Membrii ROPEPCA se așteaptă la reducerea drastică a impozitelor plătite către stat și la pierderi de locuri de muncă
București, România: Asociația Română a Companiilor de Explorare și Producție Petrolieră (ROPEPCA) atrage atenția opiniei publice cu privire la consecințele negative pe care prevederile Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 114/2018 (OUG 114/2018) le vor avea asupra întregii economii și a sectorului de producție a gazelor naturale din România.
ROPEPCA consideră că noile reglementări vor duce la o pierdere dublă atât pentru sectorul petrolier, cât și pentru bugetul de stat. Membrii noștri se așteaptă la o reducere a impozitelor plătite către bugetul de stat, variind între 30% și 60%, în funcție de modelul de business al fiecărei companii. Luând în considerare un preț de 90 lei/MWh (media BRM pentru tranzacțiile cu livrare în luna noiembrie 2018) și producția de anul trecut, pierderile directe ale bugetului de stat se ridică la cel puțin 2 miliarde de lei pe an (proveniți din taxa pentru veniturile suplimentare obținute din liberalizarea pieței de gaze, redevențe și impozitul pe profit), fără a lua în calcul dividendele de la participațiile statului în companiile producătoare de gaze, precum și TVA pentru consumatorii finali de uz casnic. Nu sunt incluse pierderile suplimentare provocate de reducerea investițiilor, revizuirea politicilor de personal, scăderea producției de gaze și de impactul economic negativ indirect și indus. Menționăm că membrii ROPEPCA au contribuit cu mai mult de 22 miliarde de lei la bugetul de stat în ultimii patru ani.
Prețul reglementat riscă să reducă cu până la 50% fondurile disponibile pentru investiții în proiecte de gaze. Companii care depind de finanțarea externă pentru realizarea proiectelor de producție și de explorare au pierdut deja finanțarea și sunt în pericol de închidere în cazul în care nu se găsesc noi investitori. În general, investițiile viitoare sunt afectate în mod semnificativ de măsurile impuse, multe proiecte având doar rentabilitate marginală. Ca urmare a OUG 114/2018, estimăm o reducere de până la 50% a proiectelor de explorare și dezvoltare în viitorul apropiat. Merită menționat faptul că membrii ROPEPCA au investit peste 16,5 miliarde de lei în România în ultimii 4 ani.
Toate zăcămintele de producție a gazelor operate de membrii noștri vor fi evaluate, iar una dintre opțiuni este decizia de închidere a sondelor și de abandonare a câmpurilor de gaze. Durata de viață a câtorva zăcăminte marginale este puternic afectată și va determina companiile să renunțe la acestea mai devreme decât era planificat. Mai mult, companiile care desfășoară activități de explorare au amânat deja sau au anulat până la 50% din sondele planificate a fi forate în viitorul apropiat. Acest procent va crește cu siguranță pe termen mediu și lung din cauza prevederilor OUG 114/2018. Trebuie punctat faptul că fiecare metru cub de gaz care nu va mai fi produs în România, deoarece unele zăcăminte devin neeconomice în condițiile date, va trebui importat la un preț considerabil mai mare din surse externe.
În consecință, efectele negative ale OUG 114/2018 vor fi resimțite de miile de angajați din sectorul energetic, care deja se confruntă cu nesiguranța locurilor de muncă. Din cauza reducerii activităților de foraj și a investițiilor, toți membrii ROPEPCA au suspendat angajările în prezent. Oprirea timpurie a producției de gaze va avea un impact puternic asupra angajaților specializați din sectorul petrolier. Unii operatori au semnalat o reducere a personalului de până la 75% în viitorul apropiat. Astfel, mulți profesioniști din industrie, cu specializări de nișă, vor căuta să se angajeze în proiecte mai sigure din alte țări. Reamintim că numai membrii ROPEPCA mențin anual 14.000 de locuri de muncă, întreaga industrie angajând 26.000 de persoane în mod direct și creând oportunități pentru încă 20.000 de locuri de muncă.
Introducerea modificărilor cadrului de reglementare după ce bugetele anuale și multianuale ale companiilor au fost deja aprobate a creat confuzii puternice în rândul investitorilor și a condus la necesitatea revizuirii urgente a tuturor planurilor operaționale și de dezvoltare. O legislație stabilă și predictibilă este o condiție esențială pentru toți actorii din acest sector și, prin urmare, autoritățile ar trebui să depună eforturi pentru o predictibilitate pe termen lung.
Pe lângă efectele negative expuse mai sus, nu putem să nu observăm că nu numai companiile petroliere au fost luate prin surprindere. În momentul de față, există o lipsă profundă de înțelegere privind modul în care prevederile vor fi implementate. Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), responsabilă în a implementa măsurile adoptate, va fi nevoită să le integreze într-un timp extrem de scurt în cadrul legislativ, în condițiile în care Ordonanța introduce numeroase neconcordanțe cu prevederi legale aflate în vigoare.
Pentru a înțelege în detaliu efectele noilor obligații, atât asupra companiilor direct afectate, cât și asupra celorlalți participanți la piață, au fost inițiate mai multe studii independente de impact pentru fiecare sector afectat. Aceste rezultate vor fi puse la dispoziție de îndată ce studiile vor fi finalizate.
