Studiu Raiffeisen Bank: 3 din 4 români planifică să-și renoveze locuința în 2025, iar bugetul mediu depășește 9.000 de lei

0

Renovarea locuinței este o prioritate pentru mulți dintre români în acest an, arată cel mai recent studiu realizat de Raiffeisen Bank, în parteneriat cu compania globală de cercetare de piață  Appinio.

3 din 4 respondenți planifică renovarea casei în 2025, mai mult de jumătate dintre ei pentru îmbunătățirea confortului sau modernizarea locuinței, iar alți 36% vor face doar reparații necesare. În același timp, 21% dintre participanții la studiu vor să investească în creșterea eficienței energetice a locuinței, iar un segment de 8% își pregătește casa pentru un nou membru al familiei.

Analiza realizată de Raiffeisen Bank este relevantă în contextul în care România este țara din UE cu cei mai mulți proprietari de locuințe. Potrivit Eurostat, cel mai ridicat procent de proprietari de case și apartamente se înregistrează în România, cu un procent de peste 95% din populație care trăiește într-o locuință proprietate personală. Țara noastră este urmată de Slovacia (93%), Croaţia (91%) şi Ungaria (90%).

Bugete consistente și planificare atentă, cu ajutorul produselor bancare

3 din 10 participanți la studiu își propun o renovare integrală, în timp ce restul respondenților planifică renovări parțiale sau reparații minore. 2 din 3 respondenți afirmă că vara este cel mai bun anotimp pentru această activitate.

Bugetul mediu pentru renovare depășește 9.000 de lei, iar în cazul lucrărilor ample, 23% dintre respondenți estimează costuri de peste 20.000 de lei

Românii se pregătesc financiar din timp pentru renovarea casei. Cei mai mulți (54%) fac economii, însă pentru renovările integrale, unii aleg să folosească produse bancare precum cardul de credit (20%) creditul de nevoi personale (18%) sau apelează la descoperitul de cont (11%).

Românii își iubesc locuințele, iar noi ne dorim ca ei să poată locui într-un spațiu care îi reprezintă și îi ajută să se simtă bine. Renovarea casei este o investiție nu doar în locuință, ci și în calitatea vieții. Dar această investiție nu trebuie să afecteze bugetul unei familii sau să îi facă pe români să renunțe la obiective importante, precum educația copiilor sau alte planuri de dezvoltare.  

Rezultatele acestei cercetări confirmă comportamentul clienților noștri, tot mai interesați de soluții de finanțare adaptate nevoilor lor, cum este Flexicredit Online sau  Flexicredit Refinanțare Externă. Printr-o planificare financiară atentă și cu produsele bancare potrivite, oricine își poate îmbunătăți locuința și transforma casa în acasă”, declară Vladimir Kalinov, Vicepreședinte Retail, Raiffeisen Bank România

Raiffeisen Bank susține planurile de renovare prin Flexicredit Online (credit de nevoi personale). Cei care sunt deja clienți Raiffeisen pot accesa 100% online, direct din Smart Mobile, iar cei care încasează salariul la Raiffeisen beneficiază de o reducere de 1% la dobândă. 

Totodată, oferta Flexicredit Refinanțare Externă, disponibilă până la data de 6 mai vine cu o dobândă de la 5,25%, clienții putându-se astfel, bucura și de o rată mai mică, și de bani în plus pentru alte nevoi și obiective. Mai multe detalii sunt disponibile pe www.raiffeisen.ro

Idei de reamenajare și soluții ecologice pentru renovarea locuințelor 

Renovarea presupune și căutarea prealabilă a ideilor de amenajare și a specialiștilor, atât în mediul online, cât și prin intermediul recomandărilor primite de la cei apropiați sau de la experți în domeniu.

În 6 din 10 cazuri, lucrările sunt realizate de specialiști sau de firme specializate, iar alți 4 din 10 români aleg să renoveze singuri sau apelează la un prieten / o rudă. Potrivit sondajului Raiffeisen,  grija pentru mediu este importantă, astfel că 76% dintre românii care planifică o renovare în 2025 aleg materiale și soluții ecologice pentru renovarea locuinței.

Cercetarea Raiffeisen Bank, în colaborare cu Appinio, de tip CAWI, a fost realizată pe un eșantion reprezentativ la nivel național, de 750 de persoane în luna aprilie 2025. 

Acesta este al cincilea studiu din seria DESPRE BANI 1:1, pe care Raiffeisen Bank o realizează lunar pe subiecte care țin de comportamentul financiar al românilor și impactul banilor asupra deciziilor de zi cu zi. 

Colliers: România oferă printre cele mai mari stimulente din UE pentru proiecte industriale și de birouri. Investițiile mai scăzute pledează pentru importanța predictibilității  

0

România atrage tot mai mult interesul investitorilor care se uită la Europa Centrală și de Est pentru spații industriale sau de birouri, parțial și datorită stimulentelor guvernamentale care pot acoperi până la 70% din costurile eligibile, potrivit raportului Colliers „How Government Incentives Shape Industrial & Office Real Estate in CEE”.

Nivelul ridicat al acestui sprijin reprezintă un avantaj competitiv major pentru dezvoltatori și alte tipuri de investitori, într-un context în care localizarea strategică, optimizarea costurilor și sustenabilitatea sunt tot mai importante în luarea deciziilor de investiții. Totuși, experții Colliers atrag atenția că firmele se uită la mulți alți factori când iau decizii strategice, iar instabilitatea politică și dezechilibrele interne mari ale României cântăresc greu. În 2024, România a fost în urma principalelor economii central și est-europene din prisma investițiilor anunțate în industria prelucrătoare.

„România se remarcă în regiune prin intensitatea sprijinului guvernamental, mai ales pentru investițiile în producție. Ajutoarele de stat pot oferi un impuls decisiv companiilor care vor să-și extindă sau să-și relocheze activitățile, ceea ce este un aspect tot mai important având în vedere schimbările pe plan geopolitic la nivel global. Totodată, România devine tot mai atractivă și pentru sectorul serviciilor externalizate, oferind spații moderne, bine poziționate și susținute de politici publice favorabile”, explică Victor Coșconel, Partner | Head of Leasing | Office & Industrial Agencies la Colliers.

