Noul indice IRCC care a înlocuit ROBOR în calculul dobânzilor variabile la credite poate crește inflația, stimulând creditarea mai mult decât trebuie, consideră banca centrală, care discută în această perioadă cu Ministerul de Finanțe soluții de remediere a problemelor create prin felul în care a fost reglementat indicele, cu o distanță mare, de două trimestre, între perioada de calcul și cea de aplicare. “IRCC privește prea mult în spate, și nu înainte și nu este corelat cu perspectiva de inflație. Perspectiva se plimbă în jurul a 4%, iar indicele e în spate. Robor era mai apropiat de perspectiva de inflație”, spune Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.

Ca urmare, arată acesta, impactul IRCC asupra creditării și mecanismului de transmisie a politicii monetare a fost trecut de BNR printre incertitudinile și riscurile associate perspectivei inflației, conform Profit.ro. Noua valoare a indicatorului IRCC, aplicat pentru creditele acordate începând din iulie, este de 2,63% și reprezintă media valorilor tranzacțiilor interbancare din perioada ianuarie-martie. Nivelul a crescut de la cel de 2,36% aplicat până acum, calculat în funcție de valorile tranzacțiilor din trimestrul 4 din 2018. Isărescu consideră că inflația poate crește din cauza acestui indice deoarece “poate să stimuleze creditarea mai mult decât trebuie.”

• Electrica a deschis ședința de tranzacționare de la BVB, cu ocazia aniversării a cinci ani de la listarea companiei pe bursele de la București și Londra
• Din 2014 și până în prezent, Electrica a oferit cel mai stabil randament al dividendului dintre toate companiile din BET
• De la listare, Electrica a adus acționarilor un randament total de 37%

BUCUREȘTI, 3 iulie 2019 -Corina Popescu,Directorul General alElectrica SA, și Adrian Tănase, Directorul General al BVB, au deschis, astăzi, ședința de tranzacționare la Bursa de Valori București (BVB), cu ocazia aniversării a cinci ani de la listarea companiei, cea mai mare din istoria pieței de capital din România și, totodată, singura privatizare cu pachet majoritar prin piata de capital.

Data de 4 iulie 2014 a fost prima zi de tranzacționare a acțiunilor Electrica pe Bursa de Valori București și a GDR-urilor Electrica pe London Stock Exchange, iar oferta s-a subscris în totalitate cu două zile înainte de termenul limită. Electrica a atras aproape 2 miliarde lei prin oferta publică iniţială derulată, listarea având un impact semnificativ asupra capitalizării şi lichidităţii bursei de la București, acest proces atrăgând un portofoliu divers de investitori internaționali și contribuind la îmbunătățirea indicatorilor BVB pentru a accede la statutul de piață emergentă.

Din prima zi de tranzacționare și până la finalul lunii iunie 2019, acțiunile Electrica au generat tranzacții cu o valoare totală de peste 3 miliarde lei, ceea ce reprezintă circa 5,7% din lichiditatea totală a BVB din această perioadă (52,4 miliarde lei). Practic, în fiecare din cei cinci ani de la listare, Electrica s-a clasat pe locurile 5, 6 sau 7 în clasamentul lichidității.

Dividendele acordate de Electrica în cei cinci ani de la listare, până în prezent, au oferit cel mai stabil randament dintre toate companiile din BET, în ciuda fluctuațiilor ample de preț. Astfel, randamentul dividendului s-a situat între 5,2% și 7,3% în fiecare an.

În ultimii cinci ani, Electrica a distribuit către acționarii săi dividende brute care au cumulat circa 1,3 miliarde lei sau 3,777 lei/acțiune, reprezentând un câștig de 34,3% pentru acționarii care au cumpărat în iunie 2014, la momentul listării.

De la listare și până în prezent, s-au tranzacționat circa 250 milioane de acțiuni Electrica, reprezentând 72,4% din capitalul social și 73,9% din acțiunile cu drept de vot.