Reamintim că prin acest act normativ se instituie obligația asupra producătorilor de a vinde gazele naturale produse, cu precădere către furnizori, la prețul reglementat de 68 lei/MWh până în anul 2022, precum și perceperea unei taxe de 2% din cifra de afaceri de către Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), taxă care va fi aplicată retroactiv pentru anul 2018. Măsurile adoptate trebuie privite în ansamblul unui cadru legislativ nefavorabil dezvoltării sectorului petrolier românesc.
Deloitte este lider în rândul consultanţilor în M&A din Europa Centrală şi de Est, conform Mergermarket
Bucureşti, 23 ianuarie 2019 – Deloitte s-a clasat pe prima poziţie în rândul consultanţilor de fuziuni şi achiziţii (mergers and acquisitions – M&A) din Europa Centrală şi de Est după numărul tranzacțiilor la care a lucrat, conform topului realizat de Mergermarket, liderul în analize şi informaţii din sectorul M&A. Clasamentul Global & Regional M&A Report 2018 a fost realizat pe baza informațiilor despre tranzacţii declarate cu o valoare de peste 5 milioane de dolari. De asemenea, Deloitte se află pe primul loc după numărul de tranzacţii M&A atât la nivel european, cât şi global.
Echipele Deloitte de consultanţi în fuziuni şi achiziţii au fost implicate în anul 2018 în 27 de tranzacţii M&A în Europa Centrală şi de Est, cu patru mai mult faţă de 2017, tranzacţii a căror valoare totală declarată se ridică la 135 de milioane de dolari. Deloitte a încheiat cu succes 329 de tranzacţii la nivel european în 2018 şi 468 de tranzacţii la nivel global.
„În 2018, consultanţii noştri au contribuit la succesul unora dintre cele mai mari tranzacţii M&A din ţară. Sunt mândră să coordonez cea mai bună echipă de M&A din România, cu susţinerea continuă a unor profesionişti de top precum Iulia Bratu, Florin Păunescu, Dragoș Cruceru, alături de care am contribuit la astfel de realizări care ne inspiră”, a spus Ioana Filipescu, Partener Consultanță în Fuziuni și Achiziții, Deloitte România.
În 2018, piaţa de M&A din România a atins o valoare estimată de Deloitte România între 3,8 şi 4,3 miliarde de euro, incluzând tranzacţiile cu valoare nedeclarată. Valoarea medie a tranzacţiilor declarate a fost de aproximativ 50 de milioane de euro.
Echipa Deloitte România de profesioniști în fuziuni şi achiziţii a fost principalul consultant în unele dintre cele mai mari tranzacţii din 2018 din ţara noastră, precum vânzarea Farmexim şi Help Net către Phoenix, cumpărarea Fabryo de către AkzoNobel, vânzarea Animax către TRG şi vânzarea IKB către BNP Paribas.
Deloitte România coordonează o practică M&A multidisciplinară, cu o abordare holistică, ce include linii de business precum Consultanță M&A, Servicii Suport Tranzacții, Consultanță Fiscală și Consultanță Juridică. Astfel, echipele de profesioniști Deloitte pot acoperi toate aspectele relevante ale unei tranzacții.
Deloitte furnizează la nivel global servicii de audit, consultanță, servicii juridice, consultanță financiară și managementul riscului, servicii de consultanță fiscală și alte servicii adiacente către clienți din sectorul public și privat provenind din industrii variate. Patru din cinci companii prezente în topul Fortune Global 500® sunt clienți Deloitte, prin intermediul rețelei sale globale de firme membre care activează în peste 150 de țări și teritorii, oferind resurse internaționale, perspective locale și servicii de cea mai înaltă calitate pentru a aborda provocări de business complexe. Obiectivul Deloitte este să creeze un impact vizibil în societate cu ajutorul celor 286.000 de profesioniști ai săi.
Deloitte România este una dintre cele mai mari companii de servicii profesionale din țara noastră și oferă servicii de audit, de consultanță fiscală, servicii juridice (prin cooperarea cu Reff & Asociații SCA), de consultanță în management și consultanță financiară, servicii de managementul riscului, soluții de servicii și consultanță în tehnologie, precum și alte servicii adiacente, prin intermediul a peste 1.200 de profesioniști.
Pentru a afla mai multe despre rețeaua globală a firmelor membre, vă rugăm să accesați www.deloitte.com/ro/despre.
Piața produselor pentru vârstnici, în creștere
Piaţa produselor pentru vârstnici se dovedeşte în creştere, anunţă brandul nr.1 în domeniul electronicelor destinate vârstnicilor – „Fysic”, marcă aparţinând companiei olandeze HESDO B.V. Argumentele de ordin economic sunt elocvente, reliefate de Mircea Matei, director general al HDM Distribution, firma care livrează la noi produsele respective: „2018 a fost un an bun pentru Fysic pe piața locală, datorită faptului că cererea este tot mai mare. Numărul persoanelor în vârstă este în creștere în România, iar necesitatea aparaturii care să le ușureze viața de zi cu zi a început să fie conștientizată mai clar. Am observat acest lucru pe toate canalele unde suntem activi: hypermaketuri, farmacii, magazinele specializate de telefonie și, în principal, în mediul online. Astfel, pe platforma eMAG și pe site-ul propriu, numărul mediu de comenzi lunare a crescut cu peste 45% în 2018, față de 2017. Estimăm că 2019 va fi un an în care piața se va dezvolta cel puțin în același ritm și ne propunem să consolidăm brandul Fysic care este, în prezent, singurul de pe piața locală dedicat exclusiv vârstnicilor. Una dintre cele mai importante ținte pentru următoarea perioadă este să încheiem parteneriate cu marile lanțuri de magazine, care pot inaugura astfel secțiuni ce conțin game variate de produse pentru uzul vârstnicilor, la fel cum se întâmplă deja în alte țări din Europa”.
