China și SUA își păstrează primele poziții în clasamentul investițiilor în energii regenerabile
Franța urcă pe a treia poziție pe fondul planurilor de construire a unor capacități eoliene plutitoare offshore și extinderii licitațiilor pentru capacități eoliene la țărm
Noi companii și noi piețe se orientează către contracte de achiziție a energiei cu dezvoltatorii de surse de energie regenerabilă
Sectorul energiei regenerabile intră într-o nouă fază de dezvoltare fără subvenții în toată lumea, potrivit celei de-a 53-a ediții a raportului EY Renewable Energy Country Attractiveness Index (RECAI). China continentală și SUA rămân pe primele două locuri în clasamentul celor mai atractive 40 de pieţe din lume pentru investiţii în energie regenerabilă, în timp ce Franța urcă două poziții, pe locul al treilea, datorită atenției speciale acordate capacităților eoliene plutitoare offshore și dublării țintelor sale anuale pentru extinderea capacităților eoliene la țărm.
Alte urcări notabile în clasament s-au înregistrat de către Coreea de Sud (poziția a 27-a, cu o urcare de 7 locuri) și Vietnam (poziția a 26-a, cu o urcare de 17 locuri), generate de planurile lor de a construi noi proiecte de energie regenerabilă cu o capacitate de 4 GW și, respectiv, 475 MW. Norvegia (locul 36, cu o creștere de nouă poziții) și Finlanda (locul 39, cu o creștere de trei poziții) revin în top în urma unor noi investiții planificate, sprijinite de contracte de achiziție directă de energie (PPA) într-un mediu aproape fără subvenții.
Printre țările cu evoluții în scădere se numără Mexic (locul al 19-lea, o coborâre de șase poziții) și Taiwan (locul al 33-lea, o coborâre de șase poziții), care au fost afectate de incertitudini politice majore.
“România poate reveni pe harta marilor investitori în energie regenerabilă odată cu creșterea competitivității noilor echipamente, ca urmare a scăderii rapide a costurilor de producție și instalare la nivel global”, spune Mihai Draghici, Senior Manager, Business Advisory Services, EY România.
Având în vedere că energia regenerabilă devine un sector din ce în ce mai nesubvenționat, în care proiectele concurează pe piață în funcție de avantajele economice și ecologice, cea mai recentă ediție a RECAI analizează două caracteristici conexe ale acestui nou peisaj: modul în care proiectele se adaptează la noul context marcat de prețurile de vânzare a energiei și la dezechilibrele pieței (riscul comercial), precum și rolul tot mai important al cumpărătorilor de energie în subscrierea proiectelor de energie verde.
„Europa a deschis calea către proiecte nesubvenționate în zone cu resurse regenerabile bune. Proiecte multiple derulate în țările scandinave, Regatul Unit și Spania, sunt sprijinite de investiții private și PPA-uri care le asigură stabilitatea necesară. Pentru piața energiei regenerabile în general, un viitor fără subvenții guvernamentale este unul care nu va mai fi vulnerabil la schimbări bruște de politici sau la modificările retroactive ale tarifelor promise. De asemenea, într-un astfel de context, forțele pieței impun disciplină, promovează eficiența și accelerează reducerile de costuri care să permită sectorului să stea pe propriile picioare”, a declarat Ben Warren, coordonator EY Global Power & Utilities Corporate Finance.
Achizițiile de energie verde au explodat anul trecut, mai multe companii intrând pe piață pentru prima dată. Potrivit raportului, contractele de achiziție directă de energie au susținut anul trecut generarea a 13,4 GW de energie verde, mai mult decât dublu față de nivelul de 6,1 GW înregistrat în 2017.
De asemenea, raportul indică faptul că noi companii și noi țări se adaptează la un mediu al energiei regenerabile fără subvenții. Pentru multe companii, motivația de a încheia PPA-uri este strict economică, urmărind contracte pe zece ani sau mai mult și acoperirea pe termen lung a riscurilor generate de volatilitatea prețului energiei electrice. Alte companii aleg să achiziționeze energie regenerabilă din motive care țin de reputație sau pentru a-și reduce expunerea la emisiile de carbon.
