Clusterul EUNIC Londra, cu susţinere românească, declarat „Diplomat of the Year”
Prestigioasa revistă The Diplomat a acordat la Londra premiile „Diplomat of the Year” („Diplomatul anului”), în urma votului comunității diplomatice din capitala britanică. Premiul pentru diplomație culturală (inclus pentru prima dată în palmaresul celor 10 premii care răsplătesc cele mai importante contribuții la viața diplomatică londoneză) a fost adjudecat detașat de EUNIC Londra, asociația institutelor culturale străine din Londra. Campania care i-a convins pe diplomații din capitala britanică să recunoască asociația drept cel mai mare cluster EUNIC din lume a fost coordonată de Dorian Branea, directorul Institutului Cultural Român (ICR) Londra, fost președinte al EUNIC Londra (2012-2014). El a susţinut şi cuvântul de mulțumire la ceremonia de premiere, subliniind că, la 10 de ani de existență, cluster-ul EUNIC Londra reunește peste 30 de institute culturale și ambasade, iar premiul se datorează şi numeroșilor parteneri britanici împreună cu care au fost derulate proiectele și programele de-a lungul anilor. ICR Londra este membru fondator al EUNIC Londra, angajat în majoritatea acţiunilor asociației, un exemplu fiind coordonarea programului „Conferința internațională de diplomație culturală a EUNIC Londra”.
Corespondență de la Bruxelles: Soros – Europa este guvernantă de tratate depășite
George Soros a deschis astăzi, în calitate de special guest-speaker, lucrările forumului Bruxelles Economic Forum 2017. Analizând situația actuală a Uniunii Europene, miliardarul cunoscut pentru fondarea OPEN SOCIEY FUNDATION a spus, printre altele:
„În plan extern, UE este înconjurată de puteri ostile: Rusia lui Putin, Turcia lui Erdogan, Egiptul aflat sub puterea ISIS și America pe care lui Trump i-ar plăcea să o creeze dar nu poate. În plan intern, UE este guvernată de tratate depășite încă de la criza financiară din 2008 încoace. Aceste tratate au devenit din ce în ce mai puțin relevante pentru păstrarea status-Quo-ului. Funcționarea instituțiilor europene a devenit din ce în ce mai complicată și aduce o anumită stare de disfuncționalitate a Uniunii Europene înșiși. Eurozona în mod particular a devenit exact opusul a ceea ce se dorea inițial”.
Europa a eșuat să rezolve criza socio-economică pentru că nu a investit
Avem în Europa un semn de eșec dacă ne gândim că majoritatea statelor a încercat să rezolve problema inegalității socio-economice doar prin rebalansarea veniturilor cetățenilor prin legi ale salarizării unice, susține la BEF 2017 Luca Visentini, Secretar General al Europe Trade Union.
Visentini spune că „am creat inegalități masive într-o singură piață. Europa a eșuat să rezolve criza socio-economică pentru că nu a investit sau pentru că s-a oprit să investească, economia s-a bazat pe consum, iar asta a distrus puterea de cumpărare și a distrus nivelul salariilor în cea mai mare parte a statelor europene, iar fragmentarea socio-economică s-a accentuat”.
Potrivit lui Visentini, problema Europei de astăzi sunt partidele populiste: „problema de azi este că singurele partide politice care adresează chestiuni sociale ale Europei sunt cele populiste iar asta este îngrijorător. Trebuie ca formațiunile tradiționale ale arenei politice să-și asume responsabilitatea de a angaja reforme sociale care să rezolve problema inegalităților socio-economice”.
Avansul PIB de 5,7% din primul trimestru a fost susținut de sectorul industriei prelucrătoare
Motorul creșterii economice din primele teri luni ale anului l-a constituit avansul producției industriale de 7,3%, susține Ministerul Economiei.
Din ramura industriei, industria prelucrătoare a contribuit majoritar la plusul de producției industriale (7,3%), deoarece este majoritar privată și orientată spre export. În plus, a primit cele mai multe comenzi noi și a creat și cele mai multe locuri de muncă dintre cele peste 29.000 din primul trimestru al anului. „Numărul angajaților a sporit în mai multe ramuri industriale, în pofida temerilor că majorarea salariului minim, de la 1 februarie 2017, ar descuraja angajatorii”, se arată în comunicatul ministerului.
Creșterea de 7,3% înregistrată de producția industrială, raportată la perioada similară a anului trecut este cea mai mare pentru această perioadă din ultimii trei ani. De asemenea, este aproape trei ori mai mare decât media de 2% înregistrată la nivelul UE. Cu acest avans, România ocupă locul al patrulea în UE, după Estonia, Grecia și Letonia.
