Propunerile CNIPMMR pentru preşedinţia României la Consiliul UE 2019
Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR) face parte din grupul de lucru Competitivitate, unul dintre cele 16 astfel de grupuri care alcătuiesc Forumul de consultare publică, comunicare și dezbateri în vederea pregătirii și exercitării președinției României la Consiliul Uniunii Europene – „EU-RO 2019”. După cum subliniază prof. univ. dr. Ovidiu Nicolescu (foto), preşedintele CNIPMMR, Consiliul participă la lucrări şi formulează o serie de propuneri potrivit concepţiei care să marcheze susținerea antreprenoriatului și competitivității IMM-urilor prin trecerea de la etapa „Gândiți mai întâi la scară mică” (”Think Small First”) la „Acționați mai întâi la scară mică” (”Act small first”), „ca politică matură, proactivă și perenă, care să fortifice Europa în fața provocărilor actuale și solicită autorităților valorificarea propunerilor sale”.
Obiectivele specifice propuse în acest sens vizează:
– „Adoptarea noului Small Business Act pentru Europa într-o formă juridică obligatorie (cod de conduită, acord interinstituţional, decizie a Consiliului, formă care urmează a fi definită, dar care să angajeze Parlamentul European, Comisia şi Consiliul)”, precum și „principiul de salvgardare (un act legislativ nu poate fi adoptat dacă acesta este contrar dezvoltării IMM-urilor și dacă riscă să le frâneze competitivitatea; orice nouă propunere legislativă care nu a făcut obiectul unei analize de impact complete sau în cazul căreia s-a constatat că măsurile propuse intră în contradicție cu dezvoltarea socio-economică) și care să aibă o abordare mai ambițioasă (definirea noilor acțiuni, extinderea domeniilor de aplicare a principiilor, recurgerea într-o măsură mai mare la ținte indicative etc.);
– O foaie de parcurs precisă, cuprinzând priorităţi de acţiune, măsuri concrete, termene de punere în aplicare, mijloace de realizare şi, după caz, resurse de finanţare pentru implementarea SBA, cu garantarea că toate măsurile propuse sunt puse în aplicare, că vor exista măsuri de monitorizare şi de evaluare;
– Desemnarea unui comisar european responsabil pentru aplicarea noului Small Business Act pentru Europa;
– Numirea unui corespondent pentru IMM-uri în fiecare direcţie generală a Comisiei, însărcinat să supravegheze că măsurile legislative şi programele gestionate de DG competentă integrează în mod adecvat priorităţile şi aşteptările IMM-urilor şi ale microîntreprinderilor;
– Instituirea unui comitet de gestionare: „Comitetul european al SBA”, care să cuprindă, pe lângă reprezentanţii statelor membre, delegaţi ai organizaţiilor europene reprezentative implicate și ai partenerilor sociali;
– Instituirea titlului Capitala Europeană a Antreprenoriatului, pentru câte un oraș din țările Europei occidentale și unul din țările central și est-europene, similar cu programul „Capitală Europeană a Culturii”;
– Acţiuni ambiţioase şi concrete, pentru susținerea antreprenoriatului, inovării și competitivității, valorificând marile oportunități și provocări ale trecerii la economia bazată pe cunoștințe.
România, la cel mai important eveniment mondial de arhitectură
România va participa la Expoziția Internațională de Arhitectură – La Biennale di Venezia, cel mai important eveniment internaţional de profil, ediţia 16, cu proiectul „Mnemonics” (foto UAR), care „pune în discuție funcția social-culturală a spațiului liber al orașelor românești”. Coautorii proiectului sunt: Romeo Cuc – coordonator, Mihai Gheorghe – art director, Roxana Pop – graphic designer, Raluca Sabău – designer, Vlad Tomei – copywriter, Irina Gudană – comunicare. Proiectul a fost desemnat câştigător în urma unei competiţii cu 25 de concurenţi, ale cărei rezultate au fost prezentate la Biblioteca Naţională a României.
Organizatorii participării României la Bienala veneţiană de arhitectură 2018 sunt Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale, Ministerul Afacerilor Externe, Institutul Cultural Român, Uniunea Arhitecţilor din România. Evenimentul se derulează în perioada 26 mai-25 noiembrie. Spaţiile de expunere sunt cele devenite clasice pentru ţara noastră: Pavilionul României din Giardini della Biennale, deţinut şi onorat din 1938 cu prezenţa la bienalele de artă şi ulterior şi de arhitectură, precum şi Noua Galerie a Institutului Român de Cultură şi Cercetare Umanistică (IRCCU) de la Veneţia. Prin participarea din acest an, ca şi prin succesul certificat de specialişti şi de public la Bienala de Artă 2017, „transmitem Europei că avem ce să promovăm”, a subliniat secretarul de stat Alexandru Oprean din Ministerul Culturii și Identității Naționale.
