Muzeul Virtual al Unirii a fost lansat
Proiectul amplu al unui muzeu virtual dedicat Marii Uniri este finalizat în pragul celebrării centenarului desăvârșirii unității naționale: Muzeul Virtual al Unirii poate fi accesat – www.mvu.ro.
Muzeul virtual este coordonat de Muzeul Național de Istorie a României şi este finanțat de Ministerul Culturii și Identității Naționale prin programul Centenar. Parteneri cu contribuţii până în prezent la realizarea muzeului (completarea cu imagini și documente este deschisă permenent) sunt Arhivele Naționale ale României, Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității, Muzeul Național de Istorie al Moldovei (Chișinău, Republica Moldova), Muzeul Național Cotroceni, Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei (Cluj), Muzeul Național de Artă al României, Complexul Muzeal Național Moldova (Iași), Federația Comunităților Evreiești din România – Cultul Mozaic (Muzeul de Istorie și Cultură a Evreilor din România), Muzeul Național Militar „Ferdinand I”, Muzeul Brăilei „Carol I”, Muzeul de Artă din Craiova, Muzeul Bucovinei (Suceava), Complexul Național Muzeal ,,Curtea Domnească” din Târgoviște, Muzeul „Vasile Pârvan” din Bârlad, Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Maramureș, Muzeul Național Peleș (Sinaia), Muzeul Județean Buzău, Muzeul Nordului Darabani, Muzeul Vrancei (Focșani), Muzeul „Octavian Goga” (Cluj), Complexul Muzeal Județean Neamț, Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Prahova (Ploiești), Muzeul Țării Crișurilor (Oradea), Muzeul Civilizației Dacice și Romane (Deva), Muzeul Național al Banatului (Timișoara), Muzeul Județean de Istorie (Brașov), Muzeul Județean de Etnografie și al Regimentului de Graniță (Caransebeș), precum şi, prin arhiva proprie, Eugenia Cadariu Bormioli, strănepoata fruntașului ardelean Ștefan Cicio-Pop.
Din prezentarea oferită de dr. Ernest Oberländer-Târnoveanu, directorul general al Muzeului Naţional de Istorie a României şi dr. Cristina Păiușan, cercetător, care a pus în operă proiectuitul, muzeul virtual cuprinde mărturi, multe din ele puţin cunoscute de publicul larg, precum „ziare, fotografii, scrisori, cărți, jurnale, aparate de fotografiat; steaguri, piese de mobilier și îmbrăcăminte, obiecte personale ale participanților la acest mare eveniment istoric precum ceasuri, inele, timbre, tablouri, decorații, medalii, brevete, hărți, ce conturează istoriile unirii cu România a Basarabiei (27 martie 1918), Bucovinei (15/28 noiembrie 1918), Transilvaniei, Banatului, Crișanei și Maramureșului, la 1 decembrie 1918, la Alba Iulia”. De asemenea, în secţiuni şi subsecţiuni ale site-ului sunt prezentate orașele Unirii (Chișinău, Cernăuți, Alba Iulia), sunt prezentaţi, în forme de accesare interactivă, fruntașii Unirii (basarabeni, bucovineni, ardeleni, regățeni) și destinul lor tragic de după 1945.
Consorțiul Universitaria solicită finanțarea universităților pe criterii calitative
Universitatea din București a găzduit o nouă reuniune a Consorţiului Universitaria (foto UB), format din Universitatea din București, Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, Academia de Studii Economice din București, Universitatea de Vest din Timișoara.
În rezoluţia reuniunii, cele cinci mari universităţi „evidențiază situarea lor constantă în primele 2-4 % (dintre cele 27.000 de universități din lume) în clasamentele internaționale cu cea mai mare notorietate” şi „solicită ca repartizarea cifrei de școlarizare pentru anul universitar 2019-2020 și alocarea locurilor de studii/granturilor finanțate de la bugetul de stat în vederea admiterii din anul 2019 să aibă la bază rezultatele din ranking-urile internaționale de prestigiu, în condițiile absenței unui clasament la nivel național”. În aceeaşi ordine de idei privind admiterea, universităţile consorţiului solicită „repartizarea cifrei de școlarizare pentru anul universitar 2019-2020 și alocarea locurilor/granturilor finanțate de la bugetul de stat pentru studiile universitare de doctorat, astfel ca admiterea din anul 2019 să se facă respectând principiile și algoritmul din anii 2016 și 2017”.