Totuși, un ajutor de stat care acoperă până la 70% din costurile eligibile – în Polonia sau Ungaria, procentul urcă până la 50-60%, în funcție de regiunea țării – nu este suficient, după cum arată și datele privind volumul total al investițiilor. Astfel, potrivit fDi Markets, în România au fost anunțate în 2024 investiții în domeniul industriei prelucrătoare de 1,7 miliarde euro, care ar genera peste 8,900 de locuri de muncă. Totuși, Cehia, Ungaria sau Polonia au avut fiecare o valoare sensibil mai mare – 2,5 și 2,9 miliarde euro.

„Ajutorul de stat este doar un element care influențează decizia unei companii de a investi într-o anumită țară și deși este foarte bine că România e generoasă pe acest plan, acest aspect nu poate compensa în totalitate elementele negative ale momentului. Incertitudinile globale dublate de instabilitate pe plan intern, o politică fiscală care ar putea suferi modificări majore pe termen mediu – fără a exista claritate în această privință, cântăresc mai mult decât ajutorul suplimentar pe care România îl oferă față de Polonia sau Ungaria. Astfel, așteptăm o rezolvare sau o mai mare transparență în aceste domenii, întrucât la un nivel fundamental, România are cel mai atractiv raport dintre productivitatea muncii și salarii din Uniunea Europeană”, adaugă directorul Colliers.

Altfel, în zona serviciilor, situația stă puțin diferit. Deși multe proiecte de birouri nu se califică direct pentru ajutoare financiare, orașe precum Cluj-Napoca, Iași sau Timișoara oferă beneficii indirecte importante – de la stimulente fiscale, până la atragerea unor chiriași strategici care prioritizează locațiile cu sprijin public. Proprietarii care înțeleg și valorifică aceste mecanisme pot transforma avantajele existente într-un diferențiator real pe piața închirierilor, subliniază consultanții Colliers, explicând că România dispune de un stoc redus de spații logistice și de birouri per capita, dar beneficiază de o forță de muncă bine pregătită și costuri operaționale competitive, ceea ce face ca oportunitățile de dezvoltare să fie semnificative.

„Sprijinul de stat poate face diferența în atragerea unor chiriași importanți, în special în contextul unei concurențe regionale în creștere. Proprietarii care comunică eficient aceste avantaje pot obține rate mai mari de ocupare și randamente mai bune. Chiar și în contextul noilor reglementări, cum este impozitul minim global, regiunea CEE rămâne extrem de competitivă pentru investitori. Datele din 2024 confirmă revenirea pieței, cu Polonia înregistrând o creștere de 138% a volumelor investiționale. După un 2023 marcat de stagnare, estimările noastre indică o relansare economică solidă, cu o rată medie de creștere economică în regiune de 1,9%, de la 0,6% în 2023. Pentru 2025, se estimează o accelerare și mai puternică”, adaugă Victor Coșconel.

Cele șase economii majore din CEE – România, Polonia, Ungaria, Cehia, Slovacia și Bulgaria – cumulează aproape 90% din stocul modern de spații industriale din CEE-13, potrivit raportului Colliers. Cu o medie de doar 0,7 metri pătrați de spații logistice per capita, comparativ cu până la 3 metri pătrați în Europa de Vest, decalajul semnalează un potențial semnificativ de dezvoltare pe termen lung. În paralel, Pactul Verde European și presiunile de conformare cu criteriile ESG accelerează investițiile în clădiri sustenabile și soluții tehnologice inteligente, deschizând un nou val de oportunități pentru investitorii vizionari și dezvoltatorii care acționează rapid.

Genesis Property: 8 din 10 angajați văd o colaborare mai bună cu echipa în acest an, dar vor o recunoaștere mai clară a meritelor

0

Angajații se așteaptă să lucreze mai bine la birou cu colegii lor în acest an, în contextul în care au estimat condiții de lucru asemănătoare sau la fel ca în 2024. În paralel, însă, cei mai mulți consideră că angajatorul ar trebui să le recunoască mai bine meritele și contribuțiile, potrivit unui sondaj realizat în rândul a 1.175 de respondenți la nivel național de Genesis Property, unul dintre cei mai importanți proprietari de clădiri de birouri din România.

Astfel, peste 83% dintre angajați cred că vor colabora bine sau foarte bine cu echipa din care fac parte, în timp ce aproape 90% consideră că vor vedea în 2025 condiții de lucru mai bune sau la fel ca cele de anul trecut. În același timp însă, peste 52% ar vrea să vadă un progres al angajatorului în ceea ce privește recunoașterea meritelor și contribuțiilor, iar 48% atrag atenția că organizațiile sunt prea puțin eficiente în a gestiona nemulțumirile angajaților în 2025. 

În plus, peste 41% vor să vadă mai multă susținere din partea angajatorului în ceea ce privește echilibrul dintre viața personală și cea profesională, iar aproape 38% ar dori un spirit de echipă mai solid la nivelul companiei.

„Oamenii vin la birou pentru mai mult decât taskuri și întâlniri – vin pentru conexiuni reale, pentru sentimentul că fac parte dintr-o echipă și că munca lor contează. Este încurajator să vedem că majoritatea angajaților sunt optimiști și cred într-o colaborare bună cu colegii lor. În același timp, mesajul lor este clar: își doresc să fie văzuți, ascultați și apreciați cu adevărat. Într-o lume în care totul se mișcă rapid, biroul poate deveni un punct de echilibru – un loc în care relațiile se consolidează, încrederea crește și fiecare contribuție primește recunoașterea pe care o merită”, a spus Elena Panait, Head of Leasing & ComYunitY. 

Doar puțin peste 44% susțin că au posibilitatea să-și ajusteze programul de lucru în funcție de nevoile personale ori de câte ori au nevoie, în timp ce peste 55% spun că reușesc asta doar uneori sau chiar niciodată. În plus, 89% dintre participanți consideră că inițiativele organizației de a susține sănătatea și bunăstarea angajaților sunt importante sau foarte importante, recunoscând astfel rolul major pe care acestea îl au în starea de bine a oamenilor. Legat de modul în care managerii oferă un feedback constructiv în 2025, aproape 64% atrag atenția că așteaptă o evoluție în acest sens.

Genesis Property are în plan, pe termen lung, să finalizeze ultima etapă a YUNITY Park, un campus al viitorului creat de Liviu Tudor, care redefinește experiența la birou printr-un mix de facilități, experiențe și comunități. Primele două etape, finalizate în 2023, au beneficiat de o investiție de peste 30 de milioane de euro. Cea de-a treia fază, Innovation Center, va fi inaugurată în următoarele 12 luni, în urma unei investiții de 20 de milioane de euro.


