OTP Bank România a majorat capitalul cu aproape 30 milioane euro
Grupul financiar ungar OTP Bank a majorat capitalul sucursalei din România, cu echivalentul a aproape 30 milioane euro, conform datelor de la bursa din Budapesta, potrivit Profit.ro.
De asemenea, OTP Bank România face parte din grupul OTP, ce furnizează servicii financiare în Ungaria, România, Muntenegru, Croația, Bulgaria, Rusia, Ucraina, Slovacia și Serbia. Totodată, Consiliul Concurenței a autorizat tranzacția prin care OTP Bank preia Banca Românească, precum și activele românești aferente sucursalei din Londra și ale filialei din Malta aparținând National Bank of Greece SA (NBG). Tranzacția prin care OTP cumpără Banca Românească este de 650 milioane euro, incluzând rambursarea anticipată de datorii de 550 milioane euro ale băncii preluate către grupul-mamă. Diferența de 100 milioane euro reprezintă, cel mai probabil, prețul plătit de OTP. Tranzacția a fost derulată prin intermediul OTP Bank România, potrivit raportului.
După finalizarea tranzacției, cota de piață a OTP Bank România a crescut la aproape 4%, de la 2,09%.
Banca ungară a urcat astfel pe locul 8 în topul băncilor din România. OTP Bank România a înregistrat un profit ajustat după impozitare de 30,8 milioane de lei (6,8 milioane de euro), în primele 9 luni ale anului 2017,în scădere cu 3% față de aceeași perioadă a anului trecut. Banca a revenit pe profit în trimestrul al treilea, cu o valoare de 18,3 milioane de lei (4 milione de euro), comparativ cu o pierdere de 6,6 milioane de lei (1,4 milioane de euro) înregistrată la finele lunii iunie.
BM: România va crește cu 4,5% în 2018
Banca Mondială previzionează o creștere de 4,5% a economiei țării noastre în 2018, potrivit unui raport al instituției. Procentul anticipat pentru anul acesta este în scădere, însă, față de 2017, când avansul economiei noastre a fost estimat la 6,4%, potrivit Bursa.
Pentru 2019, Banca Mondială previzionează o creștere a economiei românești de 4,1%, iar pentru 2020 – de 3,5%. Raportul arată: „Încetinirea treptată a avansului economiilor din Uniunea Europeană (UE) va avea impact asupra creșterii exporturilor din regiune, în special în Europa Centrală, unde creșterea este estimată să încetinească de la 4,7% in 2017, la 3,2% in 2020, cu diminuarea creșterii în Ungaria, Polonia și România”. Banca Mondială estimează o expansiune de 3,1% a economiei mondiale în 2018, după o evoluție peste așteptări în 2017, conform sursei amintite.
Potrivit raportului Băncii Mondiale, în Europa și Asia Centrală, creșterea economică a înregistrat o evoluție pozitivă în 2017, peste așteptări, de 3,7% comparativ cu nivelul de 1,7% înregistrat în anul precedent. Creșterea s-a consolidat atât în partea vestică a regiunii, care este importatoare de mărfuri, cât și în partea estică a regiunii, care este exportatoare de mărfuri, potrivit raportului.
Raportul Bancii Mondiale mai relevă că încetinirea preconizată a ritmului creșterii în Uniunea Europeană va afecta creșterea exporturilor în Europa Centrală, iar pentru Polonia, instituția anticipează o scădere la 4,0% comparativ cu nivelul de 4,5% înregistrat în anul recent încheiat. În Ungaria, este anticipată o creștere moderată de 3,8% față de 3,9%. Banca Mondială precizează: „Riscurile aferente perspectivei de mai sus au devenit mai echilibrate, însă sunt în continuare înclinate către o evoluție negativă”.
INACO a lansat Ghidul de finanțare pentru internaționalizarea companiilor românești
Ghidul poate fi accesat aici
În anul Marii Uniri, exportam cherestea, cereale, vin, miere și petrol. Astăzi vindem în străinătate mașini, produse electrotehnice și agroalimentare, textile și pielărie.
