Medalii pentru inventatorii români la Geneva
România a obţinut 34 de medalii de aur, 8 medalii de argint şi 27 de premii speciale la Salon Internaţional de Invenţii de la Geneva 2017, cel mai prestigios eveniment la nivel mondial în domeniul inventicii.
Ţara noastră a fost reprezentată prin 40 de invenții, sub egida Ministerului Cercetării și Inovării, care a asigurat selecția și plata participării.
De asemenea, 5 invenții româneşti au participat cu stand propriu şi au obținut 3 medalii de aur, două de argint și un premiu special.
În total, la Geneva au fost prezentate peste 2000 de lucrări şi au concurat 725 de expozanţi (80% – companii, universităţi, organizaţii de stat și 20% – investitori şi cercetători privaţi) din 40 ţări, de pe 5 continente.
James Bond şi Piraţii din Caraibe au intrat în industria HoReCa
După cum anunţă publicaţia de specialitate “Brutarul-Cofetarul”, a profesioniştilor din industria de morărit, panificaţie, patiserie, cofetărie, la Sibiu s-a desfăşurat expoziția GastroPan, “cel mai de seamă târg de specialitate pentru sectoarele de panificație, cofetărie și HoReCa în Europa de Sud-Est”. Au participat 133 de expozanţi din 24 de ţări, care au atras 21.575 de vizitatori, specialiști din piaţa de profil. Evenimentul a avut ca repere maxime de spectaculozitate şi profesionalism concursurile GastroPan.
Tema dată ca sursă de inspiraţie la categoriile de creație din pastă de zahăr şi din ciocolată a fost “Cinema”. Câştigătorii sunt: Ionela Velniceriu (“Megasimitis” SRL Constanța), cu o scenă din filmul “Pirații din Caraibe” (lupta lui Jack Sparrow cu monstrul marin – foto “Brutarul-Cofetarul”), respectiv Farkas Ferenc (“Dioszegi” SRL), cu motive din filmele “James Bond”.
La celelalte categorii, câştigători sunt: Tortul anului – Anastasia Cazacu (“Vipp Fashion” SRL Bârlad); Pâine în regim tehnologic industrial – Diószegi László (“Madexport” SRL Sfântu Gheorghe); Pâine fabricată artizanal – Bocskor István (Brutăria “Bocskor” Sânmartin); Creație artistică din aluat de panificație – Farkas Ferenc (“Madexport” Sfântu Gheorghe); Produs de patiserie – Bocskor Rozália (Brutăria “Bocskor” Sânmartin); Platou festiv – Gheorghe Ciutacu (individual, București), Vasilică Bejenaru, Silviu Mihai Gido (echipă, Hotel “Belvedere” Brașov); Piese artistice din fructe şi legume cu tema ”Lumea acvatică” – Foris Kinga (“Castel Haller” Târgu Mureş), Adrian Raul Râpa (“Fantezia Décor” SRL Satu Mare).
Leul încheie săptămâna în scădere față de principalele valute
Moneda națională s-a depreciat față de euro, vineri, 31 martie a.c., până la 4,5511 lei, în scădere cu 0,65 de bani (-0,14%) față de cotația din ziua anterioară, de 4,5446 lei, conform datelor publicate de Banca Națională a României (BNR).
Și în raport cu dolarul american, leul și-a continuat scăderea, ajungând la cotația de 4,2615 lei pentru un bilet verde. Față de cursul de schimb anunțat joi, de 4,2325 lei, moneda națională a mai pierdut 2,90 bani (-0,69%) vineri în fața dolarului. Maximul istoric în fața monedei naționale (4,3504 lei/dolar) a fost atins pe 28 decembrie 2016.
În ceea ce privește francul elvețian, acesta a crescut cu 0,76 bani (-0,17%) vineri la 4,2563 lei, de la 4,2487 lei, cu cât fusese cotat cu o zi înainte.
