Wizz Air vrea să angajeze 1.300 de persoane până la finalul lui 2018
Compania de transport aerian Wizz Air a anunţat joi lansarea unei campanii de recrutare, prin care intenționează să angajeze 1.300 de persoane până la finalul anului viitor.
”După 13 ani de consolidare a poziţiei de lider pe piaţă din Europa Centrală şi de Est, Wizz va crea aproape 1.300 de locuri de muncă noi, directe, în anul ce urmează, cu 21 de aeronave de generaţie nouă Airbus A320 şi Airbus A321 ce se vor alătura flotei până la finalul anului 2018 şi se vor adăuga celor 11 aeronave livrate deja în 2017”, potrivit comunicatului.
Prin intermediul recrutării, echipa liniei aeriene ar putea număra mai mult de 4.500 de angajaţi până la finalul anului 2018.
De asemenea, Wizz Air dorește să achiziționeze în jur de 160 de aeronave, până la sfârşitul anului 2024.
Wizz Air este cea mai importantă linie aeriană din România în funcție de numărul de pasageri transportaţi.
Protocol de colaborare între MMACA și CCIR în sprijinul mediului de afaceri românesc pe piețe externe
Ilan Laufer, ministrul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat și Mihai Daraban, președintele Camerei de Comerț și Industrie a României (CCIR), au semnat miercuri, 27 septembrie 2017, la sediul MMACA, un protocol de colaborare între cele două instituții privind eficientizarea şi diversificarea misiunilor economice externe, cu scopul sprijinirii exportului și pătrunderii firmelor românești pe noi piețe.
„Cred că prin acest protocol vom avea oportunitatea de a concretiza și eficientiza rezultatele obținute în urma vizitelor externe, de a ne face cât mai vizibili și atractivi pe plan internațional, cu atât mai mult cu cât contextul european, al Brexitului, ne este favorabil”, a declarat ministrul Laufer, care și-a exprimat întreaga determinare de a face „tot ce ține de mine să avem o șansă cât mai mare ca România să atragă aceste mari investiții și trebuie să fim proactivi, dacă vrem să câștigăm în această competiție a economiilor dezvoltate”.
Președintele CCIR, Mihai Daraban, a declarat că „suntem direct interesați de dinamizarea comerțului exterior. Poziția investițională internațională va fi consolidată prin măsuri de sprijin pentru internaționalizarea companiilor românești, iar deschiderea de noi piețe pentru produsele și serviciile românești va contribui la reducerea deficitului comercial înregistrat în prezent”. Președintele CCIR a susținut că CCIR este interesată de creșterea nivelului de participare a mediului de afaceri românesc pe piețele externe, cu precădere overseas, motiv pentru care va asigura sprijin pentru MMACA în sensul identificării și selectării firmelor relevante pentru participarea în cadrul Comisiilor mixte, pentru vizite oficiale și pentru orice alte acțiuni de interes pentru comunitatea națională de afaceri.
Va fi creată o bază de date comună de companii, determinantă pentru buna coordonare a participării mediului privat la acțiunile de promovare întreprinse de MMACA și CCIR. Toate demersurile care decurg în baza protocolului vor avea ca scop consolidarea comerțului bilateral și deschiderea de noi piețe pentru companiile românești.
Braşovul muncitoresc, obiect de cercetare
Memoria economică, urbană şi afectivă a Braşovului de altădată este revitalizată prin proiectul „Brașov: Orașul Stalin pe înțelesul tuturor”, derulat de Muzeul Județean de Istorie Brașov, în parteneriat cu Universitatea „Transilvania” din Brașov, Modernism.ro şi Centrul Cultural „Reduta”, cofinanțat de Administrația Fondului Cultural Național și sprijinit de Consiliul Județean Brașov. Proiectul are ca obiectiv „explorarea spaţiului urban în trei cartiere foste muncitorești din oraș: Steagul Roșu (acum denumit Astra), Tractorul și Triaj, prin participarea seniorilor la constituirea arhivei digitale de documente și a colecției de piese de patrimoniu specifice istoriei recente și implicarea a peste 100 de copii în ateliere de educație nonformală”. Este realizată o explorare socială a cartierelor muncitorești, considerate până acum ca lipsite de interes turistic şi istoric, în condiţiile în care, semnalează iniţiatorii proiectului, „Brașovul comunist a deținut fabrici de autocamioane, tractoare, rulmenţi, industrie militară, industrie chimică, confecţii și încălţăminte, produse cosmetice, industrie alimentară etc. Fiecare platformă industrială a condus la ridicarea blocurilor de locuințe pentru muncitorii nou-veniți.”