Prin acelaşi document al reuniunii, Consorțiul Universitaria „își manifestă îngrijorarea față de politicile publice privind finanțarea educației, concretizate recent printr-o rectificare bugetară negativă”. Totodată, „solicită revenirea la cele trei categorii de universități, și anume: de cercetare avansată și educație, de educație și cercetare științifică și universități centrate pe educație și renunțarea la politicile de generalizare prin compromisuri în sfera calității învățământului”.
Consorţiul Universitaria reiterează cerinţa generării unei viziuni în orizontul deceniilor următoare asupra învăţământului superior şi cercetării, considerând „esențială și necesară promovarea de către Ministerul Educației Naționale a unei abordări strategice și asigurarea, împreună cu marile universități din România, a unui pact național pentru învățământul superior și pentru cercetare, cu obiective strategice prioritizate și orientate pe termen lung, de minimum 20 de ani. Într-o lume globalizată, aflată în continuă schimbare, lipsa abordării strategice și rămânerea la politicile reactive este falimentară”.
Romgaz va produce şi livra pe piaţa internă mai multe gaze până la finalul acestui an
Producţia de gaze a Romgaz va cunoaşte o creştere până la finalul acestui an, odată cu sporirea producţiei din zona Caragele.
Zăcământul de la Caragele livrează zilnic în sistem 700.000 metri cubi de gaze, iar tendinţa este una de majorare a producţiei până la mijlocul lunii decembrie, la 1.000.000 metri cubi pe zi, o dată cu finalizarea şi punerea în funcţiune a colectorului de 16 km. În funcţie de rezultatul sondelor de cercetare, producţia zilnică estimată poată creşte începând cu anul 2020 până la 1.700.000 metri cubi pe zi.
Investiţiile propuse pentru anul următor în zăcământul de la Caragele constau în săparea a 15 sonde şi instalaţii tehnologice de suprafaţa la 10 sonde în valoare totală de circa 45 milioane de euro. Viitoarele eforturi de explorare sunt concentrate în acest moment pe planificarea şi realizarea forajelor pentru confirmare şi creşterea potenţială a volumului resursei estimate cu investiţii de peste 100 milioane de euro.
Menţionăm că, zilnic, Romgaz livrează în sistem 15 milioane de metri cubi, iar producţia de gaze a crescut în acest an peste estimările iniţiale. În primele nouă luni ale anului curent, Romgaz a produs circa 4 miliarde de metri cubi de gaze, înregistrandu-se o creştere cu 4,56% a producţiei faţă de perioada similară a anului trecut şi cu 1,5% faţă de estimările de la începutul anului. Cât priveşte nivelul producţiei de gaze naturale înregistrat în trimestrul trei al anului curent, acesta a înregistrat o creştere cu 7% faţă de acelaşi trimestru din 2017.
“Tendinţa Romgaz este de a spori producţia de gaze în vederea asigurării unui preţ echitabil pe piaţă pentru consumatorul final. Concomitent, avem în vedere înlocuirea rezervelor consumate cu noi rezerve de gaz. Din fericire aici rezultatele sunt spectaculoase: în acest moment gradul de înlocuire a rezervelor este de peste 70%, cu premisele ca în 2019 să se apropie de 100%, în condiţiile în care la nivel mondial , rata de înlocuire de abia ajunge la 30%”, a declarat directorul general al Romgaz, Adrian Volintiru.
La Caragele se află cel mai mare zăcământ onshore de gaze naturale descoperit în ultimii 30 de ani în România, iar resursa estimată este de circa 25-27 de miliarde de metri cubi de gaze.