Pe piaţa românească de profil, dintr-un total de 35 de produse, cel mai mult s-au vândut în 2018 telefoane mobile (50% în valoarea vânzărilor), aparatură de monitorizare medicală, telefoane fixe. Pe ansamblul companiei, ponderea vânzărilor au deţinut-o în ordine telefoanele mobile, aparatura de îngrijire (biciclete electrice, lămpi cu infraroșu), telefoanele fixe. Produsele Fysic se vând în București, Alba-Iulia, Bistrița, Constanța, Târgu-Mureș prin lanțul de farmacii Tei, în magazine specializate de telefonie mobilă, precum și comandate online de pe platforma eMAG și de pe site-ul propriu.
Perspectiva Fysic este ca în primul semestru din 2019 să aibă produse disponibile în 100 de magazine de telefonie mobilă, să pătrundă pe canale care comercializează aparatură şi echipamente medicale pentru persoane cu nevoi speciale şi să-şi dezvolte comenzile online cu aproximativ 25%.
Nou fond de 130 milioane Euro, pentru investiții în startupuri din Europa, America și Israel
Axa Venture Partners (AVP), care a investit anterior și în startupul Hackajob, fondat de un român, a strâns un nou fond, de 130 de milioane de euro, prin care va acorda noi finanțări startupurilor de tehnologie din Europa, America de Nord și Israel, potrivit Hotnews.ro.
AVP Early Stage II se va concentra pe investiții în firme de tehnologie înaltă și mai ales pe domeniile fintech (bancar) și digital health (sănătate), a informat, marți, compania de investiții.
Finanțările oferite în stadiul incipient de dezvoltare a startupurilor (early stage) vor fi de până la 6 milioane de dolari fiecare, conform sursei citate.
Platforma de recrutare Hackajob, care folosește inteligența artificială pentru a potrivi candidații cu angajatorii pe baza cunoștiințelor în diferite domenii, a obținut în total investiții de 8 milioane de dolari.
Fond de investiţii de aproximativ 42,7 milioane euro alocate IMM-urilor româneşti
Fondul de investiţii de tip private equity, Black Sea Fund, cu fonduri totale de 42,7 milioane euro, oferă finanţări de până la 4 milioane de euro firmelor româneşti mici şi mijlocii, potrivit Hotnews.ro.
Principalul finanţator al fondului este Fondul European de Investiţii prin Programul Operaţional Regional, co-finanţat prin Fondul European de Dezvoltare Regională.
Vor putea primi finanţare firmele româneşti care au o cifră anuală de afaceri între 5 şi 50 de milioane de euro şi care au posibilitatea de a deveni lideri de piaţă în domeniul în care activează, conform sursei citate.
Fondul European de investiții (FEI) este parte a Grupului Bancii Europene de Investitii si este principalul finantator de risc pentru IMM din Europa, prin instrumente de capital de risc, garantii si microfinantare.
Raport Global CEO Survey, PwC: Increderea executivilor in cresterea economica scade dramatic
Incertitudine in privinta cresterii economice la nivel global in aproximativ toate tarile, prudenta prevaleaza
Statele Unite ale Americii raman in continuare o piata cheie pentru crestere, insa China reduce decalajul fata de Statele Unite
Conflictele comerciale, incertitudinea privind politicile publice, problemele geopolitice si deficitul de competente influenteaza puterea economiei globale si cresterea acesteia
Bucuresti, 22 ianuarie – Aproximativ 30% dintre liderii de afaceri considera ca ritmul cresterii economice globale va scadea in urmatoarele 12 luni. Procentul este de aproape 6 ori mai mare fata de nivelul de 5% inregistrat anul trecut – un salt record in ceea ce priveste pesimismul. Acesta este unul dintre rezultatele cheie a celei de-a XXII-a editii a raportului anual CEO Survey derulat de PwC la nivel global, pe un esantion de peste 1.300 de executivi si lansat in cadrul intalnirii anuale a Forumului Economic Mondial de la Davos. Rezultatul este in antiteza cu recordul de optimism privind perspectivele de crestere ale economiei mondiale, inregistrat in editia de anul trecut a raportului, de la 29% la 57%.
Cu toate acestea, nu toate concluziile sunt sumbre: 42% dintre executivi vad in continuare o imbunatatire a perspectivelor economice, desi procentul este semnificativ mai mic comparativ cu cel de 57% inregistrat in 2018. Per ansamblu, asteptarile executivilor cu privire la cresterea economica globala sunt mai polarizate anul acesta, dar tendinta generala este de a previziona scaderi ale ritmului de crestere. Cea mai pronuntata schimbare a fost observata in randul directorilor executivi din America de Nord, unde optimismul a scazut de la 63% in 2018 la 37%, cel mai probabil din cauza estomparii efectelor stimulentelor fiscale si a tensiunilor comerciale tot mai crescute. Executivii din Orientul Mijlociu se asteapta de asemenea la o scadere a ritmului cresterii economice, cu cei care se declara optimisti in privinta perspectivelor economiei globale scazand de la 52% la 28%, datorita incertitudinilor economice tot mai crescute in regiune.
