Livrările la domiciliu prin serviciul Home Delivery din portofoliul companiei Gebrüder Weiss România au înregistrat o creșterea cu 85% a cifrei de afaceri în 2020 față de anul precedent. S-au efectuat peste 130.000 de transporturi, creșterea numărului de expedieri fiind cu 123%. Sectoarele cu cele mai mari creșteri ale comenzilor au fost bricolaj, materiale de construcții, electrocasnice, mobilier.

Viorel Leca (foto), director general al Gebrüder Weiss România: „Am mizat pe livrările specializate la domiciliu încă de acum doi ani, fiind evidentă traiectoria ascendentă a comerțului online. Pandemia a fost un factor accelerator, dar care a propulsat un produs deja maturizat, cu rezultate foarte bune. Surpriza a fost procentul de creștere, care a reușit inclusiv să acopere în bună parte scăderile din primăvară de pe alte segmente de business ale companiei”.

În condițiile impuse de pandemie, Gebrüder Weiss România subliniază că „serviciul Home Delivery, nișat pe livrarea la domiciliu a comenzilor tip cargo (între 25 și 45 kg), a fost favorizat de această conjunctură și de reorientarea mai multor retaileri către vânzările online. La nivel de companie, creșterile cu două cifre pentru Home Delivery au contrabalansat scăderile transporturilor de marfă din perioada martie-aprilie 2020. Lansat în 2018, serviciul de livrări la domiciliu al Gebrüder Weiss România a fost gândit pentru a acoperi segmentul de comenzi voluminoase. Este un produs nișat, pe care holdingul Gebrüder Weiss îl oferă la nivel de grup în mai multe țări din Europa de Vest. Pentru a doua jumătate a anului 2021, planurile companiei includ optimizarea acestui serviciu pe piața locală prin introducerea unor opțiuni suplimentare, de care se bucură deja clienții din afară: servicii de asamblare și instalare ale mobilierului”.

Gebrüder Weiss, companie prezentă în România din 1994, se defineșteprintr-o „infrastructură națională cu 9 hub-uri logistice situate în București, Arad, Sibiu, Cluj, Bacău, Brașov, Constanța, Oradea și Craiova. Compania oferă soluții logistice inteligente pentru clienții săi și asigură servicii flexibile de distribuție prin transport rutier, feroviar, aerian și maritim. Din 2018, compania a lansat în România şi un serviciu de livrări la domiciliu, axat pe comenzile de marfă tip cargo –Home Delivery, iar în 2020 a deschis un hub logistic dedicat acestui serviciu, de unde sunt gestionate operațiunile de cross-docking, terminalul deservind întreaga țară. Ca parte din strategia digitala, Gebrüder Weiss a lansat la începutul anului 2020 platforma ETA (en. Estimated Time of Arrival), prin care clienții companiei pot urmări procesul de expediere online, inclusiv timpul estimat de sosire a comenzilor. Gebrüder Weiss oferă acest serviciu digital pentru transportul de marfă în regim de grupaj în toate locurile unde compania efectuează livrarea finală”.

O analiză de piață de Claudiu Cazacu (foto), Consulting Strategist în cadrul XTB, casă de brokeraj listată pe Bursa de la Varșovia

Înfruntarea dintre Australia și Facebook (pe tema unor plăți către firmele din mass-media pentru a continua preluarea știrilor) nu este un aspect izolat, ci mai degrabă parte a unui larg fenomen nou. Bariere, ziduri, supape și repere de control au fost propuse sau sunt pe cale de a fi instituite deja. În spatele acestora, un corpus de preocupări din sfera autorităților guvernamentale: au anumite firme de tehnologie prea multă putere? Intră unele dintre ele în sfera mai largă a interacțiunilor de ordin geopolitic? Profită unele dintre ele de pe urma unei alocări imperfecte a beneficiilor economice în raport cu eforturile? Se ajunge astfel la o întrebare justificată: Se poate fărâmița Internetul? Termenul propus, splinternet, include o referință la ruperea unor ‘așchii’ din fibra presupus unitară a Internetului.

Realitatea arată deja o varietate mare de acces la servicii de Internet în funcție de jurisdicție: în China, accesul la Google, Facebook sau Whatsapp este limitat (deși în general posibil prin utilizarea unor rețele de tip VPN, accesibile mai degrabă cunoscătorilor decât publicului larg). Pe de altă parte, recent, SUA a avut în vedere interzicerea TikTok și WeChat. Iar India a operat deja blocarea TikTok și a unui număr important de alte aplicații dezvoltate în China.

Astfel, tendința de punere pe pauză a globalizării, dublată de unele mișcări de respingere poate fi un factor suplimentar în accelerarea divizării Internetului. Deși curentul general pare a fi în defavoarea companiilor gigant din IT (nici Alibaba nu stă foarte bine în raport cu autoritățile din China), acestea nu sunt lipsite de apărare: bazele imense de clienți, valoarea adusă de interconectivitate sau chiar un fenomen numit de psihologi „adicție” ar putea tempera pornirile de reglementare severă ale autorităților dornice de a evita măsuri nepopulare într-o perioadă dificilă. Mai mult, deși trenul reglementării a pornit deja, el nu este la fel de „motivat” în toate jurisdicțiile, permițând un „joc” de alocare diferențiată a resurselor, către acele regiuni văzute mai tolerante.