Biroul de presă Romgaz
Despre Romgaz
Romgaz este cel mai mare producător şi principal furnizor de gaze naturale din România. Compania este admisă la tranzacționare pe piața Bursei de Valori din București şi a Bursei din Londra (LSE). Acționar principal este statul român cu o participație de 70%. Compania are o experiență vastă în domeniul explorării şi producerii de gaze naturale, istoria sa începând acum mai bine de 100 de ani în 1909. Romgaz face cercetare geologică în scopul
descoperirii de noi zăcăminte gazifere, produce gaz metan prin exploatarea zăcămintelor din portofoliul companiei, depozitează subteran gaze naturale, efectuează intervenții, reparații capitale şi operații speciale la sonde şi asigură servicii profesioniste de transport tehnologic. Din 2013, Romgaz şi-a extins domeniul de activitate prin asimilarea centralei termoelectrice de la Iernut, devenind astfel producător şi furnizor de energie electrică.
Ministerul de Finanțe concepe schimbări la nivelul TVA
În respingerea cererii de derogare trimise de Ministerul Finanțelor în toamna trecută, Comisia Europeană argumentează că plata defalcată a TVA, așa numitul Split TVA, nu este proporțională cu obiectivele declarate de Guvern: asigurarea colectării în mod corect a TVA și prevenirea evaziunii fiscal, conform datelor Hotnews.ro.
Comisia Europeană arată, în motivarea deciziei sale, că modul în care a conceput Guvernul pragurile pentru plata TVA defalcată, la un nivel fix pentru fiecare dintre cele trei categorii, nu asigură egalitatea de tratament în interiorul acelei categorii.
În plus, așa cum sună prevederile legale acum, clientul/beneficiarul are obligația de a verifica registrul persoanelor impozabile cărora li se aplică plata defalcată și să acționeze în consecință: să separe suma netă și valoarea TVA. În schimb, autoritățile trimit notificarea cu privire la includerea în registrul furnizorului, și nu beneficiarilor, potrivit sursei citate.
„România nu consideră necesar ca furnizorul să informeze clientul cu privire la necesitatea de a aplica mecanismul de plată defalcată, prin includerea pe factură a unei mențiuni în acest sens”, își motivează decizia Comisia. „În plus, în cazul în care beneficiarul nu aplică mecanismul de plată defalcată și plătește TVA într-un alt cont decât contul de TVA al furnizorului, tot beneficiarului i se aplică o penalitate de 0,06 % pe zi din suma plătită în mod eronat, dacă nu remediază situația în termen de 30 de zile lucrătoare. Cu toate acestea, furnizorul și nu beneficiarul este cel care poate remedia situația, transferând suma în cauză din contul său principal în contul de TVA, informând beneficiarul cu privire la acest lucru și evitând, astfel, orice sancțiuni aplicate acestuia. România a precizat că acest transfer efectuat de furnizor este doar o posibilitate, nu o obligație, deoarece răspunderea pentru plata TVA în contul corect îi revine beneficiarului”, mai spune Comisia.
Taxa auto va avea parte de schimbări în 2019
Ministrul Mediului, Graţiela Gavrilescu, a anunţat că viitoarea taxă pe care proprietarii de mașini o vor plăti se va aplica tuturor autovehiculelor poluante, nu numai celor mai vechi de zece ani, potrivit Hotnews.ro.
Forma finală a noii taxe auto va avea mai multe „componente”, însă acestea nu vor intra concomitent în vigoare la 1 ianuarie 2019, potrivit ministrului.