Oferta României pentru export s-a schimbat în ultimul secol, dar s-a mai schimbat ceva. În topul primelor 100 de companii exportatoare doar 7 au capital majoritar românesc și numai 5 companii au capital integral românesc.
Așadar, pe lângă dezechilibrul balanței comerciale, care după datele INS pe primele 11 luni din 2017 este de 11,35 de miliarde de Euro (în creștere cu 2,57 de miliarde de Euro față de 2016), există și un dezechilibru flagrant al ponderii afacerilor românești în exporturi.
Soluția nu este blamarea primitivă a multinaționalor sau a investitorilor străini, care sunt în fapt o necesitate pentru stadiu actual al dezvoltării României, nici protecționismul economic retrograd.
Credem că a venit timpul unei încercări a antreprenoriatului românesc de a ieși pe piețele externe. Se simte în mediul de afaceri această tendință, care este pe cale să devină o necesitate în contextul atingerii limitelor financiare ale afacerilor din România. Ar mai fi de luat în considerare și noile reglementări și prevederi fiscale care bulversează încă de la început de an companiile de la noi. În acest context, un număr semnificativ de firme românești din diferite domenii de activitate doresc să încerce „trecerea peste graniță” a produselor sau serviciilor lor, pentru a-și extinde business-ul și pentru a face acest lucru pe piețe reglementate stabil de decenii.
În acest sens, acțiunile statului român, care ar trebui să fie și el extrem de interesat de „importul de valută” de pe piețe externe care i-ar fi atât de folositor, ar trebui orientate spre susținerea și valorificarea de oportunităţi pentru extinderea afacerilor românești pe pieţele străine și spre stimularea investițiilor noastre în străinătate. Spre creşterea exporturilor de produse și servicii, spre dezvoltarea competitivității companiilor românești care doresc să iasă cu oferta în afara țării și vor trebui să reziste concurenței internaționale.
Ce credem că ar trebui făcut?
Foarte simplu. Lobby pentru România, programat inteligent strategic și tactic pentru perioade mari de timp, pe domenii economice strategice. Lobby guvernamental și privat, politic și civic, făcut pentru afacerile românești capabile să se internaționalizeze, care vor trebui să fie sprijinite administrativ și fiscal, care vor trebui să fie susținute tehnic și financiar de toate instituțiile statului român, spre binele tuturor, al interesului național. Etapele Programului de Promovare Economică a României ar trebui să fie: 1. Operaționalizarea celor 9 Agenţii Regionale de Atragere de Investiţii şi Promovare a Exportului prin introducerea obligatorie de indicatori de eficiență pentru activitatea celor peste 230 de posturi prevăzute a fi create în ordonanța de urgență de la mijlocul anului trecut, dar fără încă niciun „rezultat de urgență”. 2. Identificarea pieţelor de desfacere care corespund cel mai bine ofertei regionale de produse/servicii şi stimulării productivităţii companiilor locale. 3. Diversificarea serviciilor oferite exportatorilor şi potenţialilor exportatori, îndeosebi în sprijinul IMM. 4. Dinamizarea Parteneriatelor Public-Private locale și cu principalele entități de reprezentare a intereselor comunităților de afaceri din țările gazdă. 5. Creşterea vizibilității afacerilor și rezultatelor inventicii românești prin branding pragmatic și prin restructurarea integrală a rețelei de consilieri economici din ambasadele și consulatele României, inclusiv introducerea de indicatori de performanță în activitatea lor de promovare economică a României. Think-tank-ul INACO contribuie cu primul pas, extrem de necesar în acest context, pentru antreprenorii și companiile care vor să înceapă să își internaționalizeze afacerile. Începem cu lansarea acestui Ghid al Oportunităților de Finanțare pentru Internaționalizarea Companiilor Românești, aflat la prima sa ediție și care va fi actualizat lunar. Unele linii de finanțare deschise au dead-line-uri chiar în luna februarie, iar aceste oportunități merită valorificate.Ford EcoSport produs la Craiova, comercializat în Europa
Mini-SUV-ul produs la Craiova se va vinde în Italia, Spania, Franța, Germania și Marea Britanie, începand cu partea a doua a lunii ianuarie, potrivit Curierul Național.