Președintele Uniunii Arhitecților din România, Ileana Tureanu, a precizat că tema actualei ediţii a Bienalei de la Veneţia (curatori, Yvonne Farrell şi Shelley McNamara), este „Freespace”, apreciind că se anunţă a fi o temă „mai puțin despre estetică și mai mult despre etică”, în sensul că se referă la „planeta văzută ca un client”, ceea ce îndeamnă la o dezbatere „despre cum este ea gestionată”
Bucharest Running Club dă startul sezonului 2018
Sport şi sănătate cu interfernţe economice se regăsesc în demersul pe care-l întreprinde Bucharest Running Club, organizatorul celor mai mari competiţii de alergare stradală din România, acreditate şi înscrise în calendarul internaţional al Asociaţiei Internaţionale a Maratoanelor şi Semimaratoanelor. Calendarul competiţional pe anul 2018 cuprinde cursele: 1 aprilie – UNIQA Asigurări Bucharest 10K&Family Run; 12-13 mai – Volkswagen Bucharest Half Marathon; 13-14 octombrie – Raiffeisen Bank Bucharest Marathon, această cursă fiind certificată Bronze Level de Federaţia Internaţională de Atletism (IAAF).
Dintre noutăţile ediţiei actuale, după cum a subliniat cu ocazia lansării Valeria Răcilă van Groningen, preşedintele Bucharest Running Club, se remarcă starul din zona Izvor pentru cursa de 10 km, ducerea traseului de semimaraton spre zona de nord a Bucureştilor, precum şi unele îmbunătăţiri în organizarea maratonului clasic, care va urma traseul de acum cunoscut. Un obiectiv declarat şi urmărit prin noile deschideri de traseu, ca şi prin oferta de cazare, gstronomie şi alte servicii este acela al dezvoltării turismului sportiv. Secretarul de stat Zsolt Gyongyossy a afirmat întregul sprijin pe care Ministerul Tineretului şi Sportului îl asigură competiţiilor din program. La rândul său, Augustin Iancu, secretarul general al Federaţiei Române de Atletism, a reamintit că România deţine o performanţă excepţională la maraton, titlul olimpic obţinut de Constantina Diţă Tomescu la Beijing în 2008, încât acesta poate constitui un exemplu pentru părinţi să-şi îndrepte copiii spre alergări, spre atletism, în general.
ING lansează o platforma digitală pentru antreprenori
ING România va lansa în luna aprilie noua platformă digitală ING Business dedicată clienților Mid Corporate Banking – companii cu cifra de afaceri între 2 milioane și 500 de milioane de lei, conform datelor Profit.ro
Platforma va fi disponibilă gradual pe parcursul anului 2018. Prin intermediul ING Business, companiile vor avea la dispoziție toate produsele și serviciile bancare, platforma putând fi accesată de pe desktop, laptop, tabletă, smartphone și – în premieră în România – prin smartwatch.
Grupul ING operează în cadrul unei rețele de 180 de sucursale la nivel național și asigură servicii bancare unui numar de peste 13.000 de clienți aflați în portofoliul diviziei de Mid Corporate Banking.
Cities of Tomorrow
Evenimentul „Cities of tomorrow 2018” este dedicat regenerării urbane ca mijloc de dezvoltare durabilă a orașelor și regiunilor din România și pentru un mediu de afaceri atrăgător pentru companii și angajații acestora.
Moderatorii noștri va invită să dezbateți împreună temele „Cities of Tomorrow” de anul acesta la mesele rotunde interactive! Profitați de ultimele zile pentru a va înregistra aici.
Evenimentul va avea loc în data de 27 februarie 2018, la hotelul JW Marriott, București.
Cities of Tomorrow #6_mese rotunde_RO
Cities of Tomorrow #6_mese rotunde_RO Companiile vor fi încurajate să investească
Companiile de stat vor fi impulsionate să facă mai multe investiții și nu să păstreze banii în rezerve, după ce Guvernul va decide distribuirea către acționari a 90% din profitul obținut, a declarat, luni, ministrul Energiei, Anton Anton, într-o conferință de specialitate.