Vor ajunge companii precum Google sau Facebook să plătească sume importante pentru preluarea știrilor? Probabil că, în unele regiuni (de altfel aliate SUA, precum Europa sau Australia), da, cu integrarea costului în modul de operare a afacerii.

Vor avea succes demersurile de spargere a unor blocuri precum Facebook/Whatsapp sau Google/YouTube? Aici, un răspuns direct e net mai dificil de dat. Amprenta majoră a acestor servicii permite o monetizare în creștere, pe măsura unei concentrări (nedorite de unii utilizatori, dar tolerate, se pare, de majoritatea) a datelor și implicit a zonei de influență. Amenzile și separările unor fluxuri de date par a fi varianta mai probabilă, deși noua administrație americană se arată mai hotărâtă în a lua decizii dure (pe această temă) în raport cu cea anterioară, iar numeroase anchete sunt în derulare. Forma de reglementare a confidențialității datelor personale va fi probabil ajustată în China și în alte regiuni. Europa, cu reglementarea GDPR, a deschis drumul, oferind în același timp un set de reguli generale, o bază pentru discuții în alte jurisdicții. Este probabil loc pentru dialog la nivel global, în încercarea de a stabili un set minimal de bază agreat în mai multe regiuni geografice.

Indicele Nasdaq (format din cele mai mari companii nefinanciare cotate pe piaţa mai largă NASDAQ, cuprinde atât companii din Statele Unite, cât şi străine, reprezentând industrii precum inclusiv tehnologie, retail, sănătate, media şi biotehnologie) a atins pe 16 februarie un nou vârf istoric, și, cu toate ajustările de atunci (scăderile apropiindu-se de 2 cifre recent, înaintea unei reveniri luni), este cu 50% peste valoarea de acum 1 an.

Cu valori de piață fără precedent sau aproape de niveluri record (Tesla primeşte menţiune specială, cu scăderi de aproape o treime din maxime în ianuarie-februarie, recuperând pe 1 martie la ora 18.40 la 23%) sunt companiile de tehnologie din SUA mai vulnerabile la corecții? Atunci când modelele de evaluare bazate pe creştere pe termen lung se întâlnesc cu bariere ale realităţii, volatilitatea se apropie. Investitorii nu se vor grăbi, însă, să se retragă din acţionariat înaintea unui calendar restrictiv perceput drept inevitabil, iar fenomenul de spargere a Internetului se derulează, mai probabil, pe termen foarte lung.

Pentru orizontul apropiat, înainte de vară, pieţele vor trage mai degrabă cu ochiul la nivelul dobânzilor la titluri de stat şi la mersul redeschiderii economiei. De aici se pot infiltra cele două mari riscuri la adresa evaluărilor înalte din sectorul IT american.

Curtea de Conturi a României informează că „a transmis Parlamentului României Raportul public pe anul 2019 și Raportul de activitate pe anul 2020, ulterior aprobării acestora de către Plenul instituției”.

Potrivit Curții de Conturi, „Raportul public reflectă concluziile misiunilor de audit financiar efectuate la autoritățile și instituțiile publice din administrația publică centrală și auditul public extern desfășurat la autoritățile administrativ-teritoriale. Sunt cuprinse, de asemenea, rezultatele acțiunilor de audit de conformitate realizate la autorități și instituții ale administrației publice centrale, la unități subordonate sau aflate sub coordonarea sau sub autoritatea acestora, la operatori economici din sectorul public și la alte entități.

O secțiune distinctă este dedicată misiunilor de audit al performanței realizate în domenii privind sănătatea, protecția consumatorilor, activitatea de cercetare-dezvoltare, comerțul exterior, patrimoniul sportiv, gestionarea resurselor acvatice. Documentul include și acțiunile de audit public extern derulate de Autoritatea de Audit, organism independent din punct de vedere operaţional față de Curte, având atribuții și proceduri de lucru proprii.

În anul 2020, Curtea de Conturi a efectuat 1.546 de misiuni de audit financiar, a abordat 17 teme de audit al performanței pe parcursul a 52 de misiuni desfășurate în domenii considerate prioritare, a realizat 1.425 de misiuni de audit de conformitate și a derulat 40 de acțiuni de documentare.

Un moment semnificativ pentru activitatea instituției a constat în mobilizarea excepțională de personal pentru verificarea modului de gestionare a resurselor publice în perioada stării de urgență. În aceste misiuni au fost angrenați 700 de auditori publici externi care au desfășurat 949 de misiuni la tot atâtea entități. Constatările și concluziile derivate din acestea au fost prezentate Parlamentului României într-un Raport special”.

Mihai Busuioc, președintele Curții de Conturi a României, subliniază: „Cu toate restricțiile aduse de pandemie, în anul 2020, Curtea a auditat 2.647 entități publice, cu 15% mai mult decât în anul anterior. Am reușit, printr-un efort comun, să oferim cetățeanului o fotografie în timp real a modului în care sunt gestionate fondurile publice în combaterea pandemiei cauzate de noul coronavirus. Ne-am propus să fim relevanți la nivelul societății și am făcut pași în această direcție”. 

Curtea de Conturi accentuează că „tot anul trecut, auditorii Curții au efectuat 4.652 de acțiuni de monitorizare a implementării măsurilor dispuse prin decizii (follow-up), 118 acțiuni de verificare a realității argumentelor invocate de conducerile entităților în susținerea solicitărilor de prelungire a termenelor stabilite în decizii și 115 acțiuni de verificare a modului de implementare a recomandărilor formulate în auditul performanței.

