Acasă Blog Pagina 117

Autonom încheie primele 6 luni ale anului cu o cifră de afaceri de 350,1 milioane lei și un profit net de 12,2 milioane lei

0

Autonom Services SA, cea mai extinsă rețea de mobilitate din România, raportează rezultate în creștere cu două cifre pe toate liniile principale de business, pentru primul semestru din 2023. Compania a înregistrat venituri totale de 350,1 milioane lei, în creștere cu 46% față de primele 6 luni ale lui 2022 și un profit net de 12,2 milioane lei, în scădere cu 31% față de aceeași perioadă raportată anterior.

„Prima parte a acestui an a fost marcată în continuare de un context economic destul de problematic, cu schimbări alerte determinate de inflația ridicată, costuri de finanțare în creștere accelerată, piețe de capital încetinite și lanțuri de aprovizionare încă perturbate. Efectele s-au resimțit asupra costurilor de operare și asupra marjelor de profit, însă conform principalilor indicatori de business putem afirma că Autonom este în continuare o organizație antifragilă. Pentru noi, acesta a fost încă un semestru de creștere sustenabilă și de fructificare a oportunităților de a ne dezvolta business-ul. Toate liniile de business s-au dovedit a fi motoare de creștere și suntem încrezători că vor avea și până la finalul anului o creștere semnificativă de două cifre.“ a declarat Dan Ștefan, co-fondator Autonom.

Rezultatele consolidate includ performanță pentru toate cele trei linii de business: leasing operațional, rent-a-car și vânzări mașini rulate.

  • Divizia de leasing operațional a înregistrat venituri de 181,8 milioane lei, în creștere cu 42,1% față de aceeași perioadă a anului trecut. Rezultatele au fost determinate de dezvoltarea portofoliului de clienți, de lansarea unui produs nou de leasing operațional green pentru mașini electrice și de colaborările solide cu clienții existenți. Indicatorul de satisfacție al clienților NPS (Net Promoter Score) a continuat să fie foarte ridicat, înregistrând o valoare constantă de peste 90%.
  • Divizia de rent-a-car a înregistrat un grad de ocupare de 85% și o creștere de 33,2% a veniturilor, ajungând la 55,4 milioane de lei, acesta reprezentând un record în istoria companiei pe acest segment. Factorii care au determinat creșterea constantă au fost fructificarea cererii în creștere din mediul de business și turism, dar și dezvoltarea serviciului de mașină de înlocuire în caz de accident rutier, un segment cu un potențial

încă insuficient exploatat.

  • Divizia de vânzări mașini rulate a înregistrat o performanță notabilă, veniturile acesteia ajungând la 66,8 milioane lei și o creștere de 61% față de primul semestru al anului 2022. Un impact semnificativ în obținerea acestor rezultate l-a avut menținerea valorii de vânzare a mașinilor peste valoarea estimată la momentul contractării.

Rezultatele obținute în primele 6 luni au demonstrat încă o dată că modelul nostru de business este unul sănătos și pregătit să continue să materializeze oportunitățile de creștere sustenabilă. Privim cu optimism moderat perioada următoare, raportându-ne la informațiile din piețele în care activăm și ne așteptăm la incertitudini asociate modificărilor fiscale anunțate, cu impact semnificativ asupra mediului de afaceri. Vom continua să lucrăm cu scenarii și strategii agile, pentru a gestiona cât mai bine riscurile, dar și pentru a profita de oportunitățile de dezvoltare din piață. Continuăm să dezvoltăm un ecosistem de mobilitate care să răspundă nevoilor diverse ale clienților și partenerilor noștri”, a declarat Marius Ștefan, CEO și co-fondator Autonom.

Autonom a continuat să facă pași importanți pentru reducerea impactului asupra mediului și atingerea țintelor propuse de reducere a amprentei de carbon. A comandat la începutul anului 200 de mașini electrice Tesla Model 3 și Model Y, valoarea investiției ridicându-se la aproximativ 10 milioane de euro. De asemenea, în flotă au mai intrat câteva zeci de autovehicule cu propulsive electrică din alte modele: Volkswagen ID.3, Renault Megane E-Tech, Dacia Spring, utilitarele Maxus, iar capitalul investit a provenit în principal din finanțarea primită de la Banca Europeană de Investiții (BEI), ca parte a programului de tranziție la o flotă cu emisii reduse de carbon.

Pentru a reduce temerile clienților de trecere la o mașină electrică și pentru a simplifica procesul de tranziție spre o flotă cu emisii 0, compania a lansat o soluție de leasing operațional Business Green, care vine cu beneficii suplimentare față de serviciul clasic.

De asemenea, a dezvoltat și o serie de evenimente de educare, conștientizare și testare a mașinilor electrice, Autonom Green Tour și s-a implicat în diverse proiecte media și evenimente de profil, pentru a răspunde întrebărilor clienților pe tema electromobilității.

În luna august, Fitch Ratings, una dintre top trei agenții de rating la nivel mondial, a îmbunătățit perspectiva companiei din Stabilă în Pozitivă și a menținut ratingul B+ pentru Long-term Issuer Default Rating (IDR).

Raportul aferent rezultatelor înregistrate poate fi consultat integral aici: bit.ly/3L22YBB. 

ING Bank România susține cu finanțări de 20 milioane euro grupul DN Agrar, cea mai mare fermă zootehnică integrată și lider în producția laptelui în România

0

ING sprijină cu finanțări totale de 20 milioane de euro dezvoltarea grupului DN Agrar, cea mai mare fermă zootehnică integrată din România, lider în producția laptelui de vacă. Grupul DN Agrar își propune să crească, în mod sustenabil, capacitatea de producţie a fermelor și să investească în proiecte de digitalizare și modernizare. Planurile de viitor includ construcția unei noi ferme, dar și a unei fabrici de compost, utilizarea roboților industriali în ferme și instalarea de panouri solare.

Anul trecut, DN Agrar a contractat un credit de 13,8 milioane de euro de la ING Bank pentru achiziția fermei Apold. După preluarea fermei Lacto Agrar în 2021 și achiziția fermei Apold în 2022, DN Agrar a devenit cea mai mare fermă zootehnică cu producţie de lapte de vacă din România.

„ING Bank România a intrat pe segmentul finanțării agriculturii în anul 2015. Parteneriatul cu grupul DN Agrar a pornit un an mai târziu, în 2016, când le-am acordat și primul credit în valoare de 5 milioane de euro. Astăzi, șapte ani mai târziu, valoarea creditelor contractate de DN Agrar de la ING Bank a ajuns la 20 milioane de euro și ne bucurăm să avem o colaborare strânsă. Am crezut, încă de la început, în ideea lor de a dezvolta această afacere, i-am susținut pentru a crește și o facem în continuare, cu atât mai mult în tranziția lor către practici sustenabile.
Credem în potențialul de creștere pentru piața laptelui în România, pentru că există loc atât în ceea ce privește îmbunătățirea productivității, cât și creșterea sustenabilă a numărului de vaci. DN Agrar va avea un rol important în acest sens, atât prin modelul lor de business, cât și prin experiența și practicile sustenabile pe care le-au adus și le pot aduce în acest domeniu”, a declarat Marius Gavrea, Expert Agribusiness, ING Bank România.

Grupul DN Agrar este format din 15 companii cu un total de 12.000 de bovine şi peste 7.000 de hectare de teren, având o valoare de piaţă de aproape 130 milioane de lei. În primul trimestru al anului 2023, DN AGRAR a înregistrat o cifră de afaceri de 44 milioane de lei (o creștere de 48% față de aceeași perioadă a anului trecut), iar profitul net a ajuns la 8 milioane de lei (un avans de 172% comparativ cu anul precedent). Din 2022, compania este listată la Bursa de Valori București, în piața AeRO.

„În anul 2022, pentru preluarea fermei de vaci Apold, am accesat un împrumut de 13,8 milioane de euro de la ING Bank, partenerul nostru de încredere de peste 7 ani. Această achiziție ne-a permis extinderea afacerii și a investițiilor în fermă, în flota de utilaje și echipamentele utilizate. Astfel, anul trecut, am devenit cel mai mare producător de lapte de vacă din România, în urma a două achiziţii (fermele Apold și Lacto Agrar), înregistrând o creştere de peste 60% a activelor totale.
Strategia noastră este de a susţine o agricultură integrată, parte a unei economii circulare. Vom investi în continuare în digitalizarea și modernizarea fermelor noastre, cu echipamente performante, la standarde internaționale, sisteme pentru agricultură de precizie, precum și în instalarea de panouri solare, construcția unei noi ferme și a unei noi fabrici de compost”, susține Jan Gijsbertus De Boer, preşedinte al Consiliului de Administraţie DN Agrar.

 

Proiectele DN Agrar în 2023 

Grupul DN Agrar vizează construcția unei noi ferme – proiectul Straja, cu o capacitate totală de 5.000 de animale, însemnând 3.600 de vaci de lapte și 1.400 de tineret bovin, pe o suprafață totală de 10 hectare.
Pentru a îmbunătăți eficiența lucrului în ferme, DN Agrar va instala și utiliza roboți industriali în halele de muls, ceea ce va duce la o reducere de 50% a muncii manuale, după finalizarea și implementarea acestui proiect. Totodată, pentru a reduce costurile cu transportul apei către lagunele de gunoi și cele cu resturile vegetale de pe câmpuri, va construi și o fabrică de compost, care va duce și la înființarea unei linii alternative de afaceri.
Mai mult, DN Agrar va instala panouri solare pe acoperișurile fermelor Cut, Lacto Agrar și Apold.


Grupul DN Agrar este cea mai mare fermă zootehnică integrată din România, cu producție de lapte de vacă și producție vegetală. Grupul își desfășoară activitatea în centrul Transilvaniei, în județele Alba, Sibiu și Hunedoara. Compania a fost fondată în 2008 de Jan Gijsbertus de Boer. Principalele domenii de activitate ale companiei sunt: zootehnie, producția agricolă vegetală, servicii agricole, logistică, transport, turism și servicii de consultanță în afaceri și management.

 

România Eficientă: Cum să vă pregătiți locuința ca să economisiți energie la iarnă

0

Cât încă ne mai putem bucura de căldura gratuită a soarelui, e bine să ne pregătim locuința pentru perioada rece, prin măsuri ce ne vor asigura la iarnă un consum mai mic de energie și confort termic sporit. Deși facturile la energie depind de o mulțime de factori, precum tipul și vechimea clădirii, sistemele de încălzire folosite, zona climatică, numărul de utilizatori și comportamentul de consum al acestora, există numeroase măsuri pe care le puteți lua pentru a reduce risipa de energie și obține astfel economii semnificative. 

Unele intervenții sunt simple și nu presupun costuri ridicate, dar contribuie la diminuarea pierderilor de energie, în timp ce altele necesită un efort financiar mai mare, cu beneficii pe termen lung. România Eficientă vă prezintă, mai jos, o listă de măsuri în care puteți să investiți ca să economisiți energie și bani la iarnă.

  1. Îmbunătățiți izolația locuinței

Statistic, la nivelul Uniunii Europene, încălzirea, răcirea și apa caldă menajeră reprezintă aproximativ 80% din energia consumată în clădirile rezidențiale, potrivit datelor Comisiei Europene. De aceea, măsurile de eficientizare în această zonă vor aduce și cele mai mari beneficii. Pentru reducerea consumului de energie necesar încălzirii spațiilor, este nevoie ca în primul rând să acordați atenție anvelopei clădirii, adică elementelor de structură care includ zidurile, ferestrele, acoperișul, podeaua. La clădirile vechi, componentele anvelopei oferă un grad mai mic de izolare termică, de aceea e nevoie de creșterea eficienței lor. Prin îmbunătățirea gradului de izolare termică a anvelopei, transferurile de căldură dinspre zonele calde spre zonele reci neîncălzite vor fi reduse, ceea ce înseamnă că în timpul iernii căldura se va menține mai bine la interior. În acest fel, vă asigurați că veți consuma energie pentru confortul propriu, nu pentru a încălzi aerul de afară.

Izolarea pereților. Cum zidurile reprezintă cea mai mare parte din anvelopă, tot pe aici au loc, de regulă, și cele mai mari pierderi de căldură. Într-o clădire slab izolată, pereții contribuie la 25% din pierderile de căldură, însă, în funcție de diverși factori, precum temperaturile exterioare, intensitatea vântului, geometria clădirii, materialele de construcție utilizate și vechimea acestora, procentul poate ajunge la 30-40%. Așadar, izolarea corectă a acestora va genera și cele mai mari beneficii. Soluțiile de termoizolare sunt numeroase și ele depind de tipul clădirii, dar și de bugetul disponibil. Atunci când analizați variantele disponibile, luați în calcul și factori precum gradul de protecție la incendiu sau cât de mult permit clădirii „să respire”, pentru a preîntâmpina probleme ulterioare.

Izolarea acoperișului. O altă parte importantă a anvelopei clădirii căreia trebuie să îi acordați atenție și unde ar trebui să investiți pentru creșterea gradului de izolare termică este acoperișul. În medie, printr-un acoperiș slab izolat au loc circa 25% din pierderile de căldură, în funcție de tip, formă, dimensiune și starea sa, potrivit datelor de pe platforma ComAct, proiect dedicat eficienței energetice finanțat de Comisia Europeană. Ca să reduceți căldura care se pierde prin acoperiș, îmbunătățiți izolația podului / mansardei, adăugând un strat de izolație de circa 30 cm.

Înlocuirea ușilor și ferestrelor. Ferestrele și ușile exterioare reprezintă, în medie, 10-20% din pierderile de căldură, în funcție de starea lor, de dimensiune, precum și de orientare față de punctele cardinale. De aceea, investițiile în produse ce oferă un grad ridicat de izolare termică vă vor ajuta să obțineți economii importante în facturile la energie, menținând un confort sporit în propria locuință nu doar pe timpul iernii, ci și vara. Există o gamă largă de produse disponibile pe piață, iar ferestrele moderne asigură nu doar protecție termică sporită, ci și fonică, împotriva prafului și umezelii. Investiția este una fără regrete și se recuperează de regulă în cel mult 10 ani. De asemenea, pentru intrarea în casă, alegeți o ușă de calitate, bine izolată, care să țină frigul afară.

Blocarea pierderilor de căldură prin goluri. Există și măsuri mai simple de a împiedica pierderile de căldură. Primul pas este să verificați dacă există curenți de aer în casă. Dacă da, înseamnă că există goluri pe unde iarna va intra aerul rece și va ieși cel cald. Așadar, veți consuma mai multă energie pentru a menține temperatura dorită în locuință. Înlocuiți garniturile de etanșare deteriorate ale ușilor și ferestrelor. De asemenea, reparați sau izolați termic și podeaua, fiindcă o cantitate semnificativă de căldură, de până la 15-20%, se poate pierde și prin pardoseală.

  1. Eficientizați sistemul de încălzire

După ce ați luat măsuri de eficientizare a anvelopei clădirii, următorul pas foarte important este creșterea performanței sistemului de încălzire.

Modernizarea centralei termice. Durata de viață a unei centrale termice este de circa 10-12 ani, dar în UE multe sisteme individuale de încălzire sunt vechi și ineficiente, iar jumătate dintre ele și-au depășit durata de viață utilă (sursa: CE). O vechime mai mare înseamnă un randament scăzut, adică un consum mai ridicat de energie necesară obținerii căldurii dorite. Așadar, luați în calcul înlocuirea centralei vechi cu una modernă, mult mai eficientă. De exemplu, o centrală pe gaz în condensare poate aduce economii de 20-30%, dar analizați și variante mai ecologice, precum pompele de căldură. Dacă centrala actuală este una pe lemne, o alternativă viabilă este de a instala un cazan cu peleți, complet automat, ce are o eficiență chiar și cu 30% mai mare (sursa: ComAct). Important este ca centrala să fie dimensionată corect tipului de locuință, necesarului de căldură și de apă caldă din locuință, de aceea cereți sfaturile specialiștilor în domeniu pentru o alegere corectă.

Controlul inteligent al căldurii. Prin utilizarea unui termostat programabil puteți reduce cu 10-30% consumul de energie, în funcție de tipul aparatului, dar și de modul în care îl folosiți. În apartamentele cu sistem de încălzire centralizată, o măsură mai ieftină și simplu de implementat este instalarea la fiecare calorifer a unor supape termostatice (supape de control al debitului cu cap termostatic), ce pot reduce consumul de căldură cu circa 5%, fără pierderea confortului termic. De asemenea, montarea unor sisteme moderne de ventilație a aerului va contribui la un control al căldurii sporit.

Instalarea de panouri solare termice și fotovoltaice. O altă metodă prin care puteți economisi bani în factura de energie, dacă locuiți la casă, este de a vă monta panouri solare termice pentru producerea de apă caldă și, respectiv, panouri fotovoltaice care să vă asigure inclusiv electricitatea necesară unui boiler electric pentru apă caldă. În principiu, un sistem cu o putere instalată de 3 kW poate acoperi consumul anual al unei case cu o suprafață de 100 m², fără încălzire electrică, iar amortizarea investiției se face în circa 7 ani (sursa: EnergiaTa.org).

Economisirea apei calde. O soluție foarte ieftină și ușor de aplicat, ce vă poate conduce la economisirea apei calde chiar și cu 60%, este să montați limitatoare de debit. Consumând mai puțină apă, veți reduce cheltuielile cu energia necesară pentru a o încălzi sau veți plăti mai puțin dacă aveți apometru individual. De asemenea, reparați toate robinetele care picură, altfel puteți pierde până la un litru pe oră și risipi într-o săptămână echivalentul unei căzi întregi, conform datelor CE.

Indiferent de soluțiile alese de eficientizare energetică a locuinței, beneficiile vor însemna nu doar reducerea consumului de energie, ci și un confort sporit și protejarea mediului, mai greu de cuantificat, dar la fel de importante.

CEC Bank a lansat un nou produs 100% online – contul de economii cu alimentare periodică, disponibil în aplicația de Mobile Banking – CEC app 

0

În plus, clienții își pot personaliza conturile prin setarea denumirii dorite de fiecare în parte (alias-ul)

 

 CEC Bank continuă procesul de digitalizare și lansează un nou produs de economisire, disponibil 100% online, direct din aplicația de Mobile Banking – CEC app: Contul de economii cu alimentare periodică.

„CEC Bank continuă strategia de digitalizare și oferă un nou produs 100% online – Contul de economii cu alimentare periodică. Completăm astfel gama de produse deja existente: pachete de cont bancar, credite de nevoi personale și carduri de credit. Această nouă funcționalitate simplifică relația clienților cu Banca, asigurând fluxuri rapide, economie de timp și procesare rapidă. Accesarea serviciilor bancare trebuie să fie la fel de simplă ca orice comandă la un magazin online”, a declarat Mugur Podaru, Director Direcția Operațiuni la Distanță, CEC Bank.

  Prin deschiderea conturilor de economii cu alimentare periodică, clienții beneficiază de flexibilitate ca la conturile curente și de dobânzi avantajoase ca la depozite. Astfel, clienții CEC Bank pot economisi oricând, fără restricții de perioadă și, în aceeași măsură, au acces la banii economisiți oricând au nevoie. Prin noile produse, clienții își pot configura obiectivele intitulându-le oricum doresc (alias) și, respectiv, își pot stabili sumele și periodicitatea alimentării fiecărui cont de economii, fie că vorbim de concedii, achiziție de gadget-uri, avans la un credit pentru casă etc.

CEC Bank este prima bancă din România care a lansat, încă din anul 2020, un flux de accesare 100% online a conturilor și serviciilor bancare. În 2022, banca a atras peste 166 000 de noi clienți, numărul de utilizatori ai canalelor digitale s-a majorat cu 54% iar volumul de operațiuni prin canalele digitale a crescut cu aproape 93% și a depășit pentru prima oară pragul de 100 de miliarde de lei.

Ministerul Energiei și E-Distribuție au semnat două contracte de peste 122 de milioane de lei pentru modernizarea rețelelor electrice din județele Ilfov și Timișoara

0

 Ministerul Energiei și E-Distribuție au semnat două contracte de finanțare nerambursabilă prin Fondul pentru Modernizare, în valoare totală de 122.799.965,59 lei (TVA inclus), pentru modernizarea rețelelor de distribuție în două dintre zonele în care operatorul de distribuție activează.

Astfel, E-Distribuție Muntenia va realiza un proiect în valoare totală de 76.469.876,11 lei (TVA inclus), pentru creșterea siguranței în alimentare cu energie electrică a localităților Dascălu și Petrăchioaia, prin modernizarea liniei Petrăchioaia din județul Ilfov. Valoarea maximă asigurată din Fondul pentru Modernizare este de 80% din cheltuielile eligibile, respectiv 50.578.291,16 lei, iar valoarea asigurată de beneficiar este de 25.891.584,95 lei (TVA inclus).

Proiectul vizează modernizarea rețelelor de distribuție a energiei electrice, pentru reducerea pierderilor în rețea și creșterea condițiilor de siguranță și continuitate a serviciului de distribuție în zonele Dascălu, Petrăchioaia, Ștefănești și Afumați din județul Ilfov. Vor fi redimensionate și reconfigurate circuitele de medie tensiune, vor fi modernizate posturile de transformare din aerian în anvelopă de beton și vor fi integrate în sistemul de telecontrol noile posturi de transformare.

La rândul ei, compania E-Distribuție Banat va realiza un proiect în valoare totală de 46.330.089,48 lei (TVA inclus), pentru modernizarea rețelelor de distribuție, prin realizarea de linii buclate de medie tensiune, constituite din cabluri de 20 kV, alimentate din stațiile de transformare 110/20/10 kV Fratelia și Cetate din zona municipiului Timișoara, contribuind la creșterea siguranței în alimentarea consumatorilor din această zonă.

Din valoarea totală a proiectului, valoarea maximă asigurată din Fondul pentru Modernizare este de 80% din cheltuielile eligibile, respectiv 30.647.534,14 lei, în timp ce valoarea asigurată de către E-Distribuție Banat este de 15.682.555,34 lei (TVA inclus).

Ca parte a acestui proiect, vor fi reconfigurate liniile de medie tensiune dintre stațiile de transformare Cetate și Fratelia din Timișoara, pe o lungime de aproximativ 18,5 km, astfel încât ele vor conecta, în total, 23 de posturi de transformare, și va fi înființat un Punct de Conexiune de medie tensiune. De asemenea, vor fi modernizate posturile de transformare existente din zonă și vor fi instalate unele noi care vor fi integrate în sistem de telecontrol, în beneficiul locuitorilor din această zonă. În plus, rețeaua de comunicații se va pregati pentru trecerea la comunicații mai securizate, prin fibră optică, pentru schimburile de informații pentru monitorizare și control/comanda la distanță.

În urma lucrărilor de modernizare, la nivelul rețelei de distribuție vor fi înregistrate reduceri ale pierderilor de energie din rețea și impact atenuat asupra mediului. Proiectul are efect direct asupra capacității rețelei de a distribui energie noilor consumatori și de a crește nivelul de digitalizare pentru îmbunătățirea gestionării întreruperilor neplanificate, pentru alimentarea în siguranță a clienților.

Valabilitatea ambelor contracte se încheie la expirarea perioadei de monitorizare a durabilității proiectelor, adică cinci ani de la data punerii în funcțiune a investițiilor. Conform graficelor de implementare estimate de către companiile E-Distribuție, proiectele vor fi finalizate în 2026.

Ministrul Energiei, domnul Sebastian Burduja explică: „Din primele zile ale mandatului meu am spus ca investițiile reprezintă prioritatea mea absolută. Consolidarea sistemului energetic național prin rețeaua de distribuție este, de asemenea, o prioritate și este esențial să dezvoltăm cât de mult posibil capacitățile de producție a energiei verzi, de la parcurile eoliene la cele de energie solară. Nu putem face asta decât prin investiții continue, prin accelerarea Fondului pentru Modernizare și absorbția fondurilor europene. Lucrăm, cu toții, la capacitate maximă, astfel încât aceste proiecte să prindă contur cât se poate de repede”.

Monica Hodor, director general al companiilor E-Distribuție: „Vorbim despre tranziția energetică de ceva timp deja și ne bucurăm să vedem că începe să se acorde atenție și rețelelor de distribuție a energiei electrice, adică exact cele care stau la baza acestei tranziții și care au nevoie de investiții semnificative în dezvoltare și modernizare, pentru a face față nevoilor viitorului. Cele două proiecte pentru care companiile E-Distribuție vor primi acum finanțare nerambursabilă, alături de cele care sunt deja în curs de implementare, vor contribui la trecerea cât mai lină către noua paradigmă în energie”.

E-Distribuție Banat a atras, până în prezent, finanțări nerambursabile în valoare totală de 63.449.882,07 lei pentru investiții, prin prezentul proiect prin Fondul pentru Modernizare și prin proiectul POIM 10.2 „Intervenții inteligente pentru optimizarea consumului la clienții finali și îmbunătățirea calității serviciului de distribuție prin utilizarea de date de consum de înaltă calitate – localitatea Timișoara, județul Timiș”. E-Distribuție Muntenia a atras, până în acest moment, finanțări nerambursabile în valoare totală de 91.173.057,45 lei – prin prezentul proiect prin Fondul pentru Modernizare și prin POIM 10.2 ” Intervenții inteligente pentru optimizarea consumului la clienții finali și îmbunătățirea calității serviciului de distribuție prin utilizarea de date de consum de înaltă calitate în județul Giurgiu”. În total, până în prezent, cele trei societăți E-Distribuție au atras finanțări nerambursabile în valoare totală de 238.995.704 lei.

Companiile E-Distribuție operează rețele cu o lungime totală de peste 133.000 de kilometri în trei zone importante ale țării: Sud Muntenia (inclusiv București), Banat și Dobrogea, acoperind o treime din piața locală de distribuție, și dezvoltă un program de investiții pentru îmbunătățirea calității serviciilor, siguranța și performanța rețelelor și implementarea locală a standardelor de mediu ale grupului Enel. Rețelele electrice operate de către cele trei companii E-Distribuție numără 287 de stații de transformare și peste 24.000 de posturi de transformare. În 2022, acestea au distribuit 15,5 TWh de energie electrică, prin linii electrice de înaltă, medie și joasă tensiune.

Bilanțul verii pe piața muncii: peste 92.000 de joburi noi din iunie și până acum și 2,5 milioane de aplicări

0

Cresc ofertele pentru străinătate și scade numărul de joburi remote. Retailul, serviciile, industria alimentară și turismul au fost cei mai mari angajatori ai sezonului estival

Peste 92.000 de joburi noi au fost postate, de la începutul verii și până acum, pe eJobs.ro, cea mai mare platformă de recrutare online din România. Aproape 8.500 au reprezentat oferte scoase în piață de angajatorii din străinătate și 5.200 de joburi au fost remote. „Sunt anumite schimbări față de aceeași perioadă a anului trecut. În primul rând, vorbim, la nivel general, de o temperare a freneziei pe care piața muncii a cunoscut-o vara trecută, frenezie nemaiîntâlnită, de altfel, în niciunul din ultimii 22 de ani. Angajatorii au continuat să caute oameni și, pe multe segmente, au făcut eforturi semnificative pentru a se lupta cu deficitul de candidați, însă, în linii mari, suntem ușor sub nivelul înregistrat anul trecut. Vedem, în schimb, o creștere cu 5% – 10% a numărului de joburi postate de angajatorii din străinătate și o preconizată domolire a numărului de locuri de muncă remote”, spune Roxana Drăghici, Head of Sales în cadrul eJobs România. Astfel, în timp ce în perioada iunie – august 2022 numărul de joburi remote era de aproape 6.600, anul acesta nu a depășit nivelul de 5.200.

Dacă în ceea ce privește numărul de locuri de muncă se observă o ușoară scădere față de anul trecut, pe segmentul de aplicări a fost înregistrată o creștere de aproape 10%, interesul candidaților pentru joburile remote fiind invers proporțional cu cel al angajatorilor pentru acest mod de lucru. În acest sens, din cele 2,5 milioane de aplicări, aproape 370.000 (15%) au mers către locurile de muncă ce pot fi făcute de acasă sau de la distanță versus 303.000 în 2022. Tot invers proporțional este și raportul joburi – aplicări străinătate. În vreme ce numărul de oferte pentru afara țării a crescut, aplicările au fost în scădere față de anul trecut. „De câțiva ani vedem această tendință de scădere a interesului față de ideea de a munci în afara țării. În continuare, numărul de aplicări pentru aceste joburi este undeva la sub 2% din total, adică destul de puțin și vedem mai curând specialiști care se uită la oportunitățile care apar peste hotare decât muncitori calificați și necalificați”, mai spune Roxana Drăghici.

Domeniile care au angajat cel mai mult în această vară au fost retailul, serviciile, industria alimentară, turismul, transporturile, producția și call-center / BPO. Cele mai multe locuri de muncă s-au adresat candidaților entry level (0 – 2 ani de experiență), mid – level (2 – 5 ani de experiență), fără experiență, seniorilor (peste 5 ani de experiență) și abia apoi managerilor.

„Vedem multe oferte pentru candidați cu experiență minimă sau zero experiență și pentru că vara, în general, crește numărul de oferte din industrii precum HoReCa sau turism, unde sunt căutați tinerii în special pentru joburi sezoniere sau project based, care nu necesită o pregătire specială sau experiență. Pentru multe dintre acestea sunt eligibili inclusiv elevi de liceu care au împlinit vârsta de 16 ani și care ar putea lua, astfel, un prim contact cu piața muncii și cu angajatorii. Din păcate, însă, încă nu există un interes considerabil pentru aplicări din partea acestui segment de candidați. Spre exemplu, din cele 2,5 milioane de aplicări din această vară, doar 13.500 au venit din partea tinerilor sub 18 ani”, explică Roxana Drăghici.

Cele mai multe aplicări continuă să aparțină celor din segmentul de vârstă 25 – 35 de ani (930.000), urmați de candidații cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani (650.000 de aplicări) și 36 – 45 de ani (450.000 de aplicări). Aproximativ 270.000 de aplicări aparțin celor care au peste 45 de ani. Peste 750.000 de aplicări au vizat joburile care au salariul menționat în anunțul de angajare.

În acest moment, pe eJobs.ro sunt disponibile 30.000 de joburi. Aproape 1.000 sunt remote și 2.200 sunt postate de angajatori din străinătate.

Inițiativa NutriPorția, pentru obiceiuri alimentare mai sănătoase

0

Inițiativa NutriPorția aparține companiei Nestlé, având ca obiectiv „educarea consumatorilor în direcția adoptării unor obiceiuri alimentare mai sănătoase”. Un sondaj Masmi efectuat la comanda Nestlé arată că 27% dintre participanții la sondaj „nu consumă legume în fiecare zi, iar 52% consumă doar o porție pe zi, în timp ce doar 21% consumă zilnic 2-3 porții de legume la principalele mese ale zilei, potrivit. Numai 2 din 10 români consideră că servesc mese echilibrate în cea mai mare parte a timpului. Opțiunile alimentare sănătoase sunt percepute ca fiind mai costisitoare de către 46% dintre respondenți, ceea ce reprezintă cea mai importantă barieră în calea unei alimentații sănătoase. Aproape la fel de important este și lipsa timpului. 30% dintre români consideră că lipsa timpului îi împiedică să urmeze o alimentație sănătoasă. De exemplu, peste jumătate (55%) dintre participanții la studiu spun că pregătirea meselor sănătoase durează mai mult. 26% dintre români nu prea știu, de fapt, ce reprezintă o alimentație sănătoasă, lipsindu-le educația nutrițională și informațiile clare și practice. Potrivit sondajului comandat de Nestlé, doar 20% din români spun că nu le place neapărat gustul alimentelor mai sănătoase”.

Inițiativa NutriPorția „are o versiune dedicată exclusiv încurajării consumului de alimente de origine vegetală: legume, fructe, leguminoase, nuci, semințe și cereale integrale: VeggiePorția, pentru a avea o alimentație mai sănătoasă și mai sustenabilă”.

Nicoleta Tupita Nestle Romania

Nicoleta Tupiță, dietetician autorizat și manager nutriție și comunicare internă Nestlé România, Bulgaria și Țările Adriatice: „Acum, la cumpăna dintre vară și toamnă, suntem în plin sezon de legume și fructe proaspete, gospodinele pregătesc conservele de iarnă, vedeta fiind tradiționala zacuscă. O zacuscă cu ciuperci sau cu fasole, consumată cu pâine integrală poate fi, dacă vreți, un exemplu de VeggiePorție tradițională. Pentru cei care nu au timp de așa ceva, există legumele proaspete și, la iarnă, legumele congelate, care păstrează destul de bine mineralele și elementele nutritive odată cu congelarea rapidă, imediat după recoltare. Fie că ești omnivor, vegetarian, vegan sau flexitarian, VeggiePorția te ajută să pregătești mese echilibrate exclusiv din alimente de origine vegetală, care îți asigură toți macronutrienții de care ai nevoie (proteine vegetale, carbohidrați buni, grăsimi), precum și o bună parte din micronutrienți (vitamine și minerale).”

Nestlé subliniază că „alături de NutriPorția adresată copiilor, VeggiePorția face parte din efortul și misiunea Nestlé de a contribui la îmbunătățirea calității vieții, oferind opțiuni sănătoase și gustoase celor care vor să aibă un stil de viață echilibrat. O alimentație  bogată în fibre poate reduce riscul de cancer intestinal, consumul de fructe și legume este, de asemenea, legat de îmbunătățirea sănătății oaselor și poate reduce probabilitatea unei creșteri nesănătoase în greutate, oferind o gamă abundentă de vitamine și minerale de care organismul nostru are nevoie pentru a funcționa corect.

Același studiu ne prezintă și o tendință de creștere a consumului de fructe și legume. Aproximativ o treime dintre români declară că au crescut frecvența de cumpărare a fructelor și legumelor, fie pentru că sunt mai accesibile ca preț față de produsele animale, fie din dorința de a mânca mai sănătos. Legumele pot fi gătite cu gust și durata de pregătire este mult mai mică decât în cazul preparatelor cu carne și puteți găsi o mulțime de informații utile pentru o alimentație sănătoasă și variată, rețete și recomandări aici.

Se recomandă să consumați cel puțin 5 porții (sau 400 g) de fructe și legume pe zi. În general, o porție (pentru adult) de fructe sau legume este de 80 g, și nu uitați că și varietatea contează. Încercați să includeți un sortiment colorat de fructe și legume în meniul zilnic, pentru că fiecare porție oferă o gamă largă de vitamine, minerale și antioxidanți esențiali pentru sănătatea și bunăstarea noastră.

Nu în ultimul rând, ignorați toate miturile negative despre fructe și legume. O alimentație bogată în fructe și legume este legată de un risc redus de apariție a diferitelor boli. De asemenea, fructele și legumele congelate pot chiar reține mai multe vitamine și minerale și vă pot economisi bani și reprezintă o modalitate ușoară de a vă asigura că veți avea întotdeauna fructe și legume disponibile acasă.

O alimentație sănătoasă, preponderent vegetală, are și un impact mai redus asupra mediului decât carnea și alte alimente de  originale animală. Deși există o mare diferență în ceea ce privește cantitatea de gaze cu efect de seră emise de diferite tipuri de alimente, în general, producția de fructe și legume emite mai puține gaze cu efect de seră în comparație cu produsele de origine animală, precum carnea de vită și lactatele, de fapt de 10-50 de ori mai mici!”

Grupul Nestlé reamintește că „este prezent în România din 1995, printre brandurile din portofoliul său numărându-se NESCAFÉ, Nespresso, Nesquik, Chocapic, KitKat, Lion, JOE, After Eight, Maggi, Purina sau NAN. În România, Nestle s-a implicat și în inițiative ecologice și de responsabilitate socială. În ultimii 3 ani companii a plantat 75.000 de copaci, care vor contribui la atingerea obiectivului de net zero emisii de carbon până în 2050.

Inițiativele globale Nestlé:

În 2017, Nestlé a luat o serie de măsuri pentru accelerarea progresului în vederea atingerii obiectivelor pentru anul 2030, ca parte a acțiunilor de îmbunătățire a calității vieții și contribuției la un viitor mai bun. Printre acestea se numără consolidarea programului Nestlé for Healthier Kids, extinderea inițiativei Nestlé needs YOUth și dezvoltarea activităților de management sustenabil al performanței de mediu. Nestlé își menține poziția de lider global în industria de alimente și băuturi prin portofoliul de produse sănătoase accesibile consumatorilor. Indicele global The Access To Nutrition Initiative (ATNI) evaluează cei mai mari 25 de producători de alimente din lume, concentrându-se pe politicile, practicile și performanțele lor legate de nutriție. Poziția de top conferită Nestlé este recunoașterea angajamentului său permanent față de nutriție și sănătate, precum și angajamentul său de a ajuta la abordarea provocărilor globale ale obezității și subnutriției.

Nestlé for Healthier Kids

Programul Nestlé for Healthier Kids a fost creat pentru a uni toate eforturile Nestlé care susțin părinții și tutorii să crească copii mai sănătoși, de la activități de cercetare și formulare a produselor până la servicii de educație și nutriție inovatoare pentru un stil de viață sănătos. în România, aceste eforturi se regăsesc sub umbrela programului Și eu trăiesc sănătos – SETS, inițiat de Fundația PRAIS.

Nestlé needs YOUth

Ambiția Nestlé în ceea ce privește inițiativa globală de tineret „Nestlé needs YOUth” este să ajute 10 milioane de tineri din întreaga lume să aibă acces la oportunități de carieră până în anul 2030. Această inițiativă globală combină și coordonează toate activitățile care susțin tinerii din întreaga lume, inclusiv eforturile Alliance for YOUth.

Nestlé for a Waste Free World

Nestlé dorește ca produsele sale să nu fie doar mai gustoase și mai sănătoase, ci și mai bune pentru mediu. Ambiția Nestlé pentru anul 2030 este impact zero asupra mediului, apa fiind una dintre ariile prioritare”.

 

Analiză a industriei lemnului asupra proiectului noului Cod Silvic

0

Asociația Industriei Lemnului – Prolemn face o anliză în urma derulării primei runde a consultărilor pe marginea proiectului noului Cod Silvic. Președintele asociației Prolemn, Cătălin Tobescu, subliniază: „Pe fond, apreciem că proiectului noului Cod Silvic îi lipsesc obiectivele, unele solicitate prin Regulamente Europene. Modalitatea europeană de a reglementa: studii de fundamentare și de evaluare de impact, stabilire de obiective pe baza studiilor de fundamentare, traiectorii pentru atingerea obiectivelor, măsuri de implementare și asigurarea finanțării. În România, Raportul Curții de Conturi arată că Ministerul Agriculturii nu a făcut nimic pentru identificarea terenurilor degradate, fără folosință agricolă, care ar putea fi valorificate prin împădurire. Cum vom atinge obiectivele de combatere a schimbărilor climatice și a deșertificării cu astfel de lipsă de obiective și  viziune?”