Indicele subliniază că în mai multe țări, precum Japonia și Indonezia, încheierea de PPA-uri cu dezvoltatorii este dificilă din cauza obstacolelor legislative. Cu toate acestea, tot mai multe țări realizează că investițiile în infrastructura energetică nu trebuie să provină de la contribuabili. În țări precum Taiwan, PPA-urile corporative sunt posibile acum, în timp ce pe alte piețe (precum Franța, Spania și Australia) modificarea condițiilor a generat o explozie a volumelor contractelor de achiziție directă de energie.
Piața energiei regenerabile din China trece printr-o tranziție, în contextul în care guvernul căută să țină în frâu costul subvențiilor. Totuși, având în vedere preocupările legate de poluare, scăderea costurilor tehnologiilor și interesul actorilor internaționali, este de așteptat ca dezvoltarea celei mai mari piețe de energie verde din lume să continue.
„Continuăm să fim martorii unor evoluții solide spre un viitor integral electric, datorită dezvoltării surselor de energie regenerabilă și utilizării electricității de către consumatorii finali într-un mod netradițional. Preconizăm o creștere susținută a cererii pentru energie electrică curată, neutră din punct de vedere al amprentei de carbon, care va încuraja investițiile în noi tehnologii energetice, inclusiv în stocarea în acumulatori și infrastructură pentru vehicule electrice”, a declarat Benoit Laclau, coordonator EY Global Energy.
O tendință puternică de creștere în sectorul energiei regenerabile s-a înregistrat recent pe segmentul capacităților eoliene offshore, care se bucură de un mare succes în Europa și care se extinde tot mai mult în alte țări. În timp ce în Europa acest segment va continua să crească semnificativ în următorul deceniu, printre piețele emergente pentru capacitățile eoliene offshore se vor mai număra Statele Unite, China continentală, Japonia, Taiwan și Coreea de Sud.
Pentru a consulta clasamentul complet al celor mai atractive 40 de pieţe din lume pentru investiţii în energie regenerabilă, precum și analiza celor mai recente evoluții ale energiei regenerabile în toată lumea, vizitați ey.com/recai.
Consecvent preocupării de atragere şi pregătire a tinerilor pentru cercetarea ştiinţifică dedicată transferului în economie, Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Inginerie Electrică – ICDIE ICPE-CA a trimis patru echipe (din cele cinci care au reprezentat România) la ediţia din acest an a competiţiei Intel ISEF, cea mai mare competiţie de proiecte de cercetare din domeniul ştiinţei şi ingineriei dedicata liceenilor, desfăşurată în SUA, la Pheonix, Arizona (12-17 mai). Elevii activează la Centrul „Alexandru Proca” pentru Iniţiere în Cercetarea Ştiinţifică a Tinerilor din cadrul INCDIE ICPE-CA. Dintre ei, Ştefan Ursu (foto), de la Colegiul Naţional „Nicolae Titulescu” din Braşov, s-a clasat pe locul patru, într-o întrecere cu peste 2000 de elevi din 75 de ţări, cu 1323 de teme de cercetare. De asemenea, elevul român a fost ales să-i pună întrebări savantului Martin Chalfie, laureat Nobel pentru chimie în 2008.
În ansamblu, Centrul „Alexandru Proca” a prezentat în competiţia din acest an temele: „Microaccelerometre neconvenționale pentru sistemele de ghidaj specifice nanosateliţilor” – Ştefan Ursu, clasa a X-a, Colegiul Naţional „Nicolae Titulescu” din Braşov; „Temă de cercetare privind contribuţia în domeniul microchirurgiei” – David Nicolaie, Luca Glăvan, clasa a XI-a, Colegiul Naţional „Spiru Haret” din Bucureşti; „Studiul mişcării flagelare din biologie cu aplicaţii în mems şi micro-robotică” – Constantin Alexandru, clasa a XI-a, Colegiul Naţional de Informatică „Tudor Vianu” din Bucureşti; „Formularea unei probleme de generare a energiei utilizând efecte electrocinetice” – Daria Radu, Alexandru Abrudan, clasa a XII-a, Colegiul Naţional de Informatică „Tudor Vianu” din Bucureşti.