Prețul diferă de la o țară la alta. În România, Ford EcoSport va fi mai ieftin chiar și cu 2.000 de euro față de alte state europene. Ford a început anul cu o producție de circa 200 de vehicule EcoSport pe un singur schimb, conform unor surse din fabrică, ceea ce însemnă că, în cele două ture care lucrează pe linia de producție, fabrica de la Craiova produce aproximativ 400 de mașini pe zi. Un calcul matematic simplu ne arată că pe poarta fabricii iese o mașină la fiecare 2 minute și 40 de secunde. Dacă se menține ritmul actual de producție, într-o lună s-ar produce circa 8.800 de vehicule la Craiova, dublu față de cât se producea pe vremea cand B-Max se afla în fabricație la Craiova. Concurența pe segmentul de mini-SUV-uri din aceeași categorie cu EcoSport este destul de mare în Europa, cei mai mari competitori ai modelului fabricat la Craiova fiind Opel Mokka, Suzuki Vitara, Nissan Juke, Renault Capture și altele. Ford a lansat producția noului model EcoSport la Craiova în luna octombrie a acestui an, dar abia din noiembrie s-a trecut la fabricarea în masă a vehiculului, începând inițial producția cu circa 50 de unități pe zi, potrivit sursei. De asemenea, campania de lansare a vânzărilor EcoSport în România va avea loc săptămâna viitoare, cel mai probabil. Din lipsa autostrăzilor care să lege Craiova de alte mari orașe din Est sau din Vest, Ford a decis ca 90% din producția destinată exportului să fie transportată pe calea ferată până la Constanța, iar de acolo transportul devine maritim, până în marile porturi din Europa. Această modalitate de transport este cea mai ieftină și mai la îndemână pentru producătorul auto. Doar 10% din producția de autovehicule de la Craiova se transportă pe calea rutieră, respectiv vehiculele sunt încărcate pe trailere auto și sunt transportate, de regulă, către Pitești sau către granița de vest a țării.Prețul imobiliarelor ar trebui recalculate, Guda (AAFBR)
Imobiliarele sunt supraevaluate cu 20-25%, în acest moment, iar programul „Prima casă” ar trebui oprit gradual, susține președintele Asociației Analiștilor Financiar-Bancari din România (AAFBR), Iancu Guda. „Acum văd imobiliarele supraevaluate undeva la 20-25%. Dacă faci un calcul mediu cu chiria care poate fi încasată pe metrul pătrat, pe zece ani, cu un grad de ocupare de 90% al activului și reinvestirea chiriei la un randament anualizat real de 3% pe o clasă de active cu risc sub medie cum ar fi obligațiuni, atunci ajungi la un preț pe metrul pătrat de 1 000 – 1.050 de euro. Astăzi este 1.250 euro. Pentru rezidențiale nișate într-o zona foarte bună ajunge la 2.000 de euro pe metrul pătrat. Îmi indică mai degrabă un maxim de 1.500 pe același calcul de chirie încasată pe zece ani și reinvestită la un randament de 3%”, a declarat Guda, într-o conferință organizată de Bursa de Valori București (BVB).
El este de parere că programul „Prima casă” ar trebui oprit gradual. „«Prima casă», din punctul meu de vedere, ar trebui gradual oprit. Anul trecut a reprezentat 80% din totalul creditelor acordate pentru achiziționarea unei locuințe noi. S-au contractat credite cu «Prima casă» unde avansul», deși minimul e de 5%, a fost plătit la un nivel de 50-60%. Aceasta a făcut ca prețul pentru imobiliare rezidențiale, apartamente noi, să fie ușor supraapreciat printr-o falsă alimentare a cererii, un program cu condiții de acces facil speculat de pătura cu un venit peste medie. În trendul de reducere a importanței acestui program, cred că ar trebui orientat către pătura cu venituri scăzute care are nevoie de un asemenea produs cu un avans mai mic”, a subliniat președintele AAFBR.