Codul Silvic trebuie să aducă viziune și obiective concrete pentru păduri

Dezbaterea proiectului pentru noul Cod Silvic trebuie să continue și să așeze sectorul pădure-industrii bazate pe lemn pe o traiectorie clară către obiective în concordanță cu principiile europene și țintele de mediu, economice și sociale asumate de România.

Săptămâna trecută Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a organizat un proces consultativ pe proiectul noului Cod Silvic, proces derulat pe perioada a trei zile:

  • 21 august – cu invitarea asociațiile profesionale din administrația silvică și din industria lemnului;
  • 22 august – cu invitarea societății civile;
  • 23 august – cu invitarea unor entități ale statului, în special cu atribuții de control, precum și autorități centrale și locale.

Procesul consultativ a îmbrăcat forma unei prezentări a punctelor de vedere a diferitelor organizații, în multe cazuri fără a fi concretizate în amendamente. Adesea prezentările nu au fost urmate de nici o dezbatere asupra propunerilor respective. Instituțiile cu rol de control (Inspectoratul General al Poliției Române, Inspectoratul General al Jandarmeriei) nu au prezentat amendamente, arătând că acestea vor fi transmise în scris și vor fi prezentate în cadrul unei întâlniri separate cu Ministerul Mediului.

Asociația Industriei Lemnului – Prolemn a arătat că în aceste condiții procesul consultativ nu se poate numi o „dezbatere”, care ar fi presupus o prezentare de către Minister a tuturor amendamentelor transmise, în cadrul unui document de lucru, urmată de o discuție structurată asupra acestor amendamente. Este modelul clasic al dezbaterii parlamentare asupra oricărui proiect legislativ: depunerea de amendamente urmată de dezbatere a acestora. Pornind de la acest model parlamentar de dezbatere, Asociația Industriei Lemnului – Prolemn a solicitat și solicită în continuare Ministerului o nouă rundă de dezbatere asupra amendamentelor depuse în cadrul procesului consultativ.

Ca apreciere de ansamblu, considerăm că proiectul noului Cod Silvic necesită o perioadă mai mare de dezbatere, de maturizare, pentru a se transforma dintr-un studiu-concept într-o reglementare aplicabilă, pentru a atinge nivelul de claritate, previzibilitate în aplicare și concretețe necesare unui act normativ. Un sondaj derulat de Comunitatea Forestierilor – Fordaq, cu 287 de respondenți, a arătat că doar 3% dintre aceștia consideră proiectul ca fiind matur. Diferența de 97% dintre respondenți consideră proiectul lipsit de claritate, prea stufos și prea puțin concret, interpretabil, cu imperativul prelungirii perioadei de dezbatere asupra acestuia.

Pe fond, apreciem că proiectului noului Cod Silvic îi lipsesc obiectivele, unele solicitate prin Regulamente Europene. Modalitatea  europeană  de a reglementa:  studii  de fundamentare  și  de evaluare de impact, stabilire de obiective pe baza  studiilor de fundamentare, traiectorii pentru atingerea obiectivelor, măsuri de implementare și asigurarea finanțării.

Un exemplu este Regulamentul privind exploatarea terenurilor, schimbarea destinației terenurilor şi silvicultura (LULUCF). Regulament stabilește un obiectiv global la nivelul UE de 310 milioane de tone CO2 echivalent de absorbții nete în sectorul LULUCF în 2030, de la aproximativ 260 milioane de tone echivalent CO2 în prezent, obiectiv defalcat  apoi  pe  obiective  naționale. Creșterea fixării de carbon se poate realiza exclusiv prin creșterea suprafeței pădurilor,  prin activarea creșterii  pădurii  prin  lucrări  de  îngrijire și a ponderii utilizării resursei de lemn în produse cu perioadă lungă de întrebuințare.  Este  un obiectiv  care  se  poate  urmări  doar prin  păduri  administrate  activ,  nu  prin măsuri  de  conservare- lemn mort.

Un alt regulament, pentru a cărui neaplicare România se află în procedură de pre-infringement, este Regulamentul 1999/2018 privind guvernanța uniunii energetice și a acțiunilor climatice. Astfel, acest regulament prevede la art. 20 traiectorii și obiective:

(4) traiectoriile privind cererea de bioenergie, defalcată pe căldură, energie electrică și transporturi, precum și privind oferta de biomasă, pe materii prime și proveniență (făcând distincție între producția internă și importuri); pentru biomasa forestieră, o evaluare a sursei și a impactului acesteia asupra absorbantului LULUCF;

În  România  lipsește  fundamentarea: consumul  de lemn  de foc  este  o necunoscută, balanța  lemnului  o necunoscută, predictibilitatea  resursei  disponibile  o necunoscută.  Din  această cauză  suntem  în  preinfringement pentru  aplicarea  acestui  regulament.

A treia linie de reglementări europene cu impact major este cea care impune implementarea rețelei de arii naturale protejate Natura 2000 și strategia pe biodiversitate. Aici există un echilibru în abordare europeană – directiva 92/43/CEE:

Articolul 3 (1) Se instituie o rețea ecologică europeană coerentă, care să reunească ariile speciale de conservare, cu denumirea de Natura 2000. […]

Articolul 8 (1) Odată cu propunerile de situri care ar putea fi desemnate ca arii speciale de conservare adăpostind tipuri de habitate naturale prioritare și/sau specii prioritare, statele membre trimit, după caz, Comisiei, estimări privind cofinanțarea comunitară pe care o consideră necesară pentru a-și putea îndeplini obligațiile care decurg din articolul 6 alineatul (1).

(2) Prin acord cu fiecare dintre statele membre respective, Comisia determină, pentru siturile de importanță comunitară pentru care se solicită cofinanțare, măsurile esențiale de menținere sau de restabilire a unui stadiu corespunzător de conservare a tipurilor de habitate naturale prioritare și a speciilor prioritare în siturile respective, precum și costurile totale aferente acestor măsuri.

Sunt doar 3 arii tematice esențiale pe care proiectul noului Cod Silvic nu propune obiective, măsuri, traiectorii:

    1. Codul Silvic nu propune obiective concrete privind extinderea fondului forestier, deși România are o rezervă de 2 milioane ha terenuri care nu au nici folosință agricolă și nici forestieră. Suplimentar celor 2 milioane ha terenuri pârloage, există 500.000 ha pășuni împădurite, despre care Codul Silvic spune doar că nu se supun regimului silvic. Raportul  Curții  de  Conturi  arată  că  Ministerul  Agriculturii  nu  a  făcut  nimic  pentru  identificarea  terenurilor  degradate,  fără  folosință  agricolă,  care  ar  putea fi  valorificate  prin împădurire. Cum vom atinge obiectivele de combatere a schimbărilor climatice și a deșertificării cu astfel de lipsă de viziune?
    2. A doua linie majoră de acțiune lipsită de obiective este cea de stimulare a valorificării superioare a masei lemnoase, de stimulare a utilizării lemnului în cascadă prioritar în industrie, de eficiență energetică a utilizării resursei de lemn, de obiective pentru energie regenerabilă prin utilizarea de biomasă recoltată sustenabil. Obiectivul care lipsește: valorificarea masei lemnoase sub formă fasonată, Prolemn solicitând ca masa lemnoasă fasonată să fie valorificată prioritar din depozite.  Programe de  creștere a  eficienței  energetice a utilizării  resursei  de lemn.
    3. A treia linie majoră: România  a instituit o rețea extinsă de arii naturale protejate Natura 2000, mult peste obiectivul și media europeană de 30%  arii protejate. Rețeaua Natura 2000 din România cuprinde deja 45% din fondul forestier național, adică aproape 3 milioane ha pădure, fără accesarea nici unei forme de sprijin pentru implementarea acestei rețele din fonduri europene. România merge pe compensații din fonduri naționale. Recent a fost solicitată Comisiei Europene implementarea unei scheme de ajutor de stat de 200 milioane de Euro pentru doar 400.000 ha, pentru restricții impuse prin legislație națională. În cvasitotalitatea cazurilor, sunt suprafețe care se suprapun rețelei Natura 2000, rețea mult mai întinsă. De ce risipește România resurse financiare naționale în loc să acceseze finanțarea europeană, în același timp lipsind de compensații proprietarii de păduri care s-au trezit fără voia lor incluși cu proprietățile lor în reteaua Natura 2000? Balanța între protecție și dezvoltare a fost dezechilibrată.

Asociația Industriei Lemnului – Prolemn a propus o viziune, cu obiective și o traiectorie pentru gestionarea durabilă a pădurilor și valorificarea superioară a resursei de lemn:

Viziunea 2030: 10 ținte pentru sectorul pădure-lemn

10 ținte pentru sectorul pădure-lemn, ținte bazate pe păduri gestionate durabil, indiferent de tipul de proprietate în România, și pe utilizarea responsabilă a lemnului pe scară largă, în construcții, energie și alte aplicații industriale.

  1. Pădurile gestionate durabil reprezintă baza bioeconomiei

România are un fond forestier unanim apreciat la nivel european pentru biodiversitate, stabilitatea pădurilor, structurile identic naturale. Suprafața pădurilor României, stocul de masă lemnoasă pe picior, starea de sănătate a pădurilor sunt pe un trend pozitiv. Susținerea unui management durabil al pădurilor prin programe de finanțare este redusă, România alocând sub 1% din Planul Național Strategic pentru domeniul pădurilor față de o medie europeană de 5%. Gradul de acoperire cu păduri, de 29%, este departe de optim.

Oportunitate imediată: creșterea suprafeței fondului forestier prin programe de incluziune a celor 500.000 ha de pășuni împădurite, în curs de regenerare naturală. În decurs de 20 de ani, acestea ar putea ajunge la gradul de biodiversitate al pădurilor naturale dacă ar fi protejate prin includerea în fond forestier.

  1. O mobilizare crescută, sustenabilă a resursei de masă lemnoasă

Creșterea pădurilor și a stocului de lemn pe picior din pădurile României este pe o pantă ascendentă, datorită structurii pe clase de vârstă cu excedent de arborete în clasele a III-a și a IV-a de vârstă conducând la o creștere a stocului fixat de CO2. Evoluția structurii pădurii pe clase de vârstă, accesibilizarea fondului forestier, efectuarea lucrărilor de îngrijire a pădurii, o silvotehnică îmbunătățită, cercetarea și inovarea pot conduce la o așezare pe un trend ascendent al recoltei sustenabile a masei lemnoase, către o valoare de de cel puțin 22 milioane mc anual în orizont 2030.

  1. Susținerea creșterii economice durabile. Produse din lemn pentru un mediu curat și sănătos.

În prezent, domeniul pădurilor și industriile bazate pe resursa de lemn generează o cifră de afaceri anuală de 7,1 miliarde de Euro, cu o pondere în PIB-ul României de 3,5% și exporturi în valoare de 3,5 miliarde de Euro anual.

Prin creșterea valorii adăugate și diversificarea produselor din lemn, prin promovarea utilizării lemnului în construcții și creșterea gradului de reciclare al lemnului, volumul și valoarea produselor din lemn poate fi dublată, așa cum s-a întâmplat și în perioada 2005-2020.

  1. Susținerea comunităților locale, a economiei zonei rurale, locuri de munca sigure și atractive, legătura între zonele rurale și urbane.

Economia bazată pe păduri și resursa de lemn este un angajator atractiv, oferind locuri de muncă interesante, legate cu activități de cercetare, inovare și dezvoltare, atât în mediul rural cât și în mediul urban. Aceste locuri de muncă dezvoltă capabilitățile lucrătorilor și managerilor din aceste domenii. Sectorul pădure-lemn asigură 150.000 locuri de muncă directe, sau 300.000 de locuri de muncă cu includerea efectului de antrenare pe orizontală.

Din punct de vedere social este importantă asigurarea securității energetice pentru cele 3,5 milioane de gospodării din România care se încălzesc cu biomasă (lemn de foc).

  1. Mediu sănătos, impact vital în combaterea schimbărilor climatice – bilanțul gazelor cu efect de seră.

Impactul de mediu al domeniului pădurilor al domeniului pădure-lemn poate fi cuantificat pe două direcții:

Contribuția pădurii prin furnizarea de servicii ecosistemice: de suport (conservarea biodiversității, protecția apelor și a solurilor), de aprovizionare (hrană, materiale, energie), de reglare (atenuarea efectului toxic al deșeurilor și noxelor, prevenirea eroziunii și a evenimentelor extreme, reglarea debitelor de apă, starea carbonului, controlul compoziției atmosferice etc,) și culturale (interacțiuni sociale, spirituale și simbolice cu mediul, interacțiuni fizice și intelectuale cu mediul etc.)

Contribuția pădurii în combaterea schimbărilor climatice: bilanțul gazelor cu efect de seră.

  • 24 milioane tone CO2 bilanț de fixare netă de carbon în păduri și produse din lemn.
  • 14 milioane tone CO2 salvate de la emisii prin utilizarea lemnului, prin efect de substituție al produselor din lemn, prin evitarea utilizării altor materiale cu amprentă de carbon mai mare.
  • minim 13 milioane tone CO2 emisii substituite prin energia termică folosită pentru încălzirea celor 3,5 milioane gospodării care se încălzesc cu lemne, prin evitarea folosirii combustibililor fosili.

Impactul sectorului pădure-produse din lemn pe linie de combatere a schimbărilor climatice prin stoc de CO2 în păduri și produse din lemn, efect de substituție ale produselor din lemn și biomasă lemnoasă în energie totalizează 50 milioane tone CO2, care la prețul de piață de 80 de euro/certificat de carbon înseamnă o valoare de piață de 4 miliarde de euro anual.

Acest impact poate fi crescut cu minim 30% prin creșterea eficienței energetice a utilizării resursei de lemn, cu oportunitate imediată de înlocuire cu biomasă în CET-urile care funcționează pe cărbune, utilizarea resursei de lemn în cascadă și creșterea volumului utilizat în produse din lemn.

  1. Materiale de construcții regenerabile pentru o viață mai sănătoasă.

Lemnul, cel mai utilizat material de construcții regenerabil la nivel global, are un viitor strălucit. Până în 2040, este previzionata o triplare a cotei de piața în construcțiile din Europa, comparativ cu anul 2015. Avantajele sale: este reutilizabil, biodegradabil, sănătos, cu o amprentă de carbon mică pentru obținerea produselor finite, cu utilizări inovative – de la construcții modulare la mobilă multifuncțională.

Fiecare metru cub de lemn stochează o tonă de CO2 în structura sa pentru minim 35 de ani. La sfârșitul perioadei de viață a construcției, lemnul poate fi ușor reciclat, în utilizări energetice sau panouri tehnice (PAL). Dar, concomitent, prin utilizarea lemnului evităm folosirea unui metru cub de beton, pentru a cărui producere – ciment, transport etc. – literatura de specialitate a evaluat că vor exista emisii de aproape tonă de CO2.

Din această cauză, lemnul în construcții se consideră că are factor de substituție de 2 tone CO2/mc utilizat. Dacă se folosește lemnul și pentru elementele de structură și se înlocuiește astfel și fierul, factorul de substituție ajunge la 2,8 tone CO2/mc utilizat!

Pentru o casă de lemn este necesar în medie un volum de 30 mc cherestea. Anual în România se construiesc în medie 40.000 case. Practic, cu un volum de 1,2 milioane mc cherestea anual, toate casele din România ar putea fi construite din lemn. În prezent, această cherestea se exportă și susține construcțiile din lemn în țări care au politici de susținere a utilizării lemnului în construcții!

Obiectiv tangibil: promovarea utilizării lemnului în construcții publice, criterii de sustenabilitate ale construcțiilor din lemn, cu rezultat în construcția din lemn a cel puțin 50% din casele noi din România.

  1. Energie regenerabilă pentru societate

Utilizarea biomasei agricole și forestiere este o uriașă oportunitate de decarbonare și de reducere a costurilor în acest segment de activitate, oportunitate și mai pregnantă în contextul crizei de aprovizionare cu gaze și petrol.

În prezent, biomasa furnizează 60% din energia regenerabilă produsă în România – dublu față de Hidroelectrica!

În Europa, dar și în România, 35% din totalul energiei (termice, electrice, transporturi) se folosește în sectorul rezidențial, pentru încălzire și răcire, în principal în gospodăriile populației. În România, aproape jumătate din gospodării sunt încălzite cu lemne.

Indiferent de resursa energetică folosită – cărbune, gaz, biomasă, nuclear – dacă se folosește exclusiv pentru producția de energie electrică, randamentul este de doar 30%. Energia termică rezultată, restul de 70%, se irosește. Pur și simplu se aruncă în aer, prin mari rezervoare de răcire sau în cazul energiei nucleare, prin sistemul de răcire cu apă.

Din această cauză, în toate directivele europene se încurajează centralele în cogenerare, cu producție concomitentă de energie termică și electrică, care au randamente totale termic + electric de peste 80%. Distrugerea, în România, a sistemelor de încălzire centralizată, bazate pe CET-uri în cogenerare de înaltă eficiență, este o mare pierdere, cu costuri economice și de mediu, un trend care trebuie inversat.

Iar marea oportunitate de energie regenerabilă, verde, este biomasa forestieră și agricolă, evaluată în studiile naționale la un potențial de 28 de milioane de tone anual, cu o pondere mare pentru biomasa agricolă.

Energia din biomasă, la costurile actuale ale gazului pe piață, este de 3-4 ori mai ieftină decât energia din gaz, cu beneficii uriașe adiacente prin efect de substituție și evitarea emisiilor de carbon ale combustibililor fosili.

Concluzia simplă: este necesară utilizarea biomasei pentru încălzirea populației. Sectorul rezidențial este segmentul neglijat în strategia energetică a României, focalizată aproape exclusiv pe energie electrică, și în PNRR, cu oportunitatea imensă a folosirii biomasei agricole și forestiere în centrale pe cogenerare pentru a decarbona sectorul energiei și a reduce costurile, în loc să subvenționăm cu miliarde de Euro anual industria energiei pe combustibili fosili, cu agravarea permanentă a problemelor și creșterea costurilor prin creșterea prețului certificatelor de carbon, deci a penalizărilor, oportunitatea imensă este biomasa agricolă și forestieră.

Oportunitatea imediată: cu 1 milion mc biomasă lemnoasă se poate înlocui cărbunele în CET-urile din orașele mari din România, cu beneficii sociale, economice și de mediu imense!

În orizont 2030, printr-un program național de creștere a eficienței energetice în sectorul rezidențial, prin promovarea termoșemineelor și a peleților și direcționarea resursei eliberate către centrale în cogenerare, se poate dubla cantitatea de energie obținută din același volum consumat actual de biomasă, cu eliminarea completă a cărbunelui și gazului. De altfel, dublarea cantității de energie din biomasă este și obiectivul asumat la nivel european până în 2050!

  1. Mai multă valoare adăugată prin servicii ecosistemice, altele decât lemnul.

Noi modele economice, de integrare cros-sectoriala a serviciilor ecosistemice ale pădurilor, pot fi implementate, exemple concrete fiind sectoarele apei, hranei și turismului, combaterea schimbărilor climatice, alte produse ale pădurii – ciuperci și fructe de pădure.

  1. Către ZERO deșeuri: economie circulară

Până în 2040, rata de colectare a produselor pe bază de lemn poate atinge 90% față de 50% în prezent, contribuind cu 70% din reutilizarea tuturor materialelor reciclabile, în linie cu obiectivele europene. Această economie circulara fixează carbon și înlocuiește alte material mai intensive din punct de vedere energetic. Utilizând materiale inovative, biodegradabile, pe bază de celuloză lemnoasă putem scăpa de poluarea adusă de materialele din plastic.

  1. Diversificarea tehnologiilor și logisticii de producție

O multitudine de utilizări, noi produse bazate pe lemn, disponibile ca produse finite sau integrate în alte lanțuri industriale, conduce la noi lanțuri de valorificare a lemnului.

Pe lângă utilizările clasice ale lemnului – în construcții, bioenergie, mobilă, decorațiuni interioare și exterioare, PAL, MDF, OSB, paleți, binale – au apărut foarte multe utilizări noi în industria ambalajelor biodegradabile care înlocuiesc plasticul, viscoza din celuloza de lemn care înlocuiește materialele textile sintetice, foarte mulți biocombustibili de generație nouă. Tehnologia gazului de sinteză (syngas, gaz verde obținut prin piroliza biomasei lemnoase) concomitent cu producția de biochar (îngrășământ organic) este deja matură în Europa. De asemenea, producția de bioenergie cu retenția emisiilor de carbon va avea un loc central în sectorul energiilor verzi.

Dintre toate ramurile industriei lemnului, în România sunt mai puțin dezvoltate segmentul bioenergiei, al industriei celulozei și hârtiei unde avem o balanță comercială puternic negativă, al biocombustibililor și cvasitotalitatea industriilor inovative în utilizarea lemnului, cu valoare adăugată mare.

Obiectiv imediat: dezvoltarea de clustere pentru susținerea inovației și a produselor noi în utilizarea lemnului, programe de cercetare, transfer tehnologic și susținerea investițiilor.

Aceasta este viziunea pe care o susținem pentru noul Cod Silvic, o viziune cu obiective concrete și traiectorii pentru atingerea acestor obiective, așa cum regăsim în legislația europeană.

IMM-urile cer o fiscalitate simplă, predictibilă

0

Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR) a adresat o scrisoare Comisiei Europene, în care semnalează o serie de „linii roșii” pentru IMM-uri privind fiscalitatea și face o analiză privitoare la consecințe care pot fi preîntâmpinate. Prezentând documentul, Florin Jianu, președintele CNIPMMR, a evidențiat cerința, la nivelul așteptatelor decizii guvernamentale, a principiului aplicării unui număr limitat de măsuri, cu impact major, care să genereze o fiscalitate simplă, predictibilă, stabilă pentru mai mult timp.

Scrisoare adresată Comisiei Europene

Având în vedere contextul socio-economic actual din România caracterizat prin:

  • Creșterea prețurilor la alimente, energie și combustibili,
  • Necesitatea unei flexibilități ridicate ca urmare a războiului existent la granița țării care a afectat economia prin creșterea costurilor militare și de infrastructură,
  • Încetinirea economiei și menținerea inflației la un nivel ridicat,
  • Necesitatea adoptării reformei fiscale pentru includerea în deficitul public a 4,4% din PIB, prevăzută la articolul 126, alin. (7), TFUE din 18 iunie 2021,
  • Discuțiile existente în spațiul public generate de propunerile Guvernului de măsuri fiscale ce au vizat: scăderea pragului de încadrare în microîntreprinderi și creșterea impozitului aplicat pentru acestea, creșterea impozitelor pe venit și bunuri, creșterea TVA-ului și mai ales creșterea TVA aplicabil în sectorul ospitalității, eliminând scutirile aplicate anumitor domenii care aveau ca scop dezvoltarea economică și creșterea consumului,

Consiliul Național al IMM-urilor din România (CNIPMMR), confederația patronală reprezentativă la nivel național, ce asigură reprezentarea intereselor întreprinderilor mici și mijlocii la nivel național și european, reprezentând peste 60.000 de IMM-uri mmebru al SMEunited își împărtășește îngrijorarea că implementarea reformelor fiscale propuse poate duce la următoarele efecte:

  1. O încetinire considerabilă a economiei ca urmare a închiderii afacerilor din cauza imposibilității suportării impozitelor,
  2. Creșterea prețului ca urmare a transferării costurilor suplimentare către consumatori;
  3. Creșterea ratei inflației,
  4. Scăderea consumului,
  5. Creșterea ratei șomajului în contextul închiderii sau reducerii activității economice,
  6. Reducerea veniturilor la bugetul statului.

Având în vedere argumentele prezentate mai sus, considerăm că trebuie luate în considerare următoarele linii roșii pentru reformele fiscale propuse de Guvernul României:

  1. Principiul „de la mare la mic”.

Toate reformele trebuie să înceapă de la administrația publică centrală și locală apoi să continue cu marile companii – multinaționale – și, ulterior, trebuie impuse măsuri fiscale IMM-urilor. De asemenea, sarcina fiscală și impactul estimat ar trebui să se bazeze pe același principiu.

  1. Termen limită de aplicare: 1 ianuarie 2024

Asigurarea predictibilității și gradualității sectorului de afaceri prin anunțarea măsurilor cu impact asupra IMM-urilor cu cel puțin 6 luni înainte și aplicarea acestora cel mai devreme, la 1 ianuarie 2024.

  1. Consultarea partenerilor sociali și realizarea unui acord politic pe o perioadă de 10 ani

Guvernele naționale trebuie să se consulte în mod corespunzător cu părțile interesate atunci când adoptă reforme. Măsurile ar trebui implementate printr-un acord politic cu angajatorii și sindicatele pe o perioadă de 10 ani, cu obiective și rezultate clare ale reformelor. De asemenea, toate propunerile de reformă trebuie să fie însoțite de studii și analize de impact.

  1. Aplicarea noilor reforme conform înțelegerii micilor întreprinzători (1% și 3%, fără angajați obligatorii, prag de 30% etc.)

Aplicarea unei simple cote de cifră de afaceri fără birocrație și alte constrângeri (legate de minim 1 angajat, cota de profit, domeniu) pentru ca aceasta să poată fi ușor identificată și controlată atât de către antreprenori, cât și de către organele de stat.

  1. Lansarea de programe naționale și europene

Sprijinirea afacerilor existente prin acordarea de granturi de investiții pentru IMM-uri și lansarea urgentă a programelor dedicate acestora.

  1. Sectorul ospitalității din România are nevoie de mai mult sprijin

Pentru a-și menține competitivitatea, sectorul necesită menținerea facilităților fiscale existente (cota TVA de 9%), similar celorlalte state europene (Belgia 6%, Germania 7%, Bulgaria 9%). Ospitalitatea românească necesită implementarea unor politici de sprijinire a domeniului prin acordarea de prime încasate, realizarea de investiții în infrastructura de agrement și promovarea României în străinătate.

  1. Mecanismul salariului minim: transparent și aplicat timp de 10 ani și salarii minime diferite

Salariile trebuie majorate la nivel național într-o manieră responsabilă și graduală, impozitarea muncii este la unul dintre cele mai înalte niveluri din Uniunea Europeană și regândirea impozitării muncii trebuie să fie în centrul politicilor publice.

  1. Vouchere

Fiecare măsură ar trebui să fie foarte bine evaluată, astfel încât să nu afecteze negativ IMM-urile și piața muncii. Adăugarea de noi taxe angajaților (ca de exemplu noua taxă pe tichetele de masă) va avea un impact grav asupra calității vieții acestora în această perioadă foarte dificilă în care inflația, prețurile ridicate la alimente și criza energetică îi împovărează deja și va face IMM-urile mai slabe neavând instrumente pentru a motiva și reține forța de muncă talentată și pentru a construi politici motivante de resurse umane.

România este un membru activ al UE, o țară care este pe drumul cel bun și dorim să ne exprimăm disponibilitatea de a fi parteneri ai Comisiei Europene și Guvernului României în acest drum european.

Foto: CNIPMMR

Claudiu Cazacu, XTB România: Deficitul de personal din sectoarele fizice cere accelerarea nivelului salarial 

0

Viteza de creștere a salariilor în industrie, construcții, turism a depășit-o pe cea a salariilor pentru slujbe de birou în ultimii doi ani în SUA. Pentru cămășile albastre veniturile au crescut cu 14,7% între 2020 și 2022, față de 7,5% pentru gulerele albe.

Potrivit lui Claudiu Cazacu, consultant de strategie la XTB România, această tendință poate fi explicată prin raportul dintre cerere și ofertă, mai favorabil angajaților din producție și alte sectoare ce presupun cu preponderență muncă fizică. Diminuarea imigrației în SUA și alegerea de a ieși mai devreme la pensie, din timpul pandemiei, au accentuat dificultatea de a găsi angajați potriviți în sectoarele cu venituri mai mici. În plus, mobilitatea mai mare a salariaților a generat oferte competitive la schimbarea locului de muncă. Câștigul mediu orar a depășit inflația în ultimele trei luni în SUA, trend susținut de segmentul cu venituri reduse.

„Totuși, trebuie avut în vedere faptul că punctul de plecare este diferit, baza mai mică făcând ca, în ciuda ritmului de creștere mai ridicat, salariul unui angajat din IT să fie cu 47,9% mai mare decât cel al unui lucrător din industrie în iulie, ușor în scădere de la 49,9% diferență în iulie 2022. Dacă privim la salariile din domeniile IT și financiar față de cele din industrie și ospitalitate, raportul devine și mai mare. Diferența înregistrează o valoare de 65,1%  pentru datele din luna 2023, în comparație cu procentajul de 67,3% înregistrat în luna iulie a anului precedent”, precizează analistul XTB România.

Diferența de ritm dintre categorii ar putea fi accentuată în primă instanță de dinamica recentă, deși efectele de durată ale avansului tehnologic sunt dificil de estimat. Inteligența artificială pune în pericol mai ales locurile de muncă din birouri, în timp ce, deocamdată, cele care implică muncă fizică sunt mai bine adăpostite.

O distribuție inegală a ofertei de absolvenți de facultăți în raport cu lucrătorii din industrie sau cu cei care practică meserii „manuale” generează consecințe resimțite din ce în ce mai intens în ultimii ani,  atât în SUA, cât și în state europene vestice (între care Germania), sau  estice, inclusiv în România.

Deși migrația forței de muncă dinspre est înspre vestul european a soluționat temporar nevoile economiilor vestice, orientarea spre servicii și munca de birou în detrimentul școlilor ce pregătesc forță de muncă pentru industrie sau meserii cu aplicabilitate fizică produce repercusiuni și în Europa de Vest. Chiar și Germania, unde profilul școlilor vocaționale e mai puternic decât în restul Europei, se confruntă cu un deficit de forță de muncă.

O astfel de poziționare în privința neadaptării absolvenților la nevoile din piața muncii se simte și în SUA, dar mai puțin acut.

În România, deficitele sunt accentuate de ponderea tot mai redusă a absolvenților de liceu și de migrația forței de muncă. La acestea se adaugă și asimetria dintre solicitările pieței și oferta din învățământ – trend observat și în vestul Europei.

Pe plan mioritic, salariul mediu brut atingea în iunie 6.854 lei pentru industrie,  15.110 lei în informații și comunicații (în special zona de IT) și 12.948 lei în intermedieri financiare și asigurări.  Cu 2 ani mai devreme, salariul brut era 5321 lei în industrie, 11.481 lei în IT și 9.720 lei în domeniul financiar. Dacă în informații și comunicații salariile erau în iunie 2021 cu 115,7% mai mari față de industrie, diferența a crescut la 120,5% în iunie anul acesta.

Deși insuficient surprinsă statistic, dificultatea de a găsi „meseriași” precum electricieni, instalatori, zugravi se oglindește în tarifele practicate și veniturile care închid tot mai mult din diferența față de slujbe din IT sau finanțe.  Însă răspunsul mai lent, deocamdată, din alte domenii a permis accentuarea diferențelor veniturilor IT versus industrie. „Este posibil ca acest trend să se inverseze, și în România, în cele din urmă, dar cu diferența în valoare absolută foarte largă, ajustările ar putea fi vizibile doar după un timp îndelungat”, spune Claudiu Cazacu.

Progresul inteligenței artificiale continuă, iar OpenAI a anunțat recent dezvoltarea unei versiuni Enterprise a ChatGPT destinată companiilor. Va opera mai rapid și va adresa îngrijorările despre utilizarea datelor firmelor, cu promisiunea că ele nu vor intra în corpusul modelului utilizat astfel încât să devină, în mod indirect și fără consimțământul proprietarilor, informații publice sau accesibile altor utilizatori.

Astfel, ar putea fi accelerată adoptarea AI de către companii, efectul fiind înmulțirea aplicațiilor practice ale AI. Complexitatea problemelor ce pot fi abordate este în creștere, dar rămân lacune importante în ceea ce privește completitudinea și corectitudinea răspunsurilor.

Potrivit unui studiu al IBM, 40% din forța de muncă va avea nevoie să  învățe noi abilități profesionale în următorii 3 ani pentru a ține pasul cu schimbările din piață.

„Cifrele sunt subiect de intensă dispută în mediul academic, însă este destul de clar că transformări majore urmează, iar amenințarea e mai mare pentru serviciile livrate din birouri decât pentru cei care lucrează fizic. Pentru o vreme,  și dincolo de excepții din zonele foarte specializate, la nivel global veniturile gulerelor albastre se pot revigora mai rapid decât cele ale gulerelor albe”, precizează analistul XTB România.

 

14 start-upuri din CEE în competiție pentru premii de 15.000 euro la Finala Future Makers din 4 septembrie

0

Ediția a șasea a incubatorului digital Future Makers dă întâlnire celor 14 finaliști din cele două cohorte ale programului, Open Innovation și Health & Wellbeing, pentru a-și prezenta ideile de afaceri în fața juriului în competiția pentru cele două premii, a câte 7.500 euro fiecare. Evenimentul va avea loc pe 4 septembrie, la sediul UniCredit Bank (Bulevardul Expoziției, 1F), iar cei care doresc să participe la eveniment, se pot înregistra completând formularul din acest link.

Future Makers este un incubator digital aflat la cea de-a șasea ediție, dedicat startup-urilor la început de drum din CEE. În 2023, programul a fost împărțit în două domenii: Open Innovation și Health & Wellbeing, reunind în total 60 de idei de afaceri din România, Serbia, Bulgaria, Ungaria și Cipru. Participanții în incubator au beneficiat de peste 20 de workshop-uri online despre noțiuni fundamentale creării unei afaceri și sesiuni personalizate celor două domenii abordate în program, sesiuni de feedback și mentorat, acces la cursuri și instrumente de lucru și o întâlnire de comunitate, pentru a-i susține în dezvoltarea unor business-uri viabile. Curricula educațională a programului a fost facilitată de 15 traineri cu experiență antreprenorială vastă și diversă, din țări precum UK, Israel și România.

În urma unui proces de selecție riguros, 14 echipe au fost alese să prezinte în fața juriului care va decide cei doi câștigători. Juriul va fi format din Ciprian Stănescu, președinte și CEO, Social Innovation Solutions, Anca Ungureanu, Director Identitate & Comunicare, UniCredit Bank, Costinela Drăgan, Director de Sustenabilitate și CSR, Rompetrol (KMG International), Sergiu Neguț, co-fondator, Fintech OS, și Antonela Dragomir, Manager Investiții, Catalyst Romania.

„Dincolo de un eveniment de pitching, Finala Future Makers își propune să fie o platformă de conectare a antreprenorilor la început de drum din România, Serbia și Ungaria cu ecosistemul local. Suntem bucuroși să aducem împreună parteneri, alumni, mentori și susținători ai programului pentru a asculta ideile inovatoare ale finaliștilor acestei ediții”, a declarat Paul Nechita, Project Manager Future Makers.

„Programul Future Makers și-a caștigat un loc important pentru dezvoltarea și consolidarea cunoștințelor antreprenorilor aflați la început de drum. Ne bucurăm să fim gazda evenimentului și așteptăm cu nerăbdare să-i cunoștem pe cei 14 finaliști și să aflăm mai multe despre ideile si planurile lor de viitor cu scopul de a-i sprijini și a le acorda încredere pe drumul lor”, a declarat Anca Ungureanu, Director Identitate & Comunicare UniCredit Bank.

„Particip cu drag ca jurat în cadrul Finalei incubatorului Future Makers, program ce are un aport important în stimularea dezvoltării durabile în cadrul comunității, fiind locul unde ideile se dezvoltă în afaceri de succes și unde tinerii antreprenori găsesc sprijinul și îndrumarea de care au nevoie pentru a-și construi propriul drum în lumea afacerilor”, a spus Costinela Drăgan, Director de Sustenabilitate și CSR, Rompetrol (KMG International).

 

Finaliștii Future Makers 2023 sunt:

  • Rocco (România), o platformă pentru vânzări și marketing destinată restaurantelor cu serviciu rapid;
  • Infrared (România), aplicație care combină rețelele sociale gratuite cu accesul plătit la educație antreprenorială practică;
  • Remote Santa (Serbia), platformă care facilitează oferirea de cadouri la distanță pentru angajați;
  • Triliada (România), platformă pentru elevii de liceu să ia decizii mai informate cu privire la universitatea pe care doresc să o urmeze;
  • Vetemenyem (Ungaria), o aplicație interactivă care te ajută să-ți crești propriile legume;
  • HireClass (Serbia), o combinație între o companie de recrutare și o platformă educațională în industria IT, ce are ca scop angajarea de personal;
  • Atlas of Sports (România), platformă pentru sporturi alternative;
  • eHelper (România), o platformă care furnizează clienților cel mai bun laptop care se potrivește cu bugetul și nevoile lor;
  • HealTwo (România), o aplicație mobilă care oferă intervenții personalizate pentru a sprijini persoanele cu probleme de sănătate mentală;
  • Quantified Health (Ungaria), o platformă SaaS (software ca serviciu) care facilitează analiza longitudinală a datelor rezultatelor testelor de laborator;
  • Full Time Humans (România), o aplicație pentru auto-cunoaștere, concentrată pe monitorizarea emoțiilor zilnice și a nivelului de entuziasm;
  • White Cloud (România), platformă online destinată studenților la medicină și rezidenților din România;
  • SilverCare (România), aplicație dedicată segmentelor populației în vârstă;
  • SoberProtect (România), o soluție digitală creată pentru a sprijini persoanele în recuperarea din dependență. Mai multe informații despre participanții ediției de anul acesta se regăsesc aici.

Future Makers a fost recunoscut la nivel local prin premii precum: Premiul I la Categoria Dezvoltare Socială Și Economică în cadrul Galei Societății Civile 2022, Câștigător Național la Categoria Promovarea Spiritului Antreprenorial în cadrul EEPA 2023 și nominalizat la Emerging Europe Awards 2023, la Categoria Inițiativa Antreprenorială Incluzivă a Anului.

Future Makers este organizat de Social Innovation Solutions și are ca parteneri UniCredit Bank România și Rompetrol (KMG International).