Ștefan Ursu
Vânzările consolidate efectuate de Bosch în România anul trecut au atins valoarea de 2,1 miliarde lei (452 milioane euro), adică marchează o creștere cu aproape nouă procente faţă de nivelul din 2017. Oferind această informaţie, Mihai Boldijar (foto), directorul general al Robert Bosch SRL, reprezentantul Grupului Bosch în România, a apreciat că „afacerea Bosch în România s-a dezvoltat foarte bine şi în 2018, în ciuda condiţiilor de piață pline de provocări”.
Câteva date de bilanţ pe 2018 snut de reţinut, cu atât mai mult, cu cât subsidiara Bosch în România împlineşte 25 de ani de activitate: investiţii de 555 milioane lei (120 milioane euro), reprezentând importante dezvoltări de producţie şi infrastructură la Cluj şi la Blaj; creștere numărului de angajați cu 19% faţă de 2017, totalul la 31 decembrie 2018 ajungând la aproximativ 7800; dezvoltarea activităților de cercetare-dezvoltare, un argument reprezentându-l Centrul de Inginerie Cluj în România, în care s-au investit 25 milioane euro; crearea unei academii proprii la Timișoara, context în care Bosch Service Solutions Timișoara a introdus anul trecut în portofoliu software-ul Robotic Process Automation (RPA), programat să efectueze sarcini de bază în cadrul aplicațiilor, ca asistent digital pentru angajați; în domeniul educaţiei şi formării, susţinere a dezvoltării învăţământului dual profesional, colaborări cu unităţi şi instituţii de învăţământ precum Liceul Tehnologic „Timotei Cipariu” din Blaj, Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca etc.; în domeniul bunurilor de larg consum, lansarea ecosistemului Home Connect, „care permite utilizatorului să controleze echipamentele electrocasnice din întreaga casă, de la mașina de spălat, până la cuptor”.
Una dintre noutăţile pe care Bosch le anunţă pentru acest an este deschiderea propriei fundații în România, cu următoarea punere în temă: „Bosch a crescut în mod constant numărul activităților de responsabilitate socială în România prin susținerea mai multor organizații caritabile și instituții sociale. Compania a fost implicată în peste 100 de activități sociale în ultimii doi ani și și-a încurajat angajații să participe activ ca voluntari. Ca parte a angajamentului său față de comunitățile locale, compania intenționează să deschidă în viitorul apropiat propria fundație. Fundația Bosch România va desfăşura activități caritabile în mai multe domenii – persoane defavorizate, habitat, educație, protecţia mediului și sănătate, bazându-se pe principii clare și transparente”.
Pe marginea elaborării primei strategii naţionale în domeniul inteligenţei artificiale, Asociația Patronală a Industriei de Software și Servicii (ANIS, care cuprinde peste 130 de companii, cu 38.000 de angajați), declară că „susține dezvoltarea de produse software românești bazate pe inteligență artificială (AI) și adoptarea la nivel național a tehnologiei AI pentru stimularea economiei locale”.
Gabriela Mechea (foto), director executiv al ANIS, subliniază: „Ne bucurăm să aflăm că România se va alătura țărilor care consideră investițiile în tehnologie un element strategic în stimularea economiei și îmbunătățierea vieții oamenilor. Inteligența Artificială va schimba modul în care vom lucra, colabora și trăi în viitor. ANIS susține dezvoltarea AI și este un partener de încredere, o parte activă în discuțiile cu reprezentanții Guvernului în crearea unei strategii naționale pentru Inteligență Artificială. Credem cu tărie că, pe lângă strategia pentru Inteligenta Artificială, România are nevoie imediată de accelerarea digitalizării serviciilor publice și conectarea electronică a instituțiilor ce deservesc cetățenii și companiile”.