La nivel local, 38% dintre executivii romani considera ca economia globala isi va incetini cresterea. Procentul este aproape de trei ori mai mare fata de cel inregistrat anul trecut (13%). La polul opus, 33% dintre directorii generali din Romania au declarat ca vad o accentuare a acesteia. Gradul de optimism a scazut, raportat la anul trecut cand 49% se asteptau ca economia globala sa aiba o crestere mai mare.
De asemenea, scaderea optimismului directorilor executivi a influentat planurile de crestere pe care acestia le aveau, dincolo de granitele propriilor tari. Statele Unite ale Americii raman, cu o marja mica, in continuare pe prima pozitie in topul tarilor cele mai importante pentru cresterea afacerilor companiilor, cu 27% dintre executivi indicand acest lucru, o scadere semnificativa totusi de la 46% care declarau acest lucru in 2018. A doua cea mai atractiva piata, China, a inregistrat de asemenea o scadere, 24% comparativ cu 33% in 2018. Per ansamblu, India este performera editiei de anul acesta, depasind recent China in clasamentul economiilor majore cu cea mai rapida dezvoltare.
„Parerile exprimate de executivi reflecta perspectivele economice majore, care isi ajusteaza in scadere previziunile pentru 2019”, a spus Bob Moritz, Global Chairman, PwC. „Odata cu escaladarea tensiunilor comerciale si a protectionismului, este normala scaderea increderii.”
Increderea in cresterea veniturilor companiilor pe termen scurt a scazut dramatic
Nelinistea legata de cresterea economica globala contribuie la scaderea increderii executivilor in privinta perspectivelor pe care propriile companii le au pe termen scurt. Astfel, 35% dintre respondenti afirma ca sunt foarte increzatori in perspectivele propriei organizatii de a-si creste veniturile in urmatoarele 12 luni, in scadere de la 42% in raportul de anul trecut.
Si in Romania procentul executivilor care sunt „foarte increzatori” in perspectivele propriilor companii a scazut usor, de la 38% in 2018, la 32% anul acesta.
„Directorii generali au in continuare incredere in tendintele de crestere economica atat la nivel mondial, cat si in ceea ce priveste propriile companii. Exista premise bune pentru dezvoltarea afacerilor, dar pentru ca acest lucru sa fie posibil este nevoie de un mediu economic stabil si predictibil. Aceasta din urma caracteristica este elementul pe care multi executivi isi planifica cresterea si dezvoltarea afacerilor. Este important dialogul permanent intre factorii decizionali in politica economica si fiscala si mediul de afaceri astfel incat dezvoltarea afacerilor din Romania si continuarea programelor investitionale sa poata fi planificate pe baze solide.” a declarat Ionut Simion, Country Managing Partner, PwC Romania.
Daca privim mai atent la rezultatele specifice ale catorva tari, observam faptul ca sentimentul executivilor este similar cu cel privind perspectivele economiei globale:
In China, se inregistreaza o scadere a increderii in privinta perspectivelor de crestere a propriilor companii, de la 40% in 2018 la 35% anul acesta, din cauza razboiului comercial, tarifelor instituite de Statele Unite ale Americii si scaderii productiei industriale;
In Statele Unite, se inregistreaza o scadere a increderii de la 52% la 39% in 2019, din cauza tensiunilor comerciale si a incetinirii cresterii economice;
In Germania, se inregistreaza o scadere a increderii de la 33% in 2018 la 20% anul acesta din cauza tensiunilor comerciale, a franarii economiei si a riscului unui Brexit fara acord intre Marea Britanie si Uniunea Europeana;
In Argentina se observa o scadere a gradului de incredere al executivilor, de la 57% la 19%, pusa pe seama recesiunii si a colapsului monedei nationale;
In Rusia scaderea de la 25% la 15% este pusa pe seama declinului exportului, volatilitatii cursului de schimb si a cresterii somajului.
Pentru a genera venituri in crestere in acest an, executivii se vor baza in proportie de 77% pe eficienta operationala si 71% pe cresterea organica.
Topul pietelor pentru crestere: Se pastreaza increderea in Statele Unite drept cea mai importanta piata pentru perspectivele de dezvoltare a companiilor, in ciuda scaderii semnificative a nivelului de optimism
Statele Unite isi pastreaza, pentru urmatoarele 12 luni, prima pozitie in topul pietelor care vor genera crestere pentru companii. Cu toate acestea, multi directori generali se uita, de asemenea, si catre alte piete. Acest fapt este reflectat si de semnificativa scadere, de la 46% in 2018 la 27% in 2019, pe care Statele Unite o resimt in topul tarilor cu potential de crestere. China a redus din decalajul fata de Statele Unite, suferind, de asemenea, o scadere a increderii de la 33% in 2018 la 24% in 2019.
Drept rezultat al razboiului comercial cu Statele Unite, directorii executivi din China si-au diversificat optiunile privind pietele pe care pot obtine crestere. In aceasta situatie, doar 17% mizeaza pe Statele Unite, in scadere de la 59% fata de anul trecut.
Celelalte trei tari care completeaza topul primelor cinci teritorii care ofera potential de crestere sunt: Germania cu 13%, in scadere de la 20%; India cu 8%, in scadere de la 9% si Regatul Unit cu 8%, in scadere de la 15% in 2018.
