Colegiul Tehnic „Mircea cel Bătrân” din Bucureşti, unitate de referinţă în conlucrarea cu mediul economic şi cu administraţia publică locală, a adus împreună elevi, profesori şi reprezentanţi ai Primariei Sectorului 1 într-o reuniune în care europarlamentarul Emilian Pavel a făcut o expunere asupra preocupărilor şi demersurilor reprezentanţilor noştri în Parlamentul European în contextul geopolitic şi economic actual şi în perspectiva anului 2019, când România va deține președinția Consiliului Uniunii Europene. Evenimentul, desfăşurat la Clubul European al unităţii de învăţământ (foto), se înscrie în ansamblul de activităţi prin care Colegiul „Mircea cel Bătrân” din Bucureşti îşi susţine candidatura la titlul de Şcoală Ambasador al Parlamentului European (EPAS). Titlul se acordă în urma parcurgerii unui program educativ având ca obiective creşterea gradului de informare a tinerilor cu privire la Uniunea Europeană, oferindu-le mijloace active de învățare, odată cu informaţii referitoare la UE, mai ales la puterea democratică de decizie a Parlamentului European. Programul a fost lansat în 2011 în câteva state ale Uniunii Europene şi extins în 2017 în toate statele membre. În România, programul a început în 2016 cu 25 de licee și colegii, iar anul acesta au fost selectate alte 25, din mai multe județe și din Capitală. Organizatori pentru ţara noastră sunt Biroul de Informare al Parlamentului European (BIPE), Ministerul Educației Naționale și APDD-Agenda 21. Actuala ediţie se desfăşoară până în iunie 2018.
În calitate de coordonator al proiectului în Colegiul Tehnic „Mircea cel Bătrân”, directorul acestuia, prof. ing. Nicoleta Gaidoş, evidenţiază concretizările de până acum, pe parcursul actualului an şcolar. Cu precădere se impun atenţiei cele care contribuie la formarea competențelor profesionale, inclusiv într-o săptămână dedicată la nivel european, „inițiativă prin care Comisia Europeană dorește să sporească atractivitatea educației și formării profesionale (VET) pentru competențe profesionale și locuri de muncă de calitate, cu ajutorul unui complex de evenimente organizate în întreaga Europă, la nivel local, regional și național, sub deviza Descoperă-ţi talentul!” De asemenea, sub egida echipei de implementare a proiectului, compuse din cinci ambasadori seniori (cadre didactice) și 15 ambasadori juniori (elevi) ai Parlamentului European, sunt deschise pagina de facebook „CTMB – Şcoală candidat pentru a deveni Ambasador al Parlamentului European” şi punctul de informare al Parlamentului European în şcoală, a fost vizitat Spațiul Public European din București şi au fost marcate Ziua Economisirii Materialelor, Ziua porților deschise, Ziua Națională a României, sărbătoarea Crăciunului prin elemente specifice fiecărei țări a Uniunii Europene.
Oferta agenţilor economici centralizată de Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Ilfov cuprinde 477 de locuri de muncă vacante: 40 – pentru studii superioare, 196 – pentru studii medii, 116 – pentru muncitori calificaţi, 125 – pentru muncitori necalificaţi. Profesiile, meseriile, ocupaţiile disponibile sunt: polizator, zidar, asistent manager, analist financiar, ofițet conformitate, manager de zonă, manager, croitor, contabil, bucătar, agent de securitate, lucrător comercial, secretară etc. Condiţiile de angajare, valabilitatea ofertei şi informaţiile suplimentare despre fiecare loc de muncă se pot obţine la sediul AJOFM Ilfov, Bucureşti, str. Ruginoasa, nr. 4, sector 4, telefon (021)332.37.08/105, www.ilfov.anofm.ro sau la punctele de lucru ale AJOFM Ilfov.