 

Meta Estate Trust, creștere semestrială de 60% a veniturilor si profit brut de cinci ori mai mare fata de S1 2022

0
  • Meta Estate Trust a obținut venituri de peste 6,3 milioane de lei în primele 6 luni ale anului 2023, în creștere cu 60% față de aceeași perioadă a anului trecut;
  • Compania a încasat echivalentul în lei a 3,4 milioane de euro din tranzacții;
  • Profitul brut de 3,4 milioane de lei înregistrat în primele șase luni este de cinci ori mai mare comparativ cu perioada similară a anului trecut.

 

Meta Estate Trust, (simbol bursier MET), companie de tip holding care activează în sectorul imobiliar, a obținut în primele 6 luni ale anului 2023 venituri de peste 6,3 milioane de lei, în creștere cu 60% față de aceeași perioadă a anului trecut. În același timp, Meta Estate Trust a încasat echivalentul în lei a cca. 3,4 milioane euro din tranzacții, realizând un exit total din 2 proiecte de investiții și parțial din alte 4. Marja brută a investițiilor exitate în primul semestru al 2023, înainte de cheltuielile generale, s-a situat la 3,8 milioane lei. Profitul brut de 3,4 milioane de lei înregistrat este de cinci ori mai mare față de aceeași perioadă a anului trecut. Activele totale au depăsit pragul de 100 de milioane de lei la finalul semestrului 1.

Alexandru Bonea CEO Meta Estate

Alexandru Bonea, CEO Meta Estate Trust: Într-un context de piață provocator, modelul de afaceri Meta Estate Trust s-a dovedit performant. În primele 6 luni ale anului 2023 am investit peste 4,8 milioane euro în 8 proiecte de investiții, dintre care 4 proiecte noi în București, Constanța și Brașov. Beneficiem de o poziție bună de numerar și vom continua să investim în noi oportunități de piață. Lucrăm pentru a ajusta strategia companiei cu obiectivul de a mări randamentele investițiilor din portofoliu și de a minimiza în continuare riscurile investiționale.”

Strategia de dezvoltare pe termen mediu a Meta Estate Trust are ca obiective principale obținerea unui randament investițional atractiv pentru acționari (ROE 15% anualizat pe cicluri de 2-3 ani), scalarea modelului de business la pragul de 100 milioane de euro total active și transferul pe Piața Principală a Bursei de Valori București.

Tudor Cartianu Presedinte CA Meta Estate

Tudor Cartianu, presedinte CA Meta Estate Trust: „Piața rezidențială din România a traversat o perioadă de stagnare în ceea ce privește volumul tranzacțiilor, influențată de creșterea costurilor de finanțare, scăderea numărului și volumului de credite ipotecare acordate populației, precum și de inflația care a afectat puterea de cumpărare și veniturile disponibile. Cred ca in cadrul actual al sectorului de real – estate din România și chiar din regiune că există loc pentru cresterea Meta Estate Trust și atingerea obiectivelor propuse.

Sphera Franchise Group – creștere anuală de 146,5% a EBITDA și un profit net de 19,4 mil. lei

0

Sphera Franchise Group („Sphera”), cel mai mare grup din industria de food service din România, și-a continuat creșterea în primele șase luni din 2023, cu vânzări de 695,6 mil lei, mai mari cu 14,8% față de perioada similară a anului trecut (YoY), înregistrând totodată cel mai profitabil prim semestru din istoria sa, cu o creștere de trei cifre YoY a profitului operațional al restaurantelor și a EBITDA.

Rezultatele Sphera din prima jumătate a anului 2023 sunt despre reziliență, inovație și creștere remarcabilă. Mai mult decât o simplă poveste de redresare, arată tenacitatea care caracterizează modelul nostru de business. De la pandemie, instabilitatea din regiune care ne afectează lanțurile de aprovizionare, până la inflația de două cifre, astăzi oferim investitorilor noștri unul dintre cele mai profitabile rezultate din istoria Grupului. Cifrele sunt o relatare clară a parcursului Sphera. Sunt încântat că potențialul de creștere este evident atât în rezultatele noastre, cât și în evoluția la Bursa de Valori București, acțiunile SFG apreciindu-se cu 29% în primele șase luni ale anului”, a declarat Călin Ionescu (foto), CEO, Sphera Franchise Group.

Profitul operațional al restaurantelor a ajuns la 60,6 mil. lei în primele șase luni, în creștere cu 136,3% YoY, datorită performanței îmbunătățite la nivelul tuturor brandurilor, având contribuții semnificative KFC România (52,2 mil. lei, +69,7%) și KFC Italia, care a trecut de la o pierdere operațională a restaurantelor de 3,4 mil. lei la o valoare pozitivă de 6,7 mil. lei. Atât KFC Moldova, cât și Taco Bell au înregistrat îmbunătățiri semnificative (de 54,9% și, respectiv, 250,5%), în timp ce Pizza Hut și-a înjumătățit pierderea operațională a restaurantelor (la 1,7 mil. lei), ca urmare a unui proces complex de eficientizare a activității, care va continua și în perioada următoare.

EBITDA a înregistrat, de asemenea, un semestru remarcabil, cu o apreciere de 146,5%, la 52,4 mil. lei. Similar cu evoluția profitului operațional al restaurantelor, KFC Italia a dus EBITDA de la o poziție negativă în S1 2022 la una pozitivă în S1 2023, atingând pragul de rentabilitate din punct de vedere al profitului net. Marja EBITDA a variat în funcție de brand, KFC Moldova având cel mai înalt nivel (15,9%), urmat de KFC România (9,3%), KFC Italia (7,1%) și Taco Bell (3,8%).

Grupul a încheiat primul semestru cu un profit net robust de 19,4 mil. lei, comparativ cu o pierdere netă de 8,7 mil. lei în S1 2022. Această redresare se datorează performanței puternice a KFC România și KFC Moldova, care împreună au înregistrat un profit net combinat de 27,5 mil. lei, precum și subsidiarei KFC Italia care a atins pragul de rentabilitate, datorită unui control eficient al costurilor și optimizării activităților, incluzând închiderea a două restaurante neperformante.

Această îmbunătățire a profitabilității poate fi atribuită în principal măsurilor eficiente de control al costurilor luate în cadrul companiilor din Grup. După un 2022 provocator, ponderea cheltuielilor din vânzări la nivelul restaurantelor a scăzut cu aproapte 5 pp, ajungând la 91,3% din vânzări în S1 2023 față de 96% în S1 2022, datorită creșterii mai rapide a veniturilor restaurantelor decât a cheltuielilor acestora.

Toate brandurile au înregistrat venituri mai mari în primele șase luni din 2023 față de perioada similară a anului precedent – KFC: +15,4%, la 595,9 mil. lei, Pizza Hut +1,7%, la 59 mil. lei, Taco Bell +29,1%, la 40,7 mil. lei.

 

Performanță îmbunătățită pentru toate brandurile și regiunile în T2 2023

Sphera a raportat creștere pe toate piețele pe care activează și pentru fiecare brand din portofoliu, în trimestrul al doilea din 2023. Vânzările au ajuns la 360,5 mil. lei, mai mari cu 10,1% față de T2 2022. Vânzările din România au contribuit cu 311,3 mil. lei (+9,4% YoY), Italia cu 44,4 mil. lei (+14,4% YoY) și Republica Moldova cu 4,9 mil. lei (+19,7% YoY).

În trimestrul II 2023, rezultatele foarte bune la nivel de vânzări și profituri au condus la cea mai profitabilă primă jumătate a anului din istoria Grupului nostru. În ciuda obstacolelor, vânzările au crescut consistent în primele șase luni ale lui 2023 și, datorită strategiei comerciale eficiente și a managementului riguros al costurilor, profitabilitatea s-a îmbunătățit semnificativ. Această performanță este în linie cu așteptările noastre, susținând perspectivele anului în curs. Rămânem fideli strategiei care a dat rezultate, bine ancorați în puterea brandurilor noastre și adaptându-ne constant la condițiile pieței” a declarat Valentin Budeș, CFO, Sphera Franchise Group.

Performanța robustă pe toate piețele în T2 2023 a condus la rezultate generale favorabile. Grupul a realizat EBITDA de 28,8 mil. lei în T2 2023, o majorare substanțială de 65% față de T2 2022. Proftul net a ajuns la 12,1 mil. lei, reprezentând o creștere remarcabilă de 453,2% față de T2 2022 și un plus de 64,3% față de trimestrul precedent.

Evoluție pozitivă pe piața de capital

În S1 2023, acțiunile SFG s-au apreciat cu 29%, față de 7% în cazul indicelui BET. Randamentul total, inclusiv dividendul plătit la 31 martie 2023, a fost de 32,6%, față de o creștere de 10% pentru indicele BET-TR pentru aceeași perioadă. Investitorii au tranzacționat aproape 920.000 de acțiuni SFG, 7% din free float.

Ca recunoaștere a lichidității îmbunătățite și a capitalizării de piață în creștere, furnizorul global de indici MSCI a decis să includă acțiunile SFG, începând cu 31 august 2023, în indicii MSCI Frontier Markets Small Cap și MSCI Romania Small Cap. Includerea în indicii MSCI a făcut parte din strategia Sphera de creștere a vizibilității Grupului pe plan internațional și de îmbunătățire a lichidității zilnice a acțiunilor.

 

Agricover – profit operațional consolidat de 7,51 milioane lei pentru primele șase luni ale anului 2023

0

Agricover, liderul pieței de agribusiness din România, raportează venituri din Agribusiness de 1,06 miliarde lei, credite și avansuri acordate de segmentul Agrifinance de 2,96 miliarde lei (în valoare nominală la 30 iunie 2023) și un profit operațional consolidat de 7,51 milioane lei pentru primele șase luni ale anului 2023. Numărul fermierilor care au folosit serviciile Grupului a atins un nivel record de 10.587, în creștere cu 6,4% în iunie 2023 față de decembrie 2022.

Sectorul agricol din România și piețele globale de inputuri și produse agricole sunt profund interconectate. Incertitudinile cauzate de tensiunile geopolitice pun într-un con de umbră perspectivele de creștere globală. Invazia Federației Ruse în Ucraina a amplificat provocările pre-existente în ceea ce privește siguranța lanțurilor logistice de aprovizionare, intensificând volatilitatea pe piețele de mărfuri. În acest context, fermierii români au fost prudenți, atât cu privire la achizițiile de inputuri agricole, cât și în ceea ce privește vânzarea producției obținute.

În această vară încheiem un ciclu de 12 luni de volatilitate contextuală extremă. Cu toate acestea, pentru următoarele 6 luni nu se prefigurează surprize majore, ceea ce ne dă încredere că decizia noastră de a prioritiza nevoile fermierilor ne va întări reputația de partener de afaceri stabil și de încredere. Modelul nostru de afaceri sinergic și centrat pe nevoile fermierului și-a demonstrat încă o dată reziliența: portofoliul de clienți este în creștere iar Grupul este profitabil. Condițiile nefavorabile de piață au avut un impact negativ asupra performanței segmentului Agribusiness și,  în egală măsură, au impactat pozitiv performanța remarcabilă a segmentului Agrifinance. Sumarizând, continuăm să ne consolidăm poziția pe piață și să ne securizăm perspective solide de creștere”, a declarat Liviu Dobre, CEO al Agricover Holding.

Agricover Distribution raportează venituri totale de 1,06 miliarde lei, în scădere cu 20,4% față de aceeași perioadă a anului trecut și o pierdere din exploatare de 36,29 milioane lei pentru primele șase luni ale anului. Diminuarea veniturilor a fost cauzată de scăderea drastică a prețurilor de comercializare a unor inputuri agricole, în principal produse pentru nutriția plantelor. Contextul care a generat pierderile înregistrate în primele șase luni a fost depășit și nu va mai impacta rezultatele din a doua jumătate a anului.

Pe de altă parte, contextul economic a generat o cerere sporită de servicii financiare. Drept rezultat, Agricover Credit IFN și-a consolidat poziția pe piața locală de finanțare a agriculturii și raportează 2,96 miliarde lei valoarea nominală a creditelor și avansurilor în sold la 30 iunie 2023 (cu 13,9% mai mare decât la 30 iunie 2022). Profitul înainte de impozitare realizat de segmentul Agrifinance în primul semestru 2023 a fost de 57,46 milioane lei (cu 52,8% mai mare decât în primele șase luni din 2022).

Tarfin își propune să sprijine agribusiness-ul românesc în sezonul de toamnă cu o sumă totală de finanțare de 10 milioane de euro 

0

Tarfin, agri-fintech-ul regional specializat în furnizarea de soluții avansate pentru sectorul agricol prin intermediul platformei sale digitale, anunță consolidarea poziției pe piața locală. Compania a înrolat peste 200 de distribuitori în platforma online în cel de-al doilea an de activitate pe piața din România, demonstrând dezvoltarea constantă a acesteia în industrie. 

Cu scopul de a revoluționa finanțarea agriculturii prin intermediul tehnologiei, Tarfin continuă să își îndeplinească și anul acesta obiectivul. Prin stabilirea parteneriatelor strategice cu distribuitorii regionali de inputuri agricole și implementarea tacticii avansate de gestionare a riscului, Tarfin oferă fermierilor o modalitate prin care pot accesa eficient resursele de care au nevoie. Partenerii Tarfin sunt atât fitofarmacii, cât și unii dintre cei mai importanți distribuitori la nivel național, din diferite părți ale țării, precum Combinatul de Îngrășăminte Chimice Năvodari (CICH), ROCA Agri RDF (Dachim, respectiv Adidana) Romchim Protect, Azochim Mureș, cât și Glonos Multicom.

,,Pe fondul unei piețe agricole în schimbare, unde costurile inputurilor cresc constant, se conturează o nevoie esențială de finanțare atât pentru fermieri, cât și pentru distribuitori. În această privință, Tarfin depune eforturi pentru a susține cerințele financiare ale jucătorilor din sectorul agri-business, întrucât am observat o creștere a cererii pentru surse de finanțare alternative spre deosebire de cele tradiționale. Odată cu majorarea prețurilor la inputuri, atât fermierii, cât și distribuitorii s-au confruntat cu provocări financiare semnificative, care au influențat dinamica afacerilor locale. Printr-o colaborare activă și adaptabilitate, ne propunem să contribuim la accelerarea activității agricole atât în România, cât și în celelalte țări est-europene în care activăm, asigurându-ne că resursele financiare necesare sunt accesibile tuturor celor implicați în ecosistem, așa cum am reușit să facem pentru peste 50.000 de fermieri până în acest moment”, a declarat Adina China Birta, director general al Tarfin România.

Astfel, prin extinderea la nivel național, Tarfin își propune să realizeze o serie de schimbări notabile în cadrul sectorului agricol. Datorită implicării investitorilor strategici ai companiei, Tarfin poate sprijini fermierii în sezonul de vânzări de toamnă, punând la dispoziție peste 10 milioane de euro prin investiții obținute atât de la bănci locale, cât și de la parteneri precum Elevator Ventures, Syngenta Group Ventures, Yara, Quona Capital, BIC Angels, Collective Spark și Wamda Capital. Pe viitor, Tarfin urmărește diversificarea surselor de finanțarea pentru a accelera dezvoltarea afacerii.

Conform datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS), anul 2022 a adus o creștere economică de 4,8% pentru România în comparație cu anul precedent. Cu toate acestea, sectorul agricol a influențat negativ evoluția PIB-ului, înregistrând o scădere de 0,5%. Această dinamică a rezultat din diminuarea cu 11,6% a volumului de activitate din agricultură. Chiar dacă ponderea agriculturii în PIB a rămas constantă la 4,5% în 2022 în comparație cu anul precedent, aceste cifre reflectă nevoia semnificativă de sprijin financiar pentru fermieri în fața provocărilor din ultimul an.

Totodată, printre obiectivele sezonului de vânzări de toamnă se numără și introducerea unui nou tip de finanțare pentru combustibilul necesar în desfășurarea activităților agricole. Această inițiativă nu doar că va asigura o continuitate a activității în contextul fluctuațiilor economice și al prețurilor volatile ale combustibilului, dar favorizează și dezvoltarea sectorului agricol prin promovarea unor practici responsabile față de mediul înconjurător.

Pe lângă susținerea directă a fermierilor, Tarfin se implică și în dezvoltarea soluțiilor de finanțare adaptate la nevoile pieței din ce în ce mai digitale, punând accentul și pe aplicarea unor soluții financiare specifice pentru magazinele online. În contextul  în care comerțul electronic câștigă din ce în ce mai mult teren, ajungând să reprezinte, în 2023, 22% din totalul vânzărilor globale cu amănuntul, această inițiativă vine în întâmpinarea celor care activează în mediul virtual, oferindu-le resursele financiare necesare pentru a-și extinde afacerile, a-și diversifica produsele sau a investi în promovarea și dezvoltarea tehnologică. Printre partenerii relevanți amintim magazine online precum seminteplante.ro, agronor.ro, sterado.ro, ruralplant.ro, agroinnovation.ro.

Andreea NEGRU, Președinta ADAA: „Egalitatea de gen contribuie la consolidarea democrației”

0

„Cotele de gen și creșterea reprezentativității femeilor în funcțiile publice este o temă care nu se referă doar la egalitatea de gen, ci și la consolidarea democrației și a unui sistem guvernamental mai eficient și mai echitabil. Egalitatea de gen este un drept fundamental și un principiu esențial al democrației noastre moderne. Cu toate acestea, în ciuda progreselor semnificative realizate în ceea ce privește drepturile femeilor în ultimele decenii, reprezentativitatea femeilor în funcțiile publice rămâne sub nivelul dorit”, este de părere Președinta Asociației pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului Autohton ADAA, Andreea NEGRU (foto).

ADAA susține reglementarea cotelor de gen și a egalității de șanse cât și implicarea femeilor în toate domeniile de activitate pentru dezvoltarea incluzivă și echitabilă a economiei.

În cadrul întâlnirilor de la Palatul Victoria, de la începutul săptămânii, dintre organizațiile patronale reprezentate de femei- Patronatul Național al Femeilor de Afaceri din IMM, ADAA , OFA UGIC 1903 și CONAF cu oficiali ai Guvernului – Roxana Mînzatu, Secretar de Stat în cadrul Guvernului, Florin Spătaru și Minel Ivașcu Consilieri de Stat în cadrul Cancelariei Primului Ministrul, a fost adusă în discuție și susținută nevoia de promovare a cotelor de gen și a egalității de șanse între femei și bărbați. Florin Spătaru și Minei Ivașcu au reiterat preocupările Guvernului față de dezvoltarea strategiei naționale pentru antreprenoriat feminin. La rândul său, Roxana Mînzatu s-a arătat încrezătoare în legătura cu continuareadezbaterilor din Parlament pentru conturarea uneilegi care să promoveze cotele de gen în procesul decizional politic.

Cotele de gen sau „paritatea de gen” sunt o metodă eficientă de a asigura o reprezentare mai echitabilă a femeilor în funcțiile publice. Acestea implică stabilirea unor limite sau cote minime de gen pentru candidații și aleșii în diverse poziții guvernamentale sau în instituții publice. Deși există critici față de această metodă, susținătorii susțin că este necesară pentru a depăși inegalitățile istorice și pentru a obține o reprezentare mai autentică a diversității populației.

In Uniunea Europeană (UE), cotele de gen sunt o chestiune importantă pentru promovarea egalității de gen în diferite sfere ale vieții publice și private. Cu toate acestea, este important de menționat că abordările și măsurile privind cotele de gen pot varia între statele membre ale UE, deoarece UE nu impune o abordare uniformă în această privință. În schimb, UE acționează ca un catalizator și furnizează orientări pentru statele membre, iar acestea decid cum să implementeze sau să reglementeze cotele de gen la nivel național.

Iată o privire asupra situației cotelor de gen în țările UE:

Norvegia: Norvegia este adesea menționată ca un exemplu de țară care a implementat cu succes cote de gen în consiliile de administrație ale companiilor listate la bursă. Legea norvegiană impune ca cel puțin 40% dintre membrii consiliului de administrație să fie femei.

Franța: Franța a adoptat o lege care impune companiilor să aibă cel puțin 40% dintre membrii consiliului de administrație de sex feminin. Această lege se aplică companiilor de stat și companiilor cu capital deschis la bursă.

Suedia: Suedia a adoptat o abordare voluntară pentru promovarea egalității de gen în consiliile de administrație. Companiile sunt încurajate să își fixeze propriile ținte de gen pentru reprezentarea în consiliile de administrație.

Germania: În Germania, companiile listate la bursă trebuie să aibă cel puțin 30% dintre locurile din consiliul de supraveghere ocupate de femei. Această regulă se aplică și companiilor cu un consiliu de supraveghere alcătuit din mai mult de trei membri.

Belgia: Belgia are cote de gen în politică, unde se aplică o rezervare de 50% pentru fiecare sex pe liste electorale. Această abordare se aplică și în cazul guvernelor regionale și comunitare.

Spania: În Spania, a fost adoptată o lege care impune ca listele electorale să aibă o proporție minimă de 40% pentru fiecare sex. Această reglementare se aplică atât la nivel național, cât și la nivel regional și local.

UE susține promovarea egalității de gen și încurajează statele membre să implementeze măsuri pentru creșterea reprezentativității femeilor în diverse domenii, inclusiv în funcțiile publice și în sectorul privat.

„Reprezentarea cotelor de gen este de o importanță crucială pentru sporirea actului guvernamental întrucât aceasta poate duce la o luare a deciziilor mai cuprinzătoare. De asemenea, când cetățenii văd diversitate în abordare au mai multă încredere în instituțiile democratice. Prin urmare, o reprezentare mai mare a femeilor poate duce la implementarea de politici publice mai eficiente, incluzive și echitabile. Nu în ultimul rând, femeile și fetele care văd femei în funcții de conducere pot fi motivate să-și urmeze propriile aspirații și să intre în politică sau în alte domenii în care pot face o schimbare semnificativă”, susține Președinta ADAA, Andreea NEGRU.

În concluzie, reprezentarea cotelor de gen este esențială pentru aducerea unor perspective diverse și asigurarea unei mai mari echități în procesul decizional. Acest lucru contribuie la construirea unei societăți mai democratice și mai reprezentative pentru cetățeni.

Etex investește 28 de milioane de euro într-o fabrică lângă București, unde va crea 80 de locuri de muncă

0

Etex România Building Performance, producător de sisteme de gips-carton Siniat, tencuieli și gleturi, furnizor de soluții de protecție împotriva incendiilor și izolații de înaltă performanță Promat și parte a Grupului Etex, unul dintre cei mai mari producători de materiale de construcții și pionier în domeniul construcțiilor ușoare, își continuă dezvoltarea în România. Compania anunță astăzi că investește 28 de milioane de euro într-o fabrică de gips-carton, lângă București, care ar urma să fie pusă în funcțiune în 2025. Cu această nouă investiție, implicarea financiară asumată de Etex în România se apropie de 100 de milioane de euro.

Andrei Popa, Director General Romania & SEE region

Investițiile pe care le-am făcut în ultimii ani urmăresc competitivitatea comercială și a businessului pe termen lung, crearea de noi locuri de muncă și susținerea comunităților în care ne desfășurăm activitatea. Credem că toate acestea confirmă angajamentul nostru pe termen lung față de România. Suntem determinați să ne continuăm creșterea regională în sud-estul Europei prin investiții pe plan local în România. Odată cu deschiderea fabricii de gips-carton de lângă București, vom crea 80 de noi locuri de muncă. Proximitatea de București, unul dintre orașele cu cea mai mare activitate în construcții în ultimii ani și cel mai important centru industrial din România, ne va aduce mai aproape de momentul în care vom putea folosi plăcile de gips-carton recuperate din șantiere ca materie primă, încurajând astfel o abordare sustenabilă în lanț. Ne bazăm pe buna colaborare cu autoritățile în vederea extinderii noastre strategice și pentru a contribui activ la tranziția către o economie verde, capitalizând oportunitățile economiei circulare și proprietatea gipsului de a fi un material ușor de reciclat”, a spus Andrei Popa, Director General România & Sud-Estul Europei. 

Jochen Friedrichs, Director al Diviziei Building Performance în cadrul Etex

„Protejarea planetei este o prioritate strategică pentru Etex. De aceea, am făcut din sustenabilitate un pilon esențial al planului nostru de investiiții.  Atât în România cât și în restul lumii, construim și renovăm unități de producție de ultimă generație care fabrică materiale de construcție ecologice cu emisii de carbon și consum de apă mai reduse. Suntem, de asemenea, determinați să implementăm circularitatea, astfel încât materialele noastre să poată fi reciclate și refolosite, subliniind în același timp că siguranța este în prim-planul a tot ceea ce facem „ a declarat Jochen Friedrichs, Director al Diviziei Building Performance în cadrul Etex.

Etex își propune ca până în 2025 să trimită cu 65% mai puține deșeuri la gropile de gunoi, raportat la nivelul din 2018, iar până în 2030 să reducă la zero cantitatea deșeurilor aruncate. Aceste obiective, formulate în planul de dezvoltare pe termen mediu și lung, “ Road to Sustainability 2030”, constituie un pas semnificativ către consolidarea sustenabilității Etex și sunt aliniate cu eforturile globale de protejare a mediului.

Odată finalizată investiția, fabrica de lângă București va deveni a treia unitate de producție pe care Etex o operează în România unde are, în prezent, peste 220 de angajați. Grupul mai operează două unități de producție de materiale de construcții sub brandul Siniat: fabrica de gips-carton de la Turceni și fabrica de ipsosuri, gleturi și tencuieli pe bază de ipsos de la Aghireșu, unde a făcut investiții majore în ultimii ani în noi instalații și tehnologii.

Compania a investit, în ultimii ani, 8 milioane de euro pentru demararea proiectului de recuperare a gipsului de la Rovinari, încă 1 milion de euro într-o nouă instalație de uscare și micronizare a gipsului la fabrica de la Aghireșu, iar un alt milion de euro au fost folosiți pentru îmbunătățirea capacității logistice a fabricilor de la Turceni și Aghireșu.

NN a plătit clienților de asigurări și participanților la fondurile de pensii private administrate beneficii totale de444 de milioane de lei în prima jumătate din 2023

0

NN a plătit clienților de asigurări și participanților la fondurile de pensii private administrate beneficii totale de444 de milioane de lei în prima jumătate din 2023, în creștere cu 24% față de aceeași perioadă a anului trecut. NN a continuat astfel să ofere clienților sprijin financiar real în situațiile neprevăzute cu care s-au confruntat, dar și un venit în plus la momentul pensionării, și a încheiat prima jumătate a anului cu o situație financiară solidă și evoluții pozitive pe toate liniile de business.

 În segmentul asigurărilor de viață și sănătate, NN Asigurări de Viață a plătit clienților beneficii totale de 282 de milioane de lei pentru situații neprevăzute asigurate și polițe ajunse la finalul perioadei contractuale în prima jumătate din 2023, cu 8,6% mai mult față de aceeași perioadă a anului precedent.Sumele au acoperit cheltuieli neplanificate pentru clienții care au avut nevoie de spitalizare și intervenții chirurgicale, au asigurat sprijin financiar familiilor în caz de deces și au acoperit lipsa venitului pentru clienții care nu au mai putut lucra.

„O asigurare este o soluție reală prin care oamenii pot trece mai ușor financiar peste situațiile neprevăzute din viață. Cu un cost care pornește de la numai 5 lei pe zi, clienții NN știu că se pot baza pe sume importante de bani pentru cheltuielile care apar în situațiile acoperite de asigurarea lor și, astfel, pot să se concentreze pe ce contează cu adevărat pentru ei. Iar prin investițiile pe care le facem în soluții personalizate și în digitalizarea interacțiunii cu soluțiile de asigurare și pensie privată, beneficiază de experiențe excelente în orice punct al călătoriei lor”, a spus Kuldeep Kaushik (foto), CEO NN.

Primele brute subscrise de NN Asigurări de Viață au depășit pragul de 500 de milioane de lei în prima jumătate din 2023, în creștere cu 4% față de aceeași perioadă a anului anterior, iar activele financiare sub administrare s-au cifrat la 4,6 miliarde de lei, cu 8% peste prima jumătate din 2022, conform rezultatelor financiare neauditate. Compania a încheiat prima jumătate a anului cu un profit brut în valoare de 63 de milioane de lei, conform rezultatelor financiare neauditate, în creștere cu 6,7%, și a plătit contribuții totale de aproximativ 37 de milioane de lei la bugetul de stat, cu 22% mai mult față de prima jumătate a anului trecut.

În segmentul pensiilor private facultative[1] administrate de NN Asigurări de Viață, compania a plătit în total 32 de milioane de lei participanților la fondurile NN Activ și NN Optim care au îndeplinit condițiile pentru a beneficia de pensia lor Pilon III, în creștere cu 13,2% față de aceeași perioadă din 2022. Activele nete administrate de NN Asigurări de Viață au crescut cu 26% până la2,3 miliarde de lei la finalul lunii iunie 2023, cumulat pentrufondurile NN Activ și NN Optim, reprezentând o cotă de 55,8% din piață potrivit datelor Autorității de Supraveghere Financiară. Cele două fonduri au depășit cumulat 312.000 de participanți la finalul lunii iunie 2023, echivalentul a 46,9% din numărul total de participanți la Pilonul III, iar NN Asigurări de Viață a obținut în beneficiul acestora un câștig de 7,76% pentru fondul NN Activ și de 7,07% pentru fondul NN Optim în prima jumătate a anului, conform calculelor bazate pe datele ASF.

În același timp, în segmentul pensiilor private obligatorii[2]administrate de NN Pensii, compania a plătit 130 de milioane de lei participanților care au îndeplinit în prima jumătate din 2023 condițiile pentru a beneficia de banii din contul lor Pilon II, cu 83,6% peste nivelul din aceeași perioadă a anului anterior. NN Pensii a administrat active nete administrate de 37,5 de miliarde de lei la finalul lunii iunie 2023, cu aproape 25% peste aceeași perioadă din 2022, reprezentând o cotă de 34,1% din piață,conform datelor Autorității de Supraveghere Financiară. Fondul administrat de NN Pensiia încheiat semestrul cu 2,1 milioane de participanți, echivalentul a 26% din numărul total de participanți la Pilonul II, iar NN Pensii a generat în beneficiul lor un câștig de 7,76% în prima jumătate din 2023, conform calculelor bazate pe datele ASF.


[1]Fonduri: Fondul de Pensii Facultative NN Optim/ Fondul de Pensii Facultative NN Activ; Administrator: NN Asigurări de Viață SA, București, Sector 5, Str. Costache Negri, Nr.1-5 – www.nn.ro. Depozitar: BRD Groupe Societe Generale SA

[2]Fond: Fondul de Pensii Administrat Privat NN; Administrator: NN Pensii Societate de Administrare a unui Fond de Pensii Administrat Privat SA, București, Sector 5, Str. Costache Negri, Nr.1-5, et. 2-3 – www.nn.ro; Depozitar: BRD Groupe Societe Generale SA

Notă: Performanțele anterioare nu reprezintă o garanție a realizărilor viitoare.

Leonardo Badea (BNR): Dinamica economică a ultimului sfert de secol în România și nevoia curentă de re-echilibrare a finanțelor publice

Evoluțiile economice din ultimul sfert de secol au fost influențate de trei caracteristici, care, în opinia mea, au fost determinante: incertitudinea, nevoia de reformă a sistemelor și creșterea (globală a) datoriei publice. Este adevărat că în această perioadă economia mondială s-a confruntat cu o serie de șocuri și provocări asociate crizelor financiare, economice, pandemice și geopolitice, de multe ori suprapuse, care au determinat instaurarea unui climat volatil greu predictibil. Pe de altă parte, dinamica economiei a impus necesitatea adoptării unor măsuri de reformare a sistemelor pentru a răspunde noilor cerințe economice și sociale și pentru a asigura resursele de creștere a prosperității națiunilor.

Globalizarea a fost o parte importantă a acestui proces, un adevărat motor al creșterii economice, contribuind la dezvoltarea comerțului internațional, la sporirea productivității muncii, dar, în același timp, crescând și gradul de întrepătrundere a economiilor regiunilor și statelor, multiplicând canalele de contagiune și ducând la o creștere a nivelului de dependență față de lanțurile globale de aprovizionare. Șocurile externe (mai ales cele recente) au determinat în schimb și necesitatea sporirii nivelului de reziliență a economiilor, evidențiind importanța creșterii gradului de independență energetică și alimentară a statelor.

Multe state emergente, printre care și România, au dezvoltat un model economic în care bunurile produse pentru export încorporează în proporție semnificativă bunuri importate necesare în procesul de producție. Dacă la acest fapt se adaugă și consumul intern care are la bază predominant bunuri importate, ne aflăm deja de ceva vreme în prezența unor dezechilibre macroeconomice care au tendința să se cronicizeze. În cazul României, datele (prezentate mai jos) arată că stimularea consumului pentru a realiza creștere economică în condițiile unei balanțe comerciale în deficit a avut și efecte secundare negative asupra echilibrelor macroeconomice.

Deficitul a devenit un cuvânt la ordinea zilei, crescând ca pondere în PIB și necesitând finanțare tot mai amplă, ceea ce a dus la avansul datoriei publice. Astfel, modelul de dezvoltare globală și de creștere economică asociat creșterii datoriei și a dependenței de piețele globale a devenit unul obișnuit. Date publicate de Fondul Monetar Internațional arată că în anul 2022 datoria publică brută depășea semnificativ nivelul PIB în multe state cu economie dezvoltată, precum Belgia (105%), Canada (116%), Franța (111%), Spania (112%), Portugalia (116%), SUA (121%), Italia (144%) sau Japonia (261%).

Fig.1 Datoria publică brută (% PIB)

 

Sursa: Fondul Monetar Internațional, baza de date World Economic Outlook (aprilie 2023)

 

Este adevărat însă că nu orice tip de economie își permite să fie puternic îndatorată și aici analiza trebuie nuanțată. Revenind la modelul de dezvoltare economică, reputatul economist Jacques De Larosière, în lucrarea ”Putting an end to the reign of financial illusion: for real growth” (2022),  afirma că „într-o lume care a devenit foarte îndatorată, modelul economic de dezvoltare a alunecat către o paradigmă ciudată, în care cea mai mare parte a activității economice se reflectă acum în sporirea valorii activelor financiare în detrimentul creșterii, al veniturilor salariale și al investițiilor productive”.

În mod cert, dezbaterile vor continua în rândul economiștilor cu privire la rolul politicii economice ca și catalizator al stabilizării macroeconomice și al creșterii pe termen lung, dar, în același timp, este foarte clar faptul că problema dezechilibrelor macroeconomice și adoptarea de politici care să vizeze corectarea acestora reprezintă astăzi preocupări majore și stringente.

Despre principalele dezechilibre macroeconomice cu care se confruntă România, în special despre deficitul bugetar și deficitul de cont curent, se fac analize, se discută și se scrie de mulți ani. Cauzele, dinamica acestora și efectele vizibile, precum și cele potențiale au fost dezbătute pe larg și considerate din multiple unghiuri. Posibile soluții au fost propuse, deopotrivă de economiști din instituțiile publice și din mediul privat, fără a pierde din vedere faptul că fiecare acțiune corectivă are avantaje dar și efecte nedorite pe termen scurt și că necesită măsuri asociate pentru a reduce povara asupra categoriilor cu adevărat vulnerabile. De aceea, este greu de adăugat ceva nou la această discuție fără a relua multe dintre lucrurile relevante care au fost deja spuse adesea în acești ani.

Din nefericire însă, măsurile de corecție de până acum fie au fost insuficiente, fie nu au avut efectele scontate, astfel că problemele persistă și devin tot mai presante, iar riscurile unor consecințe negative viitoare au crescut semnificativ. Într-adevăr, raportat la PIB, ponderea deficitului bugetar s-a redus ușor la finalul anului trecut, iar ponderea deficitului de cont curent s-a diminuat într-o anumită măsură pe parcursul primelor luni ale acestui an. Aceste corecții sunt însă insuficiente, iar nivelurile celor două deficite continuă să ne singularizeze, de o manieră negativă, prin raportare la țările din vecinătate cu care suntem comparați de investitori. Există inclusiv riscul ca o parte dintre aceste corecții să fie anulate de evoluțiile din a doua parte a anului curent, astfel că piețele și investitorii ar putea concluziona că ele au fost doar conjuncturale și că nu există un proces durabil de reducere a deficitelor gemene, susținut de politici adecvate și eficiente. Consider că o astfel de situație trebuie evitată din cel puțin trei motive obiective:

  1. Primul este că echilibrul macroeconomic ar deveni greu de menținut, iar riscurile apariției unei crize din cauze interne ar crește semnificativ, cu impact asupra nivelului de trai al populației și al potențialului de dezvoltare viitoare.
  2. Al doilea motiv, care decurge în mod obiectiv din primul, este că devenim și mai vulnerabili față de posibile șocuri economice exogene, a căror probabilitate este în creștere în contextul economic și geopolitic european actual (principala destinație a exporturilor noastre). Altfel formulat, riscurile interne se cumulează cu cele externe (și ele mai ridicate acum), astfel că probabilitatea de apariție a unui șoc (indiferent de sursă) care să ne împingă în criză economică este mai mare.
    Ne confruntăm cu riscuri economice și geopolitice în creștere la nivel regional și internațional, iar mișcările capitalurilor străine care în ultimii ani ne-au fost favorabile se pot inversa oricând, ceea ce ne-ar putea afecta puternic în toate segmentele economiei. România are în prezent nivelul cel mai redus al ratingului de credit acordat de principalele trei agenții internaționale prin comparație cu Polonia, Cehia, Ungaria și Bulgaria. Suntem pe cea mai de jos treaptă din categoria „investment grade”.
    O deteriorare în continuare a evaluărilor investitorilor cu privire la riscurile investițiilor în România ne-ar afecta semnificativ: s-ar reduce investițiile străine directe care susțin potențialul de creștere și eficientizare a economiei locale și care (alături de fondurile europene atrase) finanțează de o manieră sustenabilă deficitul contului curent; de asemenea, ar crește volatilitatea și costurile investițiilor străine de portofoliu, din care o parte importantă contribuie la finanțarea deficitului bugetar.
  3. Cel de-al treilea motiv (dar nu și ultimul) pentru care reducerea în continuare a deficitelor gemene este necesară rezultă din faptul că nivelul ridicat pe care îl au în prezent este expresia unei dinamici structural deficitare a economiei românești (atât în sectorul public, cât și în cel privat), care în timp erodează potențialul de dezvoltare viitoare (crește povara datoriei, rămân mai puține resurse pentru investiții, se pierde competitivitatea etc.). Se adaugă aici faptul că de aceste corecții depind într-o proporție importantă fluxurile viitoare de fonduri europene, care sunt pentru România resurse ieftine (sau, în cele mai multe cazuri, gratuite) pentru finanțarea investițiilor.