Piața berii, în creștere moderată pe primele șapte luni din 2017
Piața berii a înregistrat o creștere a volumului de peste 2% pe primele șapte luni din 2017 față de aceeași perioadă a anului trecut, anunță Asociația Berarii României, pe baza datelor furnizate de Deloitte. Julia Leferman, directorul general al Asociației Berarii României, apreciază că „evoluția pieței berii în perioada ianuarie-iulie 2017 a fost una pozitivă, dar indiscutabil moderată. În acest moment, considerăm că se întrunesc premisele pentru ca piața să își continue evoluția, dar numai rezultatele finalului de an vor putea să confirme, sau să infirme, consolidarea acestui trend. Un factor determinant al evoluției pozitive a pieței berii rămâne în mod cert asigurarea în continuare a unui context economic și a unui cadru de reglementare predictibile, cele care au permis de altfel pieței berii ca începând de anul trecut să evolueze în mod natural, bazându-se pe dinamica cererii și ofertei”.
În context, este de reamintit că sectorul berii contribuie semnificativ în economia românească prin valorificarea resurselor autotone: producție locală de peste 97%, ingredientelor provenite din agricultura locală în proporție de 70%, valoare adăugată generată în domeniile conexe de activitate de peste 860 milioane euro, de contribuție la bugetul de stat și la bugetele locale de peste 530 milioane euro, 85.000 de locuri de muncă create direct și indirect. În ansamblu, Asociația Berarii României – care cuprinde producătorii Bergenbier SA, Heineken România, United Romanian Breweries Bereprod, Ursus Breweries și Martens, precum şi microberăria „Clinica de bere” – furnizează peste 80% din cantitatea de bere consumată în România.
Universitatea de Vest din Timișoara, nominalizată la prestigioasele Scopus Awards România. Performanță cu repetiție pentru cercetarea din UVT
Cercetarea din Universitatea de Vest din Timișoara primește o nouă apreciere din parte forurilor internaționale de specialitate. Astfel, UVT a fost nominalizată, alături de Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca și Academia Română, la Elsevier Scopus Award for Excellence in International Collaboration, fiind al doilea an în care instituția este onorată cu o asemenea nominalizare.
Premiul se va acorda pentru merite deosebite în cercetare, după cum reiese din analizele bibliometrice moderne, desemnarea câștigătorului fiind realizată în baza instrumentului SciVal Competencies, analizând informațiile indexate de Scopus, bază de date de citate și abstracte renumită în întreaga lume.
Premiile Scopus România „contribuie la recunoașterea pe plan internațional a efortului și energiei investite de cercetătorii și angajații din instituțiile științifice din România în dezvoltarea societății locale și a comunității științifice globale”, după cum spun organizatorii.
„Nominalizarea, alături de alte două instituții academice puternice, precum Universitatea Babeş-Bolyai și Academia Română, ne onorează și reprezintă recunoașterea unor eforturi care nu sunt întotdeauna vizibile publicului larg. Este munca a numeroși cercetători, care prin astfel de evenimente devine cunoscută dincolo de granițele lumii academice. Sprijinim în continuare activitatea de cercetare, fiind convinși că avem o resursă umană de valoare, competitivă la nivel național și internațional”, spune rectorul UVT, prof. dr. Marilen Gabriel Pirtea.
Gala Scopus Awards România 2017 va avea loc la Iaşi, în data de 26 octombrie.
Scumpiri de peste 5% la gaze și energie electrică
Gazele şi energia electrică furnizată românilor care au dorit să rămână în regimul reglementat de stat se vor scumpi cu 5% de la 1 octombrie, a anunțat Emil Calotă, vicepreședintele ANRE (Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei).
„Din punctul de vedere al evoluţiei preţurilor pe bursă, tranzacţiile desfăşurate de la 1 aprilie până acum au avut o medie în jurul valorii din calendarul de liberalizare pe care România îl avea angajat din anul 2011 cu Comisia Europeană, Banca Mondială şi Fondul Monetar Internaţional, respectiv de 72 lei pe MWh. Au fost tranzacţii şi la 68 de lei, şi la 69 de lei, iar, prin absurd, dacă nu ar fi existat Ordonanţa 64, ar fi trebuit să respectăm calendarul unde preţul reglementat pentru producătorii de gaze din România era la 78 de lei, preţ care se duce mult peste ofertele de gaz proaspăt din import”, a declarat Calotă, citat de Profit.ro.
De asemenea, vicepreședintele Calotă a recunoscut că există doar doi mari producători în România (OMV Petrom şi Romgaz), astfel încât concurenţa va fi creată prin obligativitatea ca şi ceilalţi brokeri şi importatori să tranzacţioneze volume de gaze pe aceleaşi pieţe.
Totodată, pentru consumatorii din Bucureşti și Ilfov care nu au trecut pe piaţa concurenţială, acest lucru echivalează cu o majorare de aproximativ 5,2%, prețul actual fiind de 58 de bani/kWh.