Lira sterlină a crescut de asemenea de la 5,2621 lei până la 5,3015 lei.
Gramul de aur valora mai mult, vineri, cu 6,55 de bani (-0,34%), față de ziua precedentă, cotația acestuia ajungând la 170,1555 lei, de la 170,0900 lei.
Inflația în zona euro a coborât în martie până la 1,5%
Creșterea prețurilor de consum din zona euro a încetinit în luna martie, la 1,5%, de la 2% în februarie, conform estimării preliminare publicate vineri de Eurostat. Temperarea presiunilor inflaționiste în luna martie a luat prin surprindere analiștii care anticipau un nivel de 1,8%, prețurile la energie și alimente fiind principalele cauze ale erorii de calcul.
Potrivit Eurostat, cele mai importante majorări de prețuri au fost înregistrate, în luna martie, de energie (+7,3%, după un avans de 9,3% în februarie). Prețurile alimentelor, alcoolului şi țigărilor au crescut cu 1,8%, după un avans de 2,5% în februarie, iar cele ale serviciilor – cu 1%, după creşterea de 1,3% consemnată în luna februarie.
Inflaţia de bază (core), care nu ia în calcul preţurile volatile precum cele ale energiei şi alimentelor, a fost de numai 0,7% în martie, faţă de 0,9% în februarie. Economiștii mizau pe o inflaţie de bază de 0,8%.
Banca Centrală Europeană țintește un nivel al indicelui prețurilor de consum în jurul valorii de 2%, nivel ce a fost depășit luna trecută pentru prima oară în ultimii patru ani.
„Trebuie să ne uităm dincolo de creșterea recentă a prețurilor, care a fost provocată de factori temporari, care probabil se vor disipa înainte de a deveni permanenți”, a declarat Peter Praet, economistul șef al BCE.
Festivalul de Film Transilvania primeşte o nouă dimensiune internaţională
Festivalul Internațional de Film Transilvania (2-11 iunie 2017) a fost inclus de Eurimages, fondul Consiliului Europei pentru co-producții, în lista selectă a celor zece festivaluri în cadrul cărora se va acorda Eurimages Co-production Development Award, în valoare de 20.000 de euro. Premiul va fi oferit în cadrul Transilvania Pitch Stop (TPS), programul dedicat regizorilor aflați la primul sau al doilea lungmetraj, inițiat de TIFF.
Transilvania Pitch Stop se extinde astfel la nivel internațional și va avea două componente: o platformă internațională de co-producții – 9-10 iunie, cu scopul de a descoperi și susține cele mai promițătoare proiecte de film semnate de cineaști aflați la primul sau al doilea lungmetraj din România, Republica Moldova, Ungaria, Bulgaria, Serbia, Ucraina, Rusia, Grecia, Turcia, Georgia; un workshop de dezvoltare dedicat exclusiv regizorilor români și basarabeni – 5-8 iunie, în cadrul căruia vor fi selectate 5 proiecte pentru consultanță pe scenariu, training și susținerea pitch-ului în fața unor potențiali parteneri. Dintre cele 5, organizatorii vor decide care sunt cele care vor concura, alături de proiectele străine, pentru premiile TPS.
Organizatorii anunţă că „10-12 proiecte în dezvoltare vor fi prezentate profesioniștilor din industrie (producători, distribuitori, agenți de vânzări, reprezentanți ai fondurilor de film etc.) în cadrul platformei internaționale de co-producții TPS. Programul va cuprinde prezentări publice în fața potențialilor parteneri și finanțatori, întâlniri individuale și discuții aplicate pe proiectele selectate. Un juriu internațional format din experți și un reprezentant al Eurimages va decide câștigătorul premiului de 20.000 de euro”.