Asumarea costurilor pe termen scurt este mereu dificilă, dar efectele acestora sunt mai ușor de suportat atunci când corecția este proiectată și gestionată de o manieră activă, prin ajustarea politicilor macroeconomice și prin măsuri calibrate, programate și graduale, în opoziție cu situația în care, ajungând să fie forțate de piețe, corecțiile ar fi neașteptate, rapide și scăpate de sub control.

Coroborând cele de mai sus, cred că este important să reiterăm că trebuie să facem aceste corecții pentru că economia României are nevoie de ele și pentru că în absența lor ar fi din ce în ce mai mult expusă la riscuri, la pierderea unor oportunități de dezvoltare și la o (inevitabilă) încetinire (structurală) a ritmului de creștere ce va fi greu de surmontat.

Din această perspectivă, poate fi util să privim evoluția unor indicatori relevanți, pe un orizont mai lung de timp și prin comparație cu economiile din regiune.

Fig.2 PIB per capita (prețuri curente, USD) Fig.3 PIB per capita (prețuri curente, 2007=100)
Sursa: Banca Mondială Sursa: Banca Mondială

 

Figurile 2 și 3 de mai sus, realizate prin prelucrarea unor date publicate de Banca Mondială, confirmă faptul că progresul economic al României din ultimii 27 de ani a fost remarcabil. Același lucru se poate spune însă și despre Bulgaria, Ungaria, Cehia și Polonia, precum și despre Uniunea Europeană în ansamblu. Graficele indică însă particularități ale diferitelor perioade de timp și dinamici diferite între țări.

România se plasa în 1995 la cel mai redus nivel al PIB per capita din regiune (1650 de dolari SUA). Am putea spune că atunci, în 1995, România pornea în cursa acestor ultimi 27 de ani de pe ultimul loc în raport cu vecinii săi. La acel moment, PIB per capita în Bulgaria era cu 37 la sută mai mult (2259 de dolari), în Polonia era mai mult decât dublu (3687 dolari), în Ungaria era de peste 2,7 ori mai mare (4495 dolari), iar în Cehia de peste 3 ori și jumătate mai mare (5824 dolari).

Acest reper în timp nu este ales întâmplător: în luna iunie 1995, România depunea cererea sa de aderare la Uniunea Europeană. Au urmat discuții, negocieri, eforturi foarte mari pentru toți cei implicați, iar progresul către acest obiectiv statal, apartenența la UE, a fost, mai ales în primii ani, dureros de lent (lucru explicabil însă prin decalajele foarte mari în defavoarea noastră pe care le aveam în aproape toate domeniile).

Între 1995 și 2001 s-au parcurs însă câteva etape importante: în iulie 1997, Comisia Europeană adoptă Agenda 2000, care include Opinia asupra cererii de aderare a României la Uniunea Europeană; în noiembrie 1998, Comisia Europeană publică primul Raport de Ţară privind procesul de aderare a României la Uniunea Europeană; în iunie 1999, România adoptă Planul Național de Aderare la Uniunea Europeană, iar în decembrie același an, la Helsinki, Consiliul European decide începerea negocierilor de aderare cu șase țări candidate, printre care și România; în februarie 2000, în cadrul reuniunii Consiliului UE pentru Afaceri Generale dedicate lansării Conferinței Interguvernamentale, sunt deschise oficial negocierile de aderare cu România, un pas istoric care a schimbat radical perspectivele de dezvoltare ale țării.

Revenind la perspectiva economică, până în 2000-2001, evoluția PIB per capita (calculat în prețuri curente și exprimat în valută forte) a fost oscilantă, imaginea de ansamblu fiind a unei stagnări. Economia și societatea resimțeau din plin costurile anilor de conducere și organizare discreționară, centralizată și ineficientă a economiei din perioada comunistă, iar ajustarea necesară la mecanismele de piață nu avea cum să fie ușoară. Este relevant în acest context faptul că în perioada 1995 – 2001 ratele anuale ale inflației se exprimau mereu cu două cifre și uneori chiar cu trei. De exemplu, timp de 12 luni consecutive, în perioada februarie 1997 – februarie 1998, ratele anuale ale inflației au variat între un minim de 105,4 la sută și un maxim de 177,4 la sută. Tot ca exemplu, în decembrie 1996 și în fiecare dintre primele trei luni ale anului 1997, rata lunară a inflației (creșterea în medie a prețurilor bunurilor și serviciilor din coșul de consum de la o lună la alta) a fost în permanență de peste 10 procente, iar în martie 1997, așadar într-o singură lună, a fost de 30,7 la sută. Tot în perioada 1995-2001, cursul nominal al leului în raport cu dolarul SUA s-a depreciat de aproape 18 ori. În decembrie 1994, un dolar SUA valora 1767 ROL (lei vechi, anterior denominării, echivalentul nominal al 0,1767 RON de astăzi), iar în decembrie 2021, ajunsese deja la 31567 ROL (echivalentul nominal al 3,1567 RON de astăzi). Cifrele sunt șocante pentru cine nu-și mai amintește acea perioadă. Au fost ani grei și o presiune foarte mare asupra populației.

Privind de atunci și până în prezent, în acea perioadă de început a fost destul de dificil de implementat reforme pentru viitor. Dar ele s-au implementat, iar timpul a demonstrat că aceasta a fost o alegere bună.

Indiferent de conjuncturi, reformele trebuie realizate, cu atât mai mult cu cât, deși situația actuală este complicată, România beneficiază de sprijinul financiar substanțial al programelor europene. Sunt convins că și astăzi ca și atunci, reformele trebuie făcute, iar efectele pozitive pe care le vor avea în timp vor confirma că și de această dată ele reprezintă o alegere bună. Poate părea exagerat, dar, dintr-o anumită perspectivă, importanța momentului prezent și a modului în care deciziile de acum ne pot aduce aproape de obiectivul adoptării monedei euro cred că pot fi comparate cu cele ale perioadei 1995-2004 și ale reformelor care au permis intrarea fără echivoc pe traiectoria aderării la Uniunea Europeană

Revenind și continuând analiza, graficele multor indicatori economici arată că anul 2002 a marcat un punct important de inflexiune pozitivă în evoluția României care își găsește un corespondent în planul acțiunilor și al deciziilor politice. Luna noiembrie 2002 a consemnat adoptarea de către Comisia Europeană a „foii de parcurs” pentru România și Bulgaria, precum și prima menționare oficială în cadrul Parlamentului European a datei de 1 ianuarie 2007 ca dată-țintă pentru aderarea României la UE. În decembrie 2002, Consiliul European de la Copenhaga decide asupra aderării a zece noi state membre și adoptă foile de parcurs pentru România și Bulgaria. În plan economic, în 2002, România reușește o creștere a PIB per capita cu peste 16%. Vor urma încă șase ani de creștere accelerată, de peste 20 de procente în fiecare an. De exemplu, în 2007, anul în care România a devenit efectiv stat membru al Uniunii Europene, PIB per capita a crescut cu peste 45 la sută. Seria va fi întreruptă de efectele manifestării crizei financiare globale și ulterior, ale crizei datoriilor europene.

Graficul din Figura 3 de mai sus schimbă reperul temporal și setează ca punct de referință anul 2007, din multe perspective politice și economice un jalon de o importanță aparte în evoluția ulterioară a țării. Se observă o perioadă de relativă stagnare până în 2017 (în raport cu maximul de 10435 dolari per capita atins în 2008), cu siguranță sub influența crizelor financiare și economice care au afectat majoritatea statelor europene (vizibil pe grafic), și ulterior o reluare a trendului susținut de creștere, pe ansamblul ultimilor șase ani. Ritmurile anuale au fost diferite, în această perioadă resimțindu-se impactul crizelor recente care au afectat progresul, dar nu au inversat tendința. Pe grafic se evidențiază anul 2020 (puternic influențat de debutul pandemiei Covid-19), când PIB per capita practic a stagnat în cazul României, dar și anul imediat următor, când acesta a crescut într-un ritm de circa 14 la sută, comparabil cu cel din 2017 și 2018.

Fig.4 PIB per capita comparativ 2022 vs. 1995 (prețuri curente, USD)
Sursa: Banca Mondială Sursa: Banca Mondială

 

Tendințele în evoluția PIB per capita descrise mai sus pentru România sunt corelate cu cele ale țărilor din regiune, dar și la nivelul de ansamblu al Uniunii Europene. Figura 4 compară nivelul PIB per capita doar între anii de început și de sfârșit ai perioadei analizate, respectiv 1995 versus 2022, dar pentru o selecție mult mai largă de state din spațiul geografic european. Pentru că a pornit cu un decalaj foarte mare, deși a crescut foarte rapid, în ultimii 27 de ani România a câștigat doar două poziții în clasamentul regional, surclasând Bulgaria și Serbia, dar rămânând în continuare în urma Poloniei, Ungariei și, mai ales, a Cehiei. Totuși diferențele (în termeni procentuali) sunt mult mai mici în 2022 comparativ cu nivelurile din 1995. Față de Cehia (cea mai avansată din regiune), acum avem de recuperat un decalaj de 74 la sută ceea ce este o îmbunătățire față de nivelul de 253 la sută din 1995. Iar Polonia și Ungaria ne depășesc cu 15 și respectiv 16 procente, față de 123 la sută și, respectiv, 172 la sută în 1995.

Ca și alți indicatori ai dinamicii economiei, PIB per capita poate fi calculat în mai multe moduri:

  1. prin conversie într-o valută de largă circulație internațională (de exemplu în dolari ca mai sus sau în euro – pentru analiza datelor după 1 ianuarie 1999 când aceasta a fost introdusă, mai întâi pentru contabilitate și plăți electronice, iar din 1 ianuarie 2002 și pentru tranzacții cu numerar, fiind lansate monedele și bancnotele euro);
  2. prin raportare la media unei anumite zone economice mai largi (de exemplu, a Uniunii Europene în cazul statelor membre);
  3. sau la paritatea puterii de cumpărare. Potrivit Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), paritățile puterii de cumpărare (PPP) sunt ratele de conversie valutară care încearcă să egaleze puterea de cumpărare a diferitelor valute, prin eliminarea diferențelor de niveluri de preț între țări. Coșul de bunuri și servicii cu preț considerat la stabilirea PPP este un eșantion al tuturor celor care fac parte din cheltuielile finale: consumul final al gospodăriilor și guvernului, formarea de capital fix și exporturile nete. Acest indicator este măsurat în termeni de monedă națională per dolar american.

Analizând cele trei abordări de calcul a PIB per capita, am putea spune că prima menționată este probabil cea mai conservatoare, pentru că utilizează conversii în valută forte ale rezultatelor economice, fără a ține seama de particularități foarte importante, precum nivelul relativ al veniturilor și mai ales cel al prețurilor, dintre țările comparate. Discrepanțele pot fi mari atunci când gradul de dezvoltare diferă foarte mult între țările din eșantion, așadar mai ales dacă se compară țări avansate economic cu țări din categoria economiilor emergente. În astfel de situații, unii economiști consideră ca utilizarea PPP este mai potrivită, deoarece metoda înglobează ajustări pentru aceste diferențe.

În cazul nostru, intuiția economică ne-ar sugera probabil faptul că atunci când comparăm România cu Bulgaria, Ungaria, Polonia și Cehia la un moment de timp apropiat de cel prezent, s-ar putea ca diferențele să nu fie chiar atât de mari încât schimbarea metodei să schimbe clasamentul. Pentru rigoare, am verificat acest lucru, realizând un clasament al nivelurilor PIB per capita în anul 2022 similar celui din Figura 4 de mai sus, dar bazat de data aceasta pe paritatea puterii de cumpărare. Se observă din Figura 5 de mai jos că poziția României în grupul celor cinci țări pe care se focalizează analiza de față nu s-a schimbat, rămânând pe o poziție superioară celei a Bulgariei și doar ușor inferioară celor ale Poloniei și Ungariei. De asemenea, poziția de lider incontestabil al grupului de cinci țări în clasamentul PIB per capita aferent anului 2022 este în continuare deținută de Cehia. Așadar, lucrurile sunt aproape neschimbate în raport cu imaginea oferită de graficul din dreapta al Figurii 4 de mai sus, realizate exprimând PIB per capita în dolari SUA.

Interesantă și totodată relevantă din această comparație între metode este și observația că, atunci când ajustăm cu nivelul diferit al prețurilor (așadar când facem trecerea de la PIB per capita exprimat în dolari SUA către PIB per capita ținând seama de PPP), România se clasează în 2022 peste Slovacia, Croația, Grecia și Portugalia, așa cum reiese din Figura 5 de mai jos (în opoziție cu imaginea oferită de graficul din dreapta al Figurii 4 de mai sus). Modificarea poziției României în clasament față de Grecia și Portugalia la schimbarea de metodă arată tocmai faptul că raportarea la PPP aduce un unghi nou (și totodată relevant) analizei, în special atunci când țările care sunt comparate au niveluri semnificativ diferite ale dezvoltării economice de ansamblu.

Fig.5 PIB per capita în anul 2022 (PPP)
Sursa: Banca Mondială

 

Creșterea economică este doar o parte a tabloului de ansamblu. Multe alte lucruri contează: cât de sustenabilă este creșterea din perspectiva componentelor care contribuie la creștere, care sunt factorii determinanți (atât de natură endogenă, cât și exogenă), care este amplitudinea externalităților negative pe care le generează (de exemplu, asupra mediului, comunităților etc.), ce efect are asupra incluziunii și dezvoltării sociale ș.a.m.d.

Deoarece pentru economia României deficitele gemene reprezintă în prezent o importantă vulnerabilitate cu efect asupra perspectivelor viitoare de dezvoltare, este util să continuăm comparația la nivel regional prin studierea dinamicii echilibrului bugetar, acesta având implicit un efect asupra soldului contului curent.

Dacă analizăm din punct de vedere istoric perioadele în care s-au consemnat deficite bugetare mari care au condus la creșterea datoriei publice observăm că adesea acestea au fost asociate cu crize economice severe sau cu războaie. Într-adevăr, există și perioade în care deficitul a fost efectul unei nepotriviri structurale pe termen lung între veniturile și cheltuielile bugetului general consolidat. Această „nepotrivire” a fost la rândul său amplificată de tentația politicilor populiste care au consolidat capcana uzuală a măsurilor pro-ciclice cu impact destabilizator pe termen lung.

Observațiile formulate mai sus nu sunt însă specifice României. Însă, așa cum arată Figura 6 de mai jos, unul dintre elementele prin care România s-a singularizat în cadrul regiunii pe parcursul ultimilor 27 de ani a fost nivelul în permanență mai redus al veniturilor bugetului general consolidat (ca pondere în PIB) față de celelalte țări. Nu un an, nu cinci, nu zece, ci douăzeci și șapte de ani la rând, ponderea în PIB a veniturilor bugetului general consolidat a fost în cazul României semnificativ mai mică decât în Polonia, Ungaria și Cehia. Inclusiv în Bulgaria ponderea a fost în majoritatea acestei perioade mai ridicată față de România, cu excepția anilor 1995-1996 și 2011.

Aceasta arată că, în termeni relativi, resursele financiare autonome aflate la dispoziția bugetului pentru a susține programe economice de dezvoltare și pentru a lupta împotriva efectelor negative ale crizelor de tot felul au fost timp de 27 de ani mai mici pentru România decât pentru Polonia, Ungaria, Cehia sau Bulgaria (în acest caz cu excepția menționată mai sus).

Fig.6 Venituri ale bugetului general consolidat (% PIB) Fig.7 Deficitul sau surplusul bugetului general consolidat (% PIB)
Sursa: Eurostat Sursa: Eurostat

 

Pornind de la această realitate, înțelegem că deficitele bugetare mai mari pe care le-am avut în unele perioade de timp în cadrul grupului de cinci țări menționat (a se vedea Figura 7 de mai sus) nu au fost doar efectul deficiențelor structurale sau al dinamicilor scăpate de sub control ale cheltuielilor bugetare, ci și al nivelului mai redus al veniturilor.

În Figura 7 se mai observă că, în ultimii 27 de ani, România a avut două perioade clare de amplă consolidare a situației bugetului general consolidat: perioada 2001-2005, urmată de anii 2006-2007 în care deficitul s-a menținut sub 3 procente și, respectiv, perioada 2010-2015, urmată de anii 2016-2018, de asemenea caracterizați de deficite în limita a 3%. Este adevărat că reformele s-au realizat (în unele cazuri) și cu sprijinul organismelor internaționale și sub presiunea unor condiții asumate ca urmare a parcursului nostru de integrare în Uniunea Europeană. În 2019, la fel ca și în 2008, echilibrele s-au deteriorat (multe dintre cauze rezultând din politicile lipsite de prudență din perioada anterioară) chiar cu scurt timp înaintea unei succesiuni de crize majore, îngreunând foarte mult gestionarea acestora și reducând potențialul de recuperare ulterioară.

Tot în Figura 7, se observă că deopotrivă în 2008 și în 2019, Polonia, Cehia și media economiilor UE aveau un echilibru al bugetului general consolidat mult mai favorabil în comparație cu România, ceea ce le-a permis să mențină un control mai bun al deficitelor în perioadele de crize succesive care au urmat și apoi să revină mai rapid pe calea consolidării bugetare. Cel mai recent exemplu este că, pornind cu deficite mai mici sau chiar cu excedente în 2019, economiile menționate au reușit să limiteze deficitele din 2020 (anul debutului pandemiei Covid-19) și, ulterior, din 2021 și 2022, la niveluri mult mai reduse decât România.

Criza pandemică și efortul de susținere a Ucrainei au afectat echilibrul destul de fragil al bugetului național. Acest lucru nu s-a întâmplat doar în România, însă la noi aceste cheltuieli au condus la o deteriorare mai amplă din cauza dezechilibrelor din perioada anterioară acestei succesiuni de crize. Tocmai pentru a avea o abordare adecvată acestei situații complexe din prezent, consolidarea fiscală trebuie să se facă gradual, fixându-se jaloane realiste în mod etapizat. Reforma administrației publice și creșterea eficienței acesteia reprezintă priorități curente, alături de revenirea la un tratament fiscal echitabil față de toți agenții economici, care să le permită acestora să acționeze pentru depășirea dificultăților reale din prezent, să se dezvolte și să se adapteze noilor condiții într-un cadru corect de competiție pe piață, generând astfel creștere economică și având totodată și efectul de a spori veniturile bugetare ca pondere în PIB.

Într-o perioadă caracterizată de un nivel în creștere a datoriei și de nevoia de investiții pentru modernizarea economiei, echilibrul macroeconomic al unei țări contează atât în sine, ca una dintre condițiile de dezvoltare sustenabilă, cât și în termeni relativi prin raportare la ceea ce se întâmplă în țările cu care aceasta este în mod uzual comparată și cu care se află în competiție pentru atragerea capitalurilor și a tehnologiei străine. Figura 7 de mai sus arată că, pe măsură ce România a efectuat unele corecții în 2021 și 2022, unele țări din regiune (care oricum porneau de la niveluri mai favorabile) au efectuat la rândul lor ajustări (de exemplu, Cehia, dar și ca medie la nivelul Uniunii Europene). Astfel, așa cum se întâmplă în strategiile dinamice în condiții de informație incompletă din teoria jocurilor, echilibrul dinamic se schimbă în permanență și deocamdată rămânem, din această perspectivă, pe o poziție nefavorabilă. Acesta este încă un motiv pentru care efortul de consolidare fiscală trebuie să continue și să demonstreze un progres clar și durabil (ireversibil) către un nivel sustenabil și adecvat obiectivelor noastre strategice în plan economic, printre care unul important este adoptarea într-un orizont previzibil de timp a monedei euro.

TeraPlast SA primește cca. 5,5 milioane lei prin PNRR pentru o centrală fotovoltaică nouă

0

 

TeraPlast SA a semnat contractul de finanțare pentru un sprijin financiar de cca. 5,5 milioane lei prin Planul Național de Redresare și Reziliență („PNRR: Fonduri pentru România modernă și reformată”) pentru dezvoltarea unei centrale fotovoltaice noi în cadrul Parcului Industrial din Sărățel. Finanțarea nerambursabilă, aprobată conform solicitării, va acoperi circa un sfert din investiția totală a companiei în acest proiect, al cărui buget ajunge la 22.565.775,35 lei.

Noua centrală fotovoltaică este proiectată la o putere de cca. 4,56 MWp, respectiv o putere produsă (din invertoare) de cca. 3,81 MW și face parte din strategia de dezvoltare durabilă a TeraPlast, care include și creșterea independenței energetice din surse regenerabile.

Primul pas în începerea proiectului, în urma semnării contractului de finanțare, este publicarea unei proceduri competitive pentru atribuirea unui singur contract de furnizare pentru realizarea obiectivului proiectului. Obiectivul general unic al proiectului este „instalarea unei capacități noi de producere a energiei din surse regenerabile de energie solară în scopul autoconsumului, cu instalație de stocare integrată, în Regiunea de dezvoltare Nord-Vest a României, județul Bistrița-Năsăud, în sat Sărăţel, Comuna Șieu-Măgheruș”; iar obiectivul specific al proiectului este instalarea unei capacități noi de cca 3.81 MW (puterea totală instalată a panourilor va fi de 4.561,90 kWp, iar puterea totală instalată a invertoarelor va fi de 3.806,00 kW) de producere a energiei din surse regenerabile de energie solară în scopul autoconsumului, cu instalație integrată de stocare de capacitate de 920 kW (asigurând o capacitate de stocare a energiei electrice produse la puterea nominală a centralei (3806 kW) de circa 14,5 minute), în Regiunea de dezvoltare Nord-Vest a României, județul Bistrița-Năsăud, în sat Sărăţel, Comuna Șieu-Măgheruș.

În acest sens, TeraPlast va publica un anunț însoțit de Caietul de sarcini aferent, pe pagina web https://proiecte.pnrr.gov.ro, secțiunea Transparență, unde vor fi prezentate următoarele informații: informații generale privind TRP, tip procedură, criteriu atribuire, tipul contractului, valoarea estimată, data și modul de depunere a ofertelor, Caiet sarcini.

„Proiectul pentru realizarea capacității fotovoltaice este garantul dezvoltării durabile a afacerilor TeraPlast. Viitoarea centrală va contribui la reducerea gazelor cu efect de seră, respectiv la scăderea anuală estimată a gazelor cu efect de seră cu 3.238 tone CO2e (CO2 echivalent). Prin specificul activității noastre avem un consum apreciabil de energie electrică, iar asigurarea unei părți substanțiale din surse regenerabile dezvoltate intern ne ajută în efortul nostru susținut de decarbonizare și aplicare a unor soluții durabile, prietenoase cu mediul înconjurător. În același timp, astfel de capacități contribuie și la reducerea costurilor de producție, cu un efect benefic asupra competitivității în ansamblu a Grupului” a declarat Nicolae Roșu (foto), director operațional al TeraPlast.

Reducerea amprentei de carbon, cu perspectiva UE de a atinge neutralitatea climatică în orizontul 2050, reprezintă o preocupare strategică și pentru Grupul TeraPlast, care a implementat de-a lungul timpului diferite soluții prietenoase cu mediul, precum reciclare și folosirea materialului reciclat în produse existente, digitalizarea proceselor sau surse regenerabile de energie.

Proiectul de față, „Înființare capacitate nouă de producție a energiei electrice din surse solare, cu instalații de stocare integrate, pentru autoconsumul TeraPlast SA” (nr.24 din 18.08.2023) are o valoare totală de 22.565.775,35 lei, din care valoarea finanțării prin PNRR va fi de 5.452.801,20 lei. Acesta presupune instalarea unor panouri fotovoltaice monocristaline pe o structură de tip on-grid, fără injecție în rețea, și integrarea unei instalații de stocare a energiei electrice. Termenul estimat de finalizare a proiectului este 30 iunie 2024.

Noua centrală fotovoltaică va fi compusă din peste 8.000 de panouri. Concomitent, Grupul va da prioritate achizițiilor externe de energie provenite din surse regenerabile.

În ultimii 5 ani, Grupul TeraPlast a investit aproape 400 milioane de lei în proiecte care asigură extinderea capacităților de producție, diversificarea afacerilor și dezvoltarea durabilă. În continuare, Grupul va finanța cu prioritate proiectele care accelerează componenta de durabilitate, care cresc competitivitatea și oferă plus valoare socio-economică.

Criză de resurse umane în industria europeană de IT

0

Mai mult de șase companii din zece la nivelul Uniunii Europene au dificultăți în recrutarea specialiștilor IT, arată un raport Eurostat. Potrivit raportului, „una din zece companii a încercat în 2021 să recruteze specialiști IT. Dintre acestea, 62.8% au întâmpinat dificultăți în ocuparea locurilor de muncă. Slovenia (78%), Cehia (77%) și Germania (76.6%) sunt țările membre UE în care companiile au întâmpinat cele mai mari dificultăți în angajarea de specialiști IT. La polul opus, cele mai mici dificultăți au fost întâmpinate de companiile din Spania (32.8%), Bulgaria (46%) și Polonia (46.5%)”.

Simona Pavelescu (foto), CEO al companiei High-Tech Systems & Software – htss: „În România, 58.6% dintre companii au întâmpinat dificultăți în recrutarea de specialiști IT, situându-ne, astfel, ușor sub media UE. Însă, provocările sunt și aici majore. În ciuda valului de concedieri din industria IT de peste ocean, companiile din România continuă să întâmpine dificultăți în procesul de recrutare a programatorilor. Anual, aproximativ 10.000 de absolvenți de IT intră pe piața muncii, un număr important dar care, totuși, nu reușește să acopere cererea.”

Din perspectiva aceleiași companii, reținem următoarea analiză:

De ce piața din România nu este afectată de valul de concedieri din SUA? 

Giganții tech de peste ocean, printre care Oracle, Meta, Google sau Amazon au anunțat încă din primele luni ale anului disponibilizări în masă. Potrivit Simonei Pavelescu, există mai multe motive pentru care acest val de concedieri nu afectează, momentan, o piață emergentă precum România, printre acestea numărându-se costurile mai mici cu forța de muncă calificată, precum și infrastructura adecvată.

„Țara noastră continuă să fie o destinație atractivă pentru dezvoltare software și outsourcing. Costurile cu forța de muncă calificată sunt mai mici decât în economiile dezvoltate și, în același timp, România se bucură de o infrastructură IT performantă. Astfel, companiile autohtone continuă să atragă chiar și în această perioadă noi clienți și proiecte. Însă, bineînțeles că vorbim de un sistem de piețe interdependente și nu excludem ca ecouri ale valului de concedieri de peste ocean să-și facă apariția și la nivel regional. Deocamdată însă, nu este cazul ”, adaugă Simona Pavelescu. 

Cum contracarează companiile de IT din România deficitul de programatori?

Într-o industrie cu o piață a muncii atât de competitivă, companiile se văd nevoite să recurgă la tactici inedite pentru a-și asigura forța de muncă necesară pentru a scala businessul. Printre măsurile practicate se numără externalizarea activităților, colaborarea cu diverse instituții educaționale, dezvoltarea de programe speciale pentru îmbunătățirea retenției angajaților și chiar înființarea de academii interne de IT.

„Companiile autohtone de dezvoltare software activează, constant, sub riscul de atingere a unui platou. De cele mai multe ori, riscul nu se datorează poziționării din piață sau a cererii pentru produsele proprii, ci numărului insuficient de specialiști IT necesari pentru scalarea business-ului. Tocmai de aceea, companiile sunt nevoite să devină din ce în ce mai inventive în eforturile lor de recrutare, formare și retenție. Este și cazul htss, fondată în 2012. La doar 2 ani de la înființare, compania a decis să-și creeze un funnel propriu de recrutare și specializare. Decizia s-a dovedit a fi una inspirată, rata de retenție a absolvenților Academiei noastre de IT fiind de 80%. Mai mult decât atât, unii dintre absolvenții Academiei ocupă astăzi poziții în top managementul companiei, deci putem confirma că programele de specializare la locul de muncă dau un randament extraordinar”, adaugă Simona Pavelescu.

De la internship în Academia de IT a htss, la poziția de Chief Technology Officer 

Ediția pilot a Academiei de IT a htss a fost dezvoltată în 2014. Șase tineri au absolvit programul, trei dintre aceștia lucrând și în prezent în cadrul companiei, printre care și actualul Chief Technology Officer al htss, Dragoș Andrei Niculai.

În cadrul Academiei de IT, participanții beneficiază de cursuri și workshopuri, iar programa este una custom, fiind influențată de factori precum standardele de referință în industrie, feedback-ul mentorilor, aspirațiile individuale sau proiecțiile privind viitoarele cerințe de competențe. Odată cu finalizarea programei, absolvenții dau un test și, în funcție de rezultat, primesc o ofertă de angajare, sunt alocați în echipele potrivite, urmând să beneficieze de suport constant din partea unui tutore responsabil de implementarea procesului de învățare continuă a noilor angajați.

„Participarea la un program de formare internă oferă o oportunitate unică de a aplica cunoștințele teoretice dobândite în săli de clasă în proiecte din lumea reală. Când am aplicat la Academia de IT dezvoltată de htss eram în anul al doilea la Facultatea de Informatică. Aveam deja o oarecare experiență practică, ducând la bun sfârșit câteva proiecte de tip freelancing. Însă, ca urmare a participării în acest program, mi-am dezvoltat abilitățile tehnice în programare, am căpătat o mai bună înțelegere a practicilor din industrie și mi-am îmbunătățit tehnica de rezolvare a problemelor, abilitate esențială pentru o carieră de succes în dezvoltarea software. 

Însă, participarea într-un astfel de program te ajută și să-ți creezi o rețea valoroasă de contacte. Networkingul poate duce mai apoi la oferte de muncă, referințe și înțelegerea în profunzime a diferitelor alegeri pe care le poți face pe parcursul carierei. Însă, bineînțeles că, în cel mai bun caz, după absolvirea unui astfel de program poți descoperi că rezonezi cu echipa și cultura organizațională și alegi să dai curs ofertei de angajare, dacă ea îți este înaintată. Acesta a fost și cazul meu și iată că, nouă ani mai târziu, încă fac parte din echipa htss, parcurgând toate etapele de la trainee până la Chief Technology Officer”, afirmă Dragoș Andrei Niculai. 

Cum asiguri eficiența unui program intern de formare IT? 

Mihai Secara, Software Architect și, totodată, coordonatorul programului htss Academy, afirmă că un program intern de formare în industria IT oferă experiențe personalizate de învățare, ceea ce duce la îmbunătățirea performanțelor și la creșterea gradului de retenție a angajaților. Totodată, acest tip de program asigură coerența standardelor de formare, oferă soluții eficiente din punct de vedere al costurilor și creează oportunități de avansare în carieră în cadrul organizației.

Însă, pentru a fi eficient, un program de formare internă în industria IT trebuie să îndeplinească, în mod cumulativ, mai multe condiții:

  • Stabilirea unor obiective clare, la intersecția dintre nevoile companiei, interesele participanților și proiecțiile privind viitoarele cerințe de competențe
  • Încorporarea unor elemente interactive în structura planului de învățare
  • Evaluarea constantă a rezultatelor și adaptarea programului în funcție de acestea
  • Utilizarea expertizei interne, asigurarea de resurse optime și sprijin din partea angajaților
  • Promovarea programului și sprijinul oferit de manageri
  • Asigurarea continuității programului de formare internă

High-Tech Systems & Software (htss) este cunoscută ca „o companie ICT specializată în furnizarea de soluții software de business. Înființată în 2012, htss și-a dezvoltat rapid portofoliul de clienți datorită preocupării pentru inovare, suport rapid și de calitate. Astăzi, portofoliul companiei numără peste 1000 de clienți din 11 țări, printre cele mai căutate soluții proprii fiind telemedica – soluție de telemedicină; omnimedica – solutie software pentru clinici si spitale; shiftin – software de planificare automată a turelor de lucru sau mindclass – platformă de e-learning”.

 

PNRR nu este despre tăiere de panglici, dar despre ce?

0

Dinu Bumbăcea,
Country Managing Partner PwC România

Când un stat are cheltuieli cu pensiile și salariile în sistemul public în jur de 90% din resursele bugetare pe care le strânge din taxe și impozite, nevoia de reforme structurale devine indiscutabilă. Nu pot exista dezvoltare și modernizare fără investiții, iar România a cheltuit în jur de 5-6% din PIB în acest scop, în ultimii ani, cam de cinci ori mai puțin decât pe salarii și pensii. Dacă auziți tot mai des că fără banii UE și fără reformele din PNRR vom avea reale dificultăți nu doar bugetare, ci economice anul viitor, reflectați la aceste cifre și la toate clasamentele care plasează țara noastră pe ultimele locuri în Europa la multe capitole – de la infrastructură până la sănătate sau alfabetism funcțional.

PNRR este văzut ca un proiect de țară pentru că înseamnă mai mult decât o oportunitate de a atrage cele 29 miliarde de euro alocate, datorită modului în care a fost conceput ca mix între granturi și împrumuturi, mix de reforme și investiții, cu elemente de condiționalitate între investiții și reforme, cu monitorizare granulară prin ținte și jaloane și o durată limitată pentru finalizarea investițiilor.

Până acum, România a încasat circa 6,3 miliarde de euro din PNRR, reprezentând prefinanțarea și prima tranșă, urmând să mai primească alte 2,7 miliarde euro în septembrie pentru a doua cerere de plată. Însă în 2023 nu a fost depusă nicio cerere de plată din cauza întârzierilor și neîndeplinirii jaloanelor, deși a treia cerere în valoare de 3,14 miliarde euro ar fi trebuit să fie transmisă Comisiei Europene (CE) încă din primăvară.

Cea mai spinoasă problemă pentru depunerea acestei cereri este reforma pensiilor, iar CE s-a exprimat deja că nu este dispusă să negocieze reformele. Date fiind condițiile actuale, cu amânarea legii pensiilor speciale în parlament și a modificării PNRR pentru introducerea componentei REPOWEREU, se prefigurează întârzierea și pentru a patra cerere de plată care trebuia trimisă în decembrie 2023. Cu alte cuvinte, România are șanse tot mai mici să obțină banii pe care miza în acest an. Am simțit nevoia să dau aceste detalii pentru a pune, astfel, în lumină mecanismul după care funcționează PNRR: decontarea cererilor de plată se face în funcție de reforme fără a ține seama de avansul proiectelor, iar între timp, de la demararea PNRR în toată țara au fost pornite foarte multe proiecte, cu o valoare estimată deja la peste 12 miliarde euro.

Sunt investiții care vor intra la plată, iar dacă banii din PNRR nu sosesc la timp din cauza jaloanelor/reformelor neîndeplinite, cheltuielile vor trebui suportate de buget, fapt improbabil cu resursele bugetare disponibile. Presiunea bugetară aflată deja la cote de avarie va crește și mai mult într-un context economic fragil – creșterea economică este deja sub previziunile inițiale, la jumătatea lui 2023, așteptându-se să fie în jur de 2% pentru acest an în scenariul optimist.

Însă, așa cum menționam de la început, componenta financiară a PNRR este foarte importantă, dar și mai importante sunt scopul și mecanismul prin care acest scop va fi atins. România a avut în ultimele decenii o creștere economică datorată consumului stimulat și de politicile publice prin creșteri salariale și achiziții de bunuri publice, în timp ce producția nu a fost încurajată sistematic și programatic. Rezultatul este cel pe care îl vedem: o economie bazată pe consum, căreia cererea internă nu îi poate face față și care conduce la importuri mari. Deficitul bugetar și cel de cont curent, ambele aflate în creștere îngrijorătoare mai ales după 2020, stau mărturii pentru acest model. Însă nu este un model care să aducă dezvoltare sustenabilă și de aici apar decalajele foarte mari și faptul că mulți cetățeni nu resimt creșterea economică, sunt nemulțumiți profund de calitatea vieții, a serviciilor de educație și sănătate, infrastructurii sau mediului. Totodată PNRR contribuie la politica industrială autohtonă preluând matricea conceptuală europeană centrată pe digital și verde. Dar pentru creșterea productivității este nevoie de investiții coordonate de un plan, pe criterii clare și care să aducă beneficii certe pe termen lung.

Astfel ajungem din nou la bani și este evident că România are ca singură sursă finanțarea prin fondurile europene fie sub formă de granturi, fie de împrumuturi cu dobânzi mici, așa cum sunt cele din PNRR – dealtfel cel puțin jumătate din investițiile publice s-au făcut din aceste surse după aderare. Acest plan este o mare șansa de a rezolva multe dintre problemele structurale pentru care trebuie multă voință politică și administrativă. Între perspectiva unui an electoral în care toți factorii decizionali vor vrea să nu-și supere electoratul și perspectiva unui buget incapabil să mai susțină cheltuielile actuale, cu riscul de a submina creșterea economică deja aflată pe pantă descendentă, guvernul nu va avea deloc o misiune de invidiat.

Totuși, oricât de dificile ar fi, marile reforme din PNRR nu pot fi evitate, renegociate, amânate la nesfârșit și este vorba în primul rând de pensiile speciale, de salarizarea publică, de fiscalitate și de guvernanță corporativă, respectiv de companiile de stat, celebrele ”găuri negre”. Principial, nu am auzit ca cineva să considere că aceste zone nu necesită reforme. Este o realitate tristă că sectorul public a rămas mult în urmă, devenind o frână pentru dezvoltarea economică.

Decalajele economice și nu numai vor fi recuperate în măsura în care va fi implementat PNRR, iar corecția macroeconomică va veni fie treptat, cu măsuri bine administrate, fie brusc dacă vor continua amânările sine die.  Era de așteptat, chiar de la momentul inițierii PNRR,ca reformele să fie greu de făcut din cauza slăbiciunilor instituționale și administrative, dar și a adversităților politice. Pe lângă necesitatea acestor reforme și a finanțării pentru România, pe care am încercat să le explic, în loc de concluzie aș spune că nu există alternativa blocării sau a ratării PNRR. Odată mecanismul pornit, încercările de a-l opri nu vor face decât să îngreuneze ajustările și transformările care oricum vor veni prin forța împrejurărilor.

Prezent și viitor în profesia de consultant. La ce să se aștepte tinerii economiști și de ce să opteze pentru zona consultanței financiare, a auditului și a contabilității?