Universitatea din București a lansat seria de activități dedicate Centenarului Marii Uniri, prin care sunt aduse împreună mediu academic, cercetare, învăţământ preuniversitar, organizaţii profesionale. La Facultatea de Istorie au fost lansate concursuri pentru elevi sub egida proiectului național ,,Familia mea în vremea Marelui Război şi a Marii Uniri”, derulat de Universitatea din București și Societatea de Științe Istorice din România. Concurenţii vor investiga aspecte de istorie locale, istorie a propriei familii, vor colecționa obiecte, documente, fotografii de epocă etc. Un concurs național va testa gradul de cunoaștere a evenimentelor din 1918. În organizarea Facultăţii de Istorie se va desfăşura un concurs de creaţie vizuală (foto, videoclip, grafică, pictură).
În contextul lansării activităţilor a avut loc o reuniune ştiinţifică la care au particpat profesori universitari şi din învăţământul preuniversitar, cercetători, elevi, studenţi (foto SSIR). Prof. univ. dr. Laurenţiu Vlad, prorector al Universităţii din Bucureşti, a transmis mesajul rectorului, prof. univ. dr. Mircea Dumitru şi a reiterat „rolul esenţial al cunoaşterii istoriei în formarea şi educarea tinerei generaţii”.
„Educaţia este cea mai importantă armă care poate să ne ajute într-o societate care nu este întotdeauna prietenoasă”, a afirmat conf. univ. dr. Florentina Nițu, decanul Facultăţii de Istorie.
Au susţinut prelegeri prof. univ. dr. col. Filofteia Repez, lector univ. dr. Ruxandra Buluc (Universitatea Națională de Apărare ,,Carol I”), gen.(r) prof. univ. dr. Anghel Andreescu (Academia de Poliție ,,Alexandru Ioan Cuza”), dr. Alin Spânu, lector univ. dr. Alin Matei (Facultatea de Istorie a Universităţii din București), prof. dr. Bogdan Teodorescu, dr. Dorin Stănescu, prof. dr. Ioana Rieber (Societatea de Științe Istorice din România
Consiliul Autorității de Supraveghere Financiară (ASF) a avizat numirea lui Adrian Tănase în funcția de director general al societății Bursa de Valori București SA, potrivit unui comunicat al ASF. Numirea lui Adrian Tănase în funcția de director general al Bursei de Valori București (BVB) a fost a anunțată de Investors Club, într-un comunicat, la sfârșitul lunii noiembrie. Adrian Tănase îl înlocuiește în funcție pe Ludwik Sobolewski, cel care a notificat BVB, în data de 27 octombrie, cu privire la demisia sa din funcția de director general al societății. Consiliul Bursei a luat la cunoștință de demisia lui Sobolewski pe data de 1 noiembrie, și tot atunci l-a desemnat în funcția de director general interimar pe Marius-Alin Barbu.
Soldul creditului neguvernamental acordat de instituțiile de credit a scăzut în luna decembrie 2017 cu 1,4% (-1,7% în termeni reali) față de luna noiembrie 2017, până la nivelul de 232,336 miliarde de lei, se arată într-un comunicat al Băncii Naționale a României (BNR). Potrivit sursei citate de Agerpres, creditul în lei s-a majorat cu 0,1% (-0,2% in termeni reali), în timp ce creditul în valută exprimat în lei s-a redus cu 3,9% (exprimat în euro, creditul în valută s-a diminuat cu 4,2%). La 31 decembrie 2017, creditul neguvernamental a înregistrat o creștere de 5,6% (2,2% în termeni reali) față de 31 decembrie 2016, pe seama majorării cu 15,8% a componenței în lei (12,1% în termeni reali) și a diminuării cu 8,1% a componenței în valută exprimată în lei (exprimat în euro, creditul în valută s-a redus cu 10,5%). Creditul guvernamental s-a diminuat în luna decembrie 2017 cu 0,4% față de luna noiembrie 2017, până la 98,349 miliarde de lei. La 31 decembrie 2017, creditul guvernamental a crescut cu 5,5% (2,1% în termeni reali) față de 31 decembrie 2016. Masa monetară în sens larg (M3) a înregistrat la sfârșitul lunii decembrie 2017 un sold 350,580 de miliarde de lei. Față de luna noiembrie 2017 aceasta a crescut cu 3,2% (2,8% în termeni reali), iar în raport cu decembrie 2016 masa monetară s-a majorat cu 11,6% (8% în termeni reali).