„Noua strategie de alocare a plafoanelor se înscrie pe linia reducerii graduale a intervenției statului prin garantare, asumând că piața creditului ipotecar se va dezvolta concomitent cu creșterea accesibilității populației la produsele standard ale băncilor”, se arată în documentul care citează un Ordin al ministrului Finanțelor Publice publicat în Monitorul Oficial. Conform FNGCIMM, această nouă procedură are ca scop utilizarea mai eficientă a plafoanelor alocate anual pentru programul «Prima Casă»”, prin elaborarea unor criterii care vor sta la baza evaluării activității finanțatorilor, potrivit Agerpres.
ACUE: se scumpesc gazele
Prețul plătit de populație pentru gazele naturale va crește cu aproximativ 5,6% în medie, începând de miercuri, 10 ianuarie, potrivit unui comunicat al Federației Companiilor de Utiliăți din Energie (ACUE), remis, marți, AGERPRES. „Ca urmare a creșterii costului de achiziție a gazelor naturale pe care furnizorii îl plătesc producătorilor de gaze naturale, ANRE a decis, în conformitate cu metodologia în vigoare, majorarea prețului final al gazelor naturale pentru populație în medie cu aproximativ 5,6%, începând cu data de 10 ianuarie.
Acest procent de creștere variază de la un furnizor la altul”, spun reprezentanții ACUE. Aceștia reamintesc că, începând cu 1 aprilie 2017, prețul cu care furnizorii cumpără gazul de la producătorii interni nu mai este stabilit de autorități, fiind rezultatul evoluției cererii și ofertei din piață. „ANRE analizează periodic evoluția prețului gazelor achiziționate de furnizori având obligația de a ajusta valoarea de transfer către consumatorii casnici, conform legislației în vigoare. Subliniem că această ajustare de preț a fost cauzată exclusiv de majorarea costurilor de achiziție a gazelor din producția internă, tariful de distribuție și marja de furnizare rămânând neschimbate”, se mai arată în comunicatul ACUE. Valoarea CUG pentru perioada 1 aprilie 2017- 31 martie 2018, de 81,48 lei/MWh, a fost aprobată în ședința Comitetului de Reglementare al ANRE din data de 30 martie 2017, potrivit comunicatului.
Ulterior, furnizorii au solicitat creșterea acestei valori datorată creșterii prețurilor cu achiziția gazelor naturale din producția internă, în conformitate cu prevederile art. 40 din Anexa la Ordinul președintelui Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 182/2015, privind aprobarea Metodologiei pentru stabilirea CUG.
De asemenea, oficialii ANRE au susținut că impactul unitar în prețurile practicate de furnizorii clienților casnici reglementați este de 0,68 bani/KWh, ceea ce reprezintă o creștere a valorii facturii lunare estimate la nivelul unui an de 4,8 lei pentru un consum mediu de 700 KWh/luna/loc de consum.
2018 poate aduce inasprirea condițiilor de creditare
Banca Națională a României nu a adoptat încă o decizie privind inasprirea condițiilor de creditare a persoanelor fizice, deși în banca centrală sunt discutate de mai bine de 1 an măsuri de limitare a gradului de îndatorare al populației, conform datelor Profit.ro.
Guvernatorul Mugur Isărescu spune că mulți dintre colegii săi din BNR se opun unor astfel de măsuri și că o decizie ar trebui așteptată în primăvară. Gradul de îndatorare al populației este în creștere, mai ales în rândul celor cu credite ipotecare, situația fiind îngrijorătoare în rândul populației cu venituri sub medie, arată ultimul Raport de Stabilitate al BNR, publicat la finele anului trecut. Direcția de Stabilitate din BNR a propus conducerii băncii mai multe măsuri prin care să fie limitat avansul rapid al îndatorării populației – atât în termeni de volum al creditării cât și al serviciului datoriei. Consiliul de Administrație n-a luat încă o decizie, spune Isărescu, care admite că au existat discuții. Guvernatorul așteaptă o recomandare de la Comitetul de Supraveghere Macroprudențiala. “Acelea (limitarea îndatorarii populației, n. red.) fac parte din pachetul de măsuri macroprudențiale pe care, eventual, le va hotarâ Comitetul Macroprudențial, le va recomanda Băncii Naționale și Banca Națională va reacționa”, spune Isărescu. Practic, Isărescu așteaptă să-și dea singur recomandări, în condițiile în care el este și președintele Comitetului și BNR mai este reprezentată și de prim-viceguvernatorul Florin Georgescu și viceguvernatorul Liviu Voinea, restul pânp la 9 membri fiind reprezentanții Ministerului de Finanțe și Autorității de Supraveghere Financiară.