0

de Alex Milcev, liderul departamentului de
Asistenţă fiscală şi juridică, EY România
& Moldova
Claudia Sofianu, liderul departamentului
People Advisory Services, EY România & Moldova și regiunea CESA

La vremuri noi, oameni noi!”, dar oamenii „noi” trebuie să lucreze cu cei „vechi” și invers, ar fi continuarea celebrei sintagme din literatura română. Pentru că experiența trebuie întotdeauna dublată de energie și entuziasm. Întrebarea este cum să îi atragem în domeniu pe tinerii care consideră profesiunile de consultant fiscal, auditor sau contabil ca fiind mai puțin atractive? Pentru că a devenit o adevărată provocare pentru companii să găsească oameni noi, bine pregătiți și potriviți pentru aceste meserii. Cum să le atragem atenția asupra unor domenii despre care percepția lor este că trebuie să se îmbrace la costum, să aibă un program fix și să stea toată ziua cu nasul în hârtii? Mai ales că lucrurile s-au schimbat mult și în domeniul consultanței fiscale, auditului și contabilității. Poate părea incredibil pentru unii, dar și aceste profesii pot fi „cool”, inclusiv pentru că e nevoie și de alte capabilități față de cele care se cereau în trecut.

Status quo – câteva statistici 

Cum stau lucrurile în România și în alte țări din Europa sau SUA din acest punct de vedere? Este sau nu asigurat un nou val de experți în consultanță fiscală, atât de necesari în contextul economic actual, complex, în continuă schimbare, aflat sub presiunea apariției noilor tehnologii și a unor noi instrumente de lucru, a digitalizării și, mai recent, a inteligenței artificiale?

Oficial, în luna august 2022, National Association of State Boards of Accountancy (NASBA) – organizația profesională a contabililor (prin extensie și a auditorilor) din SUA –  înregistra un număr de 665.612 auditori. Urmărind cifrele asociației americane, observăm evoluția diferită de la an la an, în perioada 2016 – 2022, cu scăderi ale numărului de consultanți (în 2019, erau 654.375 de consultanți, față de 664.532 în 2016), dar și creșteri (669.130 în 2021). Una peste alta, însă, cifra pentru 2022 este mai mică față de anul anterior (cu 3.518 CFAs) și foarte puțin mai mare (1.080 de persoane în plus) comparativ cu anul 2016. De unde rezultă o creștere medie, pe o perioadă de șase ani, cu 180 de persoane pe an sau cu 0,16% în 2022 față de 2016, ceea ce, pentru nivelul economiei SUA ar putea indica mai degrabă un deficit de personal în zona consultanței fiscale, pe fondul unui PIB care a crescut cu peste 13% în aceeași perioadă (2016-2022).

Pe de altă parte, un raport al Bloomberg Tax Analysis indică faptul că în SUA „profesiile financiare” au atins un vârf în 2017 și, de atunci, numărul profesioniștilor în domeniu a scăzut cu 17% (până în 2021), creând un deficit anual de peste 130.000 de locuri de muncă pentru contabili și auditori.

Situația nu este mult diferită în Europa. Deși cifrele sunt mai greu de comparat, dat fiind diferențele între țări și reglementări, pare că și aici numărul contabililor, auditorilor și al consultanților a scăzut în ultima decadă. PIB-ul însă a crescut în jur de 9% în același timp.

Tabloul este relativ asemănător în România, unde avem trei asociații profesionale sub a căror umbrelă se reunesc profesioniștii din domeniul fiscal, audit și contabilitate, respectiv CECCAR, CAFR, CCF. Spre exemplu, potrivit celor mai recente statistici ale Camerei Consultanților Fiscali (CCF) din România, numărul total al membrilor CCF înregistrat în prezent este de 6.526 din care, consultanți fiscali activi 4.192. Analiza evoluției numărul de consultanți arată creșteri ușoare de la an la an, dar și scăderi. Numărul membrilor în 2023 este mai redus față de anul trecut, când erau 6.544. În perioada 2017-2023, avem o ușoară creștere a numărului de experți fiscali, care înseamnă cu nici 2% mai multe persoane înrolate în CCF în perioada 2017 – 2023.

Dacă privim partea plină a paharului, o creștere e o creștere, oricât de mică. Dacă privim realist, complexitatea proceselor economice pe care le traversează România în ultimii trei ani și ceea ce se preconizează că va urma în viitorul apropiat ar cere, cel puțin teoretic, un val serios de tineri absolvenți de studii economice care să se pregătească și să intre în zona consultanței fiscale, a auditului și a contabilității. Practic, aceștia ar trebui ajutați să descopere provocările actuale ale acestei profesii, să fie îndrumați (mentorați) să aleagă acest drum. Altfel spus, economiile lumii au crescut, legislația și reglementările s-au înmulțit și s-au complicat și, corespunzător, cererea de servicii profesionale este mai mare. Însă numărul celor care aleg această profesie pare a fi în dezacord cu ceea ce se întâmplă în mediul economic, prin urmare, cererea de profesioniști este mai mare decât oferta.

Cum răspund companiile și piața? 

Companiile au fost nevoite să se adapteze rapid la noile tendințe și să adopte noile instrumente digitale de lucru, astfel că au început să investească masiv în servicii online inovatoare, platforme digitale, aplicații, tocmai pentru a avea o raportare mai exactă și mai promptă. Deficitul de personal calificat, și în România și în alte țări, a fost și este un catalizator important al acestei revoluții digitale.

Adoptarea tehnologiei și a instrumentelor digitale este cea care accelerează schimbările în economie și în companii, iar pentru ca toate aceste schimbări și adaptări ale modelelor de business să se întâmple este nevoie de oameni bine pregătiți, și profesional și din punct de vedere al abilităților digitale. Se duce o adevărată bătălie pe frontul de recrutare, pentru a-i găsi pe cei mai bine pregătiți, cei mai capabili să înțeleagă și să lucreze cu noile tehnologii și instrumente digitale. Prin urmare, se naște firesc întrebarea: cât de atractive sunt profesiunile de consultant fiscal, auditor sau contabil în aceste vremuri și de ce a devenit o problemă găsirea acestor oameni?

Să încercăm câteva explicații și poate demontăm și unele percepții incorecte.

Profesiunile de consultant fiscal, auditor sau contabil sunt asociate deseori cu rutina, plictiseala și solicitarea extremă și, aparent, și-au cam pierdut strălucirea din urmă cu mulți ani. Tânăra generație, chiar dacă se îndreaptă spre universitățile cu profil economic – finanțe, bănci, contabilitate – se pare că nu alege neapărat aceste domenii la absolvire. Potrivit American Institute of Certified Public Accountants (AICPA), numărul de înscrieri în universități în programele de contabilitate – pepinierele viitorilor auditori – este, de asemenea, în scădere continuă. De exemplu, în anul 2019, înscrierile au scăzut cu 4% față de anul 2016.

Ce se întâmplă, de fapt, cum arată prezentul, dar mai ales viitorul, în contextul digitalizării, al apariției mulțimii de instrumente digitale și soluțiilor bazate pe inteligența artificială? De ce ar fi sau ar deveni acest tip de profesii mai puțin atractive și de ce absolvenții de facultate caută mai puțin această meserie? Sunt doar câteva dintre îngrijorările breslei, care însă au explicații pertinente ce țin de percepții, aparențe și realități, condimentate cu idei preconcepute.

Cererea de experți contabili este în creștere 

În SUA, se anticipează că cererea de contabili și auditori va crește cu 6% până în 2028, iar cererea pentru toate locurile de muncă se preconizează că va crește cu 5%, astfel încât nevoia potențială de Certified Public Accountant (CPA) va fi probabil mai mare decât în cazul altor profesii. De asemenea, The American Institute of CPA (AICPA) monitorizează și cererea de viitori contabili și CPA, iar potrivit unui sondaj derulat în rândul companiilor americane, aproape o cincime (18%) dintre firme au spus că vor avea nevoie de mai mulți CPA în personalul lor în următorii ani.

Concret, în România am văzut, pe alocuri chiar în ritm accelerat, digitalizarea anumitor sectoare din economie – privat și public. Această tendință a schimbat vizibil zona financiară, de audit și contabilitate în care, în mod tradițional, se stătea cu foi în față, calculator de masă, cearceafuri de situații plictisitoare, rutină. Au apărut însă din ce în ce mai multe aplicații și instrumente digitale. Inclusiv instituțiile statului se digitalizează din ce în ce mai mult – să nu uităm nici de inițiativa Ministerul Digitalizării – într-un viitor apropiat, practic, nicio instituție publică nu va mai avea voie să ceară hârtii, copii după documente și dosare cu șină.

Dezvoltatorii soluțiilor digitale au creat deja o multitudine de instrumente prin care bazele de date să poată fi nu doar bine și facil administrate, ci chiar în ideea ca aceste date să fie extrase și interpretate pentru a genera situații și raportări utile instituțiilor și companiilor. Vorbim în acest context despre transformarea profundă și continuă a profesiilor de auditor, contabil și consultant fiscal unde, la ora actuală, se pune mai degrabă accent pe două atribute (sau calități): competențe digitale și cunoașterea în detaliu a legislației românești și internaționale.

Munca plictisitoare este înlocuită de un soft, corespunzător domeniului respectiv de activitate, care permite „scoaterea robotului din om”. Munca de rutină de altădată se transformă, în acest context, într-o muncă mult mai interesantă, de creație chiar, care presupune utilizarea altor abilități. Este vorba despre capacitatea de analiză și înțelegere a statisticilor, a legislației și a unui mediu economic aflat într-o dinamică accelerată, dublată de competențe digitale. 

Or, teama că oamenii vor fi înlocuiți de mașini nu s-a adeverit până acum, atât în servicii profesionale, cât și alte sectoare. Ba din contră. Concret, în România, am putea spune că automatizarea și digitalizarea – pârghiile creșterii productivității – abia dacă au ciobit din deficitul forței de muncă calificate, departe de a ajunge la un echilibru între cerere și ofertă. Inteligența artificială este abia la început, dar este deja clar că ea va aduce schimbări și mai profunde în exercitarea acestor profesii.

 

Tinerii și serviciile profesionale în era digitală

Am putea afirma, fără teama de a greși, că generațiile noi sunt bine echipate, dacă putem spune astfel, din punct de vedere al competențelor digitale (și asta în ciuda carențelor de educație românească, pe care le știm prea bine). Este așa-numita generație „nativă digital” și, dincolo de acest aspect, sunt generațiile mai dinamice și mai dispuse să accepte noi provocări.

Faptul că prea puțini tineri sunt atrași de aceste profesii în ziua de azi, credem că se datorează unei imagini mai puțin strălucitoare, chiar prăfuite, depășite de prezent și neavând un viitor promițător. Nimic mai fals! Asemenea impresii sunt departe de realitate și pot fi ușor contrazise chiar și de o perioadă scurtă lucrată în domeniu.

Lucrurile sunt destul de simple aici: părțile de rutină ale meseriei de auditor/contabil/consultant fiscal sunt și vor fi și mai mult preluate de tehnologie, iar inovația, analiza, interpretarea și deciziile de business devin atributul principal al profesionistului. Pe deasupra, piața muncii, și la nivel global și cel local, este puternic înclinată în favoarea angajatului – dezechilibrul profund între cerere și ofertă nu se va rezolva în curând, ceea ce face aceste profesii și mai atractive acum și în viitorul apropiat.

Parafrazând un motto bine cunoscut, putem spune că „viitorul profesiei sună bine”!

E nevoie, însă, de un efort concentrat pentru a schimba percepțiile trecutului. Și aici mediul de afaceri, mediul academic și organizațiile profesionale de profil (CECCAR, Camera Auditorilor din România, Camera Consultanților Fiscali) trebuie să coopereze intens, pentru a da un semnal corect tinerelor generații de absolvenți ai facultăților și liceelor economice privind importanța acestor profesii și rolul lor cheie în viitorul lor și în viitorul economiei României.

Studiu Revolut: Educația de calitate este scumpă, dar tinerii sunt gata să economisească pentru viitorul lor

0

Revolut, aplicația financiară cu peste 30 de milioane de clienți la nivel global, a realizat un studiu în rândul a 13.000 de respondenți din 13 țări, din care și 1.000 de români, despre costurile legate de educație și modalitățile de finanțare a studiilor.

Cum se raportează tinerele generații la banii necesari pentru finanțarea educației lor, care sunt principalele surse de finanțare avute în vedere, cum economisesc familiile pentru a-și susține copiii să beneficieze de o educație de calitate, mai ales într-o perioadă cu multe provocări economice? Iată câteva dintre întrebările la care au fost invitați să răspundă și românii.

 

Costurile de școlarizare în România: prea mari pentru tineri,
justificate doar de calitate pentru seniori

Conform studiului Revolut despre pregătirile pentru începerea anului școlar/universitar, 6 din 10 români sunt de părere că cheltuielile cu educația sunt mari în țara noastră. 43% spun că taxele de școlarizare sunt prea mari, 16% consideră că educația în școlile private este mai scumpă pentru că este și de o calitate superioară celei din școlile publice, iar 17% apreciază că taxele de școlarizare nu sunt mari în mediul public deoarece oferta este una adecvată. Doar 11% leagă nivelul taxelor de școlarizare de calitatea educației.

În principal, generațiile vizate direct de actul educațional – studenții (18-34 de ani) și părinții (45-54 de ani) – au o percepție negativă față de costurile educației, cu procente care variază între 66% și 64%, superioare mediei naționale de 59%. Generațiile mature sunt de părere că o educație bună trebuie să fie mai scumpă (20% dintre respondenții de peste 55 de ani).

Costul educației este influențat nu doar de calitatea acestuia, ci și de costul traiului. Potrivit unui studiu Revolut realizat în România anul trecut, pe baza datelor agregate și anonimizate, rezultă că o familie a cheltuit pentru începerea anului universitar, aproximativ 1.850 de lei (fără costurile de întreținere – chirie și utilități), doar în luna septembrie 2022, în timp ce pentru un copil înscris la școala primară sau gimnazială, costurile au fost de aproape 1.600 lei (inclusiv afterschool sau alte servicii educaționale contra cost). Acest buget a luat în calcul costurile pentru achiziționarea de cărți, manuale și alte suporturi de învățare tipărite, de produse de papetărie și birotică, de îmbrăcăminte, precum și achiziția de bunuri digitale (aplicații/ programe de calculator) și pentru mentenanța și recondiționarea echipamentelor IT, taxele și plățile către instituțiile de educație superioară sau servicii de educație primară și gimnazială (afterschool, școli private).

Pentru a anticipa acest moment important al anului, consumatorii se pot pregăti din timp, punând deoparte un buget pentru începerea anului școlar, mai ales că peste vară fondurile sunt direcționate cu precădere spre concedii. Banca digitală Revolut le oferă clienților posibilitatea de a pune bani deoparte în Seifuri care se pot realiza în peste 30 de monede fiduciare. În perioada mai-octombrie 2022, românii au deschis peste 103.000 de Seifuri (pușculițe digitale) care aveau un obiectiv precis. Din datele interne ale Revolut se vede că proiectele legate de educație sunt al cincilea motiv pentru care românii au economisit peste varā, anul trecut, și în primele luni de toamnă. Chiar dacă pe primele poziții se află economiile pentru diverse obiective sau banii albi pentru zile negre, vacanțele, cadourile sau bugetele de renovare a locuințelor, educația este unul dintre motivele importante pentru care clienții noștri economisesc.

Astfel, în perioada mai-octombrie 2022, într-un Seif deschis pentru a finanța proiectele educaționale, un client Revolut și-a propus să economisească, în medie, peste 5.900 de lei, bani destinați fie plății taxelor la facultate sau costurilor asociate, fie grădiniței, cursurilor și altor cheltuieli educaționale nespecificate. Clienții au preferat să economisească în moneda locală, leu, dar au fost deschise și seifuri în euro, lire sterline sau dolari americani. Un client al băncii digitale Revolut poate pune fonduri în pușculițele digitale în trei modalități – direcționând mărunțișul rezultat din plățile realizate cu cardul Revolut, alocând o sumă lunară fixă pentru economisire sau virând în integralitate toată suma de economisit în Seif. De asemenea, se pot deschide și Seifuri de grup, la care pot contribui mai mulți membri ai familiei, utilizatori ai Revolut. Sumele economisite pot fi retrase oricând, fără niciun cost.

 

Economii, împrumuturi, sponsorizări sau burse – de unde vin banii pentru studii?

Studiul comandat de Revolut mai arată că 64% dintre respondenții români cred că tinerii ar trebui să contribuie la finanțarea studiilor superioare. Economiile (26%), monitorizarea cheltuielilor (24%) și creditele pentru studii (13%) sunt primele trei modalități menționate pentru a acoperi costurile de școlarizare. Sponsorizările și bursele sunt de asemenea luate în calcul, dar într-o proporție mai mică (11%). Doar 10% dintre respondenți au declarat că nu ar fi de dorit ca un student să-și împartă timpul între școală și job, în timp ce 8% au respins categoric ideea îmbinării celor două. În privința genurilor, femeile se bazează mai mult decât bărbații pe finanțarea din exterior (13% optează pentru burse și sponsorizări), în timp ce 29% dintre respondenții de gen masculin preferă să economisească din timp pentru facultatea copiilor.

Cercetarea a mai arătat că tinere generații sunt deschise ideii de a contribui la finanțarea propriilor studii. GenZers, care sunt, de fapt, beneficiarii sistemului de învățământ superior, au răspuns că ar economisi bani din timp pentru a avea acces la universitatea sau facultatea dorite (36% ar economisi din timp și 22% de nevoie, dacă familia nu și-ar permite să îi susțină). Doar 5% dintre respondenții din segmentul de vârstă 18-24 ani au considerat că părinții trebuie să le asigure copiilor suportul financiar pentru a face studii superioare. În același timp, milenialii sunt mai preocupați de capacitatea studenților de a echilibra munca și studiile (14%).

Dacă ne uităm la generațiile mature, acestea sunt mai predispuse să acceseze un credit de studii (19% dintre respondenții de 55-64 ani) sau să considere că este datoria părinților să asigure banii necesari pentru studiile copiilor  (11%, aceeași categorie de vârstă).

„Autonomia financiară nu se învață în școală, ci este o abilitate dobândită în familie. Copiii învață de la părinți despre importanța banilor atât pentru a-și cumpăra cele necesare traiului zilnic, cât și pentru a-și atinge obiective importante în viață. Ca tineri adulți, copiii au șansa de a explora diferite modalități de rezolvare a provocărilor financiare, de la banalele cumpărături la abonamentele pentru utilități sau la obiective cu miză mai mare, cum ar fi obținerea unei noi calificări, a unei certificări noi, primul loc de muncă, o afacere proprie. Ca o confirmare a poziției de top deținute în România, Revolut își propune să continue să sprijine acest demers, simplificând tot ce ține de finanțe și aducând serviciile financiare la îndemâna tuturor. Ajutăm părinții să ofere această educație copiilor lor, prin oferta Revolut <18 și facilităm acest demers pentru toți clienții noștri. Indiferent de vârstă și nivel de educație financiară, continuam să anticipăm nevoile clienților cu noi produse pe lângă cele deja cunoscute – conturi în diverse monede, transferuri instant fără costuri către alți utilizatori Revolut din țară sau din străinătate, seifuri pentru economii, credite, analiza cheltuielilor și gestionarea bugetului personal”, a declarat Gabriela Simion, General Manager Revolut Bank, România și Italia.

 

Un reprezentant al Generației Z ar trebui să economisească timp de 1 an pentru a-și acoperi costurile pentru începerea anului universitar

Totuși, realitatea arată că economisirea nu este la îndemâna oricui. Un român din cinci declară că nu economisește deloc, în timp ce majoritatea respondenților (27%) spun că economisesc mai puțin de 250 lei/lună. Doar 13% dintre respondenții români reușesc să economisească între 500-1.000 lei, în timp ce 10% depășesc 1.000 lei.

22% dintre respondenții de gen feminin declară că nu reușesc să facă economii, față de 18% pentru bărbați. De asemenea, există diferențe între genuri în privința sumelor puse deoparte. Sumele economisite de cele mai multe femei (60%) variază între 250 – 1.000 lei, în timp ce un bărbat din trei reușește să pună deoparte cel puțin 500 lei/lună.

Românii din Generația Z declară că fac economii de mai puțin de 250 lei/lună (37%) sau de cel mult 250-500 lei (33%). În același timp, studenții pot fi ajutați și de bunici, care reușesc să economisească chiar și între 500-1.000 de lei (17% dintre respondenții de peste 65 de ani).

Luând ca punct de referință cheltuielile realizate de o familie în 2022 pentru începerea anului universitar, așa cum rezultă din datele interne Revolut, un student român ar trebui să economisească timp de cel puțin timp de 12 luni pentru a strânge fondurile necesare[2] pentru revenirea la cursuri în toamna lui 2023. Dacă luăm în calcul datele interne ale Revolut pentru începerea anului școlar 2022, rezultatele studiului Dynaya și rata inflației în luna iulie 2023 vs. iulie 2022, o familie de români cu doi copii (un adolescent, elev la liceu, și un student) ar trebui să economisească 375 lei/lună, în medie, timp de aproape 13 luni pentru a acoperi costurile cu începerea anului școlar în toamna anului 2023.[3]

Revolut, banca digitală aleasă de peste 3 milioane de români, pune la dispoziția clienților peste 70 de produse financiare și de lifestyle care le simplifică acestora viața: de la carduri fizice și virtuale pentru plăți online și în magazine, plăți contactless, transferuri naționale și internaționale de bani, conturi comune, schimb valutar la cursuri avantajoase, până la instrumente de economisire, credite de nevoi personale[4] sau investiții în acțiuni, metale prețioase sau criptomonede. Cu Revolut, clienții își rezolvă nu doar problemele legate de bani, dar  își pot planifica mai bine viitoarele cheltuieli importante legate de vacanțe, cu Sejururi și Activități, pot economisi în timp ce cheltuiesc cu ajutorul cashback-ului oferit de Magazine și Recompense sau își pot învăța copiii să se folosească responsabil de bani, cu Revolut <18[5]. De altfel, adolescenții pot deprinde încă de la vârste fragede obiceiul de a economisi, dacă își pun deoparte în contul Revolut <18 alocația sau o parte din fondurile primite de la părinți.


[1] Revolut a comandat acest studiu companiei de cercetare Dynata, care a folosit un eșantion reprezentativ de 1.000 de adulți români. Aceste rezultate fac parte dintr-un studiu mai extins în care au fost incluși respondenți din Australia, Bulgaria, Franța, Italia, Letonia, Lituania, Polonia, Portugalia, Singapore, Ungaria. Eșantioanele sunt reprezentative după gen, vârstă, regiune.

[2]  Intervalul de timp a fost calculat ca raport între suma totală cheltuite pentru începerea anului universitar, în 2022, potrivit datelor interne Revolut, și suma medie economisită de cea mai mare pondere a respondenților din segmentul de vârstă  18-24 ani – mai puțin de 250 lei/ lună.

[3]  Cel mai mare procent de respondenți din categoria de vârstă 45-54 de ani a optat pentru varianta de răspuns conform căreia economisesc lunar între 250-500 lei (25%). Rata medie a inflației în luna iulie, conform Institutului Național de Statistică a fost de 9,4% vs iulie 2022.

[4]Creditul este oferit în moneda locală RON, cu o dobândă fixă pentru toată perioada de acordare a creditului și cu o durată de maximum 60 de luni. Se aplică termeni și condiții (link).

[5]Adolescenții cu vârsta de 16 ani și peste pot crea gratuit un cont, cu aprobarea părintelui sau tutorelui. Pentru copiii cu vârsta de 15 ani sau mai puțin, părintele este cel care creează un cont pentru ei din aplicația Revolut. Plățile către și de la clienții de pe Revolut <18 sunt disponibile doar pentru adolescenții în vârstă de cel puțin 16 ani. Mai multe detalii.

DIGI reutilizează integral spectrul de 2100 Mhz pentru noile tehnologii 4G și 5G

0

DIGI anunță reutilizarea integrală a spectrului de 2100 Mhz pentru 4G și renunțarea la vechea tehnologie 3G.

DIGI, operatorul cu cea mai mare acoperire de voce mobilă din România, conform raportului ANCOM publicat în decembrie 2022, continuă investițiile importante în dezvoltarea și modernizarea rețelelor fixe și mobile din țară, scopul final fiind acela de a le oferi abonaților săi servicii de calitate și tehnologie de ultimă generație.

Astfel, în acest moment, spectrul radio din banda de 2100 Mhz (15 Mhz duplex) este utilizat integral pentru rețelele 4G și 4G+, cu excepția rețelei de metrou (în acest caz, o parte a spectrului este rezervată serviciului de voce clasică, pentru terminalele fără capabilități 4G).

Utilizatorii serviciilor de date mobile DIGI vor beneficia de o experiență superioară de conectivitate, prin folosirea benzilor de 800 Mhz, 2100 Mhz, 2600 Mhz FDD, 2600 Mhz TDD și 3500 Mhz TDD, inclusiv prin cumularea acestora (carrier aggregation, în funcție de zonele din rețea și capabilitățile terminalelor), în tehnologiile 4G și 5G.

Serviciul de voce este disponibil atât prin tehnologia VoLTE (voce peste 4G) , deservind nevoile clienților printr-o calitate net îmbunătățită a apelurilor vocale față de tehnologia 2G/3G, cât și prin rețeaua 2G.

Tranziția de la rețeaua 3G marchează o etapă majoră în evoluția rețelei DIGI, noile tehnologii 4G și 5G fiind astfel aduse în prim plan pentru a asigura servicii performante, acoperire și conectivitate la cele mai avansate standarde.

Pe fondul cerințelor de trafic  în continuă creștere, acoperirea 5G se va dezvolta gradual, pentru a susține capacitățile superioare de acces la internet, o stabilitate mai bună a conexiunii în zonele aglomerate și latență redusă. În mod gratuit, DIGI facilitează tuturor utilizatorilor săi, accesul la tehnologia 5G, acest beneficiu fiind inclus în oferta comercială, indiferent de tipul abonamentului ales.

În plus, compania își menține intenția de a păstra nemodificate planurile tarifare ale pachetelor de servicii fixe și mobile cât mai mult posibil și de a sprijini sustenabil societatea românească prin practicarea, în cei aproape 30 de ani de existență, a celor mai mai accesibile prețuri de pe piață.

 

Insight își consolidează afacerea de soluții aplicative prin achiziționarea Amdaris 

0

Insight Enterprises, un Integrator de Soluții IT din topul Fortune 500 concentrat pe maximizarea succesului clienților prin intermediul transformării digitale, a achiziționat Amdaris, compania premiată în dezvoltarea de software și servicii digitale, cu sediul în Marea Britanie și centre de excelență tehnică și delivery regionale în mai multe țări din Europa de Est. Prin această achiziție, Insight va adăuga la portofoliul său divers de soluții și la lanțul  de aprovizionare IT, serviciile inovatoare de dezvoltare a software-ului, suport pentru aplicații, servicii de mentenanță și servicii de consultanță oferite de Amdaris.

Amdaris, partener certificat Microsoft Gold de peste 10 ani, are o experiență dovedită în livrarea soluțiilor de transformare digitală. Cu peste 800 de angajați, expertiza Amdaris în furnizarea echipelor extinse, externalizate pentru dezvoltarea produselor software destinate companiilor și consumatorilor, devine o adiție ideală pentru practicile globale de Date & IA sau Aplicații Moderne ale Insight. Soluțiile personalizate de back-end, cloud, mobile, analiză de date și interfață web vor fi dezvoltate, vor ajuta clienții să-și accelereze transformarea digitală.

„Achiziția marchează un moment important pentru Insight, unii dintre principalii Integratori de Soluții IT”, a declarat Joyce Mullen, președinte și CEO al Insight. „Împreună cu Amdaris, Insight se va extinde activ, își va dezvolta capacitățile tehnologice și va oferi o gamă mai largă de servicii și soluții clienților din regiunea EMEA. Este soluția potrivită pentru Insight să scaleze mai rapid și să sprijine clienții în atingerea obiectivelor de business”

Adrian Gregory, președinte Insight EMEA, a declarat: „În contextul schimbărilor continue din mediul de afaceri, produsele și serviciile IT au devenit esențiale: acum fiecare afacere trebuie să se digitalizeze și să acționeze rapid pentru a atinge acest obiectiv. Organizațiile au nevoie de un partener cu care să se consulte, să le proiecteze, să le construiască și să le implementeze modelele viitoare de afaceri folosind tehnologia, accelerându-le astfel călătoria în procesul de digitalizare. Alături de Amdaris, vom consolida poziția Insight ca lider Integrator de Soluții, iar clienții vor avea acces la și mai multe capacități în dezvoltarea produselor software și consultanță. La rândul lor, clienții Amdaris vor beneficia de expertiza noastră solidă în domeniile cloud, date, inteligență artificială, securitate cibernetică și edge computing, argumentată de cele peste 6.000 de parteneriate ale companiei cu furnizori tech din întreaga lume”

„Suntem încântați să contribuim cu experiența noastră dovedită în dezvoltarea soluțiilor inovatoare de software și în modernizarea esențială a afacerilor la serviciile dezvoltate de Insight”, a declarat Andy Rogers, co-CEO al Amdaris. „Insight are o reputație premiată drept partener de încredere, angajat să susțină organizațiile să-și atingă  potențialul maxim. Prin unirea forțelor, așteptăm cu nerăbdare să profităm de oportunitățile facilitate de prezența globală și rețeaua de livrare a Insight, în special de serviciul global cloud și de cunoștințele de top în domeniul depozitelor moderne de date și a Inteligenței Artificiale generative. Parteneriatele și acreditările extinse cu siguranță îi vor motiva pe clienții noștri existenți să-și formuleze obiectivele de transformare într-un mod și mai ambițios”

„În contextul creșterii rapide a industriei IT, achiziția de către Insight demonstrează încrederea neclintită în abilitățile și talentele excepționale de dezvoltare a software-ului din Europa de Est”, a declarat Vlad Nanu, co-CEO al Amdaris. „Există mult entuziasm în legătură cu impactul semnificativ și contribuția la dezvoltarea regiunii pe care această investiție le va genera”

Insight a fost reprezentată legal de Armstrong Teasdale LLP, iar Amdaris de către TLT LLP. KPMG a fost consultantul financiar exclusiv al Amdaris în legătură cu tranzacția. PCB Partners au acționat drept consilieri M&A pentru Insight.

One United Properties înregistrează o cifră de afaceri consolidată de 843,5 milioane de lei și un profit brut de 344,5 milioane de lei în S1 2023

0

One United Properties (BVB: ONE), principalul investitor și dezvoltator imobiliar de proiecte sustenabile rezidențiale, de birouri și mixte de ultimă generație din România, înregistrează o cifră de afaceri consolidată de 843,5 milioane de lei în S1 2023, cu o creștere de 25% în comparație cu S1 2022. Profitul brut a atins suma de 344,5 milioane de lei, o creștere de 16% (excluzând câștigul unic din achiziția negociată a Bucur Obor recunoscută în S1 2022 în valoare de 94,1 milioane de lei). Profitul net a însumat 286,9 milioane de lei, înregistrând o creștere de 13% față de S1 2022 (o scădere de 17% față de aceeași perioadă a anului trecut, dacă se include impactul din câștigul unic). Compania a încheiat trimestrul cu o poziție semnificativă de numerar de 398,2 milioane de lei, în scădere cu 30% față de începutul anului dată fiind activitatea susținută de dezvoltare desfășurată în S1 2023, precum și plata celei de-a doua tranșe a dividendelor aferente anului 2022. Suma de încasat în temeiul contractelor încheiate cu clienții a atins la 30 iunie 2023 nivelul istoric de 281 milioane de euro în numerar suplimentar până în 2025. Indicatorul loan-to-value brut s-a îmbunătățit cu 3 puncte procentuale, ajungând la 25% la 30 iunie 2023, în timp ce gradul net de îndatorare a fost de 14%.

One United Properties a obținut rezultate remarcabile în prima jumătate a anului. În ciuda unei scăderi cu două cifre a vânzărilor pe segmentul rezidențial din București, echipa noastră aproape a triplat vânzările de unități noi față de prima jumătate a anului 2022, realizare care evidențiază atractivitatea unică a dezvoltărilor noastre și o preferință tot mai accentuată a clienților pentru calitate. Am atins un record istoric de 152,4 milioane de euro în vânzările rezidențiale noi în S1 2023. Această realizare atestă poziția noastră distinctă pe piață și cererea pentru dezvoltările noastre. Scăderea marjei nete a segmentului rezidențial poate fi atribuită abordării noastre de recunoaștere a veniturilor. Începând din T4 2022 până în S1 2023, am inițiat un număr considerabil de șantiere de construcție noi. De obicei, traiectoria costurilor într-o dezvoltare nouă nu este liniară; etapele timpurii implică costuri ridicate generate de excavații, construirea fundațiilor și dezvoltarea infrastructurii. Cu toate acestea, în cadrul întregii noastre activități de dezvoltare rezidențială, ne menținem obiectivul de a obține marje de profit brut de peste 35%, care ne permit să oferim randamente constante acționarilor noștri”, spune Victor Capitanu, co-CEO One United Properties.

Creșterea cifrei de afaceri a fost susținută de o creștere de 56% a veniturilor din vânzările de proprietăți rezidențiale, care au ajuns la 604,1 milioane de lei în S1 2023, față de 386,8 milioane de lei în S1 2022. Această creștere a fost generată de oferta de proprietăți rezidențiale extinsă și mai diversificată, în special la One Lake District și One Lake Club, unde vânzările au început în acest an. Venitul net din proprietățile rezidențiale a scăzut cu 4% față de aceeași perioadă a anului trecut, ajungând la 178,1 milioane de lei, dată fiind metoda de recunoaștere a veniturilor aplicate de Grup, deoarece un număr semnificativ de noi dezvoltări, la care construcția a început în 2023, au fost adăugate în portofoliul de vânzări, în timp ce unitățile de la One Verdi Park și One Floreasca Vista au fost finalizate și predate clienților. Indiferent de metoda de plată aleasă de client, Grupul recunoaște veniturile din vânzările tuturor dezvoltărilor rezidențiale în funcție de progresul construcției. În consecință, marja netă a segmentului rezidențial a scăzut de la 48,2%, așa cum a fost înregistrată pentru S1 2022, la 29,5% pentru S1 2023.

În S1 2023, One United Properties a vândut și pre-vândut 466 de apartamente (+179% față de S1 2022) cu o suprafață totală de 39.082 mp (+146% față de S1 2022), iar 794 de locuri de parcare și alte tipuri de unități (+89% față de S1 2022) au fost vândute și pre-vândute pentru un total de 152,4 milioane de euro în primele șase luni ale anului 2023 (+129% față de aceeași perioadă a anului trecut). La data de 30 iunie 2023, 65% din toate apartamentele disponibile fuseseră vândute, One High District fiind dezvoltarea cea mai căutată în S1 2023, cu 214 unități vândute.

Provocarea noastră istorică a fost să facem față cererii copleșitoare care adesea a depășit oferta noastră. Astăzi, datorită unei strategii bine planificate de achiziționare a terenurilor, chiar și cu 65% din unitățile dezvoltărilor noastre deja vândute la 30 iunie, aveam în continuare 1.762 de unități disponibile pentru vânzare și pre-vânzare, precum și încă 2.573 de unități în dezvoltări aprobate care așteaptă în prezent demararea construcției și a vânzărilor. Putem adapta complet portofoliul nostru de vânzări pentru a satisface cererea clienților prin adăugarea acestor noi unități. Mai mult decât atât, în afara unui bogat portofoliu rezidențial în desfășurare, segmentul nostru comercial promite să ofere creștere trimestrială susținută. Abordarea noastră strategică în afaceri, axată pe cele mai bune locații, însoțită de o calitate fără egal, asigură un flux constant în timpul fazei de construcție și anticipează, de asemenea, câștiguri viitoare previzibile. Acest lucru ne poziționează ca o opțiune de investiții ideală pentru cei care urmăresc o creștere previzibilă, dar accelerată”, a spus Andrei Diaconescu, co-CEO One United Properties.

Veniturile din închirieri, care includ veniturile generate de divizia comercială și veniturile din serviciile pentru chiriași, au înregistrat o creștere de 119%, ajungând la 62,8 milioane de lei. Efectul a fost generat de veniturile din întregul portofoliu, în special de la chiriașii celor mai mari dezvoltări: One Tower, One Cotroceni Park 1, One Victoriei Plaza și impactul rezultatelor generate de Bucur Obor, consolidate sub divizia de retail. Veniturile din închirieri vor continua să crească în S2 2023 datorită livrării One Cotroceni Park 2 în T1 2023, odată ce amenajările vor fi finalizate. Până la sfârșitul S1 2023, suprafața totală închiriabilă (GLA) a portofoliului de birouri al Companiei a ajuns la 118.000 mp, incluzând One Tower, One Cotroceni Park Faza 1 și Faza 2 și One Victoriei Plaza. Împreună cu componenta de retail, portofoliul comercial al One United Properties, care include Bucur Obor și One Gallery, va atinge o suprafață totală închiriabilă de aproximativ 160.000 mp.

Pentru anul 2023, One United Properties își propune o cifră de afaceri de 1,43 miliarde de lei și un profit net de 530 de milioane de lei, în conformitate cu bugetul publicat la începutul anului. În concordanță cu strategia de dividende a Companiei, Consiliul de Administrație intenționează să propună distribuirea dividendelor semestriale din 2023 către acționari în perioada următoare. Această propunere va fi supusă aprobării în cadrul Adunării Generale Semestriale a Acționarilor.

În S1 2023, acțiunea ONE a fost a 7-a cea mai tranzacționată acțiune pe Bursa de Valori București în ceea ce privește lichiditatea absolută și a 6-a cea mai tranzacționată în funcție de lichiditate raportată la free-float. Capitalizarea de piață la data de 30 iunie 2023 a fost de 3,5 miliarde de lei. În S1 2023, acțiunile ONE au crescut cu 9,23%, depășind performanța indicelui BET, care a avansat cu 7%, în timp ce randamentul total pentru acțiunile ONE a fost de 10,4% față de 10% pentru indicele BET-TR.

Începând cu data de 1 iunie 2023, acțiunile ONE au fost incluse în indicele MSCI Frontier Markets Small Cap și indicele MSCI Romania Small Cap. La data de 10 august 2023, MSCI a anunțat că, începând cu 31 august 2023, acțiunile ONE vor fi promovate din categoria Small Cap în categoria Mid Cap, devenind parte din indicii MSCI Frontier și MSCI Romania, care includ exclusiv companii de dimensiuni medii și mari.

