Lidl se extinde în București
Retailerul german Lidl continuă să cumpere terenuri în București, de această dată pregătind o tranzacție prin care va cumpăra cu peste 2 milioane de euro două terenuri de aproape 4.000 metri pătrați, o clădire de birouri cu etaj și o hală de producție de la furnizorul de soluții tipografice Best Print Services din București, conform datelor Profit.ro.
Imobilele sunt în zona Valea Oltului, cartierul Drumul Taberei, unde Lidl deține un magazin. În ultimele luni, cum a anunțat Profit.ro, Lidl a semnat tranzacția prin care cumpăra un teren de peste 7.400 metri pătrați pe Șoseaua Fundeni din București de la furnizorul de mobilă Arletta, cu acționariat chinez, urmând să plătească pentru acest activ 2,1 milioane euro plus TVA. Lidl a intrat pe piața locală în 2010, când a preluat de la grupul Tengelmann cele aproximativ 100 de magazine de discount Plus. Retailerul este parte a grupului german Schwarz, care mai deține în România rețeaua de hipermarketuri Kaufland, liderul pieței locale de retail. Lidl este unul dintre cele mai mari lanțuri de magazine din Europa, activând în 27 de țări europene și având peste 140 de centre logistice ce asigură aprovizionarea a aproximativ 10.000 de magazine. Cu mai mult de 215.000 de angajați, Lidl se numără printre primii 10 comercianți de produse alimentare la nivel mondial.
Producția industrială s-a majorat cu 8,2% anul trecut
Producția industrială a crescut cu 8,2% ca serie brută în 2017 comparativ cu anul precedent, datorită creșterilor celor trei sectoare industriale, respectiv industria prelucrătoare (+8,9%), industria extractivă (+5,9%) și producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat (+1,0%), potrivit datelor Institutului Național de Statistică remise luni AGERPRES.
De asemenea, în luna decembrie 2017, producția industrială a scăzut față de luna precedentă cu 14,1% ca serie brută, dar a crescut ca serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate cu 3,7%. Față de luna corespunzătoare din anul precedent, producția industrială a crescut atât ca serie brută cât și ca serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate, cu 7,9%, respectiv cu 12,2%.
Totodată, producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat a scăzut cu 0,8%. Producția industrială, serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate, a crescut cu 12,2%, ca urmare a creșterilor înregistrate în industria prelucrătoare (+16,6%), industria extractivă (+6,1%) și producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat (+0,2%).
România va semna un acord pentru a exporta gaze pentru Ungaria
Ungaria și România vor semna, în curând, un acord pe 15 ani care îi va permite să importe din România jumătate din cantitatea de gaze naturale de care are nevoie în fiecare an, iar livrările ar putea demara după 2022, a declarat vineri premierul ungar, Viktor Orban, transmite Reuters.
Într-o conferință de presă, Viktor Orban a informat că trei companii ungare au câștigat o licitație pentru gazele din România, dar nu a dezvăluit numele celor trei companii. „În scurt timp vom semna un acord care ne va permite că, în următorii 15 ani, să importam peste patru miliarde metri cubi de gaze naturale din România”, a spus Orban. „Era monopolului gazelor rusești va ajunge la final în Ungaria, deoarece vom putea să ne acoperim peste jumătate din importuri din alte surse, în acest caz din România”, a adăugat premierul ungar.
De asemenea, potrivit unui comunicat publicat pe pagina de Internet a Guvernului de la Budapesta, în data de 6 februarie 2018, Ungaria și România au căzut de acord că România va pune la punct condițiile tehnice pentru exporturile de gaze naturale spre Ungaria până în 2020. În documentul menționat se precizează că Ungaria va putea importa din România gaze naturale extrase din Marea Neagră, potrivit Agerpres.
Agricover îți valoreză capitalul cu peste 3 milioane euro
Grupul Agricover, deținut de omul de afaceri iranian Jabbar Kanani, unul dintre principalii jucători pe piața locală agricolă, și-a majorat capitalul social cu peste 3 milioane euro. Recent, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) a decis să cumpere 13% din acțiunile grupului, urmând să achite pentru această participație 7 milioane euro, conform datelor Profit.ro.