De asemenea, estimările preliminare ale BNR arată că rata creditelor neperformante la nivelul sectorului populației s-ar majora de la valoarea actuală de 5,8%, la 7,3% într-un orizont de 1 an în ipoteza unui șoc de 2 puncte procentuale pe rata dobânzii, potrivit ultimului Raport privind Stabilitatea Financiară, iar mare parte din acest șoc deja a și fost livrat, după creșterea ROBOR de la sub 1% la 2%. Oficialii BNR consideră creșterea dobânzilor drept principalul risc la adresa stabilității financiare, în condițiile în care inflația este în creștere și marile bănci centrale ale lumii renunță gradul la politicile monetare ultra-stimulative. Banca centrală a crescut, de altfel, dobânda cheie pentru prima dată în aproape 10 ani.
PwC preconizează o economie prosperă pentru 2018
Într-un comunicat de presă transmis de PwC, se arată caă, în 2018, se așteaptă o creștere a economiei globale de aproape 4%, exprimată la paritatea puterii de cumpărare (PPP), adăugând 5.000 miliarde de dolari peste valoarea curentă, potrivit Curierul Național. Principalele motoare de creștere ale economiei globale – Statele Unite ale Americii, țările emergente din Asia și Zona Euro – vor contribui cu aproape 70% la creșterea economică globală în 2018, comparativ cu media de aproape 60% înregistrată după anul 2000. Economia Zonei Euro va crește cu peste 2% în 2018. PwC se așteaptă ca economiile periferice ale Zonei Euro să le depășească pe cele din nucleu în ceea ce privește ritmul de creștere pentru al cincilea an consecutiv. Cu toate acestea, există câteva dezavantaje și riscuri pe care business-urile trebuie să le monitorizeze, inclusiv progresul negocierilor pe tema Brexit, alegerile generale programate în țările cu economii puternice și tendințele protecționiste în câteva sectoare de nișă ale economiei”, a declarat Barret Kupelian, economist senior al PwC. ”Vedem în 2018 un trend similar al dezvoltării economice a României. Pentru o creștere economică sustenabilă pe termen lung este nevoie de predictibilitate, stabilitate financiară, fiscală și consens politic asupra unor proiecte majore. Este nevoie ca mediul de afaceri să poaă conta pe termen lung pe aceleași reguli ale jocului astfel încât să-și poată planifica mai bine investițiile. În același timp, este nevoie de o majorare a investițiilor publice și de creșterea eficienței acestora”, a declarat Ionuț Simion, Country Managing Partner PwC România.
Potrivit INS, în luna noiembrie 2017, exporturile FOB au fost de 5,785 miliarde de euro, importurile CIF de 6,908 miliarde de euro, rezultând astfel un deficit de 1,122 miliarde de euro. Față de aceeași lună din 2016, exporturile din luna noiembrie 2017 au crescut cu 8,9%, iar importurile cu 11,8%. Statistica relevă, totodată, că valoarea schimburilor intra-UE28 de bunuri în primele 11 luni din acest an s-a ridicat la 44,168 miliarde de euro la expedieri și la 52,721 miliarde de euro la introduceri, reprezentând 76% din total exporturi si 75,9% din total importuri, potrivit sursei.
Conform datelor oficiale, în intervalul de referință, ponderi importante în structura exporturilor și importurilor sunt deținute de grupele de produse: mașini și echipamente de transport (46,4% la export și 37,3% la import) și alte produse manufacturate (33,4% la export, respectiv 30,9% la import).
