Maşina care se parchează singură
Sistemul care permite parcarea automată este una dintre noutăţile conferinţei Bosch ConnectedWorld de la Berlin. Soluția reprezintă materializarea unei inovații prezentate de Bosch. În esenţă, este vorba despre folosirea unei aplicații de smartphone. Șoferul ajunge cu maşina la intrarea în parcare, opreşte, coboară, iar maşina îşi caută singură loc liber și parchează. „Un factor care transformă acest serviciu de parcare complet automat în realitate este infrastructura de parcare inteligentă, care se conectează la software-ul de la bordul autovehiculului”, explică creatorii.
Între noutăţile prezentate de Bosch la actual conferinţă a sectorului IoT se află şi sistemul de asistență la asamblare „ActiveAssist”, care identifică prin radiofrecvență piesele necesare pe rând în procesul de producție; mănușa inteligentă „iGlove”, care ajută la instruirea forței de muncă prin învăţarea pașilor corecți de asamblare; asistentul de producție „ActiveCockpit”, un ecran gigant care arată stadiul producției; aplicația „Vivatar”, care permite comunicare cu persoane prestabilite şi ajutor la nevoie în timpul unor acţiuni precum jogging, drum pe jos etc. făcute pe întuneric; sistemul de măsurare a calităţii aerului în timp real „Climo”; senzorii și camerele care cheamă echipa de service la un lift gata să se defecteze până să rămână cineva blocat înăuntru; platforma pentru interconectarea clădirilor încât să se supravegheze gradul de ocupare sau calitatea aerului şi pe această bază să se ştie când este necesar să se închidă și să se deschidă geamurile și ușile, cum să fie controlate eficient luminile, cum să ocupe oamenii spațiile de lucru etc.; aplicația „Perfectly Keyless”, care încuie și descuie autovehiculul și porneşte motorul; alerta transmisă în cloud despre vreo maşină care circulă pe contrasens; serviciul conectat „eCall”, care solicită automat ajutor în caz de accident rutier
Piața neagră, în scădere
Piața neagră a țigaretelor a scăzut semnificativ în ianuarie 2018 (2,7 p.p. față de noiembrie 2017), până la 15,6% din totalul consumului. Este cea mai importantă scădere înregistrată din martie 2016, iar procentul se află ușor sub media anuală a comerțului ilegal din 2017, de 16%.
„Diminuarea comerțului ilicit la nivel național se datorează scăderii în regiunile unde proponderent se comercializează cheap whites, sursă care în ianuarie a înregistrat o scădere semnificativă de 13,6 p.p. până la 50,2%, din totalul pieței negre. Astfel, cea mai importantă scădere se înregistrează în zona de vest, cu 14,5 p.p., față de noiembrie 2017, până la 17,7% și sud-vest, de 11,6 p.p., până la 14%. În continuare, nord-est rămâne și în ianuarie regiunea cea mai afectată de comerțul ilegal cu țigarete, cu o pondere de 37,6% și evoluție relativ constantă și prin prisma faptului că Moldova, ca sursă de proveniență a comerțului ilicit a înregistrat o creștere semnificativă de 15,4 p.p. în plus față de noiembrie, până la 32,3%. Celelalte surse de proveniență au ramas în ianuarie cu ponderi relativ constante”, a declarat Marian Marcu, Director Novel Research.
„Peste patru miliarde de țigarete au fost vândute anul trecut pe piața neagră din România. Încasările anuale de aproape trei miliarde de lei ale contrabandiștilor vor începe să scadă doar atunci când vor fi îndeplinite două criterii fundamentale: predictibilitatea fiscală pentru jucătorii onești, care contribuie substanțial la bugetul statului, și transformarea luptei cu rețelele de contrabandă într-o prioritate națională. Deși au fost făcuți pași concreți în direcția predictibilității prin introducerea calendarului multianual de creștere a accizei, anii recenți au dovedit că acțiunile sporadice anti-contrabandă ale autorităților nu pot opri inundarea pieței românești cu produse netaxate și neverificate. British American Tobacco a lansat anul trecut proiectul „Stopcontrabanda” (www.stopcontrabanda.ro), care prezintă singura evidență în timp real a capturilor și a zonelor afectate de traficul ilicit din România, dar și informații referitoare la costurile sociale ale contrabandei. Dar puterea de a lua măsurile necesare pentru diminuarea contrabandei este exclusiv a factorilor de decizie”, a declarat Ileana Dumitru, Director Juridic și Relații Publice în cadrul British American Tobacco Europa Centrală și de Sud.
