MANAGEMENTUL PUBLIC: PROFESIE SAU PROFESIONALISM? (II)

Anton Parlagi
-
0
MANAGEMENTUL PUBLIC: PROFESIE SAU PROFESIONALISM? (II)

5. Profesionalitatea – o valoare managerială

Din cauza faptului că profesia a fost confundată mult timp cu ocupația, s-a considerat în mod greșit că valoarea managerului depinde, în mod automat, de calitățile personale [1]. Paradoxul axiologic constă în faptul că, deși valoarea managerului este definită conform unor criterii instituționale, totuși, ea este din ce în ce mai puțin apreciată ca valoare profesională; cu alte cuvinte, valoarea nu este determinată nici de gradul de specializare, nici de nivelul de pregătire, ci de standarde elaborate de instituții (asociații, organizații, corporații etc) profesionale. Acest fenomen este confirmat de faptul că actele care certifică valoarea profesională, cum sunt diplomele, mențiunile, adeverințele etc, sunt emise de organizații (corporații), cum sunt Ordinul arhitecților, Asociația inginerilor, Baroul de avocați, Senatele universitare etc. [2]. Reversul medaliei constă în faptul că instituționalizarea unei valori reduce posibilitatea de promovare a unui specialist într-o funcție de management; altfel spus, profesionalismul unui angajat nu este considerat o valoare suficient de mare pentru ca respectivul angajat să fie numit într-o funcție de conducere a unei instituții [3]. Instituționalizarea devine din ce în ce mai mult un fenomen comercial nu pentru că ignoră valoarea socio-profesională a individului, ci pentru că atribuie o importanță mai mare non-valorilor. Din această perspectivă, sociocrația se manifestă prin faptul că societatea apreciază valoarea managerului prin prisma profitului pe care îl produce în domeniul său de activitate: administrație, economie, finanțe etc. [4]. Fenomenul se regăsește și în alte domenii profesionale, cum ar fi justiția, cu singura deosebire că în aceste domenii există o specializare mai înaltă; sistemul de apreciere a valorii este însă guvernat de aceleași criterii, atât timp cât valoarea unui judecător, procuror sau avocat este apreciată după cantitatea de litigii câștigate, nu după calitatea prestației profesionale. Recunoașterea profesionalismului ca valoare managerială nu se datorează doar instituționalizării juridice, ci și organizațiilor (instituțiilor) profesionale. Corpurile profesionale sunt principalii agenți ai izomorfismului normativ, generat de procesul de formare a specialiștilor în diverse domenii, sau a experților purtători de norme similare, pe care le implementează în instituțiile la care aderă [5]. Mai mult decât atât, standardele carierelor profesionale, procesul de selecție a personalului, nivelul de cunoștințe, formează manageri similari ca pregătire și, ca atare, interșanjabili; din păcate, susținătorii acestei teorii nu țin seama de celelalte determinații ale valorii (morale, culturale, sociale etc) care diferențiază profesioniștii între ei. Pe de altă parte, contribuția profesioniștilor la elaborarea sistemelor de apreciere a managementului se întemeiază, la rândul ei, pe valoarea specialiștilor – consilieri, experți, tehnicieni, oameni de știință sau de cultură. Acești profesioniști au un rol tot mai mare la elaborarea „valorilor” publice pe care statul nu le-a recunoscut până acum; în acest sens, trebuie amintit civismul, voluntariatul, ecologismul și multe altele. În sens ideonomic, profesioniștii au rolul de a fundamenta teoretic (științific) o serie de valori specifice managementului; în sens socionomic, profesioniștii au meritul de a stabili criteriile de legitimitate; în fine, politonomic, profesioniștii permit așa numita corectitudine politică a managementului. Cel mai concludent exemplu în acest sens este faptul că justiția nu se mai realizează exclusiv de către magistrați, ci și de experți contabili, tehnicieni, psihosociologi etc; acest lucru reflectă recunoașterea valorii profesionale a experților din diferite domenii [6]. Potrivit teoriilor cognitive, în care accentul cade pe cunoașterea profesiei, se consideră că valoarea profesională este o rezultantă a eforturilor, experienței și rezultatelor obținute într-un