenții sondajului BestJobs. Totodată, candidații mai evaluează poziția în piață și reputația angajatorului (14,3%) și inclusiv părerile despre angajator din social media (7,7%).
„Interesant este că, în premieră, programul de lucru contează la fel de mult ca pachetul salarial la evaluarea unei oferte de job. Cu alte cuvinte, oamenii pun tot mai mult preț pe echilibrul dintre viața la job și timpul personal, pe care nu mai sunt dispuși să-l sacrifice atât de ușor în folosul companiei. În plus, generația tânără este mult mai flexibilă și dispusă la schimbări radicale în carieră, pe care le vede ca pe o provocare, dar și ca pe un mod de a-și descoperi talentele. De aceea vedem un procent atât de mare de salariați care vor să își schimbe jobul sau, mai mult, să ia decizia radicală de a-și schimba complet domeniul de activitate”, a declarat Călin Fusu, CEO al companiei de recrutare BestJobs.
Flexibilitatea când vine vorba despre programul de lucru, dar și în ceea ce privește evoluția profesională în cadrul companiei, este principalul beneficiu pe care și-l doresc de la un potențial angajator aproximativ 68% dintre cei chestionați, urmat de posibilitatea de a lucra de acasă (52%), precum și de acordarea mai multor zile de concediu de odihnă (44%). Totodată, jumătate dintre respondenți și-ar dori de la viitorul angajator abonamente la clinici medicale private și programe de dezvoltare/training-uri. Un sfert dintre salariați pun preț pe programele de reduceri pentru serviciile oferite de către partenerii agreați ai companiei, alți 17,8% vor abonamente la săli de sport, iar 7,2% și-ar dori un spațiu pentru recreere la birou.
Peste jumătate dintre angajatori vor reduce costurile cu personalul din cauza majorării salariului minim pe economie
De cealaltă parte, peste jumătate dintre angajatorii care au răspuns sondajului au declarat că, în urma creșterii salariului minim pe economie de la 1 ianuarie, vor lua măsuri pentru reducerea cheltuielilor cu personalul. Astfel, aproximativ un sfert dintre angajatori iau în calcul reduceri de personal, fie prin comasarea anumitor funcții/responsabilități, fie prin restructurarea anumitor poziții sau prin automatizarea de procese care ar elimina resursa umană aferentă, iar alți 14% analizează restrângerea pachetelor de beneficii extra-salariale. Pentru 12% dintre companii, majorarea salariului minim va determina cel mai probabil înghețarea altor creșteri salariale planificate la nivel de companie pentru acest an. Restul de 49% nu prevăd vreun impact pe care salariații să îl resimtă.
Efervescența pieței muncii determină însă mulți angajatori să continue procesul de recrutare și în 2019, atât pentru poziții noi, cât și pentru acoperirea pozițiilor existente pe care se înregistrează fluctuații de personal. Cei mai mulți angajatori (44%) estimează că vor deschide până în 10 poziții noi în primul semestru din 2019, iar 37,2%, între 10 și 50 de poziții, existând totodată și cazuri unde vor fi deschise peste 100 de poziții. O treime dintre pozițiile noi vor fi acoperite de un singur candidat, în timp ce pentru aproximativ jumătate companiile caută să recruteze între 2 și 5 angajați. Deși angajații speră la salarii mai mari de la viitorul job, cei mai mulți angajatori (46,5%) spun că ofertele salariale ale companiei vor fi similare celor din 2018. Numai un sfert dintre companii spun că vor oferi un salariu mai mare cu până la 5%, alți 16,3% vor crește ofertele salariale cu 6-9%. Există însă și angajatori pregătiți să ofere salarii cu 10-15% mai mari noilor angajați anul acesta (7%) sau chiar cu 20% mai mari (2,3%), mai arată sondajul BestJobs.
În privința beneficiilor extra-salariale noi pe care le vor oferi salariaților în acest an, companiile au precizat că acestea vor fi: petreceri pentru angajați (11,7%), teambuilding-uri (10,7%), prime pentru ocaziile speciale (10,2%), bonuri de masă (10,2%), abonamente la clinici medicale private (8,8%), cursuri și training-uri de dezvoltare personală (8,3%). Doar 5,4% dintre angajatori spun că vor oferi program flexibil, iar mai multe zile de concediu de odihnă vor fi acordate de către 3,4% dintre respondenți. Printre beneficiile ce vor mai fi acordate se numără transport gratuit, fructe și/sau cafea gratuite la birou, abonamente la săli de sport etc.
