Piața asigurărilor și garanțiilor primite de stat la derularea contractelor de infrastructură se dovedește a fi unul dintre tărâmurile făgăduinței pentru cei care vor să se îmbogățească rapid, chiar și pe spatele statului. Garanții fără nicio acoperire, scrise pe coli de hârtie fără nicio valoare, aduc în continuare profituri uriașe, inclusiv după ce Banca Națională a modificat drastic cerințele în domeniu. Pe această temă, Club Feroviar l-a intervievat pe Bogdan Petre, membru al Asociației pentru Studii și Prognoze Economico-Sociale (ASPES), unul dintre experții care cunoaște nu doar teoretic, ci și practic această piață. Este o realitate a hoției instituționalizate în detrimentul statului român, un dezastru în așteptare, spune el. Reînvierea Euroins este un nou pericol pentru contractele statului de infrastructură, explică specialistul.
Care sunt, în viziunea dumneavoastră, principalele probleme ale pieței de asigurări și garanții din România?
Bogdan Petre: Pentru a vă răspunde la această întrebare în primul rând trebuie să identificăm actorii acestei piețe: avem statul român, cel care scoate lucrările la licitație prin sistemul public naţional de achiziții;antreprenorii ce doresc să participe la licitațiile publice;companiile de asigurări, instituțiile de credit (băncile), instituțiile financiare nebancare (IFN-uri);brokerii (intermediarii dintre antreprenori și bănci, asigurători și celebrele de acum IFN-uri).
În ultimii ani s-a dezvoltat o piață necontrolată, nesupravegheată și nereglementată corect de către Banca Națională a României. Această instituție a scapăt de sub control total această zonă și a permis IFN-urilor să elibereze aceste angajamente de plată de ordinul miliardelor de euro în favoarea statului român fară niciun fel de valoare, fară acoperire financiară, fară solvabilitate, fară lichiditate. În spatele acestor coli A4 frumos colorate sunt adevărate bombe aruncate în bugetul statului român. Bineînţeles, totul a fost posibil cu ajutorul celor care au intermediat pe teritoriul ţării acest tip de „ţeapă” pentru statul român. Printre marii vinovați ai situației create se numără și angajații statului român care , dacă nu am ști faptul că sunt foarte slab pregătiți și că habar nu au să verifice garanțiile, am crede că au fost „ajutați” să accepte acest tip de garanții. Cât despre antreprenori… în disperare de cauză apelezi și la așa ceva neavând efectiv altă soluție de a ajunge la banul public. Și-au asumat un risc enorm pe care mulți nu l-au cunoscut inițial, dar l-au aflat ulterior pe pielea lor.
Am înțeles că mai există o problemă foarte gravă în zona garanțiilor, cea a garanțiilor false.
BP: Aici lucrurile sunt foarte grave și este o problemă reală. Statul român, din păcate, este total depășit de băieții șmecheri care se ocupă cu așa ceva, profitând de lipsa de cultură și mai ales de naivitatea unor antreprenori români care cred că așa ceva este posibil. Imaginați-vă că firma respectivă este respinsă de către companiile de asigurări din România, de către băncile din România, care îți analizează situațiile financiare și care au toate datele posibile să poată face acest lucru și care în final te refuză. Trebuie să fii complet naiv să poți crede că este posibil să primești garanția de la o entitate din afara României, care ar fi motivele pentru care s-ar întâmpla acest lucru? Românii sunt naivi și te refuză și ăia sunt mai deștepți și te acceptă cu brațele deschise? De parcă la noi companiile de asigurări sunt ONG-uri și refuză bani! Sunt foarte multe cazuri de acest gen, pentru doritorii de astfel de instrumente financiare personajele se găsesc în zonele Herăstrău, Floreasca, Aviatorilor, Casa Presei, aici vorbim de profesioniști, amatorii sunt în zona Unirii.
Unde există posibilitatea să găsim aceste garanții emise de IFN-uri și aceste falsuri?
BP: Sunt împrăștiate în toată ţara, de la structurile centrale până la cea mai mică Primărie din colţul ţării. Unde a existat o licitație publică, acolo veți găsi acest tip de garanție. Faceți o adresă către AFM, AFIR, CNI să vă pună la dispoziție informații referitoare la emitenții garanțiilor emise pentru contracte și valoarea acestora, garanțiile de retur avans, bună execuție, mentenanță a lucrării, să vă faceți o idee și apoi vizualizați restul… Consilii județene, Primării.