„Aşa cum am spus de nenumărate ori, nu este vorba de o taxă de poluare, sau timbru de mediu sau o altă denumire care să includă cuvântul taxă. În schimb, am susţinut şi susţin în continuare că poluatorul plăteşte şi nu numai în cazul emisiilor de CO2, şi în cazul deşeurilor şi în celelalate cazuri, cel care poluează trebuie să plătească. În interiorul grupului de lucru din care fac parte specialişti ai Ministerului Mediului, Administraţiei Fondului de Mediu, ai RAR-ului, Ministerului Transporturilor, Finanţelor (…) au încercat să găsească o formă finală consultând cei doi producători de autovehicule din România şi cei care în decursul anilor au reuşit să ne îndrume fiind specialişti în domeniu şi care la ora actuală au diverse firme de consultanţă, astfel încât să nu găsim o formă a unei eventuale contribuţii pe care cetăţeanul ar trebui să o plătească atunci când emisiile de CO 2 ar trebui depăşite, când cilindreea folosită la autovehicul are o anumită capacitate care poate s producă emisii şi norma de poluare”, a explicat ministrul ieri, la Ploiești, scrie Digi24.ro.
Cristian Rosu (ASF): Asigurarile in era digitala, element important al economiei globale.
Prezent astazi la evenimentul „IIF 2018 – Insurance in the DIGITAL World” organizat de XPRIMM, Cristian Rosu – vicepresedintele ASF, a declarat:
”Asigurări și digitalizare, două domenii care se interpătrund din ce în ce mai mult. Digitalizarea face parte din viața multora dintre noi, iar asigurările au rolul a ne proteja financiar la riscuri. În același timp digitalizarea poate dezvolta eficient piața asigurărilor, care trebuie să crească sănătos, cu noi produse și servicii pentru satisfacerea nevoilor clienților săi, cu protejarea acestora și pentru stabilitatea societăților de asigurare.
ASF are ca obiectiv principal, conform legii de înființare, promovarea stabilității activității de asigurare şi apărarea drepturilor asiguraților. Digitalizarea este în beneficiul oamenilor. Prin digitalizare ai acces la noi servicii, salvezi timp, te poți informa, se reduce birocrația, poți compara produse. Companiile devin mai eficiente, modelele de afaceri se transformă, apar noi produse, mai ieftine, serviciile aferente devin mai bune și mai rapide.
Prin asigurări se poate asigura bunăstarea personală și a familiei prin preluarea de către un asigurator a consecințelor financiare în momentul materializării riscurilor asigurate. Ambele domenii aduc beneficii de dezvoltare, socială, economică, personală. În același timp gestionarea lor necorespunzătoare afectează stabilitatea piețelor, a companiilor, a încrederii. Apetitul la digitalizare este strâns legat de apetitul la risc. Riscul digitalizării trebuie înțeles și gestionat.
Digitalizarea nu poate fi oprită, dar trebuie să se dezvolte controlat pe baza unor reguli care să asigure o dezvoltare sigură pentru cetățenii care beneficiază de ea. Riscurile cibernetice sunt pe primul loc pe trei continente în îngrijorările conducătorilor de companii.
Securitatea cibernetică a fost până de curând un subiect al specialiștilor, dar acum este una din principalele preocupări ale mediului economic, de afaceri, a reglementatorilor și supraveghetorilor.
Putem constata trei tendințe:
- Nevoia unei guvernanțe profesioniste
- Creșterea rolului asigurărilor cibernetice
- Creșterea atenției la riscurile aduse de tehnologiile emergente ca Inteligența Artificială, Internet of Things (IoT), Big Data și mult altele.
- Sunt necesare noi modele de guvernanță și sisteme de răspuns, o nouă conduită, care să facă tranziția de la abordările reactive, de la prevenția clasică, către o nouă abordare. Practic nu mai putem vorbi de răspunderi separate, există o tendință să avem o vedere integrată a răspunderilor, fie că sunt civile, profesionale sau cibernetice. Conducătorul unei societăți este responsabil de tot ce se întâmplă în jurul său. Cele mai mare riscuri sunt generate de problemele de guvernanță. 70% din conducătorii companiilor consideră că proprietarul subiectului digitalizării, a securității informatice, este IT-ul, când de fapt nu este așa. Este greșit, această abordare fiind o problemă în sine, de management. IT-ul doar previne. Tehnologiile sunt doar un mijloc pentru noi modele de afaceri și noi servicii. Trebuie ca managerii de risc să își asume responsabilitățile, iar cei care dezvoltă produse să plece de la nevoile clienților, nu de dragul tehnologiei.