domeniu de activitate. După teoria scopurilor elaborată de E. A. Locke, în care noțiunea centrală este finalitatea, am putea considera valoarea profesională ca rezultat al auto-determinării personale pentru atingerea unui obiectiv. În lumina teoriei atribuirii, propusă de F. Heider, în care sunt analizați factorii de diferențiere, consens și consecințe, valoarea profesională se definește prin satisfacția îndeplinirii unor sarcini dificile. În fine, conform teoriei întăririi a lui B. F. Skinner, care operează cu noțiunile de stimuli, răspunsuri la stimuli și recompense, am putea considera că valoarea profesională este conferită de performanțele obținute în muncă. Din toate aceste teorii se desprinde, însă, un criteriu de apreciere a profesionalismului cu caracter universal valabil, și anume activitatea eficientă; cu alte cuvinte, valoarea profesională nu există decât în corelație cu acțiunea, cu efortul, cu munca managerului, indiferent dacă ea este autonomă sau nu, dacă este colectivă sau nu etc. Profesionalismul are valoare managerială în sens ideonomi, pentru că exprimă ideile, teoriile, raționamentele specifice unui conducător de instituție publică; în plus, acestă valoare exprimă și un grad de responsabilitate față de instituție (organizația socială condusă). Cu alte cuvinte, valoarea profesională nu este pur și simplu personală, atât timp cât ea depinde de activitatea colectivă; altfel spus, valoarea profesională depinde de capacitatea de a coopera, de a lucra împreună într-un mod flexibil, de a-și schimba rolurile la un nivel semnificativ, în funcție de nevoile fiecărui caz în parte [7]. Trebuie, așadar, să reconsiderăm semnificația unor valori manageriale cum ar fi echitatea, responsabilitatea, loialitatea; de pildă, loialitatea are o semnificație morală pentru că implică devotamentul angajatului față de o anumită politică instituțională, față de un ansamblu de norme și reguli formale; în acest context, valoarea profesională derivă din concordanță cu acea politică [8]. Devotamentul față de instituție, presupune identificarea cu interesele ei, ca și cum ea ar fi o entitate (cvasi) personalizată; în această ipoteză, valoarea profesională se manifestă ca atitudine de apărare a intereselor instituției și, numai în subsidiar, a intereselor proprii. În sens politonomic, devotamentul se manifestă prin acțiuni de apărare a intereselor profesionale, în ansamblul lor, și, în această ipoteză, valoarea managerului este contrară valorilor sistemului: managerul poate fi exponent al corectitudinii politice atunci când susține protestele civice sau antiguvernamentale ale subordonaților. Profesionalismul conferă valoare managementului în primul rând prin calitatea superioară (profesionistă) a raporturilor dintre angajați și manager, precum și a relațiilor dintre angajați. Așadar, profesionalismul managerului face ca angajații să fie atașați managementului, conform principiului că valoarea instituției exprimă meritele tuturor angajaților; în caz contrar, nerecunoașterea valorii managerului are ca efect lipsa de interes (de implicare) a subordonaților în activitatea instituției. În situația în care recunoașterea există doar pentru unii, nu pentru toți, se creează o discriminare care produce un efect pervers, și anume tendința de a diminua valoarea profesională a celor care, în mod oficial, au fost apreciați; cu alte cuvinte, cei valoroși vor fi denigrați de ceilalți. La nivel socionomic, se manifestă adesea o discriminare între angajații din diverse instituții, chiar și atunci când au aceeași valoare profesională; pentru a neutraliza aceste efecte negative, managerii trebuie să observe și să soluționeze în timp real nemulțumirile angajaților. În acest sens, putem afirma că valoarea „omului organizațional” nu derivă exclusiv din realizarea sarcinilor profesionale, ci și din faptul că, prin realizarea lor, el își păstrează statutul de profesionist al acelei organizații sociale. Din această cauză, sistemele care „măsoară” profesionalismul se fundamentează mai mult pe criterii de apreciere socio-economice, decât pe criterii de competență (abilitate) managerială [9].

