Sondaj Genesis Property: Angajații resimt tot mai mult stresul la job. Biroul și socializarea cu colegii, ancore de echilibru și stabilitate

0

Angajații resimt tot mai puternic nesiguranța legată de viitorul profesional și financiar, pe fondul incertitudinilor economice care afectează companiile.

Peste 47% dintre angajați spun că sunt îngrijorați privind stabilitatea veniturilor, 45,5% se tem de eventuale măsuri ale companiei unde lucrează ca răspuns la contextul economic, iar 40,2% simt că nu-și mai pot menține un echilibru sănătos între job și viața personală, arată un sondaj realizat de Genesis Property în octombrie 2025 pe un eșantion de 1.025 respondenți la nivel național. Lucrul la birou, interacțiunea cu managerii și colegii și pauzele în timpul programului sunt însă pentru mulți angajați o sursă de stabilitate care contribuie la reducerea stresului, la creșterea motivației și la separarea mai bună între job și timpul liber.

Cele mai mari surse de stres la locul de muncă pentru angajați sunt veniturile insuficiente în raport cu costul de trai tot mai mare (54,8%), volumul mare de muncă (41%), colegii cu atitudine negativă (29,4%), dar și relația cu managerii și leadershipul considerat deficitar în astfel de perioade de incertitudine (25,7%). În acest context, lucrul la birou și momentele de relaxare și socializare la birou capătă un nou sens, aducând un plus de siguranță și stabilitate la job pentru mulți dintre respondenții la sondaj. Pentru 7 din 10 angajați, pauzele scurte pentru relaxare contribuie cel mai mult la echilibrul emoțional la job, urmate de socializarea cu colegii (50,9%) și plimbările în spații din apropierea biroului (29,1%). 

„Într-un climat marcat de neliniște și schimbare, biroul redevine un reper de echilibru și siguranță emoțională. Este mai mult decât un loc pentru desfășurarea activității profesionale, este un spațiu care le oferă oamenilor stabilitate, sens și o formă de sprijin reciproc mai ales în momente în care incertitudinea legată de venituri, carieră sau contextul social sunt surse majore de stres. Biroul aduce ritm, relații autentice și sentimentul că aparții unui scop comun. Iar acest lucru are o valoare profundă, greu de cuantificat, dar esențială pentru starea de bine și pentru energia colectivă a unei organizații”, spune Elena Panait, Head of Leasing & ComYunitY la Genesis Property.

Biroul rămâne astfel un pilon de stabilitate pentru mulți angajați. Pentru 35%, biroul este soluția să separe mai bine viața personală de cea profesională, iar aproape 28% spun că socializarea cu colegii la birou îi ajută să reducă stresul legat de perspectivele profesionale. Aproximativ 27% se simt mai conectați la echipă și la schimbările din companie atunci când lucrează la birou și, în același timp, sunt mai motivați și mai eficienți în activitatea lor. Astfel, lucrul la birou ajută angajații să fie mai puțin stresați privind stabilitatea jobului, a relațiilor cu echipa și a perspectivelor de viitor. De aceea, peste 75% dintre angajații care au participat la sondajul Genesis Property declară că preferă să lucreze cel puțin 2-3 zile pe săptămână de la birou.

Flexibilitatea rămâne în continuare un element esențial în această situație, programul de lucru flexibil și adaptat nevoilor angajaților fiind menționat de cei mai mulți (63,6%) pe lista facilităților și beneficiilor pe care angajații le-ar vrea la birou pentru a fi mai relaxați și mai conectați alături de colegii lor. Pe listă urmează pauzele scurte și regulate pentru reîncărcare (38,7%), designul modern al biroului, cu lumină naturală, mobilier ergonomic și spații adaptate nevoilor (36,42%), zone de socializare și spații verzi pentru recreere în aer liber (30,2%) și traininguri și workshopuri pentru o dezvoltare atât profesională, cât și personală (32,7%). Printre activitățile de socializare preferate la birou, ieșirile la cafea sau în pauze cu colegii se numără printre favorite (38,7%), urmate de prânzuri sau mese tematice cu echipa (32,2%) și sărbătorirea momentelor speciale cum ar fi realizări ale echipei sau zile de naștere (29,1%).


Sondajul, realizat de Genesis Property, a analizat modul în care se desfășoară viața la birou în actualul context socio-economic și cum este perceput rolul biroului de către angajați. Sondajul a fost desfășurat în octombrie 2025, la nivel național, prin platforma iVox, pe un eșantion total de 1.025 utilizatori de internet din România. Aproape 47% dintre participanți sunt de sex feminin, iar peste 53% au un venit net de cel puțin 5.000 de lei.

One United Properties raportează vânzări și pre-vânzări rezidențiale în valoare de 137,7 milioane euro în primele nouă luni din 2025

0

One United Properties, principalul investitor și dezvoltator imobiliar de proiecte sustenabile rezidențiale, de birouri și mixte de ultimă generație din România, a înregistrat vânzări și pre-vânzări în valoare de 137,7 milioane euro în primele nouă luni din 2025, aferente unei suprafețe totale de 42.634 mp de spații rezidențiale și comerciale. Rezultatele reflectă vânzarea și pre-vânzarea a 467 de apartamente și unități comerciale, precum și a 570 de locuri de parcare și alte tipuri de unități.

„În primele nouă luni din 2025, prețul mediu de vânzare pe metru pătrat pentru dezvoltările noastre a crescut cu 22% față de anul anterior, aproape de patru ori mai rapid decât media pieței rezidențiale din București pentru unități noi, care a înregistrat o creștere de o singură cifră. Această diferență evidențiază două tendințe: scăderea ofertei de locuințe noi din oraș și orientarea cumpărătorilor către dezvoltatori cu reputație solidă, stabilitate financiară și experiență dovedită în livrarea de dezvoltări ample. Am integrat această tendință în strategia noastră de vânzări, concentrându-ne pe accelerarea valorificării portofoliului existent, care este în prezent vândut într-o proporție aproape record, de 82%. Această abordare se reflectă într-un ritm mai rapid de absorbție a unităților, prețuri medii mai ridicate și fluxuri de numerar mai solide decât cele din piață”,  a declarat Victor Căpitanu, co-CEO One United Properties.