2018, anul incertitudinilor. Economia crește, dezechilibrele se accentuează
Barometrul de opinie Keysfin: 2018, anul incertitudinilor. Economia continuă să crească, însă dezechilibrele se accentuează
Oamenii de afaceri privesc cu un optimism temperat și chiar cu unele semne de îngrijorare evoluția economică reală a economiei în acest an. Inflația, deprecierea leului și incertitudinile legate de cadrul fiscal sunt principalele semnale ridicate de mediul de business, în a opta ediție a barometrului semestrial privind perspectivele economiei.
Potrivit rezultatelor Barometrului de opinie Keysfin, la care au răspuns peste 150 de oameni de afaceri din diverse domenii de activitate, de la comerţ, la servicii financiare, agricultură, energie, confecţii, IT etc., economia României va continua să crească în 2018, însă avansul se va tempera semnificativ față de cel înregistrat în 2017.
54% dintre managerii chestionaţi de KeysFin au estimat o creştere a PIB-ului între 4- 4,5%, 23% au indicat un avans economic peste nivelul de 5 procente, în timp ce 7% consideră că PIB-ul va creşte cu mai puţin de 4%.
16% dintre oamenii de afaceri care au fost chestionați de KeysFin au evitat să răspundă, considerând că, în prezent, există prea multe incertitudini legate de evoluţiei economiei, mai ales în a doua parte a anului.
Față de barometrul de opinie din luna iunie 2017, experții de la KeysFin remarcă creșterea gradului de incertitudine privind perspectivele economiei și scăderea optimismului oamenilor de afaceri.
„Codul Fiscal reprezintă principala preocupare a mediului de business. Schimbările semnificative din ultima parte a anului trecut și perspectivele unor noi modificări în acest domeniu ridică cele mai mari semne de întrebare. În condițiile unui cadru fiscal instabil, mulți dintre oamenii de afaceri și-au amânat planurile de investiții, de extindere a afacerilor, și asta mai cu seamă că provocările de ordin fiscal sunt însoțite și de perspectiva scumpirii semnificative a creditării în România”, au explicat analiștii de la KeysFin.
Incertitudinile legate de Codul Fiscal se află, astfel, în topul riscurilor pentru economie, fiind identificat de mai mult de76% dintre respondenți. Inflația (65%), evoluția leului (53%), criza de pe piața forței de muncă (51%) și scumpirea creditării (38%) au fost menționate, de asemenea, pe lista principalelor riscuri pentru economie.
Investitorii au mai menționat la capitolul riscuri pentru economie ,,zgomotul” de pe scena politică și o posibilă înrăutățire a situației economice mondiale.
„Codul Fiscal reprezintă principala preocupare a mediului de business. Schimbările semnificative din ultima parte a anului trecut și perspectivele unor noi modificări în acest domeniu ridică cele mai mari semne de întrebare. În condițiile unui cadru fiscal instabil, mulți dintre oamenii de afaceri și-au amânat planurile de investiții, de extindere a afacerilor, și asta mai cu seamă că provocările de ordin fiscal sunt însoțite și de perspectiva scumpirii semnificative a creditării în România”, au explicat analiștii de la KeysFin.
Incertitudinile legate de Codul Fiscal se află, astfel, în topul riscurilor pentru economie, fiind identificat de mai mult de76% dintre respondenți. Inflația (65%), evoluția leului (53%), criza de pe piața forței de muncă (51%) și scumpirea creditării (38%) au fost menționate, de asemenea, pe lista principalelor riscuri pentru economie.
Investitorii au mai menționat la capitolul riscuri pentru economie ,,zgomotul” de pe scena politică și o posibilă înrăutățire a situației economice mondiale.