„Meritul creșterii îl are, în principal, industria prelucrătoare. Aceasta a progresat cu 7,9%, fiind o industrie predominant privată, competitivă și orientată către export. Majoritatea ramurilor industriei prelucrătoare înregistrează plusuri: fabricarea produselor farmaceutice de bază și a preparatelor farmaceutice (+9,7%), industria metalurgică (+7,3%), industria produselor textile (+6,6%), industria altor mijloace de transport (+6,4%)”, mai spun reprezentanții ministerului.
Numărul comenzilor noi a fost mai mare cu 12,7% pentru perioada analizată. Cereri mai mari s-au înregistrat la bunuri de folosință îndelungată (+20,4%) și la bunuri intermediare (+18%). Pe sectoare, cele mai mari creșteri sunt în metalurgie (+45,1%), fabricarea altor mijloace de transport (+30,4%) și a autovehiculelor de transport rutier (+19,4%).
Comenzile noi pentru export au avansat cu 12,9%. Creșteri semnificative sunt în: metalurgie (+39,7%), fabricarea produselor farmaceutice de bază și a preparatelor farmaceutice (+29,3%), a echipamentelor electrice (+18,3%), a autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor și semiremorcilor (+15,5%), bunuri de folosință îndelungată (+24,2%).
Productivitatea muncii în industrie a avansat cu 5,7 procente. Cele mai mari creșteri: fabricarea echipamentelor electrice (+15,5%), a autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor și semiremorcilor (+15,3%), industria altor mijloace de transport (+8,9%), fabricarea produselor farmaceutice de bază și a preparatelor farmaceutice (+8%).
Băncile impun reguli mai stricte pentru creditele acordate populației
Cei care au dorit să acceseze un credit de la o bancă în primul trimestru din 2017, atât pentru credite de consum cât și cele pentru cumpărarea de locuințe sau terenuri (credite ipotecare) au fost nevoiți să respecte standarde mai stricte impuse de către bănci, reiese dintr-un sondaj realizat de BNR privind creditarea companiilor și polpulației.
Pentru companiile nefinanciare, condițiile impuse de bănci nu au diferit față de perioada anterioară, cu excepția împrumuturilor acordate pe termen scurt IMM-urilor. „Pentru următoarele 3 luni, instituțiile de credit anticipează o înăsprire semnificativă a standardelor de creditare pentru creditele de consum și, respectiv, marginală pentru împrumuturile ipotecare. În ceea ce privește companiile nefinanciare, standardele de creditare sunt așteptate să se mențină și în T2/2017 la un nivel similar celui curent”, se spune în raport.
BNR mai specifică faptul că în perioada analizată, cea mai mare creștere a avut loc pe segmentul împrumuturilor de consum acordate populației, cât și pentru creditele destinate achiziției de locuințe și terenuri. Cererea pentru credite destinate companiilor nefinanciare a înregistrat un avans marginal.
În următorul trimestru, băncile preconizează creșterea cererii atât în cazul împrumuturilor de consum destinate populației, cât și pentru creditele ipotecare. Estimările pentru T2/2017 ale instituțiilor de credit cu privire la cererea venită din partea companiilor nefinanciare sunt în sensul majorării marginale a acesteia față de valoarea înregistrată în trimestrul curent.
„Potrivit raportărilor instituțiilor de credit, prețurile imobilelor rezidențiale s-au majorat în T1/2017. Băncile estimează că această tendință va continua în trimestrul II. Cererea pentru creditele de achiziție de locuințe și terenuri a crescut semnificativ în T1/2017, iar instituțiile de credit prognozează că aceasta va cunoaște un avans important și în următoarele 3 luni. În T1/2017, rata solicitărilor respinse de către bănci a rămas relativ neschimbată în cazul creditelor ipotecare”, se mai spune în raport.
BNR precizează că sondajul este efectuat trimestrial și are la baza un chestionar (publicat în cadrul analizei din mai 2008) care este transmis primelor 10 bănci alese după cota de piață aferentă creditării companiilor și populației. Aceste instituții dețin aproximativ 80% din creditarea acestor sectoare.