Creșterea de 22% a prețului mediu pe mp comparativ cu aceeași perioadă a anului anterior, continuă tendința înregistrată de companie în primele două trimestre din 2025 și reflectă mixul de vânzări, dominat de unități aflate în stadii avansate de construcție, precum One Lake Club și One High District. În absența unor noi lansări de pre-vânzări în ultimele cinci trimestre consecutive, cea mai recentă fiind One Lake District Faza 2, în mai 2024, echipa de vânzări s-a concentrat pe vânzarea unităților rămase în dezvoltările aproape finalizate, ceea ce a susținut prețurile medii mai ridicate.

La 30 septembrie 2025, 82% dintre apartamentele disponibile, aflate în dezvoltare sau deja livrate, erau vândute, aproximativ 1.089 de unități fiind acum disponibile în portofoliul actual al echipei de vânzări. Pentru a răspunde cererii și interesului crescut în segmentele premium ale pieței rezidențiale din București, compania va extinde în lunile următoare portofoliul de vânzări prin noi lansări, care vor include unități în One Academy Club, One City Club și One Park Lane.

Sumele contractate în baza acordurilor existente cu clienții oferă transparență asupra încasărilor viitoare de numerar. La 30 septembrie 2025, acestea însumau 372,6 milioane de euro în numerar suplimentar până în 2027. 106,9 milioane euro au fost deja încasate în primele nouă luni din 2025. Aceste încasări deja contractate susțin un flux de numerar predictibil în următorii doi ani.

Divizia comercială a continuat să contribuie la veniturile recurente ale companiei. Chiria nominală pentru portofoliul de închirieri a ajuns la 21,6 milioane euro în primele nouă luni ale anului 2025, o creștere de 3% față de aceeași perioadă a anului anterior. În primele nouă luni din 2025, One United Properties a închiriat și pre-închiriat 7.739 mp de spații de birouri și retail și a semnat prelungiri de contracte pentru încă 21.900 mp. La 30 septembrie 2025, portofoliul comercial operațional însuma 144.086 mp GLA, cu o rată de ocupare de 98%. Se estimează că acesta va ajunge la 187.000 mp până în 2026, odată cu livrarea One Gallery, One Technology District și Mondrian Hotel.

„Intrăm într-o etapă definitorie pentru compania noastră, cu peste 3.800 de unități aflate în construcție și dezvoltări de referință precum One High District și One Lake Club apropiindu-se de livrare. Această etapă nu doar că ne va permite să depășim pragul de 1 milion de metri pătrați livrați în 2026, ci și să aducem în piață un volum semnificativ de apartamente într-un moment în care oferta totală de locuințe din București este în scădere. În același timp, portofoliul nostru comercial, acum aproape complet închiriat, asigură fluxuri de numerar recurente care atenuează eventualele fluctuații ale pieței. Combinația dintre dimensiunea operațiunilor, capacitatea de execuție și veniturile recurente oferă atât stabilitate, cât și potențial de creștere într-un context de piață selectiv”, a declarat Andrei Diaconescu, co-CEO One United Properties.

La 30 septembrie 2025, One United Properties avea în construcție un total de 3,817 unități, 22.000 mp de birouri și 21.000 mp de spații comerciale, cu o valoare brută de dezvoltare (GDV) de peste 1,4 miliarde euro. În primele nouă luni din 2025, compania a finalizat 138 de unități la One Lake Club (Faza 2) și 86 de unități la One Mamaia Nord 2. Dezvoltările One Herăstrău Vista, One Floreasca Towers și One North Lofts sunt planificate să fie finalizate până la sfârșitul anului.

La aceeași dată, compania avea în proprietate sau a încheiat pre-contracte de cumpărare pentru 467.500 mp de terenuri pentru dezvoltarea ulterioară, cu drepturi totale de construire supraterane brute (GBA) de peste 1,2 milioane de mp. Toate aceste parcele se află în prezent în faza de planificare, având o valoare totală brută de dezvoltare (GDV) estimată la 2,35 miliarde de euro. Grupul estimează construirea a 9.650 de apartamente, servicii pentru comunități și 151.000 mp de clădiri comerciale pentru închiriere. Dintre clădirile comerciale, 121.000 mp vor fi destinați spațiilor de birouri, iar restul de 30.000 mp se află în cadrul clădirilor care vor fi restaurate.

West Group înregistrează o cifră de afaceri de 65 mil. de euro la 9 luni cu peste 800 de angajați, în creștere față de obiectivul pe întregul an 2025

0

Activitățile din Germania și România ale West Group din primele trei trimestre ale anului, cu peste 800 de angajați în cele 25 de proiecte, au generat venituri consolidate de peste 65 de milioane de euro, depășind obiectivul anual de 60 de milioane de euro stabilit la începutul lui 2025.

50% din cifra de afaceri provine din divizia de Construcții Civile și Industriale, 32% din divizia de Producție Beton iar 18% din dezvoltare imobiliară si logistică, confirmând soliditatea și echilibrul modelului de business la nivel de grup.

Aceste rezultate demonstrează forța West Group în zona de construcții civile, industriale, dezvoltare imobiliară și de producție de beton, atât în Germania, cât și în România”, a declarat Dan Crăciunescu, fondator West Group. „Am depășit obiectivele privind cifra de afaceri pe care le-am stabilit la începutul acestui an, când estimam venituri de 60 de milioane de euro. Într-un context macroeconomic și de piață dificil, doar cifrele vorbesc, iar nivelul business-ului de până acum din acest an ne oferă încrederea și puterea financiară necesare pentru a susține și a duce mai departe în bune condiții toate proiectele noastre din cele două piețe pe care activăm”, a adăugat Dan Crăciunescu.

Rezultatele obținute confirmă strategia de consolidare a West Group ca un jucător regional de referință, cu o structură financiară solidă și capacitatea de a investi constant în dezvoltarea durabilă și eficiența operațională.

Germania: lucrări complexe de structură pentru proiecte de referință

În Germania, West Group își consolidează poziția de partener de încredere în construcții prin execuția lucrărilor de structură pentru o serie de proiecte rezidențiale și nerezidențiale de mare anvergură. 

În prezent, compania continuă lucrările de structură pentru fabrica de semiconductori ESMC din Dresda, o investiție totală de 10 miliarde de euro, desfășurată pe 340.000 mp, cu finalizare planificată în decembrie 2026  și pentru ansamblul HPQ Offices din Frankfurt, care include noul sediu ING Germania, cu 64.700 mp de spații moderne de birouri. Compania este, de asemenea, implicată în extinderea fabricii Mercedes-Benz din Böblingen-Sindelfingen și în lucrările de structură ale clădirii istorice Bonatzbau, parte integrantă din proiectul noii gări centrale Stuttgart 21, ambele cu termen de finalizare în decembrie 2026.