„Semnalul de alarmă de la finele anului trecut pare să nu fi fost în zadar. Știrile referitoare la capturi importante și percheziții au fost mai dese ca de obicei în lunile decembrie și ianuarie. Într-o singură operațiune, polițiștii de frontieră din Suceava au depistat peste 80.000 pachete țigarete. La Halmeu, împreună cu lucrătorii vamali, aceștia au descoperit peste 200.000 de pachete, într-un automarfar care transporta cutii cu cereale… Poliția de frontieră raportează, pentru 2017, capturi însumând circa cinci milioane pachete de țigarete, în valoare de peste 10 milioane euro. Sunt rezultate impresionante și lăudabile. În realitate, însă, capturile reprezintă sub 5% din cantitatea de țigarete traficate, cantitate estimată la peste patru miliarde de țigarete provenite din spațiul extracomunitar. Asistăm la acțiuni disparate, realizate de autoritățile de aplicare a legii, în lipsa unei Strategii Naționale, care să ofere coerență și viziune, pentru un sector al economiei care contribuie anual la bugetul statului cu peste trei miliarde de euro”, a declarat Gilda Lazăr, Director Corporate Affairs & Communications JTI Romania, Moldova și Bulgaria.
„Asistăm în luna ianuarie la o scădere de aproape 3 puncte de procent a comerțului ilegal cu țigarete și la reduceri semnificative în două regiuni ale țării – vest și sud-vest. Este un fapt pozitiv, dar nu este suficient pentru a înscrie evoluția pieței negre pe un trend descrescător. Parteneriatele dintre autorități și companiile private sunt absolut necesare pentru a menține tendința de scădere. Philip Morris International va continua să pună la dispoziția autorităților de aplicare a legii expertiza dobândită la nivel global, programele și inițiativele derulate în toate țările în care compania este prezentă. De exemplu, programul PMI Impact, un proiect cu fonduri de 100 milioane de dolari, care are ca scop combaterea contrabandei. În cadrul acestui program, am selectat peste 30 de proiecte pentru finanțare. Sumele alocate în această primă rundă sunt în valoare de aproximativ 28 milioane dolari, iar proiectele sunt în curs de derulare în 18 țări, printre care și România”, a precizat Alexandra Olaru, Director Corporate Affairs, Philip Morris România.
„Această scădere a pieței negre se datorează exclusiv eforturilor suplimentare ale autorităților de aplicare a legii. Efortul este cu atât mai semnificativ cu cât, de obicei, în lunile de iarnă contrabanda crește. De aceea, în mod evident, autoritățile competente în combaterea comerțului ilegal – Vama, Poliția de Frontieră, IGPR- , au nevoie de stabilitate, resurse și de tot sprijinul necesar pentru a-și continua activitatea la un nivel optim. Este bine cunoscut că piața neagră a țigaretelor nu determină doar pierderi de sute de milioane de euro la bugetul statului, ci și creșterea alarmantă a fenomenului infracțional în societate și a crimei organizate. Orașele și comunitățile de frontieră trebuie să beneficieze de o creștere economică sănătoasă, de programe de dezvoltare, și nu să supraviețuiască de pe o zi pe alta din activități ilegale”, a declarat Valentin Canura, Sales Development Manager, Imperial Tobacco Romania.
„Agenția Națională de Administrare Fiscală, prin Direcția Generală a Vămilor, în cooperare cu alte instituții de aplicare a legii din România, inclusiv cu administrațiile vamale din statele vecine (R. Moldova, Bulgaria, Ungaria, Ucraina, Serbia) a organizat pe parcursul anului 2017 „Operaţiunea SCUT” pentru combaterea traficului ilicit cu țigarete și produse din tutun la frontierele UE. În cadrul acestor operațiuni, au fost intensificate controalele la frontiera României, controalele în trafic, piețe, târguri și oboare, iar aceste acțiuni vor continua și pe parcursul anului 2018.