Amenintari la adresa cresterii: generate de economie, nu existentiale
Pe masura ce indicatorii previzioneaza o incetinire a economiei globale, executivii si-au indreptat atentia spre modul in care companiile se pot adapta la cresterea populismului din tarile in care isi desfasoara activitatea. Razboaiele comerciale, incertitudinile privind politicile publice, precum si protectionismul au inlocuit terorismul, schimbarile climatice si cresterea poverii fiscale in topul primelor zece amenintari la adresa cresterii economice.
Din randul directorilor executivi „extrem de preocupati” de razboaiele comerciale, 88% sunt in mod deosebit nelinistiti de disputele dintre China si Statele Unite ale Americii. 98% dintre executivii americani si 90% dintre cei chinezi si-au exprimat aceste ingrijorari.
Dintre directorii generali din China care s-au aratat „extrem de preocupati” de razboaiele comerciale, majoritatea a adoptat o abordare reactiva. 62% dintre ei au declarat ca isi vor ajusta strategia si lanturile de aprovizionare, iar 58% au spus ca isi vor adapta strategia de crestere si se vor uita catre alte tari.
Analiza de date si Inteligenta Artificiala
Raportul de anul acesta s-a uitat in profunzime la domeniile analizei datelor si Inteligentei Artificiale (AI), doua arii cheie care se afla in atentia liderilor, pentru a obtine punctul de vedere al acestora in ceea ce priveste provocarile si oportunitatile ridicate.
Analiza datelor – Lipsa informatiilor
Chestionarul de anul acesta a adresat din nou intrebari referitoare la adecvarea datelor. Acestea s-au regasit prima data in editia din 2009 a studiului. S-a constatat faptul ca directorii executivi continua sa se confrunte cu probleme ridicate de lucrul cu propriile date, ceea ce se traduce intr-un decalaj informational semnificativ la nivelul ultimilor zece ani. In ciuda investitiilor de miliarde de dolari facute in infrastructurile IT de-a lungul ultimului deceniu, executivii spun, in continuare, ca nu pot primi informatii relevante de care au nevoie pentru a putea lua decizii importante referitoare la stabilitatea si succesul pe termen lung al afacerilor.
Asteptarile liderilor de afaceri au fost din ce in ce mai ridicate pe masura ce tehnologia a avansat. Pe de alta parte, executivii sunt constienti ca nu au reusit sa tina pasul in privinta capabilitatilor de analiza a datelor raportat la expansiunea a volumelor de date care au fost generate in ultimul deceniu. Intrebati de ce nu primesc informatii complete, executivii au indicat cu prioritate elemente precum „lipsa fortei de munca calificata in analiza datelor” (54%), „stocarea datelor” (51%) si „slaba fiabilitate a datelor” (50%).
Atunci cand se vorbeste despre acoperirea deficitului de competente in propriile organizatii, executivii admit ca nu exista o solutie rapida. 46% vad recalificarea si imbunatatirea aptitudinilor ca fiind variantele castigatoare, in timp de 17% considera stabilirea unei legaturi tot mai stranse cu institutiile de invatamant drept o optiune.
„Pe masura ce schimbarile tehnologice continua sa perturbe modul de functionare al economiei, angajatii care poseda abilitati digitale si de analiza a datelor sunt din ce in ce mai cautati si mai greu de gasit. Pe de alta parte, nevoia de angajati cu soft skills este critica, motiv pentru care companiile, guvernele si institutiile de educatie trebuie sa lucreze impreuna pentru a adresa aceste nevoi ale companiilor.” spune Ionut Simion, Country Managing Partner, PwC Romania.
Inteligenta Artificiala (AI)
85% dintre executivi sunt de acord cu faptul ca inteligenta artificiala (AI) le va schimba in mod semnificativ afacerea in urmatorii cinci ani. Aproximativ doua treimi considera ca impactul pe care aceasta il va avea asupra afacerilor va fi mai mare decat cel pe care l-a avut internetul.
In ciuda viziunii pozitive asupra influentei pe care Inteligenta Artificiala o va avea, 23% dintre directorii generali spun ca „nu au planuri in derulare” pentru a implementa AI, iar 35% „planuiesc sa implementeze” in urmatorii trei ani. 33% au adoptat o „abordare foarte limitata”. Mai putin de 1 din 10 executivi au implementat AI la scara larga in organizatiile lor.
Atunci cand vorbim despre impactul pe care AI il va avea asupra locurilor de munca, 88% dintre directorii generali din China considera ca aceasta tehnologie va duce la disparitia mai multor locuri de munca decat va crea. Executivii din alte tari ale zonei Asia-Pacific sunt de asemenea pesimisti referitor la aceasta chestiune (60%, comparativ cu 49% la nivel global). Directorii din Europa Occidentala si America de Nord sunt mai putini pesimisti, 38%, respectiv 41% considera ca AI va inlocui mai multe locuri de munca comparativ cu cele pe care le va crea.
„In ciuda faptului ca organizatiile din zona Asia-Pacific, America de Nord si Europa de Vest au raportat niveluri similare ale adoptiei Inteligentei Artificiale, observam divergente in crestere asupra modului in care acestea privesc potentialul impact al AI asupra societatii si rolul pe care guvernele ar trebui sa-l joace in dezvoltarea acestei noi tehnologii”, a declarat Ionut Simion, Country Managing Partner, PwC Romania.
Nota pentru editori
Un raport de tara detaliat bazat pe raspunsurile directorilor de companii din Romania va fi publicat in cursul lunii martie.