ATP Trucks: 4 ani de creștere continuă în industria vehiculelor comerciale, peste 250 de unități produse și afaceri cumulate de 20,7 milioane euro 

0

ATP Trucks Automobile, compania românească producătoare de autovehicule de transport rutier și persoane și cea mai tânără linie de business din cadrul ATP Group, depășește 250 de unități produse și atinge afaceri de 20,7 milioane de euro, în primii patru ani de activitate, confirmând angajamentul de a contribui la refacerea economiei regionale și naționale.

În această scurtă, dar intensă perioadă, am întâmpinat numeroase provocări, dar cu determinare, competență și o echipă dedicată am depășit fiecare obstacol. Un moment relevant în parcursul nostru a fost livrarea de flote către marii constructori de autostrăzi din România, ce demonstrează încrederea de care ne bucurăm azi. Aceasta nu numai că a confirmat calitatea și rezistența vehiculelor noastre, dar a consolidat și poziția noastră ca partener de încredere pentru proiectele critice din industrie.În plus, am atins un alt obiectiv important, prin livrarea primei flote de 10 autobuze electrice ATP Bus. Aceasta reprezintă o promisiune îndeplinită pentru dezvoltarea soluțiilor de mobilitate urbană durabilă și ecologică”, a precizat Mircea CIRȚ, președintele ATP Group.

Un pas semnificativ în evoluția producătorului este integrarea diverselor suprastructuri brand propriu în asamblarea camioanelor ATP Trucks, suprastructurile Stamer produse la Baia Mare.

În prezent, unitatea de producție are planificată livrarea unei noi flote de 8 autobuze electrice până la finalul acestui an.

Produsele din portofoliul producătorului ATP Trucks sunt: autocamionul Truston 8×4 430 CP, autobetoniera Truston 8×4 430 CP, autocamionul Truston 8×4 430 CP cu suprastructură pompa de beton Stamer 38 m, autotractorul Truston 4×2 480 CP în varianta cu cabină joasă dar și cu cabină înaltă, autobuzul electric ATP Bus în 4 variante de echipare.

Pe măsură ce înaintăm, suntem hotărâți să rămânem agili și receptivi la cerințele pieței în schimbare. Cu această viziune în minte, ne-am propus să extindem unitatea noastră de producție, pentru a ne putea îndeplini angajamentul atât față de comunitatea în care ne desfășurăm activitatea, dar și față de clienții noștri.” a adăugat Mircea CIRȚ.

ATP Trucks Automobile înregistrează o cifră de afaceri cumulate de 20,7 mil euro, de la debutul activității, și a produs peste 250 unități. Distribuitorul său, ATP Motors, în prezent lucrează cu majoritatea societăților de finanțare pentru produsele ATP Trucks, pentru a propune clienților oferte competitive, personalizate pe profilul lor de business.


ATP Trucks Automobile, afacere cu capital 100% românesc, este cea mai tânără linie de business integrată în 2019 de ATP Group, specializată în producția de autovehicule de transport rutier și persoane. 

Analiză: Eliminarea plafonării prețului la energie electrică

de Dumitru Chisăliță,
Președinte Asociația Energia Inteligentă

Eliminarea plafonării/compensațiilor din facturile de energie electrică, este la fel ca la gaze, un proces mult mai dificil de realizat, decât a fost introducerea lor. Chiar dacă astfel de măsuri sunt necesare, în unele momente ale unei piețe libere, atunci când există derapaje, modul de construcție trebuie sa fie unul bazat pe principii sănătoase.

Realizăm o analiză a situației existente pe piața de energie electrică din perspectiva eliminării/neeliminării plafonării prețurilor.

Eliminarea legii plafonării prețurilor la energie/gaze, ar duce la aplicarea prețurilor existente în contractele în vigoare.

Prețul plafonat la energie electrică pentru consumatorii casnici are trei valori 0,68 lei/kWh cu TVA inclus dacă consumul lunar este sub 100 kWh, 0,8 lei/kWh cu TVA inclus dacă consumul lunar este între 100 – 255 kWh și de 1,3 lei/kWh cu TVA inclus dacă consumul lunar este peste 255 kWh. Spre exemplu: prețul într-un contract de furnizare energie electrică la nivelul unui apartament din București este de 1,3539 lei/KWh cu TVA inclus (acest preț este valabil în cazul facturii alăturate până în luna aprilie 2024).

Astfel, eliminarea plafoanelor va aduce în cazul acestui client din București (care exceptând lunile de vară are un consum mediu de cca 65 kWh/lună), o creștere instantanee a prețului cu 99% (în cazul de față, anularea legii plafonării ar face ca clientul să plătească în lunile de iarnă dublu față de cât ar fi plătit la prețul plafonat).

În același timp avem furnizori care au achiziționat în cea mai mare parte, pentru următorul an, energia electrică pentru populație, la un preț plafonat de 0,45 lei/kWh, ceea ce ar face ca o decizie de eliminarea a legii plafonării prețurilor să aducă instantaneu un profit suplimentar la nivelul furnizorilor de până la 25%!!!

Dacă consumatorii ar merge către platforma www.anre.ro , ofertele existente acolo ar achita în medie preturi cu cca.14% mai mari.

Totuși plafonarea prețurilor creează inechitate.

Creșterea impozitului pe clădiri este de 80 de lei sau de 100 de lei pe un an de zile. Gândiți-vă că intrăm în încetare de plăți la nivel de primării, satele și orașele trebuie să funcționeze. Guvernul e presat să susțină compensarea la gaz și energie. Avem cele mai mici taxe și impozite din Uniunea Europeană”, a fost poziția președintelui executiv al Asociației Municipiilor din România, Constantin Toma, pentru Europa Liberă in 12 10 2022.

Plecând de la cifrele exemplificate mai sus vom face un calcul simplu:

  1. Avem o persoană A care locuiește într-un apartament și are un salariul minim lunar pe economie în sumă de 1.898 lei și care a avut în anul 2022 un consum de energie electrică de 600 kWh pentru care a achitat un preț reglementat de 0,68 lei/kWh cu TVA inclus, respectiv a achitat o sumă de 408 lei/an. În situația în care prețul nu ar fi fost plafonat și ar fi achitat cel mai mic preț din piață, conform datelor ANRE, ar fi achitat 468 lei, respectiv cu 60 de lei mai mult pe an. Conform modificărilor fiscale propuse (a se vedea declarația de mai sus), acesta urmează să achite un impozit suplimentar de cca. 80 lei/an, inclusiv pentru compensarea pe energie electrică.
  2. Avem o persoana B care locuiește într-o casă de 200 mp, care are venituri lunare de 40.000 lei și care a avut în anul 2022 un consum de energie electrică de 1.199 kWh pentru care a achitat un preț reglementat de 0,68 lei/kWh cu TVA inclus, respectiv a achitat o suma de 815 lei/an. În situația în care prețul nu ar fi fost plafonat și ar fi achitat cel mai mic preț din piață, conform datelor ANRE, ar fi achitat 935 lei, respectiv cu 120 de lei/an mai mult. Conform modificărilor fiscale acesta urmează să achite un impozit suplimentar de cca. 100 lei/an, inclusiv pentru compensarea pe energie electrică.

Se desprinde din acest exemplu că persoana săracă A, a beneficiat de o compensare de 60 lei, dar va achita impozite suplimentare de 80 lei. În timp ce persoana bogată B, a beneficiat de o compensare de 120 lei, dar va achita un impozite suplimentare de 100 lei. În fapt persoana săracă A, va achita un impozit mai mare cu 20 lei, pentru a achita o parte din compensarea facturii la energie a persoanei bogate B.

Majoritatea consumatorilor de energie electrică din România, se găsesc în situația persoanei A, fiind puși în situația de a achita indirect o parte din compensarea pentru facturile celor cu venituri mari.

Neeliminarea prețurilor la energie electrică, înseamnă un efort pe bugetul de stat, care va aduce creșteri de taxe și impozite, iar greul va cădea pe populația săracă, care va trebui să achite impozite suplimentare pentru a compensa o parte din factura unor persoane cu venituri mari. În același timp abrogarea legii plafonării prețurilor va aduce prețurile din contract în facturile românilor, prețuri mari stabilite unilateral de furnizori, în anul 2022, respectiv românii vor fi puși în situația de a achita prețuri mai mari, decât prețurile actuale din piață.

Ca și în cazul gazelor naturale, o eventuală decizie de eliminare a plafonării prețurilor trebuie luată cu cel puțin 6 luni înainte, urmată de un calendar de eliminarea a plafonării / compensării, astfel încât să nu se ajungă în situația în care consumatorii să sufere mai  mult  decât dacă această schema de ajutor nu ar fi fost introdu-să și să nu determine o modalitate de a crea profituri excedentare conjuncturale pentru furnizori.

Eliminarea plafonării prețurilor la energie trebuie luată doar după realizarea următoarelor acțiuni:

  • o politică reală, coerentă, echitabilă și reală de protejare a consumatorilor vulnerabili;
  • un mecanism de soluționare a derapajelor în piață și de protejarea a consumatorilor în astfel de situații, care să se activeze automat atunci când se îndeplinesc anumite condiții;
  • constituirea entității de Soluționare Alternativă a Litigilor din Energie – SALENERG (obligatorie conform Ordonanţei de Urgență nr. 38/2015), care reprezintă o necesitate pentru România, care ar aduce pe piața de gaz și energiei o instituție care să răspundă la problemele specifice post contractare (acolo unde ANRE nu are nici o competență pe piața liberă), ar evita multe din problemele de facturare existente în momentul de față, ar descongestiona Instanțele pe acest specific.

 

Bancherii centrali pregătesc terenul pentru o lună septembrie volatilă

0

Săptămâna aceasta începe luna septembrie și, din punct de vedere statistic, aceasta este cea mai slabă lună a anului pentru piețele financiare. Investitorii s-au uitat la simpozionul de la Jackson Hole din weekend în căutarea unor indicii din partea bancherilor centrali cu privire la modul în care văd aceștia starea economiei mondiale și în special, dacă vor continua să majoreze ratele dobânzilor.

Anul acesta, președintele Rezervei Federale americane, Jerome Powell, a fost mai temperat cu privire la economie în discursul său, dar a semnalat că nu este încă pregătit să pună capăt creșterilor dobânzilor. Powell a reiterat, de asemenea, cât de serioasă este Fed în ceea ce privește ținta de inflație de 2%, de la care nu se abate.

Președintele Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, a ajuns la o concluzie similară. BCE este pregătită să seteze ratele dobânzilor la niveluri suficient de restrictive atât timp cât va fi necesar pentru a obține o revenire în timp util a inflației la ținta de 2% pe termen mediu. Însă ambele discursuri au subliniat faptul că următorii pași depind de date, și în special de cifrele care vin de pe piața muncii. Prima zi a lunii septembrie vine cu cifrele privind crearea de locuri de muncă în SUA.

Septembrie este, de obicei, cea mai slabă lună pentru piețele financiare, având în vedere sfârșitul verii, momentul de înregistrare a pierderilor fiscale din fondurile mutuale și cheltuielile pe care le fac consumatorii pentru începerea școlii. Am analizat 15 dintre cei mai mari indici bursieri din lume, în medie, pe o perioadă de cincizeci de ani. Evolutia tipică a cotațiilor din septembrie a fost o scădere de 1,1%, de departe cea mai mare dintre cele trei luni de scădere medie observate. Niciuna dintre piețele analizate nu a fost pozitivă. Cea mai mare scădere a fost înregistrată în cazul activelor mai mici și mai volatile, în special în cazul FTSE MIB din Italia, DAX din Germania și a indicelui FTSE 250 a companiilor cu capitalizare medie din Marea Britanie. Din punct de vedere sezonier, piețele bursiere din SUA au fost sub media globală. Scăderea statistică a prețurilor acțiunilor din septembrie urmează unei luni august slabe din punct de vedere istoric, cu o scădere medie de 0,2%.

În rândul investitorilor români, 44% spun că au planificat să-și mărească portofoliul în acest trimestru care se încheie pe 30 septembrie, conform ultimului sondaj eToro Retail Investor Beat. Până acum, luna august a oferit ceva reduceri ale prețurilor acțiunilor, creând oportunități pentru unii investitori. Dar fundamentele macroeconomice susțin în continuare piețele, cu profiturile companiilor în redresare, inflația în scădere și creșterea ratelor dobânzilor apropiindu-se de vârf. S-ar putea ca „slăbiciunea” tradițională de septembrie să fi început deja în august, sau piețele se pregătesc pentru raliul tipic de repoziționare din trimestrul al patrulea. Finalul de an oferă însă o imagine mai pozitivă – din punct de vedere statistic, toate cele trei luni ale T4 prezintă randamente lunare pozitive, 0,9% în octombrie, 1,2% în noiembrie, iar luna cu cel mai mare randament este decembrie, cu 1,8%.

White party of leaders

0

Căldura extremă îi face pe toți acești conducători performanți să pară pregătiți de o petrecere „în alb”. Dar ei sunt la muncă: pregătesc noi contracte și anunță pe cine așteaptă la #BucharestFoodSummit.ro din 11-13 octombrie și #TimișoaraFoodSummit.ro din 22-24 noiembrie.

Adrian Ariciu
Adrian Ariciu

Adrian Ariciu, CEO Metro, susține într-un discurs pasionat HoReCa, pentru valoarea de accelerator al economiei și pentru gradul înalt de educare al consumatorului. Nu te-ai aștepta la miliardele de euro pe care le gestionează și la miile de furnizori pe care îi expune în magazine să fie atât de atent la fiecare producător dintre cei prezenți care-și expun produsele. Îi încurajează să se promoveze continuu și le cere să se revadă la #BucharestFoodSummit.

 

Călin CostinașLa fel de atent și empatic, deși și el conduce miliarde de euro și peste 1600 de magazine, Călin Costinaș, deputy CEO Profi, îi invită pe toți cei 50 de conducători la #TimișoaraFoodSummit.ro și anunță cu bucurie și mândrie în timpul Summit-ului din noiembrie Expoziția unică Brâncuși din Timișoara care închide Timișoara Capitală Culturală Europeană, a cărei partener de onoare este Profi.

Bogdan Chirițoiu

Sprințar și obișnuit cu dialogul public nuanțat, Tiberiu Dănețiu, directorul de marketing de la Auchan, dialoghează cu Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței, care readuce aminte tuturor că normele și trasabilitatea serviciilor trebuie permanent respectate.

Tiberiu Dănețiu

Sosit special de la Craiova, într-un efort amplu și continuu, încercând să găsească destinatarii cei mai potriviți pentru cele aproape trei miliarde de euro fonduri europene nerambursabile, Alexandru Stănescu, directorul ADR Sud-Vest Oltenia, susține către fiecare conducător în parte nevoia unor parteneriate și a unor proiecte viabile. Anunță detalii suplimentare la #BucharestFoodSummit, unde speră să-i reîntâlnească pe toți cei prezenți cu proiecte de anvergură, trans regionale.

Gabriel Biriș, Managing Partener, Biriș Goran SPARL face propuneri de optimizare fiscală și accelerare de profit și conducătorilor mari și celor mai mici. Întărește nevoia de continuitate în întâlniri și de promovare susținută.

Pentru că “ochii care nu se văd se uita“!

Interesant că aceasta întâlnire atât de lucrativă, asupra căreia vom reveni, pare o petrecere de pace în alb. În timp de război pacea și prosperitatea se obțin împreună cu cel de alături.

Și pentru pace și prosperitate militează #BucharestFoodSummit alături de participanții, speakerii și partenerii săi!

 

Articol preluat de FoodBiz.ro

Sondaj CIS Gaz: 7 din 10 români consideră poluarea o problemă majoră în România, însă mai puțin de jumătate ar fi dispuși să plătească mai mult pentru surse de energie curată

0

Companii și guverne din întreaga lume au în topul listei de priorități rezolvarea provocărilor legate de sustenabilitate și reducerea poluării, pentru a se asigura că societatea viitorului este una cu adevărat „verde”. Un pilon extrem de important aici este percepția utilizatorului final, care observă orice progres înregistrat în această zonă. În România, peste 90% dintre subiecți atrag atenția că ar trebui făcute mai multe investiții pentru a crește sustenabilitatea sistemului energetic, potrivit unui sondaj inițiat de CIS Gaz, una dintre cele mai importante companii românești active în industria gazelor naturale. Astfel, peste 65% dintre români consideră că printre primele vizate de aceste investiții ar trebui să fie rețeaua de transport și distribuție și instalațiile, urmate de starea conductelor și țevilor (aproape 31%).

Totodată, peste 80% dintre români consideră că energia regenerabilă este foarte importantă sau destul de importantă pentru sustenabilitatea economiei în anii care vor urma, în contextul în care peste 70% atrag atenția că poluarea este o problemă majoră în România, în timp ce peste 25% consideră poluarea fiind o problemă destul de importantă în România.

Cu toate acestea, majoritatea respondenților (57%) nu ar fi dispuși să facă investiții sau să plătească mai mult pentru surse de energie curată, chiar dacă 1 din 2 români indică energia produsă de panourile solare ca fiind tipul de energie pe care ar prefera să-l folosească.

„Sustenabilitatea economică este o prioritate pentru companii și guverne de pe întreaga planetă, și pe bună dreptate. Reducerea impactului asupra mediului înconjurător este foarte importantă dacă vrem să lăsăm în urmă, pentru copiii noștri, o lume mai bună și mai curată. Grija față de mediu face parte din ADN-ul companiei noastre, fiind unul dintre pilonii de bază ai strategiei noastre de dezvoltare”, spune Sebastian Călugăr, CEO, CIS Gaz.

Sondajul CIS Gaz privind percepția românilor asupra problemelor sistemului energetic a fost desfășurat, la nivel național, în iunie 2023 prin platforma iVox, pe un eșantion total de 1.383 de utilizatori de internet din România. Puțin peste 50% dintre participanți sunt bărbați, peste 48% au vârsta de cel puțin 45 de ani, iar peste 86% locuiesc în mediul urban.

 


CIS GAZ este o companie românească cu capital 100% privat, fondată în 1990 și este azi unul dintre cei mai importanți jucători din industria de petrol și gaze naturale din România, specializați în execuția instalațiilor tehnologice de suprafață, a conductelor de colectare a gazelor naturale, a conductelor de transport gaze naturale și a stațiilor de comprimare aferente acestora, precum și execuția racordurilor și a stațiilor de reglare-măsurare a gazelor naturale.

De-a lungul întregii sale activități, CIS Gaz a implementat numeroase proiecte strategice atât la nivel local, dar și în afara țării, având o prezență puternică la nivel internațional și parteneriate exclusive pentru o gamă completă de produse și servicii de ultimă generație. Începând din anul 2022, CIS Gaz este și membru IPLOCA (The International Pipe Line and Offshore Contractors Association), cea mai mare asociație din industria construcțiilor de conducte onshore și offshore la nivel mondial.

Studiu Storia.ro: Milenialii sunt dispuși să investească cea mai mare sumă pentru achiziția unei locuințe. 43% dintre ei au un buget de peste 90.000 de euro

0

Întrebați ce tipuri de locuințe își doresc să achiziționeze în următorii doi ani, 47% dintre respondenți au menționat că sunt interesați de imobile cu trei camere, 41% sunt orientați spre locuințe cu două camere, 19% ar achiziționa locuințe cu patru camere, în timp ce doar 11% ar cumpăra o garsonieră și 8% o locuință cu mai mult de patru camere, conform celui mai recent studiu desfășurat de Storia.ro, platforma de imobiliare lansată de OLX. Majoritatea respondenților sub 26 de ani (generația Z) și celor între 43 și 58 de ani (generația X) prezintă un interes crescut pentru achiziționarea locuințelor cu două camere, iar majoritatea celor între 27 și 42 ani (generația Y) și cei peste 59 de ani (Baby Boomers) ar achiziționa locuințe cu trei camere.

59% dintre respondenții studiului și-au manifestat interesul pentru un apartament (în proporție de 67% persoane sub 26 de ani), în timp ce 41% dintre respondenți au specificat că vor să achiziționeze o casă (în proporție de 60% persoane de peste 59 de ani).

În ceea ce privește anul construcției locuințelor, majoritatea respondenților și-ar dori să achiziționeze locuințe construite între anii 2001-2020 (53%) sau între anii 1977 și 2000 (48%). Totodată, 12% dintre respondenți ar achiziționa locuințe construite înainte de 1977 sau după anul 2021 (36%).

Datele arată că fenomenul „Work from home” se menține echilibrat post-pandemie întrucât 47% dintre respondenți declară că nu lucrează de acasă, în timp ce 42% încă lucrează de acasă, ocazional, des sau foarte des. În ceea ce privește modalitatea de achitare a proprietății, 47% dintre respondenți declară că ar achita-o prin intermediul unui credit bancar, 41% ar plăti cash, iar 12% ar face rate direct la dezvoltator.

„Așa cum ne arată studiul pe care l-am desfășurat recent, majoritatea respondenților din generațiile Y (59%) și Z (49%), cu vârste de până la 42 de ani, plănuiesc să facă achiziții imobiliare cu ajutorul unui credit bancar, în timp ce persoanele de peste 43 de ani, din generația X (55%) și Baby Boomers (82%) preferă să achite un imobil prin plata cash. Interesant de observat este procentajul celor care sunt dispuși să aloce de la 90.000 de euro până la peste 300.000 de euro pentru o locuință. În această categorie, care investește cel mai mult într-o locuință, intră 43% din generația Y (27-42 de ani), 34% din generația X (43-58 ani), 30% din generația Z  (sub 26 ani) și 25% din generația Baby Boomers (peste 59 de ani)” a declarat Monica Dudău, Marketing Manager Storia.ro & OLX Imobiliare.

Care este bugetul de achiziție imobiliară în funcție de generație

Întrebați care ar fi bugetul pe care îl iau în considerare pentru achiziția locuinței, majoritatea respondenților din toate cele patru generații analizate au menționat pe primul loc un buget de până la 50.000 de euro, urmat de un buget cuprins între 51.000 – 70.000 de euro.

Analizând răspunsurile per categorii de vârstă, se observă că cei din generația Z (sub 26 ani) ar lua în considerare în proporție de 45% un buget de sub 50.000 de euro, 31% se orientează către un buget cuprins între 51.000 – 70.000 de euro, iar 19% iau în considerare un buget cuprins între 70.001 de euro și 90.000 de euro.

Respondenții din generația Y (27-42 de ani) au ales în egală măsură varianta unui buget de sub 50.000 de euro (31%), respectiv un buget cuprins între 51.000 – 70.000 de euro (31%), în timp ce 21% au declarat că bugetul lor de achiziție ar fi între 70.001 de euro și 90.000 de euro.

Cei din generația X (43-58 de ani) au menționat în proporție de 37% un buget de sub 50.000 de euro. 29% dintre respondenții din această categorie de vârstă ar aloca o sumă cuprinsă între 51.000 – 70.000 de euro, iar 19% dintre ei s-ar orienta către un buget cuprins între 70.001 de euro și 90.000 de euro.

Cei peste 59 de ani, parte din generația Baby Boomers, au declarat în proporție de 45% că ar lua în considerare un buget de sub 50.000 de euro, în timp ce 22% ar aloca între 51.000 – 70.000 de euro, iar 14% ar avea un buget mai mare, cuprins între 70.001 de euro și 90.000 de euro.

Conform tuturor datelor extrase, respondenții care fac parte din generația Y (27-42 ani) alocă în proporție de 43% bugete de achiziție care pornesc de la 90.000 de euro și până la peste 300.000 de euro, urmați de cei din generația X (43-58 ani), cu un procentaj de 34%.

 

Care sunt criteriile prioritare pentru români atunci când achiziționează o locuință

Pentru cei cu vârste de sub 26 de ani (parte din generația Z) cele mai importante criterii de alegere a cartierului sunt: siguranța (variantă aleasă de 65% dintre respondenți), curățenia (57%) și existența mijloacelor de transport în comun (56%).

Generația Y (27-42 de ani) clasifică drept cele mai importante criterii în alegerea cartierului siguranța (74%), curățenia (66%), liniștea și aerul curat (63%).

Generația X (43-58 de ani) consideră ca cele mai importante criterii în alegerea cartierului sunt: siguranța (72%), aerul curat și liniștea cartierului (68%), dar și curățenia (63%).

Iar cei din generația Baby Boomers (peste 59 de ani) consideră că aerul curat (71%), liniștea, zonele verzi, curățenia și siguranța (66%) sunt cele mai importante atunci când îți alegi cartierul în care să locuiești.

Cele mai importante trei criterii din perspectiva spațiului interior coincid în cazul tuturor generațiilor analizate și includ: pe primul loc instalația electrică de calitate, pe al doilea loc instalația sanitară de calitate, iar pe al treilea loc existența centralei termice.

Generațiile și compromisurile pe care le-ar face la nivel de locuire

Cei mai tineri dintre respondenți, Generația Z (cei cu vârste de până în 26 de ani), au menționat că ar fi dispuși la următoarele concesii: etajul dorit (42%), stilul de design interior (41%) și distanța față de prieteni sau familie (39%). Și Milenialii (27-42 de ani) ar fi dispuși la compromisuri în ceea ce privește distanța față de prieteni sau familie (36%) și la etajul dorit (34%). În același timp, au mai menționat că ar fi dispuși să renunțe la criteriile inițiale în ceea ce privește vechimea locuinței (34%), dar și la criteriile legate de suprafața locuinței (32%). În schimb, cei din Generația X (47-63 de ani) ar fi dispuși, în cea mai mare măsură, la a crește bugetul alocat inițial (32%). Respondenții de peste 59 de ani au afirmat că ar face compromisuri la suprafața locuinței (40%), dar și la compartimentarea și vechimea locuinței, ambele alese în procentaj de 32%.

Chestionarul a fost publicat online, pe Storia.ro și OLX Imobiliare, în perioada iulie-august 2023, iar răspunsurile au fost colectate de la 1035 respondenți, la nivel național.

Analiza a fost realizată de Storia.ro – platforma de imobiliare lansată de OLX, ca parte din inițiativa „Drumul inteligent spre acasă”, prin care brandul își propune să contribuie la transparentizarea informațiilor necesare tuturor cumpărătorilor, chiriașilor, proprietarilor, agenților și dezvoltatorilor, cu scopul de a-i susține să ia decizii imobiliare corecte, în cunoștință de cauză.

CEC Bank oferă credite pentru fermieri „De 5 ori APIA”

0

CEC Bank, în parteneriat cu Fondul de Garantare a Creditului Rural, lansează finanțările pe baza subvențiilor APIA pe 5 ani, acestea putând fi accesate, în premieră, și de către fermierii din sectorul zootehnic. Astfel, fermierii vor putea obține până la de 4,5 ori subvenția anuală APIA pentru cultivarea suprafețelor și pentru creșterea animalelor, în baza adeverinței APIA aferentă primului an și cu garanția FGCR.

„Accesul fermierilor din România la finanțare a fost și este o preocupare continuă pentru CEC Bank. După ce anul trecut am lansat cu succes De trei ori subvenția, în acest an extindem programul la De cinci ori subvenția și, în plus, adăugăm printre beneficiari și fermierii din zootehnie. Susținerea dezvoltării mediului antreprenorial din agricultura locală este o prioritate pentru banca noastră”, a declarat Bogdan Neacșu, Director General CEC Bank.

Beneficiarii noului credit CEC Bank sunt producătorii agricoli din cultura mare, creștere păsări, creștere porcine, ameliorare rase (ovine) sau zootehnie (vaci de lapte, carne etc.).

Prin creditele în baza subvențiilor APIA pe 5 ani pentru cultivarea suprafețelor sau creșterea animalelor se pot obține sume de 4,5 ori subvenția anuală APIA (90% din subvenția pe fiecare an). Finanțările au o dobândă avantajoasă: ROBOR 6M + 2%, la care se adaugă comisionul de acordare de 0,75% din suma finanțată, perceput o singură dată și comisionul aferent garanției FGCR. Banca nu percepe comision de administrare. Garanțiile FGCR pot acoperi până la 80% din valoarea finanțărilor.

În cazul fermierilor care au accesat deja finanțări în baza adeverințelor APIA pe 2023, se pot obține credite pentru următorii patru ani.

În plus, față de precedentul produs, noul produs de finanțare se adresează și fermierilor care activează în sectorul zootehnic. În cadrul sectorului zootehnic, perioada maximă de acordare va fi de 5 ani, dar nu mai târziu de 31 decembrie 2028. Pentru acest sector, criteriile de eligibilitate cer clientului ca încasările acestuia prin APIA în sectorul zootehnic să fie de minimum 3 ani, iar legat de valoarea finanțării, suma minimă cuvenită din valoarea subvenției pentru anul de referință conform adeverinței APIA va fi de 100.000 de lei.

CEC Bank acordă creditele pe baza subvențiilor APIA pe 5 ani fermierilor care cultivă suprafețe agricole mari (minimum 50 de hectare) și au un istoric de cel puțin 3 ani (încasare subvenții/finanțări APIA).

 

Studiu ING Bank: Unul din doi români nu își permite să economisească din cauza inflației

0

Unul din cinci români este atent la cumpărăturile efectuate, urmărește reducerile și menține evidența veniturilor și cheltuielilor în mod regulat pentru a se bucura de stabilitate financiară, potrivit unui studiu realizat recent de Ipsos pentru ING Bank. În același timp, 48% dintre români nu își mai permit să economisească din cauza inflației, și doar 11% pun mai mulți bani deoparte pentru a face față unui viitor mai scump, semnalat deja de numeroasele creșteri de prețuri.

Studiul relevă, de asemenea, că doar 24% dintre români sunt interesați de educația lor financiară și caută informații pe internet, în timp ce 57% apelează foarte rar sau niciodată la experți sau consultanți de specialitate pentru a discuta despre situația financiară. Aceste comportamente financiare cauzate de inflație au fost identificate și de Banometru, programul gratuit de sănătate financiară dezvoltat în parteneriat de ING Bank, Asociaţia Educaţie pentru Viaţa Reală (AEVR) și Asociația pentru Relații Comunitare (ARC). În primele șase luni din 2023, au apelat la Banometru cu precădere persoane care au un venit egal sau mai mic decât cheltuielile lunare, situație cauzată de creșterile de prețuri. Prin urmare, beneficiarii programului nu își mai pot menține același stil de viață cu care erau obișnuiți și caută sprijin în restabilirea echilibrului financiar.

O treime dintre români economisește mai puțin. Investițiile în produse financiare și bunuri materiale nu reprezintă o prioritate

 

Din cauza creșterii prețurilor, 29% dintre români economisesc mai puțin în conturi sau nu mai economisesc deloc, iar un sfert dintre ei declară că și-au schimbat modul în care strâng sau investesc banii. Aceste cifre sunt confirmate și de evaluarea Banometru, realizată în perioada ianuarie – iunie 2023, potrivit căreia 39% dintre beneficiarii programului nu au un fond de economisire sau nu economisesc deloc și nici nu își planifică sau măsoară bugetul.

Pe de altă parte, investițiile în produse financiare și bunuri materiale nu reprezintă o prioritate pentru mulți dintre români: 58% dintre cei chestionați spun că investesc foarte rar sau deloc în acțiuni / obligațiuni / fonduri mutuale, dar și în proprietăți imobiliare sau obiecte de valoare.

„Impactul inflației crescânde asupra comportamentului de consum este unul complex și de regulă se manifestă cu o anumită inerție. Astfel, sunt de obicei necesare câteva trimestre bune până când consumatorii observă cu adevărat modificarea venitului lor disponibil și încep să își ajusteze consumul. Acesta din urmă este, de asemenea, puternic influențat și de dobânzile în creștere care pe de o parte stimulează economisirea, pe de alta măresc ratele la credite, efectul fiind de asemenea o ajustare a comportamentului de consum. În măsura în care situația aceasta durează o perioadă mai lungă de timp, pot apărea chiar schimbări cvasi-permanente în comportamentul de consum, respectiv economisire. Astfel, atunci când inflația și dobânzile încep să scadă, consumatorii își pot prelungi mult timp comportamentul prudent din perioadele cu inflație ridicată și va fi necesar un timp relativ îndelungat de creșteri salariale reale consistente pentru a reveni la un comportament de consum pre-inflaționist” – Valentin Tătaru, Economist-Șef la ING Bank România. 

 

Românii cheltuiesc mai puțin pe haine, restaurante și călătorii pentru a acoperi creșterea prețurilor

Peste 70% dintre români cheltuiesc mai mult din venitul lor pe alimente/cumpărături zilnice și energie decât în urmă cu cinci ani, iar peste 65% se așteaptă să continue să facă acest lucru și peste cinci ani, potrivit cercetării Ipsos.

Pentru a putea face față inflației, 50% spun că au redus cheltuielile pentru articole vestimentare, dar și pentru resturante/baruri, în timp ce 48% alocă un buget mai mic pentru călătorii.

Evaluarea Banometru arată că imposibilitatea de a menține același stil de viață ca urmare a inflației are impact și din punct de vedere emoțional. Ca rezultat, există un sentiment de frustrare tot mai puternic, dar și o creștere semnificativă a consumului, mai ales pentru cei cu venituri mai mari. Această nouă tipologie de persoane caută sprijinul specialiștilor pentru a-și putea rezolva problemele.

Banometru – o platformă unică pentru planificarea bugetului și gestionarea eficientă a datoriilor și veniturilor, cu sfaturi despre economisire și echilibru financiar

Îmbunătățirea calității vieții este principala motivație (69%) pentru persoanele care se înscriu în programul Banometru, în timp ce obținerea de noi surse de venit (48%), securitatea financiară (47%) și plata datoriilor înainte de termen (46%) reprezintă alte motive pentru a beneficia de ședințele de coaching gratuit 1:1. Specialiștii Banometru au observat că, pentru a face față inflației, unele persoane au nevoie de sprijin moral, deoarece le este mai dificil să găsească motivația pentru a se adapta. Un alt motiv pentru a apela la coachingul financiar este menținerea aceluiași stil de viață prin găsirea de soluții practice.

Potrivit rezultatelor din prima jumătate de an în Banometru, procentul celor care folosesc un buget după trei luni de la intrarea in program a crescut la 76%, în timp ce 30% mai mulți oameni înlocuiesc cel puțin un obicei de cheltuire cu unul mai sănătos (alegerea de alternative mai ieftine pentru anumite produse/servicii).

Educația rămâne un vector important pentru creșterea veniturilor. 78% dintre beneficiarii Banometru au declarat, după 12 luni de la participarea în program, că și-au dezvoltat abilitățile pentru a-și menține competitivitatea pe piața muncii.

 

Raportarea electronică SAF-T – ce schimbări sunt necesare în sistemele contabile pentru raportarea activelor?

0

 de Camelia Malahov, Director, Andreea Vlad, Manager, și Crinu Pavelescu, Senior Consultant, Taxare Directă, Deloitte România

 

Raportările în scop financiar-contabil și fiscal devin din ce în ce mai complexe și mai sofisticate. În contextul digitalizării continue și al direcției tot mai evidente înspre tehnologizare, și România a adoptat, în ultimii ani, măsuri pentru modernizarea sistemelor Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF), care vizează schimbul de informații în timp real între ANAF și contribuabili. Sunt, însă, sistemele contabile de gestiune utilizate de societăți pregătite pentru acest avans tehnologic? Sau sunt necesare investiții suplimentare atât din partea companiilor de tehnologie, cât și din partea contribuabililor pentru a ține pasul cu toate aceste noi modificări și cerințe legislative?

Introducerea obligației de raportare prin intermediul fișierului standard de control fiscal (Standard Audit File for Tax – SAF-T) reprezintă o astfel de măsură adoptată de autoritățile din România la începutul anului 2022, în prima fază, pentru marii contribuabili. SAF-T a fost conceput pentru a standardiza transferul de informații între autoritățile fiscale și contribuabili și, dincolo de declararea lunară a obligațiilor fiscale, presupune și raportarea anuală detaliată a mijloacelor fixe.

Din experiența de un an și jumătate de la implementarea SAF-T, a reieșit faptul că, de cele mai multe ori, informațiile solicitate de autorități nu sunt ușor de extras din sistemele contabile actuale și, de regulă, sunt necesare ajustări sau module suplimentare care implică resurse financiare și timp.

Prin această raportare privind activele, contribuabilii trebuie să ofere o imagine completă și precisă a mijloacelor fixe deținute, astfel încât autoritățile fiscale să poată realiza o verificare eficientă a conformității fiscale. Aceasta implică detalierea valorii, a categoriilor, dar și a mișcărilor activelor, precum procesele de achiziție, amortizare sau vânzare.

 

Termenul de raportare

Raportarea mijloacelor fixe se efectuează anual, până la data depunerii situațiilor financiare.

 

Cerințe legale vs. aspecte practice

Modulul de active din raportarea SAF-T cuprinde două subsecțiuni. Subsecțiunea de active reprezintă, de fapt, o transcriere a imaginii registrului de mijloace fixe existente la nivelul unei societăți, în perioada de raportare. Printre informațiile solicitate spre raportare se numără denumirea, valoarea de intrare, amortizarea în an sau durata de amortizare, pentru fiecare activ în parte. Este important de menționat că, prin intermediul declarației 406, se solicită aceste informații contabile referitoare la active, iar, din punct de vedere fiscal, există obligația raportării codului de clasificare a activului din „Catalogul privind clasificarea și duratele normale de funcționare a mijloacelor fixe”, conform HG 2139/2004.

În plus, această subsecțiune cuprinde și o serie de detalii specifice, cum ar fi numărul de inventar al activului (reprezentând o cheie unică de identificare), adițiile, modernizările, precum și transferurile dintr-o gestiune în alta sau dintr-un cont contabil în altul.

Însă, dacă o parte dintre informații se regăsesc în sistemele contabile ale societăților și pot fi extrase cu ușurință, pentru altele, sunt necesare diferite ajustări manuale ale fișierelor sursă sau pregătirea manuală a unor fișiere complementare. De exemplu, informația referitoare la codul de clasificare fiscală a activului se regăsește în legislația națională și nu poate fi extrasă automat din sistemul contabil, astfel că acest element trebuie adăugat ulterior în raportare. Faptul că aceste fișiere necesită o ajustare manuală consumă timp și poate genera erori în raportarea SAF-T dacă informațiile sunt incomplete sau lipsesc.