Sondajul a fost realizat de Genesis Property și a analizat care sunt cerințele și așteptările angajaților în 2025, fiind desfășurat în ianuarie – februarie 2025, la nivel național, prin platforma iVox, pe un eșantion total de 1.175 utilizatori de internet din România. Circa 48% dintre participanți sunt de sex feminin, iar aproape 57% au un venit net mai mare de 5.000 de lei.

INS: Managerii previzionează o creștere a prețurilor în toate domeniile de activitate ale economiei în următoarele trei luni

0

Conform unui sondaj al Institutului Național de Statistică al României privind tendințele în evoluția activității economice în perioada aprilie-iunie 2025, managerii se așteaptă la creșterea prețurilor în toate domeniile de activitate ale economiei, creștere moderată a activității economice în industria prelucrătoare, comerțul cu amănuntul și servicii și relativa stabilitate a numărului de salariați în industria prelucrătoare și servicii.


În cadrul unei anchete de conjunctură realizată în luna aprilie 2025, managerii din industria prelucrătoare previzionează pentru următoarele trei luni, creștere moderată a volumului producţiei (sold conjunctural +12%).
Referitor la numărul de salariaţi se estimează relativă stabilitate, soldul conjunctural fiind de -5%.
Pentru preţurile produselor industriale se prognozează creștere în următoarele trei luni (sold conjunctural +23%).

Potrivit estimărilor din luna aprilie 2025, în activitatea de construcţii se va înregistra pentru următoarele trei luni creștere a volumului producţiei (sold conjunctural +26%).
Managerii estimează creștere moderată a numărului de salariaţi (sold conjunctural +9%).
În ceea ce priveşte preţurile lucrărilor de construcţii se preconizează creștere a acestora (sold conjunctural +36%).

În sectorul comerţ cu amănuntul managerii au estimat pentru următoarele trei luni, tendinţă de creștere moderată a activităţii economice (sold conjunctural +13%). Volumul comenzilor adresate furnizorilor de mărfuri de către unităţile comerciale va înregistra creștere (sold conjunctural +20%).
Angajatorii prognozează pentru următoarele trei luni, creștere moderată a numărului de salariaţi (sold conjunctural +8%).
Managerii societăţilor comerciale estimează creștere a preţurilor de vânzare cu amănuntul (sold conjunctural +36%).

Conform estimărilor INS din luna aprilie 2025, cererea de servicii (cifra de afaceri) va înregistra creștere moderată în următoarele trei luni (sold conjunctural +8%). Managerii din sectorul servicii prevăd relativă stabilitate a numărului de salariaţi (sold conjunctural +1%).
Conform opiniei managerilor, preţurile de vânzare sau de facturare ale prestaţiilor vor avea tendinţă de creștere (sold conjunctural +18%).

116 elevi din 8 licee din București și Timișoara au dezvoltat inițiative de implicare în comunitate, în cadrul proiectului My Financial Journey

0

În luna aprilie 2025, Junior Achievement România și Morningstar Sustainalytics au organizat două evenimente educaționale JA Innovation Day™, în Timișoara și București, adresate elevilor din liceele tehnologice și economice din comunitățile locale. 

Workshop-urile JA Innovation Day™ au reunit 116 elevi din 8 licee, 29 de voluntari din cadrul companiei Morningstar Sustainalytics și 11 profesori coordonatori într-un format participativ, concentrat pe încurajarea colaborării și a schimbului de idei dintre elevi și reprezentanți ai mediului de business. 

Liceenii, organizați în echipe de lucru, au fost mentorați de profesioniști cu experiență pentru a dezvolta soluții la provocarea lansată în timpul evenimentului. Tema de lucru a fost aceea de a propune un proiect care să încurajeze adoptarea comportamentelor sănătoase din punct de vedere financiar în rândul tinerilor din liceul sau comunitatea vizată.

Timp de câteva ore, participanții și-au folosit gândirea critică și spiritul inovator, dezvoltând și prezentând 19 proiecte care susțin dezvoltarea unor obiceiuri financiare sănătoase în rândul tinerilor din comunitățile din care provin. Inițiativele propuse de elevi s-au bazat pe capacitarea tinerilor pentru a concepe și implementa inițiative cu impact și de a promova învățarea peer-to-peer.

Cele 19 proiecte au valorificat elementele tehnologice pentru a crea experiențe de învățare interactivă adaptate tinerilor din Generația Z, precum aplicații bazate pe gamificare ce ajută utilizatorii să își alcătuiască și monitorizeze un buget, precum și cele ce integrează conținuturi bite-sized despre educație financiară, quiz-uri și personalizarea experienței utilizatorului cu ajutorul Inteligenței Artificiale (AI). Mai mult, o parte dintre ideile propuse au combinat învățarea din cadrul orelor de curs cu învățarea non-formală, în cadrul workshop-urilor facilitate de traineri și persoane ce pot servi drept exemple pentru elevi. 

Liceele participante la cele două evenimente au fost: Colegiul Tehnic Emanuil Ungureanu Timișoara (liceu gazdă), Colegiul Tehnic Henri Coandă Timișoara, Liceul Tehnologic Azur Timișoara, Liceul Tehnologic Ion I.C. Brătianu Timișoara, Colegiul Economic Nicolae Kretzulescu București (liceu gazdă), Colegiul Economic A.D. Xenopol București, Colegiul Economic Costin C. Kirițescu București și Colegiul Economic Virgil Madgearu București.

„ Evenimentul mi s-a părut foarte bine structurat, prin felul în care ne-a făcut să colaborăm și să ieșim din zona de confort prezentând proiectul în fața tuturor participanților.” – Elev, Liceul Tehnologic Ion I.C. Brătianu Timișoara 

„Mi-a plăcut evenimentul organizat de Junior Achievement, deoarece a fost o oportunitate de a lucra în echipă și de a ne organiza pe cont propriu, având șansa de a ne putea dezvolta spiritul de echipă, de care vom avea nevoie în viitor. Mentorii au fost foarte răbdători și atenți, iar condițiile locului foarte bune.” – Elev, Liceul Tehnologic Ion I.C. Brătianu Timișoara 

„Principalul beneficiu pe care elevii îl au în urma acestei experiențe este faptul că au acces la o altă perspectivă, prin intermediul oamenilor care lucrează în domeniile respective. Consider că reprezintă o experiență de viață care îi poate ajuta.” – Voluntar mentor, Morningstar Sustainalytics

Activitățile fac parte din proiectul educațional My Financial Journey, pilotat în anul școlar 2024-2025, prin parteneriatul dintre Morningstar Sustainalytics și JA România. Inițiativa se adresează elevilor de liceu și urmărește familiarizarea acestora cu concepte și instrumente financiare utile pentru viața de zi cu zi a viitorilor adulți.