Pe parcursul acțiunilor desfășurate au fost identificate 17.666 de cazuri de abateri, nereguli sau erori, dintre care 3.985 de cazuri de abateri au determinat producerea de prejudicii, cu un impact financiar de 595,5 milioane lei. Numărul abaterilor constatate a fost în scădere față de anul anterior, atunci când s-au înregistrat 18.176 de astfel de situații.

În ceea ce privește sesizarea organelor de urmărire penală pentru prejudiciile identificate și consemnate în actele de audit aferente anului 2020, la cererea departamentelor și camerelor de conturi, Curtea a formulat 96 de sesizări, dintre acestea 80 fiind pentru nedispunerea și neurmărirea măsurilor dispuse și 16 pentru existența unor indicii de săvârșire a unor fapte de natură penală. Prejudiciul total estimat a fost în cuantum de aproximativ 947 milioane lei. În anul anterior au fost formulate 39 de sesizări penale.

În paralel cu activitatea de audit, pe parcursul anului trecut, Curtea a continuat să implementeze o serie de proiecte strategice care vizează dezvoltarea instituțională, comunicarea, resursele umane și tehnologia informației. Este de menționat implementarea unui sistem de identificare rapidă și păstrare a documentelor existente în Curtea de Conturi (SPID) care va fluidiza și standardiza procesul de audit, elaborarea unei strategii de diversificare a canalelor de comunicare internă și externă, dar și o nouă strategie a resurselor umane, ultimele două proiecte fiind dezvoltate în colaborare cu Banca Mondială și Comisia Europeană. Tot prin intermediul unui proiect cu finanțare europeană, CCR-SAI pentru cetățean, Curtea de Conturi a demarat un proces complex de diagnoză printr-o analiză funcțională realizată împreună cu reprezentanții instituției supreme de audit din Statele Unite ale Americii (GAO), precum și o analiză de tip peer-review privind calitatea rapoartelor de audit, alături de partenerii noștri din Olanda, Austria și Polonia”.

Acțiunile companiei Agroland – cel mai mare lanț de magazine din România specializate pe segmentele de grădinărit, îngrijirea animalelor de companie și hobby farming – au fost listate la Bursa de Valori București.

Agroland Business System SA anunță listarea pe Bursa de Valori București. De la 1 martie 2021, acțiunile companiei vor fi admise la tranzacționare pe Sistemul Multilateral de Tranzacționare (SMT), Sectorul Titluri de Capital, Categoria Premium.

Cu acest prilej, Horia Cardoș (foto), fondatorul și directorul general al Agroland, adresează investitorilor următoarea scrisoare:
„Stimați investitori,

Îmi face mare bucurie să vă împărtășesc că am atins o mult-așteptată etapă finală în drumul Agroland Business System S.A. către listarea pe Bursa de Valori București: de luni, 1.03.2021, acțiunile companiei vor fi admise la tranzacționare pe Sistemul Multilateral de Tranzacționare (SMT), Sectorul Titluri de Capital, Categoria Premium. 

Vă mulțumim pentru încrederea acordată până acum și pe care suntem hotărâți să v-o reconfirmăm în continuare, cu fiecare acțiune pe care o vom întreprinde în direcția dezvoltării business-ului nostru. Nu ne-am propus să fim doar prezenți pe piața de capital, ci să punem bazele unui parteneriat îndelungat cu investitorii, cărora să le aducem randamente cât mai bune, în schimbul capitalului financiar și de încredere pe care ni-l acordă. 

Din această perspectivă, a expansiunii companiei, drumul nostru împreună de-abia începe, căci ne dorim să aducem noul concept de magazin Agroland MEGA, cu produse de hobby farming, pet care și gardening în cât mai multe orașe mari ale țării. Extinderea rețelei se va reflecta și pe piața de capital, prin creșterea valorii companiei la bursă, pe măsură ce aria de acoperire a rețelei comerciale și vânzările noastre vor crește, iar noi ne dorim să finanțăm parțial această creștere prin emisiuni viitoare de acțiuni și/ sau obligațiuni.

De curând, am inaugurat primul magazin MEGA din 2021, situat la nord de București, în Afumați, în urma unei investiții greenfield de 500.000 de euro. Această unitate deschide o serie de opt pe care dorim să le avem funcționale în acest an, inclusiv una în sud-vestul Capitalei, la Bolintin-Vale. 

Suntem prezenți pe o piață cu potențial ridicat de creștere, care s-a dovedit ferită de perturbările activităților economice generate de criza de sănătate publică care ne afectează de aproape un an. Pentru a înțelege mai bine direcția în care mergem, cred că este suficient doar să vă exemplific prin faptul că vechiul magazin Agroland din Afumați, situat foarte aproape de cel actual, avea doar 70 de metri pătrați și câteva sute de produse, pe când noul Agroland MEGA are 600 de metri pătrați și peste 3.000 de produse.

Pe baza experienței noastre în retail, de peste două decenii, am înțeles încotro merge piața și am căutat cele mai bune soluții pentru a satisface nevoile oamenilor. Tot mai mulți locuitori din România, chiar din mediul urban, sunt interesați de o viață sănătoasă, își găsesc plăcerea în prepararea hranei din ingrediente cultivate de ei, sunt încântați de a crește flori, pe balcon sau la curte, și caută a le oferi cele mai sănătoase opțiuni de hrană animalelor de companie. 