- Asigurările cibernetice adaugă valoare, cresc reziliența, scad impactul financiar. Firmele trebuie să fie stimulate în a-și evalua riscurile cibernetice, dar și a monitoriza continuu păstrarea măsurilor împotriva acestor riscuri. Asiguratorii trebuie să acorde consultanță, inclusiv legală, pe acest subiect.
- Inteligența artificială, Big Data, IoT, monedele virtuale reprezintă noi riscuri. În acest moment sunt 500 de milioane de echipamente interconectate, care devin din ce în ce mai inteligente!
Barometrul industriei, octombrie 2018
Barometru realizat de IRSOP (dr. Petre Datculescu) şi de Facultatea de Management a Şcolii Naţionale de Studii Politice şi Administrative (conf. univ. dr. Florina Pînzaru, conf. univ. dr. Lucian Anghel) pe un eşantion de 300 de firme industriale, reprezentativ la nivelul celor 15.200 de firme industriale cu peste 9 angajaţi din România, care generează aproximativ 95% din totalul cifrei de afaceri din industrie, arată că „în octombrie, cererea a scăzut, iar creşterea s-a plafonat la nivelul lunii septembrie”. La nivelul indicatorilor, situaţia arată astfel:
„Producţia – Volumul producţiei a rămas în luna octombrie la nivelul de 57 de puncte înregistrat în septembrie. Revenirea după scăderea din vară pare destul de lentă. Pe primele 10 luni ale anului, media activităţii de producţie a fost de 56,5 puncte, faţă de 56,1 în perioada similară a anului trecut. Stocurile au scăzut de la 49 în septembrie la 46 în octombrie, pe fondul creşterii slabe. Comenzile neexecutate s-au contractat de la 49 în septembrie la 42 în octombrie. Scăderea comenzilor neexecutate semnalează un exces de capacitate în raport cu cererea. Dacă persistă, excesul de capacitate poate duce la scăderea preţurilor.
Cererea – Comenzile noi au coborât brusc de la 59 la 56. Cererea rămâne volatilă. În primele 10 luni ale anului, indexul a fluctuat între 45 şi 63 de puncte, în jurul unei medii multilunare de 55 de puncte. Comenzile pentru export au urcat de la 54 în septembrie la 57 în octombrie, iar indexul se află acum peste media din primele nouă luni ale anului. Importurile de materii prime reacţionează extrem de sensibil la schimbările din zona comenzilor noi. În octombrie, indexul a scăzut la 59 de puncte faţă de 62 în septembrie.
Forţa de muncă – Numărul de angajaţi rămâne un factor instabil din cauza condiţiilor tensionate de pe piaţa muncii, a politicilor salariale şi a cererii volatile. În octombrie, indexul a coborât de la 50 la 48, în zona de contracţie. De altfel, în ultimele 5 luni media indexului a fost 47 de puncte, semnalând înclinaţia managerilor spre ajustarea descendentă a forţei de muncă.
Costuri şi venituri – Costurile de producţie au urcat la 72 de puncte, faţă de 70 în septembrie, atingând valoarea cea mai mare din ultimele 8 luni. Totodată indexul a depăşit cu aproape 13% media istorică de 63 de puncte din ultimii 4 ani. Preţurile încasate de firme pentru produsele lor au rămas constante. Indexul din octombrie a avut fix 60 de puncte ca în septembrie. Deocamdată preţurile practicate de firme se menţin pe o traiectorie de creştere uşoară. Creşterea apare necesară în condiţiile costurilor mari de producţie şi a necesităţii conservării profitului şi a lichidităţilor. Pe de altă parte, faptul că firmele nu impun preţuri mai mari arată că actuala conjunctură nu e foarte bună.