Cine credeți că este vinovat pentru cele două falimente din ultimii doi ani?
BP: În primul rând aș vrea să vorbim despre responsabilitate, aici este foarte clar că ASF-ul a tolerat comportamentul celor două societăți de asigurări încălcându-şi regulamentul de funcționare, precum și propriile norme și proceduri în totalitate pentru o perioadă foarte lungă de timp, permițând acestor companii să se joace în piață la un nivel nesustenabil financiar. Nu vorbim despre ilegalitățile făcute, nu suntem organ de anchetă, vorbim doar de responsabilitate, iar ceea ce s-a întâmplat este inadmisibil. Într-un stat normal, așa ceva nu se poate tolera, iar cei din conducerea ASF-ului erau dați afară în secunda doi, dar la noi… lasă că merge și așa! Cum se zice, câinii latră, caravana trece. Relaxare totală, RCA-ul a explodat, actualul Guvern prelungește valabilitatea polițelor Euroins la nesfârșit dintr-o inconștiență vecină cu reaua credință și ignoranța, lăsând active, fară acoperire reală, polițe de miliarde de euro emise pentru marile proiecte de infrastructură rutieră, căi ferate, rețele de apă, canal, drumuri naționale, drumuri județene. În caz de executare a poliței, din varii motive, statul român va lua o mare ţeapă de la propriul Guvern, iar acum realizați motivul lucrărilor făcute la mișto… FGA-ul garantând 100.000 euro pe fiecare contract.
Care credeți că este valoarea totală a polițelor cu probleme la această oră?
BP: Este foarte simplu, să facem un calcul pe ultimii trei ani:
a) Să presupunem că sunt 2.500 de polițe emise de IFN-uri active astăzi cu o valoare de 3.000.000 euro/ contract, rezultă 7,5 miliarde euro… valori ale contractelor.
b) Să presupunem că sunt 1000 de polițe false active astăzi cu o valoare de 4.000.000 euro/contract, rezultă 4 miliarde euro… valori ale contractelor.
c) Cu siguranță că mai sunt și polițe emise de City ce nu au fost înlocuite și sunt ascunse în sertarele prăfuite ale multor autorități din ţară, sperând să nu fie găsite la un eventual control.
d) Euroins să presupunem că sunt 5.000 de polițe emise cu o medie de 3,5 milioane euro/contract, rezultând alte 17,5 miliarde euro… valori ale contractelor. Fără comentarii. Întrebați-l pe actualul ministru de Finanțe dacă are habar de așa ceva…
Care este impactul asupra statului român ca beneficiar al acestor garanții?
BP: Să se roage actualii guvernanți să nu le explodeze aceste bombe în față, în plină criză, iar noi contribuabilii să ne rugăm ca cei care au câştigat licitațiile să respecte contractele semnate și să execute lucrările conform cerințelor și standardelor. Din păcate, vedem în realitate că tot ce se face anul ăsta, la anul se repară… inconștiență mare și ignoranță crasă.
Care ar fi principalii vinovați pentru această situație?