BCR a aprobat primele credite de prefinanțare în cadrul StartUp Nation
Banca Comercială Româna (BCR) a aprobat primele dosare de finanțare, în cadrul programului StartUp Nation, primele firme sprijinite fiind cele de proiectare, producție, precum și servicii, potrivit unui comunicat al băncii.
„România are nevoie de oameni cu inițiativă, cu încredere în ei. Iar acești oameni trebuie sprijiniți pentru a-și putea pune ideile în practică. Vedem multe idei de afaceri care circulă, în prezent, în societate, dar fără un suport financiar, fără educație și expertiză, multe dintre ele nu vor putea trece de acest stadiu. Susținerea încrederii în spiritul de inițiativa este unul dintre obiectivele noastre cheie și există o satisfacție reală a tuturor oamenilor care reprezintă azi BCR, la momentul semnării fiecărui contract de sprijin financiar, mai presus de orice obiectiv de vânzări. Vom continua să facem tot ce este necesar pentru ca cei care aplică în programul StartUp Nation să simtă că ne au alături și se pot baza pe un partener de încredere, prompt, corect și solid la acest început de drum”, a declarat Lucian Mâțu, director executiv Produse și Segmente Micro.
De asemenea, BCR finanțează, prin programul StartUp Nation și TVA-ul, doar dacă acesta reprezintă o cheltuiala eligibilă în cadrul planului de afaceri.
În cazul acceptării și finanțării prin programul StartUp Nation, beneficiarii pot solicita BCR cele două produse special dezvoltate de banca în vederea susținerii afacerii: pachetul cont curent Start-Up Nation și pachetul credit StartUp Nation.
Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri (FNGCIMM) a acordat primele două garanții în Programul Start Up Nation
Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri (FNGCIMM) a acordat primele două garanții pentru creditele punte destinate implementării proiectelor din Programul Start Up Nation. Lansat în urmă cu câteva zile, produsul de garantare dedicat companiilor eligibile în Program își dovedește atractivitatea prin procedura de accesare simplificată și costurile foarte accesibile – comisionul de maxim 2,48% pe an, optimizat ca urmare a cooperării cu Fondul Român de Contragarantare.
Finanțările pentru investițiile celor două start-up-uri, ambele din domeniul producției, sunt acordate de băncile partenere în Program, valoarea acestora atingând limita de 200.000 de lei/beneficiar, iar FNCGIMM garantând în proporție de 80% creditul acordat.
„Prin lansarea acestui nou produs de garantare pentru start-up-uri (la un cost redus cu o treime față de cel standard) ne raliem conjuncturii economice și imperativelor sectoriale ale industriilor aflate în plină dezvoltare, care deschid mult mai multe posibilități de construcție și creștere a companiilor aflate la început de drum, structuri atât de importante în dinamica unui ecosistem de business solid.
In momentul de față există deja pe fluxul operațional de acordare și alte cereri de garantare, destinate start-up-urilor de pe întreg teritoriul tării, din domenii diferite de activitate, ceea ce confirmă eforturile depuse de FNGCIMM și Fondul Român de Contragarantare de a oferi un sprijin consistent, real și pragmatic celor care au ales drumul antreprenoriatului” – a declarat Alexandru Petrescu (foto), Director General FNGCIMM.
Garanția FNGCIMM poate fi obținută de orice companie din categoria IMM, inclusiv start-up, în conformitate cu prevederile Legii nr. 346/2004, cu modificările și completările ulterioare, eligibile conform reglementarilor interne ale băncii finanțatoare.