Aşteptările – Indexul global de optimism al managerilor şi-a pierdut elanul de luna trecută. Urcase cu patru puncte de la 56 la 60 între august şi septembrie, dar în octombrie nu a mai crescut decât cu un punct, ajungând la 61. Valoarea indexului rezultă din agregarea aşteptărilor distincte ale managerilor privind cererea, producţia şi încasările viitoare. Încrederea managerilor în ce va fi peste 6 luni se bazează în special pe aşteptări pozitive legate de export şi de mărirea portofoliului de comenzi care aşteaptă să fie executate. Încrederea în export a crescut de la 62 la 66, iar încrederea în surplusul de comenzi a urcat de la 32 la 41. Temerile sunt alimentate îndeosebi de anticiparea creşterii costurilor de producţie şi a importurilor de materii prime. Tendinţa de anticipare a unor costuri mai mari a crescut de la 63 în septembrie la 73 în octombrie, iar aşteptările privind intensificarea importurilor de materii prime, probabil mai scumpe, au urcat de la 58 la 61”.
Carta albă a turismului din România
Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR) și Groupama Asigurări au elaborat „Carta albă a turismului din România”, primul barometru al turismului din ţara noastră. Coordonator ştiinţific este Florin Jianu, preşedintele CNIPMMR, care subliniază necesitatea ca decidenţii la nivelul statului să ţină seama de astfel de lucrări în elaborarea politicilor publice.
„Carta albă a turismului din România” este un studiul care analizează domeniul sub aspectul a două sectoare de bază: unitățile de cazare și agențiile de turism. Dintre datele oferite, este de observat că firmele din turism chestionate indică drept „cei mai importanţi factori pozitivi cu impact asupra afacerilor”, în ordine, clienţii/ vizitatorii repetitivi (76%), clienţii/ vizitatorii noi (64%), derularea unor campanii proprii de marketing (52%). În cea mai mare măsură (30% dintre subiecţi), unităţile de cazare declară că volumul de turişti au crescut în 2017 faţă de 2016 cu 5%. Agenţiile de turism apreciază cel mai frecvent (33%) o creştere cu 10% la acelaşi indicator. Câte 37% dintre unităţile de cazare şi dinre agenţiile de turism estimează că volumul de turişti va creşte anul acesta faţă de anul trecut cu 37%. Cel mai important factor pozitiv pentru afacerile din turism este considerat circuitele turistice (72%). Turismul de agrement este pe prima poziţie ca pondere în opţiunile clienţilor. Promovarea prin site şi social media este indicată dominant şi de unităţile de cazare (34%), şi de agenţiile de turism (30%). Salariul mediu în turism a crescut în general cu 1-10%.
Studiul a dus şi la realizarea unui profil al întreprinzătorului/ managerului din turism: el are vârsta medie de 46 de ani, are studii superioare în proporţie de 92% (65% în profil economic), experienţă în domeniu de peste 15 ani, este asociat cu cel puţin încă o persoană în gestionarea afacerii, lucrează peste 57 de ore pe săptămână pentru gestionarea afacerii.
Locuri de muncă vacante
Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Ilfov anunţă că agenţii economici din judeţ declară în acest moment disponibilitatea a 662 de locuri de muncă vacante: 34 pentru persoane cu studii superioare, 166 pentru studii medii, 259 pentru muncitori calificaţi, 203 pentru muncitori necalificaţi. Oferta este pentru profesiile, meseriile sau ocupaţiile: secretar, operator devize, gestionar depozit, frizer, casier, grădinar, zugrav, sudor, lăcătuş mecanic etc.
Condiţiile de angajare, valabilitatea ofertei şi informaţiile suplimentare despre fiecare loc de muncă în parte se pot obţine la sediul AJOFM Ilfov din Bucureşti, str. Ruginoasa, nr. 4, sector 4, la telefon (021)332.37.08/105, pe site-ul AJOFM Ilfov (www.ilfov.anofm.ro) sau la punctele de lucru ale AJOFM Ilfov.