Sondajul BestJobs a fost efectuat în perioada 23 decembrie 2018 – 9 ianuarie 2019 pe un eșantion de 1.411 utilizatori de internet, reprezentativ la nivel urban, și pe un eșantion de 382 companii mici, medii și mari din România.
Despre BestJobs
BestJobs este una dintre cele mai importante platforme de recrutare online din România. Cu o experiență de peste 18 ani în domeniu, BestJobs a fost implicată în transformarea și inovarea industriei de recrutare online și integrează astăzi tehnologii digitale de ultimă generație pentru a oferi cele mai eficiente soluții de angajare. Cu un număr de peste 2,5 milioane de profesioniști conectați la piața muncii și peste 25.000 de joburi active în orice moment, atât în țară, cât și în străinătate, BestJobs creează conexiuni între toți cei care vor să găsească un job mai bun și angajatorii care caută noi talente. Recent, portalul de recrutare online a lansat serviciul de recrutare pentru perioade scurte, prin care utilizatorii au posibilitatea să experimenteze mai multe joburi și să nu mai depindă de un program fix de lucru.
Deloitte: Piața de fuziuni și achiziții va însuma în jur de 100 de tranzacţii în 2019, iar tranzacţiile cu credite neperformante vor continua să scadă
Cele mai dinamice sectoare pe piața de fuziuni şi achiziții în 2019 vor fi tehnologia, retailul, industria farmaceutică și servicii medicale, bunuri de larg consum şi imobiliar
Media multiplilor de evaluare pentru tranzacţiile anunțate în România în perioada 2016-2018 a fost de 8,5 x EBITDA, ușor peste media din Europa Centrală și de Est, de 7,8 x EBITDA
Portofoliile de credite neperformante vândute de băncile româneşti au scăzut semnificativ, de la o valoare nominală de 2,1 miliarde de euro în 2017, la o valoare estimată de 1 miliard de euro în 2018
Bucureşti, 16 ianuarie 2019 – Piaţa de fuziuni şi achiziţii va însuma în jur de 100 de tranzacţii în 2019, păstrând o tendinţă similară cu cea din perioada 2008-2018, potrivit estimărilor departamentului de Consultanţă Financiară din cadrul Deloitte România. De asemenea, valoarea medie a tranzacţiilor pentru anul 2019 este estimată de Deloitte România între 40 şi 50 de milioane de euro, uşor peste media de 40 de milioane de euro din ultima decadă.
„În ciuda contextului fiscal aspru de la începutul lui 2019, nu anticipăm consecinţe majore asupra pieţei de fuziuni şi achiziţii în prima jumătate a acestui an, ci mai degrabă spre sfârşitul anului, când, în funcţie de contextul macroeconomic, fereastra de oportunitate s-ar putea închide. Ne aşteptăm ca sectoarele cele mai dinamice ale pieţei de M&A în 2019 să fie tehnologia, retailul, industria farmaceutică și serviciile medicale, bunurile de larg consum şi imobiliarele”, a spus Ioana Filipescu, Partener Consultanță în Fuziuni și Achiziții, Deloitte România.
Piaţa de M&A din 2018, cu o valoare estimată de Deloitte România între 3,8 şi 4,3 miliarde de euro incluzând tranzacţiile cu valoare nedeclarată, a fost mai puţin transparentă decât în anii precedenţi, cu o scădere semnificativă a numărului de tranzacţii cu valori comunicate. Piaţa tranzacțiilor cu valori declarate a continuat să fie dominată în 2018 de investitorii strategici, care au fost implicaţi în 56% din tranzacţii, în timp ce firmele de private equity s-au regăsit în 39% din volumul tranzacțiilor cu valori declarate.