Descarcati raportul de la adresa ceosurvey.pwc. Clipuri video de la evenimentul global de lansare al CEO Survey la Davos si alte materiale media sunt disponibile la press.pwc.com.
PwC a derulat 1.378 de interviuri cu directori generali din 91 de tari in perioada septembrie -octombrie 2018. Esantionul este ponderat cu marimea PIB-ului fiecarei tari, pentru a ne asigura ca parerile directorilor generali sunt corect reprezentate in toate tarile importante. 10% dintre interviuri au fost realizate telefonic, 73% online si 10% prin posta sau fata in fata. Toate interviurile cantitative au fost realizate confidential. 48% dintre executivii participanti conduc companii care au avut venituri de 1 miliard de dolari sau mai mult; 36% au venituri intre 100 de milioane de dolari si un miliard; 15% sunt companii cu venituri de pana in 100 de milioane de dolari; 59% sunt companii private.
Despre PwC
Misiunea PwC este de a construi incredere in cadrul societatii si de a contribui la rezolvarea unor probleme importante. Firmele din reteaua PwC ajuta oamenii si organizatiile sa creeze valoarea adaugata de care au nevoie. Suntem o retea de firme prezenta in 158 de tari cu mai mult de 250.000 de profesionisti ce ofera servicii de calitate in domeniul auditului, consultantei fiscale si consultantei pentru afaceri. Spuneti-ne care sunt lucrurile importante pentru dumneavoastra si descoperiti mai multe informatii despre noi vizitand site-ul www.pwc.ro.
PwC se refera la reteaua de firme PwC si/sau la una dintre firmele membre, fiecare dintre acestea fiind o entitate juridica.
© 2019 PwC. Toate drepturile rezervate. UP! Your Service: Patru din zece angajați români sunt criticați sau penalizați de către șefi atunci când greșesc
București, 22 ianuarie 2019: Greșelile la job sunt adesea criticate de către șefii români sau chiar penalizate, în funcție de gravitate, arată un sondaj realizat de UP! Your Service, liderul global în construirea unei culturi superioare a serviciilor. Astfel, patru din zece angajați români spun că au primit critici de la șeful lor atunci când au făcut o greșeală, dintre care cei mai mulți (63,3%) au fost criticați între patru ochi, aproape un sfert, de față cu colegii de echipă, iar restul (12,6%) au fost inclusiv penalizați pentru greșelile lor.
Vestea bună este că există și manageri care au o abordare constructivă atunci când cineva din echipă face o greșeală. În total, 47,5% dintre angajații români spun că șefii lor nu numai că nu îi critică în astfel de situații, dar chiar îi ajută să repare greșeala. Restul de 12,5% dintre respondenți susțin că nu apar niciun fel de repercusiuni atunci când greșesc.
Deși nu sunt de dorit, greșelile la locul de muncă sunt inerente, numai 11% dintre angajații români spunând că nu au făcut niciodată o greșeală la job, potrivit sondajului UP! Your Service România. Opt din zece angajați își recunosc imediat greșeala și încearcă să o remedieze, cu sau fără sprijin și numai 2% dintre angajați se absolvă de vină, în timp ce 1,5% încearcă chiar să ascundă situația de colegi sau de superiorul direct.
„Modul în care un manager tratează angajații atunci când aceștia greșesc cultivă sau distruge asumarea responsabilității din partea lor. Angajații care sunt în directă interacțiune cu clienții trebuie să își asume, uneori, responsabilitatea și pentru greșelile pe care le fac colegii lor, iar alteori chiar și pentru greșeli ale clienților. Dacă o greșeală este pedepsită, se va dezvolta o cultură bazată pe frică și pe învinuirea altora. O greșeală trebuie imediat reparată, indiferent cine este responsabil, și trebuie folosită ca oportunitate de învățare și îmbunătățire continuă”, spune Elena Călin, CEO UP! Your Service România.
Atitudinea negativă a șefilor față de angajați atunci când greșesc este cel mai adesea demotivantă, mai ales dacă nici nu primesc apreciere pentru reușitele lor și pentru munca depusă. Aproape un sfert dintre respondenți susțin că în ultima lună nu au primit deloc apreciere de la șefi, iar alți aproape 20% spun că nu își amintesc să fi primit recent o vorbă bună de la managerul lor. La polul opus, 41% au fost lăudați cel puțin o dată pentru performanțele din ultima lună, iar 17,5%, chiar de mai multe ori.
Managerii joacă, așadar, un rol extrem de important în motivarea angajaților să performeze mai bine la locul de muncă, o treime dintre respondenții la sondajul UP! Your Service România considerând că ar fi mai implicați și, chiar mai productivi dacă managerul ar arăta apreciere pentru rezultatele lor. Peste 26% cred că implicarea lor ar crește și atunci când șeful i-ar sprijini să găsească soluții în situațiile dificile cu care se confruntă, motivându-i totodată să depună eforturi mai mari pentru a evita eventuale greșeli sau probleme. Pentru a se simți mai motivați, 34,4% dintre angajații români își doresc să știe clar care sunt așteptările managerului de la ei, 28,6% ar vrea să le fie ascultate opiniile și 27,7% se așteaptă la mai multă transparență și onestitate din partea șefului lor. În plus, 28,4% și-ar dori să beneficieze de sprijin mai mare din partea managerului direct pentru a participa la cursuri și traininguri care să îi ajute să dobândească abilități valoroase pentru ei și pentru companie, iar 22,6% cred că ar fi util inclusiv ca acesta să-și dedice timp pentru a îi instrui acolo unde este necesar.