OMV Petrom începe demersurile pentru dezafectarea platformei de foraj marin autoridicătoare Gloria ajunsă la limita duratei de viață după 40 de ani de utilizare, se arată într-un comunicat al companiei petroliere.
Este un proces complex, care se va desfășura pentru prima oară în România, arată OMV Petrom.
GSP Offshore, o companie românească, deţinută de cunoscutul om de afaceri Gabriel Comănescu, a câștigat licitația pentru serviciile de dezafectare a platformei, cu o valoare estimată de 5 milioane de euro, potrivit Economica.net.
”Platforma Gloria și-a adus din plin contribuția la aprovizionarea cu energie a României. Producția sa cumulată în ultimii 20 de ani este echivalentă cu peste 20 de milioane de plinuri auto și cu energia necesară pentru a încălzi peste 170.000 de locuințe. Însă, platforma a ajuns la limita duratei de viață și se impune dezafectarea acesteia. Vom face toate eforturile ca acest proces să se desfășoare în mod eficient și în siguranță. Platforma Gloria va rămâne în istoria industriei offshore din România. Vom opera în continuare celelalte șase platforme de producție offshore, care asigură peste 16% din producția grupului”, a declarat Peter Zeilinger, membru al directoratului OMV Petrom responsabil pentru activitatea de Upstream.
Începând din 1998, platforma Gloria se află în poziția curentă, la aproximativ 30 de km de țărm, în ape de aproximativ 40 de metri adâncime și a fost folosită ca platformă de producție. Producția curentă este de aproximativ 200 de barili pe zi, reprezentând mai puțin de 0,15% din producția totală a OMV Petrom.
Companiile Uber, Bolt și Clever reprezentate de Asociția Coaliția pentru Economia Digitală au ajuns azi la o înțelegere cu Ministerul Transporturilor în urma întâlnirii cu ministrul de resort, Răzvan Cuc, în privința reglementării serviciilor de ride sharing, potrivit Economica.net.
Compania Clever Taxi a trimis un punct de vedere cu privire la acordul la care companiile de transport alternativ și Ministerul Transporturilor au ajuns azi.
“Susținem intenția Guvernului de a crea condiții egale între șoferii de taxi și cei de transport alternativ, promovând o concurență loială între cele două tipuri de servicii pe piața din România, care să protejeze cetățenii, șoferii și să contribuie la creșterea calității serviciilor de transport.
Clever a reprezentat atât interesele șoferilor de taxi, cât și dezvoltarea generală a serviciilor de transport, în contextul în care piața se confruntă cu un deficit mare pe zona de transport de pasageri. Am avut astăzi un dialog constructiv cu autoritățile și ne așteptăm ca ordonanța de urgență pentru reglementarea aplicațiilor să fie adoptată săptămâna viitoare, pentru a putea reveni la condițiile optime de funcționare a pieței”, a declarat Anca Gherle, Public Affairs Manager, Clever.
De asemenea, toate aplicațiile de transport alternativ trebuie să fie autorizate de către Ministerul Comunicațiilor și să achite o taxă anuală calculată în funcție de numărul de mașini înrolate.
Potrivit datelor Asociției Coaliția pentru Economia Digitală, aproximativ 2,5 milioane de români folosesc serviciile Bolt, Uber și Clever Taxi.
Învățământul profesional preuniversitar, inclusiv dual, va beneficia de o finanțare de 70 miliaone euro pentru stagii practice ale elevilor, în timp ce universitățile vor avea la dispoziție 30 milioane de euro pentru stagii practice ale studenților în companii, conform unor apeluri de proiecte lansate joi de Ministerul Fondurilor Europene.