Magazinele MEGA aduc aproape de tot mai mulți oameni aceste produse care le oferă posibilitatea să să bucure mai deplin de viață. Este o tendință deja clară în alte state europene, care a prins rădăcini și în România, s-a accentuat în ultimul an, grație generalizării practicii muncii la distanță, și care va crește în continuare. 

Trendul este bine conturat, Agroland Business System are o echipă bine sudată care poate valorifica această oportunitate, iar acum avem un nou partener – investitorii de la BVB. Câtă vreme avem parteneri de afaceri de 15-20 de ani, ne dorim să construim și cu acționarii noștri un parteneriat pe termen lung, bazat pe transparență, onestitate și motivare, care să contribuie la creșterea rapidă și sustenabilă a Agroland, în interesul comun al acționarilor săi. Sunt convins că vom face lucruri foarte frumoase împreună. 

Vă mulțumesc încă o dată pentru încrederea acordată și vă doresc investiții profitabile!

Horia Dan Cardoș,
Director General
Agroland Business System S.A.”

2020 este anul care a schimbat fundamental rolul biroului. Spațiile de birouri nu vor mai fi niciodată așa cum le știam până acum, ceea ce înseamnă că acum este cel mai bun moment să se transforme și să devină mai bune ca niciodată. Colliers inovează și răspunde provocărilor actuale și nevoilor viitoare pe piața de birouri cu Office 360°, o abordare completă a birourilor, din toate punctele de vedere, realizată printr-un proces unic și extrem de complex, adaptat până la ultimul detaliu pentru a se potrivi nevoilor și planurilor strategice ale companiilor. Serviciul începe prin crearea, alături de management, a unei viziuni pentru biroul viitorului, definind impactul Covid-19 și obiectivele organizaționale strategice.

Ca parte a Office 360​°, orice manager are posibilitatea să facă primii pași în conturarea strategiei pentru spațiul de lucru al viitorului folosind Workplace Expert, un instrument online inovator dezvoltat de Colliers pentru a ajuta companiile să determine mediul de lucru optim pentru organizație și pentru angajați. Cum birourile vor deveni mai ales medii sociale, în care oamenii să colaboreze și să interacționeze cu echipa, companiile vor trebui să regândească strategia pentru spațiul de lucru. Instrumentul Workplace Expert recomandă diferite medii și configurații pentru fiecare birou, pe baza răspunsurilor companiilor la întrebări despre obiective, modele de lucru și factori care stau la baza culturii organizaționale. Workplace Expert se bazează pe volume extinse de date în raport cu piața, pe informații din sondajele globale ale Colliers realizate în timpul pandemiei Covid-19 și pe tendințele din piață.

„Acum, mai mult ca oricând, biroul este recunoscut nu doar ca un centru de cost, ci mai degrabă ca un spațiu esențial în care oamenii se pot conecta și sunt susținuți să lucreze la capacitate maximă prin experiențe noi din perspectiva vieții la birou. De aceea, crearea unui mediu de lucru potrivit, care să răspundă provocărilor actuale și nevoilor viitoare, va fi crucială pentru atragerea și păstrarea talentelor, precum și pentru a încuraja angajații să performeze și să colaboreze”, spune Sebastian Dragomir, Partner and Head of Office 360° la Colliers.+

Office 360​​° duce ideile pentru transformarea biroului propuse de Workplace Expert la nivelul următor. Cu expertiza aprofundată și abordarea multidisciplinară a echipei Colliers Office 360​​°, companiile pot defini mediul optim pentru sănătatea și productivitatea angajaților și pot reechilibra mixul de birouri, fie printr-o reconfigurare a spațiului existent, fie prin relocarea într-un spațiu nou. Oferind o soluție completă, într-un singur loc pentru mai multă eficiență, serviciul inovator Office 360​​° se bazează pe patru piloni, atingând toate aspectele esențiale ale pieței: Workplace Advisory & Change Management, Tenant Representation, Design & Build și Project Management & Move Management.

„Soluția Office 360​​° stă la baza expertizei Colliers pe piața de birouri și reprezintă cea mai relevantă reflexie a anilor de experiență, a know-how-ului aprofundat rezultat din nenumărate proiecte de succes și a înțelegerii complexe asupra pieței de birouri. Vom oferi soluții adaptate la dimensiunea și cerințele fiecărui proiect în parte, economisind timp și bani în acest proces. Abordarea noastră de control al costurilor în fiecare etapă a transformării biroului oferă economii suplimentare care depășesc de multe ori 10-15% comparativ cu valorile obținute de obicei de la contractori, în cadrul negocierilor din etapa de licitație”, explică Sebastian Dragomir.

Combinând cunoștințele acumulate despre piață cu expertiza tehnică și financiară, echipa de Office 360° a Colliers va crea o viziune a spațiului de birouri și va defini impactul provocărilor prezente și viitoare, va identifica oportunități de a genera un mediu de lucru care se potrivește cu noua normalitate și va oferi tuturor un sens, astfel încât noul mod de lucru să fie adoptat și integrat ușor în fluxurile de lucru viitoare. Cu alte cuvinte, scopul este de a face oamenii să-și dorească să lucreze de la birou și să găsească noi modalități de conectare și interacțiune cu colegii.

