Sistemul pensiilor private a cunoscut o evoluție solidă pe parcursul anului trecut, în ciuda contextului economic nefavorabil generat de pandemia COVID-19. Astfel, la finalul lunii decembrie a anului 2020, fondurile de pensiiprivate (Pilon II și Pilon III) au ajuns la active de 78,07 miliarde lei, cu 21% mai mult comparativ cuanul anterior. Ca pondere în PIB, activele totale ale sistemului de pensii private au ajuns la un nivelde 7,5%.

Politica investițională din cadrul portofoliilor de active ale fondurilor de pensii private a fost concentrată pe piața locală de capital. La sfârșitul anului trecut, ponderea investițiilor în instrumente cu venit fix reprezenta 74% din totalul portofoliului investițional al fondurilor de pensii private, în timp ce ponderea investițiilor în acțiuni a fost de 22%.

Pilonul II

La sfârșitul anului trecut, valoarea totală a activelor fondurilor de pensii administrate privat a fost de 75,14 miliarde lei, în creștere cu aproximativ 21% comparativ cu finele anului 2019. Numărul participanților înregistrați a fost, la sfârșitul anului trecut, de 7,63 milioane persoane, față de 7,46 milioane persoane înregistrate la sfârșitul anului 2019.

La nivelul Pilonului II, contribuția medie a participanților, cu contribuții virate la 31 decembrie 2020, a fost de 191,63 lei/participant. În perioada ianuarie-decembrie 2020, contribuțiile virate în sistemul de pensii administrate privat au fost în cuantum de 8,91 miliarde lei, în creștere cu circa 5% față de aceeași perioadă din anul 2019.

Rata medie ponderată de rentabilitate a tuturor fondurilor de pensii administrate privat a fost 5,38% în decembrie 2020, în timp ce la finele anului 2019 aceastaera de 6,34%.

La finalul lunii decembrie 2020, valoarea medie a activelor unui participant la Pilonul II era de 9.863 lei, în creștere cu 18,32% comparativ cu decembrie 2019.

În perioada ianuarie-decembrie 2020 au fost efectuate plăți ale activului personal net în valoare de 178 milioane lei către 12.374 participanți sau beneficiari.

La 31 decembrie 2020, titlurile de stat și acțiunile au rămas principalele instrumente financiare în care au investit fondurile de pensii administrate privat. Investițiile în titluri de stat au reprezentat 68%, în creștere cu 6,45 puncte procentuale comparativ cu finalul anului 2019.

Pilonul III

Valoarea totală a activelor nete ale fondurilor de pensii facultative a fost de 2,93 miliarde lei, la finalulanului 2020, în creștere cu aproximativ 17% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. În același timp, peste 527.000 de participanți erau înregistrațiîn cadrul Pilonului III.

La nivelul sistemului de pensii facultative, contribuția medie a participanților, cu contribuții virate la 31 decembrie 2020, a fostde 160 lei/participant. În perioada ianuarie-decembrie 2020, contribuțiile virate în sistemul de pensiifacultative au fost în cuantum de 370 milioane lei, în creștere cu circa 8% față de aceeași perioadă din anul2019.

Rata medie ponderată de rentabilitate a tuturor fondurilor de pensii facultative cu grad de risc ridicat afost 8,35% în decembrie 2020. În luna decembrie 2019,aceasta a fost de 5,82%. Rata medieponderată de rentabilitate a tuturor fondurilor de pensii facultative, cu grad de risc mediu, a înregistrat unnivel de 7,55% la finalul lunii decembrie 2020, față de 4,77% la sfârșitul anului2019.

La finalul lunii decembrie 2020, valoarea medie a unui cont în sistemul pensiilor facultative era de 5.549lei, cu 11% mai mare decât în decembrie 2019, reprezentând totodată 56% din valoarea unui cont mediudin fondurile Pilonului II. În intervalul ianuarie-decembrie 2020 au fost efectuate plăți ale activuluipersonal net în cuantum de aproximativ 77 milioane lei pentru 8.543 participanți șibeneficiari.

Raportul privind evoluția pensiilor private în anul 2020 poate fi consultat aici.