De asemenea, finanțarea maximă pentru un proiect în învățământul preuniversitar va fi de 500.000 euro, în timp ce pentru învățământul universitar va fi alocat cel mult 1 milion de euro pentru un proiect, conform Profit.ro.
Autoriățile estimează că de finanțări vor putea beneficia 27.000 de elevi și 5.000 de studenți.
Potrivit datelor oficiale, numărul de elevi școlarizați prin învățământul profesional crește în fiecare an, ajungând de la 11.368 elevi în anul școlar 2012-2013 la 84.958 de elevi în anul școlar 2018-2019. Învățământul dual a înregistrat, de asemenea, o dezvoltare importantă. Pentru anul școlar 2018-2019, acest tip de formare este organizat în 128 școli (dublu față de anul trecut), cu un total de 4.244 elevi, pentru care au fost încheiate contracte de parteneriat cu 297 operatori economici.
Connections, lider pe piața de digital transformation din România, Bulgaria și Serbia și-a extins sediul într-o locație de 600 mp, în cadrul Iride Business Park, unde își desfășoară activitatea departamentul de BPO.
„Decizia acestei mutări este bazată, pe de o parte, pe extinderea echipei Connections din România, iar, pe de altă parte, din motive logistice si de eficientizare a operațiunilor, era necesar să ne aflăm mai aproape de unul dintre clienții noștri strategici”, declară Vlad Sgindar, Service Delivery Manager, Connections.
De asemenea, costurile cu sediul și amenajarea au depășit suma de 70.000 de euro, iar mutarea în sine a durat aproximativ 3 luni. Proiectarea și implementarea au fost realizate cu personal propriu și s-a urmărit un design simplu, bazat pe alternarea zonelor de private office și open space, întreaga compartimentare fiind realizată cu pereți transparenți din sticlă.
„Momentan suntem în discuții cu 2 mari jucători la nivel global pentru deschiderea unor noi centre de BPO în România și vizăm închirierea unui nou spațiu cu o suprafață de 2500 mp în zona Dimitrie Pompeiu/Pipera. Pentru niciunul dintre spații nu am apelat la intermediari, ci am discutat direct cu dezvoltatorul”, a subliniat Bogdan Florea(foto), fondator Connections și Vicepreședinte ANIS.
Connections mai deține în România un sediu de 500 mp în centrul capitalei, pe Strada Buzești 75, unde se află departamentele de Software development, Operations, HR Admin, IT Support, Recrutare & Brand Development și Finance, dar și birouri de 300 mp în Sofia și Belgrad unde a optat pentru soluții de shared offices.
Alpha Bank este prima bancă din România ce acceptă cardurile UnionPay în rețeaua proprie de terminale ATM.
Alpha Bank Romania a semnat un acord de parteneriat cu UnionPay International, unul dintre cei mai mari emitenți de carduri din lume, devenind prima bancă din România care acceptă cardurile UnionPay în rețeaua natională de terminale ATM.
România a devenit în ultimii ani o destinație de interes pentru întreprinzătorii și turiștii chinezi, iar acest nou parteneriat va facilita tranzacțiile financiare și va aduce multiple beneficii posesorilor de carduri UnionPay.
“Suntem onorați să lansăm acest parteneriat cu UnionPay în România. Toți posesorii de carduri UnionPay vor avea de acum înainte posibilitatea de a efectua tranzacții sigure și convenabile prin rețeaua de ATM-uri Alpha Bank Romania și în scurt timp prin rețeaua de terminale POS din toată țara” a declarat Cristian Dragoș, Vicepresedinte Executiv Retail Alpha Bank Romania.
Wei Zhihong, directorul filialei europene UnionPay International, a adăugat: „Parteneriatul anunțat astăzi reprezintă încă un pas înainte în procesul nostru de expansiune globală. Nu există nicio îndoială că România a devenit o piață importantă pentru afacerile și turiștii chinezi, iar parteneriatul cu Alpha Bank Romania va aduce beneficii posesorilor de carduri UnionPay și va facilita tranzacțiile financiare”.