* * *
Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii (FNGCIMM SA-IFN) este o instituţie financiară nebancară, cu capital de risc, înfiinţată în scopul facilitării accesului IMM-urilor la finanţări, prin acordarea de garanţii pentru instrumentele de finanţare contractate de la bănci comerciale sau din alte surse. FNGCIMM instrumentează programe guvernamentale destinate relansării economice, dezvoltării mediului de afaceri, precum şi creării și susținerii de locuri de muncă, funcţionând ca o societate comercială pe acţiuni, cu acţionar unic statul român, sub supravegherea prudenţială a Băncii Naţionale a României. Garanţia FNGCIMM SA – IFN este de maxim 80% din valoarea împrumutului, fără a depăși suma de 2,5 milioane euro/beneficiar şi se emite la solicitarea instituţiilor finanţatoare partenere, pentru finanţări aprobate, pe baza analizei documentelor prezentate de către finanţator. FNGCIMM SA – IFN colaborează cu 30 instituţii financiare în baza unor convenţii de lucru. Garanția FNGCIMM SA – IFN este cea mai lichidă garanție, plătibilă în maxim 90 zile de la solicitarea de plată a finanţatorului, însoţită de documentaţia completă, față de minim 2 ani, durata medie de executare a unei ipoteci. FNGCIMM SA – IFN asigură o acoperire teritorială națională, răspunzând solicitărilor întreprinzătorilor prin toate cele 4 sucursale, 5 reprezentanțe și 3 filiale. În baza apartenenței sale la AECM (European Association of Guarantee Institutions – asociație ce reunește peste 40 de fonduri de garantare și contragarantare din 21 de țări europene, Bosnia Herțegivina, Rusia și Turcia), FNGCIMM funcționează după reguli şi principii europene.Primăria Sectorului 3 revitalizează o zonă industrială de tradiţie
Primăria Sectorului 3, împreună cu organizaţiile partenere Intratest SA și Educ – Educaţie pentru comunitate, a lansat un proiect de renaştere a comunităţii din zona altădată industrială Republica – 23 August. Proiectul se numeşte „GAL Sector 3 – Sprijin pregătitor pentru elaborarea Strategiei de Dezvoltare Locală” (GAL vine de la „Gândim, Acţionăm, Lucrăm împreună”) şi este cofinanțat prin Programul Operațional Capital Uman 2014-2020. Sunt vizate creșterea ratei de ocupare prin susţinerea unor întreprinderi mici şi mijlocii, îndreptarea spre calificare profesională, reducerea sărăciei, ameliorarea condiţiilor de trai etc. Orientarea este către persoanele aflate în risc de sărăcie și excluziune socială din comunitate. Ca intervenţia să fie reală, utilă, este găsită ca necesară o strategie de dezvoltare locală, „realizată pe baza unui studiu amănunțit asupra nevoilor reale ale populației din zonă, cu accent pe comunitatea marginalizată”. Este de remarcat participarea efectivă a populaţiei din zonă la identificarea propriilor nevoi şi la direcţionarea soluţiilor. Totodată, se arată promiţător apelul de participare către autoritatea locală, mediul de afaceri, organizații neguvernamentale, cetățeni. Informații cu privire la modul de aderare la proiect se găsesc pe site-ul www.primarie3.ro, secțiunea Anunțuri.
Cu ocazia lansării proiectului, primarul sectorului 3, Robert Negoiţă, a reiterat angajarea primăriei „în orice proces care înseamnă dezvoltare”, inclusiv economică, prin susţinerea unui cluster în zonă. „Mai mulţi bani câştigaţi de oameni ca salariaţi înseamnă mai puţină asistenţă socială”, a conchis primarul.
„Invest în România”, în judeţul Mureş
Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR) a organizat a cincea ediție din seria evenimentelor „Invest în România”, de data aceasta, la Târgu Mureş, în parteneriat cu Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat și cu sprijinul Consiliului Județean Mureș. Reamintim, demersul are ca obiectiv promovarea oportunităţilor pentru investiţii la nivel regional şi stimularea exporturilor româneşti.
La actuala ediţie au participat: Florin Jianu – președintele CNIPMMR, Paula-Marinela Pîrvănescu – secretar de stat la Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat, Ferenc Péter – președintele Consiliului Județean Mureș, Ovidiu Dancu – vicepreședinte al Consiliul Județean Mureș, Nagy Zsigmond – subprefect la Instituția Prefectului Județul Mureș, dr. Radu Bălănean – prim-vicepreședinte al CNIPMMR, dr. Dacia Hîncu – președintele Patronatul Regional al Femeilor de Afaceri Regiunea Centru, Pavel Barabas – președintele Patronatul Tinerilor Întreprinzători Regiunea Centru.
Din partea Ministerului pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat au fost prezenți secretari economici, coordonatori și directori de direcții din Franta, Austria, Belgia, SUA, China care au adus în atenția antreprenorilor prezenți oportunități de dezvoltare a operațiunilor de import-export, specificul economic al diverselor pieţe, interesul şi posibilităţile de export pentru firmele româneşti sau tendinţele existente în țările de referinţă pentru anumite sectoare de activitate.
Au fost prezentate oportunități de dezvoltare locală, facilități oferite de parcurile industriale, metode de finanțare a IMM-urilor. Au fost abordate teme precum „Finanțarea investițiilor naționale în sănătate și susținerea activităților de export a IMM”; „O carieră în vest vs antreprenoriat în țara mea”.
Florin Jianu, președinte al CNIPMMR, a subliniat: „Continuăm seria de evenimente marca CNIPMMR cu cea de-a cincea ediție a Invest in România în Mureș, urmând ca până la finalul anului să ajungem și în Bacău și Buzău. Ne bucurăm că am reușit să aducem și în fața antreprenorilor din Mureș coordonatori din Franța, Austria, Belgia, SUA și China, care au prezentat oportunitățile de dezvoltare a operațiunilor de import și export, precum și autorități locale care au promovat oportunitățile de investiții locale din diverse domenii. Consider că România trebuie şi își stabilescă un traseu strategic care să pună în centru antreprenoriatul, ca o soluţie de creştere economică pe termen mediu şi lung.”