Tudor Giurgiu, președintele TIFF, subliniază: „Faptul că Eurimages a decis să includă şi TIFF în cercul select al celor zece festivaluri europene unde acordă acest premiu este un semnal extraordinar pentru noi. E o apreciere a faptului că TIFF a dezvoltat în acești ani, pe lângă programul de filme, iniţiative şi proiecte importante care vizează stimularea co-producţiilor internaţionale, unde parteneri sunt producătorii români, găsirea unor noi module de distribuire a filmelor în regiune, dezvoltarea unui fond regional de film în zona Cluj/Transilvania și susținerea cineaștilor români aflați la început de drum”.
Eurimages Co-production Development Award se acordă în cadrul festivalurilor de la Berlin, Rotterdam, Copenhaga (CPH:DOX), Sarajevo, Roma, Amsterdam (Cinekid), Tallinn, San Sebastian, Cartoon Movie (Bordeaux).
Cercetarea şi inovarea, teme ale diplomaţiei româneşti
Ministrul cercetării și inovării, Șerban Valeca și ministrul afacerilor externe, Teodor Meleșcanu, au semnat un Protocol de colaborare între Ministerul Afacerilor Externe și Ministerul Cercetării și Inovării, în vederea promovării în străinătate a proiectelor majore de cercetare-inovare, inițiate și derulate de România.
Axat pe îndeplinirea obiectivelor din Programul de guvernare 2017-2020, documentul prevede facilitarea contactelor cu organizații, instituții și specialiști din străinătate, prin intermediul misiunilor diplomatice și oficiilor consulare românești, organizarea de activități de diplomație științifică, precum și identificarea, în comun, a celor mai eficiente metode de promovare a proiectelor românești de cercetare-inovare. Un prim pas în acest sens va fi reprezentat de crearea pe pagina de internet a ambasadelor și oficiilor consulare ale României a unei secțiuni dedicate proiectelor de cercetare-inovare.
Cu ocazia semnării documentului, ministrul Teodor Meleșcanu a subliniat importanța pe care Ministerul Afacerilor Externe o acordă includerii în activitatea diplomatică și a unor domenii precum cercetarea și inovarea, care pot impulsiona contactele la nivel profesional și uman, dincolo de relațiile internaționale tradiționale, creând punți de legătură și oportunități de dialog și de cunoaștere reciprocă.
Ministrul cercetării și inovării, Şerban Valeca, a evidențiat rolul important pe care cercetarea îl are în consolidarea parteneriatelor internaționale ale României, dovadă fiind numeroasele proiecte dezvoltate de cercetătorii români în cooperare cu parteneri străini.
Turism şi cros printre dinozauri
Industria turismului se dezvoltă în Geoparcul Dinozaurilor (Ţara Hațegului), sit UNESCO administrat de Universitatea din București. Dimensiunea economică este întregită de activitatea ştiinţifică prin noul proiect „Danube GeoTour”, care „urmărește punerea în valoare a patrimoniului geologic pentru dezvoltarea turismului sustenabil și inovator în geoparcurile din țările dunărene”.
Proiectul are ca obiectiv „valorizarea excepționalelor resurse naturale și de patrimoniu ale geoparcurilor, prin dezvoltarea turismului durabil cu impact negativ minim asupra mediului”. Partenerii urmăresc „să consolideze cooperarea între regiunile și geoparcurile din țările aflate de-a lungul Dunării. În acest sens va fi dezvoltat un produs turistic comun, inovator care să promoveze conceptul de geoparc și să atragă cât mai mulți turiști”. Vor fi realizate geoproduse dezvoltate pe două direcții majore: „geocultură” (geoartă, geoalimente, geoarheologie, geobijuterii etc,) și „geoactivități” în natură (geociclism, geohiking, georafting etc.).