Grupul Agricover este format din Divizia Agri-Business și Divizia Agri-Finance. Divizia Agri-Business cuprinde liniile de business mature – distribuția de inputuri (semințe, pesticide, îngrășăminte, motorină), comerțul cu cereale, serviciile de insilozare, valorificarea de lapte, și business-urile noi ale Grupului – distribuția de legume-fructe proaspete și activitatea de procesare a cărnii de porc.
Totalul investițiilor în sectorul agroalimentar este de 10,3 miliarde euro în 624 proiecte în țările în care operează BERD, din care 700 milioane euro investiții în România în 36 de proiecte. Agricover a înregistrat o creștere cu 8% a activiății de distribuție inputuri, în timp ce volumul de cereale și oleaginoase tranzacționate s-a redus cu 27%.
BNR anunță accelerarea ratei inflației valabile pentru finalul lui 2018
Banca Națională a României (BNR) a revizuit în creștere la 3,5% prognoza de inflație pentru finalul acestui an, a declarat, vineri, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.
De asemenea, prognoza anterioară indică o inflație de 3,2% în 2018. Pentru finalul anului 2019, BNR estimează o rată a inflației de 3,1%, potrivit Agerpres.
Totodată, BNR anunță accelerarea ratei anuale a inflației în primele trei trimestre ale anului 2018 se datorează acelor componente ale costului de consum exogene sferei de acțiune a politicii monetare. Epuizarea acestui puseu inflaționist are ca efect reintrarea indicatorului în intervalul țintei începand cu ultimul trimestru din 2018.
Membrii BNI România au înregistrat în 2017 afaceri cu 50% mai mari
- Networking-ul a generat antreprenorilor din BNI creșteri de până la 40% pentru business-ul propriu în 2017
- Membrii BNI România și-au sporit veniturile cu 20% numai în prima lună a anului
Hotelurile de patru și cinci stele vor avea parte de reabilitări
Numărul hotelurilor din România a crescut în ultimii trei ani cu mai puțin de 70 de unități, adică cu 4%, însă la nivelul categoriilor se observă schimbări majore, arată o analiză a ZF pe baza datelor de la Ministerul Turismului.
În total, anul trecut funcționau în România 1.688 de unități hoteliere, mai mult cu 4% față de anul 2014. Acestea au în total peste 98.000 de camere, adică aproape 200.000 de paturi. Cea mai importantă categorie de hoteluri este cea a unităților clasificate la trei stele, care reprezintă circa jumătate din numarul de hoteluri, mai arată calculele ZF pe baza datelor de la Ministerul Turismului.
Pe de altă parte, numărul de unități de unu și două stele a scăzut cu circa 14% față de anul 2014. Cu toate acestea, la nivelul numărului de camere și paturi, cea mai importantă creștere a fost înregistrată de unitățile clasificate de patru stele, de peste 26%.
Totodată, numărul mai mare de stele atrage grupurile străine, iar antreprenorii români par din ce în ce mai deschiși la a pune un brand internațional pe hotelurile construite de ei și a lăsa administrarea pe mâna grupurilor cu experiență în domeniu. România devine o piață tot mai importantă pentru lanțurile internaționale având în vedere că gradul de afiliere este de doar 7% pe plan local, de trei ori mai mic față de media europeană, conform celor mai recente date.
Imobiliarele au parte de schimbări la nivel financiar
În prima lună a acestui an, prețurile medii solicitate pentru apartamentele disponibile spre vânzare, atât noi, cât și vechi, au continuat să crească, moderat, atât pe plan național, cât și în majoritatea marilor orașe ale țării, potrivit datelor Profit.ro.
În luna ianuarie a fost consemnat un avans de 0,69% la nivel de țară, de la 1.164 de euro pe metru pătrat util, la finele lunii decembrie 2017, până la 1.172 de euro pe metru pătrat util, arată o analiză a portalului imobiliare.ro.
Tendința de creștere resimțită în ianuarie 2018 a fost susținută în mod exclusiv de segmentul locuințelor nou-construite, întrucât prețurile apartamentelor vechi din marile centre regionale fie au stagnat, fie au consemnat scăderi.