De asemenea, dorim să subliniem că echipele de supraveghere și control vamal de la nivel central, regional și local, au confiscat în anul 2017 un număr de 81.091.948 țigarete și 7056,58 kg tutun, comparativ cu anul 2016, când au fost confiscate 22.158.669 țigarete, aceste confiscări reflectându-se și în scăderea nivelului de contrabandă la 15,6% în luna ianuarie 2018 față de 18,3% în luna noiembrie 2017. În continuare, activitățile pentru prevenirea și combaterea traficului ilicit cu țigări și produse din tutun vor rămâne o prioritate a Agenției Naționale de Administrare Fiscală – Direcția Generală a Vămilor”, a declarat Vicepreședintele ANAF dl. Nicolae Pietrăreanu.
Producătorii de țigarete atrag atenția asupra pericolului abrogării de către Parlament a OUG 54/2010 referitoare la reducerea evaziunii fiscale, ceea ce ar duce la reinstituirea regimului nereglementat de vânzare a țigaretelor în magazinele Duty Free și la creșterea iminentă a contrabandei. Ei consideră că, pentru reducerea traficului ilicit, sunt necesare mai multe schimbări legislative pe care, împreună cu autoritățile de aplicare a legii, le solicită de ani de zile. Astfel, pe lângă reglementarea unitară, pe criteriu cantitativ, a infracțiunilor de evaziune fiscală și de contrabandă cu țigarete, este necesară clarificarea situației la punctele de trecere a frontierei interne, cu Ungaria și Bulgaria, precum și stabilirea unor atribuții specifice pentru poliția locală și jandarmerie, întrucât comerțul ilegal cu țigarete se desfășoară aproape nestingherit în zona de competență a acestora – piețe, oboare, stații de metrou.
Sectorul tutunului este al doilea mare contribuabil la bugetul de stat al României, după cel petrolier.
Piața globală de print valorează peste 900 mld. dolari în 2018
Una dintre cele mai recente cercetări realizate de către Smithers Pira arată faptul că, pe baza previziunilor economice făcute de către experți în domeniu, piața globală de print va depăși 900 mld de dolari în 2018. Această dezvoltare are loc, în special, datorită creșterii cererii de etichete și a tot ceea ce înseamnă packaging, în detrimenul aplicațiilor grafice.
Rapoartele arată faptul că, în ultimii ani, s-a înregistrat o ușoară scădere a cererii pentru cataloagele și broșurile de prezentare ale companiilor, cauzată de trimiterea acestora și în format electronic. De asemenea, social media și digital marketing au contribuit la această dinamică, îndeosebi din cauza orientării industriei de publicitate către mediul online.
În ciuda acestei tendințe, a crescut, în mod semnificativ, cererea pentru etichete și packaging, ceea ce face ca valoarea pieței globale de print să înregistreze creșterea estimată în 2018. Printul digital, care până acum se afla în topul industriei, va ajunge la 19.7%, iar packaging-ul va crește până la 38.1%.
Este cert faptul că, la nivel regional, estimările diferă, întrucât sunt influențate de evoluția pieței locale și de dinamica altor sectoare industriale conexe, în special a celor mai mature din punct de vedere economic.
România se aliniază la această tendință de ceva timp, afirmă Călin Pascu – General Manager Agenția de Print. Am observat, în piață, o cerere tot mai mare pentru etichete și packaging, în special în cazul proiectelor de print sau campaniilor la nivel național, în care companiile au nevoie de printuri cu specificații din ce în ce mai variate, la cea mai înaltă calitate. Aceste schimbări din industrie sunt importante deoarece vorbesc despre atenția sporită acordată materialelor printate. În egală măsură, pentru companiile românești și nu numai, interacțiunea clienților lor cu brandul are o importanță tot mai mare, ceea ce face ca proiectele de print să devină mai creative.
Această dinamică a industriei de print creează un mediu propice pentru dezvoltarea companiilor de print management și demonstrează faptul că piața, atât la nivel regional, cât și la nivel global, adoptă o tendință accentuată către client experience.
Contracţia industriei a continuat în ianuarie
Industria a fost în ianuarie pentru a doua lună consecutiv în contracţie severă, arată Barometrul industrial elaborat de IRSOP (dr. Petre Datculescu) şi Facultatea de Management a Şcolii Naţionale de Studii Politice şi Administrative (conf. univ. dr. Florina Pînzaru, conf. univ. dr. Lucian Anghel).