„În luna decembrie, activitatea din industrie a căzut puternic”, semnalează barometrul realizat de IRSOP şi de Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative (SNSPA), Facultatea de Management, pe un eşantion de 344 de firme, reprezentativ la nivelul celor 15.200 de firme industriale cu peste 9 angajaţi din România, care generează aproximativ 95% din totalul cifrei de afaceri din industrie. Autorii – dr. Petre Datculescu (IRSOP Market Research & Consulting SRL), conf. univ. dr. Florina Pînzaru, conf. univ. dr. Lucian Anghel (SNSPA) – descriu astfel indicatorii pe care îşi bazează constatarea:
Producţia – „Volumul producţiei a scăzut în decembrie la 44 de puncte, de la 62 în noiembrie. Reamintim că de la 50 de puncte în sus începe zona de expansiune, iar sub 50 se află zona de contracţie. Stocurile aproape constant subdimensionate au scăzut de la 45 în noiembrie la 42 în decembrie. Rata de reumplere a stocurilor cu bunuri şi materii prime este sensibil mai mică decât rata de golire”.
Cererea – „Comenzile noi s-au redus dramatic de la 61 la 41 în decurs de numai 30 de zile. Scăderea este cu mult sub media anului de 56 de puncte, fără luna decembrie. Comenzile pentru export au scăzut şi ele de la 65 la 53, dar au rămas totuşi în zona de creştere. Luna decembrie şi primele luni ale anului nu favorizează exporturile şi implicit afectează creşterea întregii industrii. Importurile de materii prime urmează de regulă o traiectorie similară cu cea a exporturilor. Când cade exportul scade şi importul, dar nu în aceeaşi măsură. La nivelul importurilor amplitudinea mişcărilor e mai mică. În decembrie faţă de noiembrie, importurile au scăzut cu 8 puncte, iar exporturile au avut o cădere de 12 puncte”.
Forţa de muncă – „Numărul angajaţilor a rămas în echilibru la un index de 48 de puncte, în apropierea pragului de 50 care separă creşterea de contracţie. Oscilaţiile sunt mici, ceea ce înseamnă că industria nu angajează, dar nici nu disponibilizează în proporţii semnificative”.
Costuri şi venituri – „Costurile de producţie au dat înapoi în decembrie cu 4 puncte, de la 72 la 68, pe fondul reducerii puternice a activităţii. Totuşi indexul rămâne peste media anului, fără luna decembrie. De fapt, costurile au scăzut mult mai puţin decât a scăzut activitatea. Elasticitatea mai redusă a costurilor se explică probabil prin creşterea puternică a preţului pentru energie care potrivit OPCOM a atins nivelul cel mai ridicat din ultimii 5 ani.
Preţurile încasate de firme au crescut de la 56 la 60, probabil pe fondul ajustărilor operate pentru acoperirea costurilor de producţie. Această creştere reprezintă un semn bun pentru firme”.
Aşteptările – „Indexul de optimism al managerilor a crescut semnificativ de la 63 în noiembrie la 67 în decembrie. Valoarea indexului rezultă din agregarea aşteptărilor distincte ale managerilor privind cererea, producţia şi încasările viitoare. La prima vedere ar putea să pară bizar. Activitatea scade dramatic, în schimb, creşte încrederea managerilor în performanţa viitoare. Totuşi, pentru noi care măsurăm aceşti indicatori de 3 ani, corelaţia nu e o surpriză. De fiecare dată când performanţa scade, încrederea managerilor tinde să crească. Există două explicaţii probabile. Pe de o parte încrederea se bazează pe informaţiile şi certitudinile pe care la au managerii în legătură cu nivelul comenzilor şi al activităţii în lunile viitoare. Pe de altă parte, creşterea încrederii când lucrurile merg prost poate fi şi o reacţie psihologică de anulare mentală a dificultăţilor, pentru restabilirea confortului subiectiv. Poate că ambele procese acţionează concomitent”.