Cu o valoare de piață de aproape 4 miliarde lei, Electrica este singura companie românească listată din domeniul distribuției și furnizării energiei electrice din România. Prețul acțiunilor Electrica pe BVB a pornit de la 11,25 lei, în data de 4 iulie 2014, și a atins un maximum de 14,96 lei, în mai 2017.

După listare, Electrica a devenit cel mai mare investitor în infrastructura energetică a României, cumulând investiții în modernizarea și retehnologizarea rețelelor de distribuție a energiei electrice în valoare de 3,1 miliarde lei, în ultimii cinci ani. Investiţiile Grupului Electrica în infrastructură au crescut semnificativ de la an la an, începând cu 2015, reprezentând recorduri în industrie și fiind finanțate, în cea mai mare parte, din resurse interne, în special din fondurile provenite din majorarea de capital, în conformitate cu prevederile prospectului Ofertei Publice Primare de Vânzare.

În cei cinci ani de la listare, în cadrul Grupului Electrica s-a accelerat procesul de implementare a celor mai bune practici de guvernanţă corporativă și au fost continuate măsurile de optimizare a activităților din toate segmentele. Totodată, compania și-a asumat un plan de măsuri pentru creșterea responsabilității față de mediu și comunitate, sumele alocate pentru programele de responsabilitate socială crescând semnificativ de la data listării.

Declarații

Corina Popescu, CEO Electrica SA:

„La cinci ani de la momentul listării Electrica, unul foarte important pentru piața de capital din România, le mulțumesc tuturor celor care ne-au fost alături pe acest drum al schimbării în bine. Nu au fost cinci ani ușori, date fiind provocările din piața de energie, însă echipa Electrica, alături de partenerii săi, a reușit să realizeze lucruri foarte importante în tot acest interval: suntem compania din BET care a oferit cel mai stabil randament al dividendului, am distribuit dividende brute de circa 1,3 miliarde lei, am devenit cel mai mare investitor în infrastructura energetică, cu peste 3 miliarde de lei investiți în ultimii cinci ani, și am reușit să îmbunătățim semnificativ calitatea serviciilor oferite. În tot acest interval, am implementat ample programe de transformare și optimizare a activităţilor, de reducere a costurilor și de adaptare a strategiei la condițiile pieței, atât în aria de distribuţie și servicii, cât și în cea de furnizare, reușind să eficientizăm activitatea Grupului. Totodată, adoptarea celor mai bune practici de guvernanță corporativă, așa cum ne-am asumat prin prospectul de listare, precum și sporirea gradului de implicare în comunitățile în care ne desfășurăm activitatea au reprezentat priorități pentru noi.

Vreau să asigur investitorii, clienții, autoritățile și toți colaboratorii noștri că vom rămâne același partener de încredere și în anii care urmează, și că vom continua drumul început în urmă cu cinci ani, unul plin de provocări, dar și de obiective foarte îndrăznețe”.

Adrian Tănase, CEO BVB:

„Listarea Electrica a reprezentat mai mult decât cel mai mare IPO realizat la BVB. Electrica este cel mai bun exemplu care arată cum statul poate folosi piața de capital pentru a obține acces facil la capital, rămânând în același timp un acționar semnificativ într-o companie care se află pe radarul investițional al marilor investitori. Din 2014 și până în prezent, Electrica a adus acționarilor un randament total de 37%. Exemplul Electrica poate fi replicat de statul român prin viitoare listări, mai ales că avem acum o piață mai dezvoltată și mai sofisticată. Ne-am dori să avem în piața de capital locală cât mai multe companii de talia Electrica pentru a convinge investitorii atât locali cât și internaționali că România are determinarea de a aduce în prim plan companii cu largă reprezentativitate în economie”.