 Piața fuziunilor şi achiziţiilor din România a scăzut cu 6% anul trecut față de 2019, pe fondul incertitudinilor aduse de pandemia COVID-19, arată raportul PwC M&A Outlook, realizat de echipa integrată de tranzacţii a PwC România și D&B David și Baias și prezentat în cadrul conferinței ”M&A: Transformare, consolidare, oportunitate. Cum creăm valoare în vremuri incerte?”.

Totuși, dat fiind contextul, valoarea pieței a rămas la un nivel înalt, de 4,9 miliarde euro, față de 5,2 miliarde euro în 2019 și 5 miliarde euro în 2018. Cea mai mare valoare a pieței de M&A a fost înregistrată în anul 2007, de 5,8 miliarde euro.

„În ultimul trimestru al anului trecut am văzut o activitate foarte intensă pe piața de M&A, aliniată cu evoluția surprinzător de bună a economiei românești care a înregistrat cea mai mare creștere din UE. Totuși acest record de tranzacții încheiate pe finalul de an nu a putut compensa reducerea din primăvară și vară. Prin urmare, observăm această scădere comparativ cu anul anterior. Semnalele din economie sunt, însă, pozitive și este de așteptat ca revenirea activității de la sfârșitul lui 2020 să continue în 2021, întrucât există bani în piață. Atât investitorii strategici, cât și cei financiari dispun de resurse de capital substanțiale, finanțarea este ieftină datorită dobânzilor încă foarte mici și momentul este prielnic pentru companiile care vor să se extindă, să se consolideze sau să își diversifice și să își transforme activitatea achiziționând resurse și tehnologii noi”, a declarat Dinu Bumbăcea, Partener și Liderul departamentului de Consultanță pentru Afaceri, PwC România.

Anul trecut au fost încheiate în total 254 tranzacții, conform analizei PwC, cu 18% peste volumul înregistrat în 2019 (215 tranzacții).  Potrivit raportului, se remarcă o creștere a segmentului „sub 5 milioane euro” atât din punct de vedere al numărului, cât și al valorii medii a tranzacției, alimentat de numărul de ținte relevante și de disponibilitatea crescătoare a investitorilor și interes pentru acest segment.

Ca de obicei, mai mult de 50% din valoarea pieței a fost realizată prin tranzacții care au depășit 100 de milioane euro, care au rămas constante ca număr de la an la an.

„Sectoarele vedetă ale anului trecut, ținând cont de circumstanțe și de schimbările impulsionate de restricțiile impuse de criza sanitară, au fost IT&C, produse industriale, energie,  imobiliare, sănătate și farma. Aceste sectoare vor rămâne în continuare pe agenda investitorilor. De asemenea, anul 2021 va fi favorabil consolidării pentru jucătorii mari din industrii precum energie și construcții”, a mai spus Dinu Bumbăcea.

Cele mai importante 10 tranzacții de peste 100 milioane Euro finalizate în 2020 au fost:

• Achiziția CEZ de către Macquarie Infrastructure and Real Assets.
• Achiziția unui pachet de 5,3% din acțiunile Electrica SA de către Allianz SE.
• Parcul Eolian Crucea S.A. cumpărat de către Hidroelectrica SA.

• Pachetul de acțiuni deținut de Fondul Proprietatea la OMV Petrom.
• Achiziția Smart Diesel de cătreDKV.

• Achiziția Floreasca Business Park de către Fosun International Ltd; Zeus Capital Management.
• Achiziția portofoliului NEPI Rockastle de către AFI Group.
• Achiziția Globalworth Real Estate Investments de către CPI Property.
• Achiziția rețelei fixe Telecom de către Orange.
• Rundele de finanțare UiPath.
• Achiziția Al Dahra – Agricost de către ADQ.

Raportul PwC Romanian M&A Outlook a fost întocmit pe baza informațiilor publice disponibile în legătură cu tranzacțiile semnate și/sau închise în anul 2020. Tranzacțiile anunțate public care, din diferite motive, nu au fost închise în 2020 și tranzacțiile semnate în 2019, dar închise în 2020, nu sunt incluse în acest studiu. Pentru estimarea valorilor care nu sunt disponibile public s-au folosit metode de evaluare indicativă bazate pe comparabile, considerând influența modelului de business și a industriei din care au făcut parte respectivele companii.