Sondajul UP! Your Service România a fost desfășurat la sfârșitul anului trecut, pe un eșantion format din 2.286 de respondenți din mediul urban din toată țara.
Despre UP! Your Service România
UP! Your Service este liderul global în construirea unei culturi superioare a serviciilor. Fondată în Singapore în anul 2003 de către Ron Kaufman, unul dintre cei mai apreciați profesioniști în domeniul customer service, UP! Your Service lucrează astăzi cu cele mai mari companii din lume și le ajută să își construiască o cultură a serviciilor superioare, care să genereze în mod repetat rezultate în business-urile lor.
În România, UP! Your Service este prezentă din 2016, venind în sprijinul companiilor de pe plan local în demersul lor de transformare și orientare către oferirea de servicii superioare clienților. Metodologia dezvoltata de UP! Your Service include o serie de principii fundamentale de servicii, reguli de leadership, metodologii demonstrate pentru evaluarea și construirea culturii organizaționale, exemple și planuri de lucru eficiente în orice industrie și cultură.
Tehnicienii de service ai partenerilor Daikin România au oportunitatea să participe la competiția Daikin Service Games 2019
Cu o tradiție de 10 ani în grupul Daikin, competiția „Daikin Service Games” este organizată
anul acesta, pentru prima dată în istoria companiei, și în Europa Centrală și de Est.
Concursul se adresează tehnicienilor și inginerilor de service ai partenerilor Daikin din
întreaga Europă, iar finaliștii vor putea participa, alături de tehnicienii finaliști de pe toate
continentele, la „Daikin World Wide Service Olympics”, eveniment care va avea loc în
Japonia, în noiembrie 2020.
„Această competiție reprezintă o provocare pentru angajații partenerilor noștri, dar și un
prilej de a-și depăși limitele și de a transforma un concurs într-o adevărată oportunitate de
dezvoltare, atât profesională, cât și personală. Suntem convinși că această inițiativă va fi
primită cu entuziasm și ne dorim ca tehnicienii români să ajungă cât mai departe în
competiție și de ce nu, să reprezinte țara noastră la «Daikin World Wide Service Olympics», în
2020”, a declarat Nicolaie Cozma, Service Manager Daikin România.
„Daikin Service Games 2019” este un eveniment organizat de Daikin Central Europe și se
adresează tuturor partenerilor autorizați Daikin, fiecare dintre aceștia având ocazia să își
desemneze reprezentanții din echipele de tehnicieni de service. În cadrul competiției,
participanții vor răspunde unor provocări unice, câștigând astfel posibilitatea de a-și testa și
îmbunătăți cunoștințele teoretice, precum și de a-și dezvolta abilitățile profesionale, cu
beneficii multiple pentru activitățile viitoare.
Specialiștii de service ai partenerilor Daikin vor trece în luna martie printr-o etapă de
preselecție care constă într-o testare online, iar primii trei participanți cu cele mai bune
rezultate din țară vor lua parte, în luna mai, la „Finala DACE Service Games 2019”, de la
sediul Daikin Central Europe din Viena. În cadrul acestui eveniment, tehnicienii de service din
fiecare regiune se vor întrece în trei probe diferite: o probă scrisă pentru testarea
cunoștințelor tehnice, o probă practică care constă într-un test de diagnosticare pe unități cu
agent frigorific R-32 și o probă de sudură, în cadrul căreia vor înlocui părți de traseu frigorific
prin sudură.
Câștigătorii finalei vor avea șansa de a participa mai departe la “Daikin Europe Service
Games”, de la fabrica Daikin din Oostende – Belgia, în luna octombrie 2019, aceasta fiind și
ultima etapă dinaintea “Daikin World Wide Service Olympics”, eveniment care va avea loc în
Japonia, în noiembrie 2020.
Cursuri de pregătire pentru admiterea 2019 la UNATC
Încep pregătirile pentru admiterea 2019 în învăţământul superior. Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L. Caragiale” (UNATC) anunţă că organizează cursuri de pregătire pentru admiterea din toamnă la Facultatea de Teatru și Facultatea de Film:
– Pentru toate specializarile din domeniile Teatru-Artele spectacolului (Actorie, Regie, Păpuși-marionete, Coregrafie) și Scenografie – cursuri pe module de specialitate, din 15 februarie, ora 10.00 (modul I 15, 16, 17 februarie; modul II 15, 16, 17 martie; modul III 12, 13, 14 aprilie)
– Pentru specializările Artele spectacolului (Actorie) – câte două cursuri a câte trei ore fiecare, în zilele programate, orele 10.00-13.00; 14.00-17.00
– Pentru specializările Artele spectacolului (Păpuși-marionete, Regie, Coregrafie) și Scenografie – câte un curs a câte trei ore fiecare, în zilele programate, orele 10.00-13.00
Taxă: 100 lei/curs
– Pentru specializarea Teatrologie-management cultural, jurnalism teatral – în zilele de sâmbătă, 2, 9, 16, 23 şi 30 martie 2019, orele 11.00, în sala 1 Teatrologie; cursurile sunt gratuite
– Pentru toate specializările din domeniul Film-regie de film și televiziune, Imagine de film și televiziune, Multimedia: sunet, montaj, Animație, Comunicare audio-vizuală: scenaristică, publicitate media, filmologie – din 16 februarie
– Pentru specializarea Fotografie – din 23 februarie
Toate cursurile sunt programate sâmbăta, orele 10.00-13.00
Pentru fiecare specializare sunt prevăzute zece cursuri
Taxă: 100 lei/curs.