Realizatorii Barometrului sintetizează astfel indicatorii luaţi în calcul:
„Producţia – Volumul producţiei a rămas în zona de contracţie la 46 de puncte, faţă de 44 în decembrie. Stocurile şi-au păstrat nivelul redus la 43 de puncte, faţă de 42 în decembrie.
Cererea – comenzile noi arată o uşoară creştere de la 41 de puncte în decembrie la 45 în ianuarie. Dar creşterea este slabă şi nu anunţă o ieşire rapidă din faza de contracţie. Comenzile pentru export se află în zona de creştere peste 50 de puncte. Dar comenzile au stagnat la 53 în decembrie şi ianuarie, ceea ce explică probabil de ce relansarea comenzilor noi în general a rămas la nivel suboptim (45 de puncte). Importurile de materii prime au crescut de la 52 de puncte în decembrie la 56 în ianuarie. Discrepanţa dintre comenzile pentru export şi importuri semnalează persistenţa deficitului comercial, dar şi tendinţa firmelor de a investi în cumpărarea materiilor prime pentru producţia viitoare.
Forţa de muncă – numărul angajaţilor s-a păstrat la 49 în ianuarie faţă de 48 de puncte în decembrie, sub linia care separă creşterea de contracţie. Nivelul de ocupare la limită nu este surprinzător în condiţiile activităţii slabe din ultimele două luni.
Costuri şi venituri – costurile de producţie au crescut însă puternic la 74 de puncte, faţă de 68 în decembrie, înregistrând nivelul cel mai înalt din ultimele 11 luni. Probabil că şi importurile îşi spun cuvântul, pentru că
relansarea economiei globale a impulsionat cererea pentru materii prime şi a ridicat preţurile îndeosebi la petrol şi la metale industriale. Preţurile încasate de firme au continuat să crească de la 56 în noiembrie, la 60 în decembrie şi 64 în ianuarie. S-ar putea să fie şi un semnal de inflaţie, dar pe termen scurt este pozitiv faptul că firmele îşi sporesc puterea de stabilire a preţurilor.
Aşteptările – indexul de optimism al managerilor a continuat să urce de la 59 în octombrie la 63 în noiembrie, 67 în decembrie şi 71 în ianuarie. Valoarea indexului rezultă din agregarea aşteptărilor distincte ale managerilor privind cererea, producţia şi încasările viitoare. Firmele se aşteaptă la creşterea comenzilor şi a volumului producţiei. Poate că la baza aşteptărilor se află şi speranţa că vor urma cheltuieli guvernamentale pentru infrastructură. Totuşi, faţă de luna decembrie, managerii nu mai sunt la fel de încrezători că o să angajeze forţă de muncă suplimentară, că vor creşte comenzile la export, că preţurile pe care le încasează vor fi mai mari, iar costurile de producţie vor fi mai mici. Mixul de încredere şi reţinere sugerează un viitor cu o doză mare de incertitudine”.
Competiția națională Business Plan 2018
Ministerul Educaţiei Naţionale, prin Centrul Național de Dezvoltare a Învățământului Profesional și Tehnic-Departamentul de Coordonare al firmelor de exercițiu din învățământul preuniversitar (CNDIPT-ROCT), a lansat ediția 2018 a competiției naționale Business Plan. Este o competiţie între firme de exercițiu înființate şi gestionate de elevi în licee şi colegii, pe baza unor planuri de afaceri proprii (foto, activitate într-o firmă de exerciţiu a Colegiului Economic „Virgil Madgearu” din Bucureşti).
Firma de exerciţiu este definită ca “o metodă interactivă de învăţare pentru dezvoltarea spiritului antreprenorial, o concepţie modernă de integrare şi aplicare interdisciplinară a cunoştinţelor, o abordare a procesului de predare-învăţare care asigură condiţii pentru probarea şi aprofundarea practică a competenţelor dobândite de elevi în pregătirea profesională”. Obiectivele competiţiei sunt “valorificarea spiritului antreprenorial al elevilor, familiarizarea acestora cu activităţile specifice mediului economic, asumarea riscului utilizând instrumentele specifice managementului riscului și dezvoltarea competenţelor necesare unui întreprinzător dinamic”.