De asemenea, workshop-urile derulate la București și Timișoara sunt complementare inițiativei Morningstar Sustainalytics din cadrul Global Volunteering Week (7-11 aprilie 2025) și Zilei Naționale a Educației Financiare din România (11 aprilie).

Proiectul JA My Financial Journey include:

  • Activități educaționale parcurse la clasă de elevi, sub coordonarea profesorilor, pe baza kit-ului educațional din platforma JA Learn;
  • Workshop-uri pe teme de educație financiară, facilitate de voluntarii Morningstar Sustainalytics;
  • JA Innovation Day, activitate în cadrul căreia elevii lucrează în echipe, folosindu-și creativitatea și gândirea critică pentru a găsi soluții la o problemă identificată în comunitatea din care provin;
  • Burse private acordate elevilor din liceele tehnologice selectate dintre cele participante la proiect, pentru a-i susține în continuarea studiilor și integrarea principiilor educației financiare în obiceiurile de zi cu zi.

Analiză Romanian Economic Monitor – UBB FSEGA: De la aderarea României la UE, salariile medii s-au triplat, dar această creștere nu este resimțită de toți românii din cauza inegalităților economice

0

De la momentul aderării României la Uniunea Europeană, dar în special în ultimii 7-8 ani, salariile din România au înregistrat o evoluție spectaculoasă, în termeni nominali, salariul mediu net lunar crescând de peste trei ori, de la 312 euro, în 2007, la 1045 de euro, în 2024. Chiar și luând în considerare inflația, care erodează puterea de cumpărare, creșterea rămâne una semnificativă, cu o majorare de peste 122% a salariului mediu net, România depășind astfel mai multe țări din această zonă a Europei, consideră analiștii Romanian Economic Monitor (RoEM)-UBB FSEGA, proiect de cercetare al Facultății de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor (FSEGA) din cadrul Universității Babeș-Bolyai (UBB) din Cluj-Napoca.

„În România, salariul mediu net lunar a depășit pragul de 1.000 de euro pentru prima oară la finalul anului 2023. Și totuși, în pofida acestor evoluții pozitive, o mare parte a românilor are o percepție diferită asupra evoluției veniturilor lunare proprii și nu resimte o creștere semnificativă a nivelului de trai. O explicație pentru aceste percepții divergente o reprezintă inegalitățile economice din cadrul țării. Astfel, chiar dacă nivelul mediu al salariilor crește în mod dinamic, dacă o mare parte a societății beneficiază mai puțin din aceste creșteri decât alții, tensiunile sociale devin mai accentuate și pot periclita inclusiv dezvoltarea economică viitoare a țării”, explică Levente Szász, prorector al UBB Cluj-Napoca, coordonatorul echipei RoEM.

Analiza realizată de echipa de economiști RoEM asupra inegalității salariale lunare indică o tendință descendentă la nivel național. Într-un studiu anterior, specialiștii RoEM au evidențiat existența a „trei Românii” din perspectiva bunăstării economice a populației: capitala cu cele mai mari salarii; județele cu orașe dinamice din punct de vedere economic, precum Cluj, Timiș sau Brașov, unde salariile depășesc în general media națională; și restul regiunilor țării, unde salariile medii se află cu mult sub media națională.

„Diminuarea inegalităților este foarte lentă: dacă în 2007 aproximativ 71% din angajații din România câștiga sub media națională, în 2023, valoarea este ușor mai mică, de 67%. Această scădere de 4 puncte procentuale nu reprezintă o îmbunătățire relevantă a situației, mai ales că această evoluție s-a întâmplat pe parcursul unei perioade de 17 ani: direcția este cea dorită, viteza diminuării inegalităților salariale însă este prea lentă”, spune  Ottó Csiki, cercetător în cadrul echipei RoEM.

Analiza veniturilor totale ale populației (care, pe lângă salarii, includ și beneficiile sociale, precum pensiile, respectiv veniturile din investiții, inclusiv din societăți comerciale proprii) arată că, în perioada de după aderarea europeană a României, veniturile totale au avut și ele o evoluție spectaculoasă, creșterile mai semnificative fiind înregistrate în special după anul 2016. Mai precis, spun analiștii RoEM, valoarea mediană a veniturilor totale lunare (adică valoarea de mijloc a tuturor veniturilor, jumătatea din populație câștigând peste, iar cealaltă jumătate a populației câștigând sub această valoare) a crescut de aproape cinci ori în această perioadă (de la 134 de euro, în 2007, la 653 euro, în 2024). Analiștii RoEM precizează că venitul total lunar se calculează pe adult echivalent, incluzând în ecuație toți membrii unei gospodării. Astfel, valoarea veniturilor totale raportate pe o persoană poate fi mai mică decât salariul mediu din același an, acesta din urmă fiind calculat doar pentru persoanele angajate.

Indicele de inegalitate, calculat ca și veniturile segmentului de 20% din populație cu cele mai mari venituri raportate la segmentul de 20% cu cele mai mici venituri (top 20% vs bottom 20%), arată o scădere accentuată a inegalităților: dacă acest raport a fost de 8,1 în 2007 (cei cu veniturile cele mai mari câștigau de 8,1 ori mai mult decât cei cu veniturile cele mai mici din țară), valoarea acestuia aproape s-a înjumătățit până în 2024, ajungând la „doar” 4,6 (cei cu veniturile cele mai mari câștigă de 4,6 ori mai mult decât cei cu veniturile cele mai mici din țară). 