Pe segmentul rezidențial, compania a finalizat în septembrie 2025 lucrările de structură la  proiectul Candidplatz din München, un complex modern cu 193 de apartamente precum și a proiectului MurrTerrassen din zona Stuttgart, care cuprinde șase clădiri rezidențiale cu 102 apartamente și un imobil de birouri și servicii, interconectate printr-o parcare subterană cu 138 de locuri.

România: producție de beton și dezvoltare rezidențială

În România, West Group deține și operează patru baze de producție a betonului, distribuit eficient prin intermediul propriei flote de betoniere în toată regiunea București-Ilfov. Portofoliul local al companiei include și proiectul rezidențial iResidence, preluat integral în august 2025. Structura de rezistență este finalizată la 273 de apartamente din totalul de 547 de unități locative, iar la corpul B3 este finalizată si tâmplăria exterioară. În prezent, compartimentarea interioară este realizată în corpul B3 la parter și etajele 1-3, iar lucrările au ajuns la 50% la etajul 4. În perioada următoare, obiectivul este finalizarea etajelor  4 și 5, precum și a penthouse-urilor de la etajul 6. Montarea tâmplăriei de aluminiu Reyners în corpurile B2 si B1 va începe în prima parte a lunii noiembrie de către firma Alusteel din Prahova, în urma unui contract de 2 milioane de euro. 

Promenada Mall finalizează prima etapă de modernizare a zonei de foodcourt, cu deschiderea a opt restaurante noi

0

Odată cu finalizarea primei etape a procesului de reamenajare a zonei de foodcourt, Promenada Mall adaugă pe lista chiriașilor opt nume noi. În plus, trei restaurante se redeschid în spații modernizate, începând cu luna octombrie. Transformarea foodcourt-ului de 1000 de metri pătrați include schimbarea mobilierului și întregului design, care aduce o atmosferă modernă, cu accente minimaliste, materiale naturale și tonuri neutre.

Vizitatorii centrului comercial se pot bucura acum de noi experiențe culinare – de la aromele vibrante ale bucătăriei mexicane, la rețete inedite de burgeri sau preparate japoneze autentice, disponibile la Quickshot by Trickshot, Taco Bell, Hesburger, KO RAMEN și Wendy’s. Cel din urmă se va deschide pe 23 octombrie și le pregătește vizitatorilor o serie de surprize și premii, în cadrul unui spațiu dedicat, numit „Biroul Wendy’s”. Aceștia vor avea ocazia să facă fotografii și să participe la un concurs tematic ce le poate oferi vouchere la produse. În perioada următoare urmează alte inaugurări: Eggspress (21 octombrie), cu opțiuni pentru mic-dejun și gustări rapide; Boiler Coffee (noiembrie), care îi va întâmpina pe clienți cu o gamă variată de cafele de specialitate, într-un spațiu complet reamenajat. Gattini Pasta se va deschide în curând, pregătind celebrele meniuri italiene în stil autentic. În perioada 24 – 26 octombrie, restaurantul le oferă vizitatorilor un discount de 20% la următoarea porție de paste, iar la orice meniu comandat, o băutură din gama Pepsi va fi gratuită. 

Tot sub noul concept, au fost redeschise, în spații modernizate, Pep&Pepper și Nikos Greek & Fast, iar în curând urmează și restaurantul vietnamez, Toan’s

Reinventarea foodcourt-ului Promenada: un concept complet nou

Odată cu reamenajarea foodcourt-ului, Promenada Mall, unul dintre cele mai vizitate spații comerciale din nordul Capitalei, a intrat într-o nouă etapă de dezvoltare. Lucrările au început în vara acestui an, se desfășoară etapizat și vor fi finalizate în 2026

Potrivit reprezentanților centrului comercial, foodcourt-ul este cea mai populară zonă de relaxare dintr-un mall, iar reconfigurarea urmărește creșterea confortului, funcționalității și îmbunătățirea esteticii, în acord cu standardele internaționale și misiunea centrului comercial de a oferi experiențe de top.

Designul noului concept este semnat de arhitectul Cristian Corvin, recunoscut pentru proiectele sale premiate în domeniul HoReCa, și combină tonuri naturale, accente urbane și mobilier custom-made, reinterpretând stilul „American Diner” într-o notă modernă și prietenoasă. Conceptul este axat pe sustenabilitate, materiale naturale și pe crearea unui spațiu cald și luminos. 

Foodcourt-ul include acum elemente menite să aducă un plus de confort, precum spălătoare de mâini integrate în zona centrală sau canapelele inspirate din stilul restaurantelor americane din anii ’50-’80, reinterpretate într-o manieră contemporană, ce îmbină relaxarea și eleganța. 

Zona de foodcourt din Promenada Mall se află la nivelul 2 al centrului comercial, iar programul este zilnic, între orele 10:00 și 22:00.

Grupul PPC începe construcția unui nou sistem de stocare a energiei electrice (BESS) în Amyntaio

0
  • Noua stație va fi formată din baterii cu o putere totală instalată de 50 MW și o capacitate de stocare de 200 MWh.
  • Stația va fi capabilă să alimenteze sistemul energetic cu 50 MW timp de 4 ore

Grupul PPC continuă să investească în domeniul critic al stocării energiei electrice, începând construcția unei noi Stații de Stocare Electrochimică (BESS) în Amyntaio, în zona centralei termoelectrice Amyntaio. 

Noua stație va fi construită de PPC Renewables, companie membră a Grupului PPC, și va integra baterii cu o putere totală instalată de 50 MW. Capacitatea de stocare va fi de 200 MWh. La finalizarea proiectului, stația va fi capabilă să alimenteze sistemul energetic cu o capacitate de 50 MW timp de 4 ore. 

Noua stație BESS va utiliza baterii cu tehnologie inovatoare LFP, răcite cu lichid, maximizând atât randamentul, cât și siguranța în timpul funcționării.

Construcția noii stații de stocare a început în timp ce lucrările de construcție a încă două stații de stocare electrochimică sunt în plină desfășurare. Cele două stații, cu o putere totală instalată de 98 MW și o capacitate de stocare de 196 MWh, sunt localizate în Macedonia de Vest, în zonele centralelor termoelectrice Kardia și Meliti.