Etapa județeană a actualei ediţii, a X-a, se desfăşoară în perioada 12-23 martie, etapa regională va fi organizată în 8 centre în perioada 16-20 aprilie, iar finala națională este programată între 7 și 11 mai la Colegiul Economic „Francesco Saverio Nitti” din Timișoara.
Partenerii competiției naționale Business Plan sunt agenți economici, organizații patronale, autorități ale administraţiei publice locale, instituții de învățământ superior și de cercetare din țară şi din străinătate, organizații nonguvernamentale.
Universităţile tehnice propun diplomă de inginer după 5 ani de studii
Alianţa Română a Universităţilor Tehnice (ARUT) – Universitatea Politehnica din București, Universitatea Politehnica Timișoara, Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iași, Universitatea Tehnică de Construcții din București – propune ca diploma de inginer să fie acordată la absolvirea unui ciclu de 5 ani de studii. Structura ciclului, explică prof. univ. dr. ing. Viorel-Aurel Şerban, rectorul Universității Politehnica Timișoara, ar putea să fie de „3 ani licenţă + 2 ani master sau 3,5 ani licenţă + 1,5 ani master”. Oricum, absolventul „la finalul masteratului va fi inginer”, spune, prof. univ. dr. ing. Dan Caşcaval, rectorul Universităţii Tehnice „Gheorghe Asachi” din Iaşi. Dezbaterea pe această temă va fi largă, subliniază rectorul Universităţii Politehnica din Bucureşti, Mihnea Costoiu, semnalând că se resimt efectele plecării unui mare număr de specialişti din ţară, coroborată cu politica statului mai ales în primii ani după 1989, de alocare de locuri pentru studii preponderent în domenii umaniste: „Susţinem că e necesar după atâţia ani, inclusiv în contextul unui bilanţ al Programului Bologna, să discutăm împreună cu mediul economic, cu societatea în ansamblu, care este cel mai bun sistem pentru învăţământul tehnic, ţinând seama şi de faptul că numărul absolvenţilor de bacalaureat scade, iar cerinţele angajatorilor privind calitatea cresc”. Remarcând la rândul său cerinţa crescută de ingineri, prof. univ. dr. ing. Radu Văcăreanu, rectorul Universităţii Tehnice de Construcţii din Bucureşti a apreciat: „Pe de o parte, aceasta ne bucură, pe de altă parte, ne îngrijorează, având în vedere posibilităţile actuale de a forma ingineri. De aceea, o repartiţie mai judicioasă în acest sens se impune”. Totodată, prof. univ. dr. ing. Vasile Ţopa, rectorul Universităţii Tehnice din Cluj-Napoca, a observat: „Până la urmă, vom rezolva problema inginerilor, dar mă tem că nu ştiu cum vom rezolva problema cadrelor didactice. Sunt zone în care ne găsim sub o presiune uriaşă în a asigura resursa umană. E greu să-i menţinem pe tineri în sistemul de învăţământ cu salariile actuale. Sigur că ei sunt atraşi de tot ceea ce înseamnă salarizare în această zonă. Aici ar trebui să solicităm factorilor de decizie găsirea unor soluţii, altfel intrăm în colaps”.
ARUT a anunţat deschiderea primei competiţii naţionale între universităţi, cu participare inclusive a unor echipe interdisciplinare formate din studenţi de la universităţi diferite. Competiţia se va desfăşura la nivelul ARUT, pe bază de granturi. În context, a fost abordată şi tema mobilităţilor pentru studenţi şi profesori între universităţi.
Universităţile tehnice de elită ale ţării s-au reunit la Universitatea Tehnică de Construcţii din Bucureşti (foto), încheind un ciclu al reuniunilor de acest fel, prevăzute în fiecare instituţie componentă. Au participat miniştrii prof. univ. dr. ing. Valentin Popa – educaţie naţională, prof. univ. dr. ing. Nicolae Burnete – cercetare şi inovare, prof. univ. dr. Anton Anton – energie.