„În general, datele arată că ponderea fiecărui segment al populației cu venituri lunare peste mediană a devenit din ce în ce mai mică din veniturile totale realizate la nivelul țării, iar aceeași pondere pentru segmentele populației cu venituri mici a început să crească treptat. Această diminuare a inegalității veniturilor este mai accentuată în ultimii patru ani, în special în anul 2024, anul creșterilor salariale, al majorării salariului minim pe economie, respectiv a pensiilor. Rămâne întrebarea dacă diferența de 4,6 ori în venituri reprezintă în continuare o valoare relativ ridicată sau nu, iar pentru a avea o bază de comparație, am analizat același indicator în toate țările UE”, spune Ottó Csiki.

Astfel, în acest clasament european realizat pentru anul 2024, România se află pe la mijlocul ierarhiei, la egalitate cu Franța, depășind 11 țări, unde inegalitatea veniturilor populației este mai ridicată. Printre țările cu cele mai mari valori ale indicatorului de inegalitate se află Bulgaria (7,0), Lituania (6,3) și Letonia (6,3), iar în topul clasamentului se află Cehia (3,3), Slovenia (3,4) și Belgia (3,5). 

„Este important de subliniat și faptul că în anul 2015 România era încă țara cu cele mai mari inegalități ale veniturilor din întreaga UE, cu o valoare de 8,3 a raportului dintre veniturile celor două segmente de 20% din populație cu cele mai mari, respectiv cele mai mici câștiguri lunare. Astfel, progresul în reducerea inegalităților poate fi considerat unul remarcabil, în special în ultimii ani, România devansând mai multe țări europene. Această îmbunătățire este însă una foarte recentă și, având în vedere tensiunile sociale existente în țară, este important ca aceste rezultate să fie menținute și pe termen lung”, concluzionează coordoonatorul echipei RoEM.


Romanian Economic Monitor este un proiect de cercetare al Facultății de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor din cadrul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, prin care cei șase cercetători ai universității implicați în acest demers științific publică o serie de date economice în forma unor infografice interactive, menite să arate o imagine comprehensivă, actualizată în timp real, a situației economice din România. Scopul proiectului este informarea clară și precisă a românilor în privința evoluției economiei, bazată pe surse de date credibile și verificate, dar și oferirea unui sprijin real factorilor decizionali din politica și economia românească, prin realizarea și actualizarea frecventă a analizei situației economice, și oferirea unui punct de pornire pentru realizarea unor scenarii de previziune, care să ajute funcționarea eficientă a economiei.

Facultatea de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor (FSEGA) din cadrul Universității Babeș-Bolyai (UBB) este cea mai mare facultate din țară și una dintre cele mai puternice școli românești în zona economie și afaceri, oferind servicii ştiinţifice și educaționale prin programe de licență, masterat, doctorat, executive education, respectiv prin programe de cercetare avansată, consultanță şi dezvoltare sustenabilă. Aproape 9.000 de studenți nivel licență, masteranzi şi doctoranzi beneficiază de oferta educaţională, didactică şi instituţională a celor 386 de cadre didactice titulare și asociate, atât în Cluj-Napoca, cât şi în cadrul extensiilor de la Reșița, Sfântu Gheorghe şi Sighetul Marmaţiei. Începând din 30 iunie 2021, UBB, prin intermediul FSEGA, a devenit membru permanent cu drepturi depline al European Foundation for Management Development (EFMD), fiind singura instituție de învățământ superior din România cu acest statut. EFMD administrează sistemul EFMD Quality Improvement System (EQUIS), unul dintre cele mai importante mecanisme de asigurare și certificare a calității, respectiv de acreditare la nivel internațional a instituțiilor de învățământ superior în domeniile administrării afacerilor și managementului.

O anumită idee de Europă

0

de Joschka Fischer  

BERLIN – Donald Trump se dovedește a fi extraordinar de eficient în autodistrugere. Doar câteva luni de la începutul președinției sale, a reușit deja să distrugă alianța transatlantică dintre America de Nord și Europa democratică. Prin declanșarea războaielor comerciale împotriva aliaților SUA și prin punerea sub semnul întrebării a garanției de securitate a Americii în Europa, a zdruncinat încrederea în Statele Unite pentru cel puțin o generație. Rolul Americii în lume este în declin rapid.  

Cuvântul administrației Trump este complet lipsit de valoare, așa cum o demonstrează trădarea Ucrainei, care continuă să lupte pentru libertate, democrație și alte valori esențial occidentale. De acum înainte, Europa va fi singură în confruntarea cu vecinul său agresiv și imperialist, Rusia. Dacă nu dorește să sufere aceeași soartă ca Ucraina, trebuie să răspundă la câteva întrebări presante, fără întârziere.  

Retragerea Americii din rolul său de putere globală principală, care menținea ordinea și garanta comerțul liber, va conduce la un alt tip de ordine mondială. Noua ordine va gravita nu în jurul puterii americane, ci mai degrabă în jurul rivalității dintre statele majore dotate cu arme nucleare. Așa cum demonstrează deja comportamentul Rusiei, cei care dețin bomba nu vor ezita să șantajeze pe cei care nu o au. Ordinea bazată pe reguli este deja un lucru al trecutului; de acum înainte, ordinea mondială va funcționa conform capriciilor puterii, dacă va funcționa deloc.

Europa are cele mai proaste atuuri în acest scenariu, deoarece nu este o putere globală „reală,” în sensul că nu este o putere militară capabilă să se apere singură. Structura politică europeană actuală – formată din state-națiune mici și mijlocii – este incapabilă să facă față amenințărilor actuale. Ceea ce unește europenii acum este, mai presus de toate, o soartă comună, născută dintr-o situație disperată. Vor reuși ei să se unească? Aspiră măcar să devină o putere reală? Răspunsurile la aceste întrebări vor determina viitorul continentului și al celor sute de milioane de cetățeni. Europenii se confruntă acum cu o alegere între libertate și subjugare. Dar nu este clar dacă europenii mai au curajul de a-și afirma propria suveranitate și independența în materie de securitate. 

Administrația Trump nu pune sub semnul întrebării doar securitatea militară a Europei; de asemenea, pune în pericol comerțul global care susține economia europeană. Europa nu își mai poate permite să depindă tehnologic de marile puteri non-europene, mai ales în era emergentă a inteligenței artificiale. Același lucru se aplică dependenței de materiile prime, deoarece acestea pot submina foarte rapid alte sectoare și pot pune în pericol securitatea națională sau regională. Europenii trebuie să identifice toate domeniile în care se bazau pe America și să investească în autosuficiență. Pentru a atinge „suveranitatea europeană,” acum este momentul sau niciodată. 