Continue

ECDL România susţine educaţia culturală

Florin Antonescu
-
0
ECDL România susţine educaţia culturală
Compania ECDL România, unic autorizată la noi să certifice competențele digitale prin programul Permisul European de Conducere a Computerului (ECDL – European Computer Driving Licence), în parteneriat cu Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti şi Primăria Municipiului Bucureşti, a lansat ediţia 11 a proiectului „5 licee 5 muzee”. Este o formă de educaţie nonformală cu derulare până spre sfârşitul anului şcolar, după cum a precizat Elena Chiru, coordonatorul proiectului. În acest timp, grupe de elevi din liceele participante vizitează gratuit muzeele din program, acumulează informaţii pe teme prestabilite de muzee, iar la final participă la concursuri online constând în răspunsuri la chestionare, în promovare a muzeelor pe reţele sociale şi, particularizat, în creaţie plastică. Liceele participante sunt: Colegiul Naţional „Emil Racoviţă”, Liceul Teoretic „Decebal”, Colegiul Naţional „Octav Onicescu”, Colegiul Tehnic „Gheorghe Asachi”, Colegiul Tehnic de Arhitectură şi Lucrări Publice „I.N. Socolescu” (gazda evenimentului inaugural). Muzeele, cu temele de concurs, sunt: Muzeul Naţional de Istorie Naturală „Grigore Antipa” – cu „Personalităţi ale biologiei româneşti, Grigore Antipa şi Emil Racoviţă”, Muzeul de Artă Veche Apuseană „Ing. Dumitru Furnică-Minovici” – cu „Europa Bucureştiului”, Muzeul Municipiului Bucureşti – cu „De la Mihai Viteazul la Regele Ferdinand. Cum se construieşte o ţară?”, Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti” – cu „100 de ani în 100 de obiecte”, Muzeul Militar Naţional „Regele Ferdinand I” – cu „Treceţi, batalioane române, Carpaţii!”. Prof. Elena Ştefan, inspector la Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti, a reliefat caracterul complex al temelor, cu o valoare educativă deosebită, înscrise în contextul Centenarului Marii Uniri.

Traininguri gratuite de educație financiară

Florin Antonescu
-
0
Traininguri gratuite de educație financiară
Junior Achievement (JA) România a deschis a VI-a ediție a competiției naționale de educație financiară Bani pentru școala ta™, organizate în cadrul programului național de educație financiară JA – modulele blended learning BaniIQ™ și Banii pe net™, susținut de Visa și băncile partenere. Obiectivul îl reprezintă „formarea abilităților de administrare eficientă a resurselor financiare și de a lua decizii responsabile”. Noutatea ediţiei o reprezintă posibilitatea pentru participanţi (elevi de liceu cu vârsta mai mare de 15 ani, absolvenți, profesori, părinți, susținători ai unităților de învățământ) de a câștiga finanțări de până la 10.000 de euro pentru școlile lor. Condiţia este să urmeze în perioada 1 martie-31 martie 2018 trainingurile online gratuite de educație financiară – modulele BaniIQ™ și Banii pe net™ disponibile pe site-ul competiției www.banipentruscoalata.ro. Fiecare liceu este înregistrat automat în competiție odată cu înscrierea elevilor și susținătorilor săi în training și acumulează EUROpuncte pentru fiecare persoană care urmează modulele online și completează testul de verificare a cunoștințelor. Clasamentul intermediar al liceelor este anunțat săptămânal pe site. Câştigătoare va fi unitatea de învățământ cu cel mai mare număr de susținători. Premiul va consta într-o sumă în euro egală cu numărul susţinătorilor, în limita a 10.000 de euro. De asemenea, vor fi premiate primele trei unităţi care vor atrage primii 1000 susținători fiecare. Premiile vor fi folosite exclusiv pentru modernizarea școlilor, dotarea laboratoarelor, a claselor, achiziția de echipamente sau resurse educaționale.

Primăria Sectorului 1, investiţie în cel mai modern spital de urgenţă din Bucureşti  

Florin Antonescu
-
0
Primăria Sectorului 1, investiţie în cel mai modern spital de urgenţă din Bucureşti  
Realizarea celui mai modern spital de urgență din Bucureşti a fost lansată odată cu prezentarea de către primarul sectorului 1, Dan Tudorache și ministrul sănătății, Sorina Pintea (foto), a unor informaţii tehnice de bază şi a stadiului demersurilor la zi. Întreaga investiție va fi suportată din resurse proprii de Primăria Sectorului 1 (estimată la aproximativ 300 milioane euro).  Va fi situată pe şoseaua București-Târgoviște nr. 10, pe 71.900 mp. Va avea 1015 paturi (fără a socoti şi secţiile UPU-SMURD şi spitalizare de zi), 60 de linii de gardă pentru toate specializările medicale, 37 de săli de operație. De asemenea, va beneficia de toate facilităţile medicale şi nu numai, inclusiv maternitate, capelă, două helioporturi, zone de cercetare şi învăţământ etc. Va fi o clădire eficientă energetic. Spitalul va îngloba unităţile actuale Spitalul Clinic de Urgență Floreasca, Spitalul Clinic de Urgență Chirurgie Plastică, Reparatorie și Arsuri și secția de pediatrie a Institutului Național pentru Sănătatea Mamei și Copilului „Alessandrescu-Rusescu”. Personalul va fi relocat (şi completat), iar toate dotările vor fi absolut noi. Întreaga zonă va fi sistematizată şi vor fi create: căi de acces cu două benzi pe sens, sensuri giratorii, staţie de metrou la intrarea în spital. În acest moment este elaborat studiul de prefezabilitate; Planul Urbanistic Zonal este depus pentru aprobare la Comisia de Urbanism a Primăriei Municipiului București. Lucrările vor începe în octombrie 2019 și vor dura aproximativ 4 ani. Patronul spiritual al spitalului va fi Sfântul Vasile cel Mare (330-379), întemeietorul primului complex de îngrijire medicală instituționalizată din istorie („Vasiliada”).