Riscuri mari pe piața ofertelor inițiale de criptomonede: 26 de ICO-uri lansate în România doar în 2018
- „Frica de a rata oportunitatea” (FOMO) alimentează evaluările eronate al token-urilor, fără nicio legătură cu fundamentele piețelor
- Cererea investitorilor pentru proiecte de oferte inițiale de monede (ICO) rămâne mare, însă capacitatea de a atrage fonduri descrește încă de la mijlocul lui 2017
Token-uri utilitare
Unul dintre rezultatele cheie ale studiului EY arată că multe dintre token-urile utilitare oferite pieței s-ar putea să nu răspundă niciunei nevoi de business din piață. Token-urile utilitare sunt, în esență, o formă de monedă specifică aplicațiilor care combină elementele specifice tehnologiei blockchain cu o componentă speculativă pentru investitori, conform căreia valoarea acestor token-uri va crește odată cu utilizarea monedei respective. În cele mai multe cazuri, însă, nu e nevoie de un token de schimb specific unei aplicații. Pentru firmele care își înregistrează veniturile și cheltuielile în dolari sau euro, reglarea vulnerabilităților inter-companii prin emiterea unei monede volatile specializate adaugă complexitate și riscuri, fără beneficii semnificative. Tehnologiile de bază și beneficiile blockchain pot fi aplicate operațiunilor de business fără a fi nevoie să se utilizeze o valută digitală brevetată.Evaluări bazate pe FOMO
Spre deosebire de ofertele publice inițiale (IPO) de pe piețele de capital, ofertele inițiale de criptovalute (ICO) sunt vândute pe piață înainte de a exista o afacere consolidată în jurul soluției. Chiar dacă unele companii foarte promițătoare au reușit un IPO înainte de a înregistra profituri, acestea au dispus aproape întotdeauna de venituri și clienți care le-au permis să facă niște evaluări. O ofertă ICO tipică nu are nici clienți, nici venituri și, în cele mai multe cazuri, nici măcar un produs funcțional. Adesea, singurul fundament pentru ICO este reprezentat de un white paper în care se descrie tehnologia avută în vedere și o mică aplicație software care demonstrează cum sunt emise și gestionate token-urile. Evaluările bazate exclusiv pe un white paper vor fi întotdeauna riscante și extrem de speculative.Rețele congestionate
Studiul a analizat, de asemenea, un număr de peste 110 ICO-uri care au strâns până acum 87% din toate fondurile. Mai bine de 70% dintre ele s-au desfășurat pe platforma Ethereum, un blockchain public. Iar aceasta nu este doar principala platformă pentru ICO-uri, ci și platforma care găzduiește o mulțime de alte aplicații, inclusiv populara piață Cyrptokitties. Rezultatul constă în congestionarea rețelei, pe măsură ce trader-ii și operațiunile de business concurează tot mai puternic pe spații limitate de tranzacționare. Pe termen lung, Ethereum va dezvolta o capacitate de comercializare și tranzacționare mai mare, conform cercetării EY. Pe termen scurt însă, congestionarea rețelei ar putea reprezenta un risc suplimentar pentru investitori. „Este clar că tehnologia blockchain are deja un impact asupra multor subiecte de business dincolo de cyber-valute. Cu toate acestea, dezbaterea privind folosirea monedei în sine rămâne deschisă, este un fenomen care a început odată cu creșterea utilizării tehnologiei blockchain. Dar, odată cu implementarea de noi standarde acceptate de toți participanții – legitime, care să permită o mai mare transparență și în măsură să prevină fraudele – protejarea investitorilor şi a utilizatorilor deopotrivă are șanse mai mari de succes”, concluzionează Carmen Adamescu. Cifrele privind volumele de finanţare ICO (total şi per proiect) provin din surse deschise la nivelul lunii decembrie 2017. EY nu a auditat şi nici nu a confirmat datele. Datorită volatilității ridicate, datele de la momentul publicării şi al folosirii lor ar fi putut suferi modificări semnificative.
Despre studiu
Cercetarea a centralizat datele colectate din studiul unui număr de 372 de proiecte globale care au implicat ICO-uri şi a realizat o analiză detaliată a primelor 110 proiecte care au atras 87% din toate veniturile ICO. Deoarece piaţa ICO este nereglementată, nu există o singură sursă de date ICO. Datele colectate se bazează pe surse publice de date: burse, rapoarte ICO, agregatoare de date, site-uri de ştiri, platforme/scannere de reţele blockchain, social media dedicată blockchain şi interviuri. Concluziile au fost verificate cu alte studii publice. Cercetarea a fost efectuată în colaborare cu Group-IB, un furnizor de soluţii de cibersecuritate.