Rolul unităților de stocare a energiei electrice este esențial deoarece acestea își propun să susțină funcționarea centralelor fotovoltaice din vecinătate și să contribuie la stabilitatea rețelei electrice, optimizând gestionarea energiei regenerabile și valorificând la maximum potențialul de generare a energiei electrice din surse regenerabile.

În același context, Grupul PPC a mai anunțat că va construi în regiunea Macedoniei de Vest, în nordul Greciei, proiecte de stocare a energiei electrice de 860 MW. În total, aceste proiecte vor crea peste 1.300 de locuri de muncă în faza de construcție și sute în timpul funcționării.

Printre proiectele de stocare ale Grupului PPC, se remarcă două proiecte de stocare prin pompare, adesea denumite „baterii naturale” care utilizează două rezervoare situate la altitudini diferite. Acestea includ proiectul de la mina Kardia, cu o capacitate de a furniza 320 MW timp de 8 ore, și proiectul de la mina South Field, având capacitatea de a furniza 240 MW timp de 12 ore. Pentru ambele proiecte procesul de autorizare a fost deja finalizat.

Pe lângă proiectele de stocare implementate în Grecia, o unitate BESS este în construcție și în Bulgaria, cu o putere nominală de 25 MW și o capacitate de stocare de 55 MWh.

Directorul executiv adjunct pentru RES din cadrul Grupului PPC, dl. Konstantinos Mavros, a subliniat că „proiectele de stocare a energiei aflate în desfășurare în prezent în țara noastră vor modela viitorul sistemului energetic. Astfel de investiții vor asigura utilizarea optimă a generării din surse regenerabile de energie și, mai mult, stabilitatea rețelei electrice din țara noastră, precum și din întregul continent european. Grupul PPC este pionier în acest domeniu, deoarece planul nostru de investiții include investiții semnificative în sisteme de stocare a energiei”.

Aurul și argintul strălucesc mai puternic ca niciodată

Aurul și argintul sunt două metale prețioase diferite nu numai prin culoare, ci și prin utilizări. Argintul are o utilizare industrială pronunțată, în timp ce aurul este considerat mai degrabă un activ pentru păstrarea valorii. În timp ce aurul nu are același atractivitate industrială ca argintul, ambele metale se bucură de o cerere reînnoită din partea investitorilor, fiind considerate refugii sigure împotriva inflației, turbulențelor geopolitice, incertitudinii și scăderii ratelor dobânzilor.

Prețurile aurului au înregistrat trei ani de creștere, trei luni consecutive de progres și patru trimestre pozitive la rând. Dacă nu ar fi fost acea scădere de -0,4% din trimestrul al treilea al anului 2024, am fi avut nouă trimestre consecutive de creștere. Tendința a rămas neschimbată timp de șapte ani și jumătate.

După 2011 se părea că metalul galben a fost uitat. Fără noi maxime timp de aproape un deceniu, o scădere de 44% și o recomandare a majorității consilierilor de investiții între 2017 și 2023: „nu mai mult de 1% din portofoliu”, a arătat un studiu al Bank of America. Astăzi, scenariul s-a inversat. În sondajul lunar BofA Global Fund Manager Survey din octombrie, „long gold” (43%) a devenit cea mai populară tranzacție, depășind chiar și apetitul pentru „Cei 7 Magnifici” (39%). Această revenire nu este deloc surprinzătoare. Între aprilie și iunie 2025, aurul ocupase deja primul loc în clasament, cu creșteri de preț de până la 58%, înainte de a ceda temporar locul „short dollar” și hype-ului tehnologic. Acum, însă, metalul considerat activul de refugiu al lumii în vremuri tulburi este din nou în centrul atenției, iar acest lucru se reflectă în prețurile sale.

De la începutul anului, prețul aurului față de dolarul american a crescut cu 67%. Cu toate acestea, nu aurul este azi vedeta lumii metalelor prețioase. Argintul este. Prețul său față de dolarul american a crescut cu 87% de la începutul anului, impulsionat de oferta redusă și de cererea puternică din industrie. Acest lucru se reflectă și în raportul aur-argint, care este pe cale să scadă pentru a șasea lună consecutivă în octombrie.

Scăderea nu se datorează însă slăbirii aurului, ci mai degrabă faptului că argintul crește în prezent mai rapid. Dar, ca întotdeauna, performanțele din trecut nu garantează rezultatele viitoare. Pe termen scurt, creșterea prețurilor ambelor metale prețioase pare supraîncălzită. Cu toate acestea, raportul scăzut dintre cele două metale continuă să semnaleze optimismul general și speranțele pentru o redresare economică globală. Totuși, aceasta este doar o fațetă a monedei. Pe de altă parte, constrângerile de aprovizionare pe piața argintului se înăspresc. Stocurile din Londra (LBMA) au scăzut cu aproximativ o treime față de nivelul maxim atins în iunie 2021, în timp ce cererea a depășit producția minieră pentru al patrulea an consecutiv.

Pe termen lung, argintul păstrează o perspectivă atractivă, o investiție hibridă care combină caracterul de marfă fungibilă având aplicabilitate industrială dar și caracteristici de rezervă de valoare. Poate fi ideal pentru investitorii care mizează pe tranziția energetică și protecția împotriva inflației. Dar este, de asemenea, vulnerabil la corecții de preț dacă cererea scade sau apar noi proiecte miniere.În ultima perioadă, metalele prețioase și acțiunile au atins niveluri record, iar din punct de vedere istoric, astfel de perioade au reflectat un amestec de optimism și prudență în economia globală — creștere economică pe de o parte și acoperire împotriva riscurilor pe cealaltă parte. Deși această suprapunere nu prezice o direcție, ne poate reaminti un principiu atemporal: niciun trend nu durează veșnic. Pentru investitori, acest lucru ar putea însemna un moment de evaluare a pieței, de revizuire a toleranței la risc și de reechilibrare atunci când este necesar. Nu este vorba de a prevedea viitorul, o sarcină foarte dificilă, ci de a fi pregătiți pentru el.