Prin subsecțiunea de tranzacții cu active trebuie raportate, printre altele, informații referitoare la identificarea unică a tranzacției, numărul notei contabile generate de mișcarea raportată, numărul unic de identificare a activului, precum și informații valorice privind activele (de exemplu, valoarea netă contabilă).

Informațiile din această subsecțiune se raportează, de regulă, pe baza registrului jurnal. Cu toate acestea, nu sunt puține cazurile în care acest fișier contabil cuprinde doar parțial informațiile solicitate sau acestea sunt evidențiate doar la nivel de clasă de active. Un exemplu în acest sens este amortizarea, aceasta fiind de regulă prezentată în registrul jurnal la nivel de clasă de active, și nu individual, pe activ, conform cerinței legale. De asemenea, achizițiile pot fi evidențiate la nivel de factură, or, dacă pe o factură au fost achiziționate mai multe active de același fel (de exemplu, zece laptopuri), este imposibilă raportarea achiziției pe fiecare activ, așa cum solicită ANAF.

În plus, în cazul valorilor nete contabile sau al câștigurilor/pierderilor rezultate din vânzare sau reevaluare, după consultarea surselor interne, alături de registrul jurnal, poate fi necesară și apelarea la alte modalități pentru obținerea informațiilor, cum ar fi calculele suplimentare sau extragerea informațiilor din diverse alte surse – registre de vânzări sau rapoarte de reevaluare, ceea ce îngreunează procesul de raportare.

Astfel, contribuabilii trebuie să fie conștienți de importanța raportării corecte și complete a informațiilor solicitate prin intermediul SAF-T, mai ales în cazul raportării activelor, având în vedere faptul că aceste informații sunt colectate din mai multe surse, iar unele reprezintă rezultatul unor operațiuni manuale.

În concluzie, implementarea SAF-T privind activele poate fi o sarcină complexă și solicitantă, necesitând eforturi considerabile din partea contribuabililor pentru a asigura respectarea cerințelor. De asemenea, sistemele contabile trebuie să ofere posibilitatea extragerii informațiilor solicitate de autorități fără a presupune operațiuni manuale, ce pot genera erori și, implicit, pot conduce la o raportare incorectă.

PwC România promovează nouă directori în practicile de Consultanță pentru Afaceri, Audit și Consultanță fiscală și juridică

0

PwC România promovează, începând cu 1 septembrie, nouă directori în cadrul serviciilor de Consultanță fiscală și juridică, Audit și Consultanță pentru Afaceri.

„PwC România a încheiat cu succes anul financiar, reconfirmând poziția de leader pe piața serviciilor de consultanță și oferind, astfel, noi oportunități de dezvoltare profesională pentru echipa noastră. În numele partenerilor, le mulțumesc tuturor colegilor pentru rezultatele excelente și îi felicit pe directorii promovați pentru contribuția valoroasă la succesul clienților noștri și al echipei”, a declarat Dinu Bumbăcea, Country Managing Partner PwC România.

Alexandru Podariu și Cristina Rusen devin directori în practica de Consultanță pentru Afaceri, Alin Dăgădiță, Georgiana Dobre, Ioana Radu, Monica Popescu, Raluca Spătăruc, Sergiu Ștefea vor fi directori în cadrul serviciilor de audit, iar Bogdan Cârpă-veche în consultanță fiscală și juridică.

„​Mă bucur că prin aceste promovări le oferim colegilor noștri recunoașterea meritată pentru performanța remarcabilă. Am convingerea că acest pas foarte important în carieră le va deschide noi oportunități pentru a evolua la cele mai înalte standarde profesionale”, a spus Mihai Anița, Liderul departamentului de Audit, PwC România.

„Sunt mândru de colegii noștri care au demonstrat calități profesionale deosebite și sunt convins că vor continua să aibă un impact semnificativ atât pentru dezvoltarea serviciilor noastre, cât și a clienților noștri”, a arătat Daniel Anghel, Liderul serviciilor fiscale și juridice PwC România.

 

Alexandru Podariu are o experiență profesională de peste 15 ani în domeniul implementării SAP și, de asemenea, în planificare și producție în industria băuturilor răcoritoare. Este responsabil pentru un spectru larg de activități în domeniul managementului de proiect și al strategiei digitale, inclusiv consultanță de afaceri, analiza cerințelor și evaluarea furnizorilor, implementări și lansări IT, managementul schimbării organizaționale și transformarea strategică a afacerilor pe piața locală și europeană. Alexandru se concentrează în special pe sprijinirea clienților în procesul de transformare digitală.

 

Cristina Rusen s-a alăturat echipei Valuation & Economics a PwC România în anul 2008. De-a lungul timpului, a fost implicată în numeroase proiecte, pe diferite teme și industrii, precum: evaluarea afacerilor, studii de fezabilitate financiară, studii în domeniul energiei, testul investitorului privat, alocarea prețului de achiziție pentru sectorul bancar, asistență în întocmirea proiecțiilor financiare. Este membră a Asociației Naționale a Evaluatorilor Autorizați din România (ANEVAR) și a ACCA UK.

 

Alin Dăgădiță coordonează echipa de Digital Identity (DI). Având mai mult de 15 ani experiență în Securitatea Informației, dintre care 12 în Managementul Identității (IAM), a făcut parte din mai multe echipe internaționale și a livrat numeroase proiecte în zona de DI începând cu partea de Strategie, Execuție/Implementare și chiar Managed Services pentru clienți din EMEA din sectoare precum: Servicii Financiare, Telecomunicații, Retail, Energie și Utilități.

 

Georgiana Dobre face parte din Broader Assurance Services (BAS) din PwC România, are o experiență de peste 14 ani în GRC și servicii de audit intern, risc și controale. Obiectivul ei principal este să aducă inovație, să impulsioneze transformarea în zona GRC și a Controalelor Interne, care va permite creșterea valorii serviciilor pe care PwC le oferă clienților săi.

 

Ioana Radu va fi director în cadrul departamentului de audit. Ea are o experiență vastă în practica de audit, atât în audituri externe, cât și interne, cu un accent deosebit pe auditurile centrelor de servicii partajate. Cunoștințele sale acoperă o gamă largă de domenii, cum ar fi ISA și PCAOB, alături de standardele românești de contabilitate, IFRS, US GAAP și alte cadre de raportare de grup. Este membră ACCA și a Camerei Auditorilor Financiari din România (CAFR).

 

Monica Popescu lucrează în cadrul practicii de Piețe de Capital și Servicii de Consultanță Contabilă (CMAAS), pentru clienti din industria financiar-bancară. Este absolventă a Facultății de Contabilitate și Informatica de Gestiune din cadrul ASE București si a Facultății de Matematică Informatică din cadrul Universității București, și are un doctorat în Contabilitate. Este membră a Corpului Experților Contabili și Contabililor Autorizați din Romania (CECCAR) si deține certificarea ACCA (Association of Chartered Certified Accountants).

Raluca Spătăruc are o experiență de aproape 13 ani în audit, din care 9 ani în PwC Romania, fiind specializată în audituri de SSC și US GAAP. A absolvit cursurile Academiei de Studii Economice  (licență și masterat în Contabilitate, Audit și Informatică de gestiune) și este membru ACCA din 2018.

 

Sergiu Ștefea coordonează departamentul de audit al biroului din Timișoara. Experiența sa include auditul situațiilor financiare, realizate în conformitate cu normele statutare românești, US GAAP, IFRS și alte standarde de raportare de grup. În plus, Sergiu a participat într-un secondment de trei ani la biroul PwC din New York. Este absolvent al Facultății de Economie și Administrare a Afacerilor din cadrul Universității de Vest din Timișoara și absolvent ASPAAS.

 

Bogdan Cârpă-veche a absolvit Facultatea de Drept și Științe Administrative și are o diplomă de master în Resurse Umane și Comunicare Managerială. S-a alăturat PwC România în anul 2011, după o experiență de peste 8 ani în administrația publică centrală. Este responsabil de coordonarea serviciilor de asistență fiscală destinate persoanelor fizice pentru clienți mari din sectorul energiei, financiar sau retail, fiind implicat în proiecte de consultanță privind regimul fiscal aplicabil veniturilor persoanelor fizice, precum impozitarea veniturilor salariale, investiții sau rezidența fiscală.

Colaborare între Bursa Română de Mărfuri și Bursa de Energie din Ucraina

0

Președintele Comitetului Executiv al Bursei de Energie din Ucraina, domnul Oleksii Dubovskyi, și Președintele Bursei Române de Mărfuri, domnul Gabriel Purice, au semnat un Memorandum de Înțelegere (MoU) miercuri, 9 august 2023.

Acest MoU detaliază angajamentul ambelor entități de a evalua și valorifica oportunitățile din domeniul pieței/bursei de energie, concentrându-se pe gaze naturale, energie electrică și mărfuri precum produse agricole, lemn și produse petroliere. Obiectivul principal este să îmbunătățească interconectivitatea și să alinieze sistemele de tranzacționare și compensare, facilitând astfel operațiuni eficiente la nivel transfrontalier între Ucraina și România.

La baza acestei colaborări se află o aspirație comună de a dezvolta tranzacționarea regională și operațiunile transfrontaliere în piețele ucraineană și românească. MoU subliniază ferm rolul pivotal al sistemelor de tranzacționare și compensare interconectate în amplificarea cooperării.

Evidențiind semnarea memorandumului, domnul Oleksii Dubovskyi a accentuat importanța stabilirii unei infrastructuri de post-tranzacționare armonizate și introducerea de produse inovatoare pe piață. Acești pași esențiali sunt concepuți pentru a revigora comerțul în cadrul dinamicei pieței regionale din Europa de Est.

Domnul Gabriel Purice a exprimat încrederea că memorandumul reprezintă un nou început în cooperarea între bursele regionale și deschide oportunitatea de a dezvolta noi modele operaționale adaptate nevoilor regionale, prin adăugarea de noi produse cu valoare adăugată, precum spread-uri, cotații regionale, armonizarea practicilor de afaceri și îmbunătățirea interconexiunii fizice.


Despre Bursa de Energie din Ucraina (UEEX): UEEX este principala bursă ucraineană care organizează și desfășoară tranzacții pe piețele de energie și a altor mărfuri. De la înființarea sa în 2010, UEEX s-a implicat în tranzacționarea pe piețele energetice, inclusiv gaze naturale, petrol, produse petroliere, gaze lichefiate, cărbune și electricitate. UEEX activează în segmentul pieței de electricitate pentru contractele bilaterale, servește ca operator de platformă de tranzacționare pe piața gazelor interne și piața zilei următoare, organizează licitații pentru achiziționarea și vânzarea gazelor naturale pe piețele pe termen mediu și lung și reprezintă principala sursă de prețuri de piață pentru resursele energetice din Ucraina.

Despre Bursa de Mărfuri din România (BRM): BRM este o bursă de mărfuri care funcționează ca entitate legală din 1992 și desfășoară în principal activități de tranzacționare en-gros pe piața gazelor naturale și energiei electrice din România. BRM operează ca lider de piață în ceea ce privește contractele spot și forward pentru gazele naturale, administrează Piața de Echilibrare în numele operatorului de sistem energetic român și deține propria sa casă de compensare pentru piețele sale. BRM a început să activeze pe piața energiei electrice din 2022 și este în curs de a lansa piața spot cuplată pentru energie electrică, având recent obținută desemnarea OPEED.

Această colaborare dintre UEEX și BRM pregătește terenul pentru operațiuni îmbunătățite de schimb de energie transfrontalieră, promovând creștere comună și avansând peisajul energetic în regiune.

 

NASA Space Apps Challenge, cel mai mare hackathon din lume, a dat drumul înscrierilor pentru evenimentele din București, Cluj-Napoca, Timișoara, Iași și Oradea

0

Câștigătorii edițiilor din România concurează în competiția globală cu peste 3.000 de echipe din toată lumea 

  • Hackathonul are loc în weekendul 7-8 octombrie, 2023
  • În România, hackathonul se va desfășura în cinci orașe: offline la București și Cluj-Napoca și online la Timișoara, Iași și Oradea
  • Două echipe câștigătoare din fiecare oraș se vor califica în etapa globală
  • Tema evenimentului este “Explore Open Science Together”
  • 31 de provocări pentru a fi rezolvate de participanți

NASA Space Apps Challenge, cel mai mare hackathon internațional, a lansat înscrierile pentru ediția a XII-a a competiției care va avea loc în weekendul 7-8 octombrie 2023, în cinci orașe din România și în alte sute de locuri din întreaga lume. Evenimentul va avea loc fizic la București și Cluj-Napoca și online la Timișoara, Iași și Oradea.

Înscrierile se pot face aici pană vineri, 6 octombrie, la finalul zilei.

Participanții se pot înscrie la evenimentul organizat de oricare dintre cele cinci orase indiferent de locul din România din care provin. Persoanele sub 18 ani care își doresc să participe trebuie să fie înregistrate de un părinte/tutore legal și să fie însoțite la eveniment de părinte/tutore legal.

Echipele Space Apps au între 2-6 membri. Cei care își doresc să participe, pot veni în echipe deja formate (inregistrarea se face individual) sau pot veni singuri urmând să fie ajutați de organizatori să își alcătuiască o echipă.

La hackathon pot participa programatori, oameni de știință, designeri, ingineri, pasionați de tehnologie, specialiști în storytelling, producători, constructori din întreaga lume. Timp de 48 de ore, aceștia vor avea acces la datele publice ale NASA și vor lucra împreună pentru a găsi soluții pentru probleme reale, de pe Pământ și din spațiu.

Detalii despre evenimentul global din acest an sunt disponibile aici, iar despre edițiile locale, pe Facebook.

Un eveniment pentru pasionații de identificarea de soluții 

„Acest eveniment este pentru oricine este pasionat de identificarea de soluții, indiferent dacă a mai participat vreodată la un hackathon. Astfel, încurajăm studenții, inginerii, artiștii, experții în storytelling să se înscrie la acest evenimente pentru că, da, unele provocări sunt tehnice, dar sunt și foarte multe sarcini pentru care este nevoie de abilități artistice, de cunoștințe de business sau de multă imaginație. De altfel, tocmai pentru că este un eveniment colaborativ, cele mai bune echipe sunt chiar cele in care membrii au abilităti diverse precum programare, storytelling, științe, tehnologie, inginerie”, Tudor Pasc, Project Manager NASA Space Apps Challenge & Incubation Director ROTSA.

Tema evenimentului este „Explore Open Science Together”, iar printre cele 31 de provocări care trebuie rezolvate în acest an se numără subiecte precum: Artemis II and You!, Be a Space Geologist, Eclipses: Perspective is Everything, Everything Starts with Water, Habitable Exoplanets: Creating Worlds Beyond Our Own Immersed in the Sounds of Space, Managing Fire: Increasing Community-based Fire Management Opportunities, Mapping Data for Societal Benefit, NASA in Your Neighborhood Ocean Gardens, Open Science Storytelling, Planetary Tourism Office.

 

Colaborări cu agenții spațiale din toată lumea.
Google România, printre susținătorii ediției locale 

Pentru fiecare dintre cele cinci orașe din România vor fi alese două echipe câștigătoare care vor participa în competiția globală unde vor concura cu peste 3.000 de echipe din întreaga lume.

Faza finală a NASA Space Apps Challenge va avea loc online, mai multe detalii fiind oferite în curând.

Misiunea NASA Space Apps Challenge este de a stimula colaborarea, creativitatea și gândirea critică, de a încuraja interesului pentru explorarea Pământului și a spațiului, de a creștere gradul de conștientizare la nivel global a datelor NASA și de a dezvolta următoarea generație de oameni de știință, ingineri, specialiști în tehnologie și designeri.

Printre agențiile spațiale partenere ale ediției din acest an se numără: ESA (Agenția Spațială Europeană), Agenția Spațială din Australia, Agenția Spațială Braziliană, Agenția Spațială Canadiană, Organizația de Cercetare Spațială Indiană, Agenția Spațială Italiană, Agenția de Explorare Aerospațială Japoneză, Agenția Spațială din Mexic, Comisia Națională pentru Activități Spațiale din Argentina, Agenția Spațială Națională din Bahrain, Agenția Spațială din Paraguay, Agenția Spațială Națională din Africa de Sud si Agentia Spațială Turcă.

În 2021, în cadrul celei mai recente ediții locale ale NASA Space Apps Challenge, au participat peste 200 de persoane din România cu vârsta cuprinsă între 16 si 56 de ani. Printre cele șase proiecte câștigătoare s-au numărat o seră care să furnizeze suplimente nutritive în cazul unei misiuni pe Marte, jocuri de explorare spațială sau o hartă virtuală care evidențiază deșeurile care orbitează în jurul Pământului.

În România, cel mai mare hackathon din lume este organizat de ROTSA, DiFine PR și ClujHub. Prima ediție a NASA Space Apps Challenge în România a avut loc în 2016.

Printre partenerii acestei ediții se numără Google România, Cloudsoft și AIESEC România.

Edițiile anterioare NASA Space Apps Challenge București pot fi surprinse aici și aici.

Deloitte România numește doi noi directori în cadrul departamentului Consultanță Financiară

0

Deloitte România îi numește pe Dragoș Cruceru și Mihail Bucheru în pozițiile de directori în cadrul departamentului Consultanță Financiară, începând cu data de 1 septembrie 2023.

„Practica noastră de consultanță financiară a crescut semnificativ în ultimii ani, iar contribuția unor profesioniști dedicați, precum Dragoș și Mihail, a fost esențială pentru acest parcurs. Experții noștri în corporate finance au fost implicați în proiecte diverse și importante, inclusiv în unele dintre cele mai mari și complexe fuziuni și achiziții și finanțări de pe piață, în timp ce echipa specializată în investigarea fraudelor este lider pe piața locală datorită expertizei sale, cu ajutorul căreia care oferă soluții valoroase și inovatoare nu doar clienților din România, ci și celor din alte țări europene. Felicitări colegilor mei pentru această promovare, pe care o merită pe deplin”, a declarat Alexandru Reff, Country Managing Partner, Deloitte România și Moldova.

Dragoș Cruceru s-a alăturat echipei Deloitte România în 2010 și recent a preluat conducerea echipei de corporate finance. El are 20 de ani de experiență în oferirea de consultanță în finanțări, fiind implicat în proiecte pentru entități din mediul privat și din cel public din diferite domenii, inclusiv energie și resurse, sănătate, servicii financiare, construcții, transporturi și bunuri de consum. Dragoș a coordonat cu succes mai multe tranzacții de fuziuni și achiziții, lucrând fie de partea vânzătorului, fie a cumpărătorului, în proiecte care au implicat antreprenori, companii private, multinaționale, fonduri de investiții private și instituții guvernamentale. Una dintre tranzacțiile recente la care a lucrat este achiziția Twispay de către Elrond Network.

Mihail Bucheru face parte din echipa Deloitte România de investigare a fraudelor din 2018. El are peste zece ani de experiență în investigații privind fraude, inclusiv digitale, eDiscovery, prevenirea și combaterea corupției, precum și în litigii, lucrând cu companii active în sectoarele energie și utilități, petrol și gaze și auto. A gestionat peste 50 de proiecte de specialitate în România și în regiunea Europei Centrale, asistând companii în situații de criză, contribuind la protejarea organizațiilor prin reducerea riscului general de fraudă și la creșterea gradului de conștientizare asupra riscurilor specifice. Mihail este expert certificat în detectarea fraudelor și a absolvit recent un program de EMBA la Universitatea Maastricht.

Cu aproape 100 de angajați, practica de Consultanță Financiară a Deloitte România furnizează servicii de asistență în obținerea de finanțare (corporate finance), consultanță în tranzacțiile de fuziuni și achiziții, servicii de investigare a fraudelor, de evaluare și modelare, servicii de creare de valoare (value creation services), precum și de reorganizare.

Băncilă, Diaconu și Asociații SPRL asistă Eco Euro Doors SRL, o filială a ROCA Industry Holdingrock1, pentru achiziția a 70% din Workshop Doors SRL

0

Băncilă, Diaconu și Asociații SPRL a asistat Eco Euro Doors SRL, o filială a ROCA Industry Holdingrock1 SA, pentru încheierea contractului de achiziție a 70% din capitalul social al Workshop Doors SRL, o societate activă din anul 2009 pe piața ușilor de interior din regiune, având două facilități de producție, în Reghin și Petelea. Tranzacția este supusă aprobării Consiliului Concurenței.

ROCA Industry este, printre altele, despre parteneriate durabile și colaborare eficientă. Ne bucurăm că am lucrat din nou alături de echipa Băncilă, Diaconu și Asociații SPRL. Ne-au înțeles principiile noastre de business, fiind un parteneriat din care atât noi, cât și vânzătorii, dar mai ales compania, avem de câștigat. Mulțumim echipei Băncilă, Diaconu și Asociații SPRL pentru profesionalism și orientarea pro-business”, a declarat Ionuț Bindea, Președintele Consiliului de Administrație al Roca Industry.

Ne bucurăm că am avut ocazia să lucrăm din nou alături de ROCA Industry pentru încheierea unei tranzacții de anvergură. Pe durata întregului proces de negociere a tranzacției, echipa Roca Industry a dat dovadă de profesionalism și avem încredere că tranzacția reprezintă un pas înainte în strategia lor de a crea un lider național și regional pe piața ușilor de interior. Mulțumim întregii echipe Roca Industry pentru încrederea acordată”, a spus Ștefan Mantea(foto), Partener, Băncilă, Diaconu și Asociații SPRL.

Echipa Băncilă, Diaconu și Asociații SPRL care a asistat ROCA Industry în această tranzacție a fost coordonată de Ștefan Mantea (Partener) și i-a inclus pe Nicoleta Gheorghe (Managing Associate, coordonator due diligence juridic), Larisa Jurcă (Senior Associate), Alina Cristea (Senior Associate) și Otilia Oglage (Senior Associate).

 

 Alpha Bank România, asistență de la Filip & Company în achiziționarea operațiunilor de retail ale Orange Money România

0

Alpha Bank, una dintre principalele bănci din România, beneficiază de asistență din partea Casei de Avocatură Filip & Company în procesul de achiziție a activităților de retail – aplicația de plăți, produsele și portofoliul de clienți – ale Orange Money, furnizorul de servicii financiare digitale al operatorului Orange România. Finalizarea tranzacției este supusă îndeplinirii unor condiții suspensive, inclusiv obținerea aprobărilor/confirmărilor din partea autorităților de reglementare relevante.

Alina Stancu Bîrsan (foto), partener Filip & Company: „Această achiziție reflectă angajamentul Alpha Bank de a oferi clienților săi soluții moderne și integrate, adaptate la nevoile de mobilitate și acces rapid și facil la servicii financiare. Suntem foarte recunoscători echipei Alpha Bank pentru încrederea acordată, pentru oportunitatea de a le sprijini eforturile de dezvoltare continuă și ne bucurăm pentru reușita echipei.”

Echipa Filip & Company implicată în tranzacție a fost coordonată de Alina Stancu Bîrsan (partener) și i-a inclus pe Monica Stătescu (partener), Rebecca Marina (senior associate), Camelia Ianțuc (senior associate), Marius Gheldiu (associate) și Raluca Biță (associate).

Filip & Company subliniază că avocații companiei „au avut roluri importante în multe dintre tranzacţiile semnificative de fuziuni & achiziţii din România. Fie că este vorba despre privatizări, tranzacţii de private equity, venture capital sau growth capital sau alte fuziuni şi achiziţii complexe, de foarte multe ori, cel puţin una dintre părţi a primit consultanţă juridică din partea Filip & Company. Totodată, avocații Filip & Company sunt clasați pe primul loc în cele mai prestigioase directoare internaționale – Chambers and Partners și Legal 500 în practica de Fuziuni și achiziții atât la nivel de echipă cât și individual”.

Filip & Company reamintește că „este una din societăţile de avocatură de top din România care furnizează asistenţă de cea mai înaltă calitate în toate ramurile de drept relevante pentru afaceri care operează în România sau care vizează România. Specializaţi în proiecte complexe care implică o abordare inovativă, avocaţii Filip & Company au experienţă elocventă în mai multe domenii, cum ar fi infrastructură şi concesiuni, fuziuni şi achiziţii, energie, drept societar, imobiliar, concurenţă, finanţări şi piaţă de capital dar şi dreptul muncii, protectia datelor cu caracter personal, protectia consumatorilor sau a mediului. De asemenea, firma de avocatură asigură asistență și reprezentare în litigii și arbitraje cu implicații semnificative pentru afacerile clienților. Mai multe detalii despre domeniile de expertiză şi echipa Filip & Company găsiți pe www.filipandcompany.com”.

Locuri de muncă vacante

0

În evidențele Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă Ilfov sunt înregistrate 4872 locuri de muncă vacante, potrivit declarațiilor agenților economici din județ: 54, pentru studii superioare; 522, pentru studii medii; 639, pentru muncitori calificați; 3657. pentru muncitori necalificați.

Printre ocupații se numără: director economic, manager resurse umane, șef serviciu comerț cu ridicata și cu amănuntul, inginer mecanic, inginer chimist, inginer electrician, specialist resurse umane, tehnician asigurarea calității, maseur, asistent medical generalist, contabil, agent de vânzări, asistent manager, agent comercial, operator introducere, validare si prelucrare date, gestionar depozit, bucătar, ospătar, manichiurist, lucrător comercial, casier, infirmier, agent de securitate, grădinar, zidar rosar-tencuitor, fierar betonist, dulgher, zugrav, lăcătuș mecanic, mecanic auto, electrician de întreținere și reparații, brutar, patiser, tâmplar universal, confecționer articole din piele și înlocuitori, șofer de autoturisme și camionete, conducător auto transport rutier de mărfuri, stivuitorist, menajeră, femeie de serviciu, spălător vehicule, muncitor necalificat în agricultură, muncitor necalificat la spargerea și tăierea materialelor de construcții, ambalator manual, muncitor necalificat în industria confecțiilor, manipulant mărfuri, curier, portar, paznic.

Toate locurile de muncă vacante, condițiile de angajare, valabilitatea ofertei și informațiile suplimentare despre fiecare loc de muncă în parte se pot obține la sediul Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă Ilfov din București, str. Ruginoasa, nr. 4, sector 4, la telefon (021)332.37.08/123, pe site-ul ANOFM https://www.anofm.ro/ sau la punctele de lucru ale AJOFM Ilfov.

 

 

Hödlmayr România raportează o cifră de afaceri de până la 43 milioane de euro în 2022, în creștere cu 30% față de anul precedent

0
  • Hödlmayr România modernizează, anul acesta, parcul auto prin achiziționarea a 20 camioane noi Euro-6 și o investiție de 5 milioane de euro 

Industria auto este una dintre industriile marcate puternic de schimbări semnificative, în ultima vreme, fie că vorbim despre noi tehnologii de propulsie, de cerințe crescute privind sustenabilitatea sau de schimbarea comportamentului legat de mobilitate. Acest lucru are, desigur, impact asupra unei companii de logistică auto precum Hödlmayr. Datorită viziunii sale strategice, ce pune accent în special pe dezvoltarea căilor ferate, respectiv punerea în funcțiune a propriilor legături feroviare, această companie cu tradiție în domeniul său se consideră bine pregătită pentru noile provocări.

Soluțiile logistice care asigură un transfer fără probleme și care respectă obiectivele de protecție a mediului au fost întotdeauna o prioritate pentru Hödlmayr.

Tamer Sen
©Hödlmayr

Investim constant în dezvoltarea soluțiilor noastre de transport feroviar, iar construirea unei noi legături feroviare pe  șantierul din Pitești, anul trecut, este o dovadă a acestui lucru. Această concentrare pe transportul multimodal către și dinspre România s-a dovedit eficientă în ultimii ani. Conceptele inovatoare de acest gen asigură adesea avantajul competitiv necesar, motiv pentru care am reușit să ne creștem cifra de afaceri cu peste 30%, până la 43 de milioane de euro anul trecut”, spune Tamer Sen, directorul general al Hoedlmayr-Lazar Romania SRL, care adaugă: „Creșterea cu 25% a vânzărilor de mașini noi în primul semestru al anului 2023 ne menține optimismul pentru viitor.”

Modernizarea continuă a flotei de vehicule

Hödlmayr Romania investește și în acest an în modernizarea parcului său auto. „Pe lângă îmbunătățirile aduse flotei, cu siguranță importante pentru șoferi, aducem încă o dată o contribuție importantă la transportul auto cu cât mai puține emisii posibil, prin achiziționarea a 20 de camioane noi Euro-6 și o investiție de cinci milioane de euro”, subliniază Sen.

O dinamică mare a pieței

Andreas_Sundl ©Hödlmayr

„Piața de automobile din Europa a fost foarte statică pentru o lungă perioadă de timp. Acum există o dinamică extraordinară, pe care, desigur, trebuie să o gestionăm și noi”, explică Andreas Sundl, membru al consiliului de administrație al Hödlmayr. Obiectivul principal al companiei este să le ofere clienților soluții și servicii logistice inovatoare și multimodale. „Pentru compania noastră, cu atât de multă experiență în acest segment și cu o structură dezvoltată de vânzări și dealeri în Europa, este o provocare ce oferă oportunități excelente pentru o dezvoltare de succes,” spune Sundl.


Hödlmayr Logistics România –  Hödlmayr Logistics România este considerată a doua cea mai mare companie de logistică auto din România și are în prezent 190 angajați. Flota de vehicule se compune în total din 250 de transportoare speciale si subcontractori. Sediul din Bascov include o capacitate de garare de circa 3.000 de vehicule și asigură – pe lângă soluțiile de transport, și lucrări de service, îmbunătățire și asigurare a calității. Cifra de afaceri a filialei din România a Hödlmayr a fost de 43 de milioane de euro în 2022.

Hödlmayr International AG – Hödlmayr International AG este o companie de familie cu activitate la nivel internațional, din Schwertberg (Austria), având competență principală în domeniul logisticii auto. Compania este specializată pe întregul lanț de aprovizionare, de la preluarea vehiculelor din fabrică/portul de intrare până la livrarea către comerciantul auto/posesorul flotei. Anual se livrează cca. 1,7 milioane de vehicule. Hödlmayr International AG și filialele sale din 16 țări au 1.600 de angajați. În total, concernul dispune de peste 570 de transportoare speciale pentru vehicule, de 20 de sisteme de tracțiune complete și de o suprafață de depozitare pentru cca. 55.000 de vehicule. Cifra de afaceri a companiei s-a situat, astfel, în ultimul an, la 290 de milioane de euro.

 

Ce vine după război?

 

                                                                   de Andrei Marga

Împrejurarea că oamenii preiau faptele înăuntrul unor vederi generale asupra vieții și istoriei este caracteristică oricărei cunoașteri. Contează, firește, faptele, dar și încadrarea lor. Nici nu se pot discuta fapte fără a angaja o abordare sau alta.

Dacă ne referim la conflictele internaționale de azi, ce culminează cu războiul în desfășurare, atunci se observă trei abordări. Acestea nu sunt etanșe una față de alta, dar rămân delimitabile.

Prima poate fi socotită cea a culturii trecutului. Ea constă în invocarea de scenarii – de la, de pildă, ce ne spune Biblia despre mișcarea marilor popoare pe Pământ, trecând prin afirmația, atribuită Ecaterinei a II-a, că „cea mai bună apărare a granițelor Rusiei este extinderea lor”, la clamarea de astăzi a „voinței Occidentului de dominare a lumii”. Această abordare distinge însă prea puțin istoria de mit. Ea pleacă nu de la fapte, ci de la interpretări demult arhivate.

A doua abordare este ideologică. Ea constă în invocarea ciocnirii dintre „imperialism” și voința de neatârnare, de care secolele al nouăsprezecelea și al douăzecilea au fost pline. Acum ea revine în interpretarea conflictelor ca „ciocnire între democrație și autoritarism”, inspirată din filosofia lui Karl Popper, azi influentă ca niciodată. Și ea invocă fapte, dar restaurează dogmatismul.

A treia abordare este juridică și constă în privirea conflictelor internaționale prin prisma drepturilor popoarelor. Ea se originează în convingerile axate pe suveranitatea națională – cu „inviolabilitatea frontierelor” și „neamestec în treburile interne” – ce au nutrit Pacea Westfalică, pe care Kant le-a organizat într-o concepție, iar Liga Națiunilor, începând cu Woodrow Wilson și cu principiul său al autodeterminării națiunilor, le-a aplicat. Această abordare este cea mai apropiată de fapte și are capacitatea nu numai de a descrie conflicte, ci și de a le rezolva.

Astăzi, regăsim abundent aceste abordări în media, în discuția curentă, în scrieri, în decizii. Personal, socotesc că abordarea condusă de valoarea suveranitate națională este cea în stare să scoată lumea din crizele actuale. Altfel, „societatea nesigură” pe care am anticipat-o cu ani în urmă (Societatea nesigură, 2016) se afundă într-o „lume scindată” (Lumea scindată, 2023), cu perspective întunecate.

Se înțelege că, pentru a fi suveranitate națională, națiunea trebuia să existe. Suveranitatea națională trebuie luată mereu nu doar pe jumătate. Spus direct, ea include, logic, suveranitatea unui stat național asupra unor teritorii pe care le-a deținut în mod legitim, dar care i-au fost răpite încălcându-i suveranitatea. Iar dreptul internațional, care azi se citează mult, dar se înțelege puțin,  este cel înscris în tratate ratificate de instituții care întruchipează suveranitatea unei națiuni – parlamentele fiind întruchipările în societatea efectiv modernă. Cum ne spun specialiștii domeniului, dreptul internațional  este  cel bazat pe principii și convertit în tratate.

Desigur, există tratate după Primul Război Mondial. Este lucid să recunoaștem, însă, că, din nefericire, nu s-au semnat tratate nici după Al Doilea Război Mondial și nici după „războiul rece”. S-au adoptat acorduri, declarații, memorandumuri, dar lipsesc tratate, iar de aici vin conflicte. Cum spunea un constituționalist de vârf, după Al Doilea Război Mondial, niciun parlament nu a autorizat pe cineva să negocieze teritorii, chiar dacă s-au semnat înțelegeri în scopul păcii.

Se pot examina în amănunt opinii relative la războiul actual. De la cele bine informate și dispuse să ia în seamă faptele, la altele pline de clișee propagandistice. Fiecare depinde ca, totdeauna, de premise – nemijlocit de o abordare. Astăzi, chiar în spațiul culturii euro-americane, se opun „realismul politic” al multor analize temeinice, din SUA, Germania, Franța, China, Italia, Ungaria și alte țări, și „neoliberalismul” ideologic, care și-a subordonat decizii de stat.

În funcție de ce se adoptă ca premise, se întrevede și viitorul. Este interesant însă că astăzi tot mai mulți dintre cei care cochetează cu abordări prizoniere trecutului, trec pe nesimțite la abordarea ideologică, dar identifică rezolvări abia în abordarea juridică. Nici nu există altfel de rezolvări. Pacea durabilă – care este diferită de „compromis” sau de „pacea eternă” – nu este posibilă fără suveranitate națională ca întreg.

Deși sunt încă puțini cei care  anticipează ce vine după războiul actual, încep să apară, totuși, cărți. În mod normal, și românii ar avea ceva de spus în postrăzboi. Oricum, una dintre cele mai recente cărți pe această temă este a lui Rüdiger von Fritsch, Welt im Umbruch. Was kommt nach dem Krieg? [Lume in răsturnare. Ce vine după război?] (Aufbau Verlage, Berlin, 2023), care pleacă de la o constatare: lumea etalează o „policriză”, iar războiul din Ucraina face ca aceasta să apară sub multe fețe. „Cu extinderea razantă a telemuncii, pandemia Corona a indus o revoluție în lumea muncii; războiul din Ucraina a grăbit drumul spre folosirea de energii regenerabile și spre independența aprovizionării cu energie” (p. 114). Mai mult,  războiul a contribuit la „a contura mai rapid și mai ascuțit probleme internaționale cardinale” (p. 29-30).

Cartea Welt im Umbruch pune întrebări firești. Va fi comunitatea internațională în stare să gestioneze tensiunile? Pe ce cale va merge China? Cum se vor poziționa țările Sudului – India, Vietnam, Indonezia, Chile și Egipt? Ce cale vor alege SUA ? Ce poate face Europa?

Mi-am spus părerea despre lumea ce vine (Ordinea viitoare a lumii, Editura Niculescu, București, 2023) și nu o reiau. Menționez doar că se poate, desigur, reflecta, precum Rüdiger von Fritsch, la ceea ce ar fi spus Ecaterina cea Mare, „germana de pe tronul Rusiei”. Este clar și că exprimarea lui Barack Obama că „Rusia a devenit putere regională” a atras replica potrivit căreia „nimeni nu ar fi cazul să se supraevalueze” (p. 29). Urmarea a fost diminuarea  cooperării.

Ceea ce interesează, însă, nu mai sunt opinii despre derularea războiului. Cu un efort de a-și elibera mintea de propaganda de război, derularea o poate afla fiecare. Punctul de plecare al conflictului este și el limpede pentru cine face analiză. Interesează,  însă, deznodământul.

Rüdiger von Fritsch comentează eventualități, uneori amestecând fapte și moralizări în chestiuni strategice. El lasă însă să se observe ce poate fi după război. Acesta și este aspectul cel mai important.

Discutând războiul din Ucraina, el recunoaște că acesta este scump pentru toți participanții. În ansamblu, însă, scrie el, în pofida sancțiunilor, „economia Rusiei pare să se susțină, totuși, bine” (41), iar „producția sa industrială s-a redus minimal” (p. 43). Nu se poate exclude că într-o situație de amenințare maximă, se va recurge la lovituri nucleare.

„Nu putem exclude nimic, dar putem gândi în probabilități și putem trage concluzii din acestea” (p. 50). Problema, deocamdată, în optica autorului,  este „creșterea Rusiei în putere și mărime, în influență și tărie” (p. 61). Nu-i exclus ca Rusia să-și atingă scopurile în război (p. 62), situația fiind deschisă.

Firește, Rusia nu poate fi scoasă de pe hartă și va trebui luată în seamă de către oricine nevoia de securitate a celuilalt (p. 69). „Mulțimea conflictelor regionale existente, va determina puternic și în viitor relația dintre Vest și Rusia: sporirea ambițiilor nucleare ale Iranului, tensiunile existente latent în Orientul Mijlociu, dezvoltarea agitată din Africa de Nord și ambițiile de mare putere ale Turciei” (p.72). Din capul locului, conchide Rüdiger von Fritsch, cu Rusia este de discutat.