Avenir Telecom lansează telefoanele mobile Energizer în România
Distribuitorul de telefoane mobile și accesorii Avenir Telecom a anunțat miercuri lansarea seriei de telefoane mobile premium Energizer, conform Profit.ro.
Potrivit companiei, noua serie Energizer conține trei game de telefoane mobile. Avenir Telecom produce și distribuie accesorii marca Energizer din anul 2010, de când a preluat licența de la producătorul american de baterii, și telefoane mobile din anul 2017. Odată cu lansarea noii game de telefoane, compania a anunțat și extinderea garanției la 10 ani pentru toate accesoriile sub brandul Energizer. Telefoane mobile Energizer sunt disponibile, în prezent, la Flanco, eMAG, Cel.ro, Elefant.ro, PCGarage.ro, Auchan și Bayern Mobile Solution. Două dintre noile modele de telefoane, Energy Plus S550 LTE și PowerMax P550S, pot fi achiziționate, cu abonament, din rețeaua de magazine Internity, partener Telekom Romania, scrie News.ro. ”Modelul Energizer Energy Plus S550 LTE este disponibil cu abonament, exclusiv la Internity, la pretul de doar 19 lei, împreună cu planul tarifar Mobil 13. De asemenea, modelul Energizer PowerMax P550S poate fi achiziționat la doar 1 leu, cu abonamentul Mobil 25 de la Telekom Romania. Ambele abonamente oferă internet nelimitat, la viteza 4G”, potrivit comunicatului.
Structura noii bănci pentru dezvoltare se va finaliza anul acesta
Autoritățile vor definitiva structura noii bănci pentru dezvoltare în acest an fiind, de fapt, o bancă de promovare, a declarat miercuri Eugen Teodorovici, ministrul Finanțelor Publice, la Palatul Parlamentului. ‘Este un concept mai vechi, banca de promovare, cum este cunoscută la nivel european. Sunt 6 state membre la nivel european care au un astfel de concept de bancă. Nu este o nouă bancă. Sunt anumite atribuții care, în sistemul nostru de astăzi, având două bănci, o serie de atribuții care vor fi alipite. Vor fi câteva zone prioritare precum infrastructura, agricultura, IMM-uri, energie, sănătate, către care această bancă se va îndrepta cu precădere’, a declarat Teodorovici.
El a adăugat că în Parlament sunt două proiecte cu privire la o Bancă pentru Dezvoltare. ‘Sunt modele la nivel european. Sunt două proiecte în Parlament, unul fiind deja la Camera Deputaților. Ideea e să avem un singur document la ieșirea din Parlament, care să reglementeze modul în care această bancă va trebui să își desfășoare treaba la nivelul pieței. În 2018 definitivăm ca structură’, a precizat ministrul Finanțelor.
România suferă de un dezechilibru macroeconomic
România are cel mai ridicat nivel de dezechilibru macroeconomic din 2012 până în prezent, iar aceasta pentru că nu se mai fac reforme, susține Andrei Rădulescu, senior economist la Banca Transilvania. „Această creștere (economica – n. r.), din nefericire, s-a făcut pe o dinamică lentă a investițiilor și s-a făcut cu prețul unei intensificări a deficitelor, deficitul intern, finanțele publice și deficitul extern, poziția României în raport cu restul lumii. De când s-a terminat ultimul acord cu FMI s-au terminat și reformele și atunci s-au implementat măsuri strict cu bătaie pe termen scurt și s-a renunțat la măsurile de reformă, deși vremurile economice pe care le-am traversat au fost ideale pentru reforme”, a spus Andrei Radulescu, la o conferință de specialitate.
Conform economistului Băncii Transilvania, România ar urma să înregistreze o creștere economică de 4,2% în 2018, de 3,3% anul viitor și de 3,1% în 2020. De asemenea, costul finanțării României va crește în perioada următoare. Astfel, rata de dobandă la titlurile de stat pe 10 ani va urca de la 3,9%, în 2017, la 5,1%, în 2018.