Echipa integrată de tranzacții PwC România și D&B David și Baias este coordonată de Dinu Bumbăcea, Partener PwC România, fiind formată din Anda Rojanschi, Partener D&B David și Baias, Andreea Mitiriță, Partener PwC România, Cornelia Bumbăcea, Partener PwC România, George Ureche, M&A Leader PwC România, Dragoș Atanasiu, Director PwC România, Andreea Bistriceanu, Director PwC România și alți 50 de profesioniști în tranzacții.

De-a lungul timpului, echipa integrată de tranzacții a asistat peste 600 de tranzacții (sell side/ buy side) și a încheiat peste 70 de mandate de asistență la exit. În 2020, echipa integrată a PwC și D&B David și Baias a fost implicată într-un număr semnificativ de tranzacții, printre care vânzarea Te-Rox, preluarea Partner Coffee Service de către Tchibo Coffee Service, achiziția unui pachet de acțiuni la clinicile Dr. Leahu de către fondul Morphosis, achiziția Parcului Fotovoltaic Stăneşti de către Electrica, vânzarea KIWI Finance.

SanoPass, cea mai mare platformă care conectează, digitalizează și integrează toate serviciile de prevenție medicală, anunță primii pași pentru majorarea capitalizării prin investiții equity (investitorii devin acționari). Expansiunea SanoPass din 2020 a determinat fondul Cleverage Venture Capital, specializat în investiții medtech, să participe la proces ca Lead Investor, cu o contribuție de 200.000 de euro. Liderul pieței de medtech din România își propune să atragă o contribuție suplimentară de 600.000 de euro prin intermediul SeedBlink, în prima relistare de pe platforma de crowdfunding.

La finalul anului trecut, SanoPass oferea abonaților săi acces la o rețea de peste 850 de centre medicale, iar creșterea accelerată a avut la bază și parteneriatele de succes semnate cu firme precum Mastercard, Dr. Max sau NN România.

„Planurile SanoPass pentru acest an includ extinderea rețelei de clinici partenere, integrarea unor soluții de inteligență artificială, crearea unor soluții personalizate de nutriție și dezvoltarea unei rețele de săli de sport. Sprijinul din partea unui finanțator precum Cleverage confirmă potențialul SanoPass și direcția pe care o abordăm în acest moment, de a digitaliza toate serviciile de prevenție medicală.”, a declarat Andrei Vasile, Managing Partner SanoPass.

„Modelul de business dezvoltat de SanoPass răspunde unei nevoi reale din piață – proximitate și timp redus de așteptare pentru accesarea unui medic specialist. Acestea coroborate cu beneficiile tehnologiei deschid noi căi de acces pentru serviciile medicale. Capacitatea fondatorilor de a lua decizii optime, dar și proiectele de notorietate derulate anul trecut, ne-au confirmat decizia de implicare și ne-au determinat să facem un pas suplimentar pentru a permite acestui business să atingă adevăratul potențial”, a declarat Alexandru Popescu, partener Cleverage Venture Capital.

În 2020 SanoPass a mai atras o investiție de tip equity de 400.000 de euro, oferind în schimb 20% din capital. Lead Investor a fost tot Cleverage Venture Capital care s-a implicat alocând 150.0000 de euro. De asemenea, fondul Founders Bridge a participat cu o investiție de 150.000 de euro, iar un alt pachet de 100.000 de euro a fost strâns prin platforma SeedBlink. Seedblink permite implicarea activă a celor interesați să devină angel investors în startup-uri locale dinamice.

Cleverage Venture Capital este un fond de investiții rezultat din asocierea antreprenorilor Wargha Enayati, fondator Regina Maria și președinte Enayati Group, Georgios Sofianos, antreprenor în industria de sănătate și CEO Sofmedica, Sergiu Neguț – business angel și co-fondator Fintech OS și Voicu Oprean, fondator AROBS Transilvania Software.