Potrivit Oficiului European pentru Statistică, Eurostat, România are o datorie publică mai redusă ca pondere în PIB în T3 2017, față de T3 2016, deși în aceeași perioadă împovărarea a sporit cu 5,5 miliarde de euro. Eurostat anunță – citat de Ziarul Financiar- că Romania a avut, la finalul trimestrului al treilea din 2017, o datorie publică de 295, 4 miliarde de lei (64 mld. euro), față de o datorie de 270 de miliarde de lei la finalul trimestrului al treilea din 2016. La finele trimestrului al doilea din 2017, datoria publică urcase la 297,1 de miliarde de lei, pentru a coborî la 295,4 miliarde de lei un trimestru mai târziu. Deși datoria a scăzut cu doar 2 mld. lei în T3 2017 față de T2 2017, ca pondere în PIB ea s-a redus cu 1,5 puncte procentuale, pînă la 35,7% din PIB. Motivul scăderii ponderii datoriei în PIB este faptul că Produsul Intern Brut a fost reevaluat: construcția bugetară a anului 2017 a luat ca referință un PIB de 815 miliarde de lei și un avans de 5,2%. Prognozele au fost depășite, creșterea economică de 6,1% regăsindu-se într-un PIB de 842,5 miliarde de lei. Potrivit ZF, cu o datorie publică de 35,7% din PIB, România are a patra cea mai redusă datorie publică din UE.
Am început 2018 cu mult zgomot pe fond. Un zgomot provocat de scandalul politic aproape nesfârșit: un al treilea guvern PSD într-un an, asaltul la legile justiției și protestele masive anunțate. De la atâta zgomot aproape că am uitat că suntem în Anul Centenarului. Ne așteaptă un an plin de evenimente menite atât a celebra 100 de ani de România, cât și a pune pe agendă principalele provocări, dar și marile oportunități pe care țara noastră le poate valorifica. Prima bornă: România 101, Președinția Consiliului UE în 2019.
Astfel, unul dintre primele evenimente dedicate Centenarului a avut loc la finalul anului trecut la Ploiești, bucurându-se inclusiv de prezența Președintelui Klaus Iohannis: „Orașele României la 100 de ani de la Marea Unire”. Atât tema aleasă, cât și locul desfășurării sale – un oraș în plină creștere – reprezintă un semnal cât se poate de îmbucurător pentru una dintre temele prea puțin prezente pe agenda publică: dezvoltarea urbană și regională. Ca fost specialist în dezvoltare socială la Banca Mondială știu că despre orașele românești se vorbește mult. E firesc, având în vedere că orașele din România sunt orașele cu cel mai puternic ritm de creștere din Uniunea Europeană. Între anii 2000 și 2013 orașele din UE cu cel mai ridicat ritm de creștere a PIB-ului per capita, ajustat la puterea de cumpărare, au fost Timișoara, București, Cluj-Napoca și Craiova, acestea fiind urmate de Sofia (Bulgaria), Brașov, Iași și Constanța. Altfel spus, din primele 8 orașe din UE, 7 au fost din România.
Îmi manifest speranța că prezența șefului statului la evenimentul de la Ploiești va aduce un plus de interes și vizibilitate acestei teme, cea a dezvoltării urbane și regionale, inclusiv din partea autorităților, dintr-un motiv simplu: nu există țară dezvoltată care să nu se fi urbanizat. Astăzi forța economică a Bucureștiului – care depășește în termeni de produs intern brut pe cap de locuitor orașe precum Roma, Madrid, sau Berlin sau țări întregi precum țările baltice sau Croația.
Cu toate acestea, studiul din 2017 al Băncii Mondiale „Orașe Magnet – Migrație și Navetism în România” ne arată că în fiecare țară din UE performanța economiei naționale urmează îndeaproape performanța orașelor secundare, indiferent de performanța orașelor capitală. Concluzia studiului este că o economie națională puternică nu poate exista fără orașe secundare puternice. Orașele secundare, numite și orașe de rang 2, sunt acele localități cu o populație de aproximativ 50% din cea a capitalei, în curs de dezvoltare, de cele mai multe ori fiind niște hub-uri ale inovației. Iar pentru a se dezvolta în continuare, România trebuie să prioritizeze creșterea orașelor secundare. De multe ori, pentru dezvoltarea unei țări este folosită metafora „piramidei din pahare de șampanie”.