Cu peste 7 miliarde de carduri emise în toată lumea, UnionPay este organizația cu cea mai mare bază de carduri din lume. Rețeaua sa globală s-a extins în 174 de țări și regiuni, acoperind 52 de milioane de comercianți și peste 2,6 milioane de ATM-uri în întreaga lume.
București, 23 mai 2019
Guvernarea actuală este concentrată puternic pe cererea agregată și pe venituri. Aplică otova directivele lui Keynes care a contrazis cele mai elementare lecții de economie: pentru o creștere economică sustenabilă, nu consumul trebuie stimulat ci producția. Consecințele sunt evidente: inflație și deficit comercial cu fiecare procent suplimentar anunțat cu mare aplomb științific de cei de la putere.
Absurditatea modelului economic promovat în ultimii ani este ușor vizibilă: în paralel cu stimularea consumului (prin salariul minim, dinamica salariilor în sectorul bugetar), guvernul lovește prin taxe și supra-taxe sectorul de producție. Un exemplu la îndemână este cel al gazelor naturale (producție, distribuție, comercializare). Suprataxarea (2% pe cifra de afaceri) vine la pachet cu plafonarea prețului gazelor pentru consumatorii casnici (40% din piața gazelor, în momentul de față). Motivată de creșterea ”nesimțită„ a prețului (prezumția de lăcomie a celor din sector răzbate prin fiecare articol din ordonanță) dar și de populismul din spatele grijii bine disimulată pentru cel sărac și incapabil să facă față costurilor din factură (în prezent, prin creșterea salariului minim, sub 5% din consumatori ar mai avea această vulnerabilitate).
Succesul unui astfel de demers depinde foarte mult de starea reală a sectorului. Stare care nu a fost relevată niciodată în prealabil de guvern. Guvern care de ani buni refuză, prin institutul său de statistică, să pună la dispoziția publicului larg datele cu privire la sectorul de gaze (pe Eurostat datele lipsesc cu desăvârșire, cu foarte mici excepții).
Este sectorul gazelor unul de succes? O vacă de muls? Un câine care nu va pleca de la măcelărie de prea mult bine pe aici? Discutabil. Datele arată câteva lucruri contradictorii. În primul rând vorbim de o cifră de afaceri în sectorul producției de gaze care mai degrabă stagnează de la an la an, fără oscilații prea mari: în 2008 cifra de afaceri era de 917 milioane euro, în 2017 a ajuns la doar 1040,2 milioane euro (1,3% din total cifră de afaceri la nivelul UE). Prin prisma acestui indicator, România are o poziție, mai degrabă, marginală la nivelul UE decât un jucător important în materie de producție (avem resurse importante la care preferăm să ne uităm decât să le exploatăm și să le introducem în piață, dându-le valoare economică). O taxă pe cifra de afaceri în domeniul producției de gaze ajută la dinamizarea vânzărilor în sector? Cu siguranță nu. În al doilea rând, numărul companiilor producătoare de gaz din România este în scădere în ultimii ani (4 companii din 12 care activau în producția de gaze în 2014 au renunțat, în 2017 mai fiind active doar 8 companii; în plus, 2 din cele 8 dețin peste 80% din cifra de afaceri a pieței de producție a gazelor din România). În plus, 7,5% din companiile producătoare de gaze din Uniunea Europeană activează în prezent în România. În Polonia, spre deosebire de România, gazul este exploatat de 25 de companii în prezent. Nivelul concurențial relativ scăzut și în scădere este clar în defavoarea consumatorului de gaze (industrial, individual). Ajută ordonanța la intensificarea concurenței? În niciun caz. În al treilea rând, ocuparea în sector a scăzut constant în ultimii 5 ani: dacă în 2014 lucrau în sectorul producției de gaze 6629 persoane, în 2017 numărul lor a