În ceea ce privește tranzacțiile M&A declarate din perioada 2016-2018, valoarea totală a companiilor din România a fost evaluată la o medie de 8,5 x EBITDA, ușor peste valorile medii înregistrate în Europa Centrală si de Est, de 7,8 x EBITDA, potrivit unei analize realizate de Deloitte România bazată pe datele Mergermarket.
„În ultimii trei ani, domeniile din România cu cei mai mari multipli cheie în evaluare au fost bunurile de larg consum, industria farmaceutică și a serviciilor medicale și domeniul TMT – tehnologie, media și telecomunicații -, la polul opus fiind construcțiile și retailul”, a adăugat Marius Vasilescu, Director Consultanță Financiară, Deloitte România.
Băncile din România au vândut portofolii de credite neperformante (NPL) cu o valoare nominală de 1 miliard de euro în 2018, conform estimărilor Deloitte România, semnificativ sub nivelul din 2017, de 2,1 miliarde de euro.
„Scăderea semnificativă a volumului tranzacțiilor cu NPL din 2018 este rezultatul reducerii volumului de credite neperformante și al schimbărilor legislative. În continuare, ne așteptăm la o diminuare a volumului tranzacțiilor cu portofolii de NPL în 2019, având în vedere contextul actual, deși băncile au un stoc bilanțier de credite neperformante estimat la 3-4 miliarde de euro, precum și un volum similar în afara bilanțului“, a declarat Radu Dumitrescu, Partener Servicii Suport în Tranzacții, Deloitte România.
În 2018, echipa de Consultanță Financiară a Deloitte România a fost implicată în peste 100 de proiecte complexe prin intermediul tuturor tipurilor de servicii, care includ consultanță ]n fuziuni și achiziții, investigarea fraudelor, evaluare, economie și modelare financiară, precum și suport în tranzacții și reorganizare. Cu o echipă de 60 de specialiști dedicați, departamentul de Consultanță Financiară al Deloitte este unul dintre cei mai importanți jucători din acest domeniu din România, oferind servicii către clienți locali și multinaționali, atât din sectorul privat, cât și public.
Deloitte furnizează la nivel global servicii de audit, consultanță, servicii juridice, consultanță financiară și managementul riscului, servicii de consultanță fiscală și alte servicii adiacente către clienți din sectorul public și privat provenind din industrii variate. Patru din cinci companii prezente în topul Fortune Global 500® sunt clienți Deloitte, prin intermediul rețelei sale globale de firme membre care activează în peste 150 de țări și teritorii, oferind resurse internaționale, perspective locale și servicii de cea mai înaltă calitate pentru a aborda provocări de business complexe. Obiectivul Deloitte este să creeze un impact vizibil în societate cu ajutorul celor 286.000 de profesioniști ai săi.
Deloitte România este una dintre cele mai mari companii de servicii profesionale din țara noastră și oferă servicii de audit, de consultanță fiscală, servicii juridice (prin cooperarea cu Reff & Asociații SCA), de consultanță în management și consultanță financiară, servicii de managementul riscului, soluții de servicii și consultanță în tehnologie, precum și alte servicii adiacente, prin intermediul a peste 1.200 de profesioniști.
Pentru a afla mai multe despre rețeaua globală a firmelor membre, vă rugăm să accesați www.deloitte.com/ro/despre.infografic_M&A si NPL in 2018 si 2019
Rata anuală a inflației a scăzut la finalul anului trecut
Rata anuală a inflaţiei, care măsoară evoluţia preţurilor de consum în ultimul an, a scăzut în decembrie 2018 la 3,27%, de la 3,43% în noiembrie, în condiţiile în care gazele naturale s-au scumpit cu 16,61% faţă de aceeaşi lună a anului 2017, potrivit datelor publicate luni de Institutul Naţional de Statistică (INS).
În noiembrie 2018, rata anuală a inflaţiei a scăzut la 3,43%, de la 4,25% în octombrie, transmite news.ro.
În decembrie 2018, faţă de aceeaşi lună a anului 2017, mărfurile alimentare s-au scumpit cu 3,10%, preţurile mărfurilor nealimentare au urcat cu 3,75%, iar preţurile serviciilor au crescut cu 2,44%, potrivit Antena3.