Ce trebuie să știe companiile despre gestionarea datelor, în contextul Data Act

0

de Irina Oprea-Șalaru, senior associate,
Christiana Bouleanu, associate – Filip&Company

În contextul transformării digitale accelerate și al noilor provocări economice și sociale, utilizarea echitabilă și eficientă a datelor ocupă o poziție de interes în agenda companiilor. Acest fapt a dus la adoptarea la nivel European a Regulamentului privind norme armonizate pentru un acces echitabil la date și o utilizare corectă a acestora („Data Act” sau „Regulamentul”) în iunie 2023. Regulamentul a devenit aplicabil începând cu 12 septembrie 2025 si reprezintă un instrument central al strategiei europene pentru economia datelor. 

Departe de a fi o inițiativă destinată exclusiv companiilor din sectorul tehnologic, acest regulament are impact direct asupra unui număr extins de industrii, cum ar fi: retail, producție de echipamente electrice și electronice, industria auto, furnizorii de echipamente pentru clădiri inteligente, ascensoare și nu numai. Mai mult decât atât, Data Act are un impact evident si in privința unor domenii precum protecția consumatorilor, ESG (mediu, social și guvernanță) și, bineînțeles, protecția datelor cu caracter personal.

Ce este Data Act?

Pe scurt, Data Act este un cadru legislativ de aplicabilitate generală, care se aplică transversal tuturor sectoarelor economice, indiferent de natura activității desfășurate. Obiectivul său este de a garanta un acces echitabil și transparent la datele generate de produsele conectate și de serviciile conexe, promovând în același timp o piață europeană a datelor mai competitivă și armonizată cu nevoile utilizatorilor.

Data Act stabilește noi drepturi pentru companii și consumatori de a accesa datele generate de aceștia folosind “produse  conectate sau servicii conexe”, limitând controlul exclusiv exercitat de deținătorii de date, cum ar fi producătorii, importatorii de produse conectate sau furnizorii și distribuitorii de servicii conexe. 

Regulamentul urmărește să promoveze partajarea datelor și inovația, prevenind blocajele contractuale și tehnice care împiedică utilizatorii să schimbe furnizorii de servicii. Cu alte cuvinte, scopul general al Data Act este să ofere utilizatorilor control deplin asupra datelor generate de produsele conectate și de serviciile conexe, să stimuleze inovația și concurența pe piața serviciilor digitale, să prevină monopolul asupra datelor de către producători și să asigure un cadru legal clar pentru toți actorii implicați. 

Cine este vizat de Data Act?

Data Act se adresează unei game variate de actori economici. Sunt vizate în primul rând companiile care produc produse conectate sau furnizează servicii digitale asociate acestora. Aceștia trebuie să asigure accesul la date pentru utilizatorii produselor lor.

Pe de altă parte, beneficiarii direcți ai regulamentului sunt utilizatorii acestor produse și servicii, fie că sunt consumatori individuali sau companii, care dobândesc un nou set de drepturi cu privire la datele generate prin utilizare.

Terții care vor primi datele la cererea utilizatorului intră și ei sub incidența regulamentului, fiind obligați să respecte condițiile de utilizare stabilite de lege. De asemenea, furnizorii de servicii de stocare și procesare a datelor, inclusiv platformele de tip cloud și edge computing, au obligații legate de portabilitate și interoperabilitate. În anumite cazuri, și autoritățile publice pot fi beneficiare ale prevederilor, în special în ceea ce privește accesul la date pentru îndeplinirea unor sarcini de interes public.

Prin urmare, efectele regulamentului nu sunt limitate la sectorul IT, ci se extind asupra întregii economii europene.

Exemple de industrii vizate

În sectorul de retail, de exemplu, utilizarea senzorilor inteligenți în logistică, automatele de vânzare sau sistemele de monitorizare din magazine generează datede care utilizatorii vor putea dispună. Comercianții pot, totodată, deveni destinatari ai acestor date în diverse scopuri adiacente furnizării produselor sau serviciilor, convenite cu utilizatorii (de exemplu, scop de optimizare sau statistică).

Pentru producătorii de echipamente electrice și electronice, cum sunt telefoanele inteligente, electrocasnicele sau dispozitivele medicale, regulamentul impune de asemenea obligativitatea de a proiecta produsele astfel încât datele generate să fie sub controlul implicit al utilizatorului.

În industria auto, producătorii de autovehicule conectate și furnizorii de servicii conexe trebuie să fie pregătiți să permită utilizatorilor accesul la datele generate și chiar transferul acestora către terți, cum ar fi furnizorii de asigurări, service-uri sau companiile de gestionare a flotelor.

Obligații principale și pași necesari

Regulamentul introduce o serie de obligații clare pentru companiile care produc, oferă sau utilizează produse conectate și servicii conexe. Aceste obligații vizează atât accesul la date, cât și modul în care acestea pot fi partajate, transferate sau utilizate, spre exemplu, în relația cu terți ori cu autoritățile publice.

Astfel, dacă produsul conectat este obiectul derivat al unor contracte de vânzare, închiriere sau de leasing cu privire la acești utilizatori vânzătorul, locatorul sau finanțatorul trebuie să respecte și anumite obligații specifice. De exemplu, utilizatorii trebuie să poată accesa datele generate de produsele conectate „fără întârzieri nejustificate, gratuit și, acolo unde este posibil, în timp real și continuu”.

Această cerință presupune o adaptare tehnologică pentru companiile care nu oferă în prezent acest tip de acces sau care trebuie să modifice arhitectura produselor pentru a permite vizualizarea și extragerea datelor într-un mod ușor și sigur.

Mai mult, la solicitarea utilizatorului, companiile trebuie să asigure transferul acestor date către terți, într-un format structurat, lizibil automat și interoperabil, sens in care este necesară implementarea unor canale sigure și a unor mecanisme standardizate care să prevină utilizarea neautorizată a datelor și să garanteze calitatea acestora în procesul de transfer. Un alt aspect vizează cerințele privind proiectarea produselor. Toate produsele și serviciile conectate introduse pe piața UE după intrarea în vigoare a regulamentului trebuie să fie concepute astfel încât să permită accesul facil la date. Această cerință presupune implicarea directă a echipelor de dezvoltare și inginerie și o abordare integrată a cerințelor legale încă din faza de design.

Prin urmare, pentru a se conforma noilor cerințe, companiile trebuie să adopte o abordare coordonată, care să includă adaptări tehnice, revizuirea contractelor, reorganizarea proceselor interne și pregătirea unei strategii clare privind accesul, partajarea și guvernanța datelor.