scăzut la 6284 persoane. Angajații din sectorul producției de gaze reprezintă 25% din totalul persoanelor angajate în acest sector la nivelul Uniunii Europene. Acest lucru spune că ocuparea în sector este supra-dimensionată în momentul de față (producția și cifra de afaceri în sectorul gazelor se obține la nivelul Uniunii Europene cu un număr considerabil mai mic de angajați). Va ajuta o supra-taxare a sectorului de gaze din România creșterea sau menținerea ocupării la același nivel? Puțin probabil. Mai degrabă vom vedea disponibilizări menite să compenseze costurile suplimentare induse de acestă supra-taxare. Numărul mediu al persoanelor angajate în sectorul producției de gaze este, în momentul de față de 582 angajați / companie. La nivelul Uniunii Europene numărul este semnificativ mai mic (de circa 3 ori): 174 de angajați / companie. Cifra de afaceri pe angajat (o măsură a productivității muncii) este de doar 0,12 milioane euro în timp ce în Uniunea Europeană este de 2,32 milioane euro. Taxarea cifrei de afaceri va eroda și mai mult din această cifră de afaceri / angajat punând o presiune în plus pe ocuparea din sector. În final, apreciem că ceea ce câștigă statul prin taxarea cifrei de afaceri pierde din taxarea muncii. Având în vedere presiunea pe sistemul public de sănătate și pe sistemul public de pensii, această mutare a taxării ascunde fără îndoială probleme suplimentare pentru bugetul României.
Sectorul gazelor, ca întreg sectorul de exploatare a resurselor naturale, rămâne sectorul cel mai vulnerabil la criză în momentul de față. Vulnerabilitatea sectorială (apreciată prin prisma prisma ponderii cheltuielilor fixe în cheltuielile totale, a prăbușirii cifrei de afaceri și prin prisma duratei medii de plată a obligațiilor companiilor din sector) a crescut continuu și semnificativ în ultimul deceniu. Lichiditatea în sector este și ea puternic afectată, lichiditățile de care dispun companiile ce exploatează resursele naturale scăzând de 6 ori în ultimul deceniu. Îndatorarea a crescut continuu, față de 2008 datoriile aproape că s-au dublat (de la 16 miliarde lei la 24 miliarde lei). Sectorul operează cu un grad de îndatorare mult peste media națională. Exploatarea resurselor naturale se face de la an la an cu investiții tot mai puține. Companiile din sector renunță la investiții noi și le reduc la minim pe cele pe care trebuie neapărat să le realizeze (din motive de siguranță). Sectorul exploatării resurselor naturale are cea mai mare rată de dezinvestire dintre toate sectoarele din România (activele imobilizate au scăzut în ultimul deceniu cu 72%). Industria extractivă are în prezent un ROE negativ și un ritm mediu multi-anual de evoluție a cifrei de afaceri negativ (cifra de afaceri, mai degrabă scade), fiind în topul sectoarelor cele mai puțin interesante pentru investitori din România în momentul de față.
În concluzie, statul își face iluzii că va obține mare lucru din supra-taxarea sectorului gazelor din România. Mai mult, riscul ca operatorii din sector să treacă la ajustări de personal la amânări de proiecte de investiții cu rol vital pentru calitatea produselor și serviciilor sau chiar să părăsească piața este foarte mare. Analizând în profunzime contextul, considerăm că renunțarea la această ordonanță este o decizie normală și înțeleaptă.
Prof. univ. dr. Cristian PĂUN
“România poate reveni pe harta marilor investitori în energie regenerabilă odată cu creșterea competitivității noilor echipamente, ca urmare a scăderii rapide a costurilor de producție și instalare la nivel global”, spune Mihai Draghici, Senior Manager, Business Advisory Services, EY România.