Totodată, echipa va găsi soluții și va defini cea mai eficientă strategie în ceea ce privește locația, scenariul de costuri și flexibilitatea contractului de închiriere, aducând experiență în managementul proiectelor și costurilor, managementul schimbării, logistică, tehnologia clădirilor și arhitectura interioară, asigurându-se că cerințele de timp și calitate sunt respectate. Echipa lucrează pentru a reduce costurile operaționale, dar și pentru a îmbunătăți reputația și sustenabilitatea unei clădiri prin servicii de administrare a proprietăților și certificări LEED, BREEAM și WELL.

Departamentul de Property Management al Colliers are o abordare multidisciplinară pentru fiecare proiect în parte, acoperind prin serviciile oferite o gamă largă de activități, de la grija pentru clădirile administrate din punct de vedere tehnic și operațional (Managementul Operațional al Clădirii) sau grija pentru nevoile și solicitările chiriașilor (Tenant Management) și până la servicii financiare (facturări, plăți, venituri și costuri, reconcilieri) sau raportarea către proprietar, asigurându-se că toți chiriașii respectă obligațiile contractuale pe care și le-au asumat.

Monitorizarea, analiza și controlul tarifelor pentru servicii sunt, de asemenea, o parte importantă a managementului profesional al proprietăților oferit de Colliers.

În următoarele două etape, echipa Colliers va reproiecta mediul de lucru cu servicii de proiectare profesionale, într-o abordare unică și cu o vizualizare la 360° pentru orice proiect de amenajare a biroului, și se va ocupa inclusiv de pregătirea documentației pentru toate autoritățile, depunerea și obținerea certificatelor de planificare și toate aprobările prealabile necesare. Echipa Colliers se va ocupa și de măsurarea suprafețelor închiriabile conform standardelor BOMA (Building Owners and Managers Association) sau IPMS (International Property Measurement Standard). Principalul beneficiu al acestor servicii de consultanță este că dezvoltatorii și proprietarii de clădiri de birouri pot afla eficiența și profitabilitatea proiectelor din perspectiva suprafețelor închiriabile atât pentru clădirea în ansamblu, cât și pentru fiecare etaj în parte. De cele mai multe ori, aceste măsurători cresc valoarea comercială a proiectelor.

Prin lansarea Office 360°, strategia Colliers este de să acționeze ca un punct de contact comun pentru toate părțile implicate în procesul de relocare a clientului, pentru a asigura comunicarea în timp util între reprezentanții clientului, managerii de proiect ai proprietarului, managerii de șantier, precum și consultanții de design și proiectare, personalul în ansamblu al contractorilor și echipa de administrare a proprietății.

Toate acestea sunt asigurate de către echipa de 14 specialiști Office 360° a Colliers, coordonată de Sebastian Dragomir, Sebastian Dragomir, Partner and Head of Office 360°, George Didoiu, Director Tenant Services, Lucian Opriș, Associate Director Tenant Services, Daniela Popescu, Associate Director Tenant Services & Workplace Advisory, Dominique Bogdănaș, Associate Workplace Advisory și Roxana Achim, Lead Architect & Senior Project Manager. În următoarele săptămâni, fiecare dintre ei își va împărtăși opiniile despre cum vor arăta birourile de mâine într-un podcast cu Răzvan Exarhu, disponibil pe office360bycolliers.ro și pe YouTube, începând cu primul episod cu Laurențiu Lazăr, Managing Partner la Colliers România, aici.

Despre Colliers

Colliers (NASDAQ, TSX: CIGI este unul dintre liderii globali în servicii de consultanță imobiliară și de management al investițiilor. Cu operațiuni în 67 de țări, cei peste 15.000 de specialiști lucrează împreună pentru a oferi consultanță de specialitate pentru chiriași, proprietari și investitori. Timp de peste 25 de ani, echipa noastră experimentată de management a oferit acționarilor profituri investiționale anuale de aproape 20%. Cu venituri anuale de 3 miliarde de dolari (3,3 miliarde de dolari inclusiv afiliații) și active gestionate de 40 miliarde de dolari, compania maximizează potențialul proprietăților și accelerează succesul clienților și al angajaților. Pentru mai multe detalii despre Colliers accesați corporate.colliers.com, Twitter @Colliers sau LinkedIn.

Banca Transilvania continuă să genereze cel mai mare interes în rândul investitorilor de retail.

O companie proaspăt listată intră direct în Top 3!

Cea mai mare banca din Romania ramane si la inceputul lui 2021 in fruntea  BVBescu Retail Pulse Chart, indicator care masoara interesul generat de companiile listate in randul investitorilor de la Bursa de Valori Bucuresti.

 Safetech Innovations S.A., societate listata pe piata AeRO la finalul lunii ianuarie, debuteaza direct in Top 3, confirmand atentia de care s-a bucurat in randul investitorilor, de la listare si pana in prezent.

Clasamentul a fost realizat in luna februarie 2021 de site-ul bvbescu.ro, cu ocazia evenimentului The Power Table – Cum arata rezultatele financiare pe anul 2020 si cum investim, care va avea loc pe data de 2 martie 2021.

Banca Transilvania continua sa ocupe prima pozitie in clasament, atragand atentia a 7 din 10 investitori. Institutia financiara ramane pe primul loc, pe care il ocupa si in sondajul similar, realizat in lunile august si noiembrie 2020, respectandu-si statutul de cea mai tranzactionata companie de la Bursa de Valori Bucuresti, conform statisticilor furnizate de site-ul bvb.ro, atat ca numar de tranzactii, cat si ca valoare.