Aplicația SanoPass avea la finalul anului trecut peste 15.000 utilizatori, decontând servicii medicale în valoare de peste 500.000 lei pentru clinicile partenere, în anul 2020. Abonamentele SanoPass conțin servicii de medicina muncii, consultații, investigații, analize medicale, stomatologie, nutriție, psihologie, fizioterapie, imagistică avansată și consiliere medicală telefonică.

Primul asset manager independent din România, SAI Certinvest, îl propune pentru funcția de CEO pe Alexandru Voicu, dosarul de avizare fiind depus la Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF).

Începând cu data de 1 aprilie 2021, Horia Gustă, CEO SAI Certinvest, își va încheia mandatul, urmând ca atribuțiile sale să fie preluate intern până la autorizarea noului manager general. Certinvest îi mulțumește pentru anii dedicați companiei și îi urează succes în următoarea etapă a carierei sale.

Propunerea lui Alexandru Voicu în funcția de CEO SAI Certinvest se va reflecta și în strategia companiei, având în vedere contextul economic și social pe care îl tranzitează România și piața de capital, în general.

Alexandru Voicu: „Țin săîi mulțumesc lui Horia pentru toate eforturile depuse de-a lungul anilor. Mă simt onorat să accept cel mai înalt nivel de responsabilitate într-o nouă etapă pentru SAI Certinvest și piața de capital. Istoria pe care o avem în piață locală este de neînlocuit și avem foarte multe oportunități în față. Mă voi asigura că vom onora în continuare valorile fundamentale ale companiei (Inovație, Performanță, Dedicare, Transparență) și îi asigur pe investitori de întregul meu sprijin.”

Horia Gustă: „SAI Certinvest înseamnă pentru mine cea mai importantă parte a carierei. Am dedicat companiei  17 ani, perioadă în care am trăit niște experiențe extraordinare, alături de o echipă profesionistă și dedicată, trecând printr-o serie de promovări ce au dus la numirea mea în calitate de CEO SAI Certinvest. Decizia pe care am luat-o, de reconfigurare a traseului profesional, a fost o opțiune personală. Aș dori să le mulțumesc tuturor celor cu care am lucrat aici, dar și investitorilor, partenerilor, care ne-au fost și ne sunt alături și ne creditează cu încredere. De asemenea, am convingerea că noua echipă managerială, construită pe valorile SAI Certinvest, va aduce o viziune inovatoare și o strategie de business prin care compania va continua să își consolideze poziția pe piața de capital.”

Sub egida incubatorului JA BizzFactory^™ – definit drept „cea mai importantă parte componentă a programului internațional de antreprenoriat Junior Achievement”, cu „rolul de a dezvolta competențe antreprenoriale, digitale și de comunicare, necesare pentru profesiile viitoare, dar și de a-i motiva pe elevi sau studenți să treacă de la idee la pilot de afacere sau start-up” – s-a derulat primul webinar susținut de consultanții Citibank pe tema „Fiscalitate, Contabilitate, Bugetare”.Au participat 255 de elevi de liceu și studenți. 

Duras Franțescu, Local Regulatory Reporting Head pentru Citibank România și Bulgaria, a prezentat teme legate de impozite, taxe, elemente de contabilitate, planificare și bugetare pentru afaceri. Reținem din aprecierile participanților: „Ceea ce mi-a plăcut cel mai mult a fost detalierea modului în care o companie gestionează partea de contabilitate, precum și importanța impozitelor și taxelor. Mi-a plăcut mult tema deoarece nu aveam prea multe cunoștințe în domeniu”; „Apreciez mult modul în care prezentatorii ne explică materialul prezentat și ne răspund la întrebări, pentru a face mult mai clar conținutul sesiunilor. Țin să le mulțumesc pentru timpul acordat și pentru ajutor!”