Având în vedere că energia regenerabilă devine un sector din ce în ce mai nesubvenționat, în care proiectele concurează pe piață în funcție de avantajele economice și ecologice, cea mai recentă ediție a RECAI analizează două caracteristici conexe ale acestui nou peisaj: modul în care proiectele se adaptează la noul context marcat de prețurile de vânzare a energiei și la dezechilibrele pieței (riscul comercial), precum și rolul tot mai important al cumpărătorilor de energie în subscrierea proiectelor de energie verde.
„Europa a deschis calea către proiecte nesubvenționate în zone cu resurse regenerabile bune. Proiecte multiple derulate în țările scandinave, Regatul Unit și Spania, sunt sprijinite de investiții private și PPA-uri care le asigură stabilitatea necesară. Pentru piața energiei regenerabile în general, un viitor fără subvenții guvernamentale este unul care nu va mai fi vulnerabil la schimbări bruște de politici sau la modificările retroactive ale tarifelor promise. De asemenea, într-un astfel de context, forțele pieței impun disciplină, promovează eficiența și accelerează reducerile de costuri care să permită sectorului să stea pe propriile picioare”, a declarat Ben Warren, coordonator EY Global Power & Utilities Corporate Finance.
Achizițiile de energie verde au explodat anul trecut, mai multe companii intrând pe piață pentru prima dată. Potrivit raportului, contractele de achiziție directă de energie au susținut anul trecut generarea a 13,4 GW de energie verde, mai mult decât dublu față de nivelul de 6,1 GW înregistrat în 2017.
De asemenea, raportul indică faptul că noi companii și noi țări se adaptează la un mediu al energiei regenerabile fără subvenții. Pentru multe companii, motivația de a încheia PPA-uri este strict economică, urmărind contracte pe zece ani sau mai mult și acoperirea pe termen lung a riscurilor generate de volatilitatea prețului energiei electrice. Alte companii aleg să achiziționeze energie regenerabilă din motive care țin de reputație sau pentru a-și reduce expunerea la emisiile de carbon.
Indicele subliniază că în mai multe țări, precum Japonia și Indonezia, încheierea de PPA-uri cu dezvoltatorii este dificilă din cauza obstacolelor legislative. Cu toate acestea, tot mai multe țări realizează că investițiile în infrastructura energetică nu trebuie să provină de la contribuabili. În țări precum Taiwan, PPA-urile corporative sunt posibile acum, în timp ce pe alte piețe (precum Franța, Spania și Australia) modificarea condițiilor a generat o explozie a volumelor contractelor de achiziție directă de energie.
Piața energiei regenerabile din China trece printr-o tranziție, în contextul în care guvernul căută să țină în frâu costul subvențiilor. Totuși, având în vedere preocupările legate de poluare, scăderea costurilor tehnologiilor și interesul actorilor internaționali, este de așteptat ca dezvoltarea celei mai mari piețe de energie verde din lume să continue.
„Continuăm să fim martorii unor evoluții solide spre un viitor integral electric, datorită dezvoltării surselor de energie regenerabilă și utilizării electricității de către consumatorii finali într-un mod netradițional. Preconizăm o creștere susținută a cererii pentru energie electrică curată, neutră din punct de vedere al amprentei de carbon, care va încuraja investițiile în noi tehnologii energetice, inclusiv în stocarea în acumulatori și infrastructură pentru vehicule electrice”, a declarat Benoit Laclau, coordonator EY Global Energy.
O tendință puternică de creștere în sectorul energiei regenerabile s-a înregistrat recent pe segmentul capacităților eoliene offshore, care se bucură de un mare succes în Europa și care se extinde tot mai mult în alte țări. În timp ce în Europa acest segment va continua să crească semnificativ în următorul deceniu, printre piețele emergente pentru capacitățile eoliene offshore se vor mai număra Statele Unite, China continentală, Japonia, Taiwan și Coreea de Sud.
Pentru a consulta clasamentul complet al celor mai atractive 40 de pieţe din lume pentru investiţii în energie regenerabilă, precum și analiza celor mai recente evoluții ale energiei regenerabile în toată lumea, vizitați ey.com/recai. 