BP: Să-i luăm pe rând: Guvernul României, care anul trecut a modificat legea achizițiilor publice introducând IFN-urile în mod legal, permiţându-le să emită garanții începând cu 1 septembrie 2022, în timp ce ANAP-ul reușise să scoată de pe piață IFN-urile, emițând o recomandare la începutul anului 2022 în care autorităților statului li se specifică foarte clar să nu mai accepte garanțiile emise de IFN-uri… realizând ulterior gafa imensă făcută, au plafonat valoarea garanțiilor emise de către IFN-uri la 40 de milioane de lei fară TVA pentru fiecare contract… adică au micșorat țepele în bugetul statului… Tot Guvernul României se face vinovat de faptul că niciodată înainte de această procedură nu a purtat niciun fel de dialog cu Banca Națională a României, punându-i în faţa faptului împlinit, ceea ce este inadmisibil într-un stat din UE, în care cel care legiferează colaborează cu cel care reglementează și supraveghează pentru a găsi cele mai bune soluții. Aceasta mai ales pentru că situația în care ne aflam la acel moment nu era chiar așa sumbră cum este astăzi.Banca Națională a României pentru că a autorizat, reglementat, supravegheat aceste entități cu capital social de 200.000 euro numai în actele contabile, să emită garanții de miliarde de euro, fară să fie verificate dacă îndeplinesc condițiile de bonitate și solvabilitate pentru emiterea acestor garanții. E ok că a radiat toate aceste entități din registrele Băncii naționale, dar a fost complet depășită în această situație, a reacționat cu mare întârziere în luarea deciziilor. Aici trebuie specificat că nu există nici o garanție din partea statului în caz de faliment al IFN-ului. Foarte important!!! Trebuie specificat că BNR-ul a modificat începând cu data de 1 septembrie 2023 Regulamentul 20/2009, făcând imposibilă emiterea garanțiilor de către IFN-uri în condiții legale.Autoritatea de Supraveghere Financiară pentru că a acționat cu întârziere, iresponsabil în cazul celor două falimente răsunătoare. Mi s-ar părea corect ca cei care au luat aceste decizii și au fost factori decidenţi să nu mai aibă dreptul de a ocupa funcții de conducere măcar cinci ani. Nu de alta, dar ei sunt principalii vinovați de miliardele plătite din bugetul de stat… din banii noștri, ai simplului contribuabil… nu are niciun rost să vorbim de răspundere personală, pierdem vremea.
Pericol pentru contractele statului de infrastructură
Alt aspect hilar este faptul că în ultima secundă a mandatului lui Nicu Marcu acesta a autorizat compania de asigurări Euroins (incredibil!) să emită garanții pe teritoriul României, „Freedom of Services”, adică pe baza dreptului la liberă practică pe teritoriul UE. Cel mai amuzant este că acum nici măcar nu va mai răspunde în faţa autorităților din România, în caz de orice problemă statul român se va adresa Autorității de supraveghere din Bulgaria pentru a rezolva eventualele probleme… ce mai este de comentat??? Euroins I ne lasă cu găuri la buget de miliarde și ASF-ul acceptă Euroins II pe piața din România! Unde sunt instituțiile statului acum?
De ce nu a intervenit Guvernul până acum? Care credeți că sunt factorii politici vinovați?
BP: Sper ca foarte curând să înțeleagă toată lumea că actualul Guvern a inventat o politică nouă pe numele ei habarnism/heirupism pe care nu o mai putem duce în spate noi, românii, mult timp. Nu noi am inventat șmecheria și hoția, noi suntem lăsați dezlegați să ne jucăm aici în curte la noi, căci ei, cei care ne dau banii ştiu tot ce se întâmplă. Noi îi luăm de proşti. Apoi ei au inventat hoția și șmecheria și au pus-o în acte elegant cu dobânzi negociate în spatele ușilor închise și contracte pe care nu le înțelegem garantate de statul român pe mulți ani… și când au chef ne cheamă la raport cu ordine clare și precise… să nu mai vorbim de independență și de suveranitate… sunt vândute de mult, acceptați asta și închideți subiectul, iar alte valori nu mai avem… vânzători de neam și ţară.
După falimentul Euroins s-a spus că CEC-ul își va face și companie de asigurări?
BP: Și dumneavoastră ați crezut? O minciună gogonată servită de specialiștii în comunicare și citită de pe hârtie de prim-ministru și de ministrul de Finanțe. Să vă răspund la întrebare? niciodată!
Care credeți că sunt soluțiile pentru a redresa situația?
BP: Să întrebe specialiștii care sunt plătiți cu milioane de euro din banii contribuabililor, este sfârșit de an, acum îi găsim pe la diferite evenimente unde își dau singuri premii pentru activitatea lor… pentru început suntem obligați să creăm o Comisie pentru a centraliza toate garanțiile, să vedem cum stăm, să verificăm stadiul lucrărilor, ce au în spate aceste garanții… știu, este mult de muncă… și la anul avem patru pomeni electorale. Vrem a fi rezolvate problemele, dar cine are chef de muncă când acum se negociază și se împart viitoare poziții și funcții? Pentru a avea acces la banul public, ai nevoie de garanții de tipul ăsta, altfel, adio bani de campanie.