Sesiunile tematice online și de mentorat pentru echipe de tineri sunt susținute de voluntariprofesioniști ai grupului CitiBank. Ei explică pe înțelesul tinerilor concepte și termeni din diferite domenii de expertiză, oferind în aceeași măsură recomandări inspirate din propria lor experiență profesională. Activitatea, subliniază inițiatorii, „face parte din programul lansat în septembrie 2020, Entrepreneurship Education for Youth 2.0 – Educație antreprenorială pentru tineret 2.0, care continuă parteneriatul dintre JA Romania, Citi și Citi Foundation în domeniul educației antreprenoriale. Programul asigură tinerilor elevi și studenți accesul la resursele educaționale puse la dispoziție de JA România, sesiuni de mentorat și consultanță organizate în colaborare cu voluntarii Citi, precum și participarea la Incubatorul JA BizzFactory. Tinerii participanți în program au și posibilitatea de a obține certificarea la nivel european, Entrepreneurial Skills Pass.

Seria de webinarii susținute de voluntarii Citi va continua în perioada următoare cu teme legate de legislația muncii pentru antreprenori și impactul evoluțiilor economice asupra mediului de afaceri.

Pentru mai multe informații despre incubator puteți accesa: https://jar.ro/incubator”.

Cu un stoc total de retail modern de aproximativ 4 milioane de metri pătrați, segmentul de retail din România a avut în 2020 unul dintre cei mai grei ani de la recesiunea financiară din 2009-2010 încoace. Cu toate acestea, banii au continuat să curgă în economie, iar vânzările de produse nealimentare au înregistrat o redresare rapidă în formă de V, deși se observă schimbări majore în structura cheltuielilor, cum ar fi trecerea la cumpărături online și preferința consumatorilor pentru articole sportive, articole de uz casnic sau articole destinate îmbunătățirii nivelului de trai, inclusiv renovarea locuințelor și aparate electrocasnice mari, în detrimentul articolelor precum îmbrăcămintea, arată raportul privind evoluția pieței în 2020 publicat de Colliers. De asemenea, pandemia a validat teoria menționată de Colliers acum câțiva ani că în orice oraș din România cu peste 30.000 de locuitori ar trebui să existe, în cele din urmă, un centru comercial modern.

În 2020 au fost livrați aproximativ 142.400 de metri pătrați de noi spații comerciale moderne, puțin peste jumătate din estimarea  avansată înaintea Covid-19, de aproximativ 250.000 de metri pătrați, pentru că pandemia a provocat întârzieri în activitățile de construcție și închiriere și a determinat dezvoltatorii să aibă o abordare mai prudentă. Cea mai mare parte a livrărilor a venit de la trei mall-uri: proiectul dezvoltat de AFI la Brașov (45.000 mp), NEPI Rockcastle Shopping City din Târgu Mureș (40.000 mp) și Dâmboviţa Mall, dezvoltat de Prime Kapital în Târgoviște (33.000 mp).

Consultanții Colliers au observat o creștere a activității consumatorilor în segmentul comerțului online, datele statistice arătând un plus de 35% în 2020 față de creșterea cu 5% a vânzărilor totale de produse nealimentare, care a devenit un element fundamental al transformării continue a retailului, alături de dezvoltarea tehnologiei și schimbările în comportamentul consumatorilor. Un aspect pozitiv este că și consumatorii au rămas destul de deschiși achizițiilor în timpul acestei perioade de criză, deoarece pierderile de locuri de muncă au fost de câteva ori mai mici decât după recesiunea din 2009-2010 (sub 100.000 de locuri de muncă nete pierdute de această dată, față de aproape 700.000 atunci), iar creșterile salariale s-au menținut în general.

Izolați în case, mulți români au început renovarea, dar o parte semnificativă a cheltuielilor nu a ajuns la comercianții care au o prezență fizică. La fel ca în orice recesiune economică, prețurile scăzute tind să atragă mai mulți oameni, prin urmare discounterii au avut rezultate foarte bune (unii crescându-și afacerile cu două cifre pe fondul creșterii rețelei lor de magazine), în timp ce piața de fashion a înregistrat în general rezultate similare cu cele din 2019, în segmentul de mass market.