Noul site al Festivalului Internaţional George Enescu
A fost lansat noul website al Festivalului Internațional George Enescu (2-24 septembrie 2017), www.festivalenescu.ro. După cum îl caracterizează organizatorii, este „structurat pentru a oferi utilizatorilor acces ușor de navigat la informațiile esențiale despre evenimentele din cadrul Festivalului. Website-ul facilitează vizualizarea în timp real a programului și a biletelor disponibile, cu posibilitate de achiziționare: printr-un singur click se face acces la interfața de vânzare. Utilizatorii au la îndemână atât informații esențiale despre noutățile din Festivalul Enescu 2017 – serii de concerte sau alte evenimente –, cât și despre evenimente viitoare sau în pregătire – Concursul Enescu 2018”. Website-ul, disponibil cu toate facilitățile și în varianta Mobile, este o platformă de conținut, cu știri, analize, transmisii live, galerie multimedia la standarde înalte, hărți cu adresă pentru fiecare sală de spectacol, precum și un sistem de widgets care permite accesarea informației relevante din fiecare pagină a website-ului. Abonarea la newsletter se face printr-o trimitere dedicată.
Festivalului Internațional George Enescu 2017 îi are ca director general pe Zubin Mehta, iar ca director artistic, pe Vladimir Jurowski.
Rusia își relansează industria aeronautică civilă cu lansarea unui concurent pentru B737 și A320
Primul avion de linie de mari dimensiuni fabricat în Rusia după dezmembrarea Uniunii Sovietice a efectuat cu succes zborul inaugural pe 28 aprilie. Irkut MC-21 concurează cu cele mai populare modele de aeronave din lume, Boeing 737 și Airbus A320.
Primul avion MC-21 a decolat duminică dimineața de pe aeroportul din Irkutsk, Siberia, aflat la 2.600 km depărtare de Moscova. Zborul inaugural a durat 30 de minute, iar timpul cărora a fost atinsă altitudinea de 1.000 metri. Pilotul șef de încercare, Oleg Kononenko, a declarat dup aterizare, că zborul s-a desfășurat normal, fără incidente.
De remarcat durata mică a zborului inaugural al lui MC-21, mai ales după ce China a prezentat în urmă cu aproximativ o săptămână un model propriu, din aceeași clasă, dar al cărui prim-zbor a durat mai mult de o oră, atingând o altitudine de trei mai mare.
MC-21 face parte din familia numeroasă a avioanelor cu fuzelaj îngust (narrow body) și care permite până la 6 scaune pe rând despărțite de un singur culoar de trecere (single-aisle). este programat să intre în exploatare comercială în cursul anului 2019.
Compania Irkut spune despre MC-21 că poate transporta 163 de pasageri în configurația clasică cu două clase și că va avea costuri de operare de la 12% până la 15% mai mici decât principalii competitori occidentali Airbus și Boeing. De asemenea, distanța maximă pe care poate zbura este de 6.400 km, caracteristică avioanelor scurt și mediu curier.
Irkut este o filială mai puțin cunoscută a conglomeratului industriei aerospațiale din Rusia, deținută de stat, United Aircraft Corporation, din care mai fac parte nume sonore precum MIG, Sukhoi, Ilyushin, Yakovlev, și Tupolev.
Până în iunie 2016 erau 175 comenzi ferme pentru achiziția acestui avion, marea majoritate din partea companiilor aviatice din Rusia care trebuie să înlocuiască vechile Tu-154, precum și alte modele occidentale, dar care se apropie de vârsta de pensionare.
Apel catre intreaga societate
Catre: Presedintie, Parlament, Guvern, Mediul de afaceri, Patronate, Sindicate, Societatea civila
Stimati decidenti, antreprenori, concetateni,
Aducem la cunostinta d-voastra un fapt de mare gravitate pentru ordinea sociala si juridica din tara noastra. Daca consecintele sale ne-ar afecta numai pe noi, ne-am gestiona pierderile si ne-am stradui sa ne pregatim reactia decent, in tacere, ca in alte atatea ocazii. Abuzul al carei victima este institutia noastra este insa acum atat de brutal si are, credem, o semnificatie generala atat de alarmanta, incat ne obliga sa il facem cunoscut public, pentru ca, avertizata, societatea sa hotarasca daca il poate ignora, sau, dimpotriva, daca il denunta.
Rezumam situatia in cauza. Conform prevederilor legale, au fost emise in anul 2013 de catre reglementatorul pietei de energie, Agentia Nationala de Reglementare in Domeniul Energiei (ANRE), doua licente de operator de piata centralizata de gaze naturale: una pentru Bursa Romana de Marfuri (BRM), singura organizatie acreditata ca bursa de marfuri din Romania, societate privata cu 25 de ani de activitate neintrerupta in domeniu si a doua pentru OPCOM, filiala a Transelectrica (entitate controlata de stat), deja operator unic al pietei centralizate de energie electrica (printr-o prevedere legala puternic contestata, care ii confera un prim monopol in domeniu!).