El a fost întrebat cum vor fi afectate investițiile companiilor de decizia Guvernului, care a aprobat recent un memorandum prin care cel putin 90% din profitul companiilor de stat va merge în dividende. „Dacă aș fi constatat că firmele la care avem participații au făcut investiții din banii pe care i-au câștigat, atunci aș fi fost deranjat de faptul că profitul dispare. Dar, după ce am vazut că firmele au acumulat banii în vistierie, mândrindu-se cu faptul că au niște rezerve, faptul că aceste rezerve trec, și subliniez chestia asta, nu intră în buzunarul investitorului ca dividende, intră în bugetul național și se reîntorc din bugetul național pentru investiții, eu cred că e vorba de circulația banilor mai repede și poate că acest lucru va eficientiza investițiile, va crește numărul de investiții”, a spus ministrul.
El a mai fost întrebat dacă s-a întâlnit până acum cu președintele Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei. „Cu președintele ANRE nu am avut întâlnire, pentru că ANRE nu este în subordinea mea, ci a Parlamentului. Am planificat o întâlnire săptămana asta cu președintele ANRE și cu președintele Comisiei pentru industrii din Camera Deputaților”, a arătat Anton, fără să precizeze care este scopul întâlnirii.
România – lider pe piața lucrărilor de construcții din UE, în decembrie
România a înregistrat în decembrie cel mai semnificativ avans al lucrărilor de construcții din Uniunea Europeană, comparativ cu luna precedentă, arată datele publicate luni de Oficiul European de Statistică (Eurostat).
În decembrie, lucrările de construcții au inregistrat o creștere de 0,6% in UE și au stagnat în zona euro. Cele mai mari creșteri ale lucrărilor de construcții s-au înregistrat în România (4,5%), Franța (4,2%) și Ungaria (3,9%), iar cele mai semnificative scăderi în Slovacia (minus 5,5%), Spania (minus 4,4%) și Bulgaria (minus 3%).
De asemenea, lucrările de construcții au urcat cu 0,5% în zona euro și cu 1,5% în Uniunea Europeană, în decembrie comparativ cu perioada similară din 2016.
Totodată, cel mai semnificativ avans lunar al lucrărilor de construcții s-a înregistrat în Ungaria (35%), Slovenia (21,2%) și Polonia (18,3%), cele mai importante scăderi fiind raportate în Spania (minus 13,4%) și Bulgaria (minus 4,1%). România a înregistrat în decembrie un avans anual de 10,6%, comparativ cu o scădere de 5,9% în noiembrie.
Fondul de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri susține dezvoltarea rurală
Beneficiarii publici locali pot accesa noul produs de finanțare Garantarea Economiei Rurale (GER), lansat de Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru IMM (FNGCIMM), se arată într-un comunicat de presă al instituției, transmis luni AGERPRES. „Noul produs de garantare (…) reprezintă pentru Fondul de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri un pilot al noii strategii de repoziționare și dezvoltare. Susținerea ecosistemului antreprenorial românesc, a economiei în general, presupune o abordare personalizată a potențialilor beneficiari. Am identificat o serie de oportunități la nivelul segmentului public local și am dezvoltat noul mecanism de garantare pentru a facilita implementarea proiectelor ce pot beneficia de finanțarea AFIR. Estimăm un potențial de peste 2.000 de proiecte la nivel național, ce pot genera atragerea a peste 180 de milioane de euro, fonduri destinate dezvoltării rurale’, a declarat Alexandru Petrescu, director general al FNGCIMM.
De asemenea, acest produsul de garantare este destinat beneficiarilor publici care propun proiecte la nivelul Grupurilor de Acțiune Locală și conține două facilități: garanția FNGCIMM pentru plata avansului prevăzut în contractele de finanțare încheiate cu AFIR în Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020, respectiv garanția creditului bancar pe care beneficiarii îl pot accesa pentru finanțarea investiției.
În același timp, garanția Fondului este de maximum 80% din valoarea împrumutului, fără a depăși suma de 2,5 milioane euro/beneficiar și se emite la solicitarea instituțiilor finanțatoare partenere, pentru finanțări aprobate, pe baza analizei documentelor prezentate de către finanțator.
Susținerea antreprenoriatului și competitivității IMM-urilor – propunerea CNIPMMR pentru prioritățile Presedinției române a UE din 2019
Ministerul Afacerilor Externe, prin ministrul delegat pentru Afaceri Europene, a avut inițiativa inființării Forumului de consultare publică, comunicare și dezbateri, în vederea pregătirii și exercitării Președinției României la Consiliul Uniunii Europene – „EU-RO 2019“. Forumul are ca principală misiune crearea cadrului formal de derulare a dezbaterilor publice organizate de Ministerul Afacerilor Externe pe tema viitoarei Președinții a Consiliului Uniunii Europene. Concluziile acestor dezbateri vor fi integrate în procesul de reflecție derulat în vederea fundamentării propunerilor de priorități ale agendei politice a Președinției României, precum și a definirii obiectivelor de promovare avute în vedere pentru primul semestru al anului 2019.