Inițiatorul proiectului este Geoparcul UNESCO Idrija din Slovenia, prin Heritage Centre Idrija. Partenerii sunt din Slovenia, Ungaria, Austria, Croația, Republica Cehă, România, Slovacia, Finlanda, Portugalia, Franța. reunind geoparcuri, parcuri naturale și universități din țările dunărene dar și din Rețeaua Europeană a Geoparcurilor. De asemenea, proiectul beneficiază de sprijinul Rețelei Globale a Geoparcurilor, ca partener. Cofinanțarea este asigurată prin Programul european transnațional Dunărea (Interreg – Danube Transnational Programme).
Tot în Geoparcul Dinozaurilor, sâmbătă, 29 aprilie 2017, se desfăşoară Crosul Cetății Regale a Hațegului, 8 km, organizat de Voluntarii pentru Geoparc, în parteneriat cu Direcția Județeană pentru Sport și Tineret Hunedoara, Colegiul Naţional „I.C. Brătianu” Haţeg și Primăria Oraşului Haţeg. Noutatea ediției (a treia) constă în organizarea a două probe distincte: amatori și profesioniști. Înscrierile se fac până pe 9 aprilie, nu se percep taxe.
Trei regiuni din România au PIB per capita sub jumătate din media la nivelul UE
Zona de Nord-Est a României se afla în anul 2015 pe antepenultimul loc în clasamentul celor 276 de regiuni din UE din punct de vedere al PIB pe cap de locuitor, potrivit datelor publicate de Eurostat.
Conform acestor date, 19 regiuni din UE au un PIB pe cap de locuitor mai mic decât 50% din media generală la nivelul UE. Între aceste regiuni se înscriu și trei din România, precum regiunea Nord-Est (34%), Sud-Vest Oltenia (40%), Sud-Muntenia (47%).
Pe de altă parte, există 20 de regiuni în UE cu un PIB per capita mai mare de 50% față de media UE: cinci în Germania, patru în Marea Britanie, două în Olanda și Austria, și câte una din Belgia, Cehia, Danemarca, Franța, Slovacia, Suedia și Luxemburg.
Regiunile din Uniunea Europeană cu cel mai mare PIB pe cap de locuitor, în 2015, erau Inner London-West din Marea Britanie, cu 580% comparativ cu media din UE, Marele ducat de Luxemburg, cu 264%, Hamburg, Germania, cu 206%, Bruxelles, Belgia, cu 205% și Bratislava, Slovacia, înregistrând 188%.
În anul 2015, regiunea București-Ilfov deținea un PIB per capita de 136% comparativ cu media din UE, reprezentând cea mai bine plasată regiune din România din acest punct de vedere.
Toyota recheamă aproximativ 3 milioane de mașini în service
Compania Toyota Motor Corp a anunţat că aproximativ 3 milioane de maşini, printre care modelele Corolla Axio sedan şi RAV4 crossover, vor fi rechemate în service, deoarece există anumite probleme cu airbagul, transmite Reuters.
Autorităţile de reglementare în domeniul transporturilor la nivel global sunt de părere că pompele care sunt responsabile pentru umflatul airbagurilor produse de compania Takata, conţin nitrat de amoniu și nu sunt sigure fără un agent de uscare, afirmând că acestea trebuie retrase de pe piaţă.
Producătorii japonezi de autoturisme au afirmat că rechemările actuale fac parte dintr-un proces mai amplu solicitat de autorităţile internaționale de transport. Compania Toyota susţine că aceste rechemări au fost lansate pentru 1,16 milioane de maşini în Asia, Orientul Mijlociu şi în pieţele mai mici ale constructorului auto nipon, în timp ce 750.000 de maşini au fost rechemate în Japonia.
Autoturismele marca Toyota vândute în America de Nord, sunt scutite de ultimele rechemări, au adăugat reprezentanţii companiei, în timp ce compania producătoare de airbaguri caută sprijin financiar pentru remedierea problemelor.