După cele două războaie mondiale devastatoare ale secolului XX, nucleul european – începând cu Franța și Germania – a reușit să obțină un echilibru de interese și o solidaritate oarecare. Dar Europa nu a făcut niciodată pasul decisiv spre întruchiparea unei voințe politice comune. Egoismul național s-a dovedit întotdeauna mai puternic decât acest imperativ, nu în ultimul rând pentru că umbrela de securitate pe care prezența Americii o oferea Europei elimina nevoia acestuia. Dar acum, nevoia este evidentă. Europenii trebuie să facă pasul final pe care generațiile anterioare au găsit întotdeauna modalități să-l evite.

Charles de Gaulle, salvatorul Franței în cea mai întunecată oră a sa – când țara se confrunta cu înfrângerea militară în fața Germaniei naziste – și marele său modernizator din anii ’60, și-a început memoriile cu aceste rânduri memorabile: „Toată viața mea, am avut o anumită idee despre Franța. Aceasta este inspirată de sentiment la fel de mult ca de rațiune.” În 1940, el fusese un general necunoscut, emițând vocea sa solitară din exil la Londra către Franța ocupată, îndemnând la continuarea rezistenței. Ideea sa era indestructibilă și în cele din urmă victorioasă.

Europa contemporană are multe de învățat din exemplul lui de Gaulle. Fie că le place sau nu, europenii trebuie fie să învețe să trăiască cu riscuri de securitate incontrolabile, fie să devină „gaulliști.” Nu există o a treia cale. 

Acum, mai mult ca niciodată, avem nevoie de un nucleu ideologic puternic: o idee comună despre Europa ca un continent al libertății, drepturilor omului, solidarității și statului de drept. Europa trebuie să rămână bastionul planetei pentru progres și decență de bază. Aceste valori pot fi păstrate doar dacă acționăm ca un singur popor pentru a deveni o adevărată putere globală.


Joschka Fischer, fost ministru de externe și vicecancelar al Germaniei între 1998 și 2005, a fost lider al Partidului Verzilor din Germania timp de aproape 20 de ani.

Traducere, adaptare, editare: Daniel Apostol, ClubEconomic.ro
©Copyright Project Syndicate 2025

Europa și China trebuie să se unească împotriva atacului comercial al lui Trump 

0

de Marcel Fratzsche

Berlin – Războiul comercial greșit al președintelui american Donald Trump împotriva restului lumii ar putea marca începutul sfârșitului atât pentru dominația sa politică, cât și pentru mișcarea sa „Make America Great Again” (MAGA) – dar numai dacă Germania și Europa pot coordona un răspuns internațional puternic.

Cea mai mare greșeală a Comisiei Europene și a guvernului german care pleacă din funcție a fost semnalarea disponibilității de a ceda cerințelor lui Trump, transformându-i potențial eroarea economică într-o victorie politică. Ar trebui să fie clar până acum că liniștirea lui Trump prin cedarea la cerințele sale doar va accelera prăbușirea sistemului de comerț multilateral și va submina în continuare guvernanța democratică la nivel mondial. Răspunsul Uniunii Europene va fi esențial în determinarea dacă administrația Trump (care intenționează să demonteze ordinea comercială multilaterală) sau China (care dorește să o păstreze) va prevala. Liderii europeni se confruntă cu o alegere clară: să apere multilateralismul și să se alinieze cu China sau să se poziționeze alături de Statele Unite „MAGA-ficate” ale lui Trump. Nu există o a treia opțiune.

Germania și Europa nu pot rămâne neutre în acest conflict. Cedarea în fața cerințelor lui Trump prin urmărirea unui acord comercial bilateral ar fi echivalentă cu susținerea sfârșitului multilateralismului. Eșecul continuu al UE de a se opune politicilor lui Trump reflectă o miopie șocantă și o naivitate politică. Deși impactul economic direct al tarifelor lui Trump asupra Europei va fi probabil limitat, consecințele pe termen lung – în special pentru modelul economic orientat către export al Germaniei – ar putea fi dezastruoase. Cedarea în fața lui Trump ar amenința chiar fundamentul prosperității germane, care depinde mai mult decât orice altă țară europeană de comerț global deschis, bazat pe nediscriminare, corectitudine și concurență.

Deci, cum ar trebui Germania și UE să răspundă tarifelor lui Trump? Noul guvern german – împreună cu Franța, Regatul Unit și alți parteneri europeni – trebuie să apere multilateralismul prin alinierea cu China și impunerea de tarife reciproce asupra bunurilor americane. În negocierile viitoare cu SUA, liderii europeni trebuie să insiste asupra a două condiții-cheie. 

În primul rând, ar trebui să solicite un angajament reînnoit față de multilateralism ca fundație a sistemului comercial global. Aceasta include nu doar reducerea tarifelor și a altor bariere comerciale la nivelurile de dinainte de criză, ci și revitalizarea instituțiilor multilaterale precum Organizația Mondială a Comerțului (OMC), pe care SUA a subminat-o sistematic blocând numirea de noi judecători în cadrul organului său de apel. Este important ca atenția să nu se limiteze doar la OMC. Alte instituții multilaterale, cum ar fi Națiunile Unite, Fondul Monetar Internațional și Banca Mondială, trebuie, de asemenea, să fie împuternicite să joace un rol mai activ, în special în reprezentarea și protejarea intereselor economiilor mai slabe din Sudul Global. 

În al doilea rând, Europa ar trebui să promoveze concurența echitabilă și reguli comune, în special în ceea ce privește reglementarea giganților tehnologici din SUA. Aceste companii plătesc puține taxe sau deloc și încalcă în mod repetat legile și reglementările UE privind protecția datelor, standardele etice și concurența pe piață. Recenta decizie a unei instanțe americane care confirmă că Google a construit într-adevăr un monopol ilegal în căutarea de date și informații subliniază urgența problemei. Așa cum a observat recent ministrul german de finanțe, Jörg Kukies, țările europene sunt din ce în ce mai dependente de serviciile furnizate de giganții tehnologici americani. Dacă UE nu acționează acum, această dependență dăunătoare va continua să se adâncească, făcând Europa și mai vulnerabilă la șantajul politic și comercial în stil Trump.