Detalii: http://unatc.ro/admitere/pregatire.php.
Înscrieri: http://unatc.ro/prezentare/contact.php.
Impactul OUG 114/28.12.2018, analizat de Consiliul IMM-urilor
Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR) a făcut o analiză de impact asupra OUG 114/28.12.2018 printr-un sondaj la nivelul întreprinzătorilor având ca obiectiv evaluarea măsurilor de suprataxare a băncilor, a companiilor din energie şi telecomunicaţii, de creştere a salariului minim şi de limitare a activităţii zilierilor. Au participat 387 de respondenți, majoritatea din microîntreprinderi. Din diversitatea exprimărilor, reţinem câteva date elocvente. Suprataxarea băncilor declară că o susțin doar 38,7% din respondenți (61,3% au răspuns negativ), suprataxarea companiilor din energie are susținători în proporţie de 29,7%, în timp ce 70,3% se declarî împotriva taxării respectivelor companii, iar suprataxarea companiilor din telecomunicaţii este susţinută de 33,8% dintre cei chestionaţi şi respinsă de 66,2%. Ca efecte generate de suprataxarea băncilor au fost enunţate transferarea costurilor către clienți (69,3%), „accesul la creditul bancar va deveni mai dificil și costisitor și pentru populație, și pentru companii, în special microintreprinderile și pentru statul român, care riscă costuri suplimentare cu serviciul datoriei” (64%), „scăderea creditelor nou acordate, diminuând investițiile, consumul și creșterea economică” (56%), „creșterea încasărilor la bugetul de stat” (46,7%). Ca efecte ale suprataxării companiilor din energie, „78,70% din respondenți au răspuns că se vor transfera costurile către clienți (persoane fizice și juridice), 54% au menționat reducerea investițiilor și diminuarea unor activități economice, 48% au evidențiat creșterea încasărilor la bugetul de stat”. Drept efecte ale suprataxării companiilor din telecomunicaţii au fost estimate transferul costurilor către clienți persoane fizice și juridice (75%), creșterea încasărilor la bugetul de stat (50%), reducerea investițiilor și diminuarea unor activități economice (47,20%).
Ca măsuri pentru stabilirea de noi obligații fiscale au fost enumerate, în ordine, „asigurarea stabilității și predictibilității legislației fiscale” (81,30%), „necesitatea fundamentării riguroase și realizarea unui studiu de impact” (78,70%), „dezbateri publice cu toate părțile interesate” (68%), „modificarea/completarea Codului fiscal doar prin lege, care intra in vigoare in termen de minimum 6 luni de la publicarea in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I” (66,70%), „asigurarea din timp a informării contribuabililor” (58,7%), „consultarea confederațiilor patronale” (56%), „Testul IMM” (53,30%).
Cele mai multe (68,1%) întreprinderi dintre cele supuse sondajului au între 1 şi 5 angajaţi la nivelul salariului minim brut pe economie. „74,30% din respondenți își exprimă dezaprobarea pentru un salariu minim pe economie diferențiat pe diferite criterii”. Scumpirea produselor şi serviciilor este indicată a fi cea mai mare dificultate provocată de creşterea salariului minim pe economie, cu o pondere de 61,40%. Disponibilizările de salariaţi sunt indicate ca posibil efect în proporţie de 57,10% la nivelul respondenţilor. Scăderea fiscalităţii şi simplificarea birocraţiei sunt indicate cel mai frecvent drept măsuri în vederea creşterii salariului minim.
Pogtrivit sondajului, „79% din respondenți nu susțin limitarea numărului de zile pentru prestarea activ ităţilor cu caracter ocazional desfăşurate de zilieri”, context în care „83,3% din respondenți nu susțin eliminarea mai multor domenii de activitate în care se putea apela la munca necalificată cu caracter ocazional”.
Măsurile considerate de respondenți ca „necesare pentru îmbunățirea pieței muncii în 2019” sunt: „Reglementarea de noi forme/tipuri de angajare mai flexibile (28%), reglementarea convențiilor civile pentru prestarea de activități ocazionale (22,70%), extinderea domeniilor pentru prestarea activităţilor cu caracter ocazional desfăşurate de zilieri (12%), îmbunătăţirea reglementării contractelor individuale de muncă (12%), simplificarea birocratiei (10,70%)”.
CNIPMMR declară că „nu poate susține măsurile de suprataxare, deoarece au fost adoptate fără o fundamentare riguroasă, fără realizarea unui amplu studiu de impact, fără aplicarea Testului IMM, fără consultarea tuturor confederațiilor patronale reprezentative, fără respectarea principiilor fiscalității (modificarea Codului fiscal prin lege, care intra in vigoare in termen de minimum 6 luni de la publicarea in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I și predictibilității impunerii fiscale, cu asigurarea stabilității impozitelor, taxelor si contributiilor obligatorii, pentru o perioada de timp de cel putin un an, in care nu pot interveni modificari in sensul majorarii sau introducerii de noi impozite, taxe si contributii obligatorii, aceste măsuri urmând a avea efecte negative asupra mediului de afaceri”. De asemenea, CNIPMMR se pronunţă pentru „un singur salariu minim brut pe ţară, și nu trei salarii minime”.