Corelarea cu alte domenii: regimuri complementare

Deși Data Act se referă la toate tipurile de date, atunci când acestea includ și date cu caracter personal, trebuie respectate în paralel prevederile Regulamentului general privind protecția datelor („GDPR”). Astfel, cele două reglementări nu se exclud, ci se completează reciproc.

Concret, dacă un producător dorește să transfere sau să utilizeze datele generate de un dispozitiv inteligent către un terț, această operațiune trebuie să se bazeze pe un temei juridic valid potrivit GDPR – de exemplu, consimțământul utilizatorului respectivului produs conectat sau serviciu conex. 

Mai mult, Data Act se aliniază și cu obiectivele legislației europene privind protecția consumatorilor, în special în ceea ce privește transparența informațiilor și luarea unor decizii informate de către utilizatori. Astfel, atunci când se oferă produse conectate sau servicii conexe, companiile trebuie să furnizeze informații clare și detaliate despre tipurile de date colectate, modul de acces la acestea și opțiunile de partajare.

De exemplu, în cazul vânzării unui echipament electrocasnic conectat însoțit de un abonament de mentenanță, consumatorul trebuie informat, încă de la momentul achiziției, cu privire la modul în care poate accesa datele dispozitivului și dacă are posibilitatea să le transfere către un terț. 

Prin urmare, Data Act nu doar că reglementează accesul la date, dar contribuie și la consolidarea drepturilor utilizatorilor în raport cu furnizorii de produse conectate și servicii conexe.

Dimensiunea ESG

De asemenea, Data Act contribuie în mod direct la îndeplinirea obiectivelor de mediu, sociale și de guvernanță („ESG”). Din punct de vedere ecologic, accesul facil la datele de utilizare poate sprijini inițiative precum mentenanța predictivă, reducerea risipei de resurse și prelungirea duratei de viață a produselor. Aceste elemente sunt de baza pentru funcționarea unor modele economice circulare, în care produsele sunt reparate, reutilizate sau partajate între mai mulți utilizatori.

Pe plan social, Data Act contribuie la facilitarea accesului la date și la reechilibrarea relațiilor economice între marii deținători de date de pe piață și utilizatori. Întreprinderile mici și mijlocii pot accesa mai ușor datele generate de produsele utilizate, reducând astfel dependența de platformele dominante.

În ceea ce privește guvernanța, regulamentul impune standarde mai ridicate de transparență și responsabilitate în gestionarea datelor. Aceste cerințe se aliniază perfect cu așteptările tot mai ridicate ale investitorilor, clienților și partenerilor de afaceri privind conduita etică și sustenabilă a companiilor.

Concluzie: un moment strategic pentru industrie

Data Act aduce o schimbare în modul în care companiile trebuie să își proiecteze produsele, să își gestioneze relațiile contractuale și să își abordeze politicile privind datele. Deși presupune eforturi de adaptare, Data Act oferă totodată o oportunitate reală de a construi modele de afaceri mai transparente, mai durabile și mai orientate spre nevoile utilizatorilor.

Companiile care vor adopta din timp o strategie clară de conformare vor putea nu doar să reducă riscurile, ci și să câștige încrederea clienților și să își consolideze poziția pe piață. Astfel ca, într-o economie în care datele devin o resursă fundamentală, capacitatea de a le gestiona responsabil, echitabil și conform legislației reprezinta un avantaj competitiv real.

Transelectrica dă startul construcției a două linii electrice aeriene de 400 kV care  închid magistrala de energie electrică din nordul țării și consolidează interconexiunea  României cu Republica Moldova 

0

Transelectrica face pași hotărâți pentru realizarea unui sistem electroenergetic mai sigur și mai interconectat. Astăzi, la Suceava, a avut loc,  primul comandament pentru demararea a două investiții majore pentru dezvoltarea  infrastructurii de transport al energiei electrice, respectiv Linia Electrică Aeriană 400 kV  Gădălin – Suceava și Linia Electrică Aeriană 400 kV de interconexiune Suceava (RO) – Bălți (MD), pe teritoriul României. Președintele Directoratului Transelectrica, Ștefăniță  Munteanu, alături de echipa tehnică de investiții a Companiei, a condus ședința de start  cu reprezentanții Electromontaj SA, liderul asocierii de antreprenori responsabili de  execuție, pentru cele două investiții strategice.  

Prin aceste două lucrări de importanță majoră, Transelectrica închide Inelul de 400 kV din  zona de nord a țării, o verigă puternică pentru creșterea securității energetice a României, și  consolidează interconexiunea cu Republica Moldova.  

Ștefăniță Munteanu, CEO Transelectrica: „Alături de partenerii contractuali, Transelectrica  se angajează în realizarea unor investiții fanion ale României în sectorul energetic. Sunt două  lucrări de anvergură mare și impact istoric, iar responsabilitatea pentru finalizarea acestora în  condițiile asumate și la termen ne aparține, iar importanța strategică a celor două investiții ne  obligă să dăm dovadă de cel mai înalt profesionalism. Închiderea inelului de 400 kV al  României – pe zona de nord și o nouă interconexiune cu Republica Moldova reprezintă două  deziderate ale României și în același timp creează oportunitatea de dezvoltare economică a  de nord-est a țării”. 

LEA 400 kV Gădălin – Suceava: linia electrică aeriană cu cea mai mare lungime din  România ce va conecta, peste munți, Ardealul de Moldova  

Contractul pentru proiectarea și execuția lucrărilor de construcție a Linia Electrică Aeriană  (simplu circuit) 400 kV Gădălin – Suceava, inclusiv interconectarea la Sistemul  Electroenergetic Național (SEN) a fost semnat în luna august 2025, ca urmare a procedurii de  licitație publică, cu Asocierea Electromontaj SA – ELM Electromontaj Cluj SA, lider de asociere  Electromontaj SA. Valoarea contractului este de 688,3 milioane de lei, fără TVA, cu o durată  de execuție de 69 de luni, fiind realizat pe mai multe etape: proiectare, obținere/actualizare  documentații necesare pentru obținerea autorizațiilor și avizelor, obținerea avizelor și  autorizațiilor și execuție lucrări. 

Linia Electrică Aeriană (simplu circuit) 400 kV Gădălin – Suceava, inclusiv interconectarea la  SEN este un obiectiv de investiții de utilitate publică și de interes național, unul dintre cele 11  proiecte de investiții cu finanțare din Fondul pentru Modernizare, în valoare de 492.452.329,63  de lei.  