In perioada parcursa de la licentiere, prin optiunea libera a participantilor la piata, quasi – majoritatea tranzactiilor au avut loc la BRM (99,9…%). Peste 49 TWh, cantitate semnificativa pentru centru-estul Europei. In primele 4 luni ale anului, o cifra corespunzatoare a peste 44,3% din consumul national de gaze naturale s-a comercializat aici.
Care este premiul oferit de politicienii romani unui agent economic atat de performant? Profitand de necesitatea aprobarii prin lege a ordonantei de urgenta numarul 64/2016, care stabilea calendarul de liberalizare a pietei cerut de reglementarile UE sub sanctiunea infringement – ului, dar fara legatura cu aceasta, trecand peste formula aprobata in Senat, deputatii majoritari din Comisia de Industrie a Camerei Deputatilor au introdus un amendament care impunea o singura licenta pentru operatorul de piata centralizata en-gros. Evident, fara a recunoaste-o expres in acel moment, aceasta urma sa fie acordata ulterior OPCOM – ului. Iata deci premiul, piata creata de BRM, cu eforturi, costuri, munca, talent, singura functionala si performanta, urma sa treaca la competitorul sau, care nu inregistrase nicio tranzactie in ultimii doi ani. Pe langa protestele si argumentele noastre, au exprimat pozitii contrare amendamentului parlamentari romani, ministerele de resort (Ministerul Energiei si Ministerul Economiei), Autoritatea domeniului (ANRE), Consiliul Concurentei, asociatiile profesionale si, individual, profesionistii din tara si din strainatate, asociatii si burse de gaze europene, Directia de Energie a Comisiei Europene, insasi autoritatea autonoma a UE din domeniul energiei (ACER). Au fost demontate argumentele initiatorilor ca fiind nefondate. ANRE a explicat public ca daca va trebui sa retraga licentele existente (masura, oricum, riscanta din punct de vedere constitutional) si sa emita o licenta noua, este de presupus ca aceasta licenta va fi acordata pietei relevante, adica BRM – ului. Urmarea: alarmata, Comisia de Industrii a votat in graba raportul sau, in care operatorul unic capata acum direct si sfidator un nume: OPCOM! Al doilea monopol al sau.
Este evident un amestec brutal al politicului in economie. Se prefigureaza o structura dictatata administrativ a pietei, fara legatura cu dinamica sa naturala, dar, prin natura controlului, susceptibila de a putea fi influentata in viitor. In plus, sunt nesocotite drepturile de proprietate si de libera initiativa. Confiscandu-se prin lege o activitate economica unui agent economic privat si oferindu-se domeniul in intregime operatorului de stat (toate tranzactiile cu gaze naturale urmand a se desfasura pe piata administrata de acesta), avem de-a face cu un triplu asalt asupra economiei de piata: monopol, dirijism, nationalizare.
Statul de drept este la randul sau ignorat. Audierile devin formale, punctele de vedere contrare nu se discuta, domeniul puterii executive este acaparat de catre legislativ. Procesul de legiferare in sine este denaturat, intr-o demonstratie de forta. Opinia publica, atat cat apucase sa se desmeticeasca si sa reactioneze, prin presa si specialistii societatii civile, nu este ascultata.
Evolutiile sunt insa, dupa parerea noastra, mult mai ingrijoratoare pentru societate. In fata presiunii puterii, institutiile executive ale statului tind sa cedeze. Pozitiile independente ale uneia dintre autoritati au inceput sa se schimbe. Se revine, iata, la o structura de monolit. Exigentele statului de drept cu privire la echilibrul puterilor in stat sunt, clar, din nou amenintate. Unde mergem, spre ce alunecam?
Credem ca ceea ce se intampla nu este numai despre Bursa Romana de Marfuri si despre raptul pe care il sufera. Credem ca este despre Romania, acum. De aceea ne permitem sa intreprindem acest demers de trezire a constiintelor.
