Universităţi componente ale Consorţiului Universitaria primesc recunoaştere pe plan internaţional prin clasarea în ediţia la zi a topului Round University Ranking (RUR), iar pe plan intern, în acelaşi timp, aceleaşi universităţi se regăsesc între cele cărora le sunt diminuate numărul de locuri pentru admitere şi implicit finanţarea. Universităţile în cauză reacţionează. Ministerul Educaţiei Naţionale explică.

Universitatea din București (locul 581), Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca (locul 604) și Universitatea de Vest din Timişoara (locul 647, prezenţă în premieră din România) pătrund în Round University Ranking realizat de Agenția RUR Rankings din Moscova după criterii precum apariţii în publicaţii ştiinţifice clasate la nivel mondial, citări, cercetare, calitatea profesorilor, a studenţilor, internaționalizare, sustenabilitate financiară. La ediţia actuală au fost luate în considerare 783 de universități din 74 de țări. Pe primele locuri se situează Harvard University, University of Chicago, California Institute of Technology, Imperial College London, Stanford University, Massachusetts Institute of Technology, Columbia University etc.; numai trei universităţi (elveţiene) din primele 20 sunt din afara SUA şi Marii Britanii.

Universităţile clasate de la noi în RUR fac parte din Consorţiul Universitaria, împreună cu Academia de Studii Economice din Bucureşti şi cu Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi. Toate aceste universităţi (şi alte trei) sunt singurele cărora li s-a micşorat numărul de locuri pentru admitere în anul 2018-2019, în condiţiile în care celelalte universităţi (din totalul de 58) beneficiază de creşteri sau de menţinere faţă de anul trecut.

Universitate din București, prin rectorul ei, prof. univ. dr. Mircea Dumitru şi președintele Senatului, prof. univ. dr. Marian Preda, semnalează ci i-au fost repartizate cu 60 de locuri mai puțin pentru ciclul de licență, cu 335 de locuri mai puțin pentru master (diminuare cu 10%) şi 59 de locuri la doctorat, „adică 17% față de locurile din anul precedent”. În acest fel, impactul bugetar va fi de 5,4 milioane de lei la master și licență şi de peste 3,6 milioane de lei la doctorat. Universitatea din București anunță că va acționa Ministerul Educației Naţionale în contencios administrativ pentru a afla „prin ce miracol <<criteriile>> de alocare a cifrelor de școlarizare pentru toamna acestui an au penalizat universitățile din Consorțiu și le-au recompensat pe aproape toate celelalte”.

La rândul ei, conducerea Universității „Babeș-Bolyai”, reamintind creșterea „semnificativă a numărului de candidați” în ultimii cinci ani, subliniază: „Calitatea procesului educativ și a cercetării științifice din cadrul universității noastre ne situează în topul universităților din România. În ciuda acestui fapt, observăm că Ministerul Educației Naționale a alocat universității noastre pentru anul universitar 2018-2019 un număr de locuri bugetate mult mai mic față de anii anteriori. Astfel, a scăzut cu 29 numărul de locuri la licență, 200 numărul de locuri la masterat și cu 48 la doctorat față de anul universitar 2017-2018”.

Rectorul Universităţii de Vest din Timişoara, prof. univ. dr. Marilen Pirtea, semnalează că numărul de locuri bugetate alocate acestei universități „este mai mic decât cel din anul universitar anterior (cu 10 locuri la ciclul de licență, cu 32 locuri la ciclul de master și cu 3 locuri la ciclul de doctorat)” şi apreciază că „asistăm astfel pentru prima dată după intrarea în vigoare a LEN 1/ 2011 la o schimbare importantă privind modul de alocare a locurilor bugetate. Atunci, schimbările au survenit ca urmare a clasificării universităților, iar UVT a suferit pierderi masive atât din perspectiva finanțării, cât și din perspectiva locurilor bugetate alocate (în special la doctorat)”. O nouă distribuție a locurilor determină întrebarea „dacă nu era util ca acest lucru să se întâmple după preconizatul proces de clasificare a universităților din România, proces asumat de MEN inclusiv printr-un proiect realizat împreună cu Banca Mondială” şi opinia rectorului că „o analiză realistă a sistemului, coroborată cu strategiile naționale asumate și cu acordurile cu Comisia Europeană, urmată de un proces transparent de consultare ar fi fost un instrument mult mai credibil pentru operaționalizarea unei strategii de care sistemul are mare nevoie, căci, într-adevăr, situația actuală corespunde mai degrabă unor situații conjuncturale în care plusurile de locuri bugetate la unele universități au fost consecința unor decizii subiective”.

În replică, Ministerul Educației Naționale precizează că prin Hotărârea de Guvern nr. 131/2018 au fost aprobate cifrele de şcolarizare pentru învăţământul superior de stat în anul universitar 2018-2019 la licență – 62.000 locuri finanțate de la bugetul de stat, din care 2000 pentru absolvenții de licee situate în mediul rural, 5000 pentru domeniile prioritare de dezvoltare a României; master – 35.600 locuri finanțate de la bugetul de stat, din care 4600 pentru domeniile prioritare de dezvoltare a României; doctorat – 3000 locuri finanțate de la bugetul de stat, din care 300 pentru domeniile prioritare de dezvoltare a României. „Domeniile prioritare de dezvoltare a României, definite în Strategia Națională de Cercetare, Dezvoltare și Inovare 2014-2020, respectiv în Strategia Națională pentru Competitivitate 2014-2020, sunt: bioeconomia; tehnologia informațiilor și a comunicațiilor; energie, mediu și schimbări climatice; eco-nanotehnologii și materiale avansate; sănătatea”. Ministerul Educaţiei Naţionale semnalează: „Numeroase studii și analize – inclusiv cele realizate în cadrul Raportului de audit al performanței realizat de Curtea de Conturi a României, Raportului privind analiza funcțională a sectorului învățământului superior realizat de Banca Mondială, cât și în cadrul proiectului România Educată – ajung la o concluzie comună, și anume aceea că structura instituțională și cea a ofertei educaționale nu sunt corelate cu nevoile pieței muncii. Din aceste studii reiese că peste 56% dintre programele oferite aparțineau științelor socio-umaniste (sursa ARACIS, 2017). Urmare a alocării a 8% din locurile la licență și a 12,5% din locurile la programele de studii de master pentru susținerea domeniilor prioritare de dezvoltare a României, universitățile care nu aveau în portofoliu preponderent astfel de programe au suferit în acest an o ușoară diminuare a locurilor repartizate”.

De asemenea, sunt prezentate exemple de „derapaje” de la buna guvernanță universitară, cum ar fi că Universitatea din București, în anul universitar 2017-2018, are  80 de programe de licență (din 106) cu 20-40 studenți bugetați/an de studiu, 65 de programe cu mai puţin de 20 studenți bugetați/an de studiu și 36 de programe cu mai puțin de 10 studenți bugetați/an de studiu, „în condițiile în care sustenabilitatea financiară impune un minimum de 40 de studenți/an de studiu”. La master, 44 de programe „au un număr de studenți bugetați cuprins în intervalul 20-25 studenți bugetați/an de studiu, 144 programe de studii au un număr de studenți mai mic de 20 studenți bugetați/an de studiu și 86 de programe cu mai puțin de 10 studenți bugetați/an de studiu, în condițiile în care sustenabilitatea financiară impune un minimum de 25 de studenți/an de studiu”. La doctorat „din cei 1551 doctoranzi înmatriculați în perioada 2010-2013, doar 726 (46,81%) au obținut până la această dată titlul de doctor”.