Alte segmente de piață au avut rezultate financiare destul de slabe, precum retailerii de modă premium și de lux (inclusiv ținute de birou și de seară) și cei de încălțăminte, care au o pondere semnificativă în ceea ce privește suprafețele închiriate în centrele comerciale. Unele luni bune – cum ar fi septembrie – nu au putut compensa un an prea slab. Din fericire, decembrie, care reprezintă aproximativ 15-20% din veniturile unui an întreg în retail, a înregistrat vânzări de bunuri nealimentare cu aproape 7% mai mari față de în urmă cu un an.

„Credem că un brand de modă consacrat, de exemplu, ar putea să își valorifice mai mult poziția și ar putea beneficia de oportunități de vânzare multicanal atractive, cum ar fi modelele de achiziție online și ridicare a cumpărăturilor din magazin (BOPIS – buy online pick-up in store). De altfel, jucătorii tradiționali care au început să vândă și online au mușcat din cota de piață a magazinelor online clasice. Centrele comerciale dominante își vor păstra probabil statutul de destinație, consolidate în continuare de magazinele ancoră și de marii retaileri alimentari (inclusiv BOPIS). Iar asta înseamnă că jucătorii din zona de mijloc ar putea să sufere cel mai mult: centrele comerciale nedominante din orașele competitive și retailerii cu putere financiară limitată, care nu pot susține extinderea necesară canalului de vânzări online. Unii dintre ei ar putea decide să plece din România sau să își vândă afacerea din țară în următorii câțiva ani”, explică Simina Niculiță (foto), Partner & Head of Retail Agency la Colliers.

În ceea ce privește chiriile și rata de neocupare, proprietarii simt dubla lovitură a unor chirii mai mici, cu reduceri ale chiriilor de bază în zona a 15-20%, în special pe fondul unor luni fără chirie adăugate, și până la 30% în unele cazuri speciale, dar și o rată de neocupare mai mare, cu unele centre comerciale mari care văd procente de o cifră în acest sens. Este o diferență semnificativă de la situația anterioară anului 2020, când unele mall-uri aveau liste de așteptare pentru chiriași și nu aveau spații libere.

Consultanții Colliers remarcă faptul că achizițiile din impuls s-au redus semnificativ, iar sesiunile de cumpărături au devenit mai scurte, mai puțin frecvente, dar cu o valoare a bonului de cumpărături mai mare, în unele cazuri.

„Pe termen lung, credem că mai multe categorii de jucători din piață, proprietari sau chiriași, vor fi câștigători: cei cu o cotă de piață semnificativă, care își pot valorifica poziția în consecință, cei care dezvoltă proiecte de proximitate, în special în zonele rezidențiale emergente și proiectele mici și mijlocii, precum parcurile de retail din orașele cu acoperire redusă a sistemelor moderne de retail”, spune Simina Niculiță.

Peste 80% din noile spații de vânzare așteptate în 2021 vor fi sub formă de parcuri de retail, inclusiv centre comerciale mai mici, subliniind o schimbare a pieței către proiecte bazate pe proximitate sau cele cu un impact financiar mai mic pentru dezvoltator. În acest an, suprafața totală închiriabilă anunțată este de peste 150.000 de metri pătrați de noi spații comerciale moderne, cea mai mare parte a acestora provenind de la doar doi dezvoltatori, un joint venture Prime Kapital / MAS REI – aproape 53.000 de metri pătrați din trei noi proiecte (în Ploiești, Sfântu Gheorghe și Bârlad) și Mitiska – aproape de 25.000 de metri pătrați în patru proiecte noi (în Baia Mare, Tulcea, Mediaș și Slatina).

O extindere de remarcat în acest an în București este Colosseum Retail Park, cu peste 16.000 de metri pătrați, una dintre cele mai mari livrări din Capitală din ultimii ani. O altă noutate este intrarea pe piață a dezvoltatorului polonez Scallier, care a achiziționat mai multe terenuri în țară și promite 40.000 de metri pătrați de noi spații comerciale până în 2022, iar o parte dintre acestea urmează să fie livrate în 2021.