Repere listare Electrica:

• Cele mai mari zece listări de pe piața de capital din România au atras 6 miliarde lei de la investitori, iar aproape o treime din această sumă a fost atrasă de Electrica, Oferta Publică Inițială a companiei fiind încă cea mai mare din istoria pieței de capital din România;
• În procesul de pregătire a listării din 2014 au lucrat, alături de echipa Electrica, 4 bănci de investiții financiare, o bancă depozitară, 5 case de avocatură, auditori, experți tehnici și de mediu, evaluatori, în total peste 150 de specialiști;
• Electrica are aproximativ 7000 de acționari din peste 30 de țări din toate colțurile lumii, inclusiv Kuwait, Israel, Australia sau Canada. Aproximativ 65% din numărul total al acțiunilor Electrica liber tranzacționabile pe bursele din București și Londra sunt deținute de circa 6500 persoane fizice și 190 persoane juridice din România;
• Fondurile de pensii din România de pe Pilonul II și Pilonul III dețin împreună peste 15% din totalul acțiunilor Electrica. Cumulat, acestea reprezintă al doilea cel mai mare acționar global, după statul român;
• O parte din fondurile atrase prin IPO-ul Electrica a fost utilizată, la finalul anului 2017, pentru achiziționarea pachetelor minoritare de 22% pe care Fondul Proprietatea le deținea în filialele de distribuție și furnizare ale Grupului Electrica;
• Evaluat ca fiind unul dintre cele mai valoroase branduri românești, Electrica a intrat în ultimii ani și în topul celor mai apreciate companii din România din punct de vedere al transparenței, ca urmare a lansării Raportului de sustenabilitate;
• În contextul schimbărilor din piața de energie, Electrica a dezvoltat ample programe de transformare și optimizare a activităţilor atât în aria de distribuţie și servicii, cât și în cea de furnizare a energiei electrice și gazelor naturale. În 2014, anul listării, Grupul Electrica avea peste 11.500 de angajați, iar în prezent numărul total al acestora este de aproximativ 8000.

Indicele de referinţă trimestrial pentru creditele acordate consumatorilor (IRCC), care va înlocui ROBOR în calculul dobânzilor la majoritatea creditelor în lei, a crescut la 2,63%, pentru primul trimestru al acestui an, potrivit datelor publicate luni de Banca Naţională a României (BNR). ROBOR la 3 luni a stagnat la 3,23%, scrie News.ro.

BNR a publicat, la începutul lunii mai, indicele de referinţă trimestrial pentru creditele acordate consumatorilor (IRCC), care va înlocui ROBOR în calculul dobânzilor la majoritatea creditelor în lei.

IRCC, publicat începând din 2 mai, se calculează ca medie aritmetică a ratelor de dobândă zilnice ale tranzacţiilor interbancare dintr-un trimestru al anului, potrivit sursei amintite.

Luni, BNR a publicat nivelul acestuia pentru primul trimestru al acestui an, care a ajuns la 2,63%.

Rata anuală a inflaţiei, care măsoară evoluţia preţurilor de consum în ultimul an, a scăzut uşor în mai, la 4,10%, după ce urcase în aprilie la 4,11%, în condiţiile în care cartofii s-au scumpit cu 55,27% doar în ianuarie-mai, potrivit datelor publicate recent de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Execuția bugetului general consolidat, conform datelor operative de execuție, s-a încheiat pe primele cinci luni ale anului 2019 cu un deficit de 14,7 miliarde de lei, respectiv 1,4% din PIB, potrivit Economica.net.

Veniturile bugetului general consolidat, sunt în sumă de 123,8 miliarde lei, reprezentând 12,0% din PIB, comparativ cu 11,7% din PIB în aceeași perioadă a anului 2018, scrie în raportul execuţiei bugetare la cinci luni, publicat acum pe site-ul Ministerului Finanţelor. Procentual, veniturile au fost cu 11,6% mai mari, în termeni nominali, față de aceeași perioadă a anului precedent.