CNIPMMR solicită aplicarea reală a debirocratizării
Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR) a realizat un sondaj sub forma unui chestionar aplicat pe site-ul www.cnipmmr.ro, pe portalul www.immromania.ro și la nivelul membrilor CNIPMMR privind masurile prioritare necesare pentru simplificarea procedurilor si debirocratizare in beneficiul imm-urilor si mediului de afaceri. Respondenții au fost în proporție de 48.8 % microîntreprinderi, 19,4 % întreprinderi mici, 16,1% întreprinderi mijlocii, 15,7% ONG-uri și alte forme juridice.
În proporție de 86,7%, cei chestionați au afirmat că s-au confruntat cu bariere/piedici administrative în inițierea, derularea sau consolidarea afacerii. Între barierele administrative care i-au afectat cel mai mult, au menționat: proceduri îndelungate de autorizare/înregistrare (63.3%);
lipsa soluțiilor eGovernment (informații actualizate accesibile pe internet, posibilitatea descărcarii de formulare, de completare și transmitere online, inclusiv pentru plata taxelor) (60%); numeroase taxe parafiscale (56.7%); costuri administrative ridicate (53,3%); proceduri complicate de autorizare/înregistrare (40%) etc.
80,6% dintre respondenți au considerat necesară înființarea unui departament de debirocratizare în cadrul ministerului de resort și în celelalte ministere, sub coordonarea Secretariatului General al Guvernului, pentru identificarea și simplificarea sarcinilor administrative cu care se confruntă mediul de afaceri, care să stabilească măsuri trimerstriale de debirocratizare.
Dintre domeniile în care sunt necesare măsuri urgente de debirocratizare și simplificare a procedurilor, au fost menționate cu precădere domeniul fiscal, cel al programelor cu finanțare UE/buget, al autorizării funcționării, al achizițiilor publice și relațiilor de muncă.
Ca măsură dominantă pentru debirocratizare și pentru simplificarea procedurilor, în proporție de 80,6% a fost cerută introducerea declarațiilor unice informative pentru contribuabilii cu o cifra de afaceri mică, pentru reducerea sarcinilor lor administrative.
În conterxtul sondajului, CNIPMMR solicită implementarea la timp a măsurilor cuprinse în Programul de guvernare 2017-2020 și adoptarea în regim de urgență a unor măsuri generale de debirocratizare și simplificare a procedurilor, cum snunt: îmbunătățirea soluțiilor de e-guvernare, digitalizarea administrației publice, astfel încât un număr important de proceduri administrative și etapele unei interacțiuni standard cu administrația publică să poată fi realizate în întregime online, asigurarea funcționării corespunzătoare a punctului de contact unic; generalizarea folosirii mijloacelor electronice pentru comunicarea cu beneficiarii serviciilor publice, înclusiv a posibilității descărcarii/completării/transmiterii on-line de formulare; generalizarea plăților electronice și metode electronice de comunicare în timp real între administrația fiscală, instituțiile de credit și contribuabili; generalizarea transferului electronic al datelor între instituții și implementarea principiului depunerii documentelor și informațiilor doar o singură dată; înființarea unui gheșeu unic on-line pentru informarea întreprinzătorilor, privind procedurile de înființare/autorizare/licențiere, obligațiile și termenele legale, contravențiile și alte forme de răspundere, grupate pe categorii de întreprinderi și pe coduri CAEN; realizarea registrului taxelor din România care să cuprindă toate taxele fiscale și parafiscale; reducerea masivă a numărului de taxe și a parafiscalității; punct unic de contact pentru sesizarea problemelor birocratice; reanalizarea perioadei de validitate a autorizațiilor/licențelor și mărirea duratei acestora; publicarea de ghiduri, formulare, cereri tip, aplicații model pentru întreprinzători; evaluarea ex-post de impact a tuturor procedurilor administrative sau efectuarea unui audit instituțional anual independent/analiză sociologică tip barometru, din perspectiva sarcinii birocratice pentru întreprinzători; valorificarea bunelor practici la nivel european în domeniul debirocratizării etc.