Bitnett Systems S.A. urca 4 pozitii pana pe locul 2, fiind votata de 61% dintre investitori. Aflata pe locul 23 in clasamentul tranzactiilor, ca valoare, pe ultimul an, la BVB, compania confirma atentia de care se bucura in randul investitorilor de retail si faptul ca majoritatea tranzactiilor efectuate pe acest emitent le apartin acestora.

Safetech Innovation S.A. este surpriza inceputului de an la BVB. Compania de tehnologie confirma interesul starnit in randul investitorilor de retail la listare, care a generat o crestere de 700% a cotatiei fata de momentul plasamentului privat, debutand direct pe locul 3! SAFE se afla la mica distanta de pozitia a doua, cu 59% dintre optiunile de vot.

Top 5 este completat de Nuclearelectrica S.A. si OMV Petrom S.A.

Clasamentul reflecta in continuare interesul crescut din partea investitorilor de retail pentru companiile din domeniul energetic. Nu mai putin de 5 dintre societatile din indicele BET-NG se regasesc in primele 10 pozitii. Transelectrica S.A. paraseste Top 10, fiind inlocuita insa tot de o companie din domeniul energetic – S.N.T.G.N. Transgaz S.A. – care urca 5 pozitii si ajuge pe locul 7.

Medlife S.A., cel mai mare furnizor de servicii medicale private din Romania , confirma cresterea interesului investitorilor de retail ca urmare a majorarii de capital social pe care a efectuat-o la finalul anului 2020, obtinand un avans spectaculos de 8 pozitii, de pe locul 19 pana pe locul 11. Compania a fost votata de 47% dintre investitori – o evolutie spectaculoasa fata de luna noiembrie, cand a primit doar putin peste 21% din voturi. Medlife S.A. s-a aflat la un pas de a patrunde intre primele 10 companii, doar 3% despartind-o de IHunt Technologies Import-Export S.A., ocupanta pozitiei a zecea.

Companiile nou listate confirma interesul generat de piata AeRO  – 2Performat Network S.A., MAM Bricolaj si Norofert S.A. intra in Top 20, obtinand peste 30% din vorutile investitorilor de retail. Acestea se alatura in Top 20 societatilor IHunt Techonlogies Import-Export S.A. si Safetech Innovations S.A.. numarul societati listate pe piata secundara care se regasesc in acest moment in Top 20 ajungand la 5.

De cealalta parte, cu exceptia Bancii Transilvania, constatam o scadere semnificativa fata de luna noiembrie a interesului investitorilor de retail pentru societatile din zona financiara. BRD Societe Generale coboara 5 pozitii pana pe 12 si iese din Top 10, Fondul Proprietatea coboara de pe pozitia 11 pe 15, in timp ce Erste Bank afiseaza cea mai mare scadere din clasament, pierzand 15 pozitii in doar 3 luni si coborand de pe locul 16 pe 31, cu mai putin de 20% din voturi.

Cele 5 SIF-uri continua sa se afle intr-un con de umbra prelungit. Cu aproximativ 10% dintre optiunile investitorilor de retail, cele 5 SIF-uri ajung in subsolul clasamentului de 40 de pozitii. Impulsionate de discutiile din jurul schimbarilor de management, SIF3 si SIF 5 au reusit sa atraga ceva mai multe voturi din partea investitorilor de retail (13%, respectiv 11%), insa acestea nu au fost suficiente pentru a le mentine intre primele 30 de pozitii.

Oil Terminal S.A., SIF Banat-Crisama S.A., AAGES S.A., Aerostar S.A. si Rompetrol Rafinare S.A. parasesc primele 40 de pozitii ale BVBescu Retail Pulse Chart.

Iata care sunt companiile care ocupa primele 10 pozitii din punctul de vedere al interesului investitorilor de retail, in luna noiembrie:

BVBescu Retail Pulse Chart este un indicator care arata interesul investitorilor de retail fata de companiile listate la Bursa de Valori Bucuresti si este realizat pe baza unui chestionar completat de catre investitorii din comunitatea BVBescu.ro.

Rezultatele financiare publicate de companiii pe anul 2020 vor fi discutate in cadrul primei editii din acest an a evenimentului online The Power Table – Cum arata rezultatele financiare si cum investim, din data de 2 martie 2021.

Evenimentul The Power Table este organizat cu sprijinul Bursei de Valori Bucuresti, 2Performant Network S.A. si Life is Hard S.A., Evisara.com (Partener tehnic), Financial Intelligence, Finzoom, NewMoney, InvestTenergy, Economistul.ro, Club Economic, Romania Durabila si Bucuresti Business, Prahova Business si Reusita TV (Parteneri media).

Măsurile guvernamentale implementate la nivel european pentru sprijinirea economiei reale, afectată de pandemia COVID-19, au stabilizat creditarea și au permis continuarea funcționării sistemului financiar, arată o analiză realizată de ESRB (European Systemic Risk Board) și prezentată în cel mai recent Raport de tendințe și riscuri pe piețele financiare elaborat de Autoritatea de Supraveghere Financiară.

Autoritățile au raportat pachete fiscale de sprijin de aproximativ 14% din PIB-ul combinat al statelor membre, sub formă de garanții asupra împrumuturilor, împrumuturi publice, granturi directe și scutiri de taxe. Diferențele dintre măsurile fiscale reflectă expunerile diferite ale statelor la pandemie.