De asemenea, încasările din impozite și taxe pe proprietate au crescut cu 7,8%. S-au înregistrat scăderi ale încasărilor din impozitul pe salarii și venit cu 7,9% pe fondul reducerii, începând cu 1 ianuarie 2018, a cotei impozitului pe venit de la 16% la 10%, măsură care s-a reflectat în încasări începând cu luna februarie 2018. Sumele de la Uniunea Europeană în contul plăților efectuate sunt de 6,1 miliarde lei.

Cheltuielile cu bunuri şi servicii au crescut cu 14,8% față de primele cinci luni ale anului precedent. Creșteri semnificative se înregistrează atât la bugetul fondului național unic de asigurări sociale de sănătate, dar și la bugetul de stat. Se înregistrează de asemenea creșterea cheltuielilor cu dobânzile cu 13,7%.

Numărul salariaților din Capitală a ajuns, la finele lunii aprilie 2019, la 1.030.688 persoane, conform Profit.ro. Față de luna anterioară, creșterea a fost de doar 14 persoane, în timp ce comparativ cu luna aproilie a anului trecut avansul a fost de 17.926 salariați (+1,77%), conform datelor centralizate de Institutul Național de Statistică, prezentate de Agerpres.

Câștigul salarial mediu brut era, la finele lunii aprilie 2019, de 6.686 lei, în scădere cu 53 de lei față de nivelul din martie, de 6.633 lei. Comparativ cu luna similară din 2018, însă, se menține o diferență mare, de 797 de lei, respectiv o creștere de peste 13,5%. Totodată, bucureștenii câștigau un salariu mediu net de 4.063 lei în aprilie, mai mic cu 21 de lei decât în martie, dar cu 532 de lei mai mult, o creștere cu 15%, decât în luna aprilie a anului trecut, când media salariului net în Capitală era de 3.531 lei.

 Pe de altă parte, la finele lunii aprilie erau înregistrați 15.575 șomeri, față de 15.650 în luna precedentă, iar rata șomajului se situa la 1,3%, în cazul femeilor aceasta fiind de 1,4%.

 Căldura instalată în ultimele zile în România, dar și în restul Europei, a majorat consumul de electricitate până spre maxime orare de 8.000 MW și a scumpit considerabil energia electrică tranzacționată pe bursa spot, un MWh sărind pentru prima dată în această vară de valoarea medie zilnică de 300 de lei, scrie Profit.ro.

Energia electrică cu livrare în ziua de marți s-a scumpit cu 7,7%, ajungând la aproape o medie 65 de euro/MWh sau 303,16 lei/MWh, după ce cu o zi înainte înregistrase un avans de 86,6%. Maximele orare au ajuns aproape de pragul de 400 de lei/MWh (mai exact, 396,12 lei/MWh), pentru energia furnizată marți în intervalul orar 16-17.

De asemenea, piața din Ungaria este interconectată cu cea autohtonă, un algoritm, Euphemia, fiind cel care stabilește care stat este importator net, care este exportator net și prețul de echilibru de pe cele două piețe, potrivit sursei citate. Căldura instalată în Europa în ultimele zile a scumpit energia electrică pe piețele spot, în special pe cele din sudul Continentului. Astfel, electricitatea din Italia și Spania s-a tranzacționat în ultima săptămână la prețuri medii puțin superioare celor înregistrate în ultimele 2 zile din România.

In perioada aceasta are loc unul dintre cele mai importante evenimente ecomonice ale anului „Annual Meeting of the New Champions”.
Supranumit si Davos-ul de vara, evenimentul ce are loc in orasul „newborn” al Chinei, Dalian aduna peste o mie de participanti din intreaga lume, demnitari, economisti , analisti financiari, jurnalisti, cunoscuti cercetatori dintr-un areal vast de domenii, care vor discuta si comenta despre problemele stringente ale lumii de azi si de maine.

Orasul a fost ales pentru deschiderea pe care o are catre nou, arhitectura moderna impresionanta (cu zgarie nori care parca ating cerul), precum si datorita faptului ca este unul dintre importantele hub-uri economice commerciale din China si Asia de Est.