Pentru români, viitorul Europei sună bine

Economistul
-
0
Pentru români, viitorul Europei sună bine

Doi din trei români (66%) sunt optimiști în legătură cu viitorul Uniunii Europene, cu mult peste media europeană (57%). Valorile care reprezintă cel mai bine Uniunea Europeană sunt drepturile omului (34% România, 33% UE), democraţia (32% România, 33% UE) şi pacea (32% România, 40% UE). Acestea sunt câteva din concluziile raportului național pentru România, parte a studiului Eurobarometru standard 88.

04/03/2018
“Românii continuă să creadă în Europa și în valorile pe care aceasta le promovează. Avem nevoie de încrederea și dinamismul lor, în construirea viitoarei Uniuni Europene, ale cărei baze se vor pune la summitul de la Sibiu, din 2019, în timpul Președinției române  a Consiliului UE”, a declarat Angela Cristea, șeful Reprezentanței Comisiei Europene, în legătură cu noua publicație. Mai bine de jumătate dintre români tind să aibă încredere în Parlamentul European (56%, față de 45% media europeană) și în Comisia Europeană (50% față de o medie europeană de 42%). Încrederea în instituțiile naționale este însă mai redusă. De exemplu, 21% dintre români au încredere în guvern. Pentru următorul an, 35% dintre români declară că situația economică națională va fi mai proastă, înaintea lor plasându-se grecii (48%), croații și britanicii (39%). Dar când vine vorba de situația economică a Uniunii Europene, unul din doi cetățeni români, similar cu media UE, declară că aceasta este mai degrabă bună și foarte bună. Dacă vorbim despre viitor, 47% dintre români cred că Uniunea Europeană se îndreaptă în direcţia bună, ponderea fiind peste media europeană, cu 17 puncte procentuale. În ce privește România, direcția în care se îndreaptă țara este apreciată drept greșită de 64% dintre respondenții români, în timp ce la nivel european media este de 49%. Context Studiile de tip Eurobarometru standard sunt publicate de două ori pe an, vara și iarna, începând cu anul 1974. Exercițiul de iarnă include și publicarea unui raport național pentru fiecare din statele membre, în trimestrul ce urmează publicării datelor generale, acesta analizând în mod specific percepțiile cetățenilor din fiecare țară. Datele pentru Eurobarometrul standard 88 au fost colectate în România, în perioada 5-12 noiembrie 2017, de compania TNS CSOP. Eșantionul reprezentativ a fost constituit din 1.062 de persoane cu vârsta de 15 ani și peste. Colectarea datelor s-a efectuat prin intermediul unor interviuri față-în-față.   Persoane de contact: Roxana Morea, consilier de presă, Reprezentanța Comisiei Europene în România, tel.: 021-203 5432, 0799-988175 Cosmin Ciubotaru, editor al raportului național, TNS CSOP, tel.: 031-805 5362/63   Pagini utile Eurobarometru (EB) standard 88 Raport național EB 88 Prezentare raport național EB 88