În rolul său de factor decizional, Consiliul își propune să impulsioneze competitivitatea și creșterea economică a UE. Astfel, acesta se ocupă de domenii de politici variate, și anume de piața internă, industrie, cercetare și inovare și spațiu. În cadrul pieței interne, Consiliul, în calitate de legiuitor, depune eforturi pentru a elimina obstacolele care împiedică fluxurile transfrontaliere de produse, forță de muncă, capitaluri și servicii. În domeniul industrial, Consiliul combină o abordare orizontală, care urmărește să integreze preocupările în materie de politică industrială în toate celelalte politici conexe ale UE, cu o abordare sectorială care ia în considerare nevoile speciale ale fiecărui sector. Consiliul depune eforturi în vederea îmbunătățirii mediului de afaceri, în special pentru IMMuri. Aceasta se realizează prin colegiferare cu privire la măsuri specifice destinate IMM-urilor, cum ar fi îmbunătățirea accesului la finanțare, reducerea birocrației și promovarea inovării. În domeniul cercetării, inovării și spațiului, Consiliul vizează consolidarea bazei științifice și tehnologice a industriei europene, stimulând astfel competitivitatea acesteia la nivel internațional și generând creștere economică și locuri de muncă. De asemenea, Consiliul colaborează cu Agenția Spațială Europeană pentru a dezvolta politica spațială europeană.
Bursa Română de Mărfuri cere susținerea instituțiilor statului pentru o corectă funcționare a pieței de gaze și pentru o dezvoltare corectă și profitabilă pe termen lung
București (19 februarie) – Bursa Română de Mărfuri (BRM) consideră că piața de gaze naturale din România merită susținere în procesul ei de dezvoltare din partea instituțiilor statului român și a regelementatorilor oficiali. Conducerea BRM a luat act cu surprindere și îngrijorare de hotărârea Agenției Naționale pentru Resurse Minerale de a folosi ca preț de referință prețurile de tranzacționare de pe hub-ul CEGH de la Viena în condițiile în care piața locală a reușit, în mai puțin de un an de zile, să înregistreze volume consistente și semnificative în tranzacționarea gazelor naturale. În consecință, BRM cere susținerea pieței locale de gaze naturale din partea factorilor de decizie pentru a asigura un corect echilibru al pieței și oferirea unei șanse reale ca piața din România să se poată dezvolta rapid într-un importantă, corespunzător cu volumele care urmează a fi tranzacționate în anii care vin.
„Bursa Română de Mărfuri a intrat în cel de-al 26 an de funcționare în piața din România și am dezvoltat mecanismele necesare pentru a avea la dispoziție transparența și profesionalismul pe care jucătorii pieței îl cer de la noi. Nu suntem singurul jucător în această categorie și credem că un preț de referință impus dintr-o piața străină nu face decât să afecteze capacitatea locală de a dezvolta pe mai departe produsele bursiere necesare unei piețe importante pentru întreaga zonă. Suntem afectați și de faptul că piața din România a fost caracterizată drept una imatură la nivelul autorităților publice și ne este dificil să înțelegem de ce nu se investește în capacitățile locale, fie ele publice sau private. Nu cerem o favorizare din partea autorităților, ci permisiunea de a folosi experiența locală și capacitatea existentă în piața pentru a putea să ne dezvoltăm corect și echilibrat, așa cum o cer reglementările în vigoare și interesul național. Sperăm că decizia de a ne raporta la prețurile de la Viena să fie schimbată și întreaga piață din România să primească o șansă corectă pentru care am lucrat cu toții în ultimii ani. Dacă nu ne oferim noi șansa de a dezvolta piețe transparente și funcționale însemnă că admitem și acceptăm că ne lipsesc la nivel național cunoștințele necesare pentru așa ceva, ori realitatea contrazice flagrant o astfel de ipoteză.” a declarat Gabriel Purice, Președinte-Director General al Bursei Române de Mărfuri.
Agenția Națională pentru Resurse Minerale a emis un ordin în data de 7 februarie prin care care preţul de referinţă pentru gazele naturale extrase în România, în funcţie de care va fi calculată redevenţa datorată bugetului statului de către producători, va ţine cont de cotaţiile de la bursa CEGH Viena.
BIROUL DE PRESA