Evenimentul a fost deschis de fondatorul forumului mama, binecunoscutul, Davos Economic Forum ce are loc in fiecare an in Elvetia, Klaus Schwab si premierul chinez Li Keqiang.

Peste 100 de paneluri tratateaza subiecte felurite de la modul in care noile tehnologii (Industria 4.0 in principal) afecteaza atat economia, industria, comertul, cat si din punct de vedere al problemelor de mediu cu care omenirea se confrunta.

Discutiile aduc in prim plan felul in care sunt gestionate resursele planetei, umane, tehnologice, financiare , ridicandu-se intrebarea daca problemele de mediu si tehnologia vor conduce catre o noua criza economico-financiara precum cea din 2008.

Forumul se intinde pe perioada a 3 zile in care vorbitorii vor trata subiecte din domeniile lor de interes.

Preţul gazelor de producţie internă a avut o medie de 101,24 lei pe MWh pe bursă în luna mai, ceea ce reprezintă un record istoric pentru gazele româneşti, potrivit datelor Bursei Române de Mărfuri, analizate de Agerpres.

OUG 114/2018 – aprobată în decembrie 2018 – a fixat la 68 de lei pe MWh, pentru următorii trei ani, preţul pentru întreaga producţie internă de gaze naturale. OUG 19/2019 – aprobată în martie 2019 – a modificat această prevedere, lăsând la preţ fix doar cantităţile de gaze destinate consumatorilor casnici şi termocentralelor, începând cu data de 1 mai.

Acest lucru a dus la creşterea preţului gazelor de producţie internă care se tranzacţionează pe bursă şi care este destinat agenţilor economici,c scrie Economica.net.

Totodată, începând cu luna aprilie, preţul gazelor de producţie internă a devenit mai mare decât cel de import, deşi până acum era mai mic.

Astfel, la bursa de gaze de la Viena, indicele CEGH Front Month Index pentru luna mai 2019 a fost echivalentul a 81,56 de lei pe MWh, cu 20% mai mic decât cel al gazelor româneşti.

Tot spre comparaţie, anul trecut, în luna mai, preţul la Viena era 93 de lei pe MWh, cu 20% mai mare, faţă de 74 de lei la Bucureşti. În 2017, la Viena gazele se tranzacţionau cu 76 de lei pe MWh în luna mai, cu 8% mai mult decât cotaţia de 70 de lei pe MWh a gazului românesc.

De la 1 iulie, Autoritatea Naţională de Reglementare în Energie a decis ieftinirea cu 5% în medie a gazelor pentru consumatorii casnici.

 Directorii firmelor din România estimează o creștere a prețurilor în construcții și comerțul cu amănuntul , dar și o relativă stabilitate a numărului de salariați în industrie și servicii, până în august, potrivit datelor publicate vineri de Institutul Național de Statistică (INS).

De asemenea, soldul conjunctural indică percepția managerilor asupra dinamicii unui fenomen, care nu trebuie confundată cu ritmul creșterii sau scăderii unui indicator statistic, conform Profit.ro. Soldul conjunctural procentual este obținut ca diferență între procentajul managerilor care au ales varianta pozitivă a fenomenului și procentajul celor care au indicat varianta negativă, scrie News.ro. În industria prelucrătoare, managerii preconizează, pentru următoarele trei luni, o relativă stabilitate a volumului producției (sold conjunctural +5%).

 Directorii firmelor din România estimează o creștere a prețurilor în construcții și comerțul cu amănuntul , dar și o relativă stabilitate a numărului de salariați în industrie și servicii, până în august, potrivit datelor publicate vineri de Institutul Național de Statistică (INS). Conform opiniei managerilor, prețurile de vânzare sau de facturare ale prestațiilor vor avea tendință de relativă stabilitate (sold conjunctural +4%).