Profi, ascensiune între angajatorii de top

Florin Antonescu
-
0
Profi, ascensiune între angajatorii de top
Retailer-ul Profi înregistrează o ascensiune constantă, ajungând „rapid foarte aproape de varful topului celor mai mari angajatori de la noi”. Oferind acestă informaţie, companie oferă argumente la zi: în februarie, s-au deschis încă 18 magazine în intreaga ţară. Au fost angajaţi aproape 240 de lucrători comerciali, recepţioneri, casieri, adjuncţi, şefi de magazin, cărora le sunt asigurate „locuri de muncă pe termen lung, asigurări sociale, pensii, bonuri de masă, bonusuri şi tot ce presupune contractul cu un angajator serios”. Implicit, beneficiare sunt şi familiile lor. Pe aceeaşi linie, beneficiare sunt şi câteva zeci de familii ale agenţilor de pază de la agenţii care au contracte cu Profi. În total, Profi are o echipă cu peste 14.000 de membri (foto Profi), 722 de magazine în 390 de localităţi (reţeaua de retail modern cu cea mai mare extindere geografică din România). Între atributele care susţin acoperirea profesională a acestei arii se află asigurarea de locuri de muncă în apropierea locuinţei  salariaţilor şi cultivarea unui mediu favorabil formării profesionale continue şi evoluţiei în carieră pe poziţii de management. „Oamenii noştri cresc odată cu Profi, atât ca număr, cât şi ca pregătire profesională, de aceea oferim programe de promovare în care angajaţii beneficiază de instruire practică şi teoretică”, subliniază Raul Ciungu, director de resurse umane la Profi.

Examene de licenţă şi master cu public

Economistul
-
0
Examene de licenţă şi master cu public
Profesionalizarea prin accent pe latura practică a formării se concretizează în această perioadă la Universitatea Naţională de Artă teatrală şi Cinematografică „I. L. Caragiale” (UNATC) din Bucureşti prin stagiunea studenților de la secțiile Actorie (ciclul de licență) și Arta Actorului (ciclul de master) ale Facultăţii de Teatru. În calitate de coordonator al organizării spectacolelor de la master, Andreea Iacomiță subliniază: „Stagiunea 2017-2018 a Artei actorului master reușește să ofere atât studenților, cât și spectatorilor o varietate consistentă din punct de vedere stilistic și tematic. Varietatea este generată de abordarea unor genuri diferite, precum musical, commedia dell arte, teatru absurd, expresionism. Toate acestea sevesc atât la perfecționarea mijloacelor masteranzilor, cât și la prezentarea unor spectacole energice, dinamice și chiar experimentale.” La rândul său, drd. Cosmin Pană, coordonator al organizării spectacolelor pentru licență, apreciază că „Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică I.L. Caragiale este unul dintre cei mai mari producători de spectacole din țară, numărând  peste 30 de producții pe an, cu un repertoriu foarte variat ce include musical, teatru clasic, teatru contemporan, coregrafie, teatrul absurdului, teatru realist etc. Până în acest moment, opt spectacole au avut premiera, dar până la finalul anului universitar numărul se va mări considerabil. Prima întâlnire cu publicul este un moment special în cariera oricărui artist. Este un prilej pentru a pune la încercare tot ce a învățat și pentru a se perfecționa. Vă invităm să urmăriți viitoarele generații de artiști, să-i provocați și să-i încurajați.” Programul lunii martie, în spaţiile UNATC, cu intrarea la toate spectacolele gratuită, cuprinde: „Ani de pribegie” de Aleksei Arbuzov, Sala Cinema – 11 martie, ora 20.00; „Bădăranii” de Carlo Goldoni, Sala Cinema – 13, 15, 16, 20, 22, 24, 25, 27 martie, ora 20.00; „Cântăreața cheală” de Eugen Ionesco, Platoul Ion Sava – 17 și 22 martie, ora 19.00; „Chicago” adaptare după Fred Ebb și Bob Fosse, Sala Atelier – 6, 10, 30, 31 martie, ora 19.00; „Lecția” de Eugen Ionesco, Sala Ileana Berlogea – 7, 18, 24 martie, ora 19.00; „Raptus” după o idee de Lynn Nottage, Sala Atelier – 12, 26 martie, ora 19.00. Programul actualizat lunar: www.unatc.ro, secțiunea Calendar Spectacole de teatru; detalii: http://unatc.ro/evenimente/.