Tot la sediul AJOFM Ilfov, pe 3 decembrie de la ora 9.00, se desfăşoară Bursa locurilor de muncă pentru persoane cu dizabilităţi (foto de la Bursa locurilor de muncă pentru absolvenţi organizată de AJOFM Ilfov în această toamnă). 3 decembrie este Ziua internațională a persoanelor cu dizabilități şi în acest context Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă organizează la nivel național o serie de evenimente sub genericul „Pot ce poţi şi tu, amgajează-mă!” Acțiunile se desfășoară în parteneriat cu Autoritatea Naţională pentru Persoanele cu Dizabilităţi, direcțiile generale de asistență social și protecția copilului și organizații neguvernamentale ale persoanelor cu dizabilități.
Organizatorii subliniază că „potrivit art. 78 alin. (1) din Legea nr. 448/2006 persoanele cu handicap pot fi încadrate în muncă conform pregătirii lor profesionale” şi precizează: „Autorităţile şi instituţiile publice, persoanele juridice, publice sau private, care au cel puţin 50 de angajaţi, au obligaţia de a angaja persoane cu handicap într-un procent de cel puţin 4% din numărul total de angajaţi. În caz contrar, acestea plătesc lunar către bugetul de stat o sumă reprezentând salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată înmulţit cu numărul de locuri de muncă în care nu au angajat persoane cu handicap. Cu eforturi minime, angajatorii pot deveni partenerii noștri prin încadrarea persoanelor cu dizabilități. Reamintim faptul că, potrivit Legii nr. 76/2002 privind asigurările pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă, ANOFM acordă subvenții, pe o perioadă de 12 luni, angajatorilor care încadrează persoane cu handicap pe perioadă nedeterminată, cu condiția menținerii în activitate cel puțin 18 luni de la data angajării. Subvenția lunară este de 2.250 de lei și se acordă proporțional cu timpul lucrat. Agenții economici care doresc să participe la această acțiune organizată la nivel național se pot adresa agențiilor teritoriale pentru ocuparea forței de muncă în raza cărora au sediul. Datele de contact pot fi vizualizate la http://www.anofm.ro/contacteaza-ne.”
Majorarea salariului minim ar putea fi amânată
Majorarea salariului minim pe economie, care va fi impusă și la firmele private, ar putea fi amânată o lună, din câte a spus vineri ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici.
Fostul ministru al Muncii, Olguța Vasilescu, și premierul Viorca Dăncilă, precum și reprezentanți ai patronilor și ai sindicaliștilor au anunțat ultima oară că salariul minim ar urma să crească la 2.080 de lei de la 1 decembrie 2018, pentru toate categoriile de salariați, conform datelor Hotnews.ro.
Astfel, de la 1 ianuarie 2019, ar urma să se introducă salariul minim diferențiat, de 2.350 de lei pentru lucrătorii cu facultate și pentru cei cu vechime de minimum 15 ani, indiferent de nivelul studiilor.
Chestionat dacă asta înseamnă că nu mai este viabilă majorarea salariului minim de la 1 decembrie, acesta a spus: „Vedeţi cum de multe ori aveţi şi răspunsul la întrebări?”.
„E o discuţie cu sindicatele, cu mediul de afaceri. Ca şi principiu şi corect e corect ca în timpul jocului regulile să fie schimbate cât mai puţin şi invocând mereu acea predictibilitate pe care trebuie să o respectăm, trebuie să arătăm mediului de afaceri că suntem un partener serios şi care sprijină această zonă a economiei, înţelegând cu toţii, mai ales cei de stânga, că un mediu economic puternic este cel care îţi asigură şi redistribuirea unei părţi a veniturilor către partea mai puţin fericită a populaţiei. Este o logică, zic eu, de bază”, a adăugat ministrul Finanţelor.
Totodată, în prezent, la salariul minim brut de 1900 de lei, salariul minim net este de 1162 de lei, iar costul salarial al firmei de 1943 de lei. Aici vorbim de nivelul netului pentru salariații fără persoane în întreținere.