LEA 400 kV Gădălin – Suceava va închide magistrala energetică de 400 kV în zona de nord  a țării, fiind una dintre cele mai complexe lucrări de infrastructură energetică națională,  traversând un teren muntos extrem de dificil. Totodată Linia Electrică Aeriană 400 kV Gădălin  – Suceava va fi linia cu cea mai mare lungime din România, respectiv 260 de kilometri și va  conecta două regiuni geografice ale țării importante ale României: Ardealul și Moldova. Noua  linie va străbate teritoriul a trei județe (Cluj, Bistrița – Năsăud și Suceava) și a 40 de localități.  

Noua Linie Electrică Aeriană 400 kV Suceava – Gădălin va facilita integrarea centralelor  eoliene ce urmează să fi construite în Moldova și Dobrogea, realizând în acest fel o nouă  magistrală de evacuare a energiei electrice către nord – vestul României, dar și către țările  vecine, aflate la vest de România, consolidând astfel buna funcționare a SEN. De asemenea,  realizarea acestei investiții strategice a Transelectrica va avea un impact pozitiv în ceea ce  privește creșterea posibilităților de dezvoltare locală prin asigurarea unei căi alternative de  alimentare a zonelor deficitare de energie electrice din nordul Transilvaniei și Moldova.  Totodată, acest proiect de importanță strategică contribuie la creșterea siguranței în  funcționare a Sistemului Electroenergetic Național și, implicit, a alimentării cu energie electrică  a consumatorilor la standarde ridicate de calitate și cu respectarea principiilor dezvoltării  durabile. 

O nouă interconexiune cu Republica Moldova: LEA 400 kV Suceava – Bălți extinde  infrastructura energetică, incluzând județul Botoșani pe harta națională a Rețelei  Electrică de Transport 

Contractul pentru proiectarea și execuția Liniei Electrice Aeriene 400 kV de interconexiune  Suceava (RO) – Republica Moldova (MD) pentru porțiunea de pe teritoriul României a fost  semnat în luna martie 2025, ca urmare a licitației publice. Lucrările au o valoare de 133,4  milioane de lei fără TVA și vor fi executate de Asocierea Electromontaj SA – ELM  Electromontaj Cluj SA, lider de asociere Electromontaj SA, cu o durată de 52 de luni.  

Proiectul LEA 400 kV Suceava – Bălți, pentru porțiunea din proiect de pe teritoriul României  reprezintă un obiectiv de investiții de importanță strategică care va facilita schimburile transfrontaliere de energie și va contribui la accelerarea integrării surselor regenerabile de  energie din nord – estul țării. 

Importanța strategică a acestui proiect rezidă nu numai din perspectiva celor două sisteme  energetice naționale, dar și din perspectiva sistemului energetic european, asupra căruia  actualul context internațional exercită o presiune semnificativă, necesitând acțiuni de  consolidare în vederea asigurării alimentării cu energie electrică. Proiectul asigură securitatea  energetică a Republicii Moldova prin intermediul diversificării surselor de aprovizionare,  urmărind crearea premiselor integrării sale în piața unică europeană de energie și, în acest  context, exprimând voința politică comună pentru examinarea soluțiilor posibile și realizarea proiectelor necesare schimbului de energie pe termen lung dintre România și Republica  Moldova. 

Proiectul de interconectare LEA 400 kV Suceava – Bălți va aduce beneficii importante  sectoarelor energetice din ambele state, printre care: 

• crearea premiselor dezvoltării producției de energie electrică din surse regenerabile  din ambele state, prin dezvoltarea infrastructurii energetice necesare integrării  energiei regenerabile în sistemele energetice naționale; 

• extinderea pieței de energie electrică la nivelul UE și reducerea blocajelor în  infrastructura energetică, printr-o flexibilitate și o sustenabilitate mai ridicată celor  două sisteme energetice; 

• siguranța alimentării cu energie electrică, prin creșterea interoperabilității și a operării  coordonate a celor două sisteme energetice și prin diversificarea surselor. 

Obiectivul principal al investiției este realizarea unei linii electrice de interconexiune de 400 kV  între sistemele energetice ale României și Republicii Moldova, linie electrică care asigură  interconectarea Republicii Moldova la Rețeaua Europeană a Operatorilor de Transport și  Sistem pentru Energia Electrică (ENTSO-E). 

Noua linie electrică aeriană de 400 kV Suceava – Bălți va străbate o distanță de aproximativ  93 de kilometri, traversând 17 localități din județele Suceava și Botoșani. Cu 302 stâlpi de  înaltă tensiune, acest proiect va completa un ax strategic Gădălin – Suceava – Bălți, creând o  punte de energie între Ardeal, Moldova și Republica Moldova. 

Pentru județul Botoșani, investiția are o semnificație suplimentară: este pentru prima dată când  teritoriul său va fi amplasată infrastructură energetică de înaltă tensiune. Corelat cu realizarea  liniei electrice aeriene de 400 kV Suceava – Bălți, Transelectrica și Delgaz Grid (operatorul de  distribuție de energie electrică din zonă) au în vedere realizarea unei stații electrice de 400/110  kV în zona județului Botoșani. Astfel, județul va fi conectat la Rețeaua Electrică de Transport  a României, fapt care deschide noi oportunități de dezvoltare economică și socială, prin  facilitarea racordării de noi capacități de producție și a investitorilor din sectorul industrial și  energetic.

Peste 50 de antreprenori la prima ediție Financing & IPO Summit by VERTIK: „Accesul la finanțare nu mai poate aștepta”

0

Numeroși antreprenori și lideri de business au participat la prima ediție a Financing & IPO Summit, organizată de VERTIK Group la BT Stup – un eveniment care a confirmat una dintre cele mai mari presiuni din mediul de afaceri: accesul la finanțare nu mai este o opțiune, ci o urgență pentru companiile românești aflate în creștere. Timp de o zi, instituții financiare internaționale, fonduri de private equity și venture capital, antreprenori, reprezentanți ai pieței de capital și consultanți au dezbătut principalele rute de capital disponibile în Europa Centrală și de Est. Mesajul comun? Companiile care vor să se dezvolte trebuie să își aleagă strategic tipul de finanțare și să fie pregătite transparent pentru investitori.