Revigorarea multilateralismului va necesita, de asemenea, concesii semnificative și reforme din partea Chinei, UE și Germaniei pentru a corecta dezechilibrele globale. Prin subvenții masive și alte forme de sprijin pentru firmele interne, China a subminat în mod repetat regulile multilaterale pentru a obține avantaje neloiale. Dar Germania trebuie, de asemenea, să-și reducă propriile excedente uriașe de cont curent, care sunt determinate în mare parte de reglementările interne și de alte bariere structurale care îngreunează accesul companiilor străine pe piața sa.

Având în vedere că abordarea acestor distorsiuni ar putea oferi beneficii considerabile companiilor americane, există motive întemeiate să credem că un astfel de acord comercial echilibrat ar putea atrage Trump și l-ar putea încuraja să-și schimbe cursul. 

În ciuda costurilor economice, războiul tarifar global al lui Trump oferă Europei șansa de a se stabili ca mediator și apărător al multilateralismului într-o lume din ce în ce mai multipolară. Este momentul ca Europa să apere valorile sale și să coordoneze un răspuns unificat cu parteneri precum China, Canada, Mexic, Regatul Unit și Japonia.

Prin provocarea unei confruntări simultane cu toate economiile majore ale lumii, Trump a făcut o greșeală strategică serioasă. A opune rezistență poate costa Europa pe termen scurt, dar să permită lui Trump să prevaleze și să demonteze sistemul comercial multilateral ar fi mult mai dăunător – atât pentru economia UE, cât și pentru democrația însăși.


Marcel Fratzscher, fost manager de rang înalt la Banca Centrală Europeană, este președintele think tank-ului DIW Berlin și profesor de macroeconomie și finanțe la Universitatea Humboldt din Berlin.

Traducere, adaptare, editare: Daniel Apostol, ClubEconomic.ro
©Copyright Project Syndicate 2025

Otokar a intrat într-o asociere de tip „joint venture” cu Automecanica SA, una dintre cele mai importante companii din industria de apărare a țării

0

Otokar, divizia producătoare de sisteme de apărare a celui mai mare conglomerat din Turcia, Koç Group, a făcut un pas important în proiectul „1059 COBRA II ATBTU”, prin care va furniza Ministerului Apărării Naționale din România blindate COBRA II 4×4 ATBTU. Otokar a semnat un acord de joint venture (JV) cu una dintre cele mai importante companii de apărare din România, Automecanica S.A., pentru a produce local, în România, aceste vehicule blindate, contribuind astfel la dezvoltarea capabilităților de apărare ale țării.

Joint venture-ul va produce vehicule blindate Otokar COBRA II 4×4 și va desfășura activități precum inginerie, marketing și servicii post-vânzare.

Conform acordului semnat, atât Otokar Land Systems SRL, cât și Automecanica S.A. vor deține fiecare câte 50% din compania mixtă.

Aproximativ 800 de vehicule blindate vor fi produse de Automecanica S.A., la Mediaș.

Aykut Özüner, CEO Otokar: „Otokar este cel mai mare exportator de sisteme terestre din Turcia” și a subliniat acest acord ca fiind „unul dintre cei mai importanți pași în strategia de creștere a Otokar în industria de apărare. Fiind un jucător/furnizor global, Otokar operează cu mândrie în numeroase regiuni din întreaga lume, cu vehiculele noastre militare aflate în serviciu activ în peste 40 de țări.

Ca parte a proiectului nostru în desfășurare în România, suntem încântați să anunțăm semnarea acordului de înființare a noii noastre companii de tip “joint venture”, care va produce vehiculele legendare COBRA II, în România. Această etapă reprezintă unul dintre reperele majore în strategia de extindere a Otokar pe piețele globale.”

Otokar își propune să transforme România într-un hub strategic pentru operațiunile sale din întreaga Europă.

Sedef Vehbi, Șefa Diviziei Militare Otokar:Subliniem angajamentul Otokar de a-și extinde prezența în Europa și suntem pregătiți să răspundem cerințelor României. Prin acest parteneriat, România va deveni un hub strategic pentru operațiunile europene ale Otokar.

Suntem deosebit de mândri că am fost selectați de Ministerul Apărării Naționale din România pentru acest proiect de referință. În concordanță cu angajamentele noastre privind localizarea și livrarea în condiții provocatoare către respectatul guvern român, am ales compania Automecanica S.A. ca partener local de încredere, în urma unui proces riguros și cuprinzător de evaluare. Competențele tehnice și capacitățile de producție deja demonstrate ale companiei au avut un rol esențial în această decizie.
Acum este momentul să trecem la execuție, iar noi, în calitate de acționari, suntem entuziasmați și pe deplin angajați să livrăm excelență, contribuind totodată la consolidarea capacităților de apărare ale României.”

Joint Venture-ul Otokar – Automecanica se va concentra pe contribuția la dezvoltarea capacităților locale ale industriei de aparare din România.

Andrei Scobiola, CEO Automecanica S.A.: „Suntem una dintre cele mai capabile companii din industria de apărare a României. Automecanica S.A. este încântată să consolideze această alianță strategică cu Otokar. Această colaborare reprezintă un pas important în sprijinirea Forțelor Armate Române și în stimularea economiei naționale, prin activitatea fabricii noastre. Angajamentul nostru ferm față de acest proiect este incontestabil — acest parteneriat va juca un rol esențial în dezvoltarea capacităților locale de apărare ale României.”

Companiile aeriene și cele de transport de marfă sunt afectate de războiul comercial

0

Războiul comercial declanșat de Statele Unite cu China a început să afecteze industria globală a transportului de marfă maritim dar și companiile aeriene. Potrivit Cirrus Global Advisors, industria transportului aerian de marfă ar putea înregistra o contracție a veniturilor de 22 de miliarde de dolari în decurs de trei ani în cazul în care Casa Albă menține aceste tarife vamale ridicate. Se preconizează că principalii transportatori de mărfuri și expeditorii de mărfuri cu o expunere ridicată pe piețele chineze vor suferi presiuni semnificative în sensul scăderii veniturilor. Aceeași situație este și în sectorul transportului maritim.