Preţul combustibililor, care are un impact mai larg asupra celorlalte preţuri, a crescut, în decembrie 2018 faţă de decembrie 2017, cu 4,57%.
Salariul mediu net a crescut la 600 de euro
Câștigul salarial mediu brut pe luna noiembrie 2018 a fost de 4.658 lei, cu 2,8% peste cel din luna precedentă, potrivit datelor publicate de INS.
De asemenea, câştigul salarial mediu nominal net a crescut cu 2,6% şi a ajuns la 2.792 lei, adică a atins în premieră pragul de 600 de euro la cursul mediu al lunii decembrie, în care au fost încasaţi şi cheltuiţi banii câştigaţi, conform Curs de guvernare.
Ajustat cu nivelul preţurilor (53% din media UE, conform celor mai recente date Eurostat) puterea de cumpărare în euro a urcat la 1.123 euro. Adică cei 600 de euro câştigaţi în ţară au avut acelaşi efect, potrivit metodologiei statistice oficiale, cu 1.123 de euro câştigaţi într-o ţară europeană care ar avea preţurile la nivelul mediu ( cea mai apropiată de această situaţie este Italia).
În același timp, salariul real de referinţă (puterea de cumpărare a banilor încasaţi exprimată ca indice raportat la cea din octombrie 1990, ultima de dinaintea liberalizării preţurilor) a urcat semnificativ, cu 5,3 puncte procentuale, până la 198,7%.
România a înregistrat al doilea deficit de cont curent din UE, în trimestrul al treilea
România a înregistrat un deficit de cont curent de 3,2 miliarde de euro, în trimestrul al treilea al anului trecut, al doilea ca valoarea din Uniunea Europeană (UE), arată datele publicate luni de Eurostat – Biroul de Statistică al UE, potrivit Mediafax.
Acesta reprezintă o creștere cu 18,5% față de trimestrul anterior și de 2,5 ori față de aceeași perioadă a anului trecut.
Cel mai mare deficit de cont curent l-a înregistrat Marea Britanie, de 35,4 miliarde de euro, iar pe locul al treilea au fost, fiecare cu 2,5 miliarde de euro, Franța și Polonia, conform Hotnews.ro.
De asemenea, zona euro a obținut un surplus de cont curent de 76,2 miliarde de euro, o scădere de 20,7% față de trimestrul anterior și de 29,4% față de același trimestru al anului trecut, potrivit sursei citate.
De Ziua Culturii Naţionale, acces gratuit la Muzeul Naţional de Istorie a României
Muzeul Național de Istorie a României anunţă că de Ziua Culturii Naționale – 15 ianuarie 2019 accesul va fi gratuit, conform programului obișnuit, 09.00-17.00. În intervalele orare 11.00-13.00 și 15.00-17.00, va fi prezentat filmul documentar „Cartea de aur a Centenarului Marii Uniri” (foto), ecranizarea volumului omonim de Bogdan Bucur (istoric, lector universitar la Facultatea de Științe Politice a SNSPA), Editura RAO; regia filmului – Titus Scurt, producţia – Centrul Multicultural București, cu participarea unora dintre cei mai importanți istorici români contemporani: acad. Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române, acad. Răzvan Theodorescu, vicepreședintele Academiei Române, prof. univ. dr. Bogdan Murgescu, Facultatea de Istorie a Universităţii din București, conf. univ. dr. Adrian Niculescu, Facultatea de Științe Politice a SNSPA București.
Inițiativă civică europeană pentru educație incluzivă
O premieră pentru Uniunea Europeană s-a petrecut la București: de la nivel cetăţenesc, a fost lansată către Comisia Europeană o iniţiativă juridică în beneficiul persoanelor cu dizabilităţi – Inițiativa Civică „Europe CARES” prin care părinți ai unor copii cu dizabilități din şapte state ale UE (România, Belgia, Germania, Irlanda, Italia, Olanda, Ungaria) solicită Comisiei Europene o directivă europeană pentru educația copiilor cu dizabilități la nivelul UE.