Astfel, în București, pretențiile vânzătorilor de apartamente s-au majorat, per ansamblu, cu 0,64% în ianuarie 2018, de la 1.259 la 1.267 de euro pe metru pătrat util. În vreme ce prețul mediu solicitat pentru un apartament vechi s-a menținut constant, la o valoare de 1.187 de euro pe metru pătrat, unitățile locative din cadrul noilor ansambluri rezidențiale s-au apreciat cu 1,45%, de la 1.306 la 1.325 de euro pe metru pătrat util.
Operatorul hub-ului Baumgarten sprijină țara noastră să adopte modelul de piață european
Directorul general CEGH AG, operatorul hub-ului Baumgarten din Austria a susținuit ieri că există un plan care vizează reintroducerea pieței gazelor din România în Europa, precizează Reuters, citat de Agepres. Gottfried Steiner, directorul general al CEGH AG, operatorul hub-ului Baumgarten din Austria a afirmat astăzi: „Avem un plan major în derulare, menit să ajute la reintroducerea pieței gazelor din România în Europa, înaintea sosirii noilor volume de gaze rusești prin gazoductul TurkStream, care va face legătura între Rusia și Turcia, via Marea Neagră, la începutul deceniului viitor”.
Directorul CEGH AG susține că țara noastră deține un potențial pentru a deveni hub de gaze pentru regiune și că acoperă 80% din consumul său intern. „România are potențialul de a deveni un hub de gaze pentru regiune deoarece produce anual aproximativ 130 TWh, acoperind 80% din consumul său intern, dar trebuie să adopte modelul de piață european”, a explicat șeful CEGH AG.
De asemenea, prețul de referință pentru gazele naturale extrase în România se va stabili lunar, în funcție de o formulă care include prețul mediu al tranzacțiilor efectuate în luna anterioară perioadei pentru care se calculează prețul de referință la Central European Gas Hub (CEGH) AG, operatorul hub-ului Baumgarten, conform Bursa. Prețul de referință al gazelor pentru calculul redevențelor nu a mai fost modificat din 2008.
Burcin Atakan, EY: Impactul Directivei privind prevenirea spălării banilor asupra mediului de afaceri
Directiva (UE) 2015/849 privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanțării terorismului (AMLD) a devenit obligatorie pentru Statele Membre UE începând cu 26 iunie 2017. Până în prezent însă, legislația din România nu a făcut pași vizibili în implementarea măsurilor pe care le prevede această directivă, iar Comisia Europeană a solicitat deja țării noastre opinia motivată pentru neîndeplinirea obligației de transpunere.
Este important de subliniat faptul că directiva are impact asupra activității de conformitate a entităților financiar-bancare, precum și cea a companiilor din sectorul non-financiar (de ex. avocați, notari, auditori, furnizorii de servicii din industrii, precum industria extractivă, energetică, HORECA, telecom și IT, imobiliare, transport, ONG-uri etc.). Prin urmare, este vital ca aceste entități să înțeleagă care sunt schimbările ce trebuie făcute în programul de conformitate pentru a se alinia cerințelor AMLD. Măsurile sunt menite să le pună la adăpost față de posibile încălcări și consecințele acestora, respectiv evitarea plății unor amenzi semnificative, suspendarea activității companiei sau implicarea, chiar și involuntar, în scheme de spălare a banilor.
Ce prevede această directivă?
Actul comunitar aduce o serie de noutăți legislative cu impact atât asupra mediului de afaceri din România, cât și asupra activităților acestuia cu piețele străine. Principalele cerințe introduse se referă la:- obligativitatea evaluării riscurilor de spălare a banilor/finanțare a terorismului la nivel național, sectorial/industrie și la nivelul fiecărei entități;
- asigurarea transparenței privind beneficiarul real de către companii și păstrarea informațiilor complete și actualizate privind Ultimate Beneficial Owner – UBO;
- necesitatea adoptării măsurilor suplimentare de cunoaștere a clientelei pentru întregul spectru de persoane expuse politic;
- aplicarea măsurilor de precauție persoanelor care comercializează bunuri, atunci când acestea efectuează sau primesc plăți în numerar în valoare de cel puțin 10.000 euro, prag scăzut față de valoarea anterioară de 15.000 euro.
Autor: Burcin Atakan, Partener EY România