Nu exista exemple in economia de piata in care bursele performante (inclusiv cele de energie) sa fie construite de catre stat, nici in care consumatorii sa fie protejati mai bine, inclusiv in ceea ce priveste pericolul cresterii preturilor, decat prin concurenta. Concurente pe toate palierele. Serviciile de operator de piata sunt servicii comerciale, deci trebuie aparate si ele prin legea concurentei. Numai undeva spre est, am mai auzit despre o bursa unica, patronata de stat, pentru cosmetizarea operatiunilor clientelei. Daca acesta este modelul, inseamna ca nu in UE este proiectat viitorul nostru, ci undeva, in CSI…
Pentru participantii la piata, actorii majori ai acesteia, nu este indiferent daca costurile lor se formeaza sau nu concurential, daca – la fel – concurential, se propun produse si servicii noi. Indirect, dar fundamental, aceastea se deconteaza, pana la urma, la nivelul consumatorilor, al cetatenilor. Este tolerabil atunci sa ne intoarcem iar la piete cu ofertanti unici, controlate de stat? O singura televiziune, un singur ziar, o singura agentie aviatica, o singura banca, o singura societate de asigurari si, peste toate, o cantina gigant de stat obligatorie, cu meniul stiintific calculat, toate pentru mai binele cetateanului… Revenind, este firesc ca dezvoltarea unui domeniu sa fie franata interventionist de stat? Este drept ca un agent economic sa fie deposedat si alungat dintr-un domeniu al sau de drept de activitate, in care a fost licentiat? Este intru binele cetatenilor ca reprezentantii sai (in baza carui mandat popular?) sa purceada la lichidarea agentilor economici performanti intr-un domeniu vital de activitate? Isi permite Romania acest lux?
Noi credem ca sunt intrebari care merita puse. Nu sunt retorice, exemplul nostru o arata. Daca ele rezoneaza cu valorile d-voastra, sprijinul si incurajarea ne-ar fi de folos atat noua, cat si – credem – economiei si societatii romanesti.
Piesa inca nu este jucata. Economia de piata si statul de drept sunt, in fond, pilonii democratiei, pe care speram ca am reusit sa o impunem cu totii in Romania. Simplu, ne ingrijoreaza acum soarta lor.
Cu stima,
Bursa Romana de Marfuri
România continuă să fie o piață importantă pentru Bosch
Vânzările consolidate în România ale Grupului Bosch au atins în 2016 nivelul de aproximativ 1,5 miliarde de lei (332 milioane de euro), reprezentând o creștere de 22 % față de anul anterior. La conferința de bilanț (foto), Mihai Boldijar, reprezentantul Grupului Bosch în țara noastră, a precizat că „2016 a fost un an cu o creștere dinamică pentru Grupul Bosch în România, care continuă să fie o piață importantă pentru Bosch”. Din varietatea argumentelor oferite în acest sens, se remarcă totalul prezent de aproximativ 4.800 de angajați în România, în creștere cu peste 50 % față de anul trecut, investirea a aproximativ 282 milioane de lei (63 milioane de euro) în 2016, în special pentru dezvoltarea producției pentru soluții de mobilitate și a activităților de cercetare-dezvoltare. Un reper investițional în 2016 îl constituie noul laborator de la Centrul de Inginerie Bosch din Cluj, prevăzut cu tehnologie avansată pentru operațiuni hardware și mecanice și pentru testarea și verificarea calității produselor. În parteneriat cu Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, este în curs de realizare un program de masterat la nivel de top. Deja 350 de studenți s-au lansat în carieră prin programe derulate de Bosch în România. Concomitent, Bosch România susține concret învățământul dual, dovadă fiind pregătirea a peste 120 de elevi din licee și școli profesionale în fabricile Bosch de la Blaj și Jucu, precum și donarea anul trecut de echipamente în valoare de 296.000 de lei (66.000 de euro) unor licee partenere din Cluj-Napoca.
De la Coco, chanteuse de café la un brand de peste 7 miliarde dolari
“The most courageous act is still to think for yourself. Aloud”
S-a născut în Saumur într-o familie săracă, dintr-un tată vânzător ambulant de țesături și o spălătoreasă, într-o vreme în care femeile n-aveau de ales decât între a fi gospodine, vânzătoare sau lucrătoare în fabrică. Dar o femeie să devină antreprenoare? Care ar fi fost șansele? Și dacă acest context nu era de ajuns de dificil, după moartea mamei și cei șase ani petrecuți în orfelinatul unei biserici catolice, la 18 ani, Gabrielle a ajuns să cânte în cafenele, de unde a şi rămas cunoscută pentru totdeauna drept Coco. Nu vorbim de un personaj de roman, ci despre copilăria și adolescența lui Coco, Gabrielle Coco Chanel.
„One world was dying, another coming into existence. I was there an opportunity beckoned and I took it. I was the same age as the new century, so it turned me for its expression in clothing.”