În calitate de reprezentant al iniţiativei, Mădălina Turza, președinte al Centrului European pentru Drepturile Copiilor cu Dizabilități (CEDCD), subliniază: „Este momentul ca noi, părinții de copii cu dizabilități, să preluăm inițiativa și să ne asigurăm că există un viitor al copiilor noștri. Cred cu tărie că Uniunea Europeană trebuie să răspundă nevoilor unei largi categorii sociale, neglijate de foarte mulți ani, cu atât mai mult cu cât guvernele naționale nu prioritizează viețile copiilor noștri. O astfel de lege federală există și în Statele Unite încă din 1975, când a început cu adevărat reforma în sistemul american de educație”. De asemenea, semnalează că, deşi educaţia incluzivă are un set amplu de reglementări internaţionale, ratificate de statele europene, inclusiv România, abordarea este fragmentară, la nivel conceptual. De aceea, „este nevoie de o legislaţie cu mecanisme concrete de implementare”.
Iniţiatorii, precum şi alţi părinți de copii cu dizabilități din mai multe orașe ale României, reuniţi la Bucureşti într-un cadru consonant cu lansarea preşedinţiei româneşti a Consiliului UE, oferă o serie de argumente ale demersului lor: „La nivelul UE, doi din cinci elevi cu dizabilități nu depășesc învățământul gimnazial și peste 40% rămân fără nicio calificare.
În România, 46% dintre copiii cu dizabilități sunt izolați în școli speciale, iar cei care învață în școlile de masă nu beneficiază de sprijinul necesar. Există județe în România în care există un profesor de sprijin la 150 de copii cu dizabilități, programa nu este adaptată, nu există accesibilizări și tehnologii asistive. Cel mai adesea, elevii cu dizabilității sunt victimele discriminării, excluziunii sau abuzurilor în sistemul de educație actual. Părinții cheltuiesc între 4000 şi 18.000 de euro pe an pentru terapiile copiilor cu dizabilități și profesori de sprijin privați, iar cei care nu își permit rămân izolați în case sau instituții. 93% dintre DGASPC-urile din cele 42 de județe din România au raportat inexistența serviciilor de intervenție timpurie pentru copiii cu dizabilități în comunitate”.
BNR: Rolul nostru este de atenuare a mişcărilor excesive care pot apărea pe pieţele valutară şi monetară interbancară
Rolul Băncii Centrale este de atenuare a mişcărilor excesive care pot apărea pe piaţa valutară şi pe cea monetară interbancară, în condiţiile în care noile măsuri intrate în vigoare la începutul acestui an schimbă datele pe cele două pieţe, astfel încât se caută noi niveluri de echilibru, a declarat joi, pentru Agerpres, purtătorul de cuvânt al Băncii Naţionale a României, Dan Suciu.
„În semestru doi al anului trecut, am avut o stabilitate relativă a cursului de schimb, cu o variaţie în jur de 1 procent, între 4,62 – 4,67 (lei/euro – n. r.), ca urmare a îmbunătăţirii unor indicatori fundamentali, cum ar fi rata inflaţiei, dar şi a unei stabilităţi în privinţa variaţiei dobânzilor pe pieţele interbancare, inclusiv o marjă uşor pozitivă comparativ cu alte pieţe din zonă. Noile măsuri care au intrat în vigoare la începutul acestui an schimbă datele pe cele două pieţe – valutară şi monetară interbancară – care sunt strâns corelate şi, ca urmare, pe aceste pieţe, se caută noi niveluri de echilibru. În condiţii de maximă incertitudine, rolul BNR este de atenuare a mişcărilor excesive care pot apărea pe aceste pieţe”, a explicat Suciu.
SpaceX restrânge numărul angajaților
SpaceX, compania lui Elon Musk, va concedia aproximativ 10% din cei peste 6.000 de angajați ai săi, potrivit unei surse citate de Reuters.
Compania nu a comentat numărul disponibilizărilor, dar a declarat că trebuie să devină o organizație „mai suplă”, motiv pentru care se va „despărți” de o parte a angajaților, conform Hotnews.ro
„Pentru a continua livrarea către clienții noștri și pentru a reuși să dezvoltăm nave spațiale interplanetare și un Internet global bazat pe spațiu, SpaceX trebuie să devină o companie mai suplă”, a spus un purtător de cuvânt al SpaceX.
Concedierile au fost raportate de LA Times.