COMERȚUL, PRINCIPALUL MOTOR AL ECONOMIEI
Evoluția economică pozitivă din primul semestru al anului ar urma să fie impulsionată în primul rând de consum. Întrebați care ar fi, în opinia lor, domeniile care vor performa în acest an, 72% dintre oamenii de afaceri au menționat comerțul „Creșterile de salarii și pensii vor influența semnificativ acest segment însă nu în aceeași măsură ca în 2017, având în vedere scumpirile preconizate de producători și comercianți pe fondul deprecierii monedei naționale”, arată datele barometrului KeysFin. În contextul creșterii consumului, mare parte dintre oamenii de afaceri (62%) se așteaptă ca serviciile să înregistreze, de asemenea, un avans consistent. În topul domeniilor de activitate care vor performa în 2018, 34% dintre cei care și-au exprimat opiniile au menționat agricultura, iar 31% au indicat construcțiile. 29% dintre investitori au trecut pe listă turismul, 17% au indicat transporturile iar 12% sectorul IT.
CE SE ÎNTÂMPLĂ CU LEUL ÎN 2018
INVESTIȚIILE STRĂINE, ÎN PERICOL
O altă întrebare devenită standard în barometrul Keysfin a vizat măsurile pe care oamenii de afaceri le-ar considera importante pentru ca economia să-și continue evoluția pozitivă în 2018. Cei mai mulți investitori au vorbit despre predictibilitate, insistând pe existența unui cadru fiscal stabil. Oamenii de afaceri au indicat totodată, în cadrul răspunsurilor trimiste KeysFin, și necesitatea investițiilor în infrastructură văzute drept primordiale pentru dezvoltarea investițiilor, mai ales a celor greenfield. Impulsionarea atragerii fondurilor europene, prin eliminarea birocrației, și acordarea unor facilități investitorilor interesați să dezvolte afaceri cu impact pe orizontală și care să creeze locuri de muncă s-au aflat, de asemenea, printre măsurile propuse de investitori. „Amplificarea aversiunii investitorilor faţă de România din cauza incertitudinilor crescute privind politicile guvernamentale trebuie să se afle în prim-planul atenției autorităților”, spun cei de la KeysFin. Barometrul KeysFin privind economia românească a fost realizat în perioada 10 – 30 decembrie 2017, pe un eşantion reprezentativ de 150 de firme din diverse domenii de activitate, de la comerţ, la servicii financiare, agricultură, energie, confecţii, IT etc.INS: Deficitul comercial al României s-a accentuat în primele 11 luni din 2017
Deficitul balanței comerciale a României (FOB/CIF) a ajuns, în primele 11 luni din 2017, la 11,344 miliarde de euro, în creștere cu 2,569 miliarde de euro în comparație cu perioada similară din 2016, arată datele Institutului Național de Statistică (INS), publicate marți.
În perioada 1 ianuarie – 30 noiembrie 2017, exporturile FOB au însumat 58,146 miliarde de euro, cu 9,5% peste nivelul din primele 11 luni ale anului precedent, în timp ce importurile CIF au însumat 69,491 miliarde de euro, în creștere cu 12,3% față de intervalul de referință.
Potrivit INS, în luna noiembrie 2017, exporturile FOB au fost de 5,785 miliarde de euro, importurile CIF de 6,908 miliarde de euro, rezultând astfel un deficit de 1,122 miliarde de euro. Fata de aceeasi luna din 2016, exporturile din luna noiembrie 2017 au crescut cu 8,9%, iar importurile cu 11,8%. Statistica releva, totodata, ca valoarea schimburilor intra-UE28 de bunuri in primele 11 luni din acest an s-a ridicat la 44,168 miliarde de euro la expedieri si la 52,721 miliarde de euro la introduceri, reprezentand 76% din total exporturi si 75,9% din total importuri.
De asemenea, valoarea schimburilor extra-UE28 de bunuri, in perioada ianuarie – noiembrie 2017, a fost de circa 13,978 miliarde de euro la exporturi (24% din total exporturi) si de aproximativ 16,770 miliarde de euro (24,1% din total importuri), potrivit sursei citate.
Totodată, in intervalul de referință, ponderi importante în structura exporturilor și importurilor sunt deținute de grupele de produse: mașini și echipamente de transport (46,4% la export și 37,3% la import) și alte produse manufacturate (33,4% la export, respectiv 30,9% la import), potrivit datelor oficiale.