„Având în vedere tot acest context, pe fondul unui stoc destul de redus pe cap de locuitor al spațiilor de retail din România (o treime sub Polonia, de exemplu), evenimentele negative, precum cele prin care am trecut în 2020, ar trebui absorbite de piață, iar creșterea ulterioară ar trebui să ducă la o recuperare rapidă a pierderilor – profitabilitatea retailerilor este de câteva ori mai mare decât media UE, conform cifrelor Eurostat. Până la finalul acestui deceniu am putea ajunge la un stoc total de retail modern de 5,5 milioane de metri pătrați, care ar fi probabil mai mic pe cap de locuitor decât ceea ce au unii jucători regionali”, concluzionează Simina Niculiță, Partner & Head of Retail Agency la Colliers.

În perspectivă, majoritatea noilor proiecte așteptate în acest deceniu vor fi în orașele cu o prezență limitată a centrelor de retail sau în noile suburbii ale orașelor mari, unde zonele sunt semnificative și relevante în ceea ce privește puterea de consum. Vânzările omnichannel vor consolida sau vor eroda poziția unui retailer în următorii ani, întrucât integrarea preferințelor personale și flexibilitatea sporită vor favoriza un mix de comerț offline-online. O schimbare de generații ar putea defini, de asemenea, o mulțime de lucruri: generația Z, crescută în lumea digitală și cu o atitudine mai conștientă față de consum și ecologie sau cheltuieli etice, va fi mai relevantă. De asemenea, ne așteptăm ca salariile în România să continue să urce mult mai repede decât media UE în următorul deceniu, ceea ce ar duce probabil la un consum mai mare și la o predilecție crescută pentru bunurile de lux, pentru a se apropia de 90% din media UE, de la sub 80% în prezent.

Despre Colliers

Colliers (NASDAQ, TSX: CIGI este unul dintre liderii globali în servicii de consultanță imobiliară și de management al investițiilor. Cu operațiuni în 67 de țări, cei peste 15.000 de specialiști lucrează împreună pentru a oferi consultanță de specialitate pentru chiriași, proprietari și investitori. Timp de peste 25 de ani, echipa noastră experimentată de management a oferit acționarilor profituri investiționale anuale de aproape 20%. Cu venituri anuale de 3 miliarde de dolari (3,3 miliarde de dolari inclusiv afiliații) și active gestionate de 40 miliarde de dolari, compania maximizează potențialul proprietăților și accelerează succesul clienților și al angajaților. Pentru mai multe detalii despre Colliers accesați corporate.colliers.com, Twitter @Colliers sau LinkedIn.

Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Inginerie Electrică ICPE-CA a fost distins cu premiul I al Institutului Unificat pentru Cercetări Nucleare – IUCN Dubna din Rusia, pentru lucrarea „Sistem de magnet supraconductor de temperatură ridicată (HTS), pentru difractometrul cu neutroni DN-12 de la instalația IBR-2, cu cameră de înaltă presiune ce funcționează în câmp magnetic de până la 5 T și temperatură de 4,5-300 K”, realizată în cadrul proiectului „Dezvoltarea unor tehnologii noi în scopul realizării bobinelor HTS prin optimizarea parametrilor funcționali ai unui generator de câmp magnetic uniform și de intensitate mare”, proiect elaborat în parteneriat cu Laboratorul Frank de fizica neutronilor din IUCN Dubna, în perioada 2018-2019.

Autorii performanței își caracterizează astfel realizarea: „Aspectele inovative ale electromagnetului supraconductor de temperatură înaltă sunt legate de utilizarea supraconductorilor HTS și a răcirii criogenice (4,5 K) conductive cu criorăcitoare, ceea ce aduce beneficii atât în domeniul aplicațiilor din fizica nucleară (diverse sisteme de măsură pentru temperaturi joase și câmpuri magnetice intense), cât și în industrie sau medicină, în procesele care necesită câmpuri magnetice intense (imagistică medicală).

Acest premiu reflectă, încă o dată, caracterul aplicativ de nivel înalt al cercetărilor desfășurate de ICPE-CA în domeniul ingineriei electrice, în beneficiul instituțiilor publice și private”.

Foto: ICPE-CA