Regenerarea urbană, dezbătută sub egida AHK România

Economistul
-
0
Regenerarea urbană, dezbătută sub egida AHK România
Regenerarea urbană a constituit tema centrală a conferinței internaționale „Cities of Tomorrow”, ediția a VI-a, organizată de Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană (AHK România). Au participat peste 300 de arhitecți, urbaniști, reprezentanți ai mediului de afaceri, ai sectorului public din întreaga țară și din străinătate (foto AHK). Evenimentul a fost deschis de dr. Dragoș Anastasiu președintele Camerei de Comerț și Industrie Româno-Germane, și de ambasadorul Republicii Federale Germania la București, Cord Meier-Klodt. Mecanisme şi soluţii pentru regenerare urbană au expus Tilman Buchholz – director adjunct al Departamentului pentru dezvoltare urbană din Ministerul Federal pentru Mediu, Conservarea Naturii, Construcții și Siguranță Națională, dipl.-ing. Hans-Jürgen Best –administratorul public al orașului Essen, dr. Georg Pammer – director general al Aspern City Smart Research, Marcel Heroiu – specialist în dezvoltare urbană la Banca Mondială. Atractivitatea orașelor României pentru marii investitori şi pentru forța de muncă și importanța calității vieții au fost dezbătute de Ioan Popa – primarul Reșiței, Tatian Diaconu – CEO Immochan România, Christian von Albrichsfeld – CEO Continental Automotive România, arh. Eugen Pănescu – urbanist, partener fondator al Planwerk Cluj, arh. Tamina Lolev – Nod Makerspace, moderator fiind arh. Hildegard Brandl – Managing Partner UNITH2B. Mese rotunde moderate de specialiști în domeniu au abordat teme precum eficiență energetică și management energetic, finanțare și fonduri UE, mobilitate (studiu de caz, Cluj-Napoca), economie circulară, turism (studiu de caz, revitalizarea Văii Jiului), reconversie și revitalizare (studiu de caz, București-llfov), dreptul construcțiilor, guvernanța orașelor/digitalizare/platformă de informare urbană. Cele mai bune soluții oferite au fost votate de participanți și premiate la finalul evenimentului. De asemenea, soluțiile vor fi centralizate în broșura de follow-up a evenimentului, iar AHK România va încerca să le implementeze împreună cu partenerii săi din mediul privat și public. Detalii: www.citiesoftomorrow.ro.

Companiile din IT&C inchiriaza cele mai multe spatii noi de birouri

Economistul
-
0
Companiile din IT&C inchiriaza cele mai multe spatii noi de birouri
Sectorul de IT&C este pe primul loc în topul domeniilor care au închiriat sau au preînchiriat spații noi de birouri anul trecut, potrivit unui studiu de profil, remis, joi, AGERPRES.  Astfel, companiile din sectorul menționat au fost interesate de 51% din totalul suprafeței cuprinse în contractele de închiriere și preînchiriere din 2017. Pe locul doi, la mare distanță ca pondere, cu un total de 16% din piață se află domeniul Finanțe, Bănci și Asigurări. Totodată, o pondere de 38% din spațiile de birouri din București aflate în lucru și planificate a se da în folosință în 2018 sunt deja pre-închiriate de anul trecut, potrivit analizei companiei de consultanță ESOP l Corfac International. De asemenea, în 2017, a crescut ponderea contractelor de închiriere, preînchiriere și extindere de spații de birouri noi în totalul pieței, 74% față de 71% în 2016, însumând peste 228.000 mp din totalul de aproximativ 308.000 mp tranzacționați, potrivit sursei amintite.  În 2018, zona centru-vest va avea o mai mare pondere în totalul spațiilor închiriate, în condițiile în care 56% din proiectele cu finalizare în 2018 sunt concentrate în acest perimetru.

Complexul Energetic Oltenia estimează un profit considerabil pentru ianuarie

Economistul
-
0
Complexul Energetic Oltenia estimează un profit considerabil pentru ianuarie
Complexul Energetic Oltenia estimează pentru luna ianuarie un profit de peste 44 de milioane lei și de alte aproximativ 200 de milioane de lei la nivelul anului trecut, susținând că numele companiei „nu poate fi asociat cu insolvența”. „Complexul Energetic Oltenia va încheia anul 2017 cu un profit estimat de circa 200 milioane lei. Inclusiv pentru ianuarie 2018, compania estimează un profit de peste 44 milioane lei”, arată un comunicat publicat pe site-ul companiei. Societatea răspunde astfel afirmațiilor făcute de Nicoleta Munteanu, partener al casei de insolvența Euro Insol, care a declarat miercuri că “în perioada următoare vom vedea și companii foarte mari, de interes strategic chiar, care vor intra în insolvență. Este vorba despre Tarom, Poșta Română și Complexul Energetic Oltenia, potrivit situațiilor financiare depuse de acestea la Ministerul Finanțelor”, scrie News.ro. În anul 2016, CE Oltenia a realizat o productie de energie electrică de 13,5 TWh, conform Profit.ro. Complexul Energetic Oltenia a fost înființat în 2011 prin fuziunea Complexurilor Energetice Rovinari, Turceni și Craiova cu Societatea Națională a Lignitului Oltenia.
1...1.8991.9001.901...2.016Pagina 1.900 din 2.016