În premieră, contractul dintre școli profesionale duale și agenți economici a fost inclus în cadrul de ansamblu al sistemului de învățământ, adică în Regulamentul-cadru de organizare și funcționare a unităților de învățământ preuniversitar (ROFUIP). Regulamentul în ansamblu a fost modificat prin Ordinul ministrului educației naționale nr. 3027/2018. Foarte multe dintre modificări constau în introducerea unor prevederi (chiar de nuanță) referitoare la învățământul profesional dual. Este făcut astfel un pas înainte dincolo de propagandă, către desfășurarea învățământului profesional dual cu rost, în beneficiul celor pe care-i formează și al economiei care-i preia.
O problemă gravă, care se accentuează de câțiva ani, este lipsa de resursă umană calificată pentru economia bazată pe cunoștințe
Prof. univ. dr. Ovidiu Nicolescu,
președintele de onoare al Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România
Nu este niciun secret că CES (Consumer Electronics Show, Las Vegas) este locul în care aproape toți producătorii de tehnologie vin la începutul fiecărui an pentru a prezenta cele mai noi și cele mai interesante produse și tehnologii. Chiar dacă nu toate aceste produse și tehnologii vor ajunge pe rafturile magazinelor sau în casele oamenilor, ele sunt o indicație foarte bună a direcției în care se îndreaptă această industrie (industria bunurilor de larg consum). CES 2018 nu este o excepție, iar cuvântul de ordine pentru ediția din acest an este SMART.
Am vizitat CES de două ori și este o experiență pe care o recomand măcar o dată în viață. Atmosfera unei astfel de expoziții, zumzetul, furnicarul, nu pot fi descrise în imagini sau în cuvinte. Sunt pasionat de tehnologie, sunt ceea ce se numește un „early adopter” și, ca atare, urmăresc an de an ceea ce se întâmplă la CES, chiar dacă o fac de la distanță. Și pentru că se întâmplă atât de multe, am să încerc să fac o enumerare a lucrurilor care mi s-au părut mie interesante în acest an. Prin lucruri înțelegând fie produs, fie tehnologie, fie combinația celor două.
JBL Link View Sursa foto: www.businesswire.comLenovo Smart Display Sursa foto: Chris, Velazco, EngadgetLG WK9 Sursa foto: www.bytefeed.ioAmazon Echo Sound Sursa foto: www.amazon.comSamsung The Wall Sursa foto: www.cnet.com
„Smart displays” sunt o combinație de asistent personal și smart speakers la care se adaugă un display. Produsul exista deja la vânzare pe Amazon se numește Echo Show și are la bază asistentul personal creat de Amazon: Alexa. CES 2018, prezintă dispozitive similare care au la bază asistentul Google demonstrate de producători de top cum ar fi Lenovo, JBL, LG si Sony. Pentru că o imagine spune mai mult decât o mie de cuvinte, este o evoluție firească a conceptului de smart speakers din anii trecuți (respectiv o combinație de boxe și asistent personal). Conceptul urmează a fi implementat cât de curând și în televizoarele care funcționează pe platforma Android. O dezvoltare ulterioară vor fi autoturismele care vor avea integrată platforma Android și asistentul personal de la Google.
LG rollable OLED 65”
Printre multe produse, LG a prezentat și un display OLED 4k de 65” care este suficient de subțire să poate fi rulat. Mi-e greu să-mi imaginez de ce ți-ai dori să-ți împăturești televizorul, mai ales OLED, dar sunt sigur că inginerii de la LG s-au gândit la o aplicație.
Samsung la rândul lui a prezentat un concept de televizor, mult mai interesant în opinia mea, denumit inspirat The Wall. Acesta este un televizor modular compus din panouri cu o ramă foarte îngustă care se pot adăuga și ulterior pentru a ajunge la dimensiunea dorită. Televizorul expus avea 146 de inch, dar încă nu este clar care este dimensiunea maximă până la care poate ajunge o astfel de jucărie și nici dimensiunea panourilor din care este compus.