Țările afectate puternic de pandemie au promovat programe cu o absorbție mai mare, în timp ce țările cu un grad ridicat de ocupare a forței de muncă în sectoarele vulnerabile s-au bazat mai mult pe granturi directe.

În timpul primei faze a pandemiei a fost evitată o criză de lichiditate și sistemul financiar a continuat să funcționeze, prin prisma programelor de sprijin fiscale și a politicilor monetare. În plus, abordarea flexibilă a cadrului legislativ în vigoare a suplinit aceste măsuri, relaxând astfel constrângerile din bilanțurile anumitor bănci.

Cu cât criza financiară durează mai mult și redresarea economică este mai lentă, cu atât sunt mai mari riscurile ca pierderile din sectorul nefinanciar să se repercuteze asupra sectorului financiar.

Conform analizei ESRB, în această fază a pandemiei, autoritățile trebuie să se concentreze asupra: orientării măsurilor fiscale către cele mai afectate sectoare; monitorizării sustenabilității datoriei private; pregătirii pentru un scenariu cu un stres acut în sectorul corporativ; îmbunătățirii transparenței bilanțurilor instituțiilor financiare și coordonării politicilor între sectoare și țări.

Focus pe modelul de afaceri al firmelor de asigurări

Autoritatea Europeană de Asigurări și Pensii Ocupaționale (EIOPA) a identificat sustenabilitatea modelului de afaceri și conceperea adecvată a produsului ca principalele două priorități de supraveghere relevante pentru autoritățile naționale competente. Având în vedere prevederile Regulamentului revizuit privind funcționarea EIOPA, autoritățile naționale competente trebuie să ia în considerare aceste priorități atunci când întocmesc programele lor de lucru și trebuie să notifice EIOPA corespunzător.

Autoritățile naționale își vor concentra activitățile de supraveghere asupra monitorizării impactului mediului caracterizat de rate scăzute ale randamentelor pentru o perioadă îndelungată și a crizei COVID-19 asupra sustenabilității modelului de afaceri și dezvoltării societăților de asigurări și furnizorilor de servicii de pensii ocupaționale.

În plus, autoritățile naționale competente vor monitoriza impactul crizei COVID-19 asupra produselor și se vor asigura că cerințele de guvernanță și supraveghere a produsului (POG), precum și alte cerințe legate de protecția consumatorului și conduita afacerilor sunt implementate adecvat pentru a gestiona deficiențele induse de criză.

Mai multe detalii despre riscurile și tendințele săptămânii pe piețele financiare găsiți în ediția nr. 8/24.02.2021 – Raportul Tendințe și riscuri pe piețele financiare locale și internaționale, ce poate fi accesat AICI.

Viceguvernatorul BNR, domnul Leonardo Badea, a declarat:

„Deja de mai bine de un an aproape toate analizele privind evoluția variabilelor macroeconomice și financiare sau referitoare la prognoze ale acestora implică referiri la evoluția pandemiei COVID-19.

Șocul pandemic care a lovit aproape întreg globul este cea mai evidentă demonstrație pe care o puteam primi pentru a înțelege că starea de sănătate a populației și riscurile de îmbolnăvire cu care aceasta se confruntă au repercursiuni majore asupra evoluției economiei.

Dacă până acum 1 an se vorbea doar despre implicațiile pe termen lung ale acestor factori, mai mult din perspectivă demografică, în ultimele luni ne-am obișnuit să folosim modele pe termen scurt și date cu frecvență ridicată pentru a corela situația medicală cu gradul de restricție al activităților și mobilității persoanelor și în final cu evoluția așteptată a sectoarelor economiei.

După scăderi pronunțate începând cu a doua jumătate a lunii noiembrie, numărul de cazuri noi de infectare cu SARS-CoV-2 în România înregistrează o cvasi-stagnare în ultimele săptămâni, tendință vizibilă și în cazul numărului de pacienți internați la ATI și al ratei de pozitivare a testelor.

Totodată, de la începutul anului curent, evoluția pandemică în România a fost mai atenuată comparativ cu regiunea. In aceste condiții consider că există premise favorabile în prezent pentru o continuare a tendinței de recuperare economică care s-a manifestat în trimestrele III si IV ale anului trecut.

Vaccinarea populației este deocamdată singura soluție viabilă pentru depășirea crizei medicale și implicit a celei economice, până la apariția unui tratament accesibil, posibil de a fi administrat fără spitalizare, care să reducă până aproape de zero riscul ca o persoană infectată să dezvolte forme grave precum și să reducă perioada de convalescență. Până la dobândirea imunității colective putem presupune că actualele măsuri de distanțare și restricții de activitate vor fi în mare parte menținute în România pe tot parcursul T1 2021, afectând preponderent sectoarele în care activitatea implică un grad semnificativ de interacțiune umană (de ex., HoReCa, transporturi, activități de spectacole, culturale și recreative).

În România gradul cel mai ridicat de volatilitate a indicatorilor economici generat de evoluția pandemiei a fost consemnat în trimestrele 2 și 3 ale anului trecut. Am avut atunci o cădere economică fără precedent în date trimestriale, urmată în trimestrul imediat următor de o recuperare amplă dar incompletă. În trimestrul IV tendința de revenire a continuat însă într-un ritm trimestrial mai redus.