Grupul VERTIK, care reunește compania de consultanță în management VERTIK și Asociația VERTIK pentru Viitor, un hub de inițiativă pentru dezvoltare și investiții, cu susținerea Băncii Europene de Investiții și mai mulți parteneri locali, a adunat peste 100 de participanți într-o dezbatere critică despre viitorul finanțării.

Ce caută investitorii astăzi?

Nu este suficient să ai o idee bună. Investitorii caută astăzi companii cu disciplină financiară, guvernanță, plan de creștere și o poveste clară. Antreprenorii trebuie să analizeze: ce investitor este potrivit pentru ei.” — Daniela Maior și Daniela Aldescu, Partenere VERTIK Group

Europa are idei, talent și ambiție, dar companiile noastre se lovesc încă de bariere în atragerea capitalului. O piață de capital integrată este o necesitate strategică, nu o opțiune.” – Ioannis Tsakiris, Vicepreședinte EIB

Piața de capital nu este doar despre bani, ci și despre vizibilitate, încredere și legitimitate. Companiile au nevoie să fie văzute.– Radu Hanga, Președinte Bursa de Valori București

„Banca Europeană de Investiții oferă soluții pentru o paletă largă de companii, de la start-up-uri susținute prin fonduri de venture capital, până la proiecte mari ce necesită împrumuturi solide. –  Marius Cara, Head of EIB Group Office în România

Cum gândesc antreprenorii care au reușit să atragă investitori?

La două săptămâni după ce ne-am listat la Bursa de Valori București, a început războiul din Ucraina. A trebuit să luam decizii rapide. Finanțarea prin bursă înseamnă responsabilitate, nu doar capital. După trei ani, am crescut valoarea companiei cu peste 300%.Peter de Boer, CEO DN AGRAR Group

„Noi nu am pus compania la vânzare. Capitalul a venit spre noi pentru că exista încredere în modelul nostru. Un fond bun nu aduce doar bani, aduce disciplina și viziune.” – Radu Savopol, Co-fondator 5togo

De ce depinde accesul la finanțare? 4 condiții-cheie

  1. Claritatea modelului de afaceri – cifre, EBITDA, sustenabilitate.
  2. Guvernanță & transparență – raportare, ESG, management.
  3. Scalabilitate – viziune regională, piețe noi.
  4. Poveste & poziționare – comunicare strategică cu investitorii.

Financing & IPO Summit 2025 a arătat că România nu duce lipsă de idei sau ambiție, ci de pregătire pentru capital. VERTIK anunță că evenimentul va deveni platformă anuală de conectare între antreprenori și piețele de capital.

Speakerii care au mai fost prezenți sunt Cristian Nacu, Senior Country Officer pentru International Financial Corporation Romania (IFC), Andrei Svoronos, Associate Director European Bank for Reconstruction and Development (EBRD), Răzvan Butucaru, Partner, Financial Services & Advisory Leader Forvis Mazars, Daniel Slăvenie, CEO & Partner Limitless Agency, Ștefan Pârvu, Managing Partner, eVantage Soft, Iulia Lascău, Managing Partner, Argus Audit, Emeric Domokos, Domokos Partners, Tony Romani, Investment Committee Member, Invenio Partners, Valentin Filip, Managing Partner, Fortech Investments, Ciprian Cazacu, Fondator easySales, Bogdan Chiriță, Partner, Value4Capital, Cosmin Daraban, CEO and Co-Founder Silkweb (trading under GoMag), Daniela Iliescu, Executive Director, ROPEA, Ionuț Bonoiu, Head of Context & Clarity, Termene.ro, Raul Țărnaru, CEO & Founder Novarion, Ligia Ciornei, Producător Film, Viorel Chesaru, Director Executiv, Chainsaw Europe Studio, Livia Rusu, Digital Strategist, The Recursive. 

Inițiatorul evenimentului este Grupul VERTIK, organizat în colaborare cu BusinessMark. Partenerul Strategic al evenimentului a fost Banca Europeană de Investiții. Partenerii principali ai evenimentului au fost: Banca Transilvania, BT Stup, Forvis Mazars, eVantage  Soft, Limitless, Argus Audit, Domokos Partners. Bursa de Valori București, ROPEA și BRCC sunt parteneri instituționali. 

Partenerii media ai evenimentului: Agerpres, Ziarul Financiar, Financial Intelligence, The Recursive, SeeNews, SeeNext, Money, EventsMax.

TNF 2025: Aproape 1,4 milioane de angajați în companiile de top din România

0

Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR) a publicat rezultatele Topului Național al Firmelor 2025, cel mai amplu clasament al companiilor performante din România, întocmit pe baza analizei a 917.881 de bilanțuri financiar-contabile.

Cele 13.078 de companii clasate pe primele 10 poziții din cele șapte domenii de activitate monitorizate (industrie, servicii, comerț, turism, cercetare-dezvoltare și high-tech, agricultură-silvicultură-pescuit și construcții) angajează un total de 1.393.055 de salariați, în creștere cu 3,77% față de anul precedent. Această expansiune a forței de muncă demonstrează capacitatea mediului de afaceri românesc de a genera noi oportunități de angajare.

Din perspectiva performanței financiare, aceste companii au înregistrat o cifră de afaceri cumulată de peste 287 miliarde euro, în creștere cu 6,07% față de anul anterior, în timp ce profitul din exploatare a crescut cu 1,37%, ajungând la 25,9 miliarde euro, echivalentul a 9% din cifra totală de afaceri.

Analiza pe sectoare arată că industria și serviciile domină clasamentul ca număr de companii (34,41%, respectiv 28,83%), în timp ce din perspectiva cifrei de afaceri, comerțul deține cea mai mare pondere (43,98%), urmat de industrie (32,83%) și servicii (13,14%). Industria se menține cel mai profitabil sector, concentrând 38,68% din profitul total, cu o marjă de profit de 10,63%.


Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR) realizează, începând din 1994, Topul Național al Firmelor (TNF), fiind singura instituție abilitată printr-o lege organică să stabilească o astfel de ierarhie la nivel național. Pentru ediția 2025, au fost analizate 917.881 de bilanțuri financiar-contabile, dintre care 356.105 au intrat în competiția pentru primele 10 poziții, conform metodologiei implementate de Camerele de Comerț din toate județele țării. Clasamentul se bazează pe cinci indicatori economici esențiali: cifra de afaceri netă, profitul din exploatare, rata profitului din exploatare, eficiența utilizării resurselor umane și eficiența utilizării capitalului angajat.