Înainte de tarifele vamale ale lui Trump, lumea a atins un „apogeu al globalizării”, deoarece comerțul între regiuni a crescut la 49% din total, în timp ce comerțul în interiorul regiunilor a scăzut la aproximativ 51%, apropiindu-se astfel de un „punct de egalizare”, a declarat Maja Marciniak, economist principal la IATA, Asociația Internațională de Transport Aerian. Prin urmare, orice măsuri care subminează liberă circulație a mărfurilor afectează în cele din urmă companiile, consumatorii și economiile.

Incertitudinea macroeconomică indusă de politicile lui Donald Trump determină companiile aeriene americane să-și retragă estimările anterioare privind profiturile și veniturile. Astfel, Southwest Airlines, Alaska Airlines și-au retras previziunile financiare pentru întregul an din cauza incertitudinii macroeconomice, în timp ce United Airlines a emis două orientări într-un scenariu de bază și unul de recesiune. Rezultatele primului trimestru ale American Airlines au depășit așteptările Wall Street, dar au arătat o deteriorare a profitabilității și o scădere cu 3% a numărului total de mile parcurse de pasagerii pe zboruri interne. De asemenea, compania și-a redus previziunile privind profitul pentru 2025 din cauza acelorași îngrijorări legate de cheltuielile discreționare ale consumatorilor pe fondul evoluțiilor din războiul comercial.

Îngrijorările lor sunt justificate, deoarece pentru vacanța de vară doar 46% dintre americani intenționează să călătorească, 38% pe plan intern și 15% pe plan internațional, cu o oarecare suprapunere între cele două, conform ultimului sondaj Bankrate privind călătoriile de vară din 2025. Cheltuielile de zi cu zi se află pe primul loc în topul motivelor pentru care americanii nu își permit să călătorească, deoarece 65% dintre cei care nu călătoresc spun că nu își permit să călătorească, 23% menționează lipsa de interes în a călători în prezent, iar 16% au declarat că nu își pot lua liber de la serviciu sau că este prea complicat să călătorești. Aproape 7 din 10 persoane (68%) care nu își permit să călătorească spun că viața de zi cu zi este prea scumpă, în timp ce 64% consideră călătoriile prea scumpe.

Willie Walsh, directorul general al IATA, a comparat situația actuală cu consecințele atacurilor din 11 septembrie 2001 – semnificative, dar cu potențial de scurtă durată. Deși companiile aeriene nu intră în panică, există unele îngrijorări, deoarece cererea de călătorii transatlantice pentru a doua jumătate a anului 2025 este în scădere. Au apărut rapoarte care arată că numărul de vizitatori vest-europeni în SUA a scăzut considerabil (-17%) în martie 2025 comparat cu aceeași perioadă a anului trecut.

Războiul tarifar al lui Trump împinge, de asemenea, sectorul transportului maritim în scenarii de incertitudine ridicată. Calea comercială Trans-Pacific, istoric cea mai profitabilă pentru transportul maritim de containere, a devenit un punct central al perturbărilor. Volumele săptămânale de containere procesate din China au crescut cu 6% față de luna precedentă. Conform datelor Ministerului Transporturilor din China, porturile chineze au procesat 6,3 milioane de containere în cele șapte zile până la 20 aprilie, ceea ce reprezintă o creștere de aproximativ 10% față de aceeași perioadă a anului trecut. Este posibil ca mulți cumpărători să-și grăbească achizițiile înainte ca tarifele de minimis să intre în vigoare la 2 mai 2025 și, de asemenea, ca mărfurile chinezești să fie expediate spre alte destinații din Asia de Sud, care nu sunt afectate în prezent de tarife, unde cererea este în creștere.

Cumpărătorii au importat deja rapid bunuri chinezești după ce președintele Trump a făcut aluzie la tarifele vamale. Datele vamale au arătat că exporturile Chinei au crescut cu 12,4% în dolari americani în ultima lună, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. Dar această situație nu va dura dacă tarifele actuale vor fi menținute în vigoare.

În SUA, porturile Los Angeles și Long Beach – care manipulează o treime din încărcătura de containere din SUA – se pregătesc pentru o scădere a volumului de cel puțin 10% începând din mai. Transportatorii puternic dependenți de exporturile chinezești, precum companiile de transport COSCO, Hede, Matson, SeaLead și TS Lines, sunt printre cei care ar putea fi cel mai grav afectați. Giganții globali precum Maersk, MSC și Hapag-Lloyd se confruntă, de asemenea, cu presiuni asupra profitului, deoarece tarifele de retorsiune și scăderea cererii reduc marjele. De exemplu, compania germană de transport maritim Hapag-Lloyd a raportat o rată de anulare de 30% pentru transporturile din China către Statele Unite, atribuind declinul escaladării tensiunilor comerciale și tarifelor ridicate dintre cele două națiuni. Scăderea volumului reflectă modificări mai ample în modelele comerciale globale, iar analiștii din industrie observă că o schimbare bruscă a politicii tarifare ar putea duce la perturbarea pe termen scurt a lanțului de aprovizionare. De asemenea, acțiunile Matson, care a obținut o treime din volumul său pentru 2024 din China, au scăzut cu aproape 30% de la nivelul de dinaintea anunțului de „Ziua eliberării” până la minimele recente din 21 aprilie.

Companiile ripostează printr-un un control strict al costurilor și al furnizorilor și prin creșterea agilității. Hapag – Lloyd utilizează acum nave mai mici pe ruta China – SUA, realocând în același timp capacitatea disponibilă către Asia de Sud-Est (Thailanda, Vietnam, Cambodgia), unde cererea a crescut după aplicarea tarifelor vamale. Maersk extinde opțiunile legate de porturile de origine pentru transporturile către SUA prin oferirea mai multor servicii din Vietnam și alte țări din Asia de Sud-Est, ajutând clienții să se îndepărteze de lanțurile de aprovizionare centrate pe China și să își diversifice sursele de aprovizionare.

Ultimele știri aduc speranțe că războiul comercial dintre SUA și China s-ar putea îndrepta spre o rezolvare, secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, afirmând că situația actuală este nesustenabilă, iar Trump a indicat și el dorința de a încheia un nou acord cu China, ceea ce a indus un oarecare optimism pe piețe. Dar și o rezolvare a conflictului comercial ar putea pune presiune pe companiile de transport de marfă, deoarece acestea își vor relua transporturile care au fost oprite în timpul războiului tarifar. Iar aceasta ar putea crea o creștere a prețurilor de transport de marfă, ceea ce ar crește probabil veniturile transportatorilor, cel puțin pe termen scurt.