După contracția de 3,9% consemnată pe ansamblul anului 2020, ne putem aștepta ca economia să crească într-un ritm apropiat de potențial în următorii doi ani. Trebuie să avem în vedere că activitatea economică a fost influențată negativ în 2020 și de producția agricolă slabă, cu un impact evaluat de aproximativ -1 punct procentual la dinamica medie anuală a PIB, dar este posibil ca anul curent să fie cel puțin unul neutru din perspectiva contribuției agriculturii la creștere. O estimare prudentă ne conduce la concluzia că nivelul maxim al PIB real anterior perioadei de criză (adică cel consemnat la finele trimestrului I 2020) ar putea fi atins și depășit în a doua parte a anului curent.

O serie de date cu frecvență ridicată arată că surpriza pozitivă din ultimul trimestru al anului anterior, comparativ cu așteptările, s-a datorat evoluției din unele sectoare ce au dovedit reziliență sporită față de situația pandemică, precum industria și comerțul. Deși tendința de creștere s-a menținut, ritmul a fost mai redus și pentru acestea.

Sectorul construcțiilor care a înregistrat creșteri importante pe parcursul trimestrului III a fost inevitabil afectat de sezonalitatea specifică determinată de condițiile meteorologice. Și în cazul serviciilor trimestrul IV a adus o scădere față de trimestrul anterior.

Pentru trimestrul I 2021 putem anticipa o decelerare a ritmului PIB real și a componentelor sale, justificată și de o deteriorare a perspectivelor în cazul partenerilor comerciali externi, dar este de așteptat să vedem evoluții trimestriale pozitive pe datele ajustate sezonier. În absența unor șocuri adverse ample și a unui nou val semnificativ de infectări, probabil că agenții economici vor continua să se adapteze gradual la noile condiții, iar sectoare precum industria sau comerțul vor avea în continuare rolul de locomotivă a creșterii, susținute pe partea de cerere în special de consumul intern și în planul al doilea de formarea brută de capital fix, dar posibil și de cererea externă în eventualitatea unei reveniri graduale a economiilor partenerilor externi.

Începând cu trimestrul II 2021, pe fondul avansului campaniei de vaccinare, putem anticipa o continuare a detensionării graduale a restricțiilor impuse de autorități. Aceasta va impulsiona probabil activitatea economică și într-o serie de alte sectoare, precum HoReCa. Activitatea din aceste sectoare ar trebui în mod normal să beneficieze și de condițiile atmosferice mai favorabile, o dată cu încheierea sezonului rece, care va facilita desfăşurarea de activităţi în aer liber, cu diminuarea presupusă a riscurilor de contaminare. Sub aceste auspicii, revenirea economică ar putea deveni mai generalizată și mai robustă în perioada verii.

Așa cum știm, în România banca centrală nu are numai rolul de autoritate monetară ci este în același timp autoritate de reglementare și autoritate competentă pentru supravegherea microprudențială instituțiilor de credit, având totodată și atribuții privind funcționarea sistemelor de plată și privind stabilitatea financiară, acest din urmă rol realizându-l inclusiv în cadrul unei colaborări inter-instituționale prin participarea la activitatea Comitetului Național pentru Supravegherea Macroprudențială.

Din perspectiva tuturor acestor responsabilități, Banca Națională a României, care anul trecut a aniversat 140 de ani de experiență în slujba economiei românești, a acționat cu toate instrumentele disponibile și necesare pentru a contribui la atenuarea efectelor economice ale crizei pandemice.

Acțiunile băncii centrale au fost graduale și atent calibrate pentru a adresa provocările complexe generate de o criză fără precedent, care încă de la început se prefigura că nu va avea doar efecte tranzitorii ci va implica modificări structurale profunde și manifestări ce s-ar putea întinde pe o perioadă considerabilă de timp.

Totodată, a fost evident pentru toată lumea că ne confruntăm cu o criză ale cărei consecințe imediate pot fi mult mai eficient adresate prin măsuri cu impact rapid specifice politicii fiscale. Instrumentele de politică monetară pot contribui la mixul de politici de răspuns la o astfel de criză dar au un impact mai redus iar efectul lor este resimțit cu o anumită gradualitate dată de orizontul de transmisie.

Nu uităm de asemenea diferențele importante dintre economia noastră și alte economii din regiune cu care ne comparăm adesea, și mai ales vulnerabilitățile importante și deficiențele structurale majore cu care am intrat în această criză.

Dacă BNR nu at fi ținut seama de acestea în calibrarea atentă și prudentă a conduitei politicii monetare ar fi existat riscul accentuării unor turbulențe a căror amplitudine, chiar dacă în esență nu era justificată de factorii fundamentali, începuse deja să fie vizibilă pe piețele financiare de la noi în contextul ascensiunii bruște a aversiunii la risc. Efortul și resursele utilizate pentru calmarea acestor turbulențe ar fi fost mult mai mari în absența menținerii unei conduite prudente și echilibrate a băncii centrale.

Oricum, nicăieri în lume această criză aparte nu ar fi putut fi adresată numai prin instrumente de politică monetară iar ideea că politica monetară are răspuns la toate problemele este evident profund eronată.

Colaborarea interinstituțională și sincronizarea politicilor și măsurilor de răspuns la criză, atât pe plan național cât și la nivel european au jucat un rol important în eficacitatea diminuării pe cât posibil a efectelor economice negative. In special din perspectiva noastră de țară în care spațiul disponibil pentru activarea unor politici de răspuns la criză a fost și este mai redus prin comparație cu alte țări membre UE sau ale zonei euro, solidaritatea europeană a constituit un ajutor extrem de valoros”.