Ca și  Steven White, eminentul „realist politic” de azi de la Harvard, Rüdiger von Fritsch spune că ceea ce se petrece în războiul actual este important, dar nu este factorul cheie în configurarea viitorului.  El, însă, nu acceptă concesii teritoriale și mută discuția pe terenul aranjamentelor de securitate în materie nucleară. Teza sa este aceea că trebuie luat totul de la capăt în materie de control al armamentelor (p. 66) și date garanții de securitate fiecărui stat.

Cheia în configurarea viitorului este însă relația SUA – China. Rüdiger von Fritsch consemnează, la rândul său, că noua supraputere, China, nu admite recursul la forță în relațiile internaționale, iar răspunderea războiului actual o pune în seama deciziilor din Vest. Și pentru el este clar că, odată cu ascensiunea globală a Chinei, urcă în importanță nu numai o forță de o magnitudine neobișnuită, ci și o nouă viziune. Teza sa „China este de partea Chinei” (p. 74) este corectă.

Numai că, prin politica internațională de la această oră, Rusia și China devin interdependente sub aspect economic, comercial, dar și al securității. Cum am mai spus altădată, înarmarea și amplasarea de rachete în Ucraina nu are cum lăsa indiferentă China – iar cine doar a călătorit de la Kiev la Alma-Ata și apoi la Beijing își dă seama intuitiv, geopolitic, cum stau lucrurile.

Taiwanul a devenit problemă practică a politicii, dar nu este unica pe agenda chineză. De aceea, opunerea Chinei și Taiwanului, spune Rüdiger von Fritsch,  este de scurtă respirație (p. 86). Faptul cheie este că, azi, China este cel mai mare partener comercial nu numai pentru Germania, ci și pentru EU – cu 9% la export și peste 20%  la import – și pentru SUA. Ca simplu exemplu, 87% din instalațiile fotovoltaice ale Germaniei vin azi din China. Așa stând lucrurile, totul depinde de înțelepciunea deciziilor politice pentru a se evita confruntarea militară.

Rüdiger von Fritsch se întreabă continuu: de ce nu reușește China în tot ce-și propune? Numai că întrebarea o pot discuta mult mai aplicat chinezii înșiși. Oare de ce nu întreabă analistul: Cum reușește China dezvoltarea în anii contemporaneității noastre  dificile?

În concret, China nu a renunțat la globalizare, cum susține eronat Rüdiger von Fritsch, ci a pus problema circumscrierii ei. De fapt, chiar SUA au observat că le fug capitaluri și au procedat recent la corectura globalizării.

Teza de largă circulație – „China este competitor economic și rival sistemic” (p. 117) – Rüdiger von Fritsch și-o asumă. El recunoaște însă imediat că nu este cazul distrugerii cooperării (p. 117), încât o „decuplare” a Chinei nu este posibilă și nu are sens.

În lume se argumentează azi demografic, iar Rüdiger von Fritsch spune că aritmetica nu este, totuși,  decisivă (p. 121). Un exemplu, India are populație, dar producția ei este doar o cincime din cea a Chinei. Imigrația devine însă problemă. „Noi trebuie să lichidăm foamea și sărăcia, deja, pentru că ele conduc la fugă și emigrație. Solidaritatea stă astfel și în interesul nostru” (p. 134), conchide analistul german.

Datoria externă a SUA este cunoscută, dar nu va risipi încrederea în dolar. Trăim însă o schimbare în istorie. „SUA nu mai contează – precum înainte – ca protector al unei ordini economice globale libere, ci ca putere  ce folosește în interesele ei dependențele existente, spre a-și promova reprezentările proprii” (p. 143). Europa are de luat act.

Lumea însăși se schimbă plenar. Cum îndemna ministrul de externe al Indiei, „Europa trebuie să înceteze să creadă că problemele ei ar fi problemele lumii, iar cele ale lumii nu ar fi ale Europei” (p. 128). Nu mai este alternativă la aceasta.

Cu bune argumente, Rüdiger von Fritsch susține că „modelul unei economii de piață sociale globale (global integrierte Marktwirtschaft) rămâne răspunsul corect la provocările de mâine” (p. 146). Pe acest teren se poate spune că Europa este și rămâne placa turnantă a bunăstării germanilor și a celorlalți europeni (p.197). Dar Uniunea Europeană are nevoie de reforme și de progrese. „Înainte de orice, întreprinzătorii mici și mijlocii reușesc rar să treacă în căutarea lor de capital dincolo de granițe naționale” (p. 148). Acestui fapt ar trebui să i se dea atenție, căci nu poți unifica Europa decât dacă oamenii pot accesa avantajele unificării.

Rüdiger von Fritsch susține că „noile instrumente ale politicii globale se deosebesc de cele tradiționale mai ales într-un punct esențial. În locul  tratatelor de drept al popoarelor obligatorii, intră înțelegeri (Verabredungen) asupra scopurilor ce trebuie atinse împreună; se lasă participanților să stabilească pe ce cale și cu ce mijloace” (p. 157). După părerea mea, se pot, desigur, încheia acorduri în multe privințe, dar nu dă rezultate relativizarea tratatelor. O asemenea relativizare va duce la conflicte, căci chestiuni rău rezolvate, cum se vede bine astăzi, se răzbună.

Rüdiger von Fritsch are dreptate când spune că „a respecta diferențele culturale și tradițiile ce s-au format este o condiție a vieții împreună, pașnice. Nu fiecare țară trebuie să copieze Westminster-Democracy” (p. 173). Dialogul, participarea cetățenească la destinul propriei țări sunt premise. Se schimbă comerțul internațional odată cu sporirea cererii de cupru, nichel, cobalt pentru baterii, instalații, automobile, încât nevoia cooperării dincolo de regimuri sporește.

Cea mai afectată de actualele schimbări din lume este Germania. „Vechiul nostru model al afacerilor nu mai funcționează: gaz ieftin din Rusia, apărare ieftină din SUA și exporturi la preț ridicat spre China” (p. 200). Fiecare dintre acestea s-a pierdut.

Dar Germania va depăși situația, grație masivei sale investiții în cercetarea științifică și capacității ei inovative. Deja în 2021, 40% din consumul de curent electric era asigurat din vânt, soare, biomasă, forța apei. În domeniul hidrogenului, Germania este în față la patente. Clasa de mijloc (Mittelstand) a propriei societăți – cu 2,5 milioane de firme , ce asigură 50% din locurile de muncă – păstrează Germania ca țară de vârf pe piața lumii. Educația ei modelează educația în lume. Aproape 50% din producția de mărfuri și servicii a Germaniei merge la export. Volumul exportului este mai mare ca oricând.

Dar Germania își înfruntă pe față și energic propriile probleme: „demontarea piedicilor birocratice, grăbirea procedurilor de aprobare și simplificarea sistemului de impozitare” (p. 202-203), la care se adaugă crearea de competențe în rândul noilor generații, ca și evitarea educării pe Internet, consolidarea încrederii în științe și calificarea de jurnaliști la un nou nivel. „Lumea de mâine va fi multipolară, determinată de centre în competiție și de interese ale marilor puteri” (p. 162). Germania  nu poate rămâne nicidecum doar spectator.

Cum spunea eroul din romanul Ghepardul, al lui Lampedusa: „Dacă vrem că totul să rămână cum este, trebuie să se schimbe totul”. Două provocări le întrec pe celelalte. Prima este nevoia decarbonizării – într-o situație în care pe cap de locuitor contribuția la bioxid de carbon în atmosferă este în Katar de 35 tone pe an, în Emiratele Arabe de 21 t, în Arabia Saudită de 9 t, în Germania de 8 t, în China de 8 t., etc. A doua provocare este nevoia unei noi ordini politice. „Democrație și stat de drept, alegeri, o opoziție critică și mass media libere rămân răspunsul cel mai puternic la schimbările la care suntem expuși” (p. 204), fiecare presupunând, însă, reflexivitate și cooperare internațională.

Înseamnă ceva un BRICS extins?

 

De Jim O’Neill

 

LONDRA – În 2001, când am inventat acronimul BRIC, ideea mea de bază a fost că guvernanța globală ar trebui să se adapteze pentru a include cele mai mari economii emergente din lume. Nu numai că Brazilia, Rusia, India și China au fost în fruntea listei acelei cohorte; de asemenea, ele erau responsabile în mod colectiv pentru guvernarea a aproape jumătate din populația lumii. Era logic ca acestea să fie reprezentate în consecință.

În ultimele două decenii, unii au interpretat greșit lucrarea mea inițială ca pe un fel de teză de investiții, în timp ce alții au interpretat-o ca pe o susținere a BRICS (cu Africa de Sud adăugată în 2010) ca grupare politică. Dar nu am intenționat niciodată așa ceva. Dimpotrivă, de când miniștrii de externe brazilian și rus au propus ideea creării unui grup politic oficial BRIC în 2009, am pus la îndoială scopul organizației, dincolo de a servi ca un gest simbolic.

Acum că BRICS a anunțat că va adăuga încă șase țări – Argentina, Egipt, Etiopia, Iran, Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite – ridic din nou chestiunea. Decizia, până la urmă, nu pare să fi fost decisă pe vreun criteriu obiectiv clar, cu atât mai puțin economic. De ce, de exemplu, nu a fost întrebată Indonezia? De ce Argentina și nu Mexic, sau Etiopia și nu Nigeria?

În mod clar, puterea simbolică a BRICS va crește. Grupul a reușit să exploateze suspiciunea mai largă a Sudului Global că organizațiile de guvernare mondială de după Al Doilea Război Mondial sunt prea occidentale. Ocazional, a fost capabil să se prezinte pe sine drept vocea lumii emergente și în curs de dezvoltare – o categorie care exclude, desigur, Statele Unite și alte economii avansate. În măsura în care a reamintit tuturor că structura instituțiilor internaționale nu reflectă schimbările economice globale din ultimii 30 de ani, a reușit.

Este adevărat că în ceea ce privește paritatea puterii de cumpărare, țările BRICS sunt puțin mai mari decât G7. Dar, pentru că monedele lor tranzacționează la prețuri mult sub nivelurile lor implicite PPP (paritatea puterii de cumpărare, n.trad.), grupul rămâne semnificativ mai mic decât omologul său din economia avansată, atunci când este măsurat în dolari americani nominali actuali.

De asemenea, este adevărat că China s-a impus ferm drept a doua cea mai mare economie a lumii. În termeni nominali, PIB-ul său este de peste trei ori mai mare decât cel al Japoniei și Germaniei și aproximativ 75% din dimensiunea celui al SUA. Între timp, India a crescut rapid și acum încearcă să devină a treia economie ca mărime până la sfârșitul acestui deceniu. Dar niciunul dintre ceilalți membri BRICS nu a avut performanțe la fel de bine ca acești doi. Brazilia și Rusia dețin aproximativ aceeași pondere din PIB-ul global ca și în 2001, iar Africa de Sud nu este nici măcar cea mai mare economie din Africa (Nigeria a depășit-o).

Desigur, unii membri G7 sunt în aceeași barcă. Italia și Japonia nu au înregistrat aproape deloc creștere de mulți ani, iar Marea Britanie, de asemenea, se zbate. Așa cum China domină BRICS prin faptul că este de două ori mai mare decât toate celelalte combinate, la fel și SUA sunt acum mai mari decât restul G7 la un loc. America și China își domină grupurile respective chiar mai mult decât au făcut-o în trecut. Ceea ce sugerează aceste dinamici este că nici G7, nici BRICS (extins sau altfel) nu au prea mult sens pentru a aborda provocările globale de astăzi. Nici unul nu poate face mare lucru fără implicarea directă și egală a celuilalt.

Ceea ce lumea are cu adevărat nevoie este un G20 reînviat, care include deja toți aceiași jucători cheie, plus alții. Rămâne cel mai bun forum pentru abordarea unor probleme cu adevărat globale, cum ar fi creșterea economică, comerțul internațional, schimbările climatice, prevenirea pandemiei și așa mai departe. Deși acum se confruntă cu provocări semnificative, poate încă să-și recapete spiritul anilor 2008-10, când a coordonat răspunsul internațional la criza financiară globală. La un moment dat, SUA și China vor trebui să-și depășească diferențele și să permită G20 să revină la poziția sa centrală.

În ceea ce privește BRICS, grupul ar putea fi mai eficient, din margini, dacă membrii cheie ar fi cu adevărat serioși să urmărească obiectivele comune. Dar China și India sunt rareori de acord cu ceva și, având în vedere relația lor bilaterală actuală, niciunul nu va fi entuziasmat de faptul că celălalt câștigă mai multă influență în instituțiile globale cheie (cu excepția cazului în care sunt la fel de echilibrate). Acestea fiind spuse, dacă China și India ar putea să-și rezolve disputele la frontieră și să dezvolte o relație constructivă mai strânsă, ambele țări ar beneficia, la fel ca și comerțul mondial, creșterea economică globală și eficacitatea BRICS. China și India ar putea coopera în multe domenii și în moduri care ar influența celelalte BRICS și multe altele din Sudul Global.

O mare problemă este dominația dolarului american. Nu este deosebit de sănătos ca lumea să fie atât de dependentă de dolar și, drept corolar, de politica monetară a Rezervei Federale a SUA. Introducerea monedei euro ar fi putut diminua dominația dolarului dacă statele membre din zona euro ar fi fost de acord să permită ca instrumentele lor financiare să fie lichide și suficient de mari pentru a atrage restul lumii. În mod similar, dacă oricare dintre BRICS – în special China și India – ar întreprinde reforme financiare semnificative pentru a atinge acest obiectiv, monedele lor ar deveni aproape sigur utilizate pe scară largă. Dar dacă continuă să se limiteze la a se plânge de dolar și a gândi în abstract despre o monedă comună BRICS, este puțin probabil să obțină mare lucru.

 


Jim O’Neill, fost președinte al Goldman Sachs Asset Management și fost ministru al trezoreriei din Regatul Unit, este membru al Comisiei Pan-Europene pentru Sănătate și Dezvoltare Durabilă.

Traducere, adaptare, editare: Daniel Apostol. ClubEconomic.ro

Drepturi de autor: Project Syndicate, 2023

 

Indicatorul de Încredere Macroeconomică realizat de Asociatia CFA România a crescut marginal în luna iulie 2023

0

Adrian Codirlașu, CFA – Vicepresedinte al Asociatiei CFA Romania declara: „Componenta de anticipatii a indicatorului de incredere macroeconomica a continuat sa scada. Astfel, in contextul deficitului bugetar ridicat si anticipatiilor de majorare de taxe indirecte, increderea in evolutia viitoare a economiei continua sa se reduca. Consistenta cu aceasta evolutie, s-au majorat si anticipatiile de crestere a deficitului bugetar pentru acest an.” 

Indicatorul de Incredere Macroeconomica al Asociatiei CFA Romania a crescut marginal in luna iulie, (cu 1,3 puncte) la valoarea de 55,5 puncte. Aceasta situatie s-a datorat componentei de conditii curente, care a inregistrat o crestere de 5 puncte, pana la valoarea de 72,1 puncte. Insa componenta de conditii curente a indicatorului a continuat sa scada, atingand valoarea de 47,1. Rata anticipata a inflatiei pentru orizontul de 12 luni s-a situat la valoarea medie de 7,5%.

 

In ceea ce priveste cursul de schimb EUR/RON, fata de exercitiul anterior s-au imbunatatit usor anticipatiile de stabilitate a cursului de schimb, 73% dintre participanti anticipand o depreciere a leului in urmatoarele 12 luni, (comparativ cu valoarea actuala) versus un procent de 94% in luna anterioara. Astfel valoarea medie a anticipatiilor pentru orizontul de 6 luni este de 4,9964 lei pentru un euro, in timp ce pentru orizontul de 12 luni, valoarea medie a cursului anticipat este 5,0798 lei pentru un euro, valori in scadere fata de cele inregistrate in exercitiul anterior.

Previziunile analiștilor în ceea ce privește cei mai importanti indicatori macroeconomici:

Actual Anticipatii [1]
Evolutia PIB (real) 4,7% 2,8%
Deficit Bugetar 5,7% 5,7%
Curs EUR/RON 4,9345 5,0798
Rata inflatiei 9,44% 7,52%
ROBOR 3M 6,40% 6,10%
Randament 5Y RON 6,51% 6,27%
Randament 10Y RON 6,95% 6,40%

[1] Sursa: Sondaj Asociatia CFA Romania, final de an, 2023 (PIB, deficit bugetar), orizont de 12 luni (restul indicatorilor)

Referitor la evolutia preturilor proprietatilor rezidentiale in orase, 39% dintre participanti anticipeaza o scadere a acestora in timp ce 58% dintre participanti anticipeaza o stabilitate in urmatoarele 12 luni. De asemenea 62% dintre participanti considera ca preturile actuale sunt supraevaluate, iar 27% ca sunt corect evaluate.

Deficitul bugetului de stat anticipat pentru acest an: valoarea medie a anticipatiilor este de 5,7%, inregistrand o substantiala fata de exercitiul anterior.

Pentru anul 2023 valoarea anticipata de crestere a PIB real a inregistrat valoarea de 2,8%.

Datoria publica calculata ca procent in PIB este anticipata sa se majoreze la 54% in urmatoarele 12 luni.

 


Sondajul este realizat lunar de Asociația CFA România, de 12 ani, și reprezintă un indicator prin intermediul căruia organizația dorește să cuantifice anticipațiile analiștilor financiari cu privire la activitatea economică în România pentru un orizont de timp de un an. Sondajul este realizat în ultima săptămâna a fiecărei luni iar participanții sunt membri ai Asociației CFA România și candidații pentru nivelurile II și III ale examenului CFA.

Indicatorul de Încredere Macroeconomică ia valori între 0 (lipsa încrederii) și 100 (încredere deplină în economia românească) și este calculat pe baza a 6 întrebări cu privire la:

  • Condițiile curente – referitoare la mediul de afaceri și piață muncii;
  • Anticipațiile pentru un orizont de timp de un an pentru: mediul de afaceri, piață muncii, evoluția venitului personal la nivel de economie și evoluția averii personale la nivel de economie.

Pe lângă întrebările necesare pentru calculul Indicatorului de Încredere Macroeconomică, sondajul evaluează și anticipațiile, tot pentru un orizont de timp de un an, pentru rata inflației, ratele de dobânda, cursul de schimb EUR/RON, indicele bursier BET și condițiile macroeconomice globale.

 

Campanie online de prevenire a traficului de persoane exploatate prin muncă 

0

Agenția Națională împotriva Traficului de Persoane și platforma online de vânzări și cumpărări OLX lansează campania online de prevenire a traficului de persoane exploatate prin muncă „Siguranța are prioritate!”

Inițiatorii precizează că scopul campaniei este „de a informa și de a educa persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă cu privire la riscurile ce pot apărea în acest proces și de a le oferi instrumentele necesare pentru a-și proteja drepturile și a-și asigura siguranța.

În contextul în care mulți cetățeni români își doresc să lucreze în străinătate și se confruntă cu provocări precum falsificarea ofertelor de muncă, exploatarea prin muncă și traficul de persoane, OLX și ANITP își unesc forțele pentru a le oferi acestora informațiile necesare pentru a se proteja în timpul procesului de căutare.

Începând din luna august 2023, OLX va include în platforma sa informații relevante pentru cei care caută un loc de muncă, cu privire la modalitățile de verificare a legalității firmelor de intermediere a forței de muncă și a firmelor angajatoare. Utilizatorii vor fi încurajați să verifice cu atenție orice ofertă de muncă primită și să solicite toate documentele legale necesare, cum ar fi certificatul de înregistrare eliberat de Registrul Comerțului sau lista de firme acreditate de pe site-ul Inspectoratului Teritorial de Muncă al fiecărui județ.

De asemenea, OLX și ANITP vor promova principiile etice și juridice ale procesului de recrutare și vor oferi sfaturi cu privire la semnarea contractelor de muncă, precum verificarea salariului oferit în raport cu costurile de trai în țara de destinație. Totodată, se va sublinia importanța cunoașterii limbii țării în care se va desfășura activitatea și se va avertiza asupra riscurilor asociate semnării contractelor cu clauze evazive.

Pentru o mai bună protecție împotriva traficului de persoane și a exploatării prin muncă, OLX și ANITP încurajează persoanele care se confruntă cu astfel de situații să rețină informații relevante despre locația în care se află, să informeze persoanele din jurul lor despre statutul lor de victimă a traficului de persoane și să solicite ajutor prin intermediul liniei telefonice gratuite sau a reprezentanței diplomatice a României din țara respectivă.

Pentru informații suplimentare și sprijin în găsirea unui loc de muncă sigur și legal, vă invităm să accesați platforma OLX (www.olx.ro) sau să contactați ANITP la numărul de telefon 0 800.800.678 (gratuit în România) sau la numărul de telefon 021.313.31.00 (pentru apeluri din străinătate)”.

Bittnet Group  raportează dublarea afacerilor – 146 milioane lei – și pierdere operațională de aproximativ 1 milion lei

0

Pipeline-ul  de venituri pentru semestrul 2  are o valoare de 185 milioane de lei, cu o marjă brută de 25%.

 

 

Bittnet, primul grup românesc de companii IT listat pe piața principală a BVB anuntă publicarea rezultatelor financiare aferente primului semestru din 2023.

În primul semestrul din 2023, Bittnet  Group a înregistrat venituri consolidate de 146 milioane lei, cu 110% mai mult față de aceeași perioadă a anului precedent.  Marja brută generată a fost de 23,5 milioane lei, în creștere cu 32%, iar cheltuielile indirecte s-au ridicat la 27,6 milioane de lei, +86% comparativ cu  S1 2022, ceea ce a condus la o pierdere operațională de 954 mii de lei, față de un profit de 3,6 milioane de lei înregistrat în  S1 2022.

În trecut, Bittnet a înregistrat un nivel de profitabilitate de aproximativ 4%, în linie cu profitabilitatea medie din România. Pe termen mediu și lung, obiectivul nostru este să aducem acest indicator în intervalul de 8-10%, la același nivel cu media internațională a industriei în care activăm. Pentru a realiza acest obiectiv ne propunem să creștem ponderea serviciilor furnizate, extindem baza de clienți la nivel internațional, să impunem un control mai bun al costurilor administrative și să crestem marja brută generată si activitatea de cross-selling între cei patru piloni de business – educație, cloud, infrastructură, securitate cibernetică și aplicații & software pentru afaceri. În S1 2023, am atras 400 de clienți noi în grup, 85% provenind din companiile nou achiziționate – Top Tech, 2Net și Dataware – iar 15% din creșterea organică”, a declarat Mihai Logofatu, CEO al Grupului Bittnet.

În prima jumătate a anului 2023, Bittnet s-a concentrat asupra integrării și construirii de sinergii între companiile existente achiziționate deja, finalizand integrarea TopTech, 2Net si Dataware, perioadă in care a evoluat de la o structura compusă din doua divizii, către o structură agilă, axată pe specializare, compusa din patru piloni de sine statatori.

 

„O afacere poate avea diversitate, ceea ce este, fără îndoială, avantajos, dar gestionarea acesteia poate fi destul de dificilă. Integrarea noilor companii reprezintă un pas semnificativ realizat de Bittnet în obținerea de sinergii între cei patru piloni de business ai grupului. Această abordare strategică are potențialul de a conduce grupul spre obținerea profitabilității până la finalul anului în curs”, susține Anca Manitu, membru în CA, reprezentant al Impetum Group.

 

Pentru cea de-a doua jumătate a anului, Bittnet Group deține un pipeline confirmat de venituri în valoare de 185 milioane de lei, pentru care vizează revenirea la marja brută istorică de 25%. Astfel, combinată cu cheltuielile indirecte de 27 milioane de lei, in linie cu S1 2023, această structură de venituri are potențialul de a conduce la profitul operațional bugetat pentru 2023, în valoare de 18 milioane de lei.

 


Raportul Bittnet aferent S1 2023 este disponibil pe site-ul companiei pentru relatia cu investitorii, iar teleconferința de prezentare a rezultatelor va avea loc marti, 29 august, începând cu ora 10. https://investors.bittnet.ro/rezultate-financiare/2q-2023/

Credex IFN primește autorizația ca instituție de plată și va emite carduri de credit 

0

Credex IFN, instituție financiară nebancară, anunță obținerea autorizației de la Banca Națională a României pentru a opera ca instituție de plată, deschizând astfel noi orizonturi pentru oferirea de servicii financiare inovatoare clienților. Credex IFN oferă în acest moment credite de nevoi personale și credite de consum. Cu această autorizație, instituția financară nebancară va putea extinde gama sa de produse și servicii disponibile pentru clienții săi, adaugând emiterea de carduri de credit la portofoliul său existent. 

Directorul General al Credex IFN, Traian Baicu, a subliniat importanța acestui pas pentru companie„Autorizația obținută reprezintă un pas semnificativ în evoluția Credex IFN și în dezvoltarea serviciilor financiare oferite clienților noștri. Cardurile de credit pe care le vom putea emite reprezintă o modalitate suplimentară prin care putem să ne ajutăm clienții să își atingă obiectivele financiare și să gestioneze mai eficient banii lor. Suntem ferm dedicați în a răspunde în mod proactiv nevoilor clienților noștri, continuând să evoluăm și să îmbunătățim serviciile noastre financiare, cu un focus deosebit pe zona de retail banking, luând în considerare dinamicile pieței și contextul economic. Scopul nostru primordial este să susținem nevoile financiare ale populației.”

Cu noile carduri de credit, clienții vor avea acces la o varietate de beneficii și opțiuni flexibile pentru gestionarea finanțelor lor personale. Cardurile de credit Credex IFN vor fi disponibile și în format virtual, oferind acces la fonduri prin intermediul dispozitivelor NFC, într-un proces 100% digital. Acestea vor oferi avantaje competitive, printre care se numără rate avantajoase ale dobânzii, limite de credit și opțiuni de rambursare flexibile.

În plus, Credex IFN continuă să investească în inovație și să ofere soluții financiare conforme cu evoluția pieței. Anul trecut, valoarea creditelor noi acordate pentru nevoi personale și bunuri de consum a depășit 298 de milioane de lei, echivalentul a 60 de milioane de euro. Credex IFN este unul dintre finanțatorii preferați pentru cumpărături în rate atât în rețeaua de magazine fizice Altex și Media Galaxy, cât și pe platformele lor online.

Adrian Marinescu este noul director EY România în departamentul Technology Consulting 

0

Adrian Marinescu s-a alăturat EY România în calitate de director în cadrul departamentului Technology Consulting.

În noul său rol, Adrian va fi responsabil de furnizarea celor mai bune soluții tehnologice pentru sectorul public, cu accent pe soluțiile Microsoft, transformare digitală și extinderea domeniului de activitate al EY în proiecte complexe pentru clienții actuali și cei noi.

Adrian are o experiență profesională de peste 25 de ani în sectorul IT în cadrul mai multor companii de top din domeniul tehnologiei. Expertiza sa acoperă un spectru larg de competențe, inclusiv strategia de vânzări, negociere, gestionarea obiectivelor de vânzări, dezvoltarea portofoliului, planificarea conturilor, pregătirea business case-urilor, realizarea previziunilor, rezolvarea problemelor și revizuirea business-ului.

„Experiența profesională a lui Adrian, dobândită în peste 25 de ani în care a dezvoltat proiecte complexe de IT în România, aduce un plus de valoare în echipa noastră și va contribui la creșterea businessului nostru de tehnologie pentru sectorul public”, spune Cătălina Dodu, Partener, Cybersecurity Leader EY South Cluster, Tehnology Consulting Leader EY România.

Adrian Marinescu deţine o diplomă în cibernetică și studii economice și este, de asemenea, absolvent al London Business School și al INSEAD, The Business School For The World.

Lansarea programului de achiziție de microbuze electrice școlare

0

Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a lansat programul destinat achiziției de microbuze electrice, hibride și alimentate cu gaz natural comprimat, pentru transportul elevilor. Pot să aplice consiliile județene și subdiviziunile administrativ-teritoriale ale municipiului București, cu finanțare integrală din Fondul pentru Mediu, fără nicio contribuția din partea beneficiarului. Tot programul are un buget de 300 de milioane de lei.

Mircea Fechet, ministrul mediului, apelor și pădurilor: „Lansăm astăzi, în premieră, programul Microbuze electrice pentru transportul elevilor. Este unul dintre programele finanțate de minister prin care încercăm să atenuăm impactul schimbărilor climatice, să asigurăm un aer mai curat, să participăm la decarbonizarea sectorului de transport și să reducem emisiile de gaze cu efect de seră. Ne încadrăm și cu acest program în tendința europeană privind mobilitatea durabilă. Acest program vine în completarea programului Rabla Clasic, în completarea programului Rabla Plus și, mai nou, Rabla local. Practic, va asigura transportul elevilor spre școală și înapoi către locuințele lor, urmărind să schimbe comunitățile noastre în comunități din ce în ce mai verzi. Nu vom finanţa doar microbuze electrice, ci vom finanţa şi infrastructura aferentă acestora, mă refer la infrastructura de încărcare. Practic, pentru fiecare microbuz achiziţionat vom putea finanţa şi o staţie de încărcare electrică.”

Se finanțează: achiziționarea microbuzelor electrice, hibride și a celor alimentate GNC, achiziționarea stațiilor de reîncărcare a microbuzelor, cheltuielile cu consultanța pentru implementarea proiectului, în limita a 1% din totalul sumei aferente achiziției microbuzelor și stațiilor solicitate, TVA aferentă proiectului, în condiţiile în care aceasta a fost solicitată şi nu este recuperabilă, rambursabilă sau compensată prin orice alte mijloace potrivit prevederilor legale. Achiziționarea stațiilor de reîncărcare este permisă în limita unei stații de reîncărcare/microbuz achiziționat.

Programul va începe efectiv la 8 septembrie și va fi deschis până la 8 noiembrie.

MMAP anunță că „finanţarea se acordă în funcţie de categoria unităţii administrativ-teritoriale din care face parte solicitantul, după cum urmează:

– pentru unitățile administrativ-teritoriale cu un număr de elevi pe raza UAT-ului mai mic de 40.000, se acordă maximum 7 milioane lei;

-pentru unitățile administrativ-teritoriale cu un număr de elevi pe raza UAT-ului între 40.001-60.000, se acordă maximum 15 milioane lei;

– pentru unitățile administrativ-teritoriale cu un număr de elevi pe raza UAT-ului mai mare de 60.000, se acordă maximum 25 milioane lei.

Este eligibil proiectul care cuprinde autovehicule mai puţin poluante, de tipul microbuzelor electrice, hibride și a celor alimentate cu gaz natural comprimat, ce îndeplinesc următoarele criterii: aparțin categoriei M2-M3 – respectiv microbuze electrice, microbuze hibride, microbuze alimentate GNC; microbuzele electrice au autonomie de minim 200 km, iar microbuzele hibrid plug-in au o autonomie de minim 50 km exclusiv pe putere electrică; dețin omologarea CE de tip (de exemplu microbuzele care deţin o omologare CE de tip a întregului vehicul emisă de orice stat membru al Uniunii Europene nu mai necesită omologare în România) şi Cartea de identitate a vehicului (CIV) eliberată de Registrul Auto Român, în conformitate cu procedurile administrative specifice, întrunesc cerinţele legate de accesibilitate pentru persoanele cu mobilitate redusă. De asemenea, microbuzele achiziționate trebuie să fie noi”.

Foto: MMAP

 

 

 

Societatea Academică din România cere ca noul Cod Silvic să nu blocheze accesul jurnaliștilor și activiștilor în pădure

0

În contextul dezbaterilor pe marginea proiectului noului Cod Silvic, Societatea Academică din România (SAR) face o serie de observații și propuneri sub titlul „Nu blocați accesul jurnaliștilor și activiștilor în pădure! Apel SAR, privitor la modificările propuse în noul Cod Silvic”:

Societatea Academică din România (SAR) solicită oficial Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP) să nu îngreuneze activitatea jurnaliștilor și a activiștilor de mediu care documentează pe teren tăierile ilegale de arbori și alte încălcări ale legii din pădurile României.

Apelul vine în contextul în care Guvernul, prin MMAP, a organizat consultări publice, în această săptămână, pe proiectul de lege pentru Noul Cod Silvic, a cărui adoptare este un jalon asumat de țara noastră pentru a putea accesa fondurile din PNRR.

În forma supusă consultării publice, proiectul reglementează accesul în pădure în două articole distincte: în scop recreativ, respectiv în scop profesional (pentru administrarea pădurii, control, activități economice și cercetare științifică), enumerând, în mod limitativ, categoriile de personal care au acces în pădure, fără ca printre acestea să se regăsească jurnaliștii și activiștii de mediu.

„Acest mod de reglementare riscă să genereze probleme grave pentru jurnaliștii și activiștii de mediu în raport cu persoanele, ocoalele silvice și firmele ale căror activități în pădure le investighează, documentează, monitorizează și raportează, că e vorba de tăieri de arbori, vânătoare, administrare de arii protejate ori dezvoltarea unor diferite proiecte, mai mult sau mai puțin legale. În același timp, ideea că jurnaliștii sau membrii unor organizații non-guvernamentale s-ar putea afla în pădure doar în scop recreativ, dar nu și în timpul desfășurării unor activități profesionale, riscă să le afecteze drepturile”, susține Mihai Goțiu, responsabil de dezvoltarea și promovarea politicilor de mediu în cadrul SAR.

„Accesul nerestricționat în pădure este o revendicare mai veche a societății civile din România și e conformă cu o tendință manifestată deja în mai multe țări europene, de recunoaștere a acestui drept, indiferent că e vorba de păduri publice sau private. Proiectul Noului Cod Silvic propune o asemenea prevedere, la articolul 58, care permite, în scop recreativ, accesul pe jos (pedestru) în tot fondul forestier național, iar pe bicicletă pe drumurile forestiere și pe potecile și traseele marcate. În cadrul aceluiași articol, jumătate din cadou este luat înapoi, prin acordarea posibilității proprietarilor de păduri private de a limita, îm mod discreționar, accesul recreativ, ceea ce nu e greu de anticipat că se va întâmpla, mai ales în cazul pădurilor în care legalitatea tăierilor ori a vânătorii e încălcată. Mărul otrăvit este, însă, articolul 59, în care sunt enumerate exhaustiv și limitativ categoriile de personal care au acces în pădure în scop profesional”, explică Mihai Goțiu, care a activat mai bine de două decenii ca jurnalist de investigație, inclusiv în domeniul mediului, și a fost inițiator al unor modificări anti hoție la Codul Silvic, adoptate în 2020, în perioada în care a fost senator (2016-2020).

Potrivit acestuia, reglementarea accesului în pădure cu diferențierea în funcție de scop (recreativ, respectiv profesional) va genera și va escalada conflicte, încurajând administratorii de păduri, publice și private, să încerce să-i împiedice să intre în pădure (pe motiv că dacă n-au venit să se relaxeze, n-au ce căuta acolo) ori să-i dea în judecată pe jurnaliști și activiști, în procese abuzive, de tip SLAPP (Strategic Lawsuit Against Public Participation). „Procesele în justiție de tip SLAPP au devenit o problemă globală, cu o utilizare tot mai la modă și în România, discutată și la nivelul UE, fără a avea, însă, o soluție de contracarare. Scopul acestor procese nu e, neapărat, câștigarea lor, ci intimidarea, tocarea timpului, a nervilor și a resurselor financiare ale jurnaliștilor și activiștilor, pentru a-i împiedica să-și desfășoare activitatea lor în interesul publicului. Modul în care s-a redactat accesul în pădure în proiectul Noului Cod Silvic e o minge ridicată la fileu pentru astfel de procese și conflicte”, susține Mihai Goțiu. De asemenea, el mai arată că ideea că jurnaliștii și activiștii s-ar putea afla, legal, în pădure doar ”în scop recreativ”, le-ar putea crea probleme în cazul unor accidente – pentru a nu discuta de agresiuni fizice – de genul pierderii unor drepturi care depind de recunoașterea faptului că, în momentul accidentului, desfășurau o activitate lucrativă (compensări, prime de asigurări, pensii de urmaș, în cazuri extreme).

„Nu-mi pun problema că jurnaliștii de investigație ori activiștii de mediu, membri sau nu în ONG-uri, se vor speria de o asemenea reglementare absurdă și că nu vor mai merge în păduri, dar e o problemă de principiu, pe de o parte pentru că activitatea lor răspunde unor interese legitime ale cetățenilor și trebuie recunoscută ca atare, pe de altă parte pentru că rostul Noului Cod Silvic e de diminua infracțiunile din păduri, nu de a-i ajuta să le ascundă pe cei care le comit”, a mai spus Mihai Goțiu.

SAR va transmite, oficial, MMAP solicitările de eliminare a posibilității ca proprietarii de păduri private să poată restricționa arbitrar accesul în pădure în scop recreativ, respectiv de adăugare a jurnaliștilor și activiștilor de mediu în categoriile care au acces nerestricționat în pădure în scop profesional.

De asemenea, SAR va mai solicita, în cadrul procedurii de consultare, următoarele modificări și amendamente la proiectul Noului Cod Silvic care vizează:

– utilizarea noilor tehnologii: obligativitatea arhivării monitorizărilor video pe o perioadă mai mare de 30 de zile și instituirea unor sancțiuni contravenționale, respectiv penale pentru nerespectarea acestei obligații; respectiv obligarea MMAP să conecteze monitorizările video cu sistemul de urmărire a trasabilității materialului lemnos, SUMAL 2.0, și transparentizarea prin aplicația Inspectorul Pădurii;

– produsele nelemnoase ale pădurii: eliminarea modificării aberante prin care fauna și peștii din râurile de munte devin proprietatea deținătorilor pădurilor și la discreția administratorilor acestora (!) și introducerea obligativității studiilor de mediu pentru avizele și autorizațiile necesare recoltării altor produse nelemnoase în scop comercial (trufe, ciuperci, fructe de pădure, plante medicinale etc.);

– arborii din afara fondului forestier național: reintroducerea ca infracțiune a distrugerii, ruperii, smulgerii din rădăcini a copacilor din parcurile și ale spații verzi din localități;

– sancționarea transporturilor ilegale de materiale lemnoase: eliminarea prevederii care ar permite reutilizarea pentru transportul lemnului a mijloacelor de transport confiscate pentru transport ilegal, dacă procesul penal nu se soluționează definitiv în 6 luni.

Argumentele detaliate pentru amendamentele solicitate le puteți citi, pe larg, aici.

SAR precizează că susține majoritatea comentariilor, obiecțiilor și amendamentelor formulate și prezentate de WWF România, Coaliția Natura 2000, Declic, Agent Green, Asociația Altitudine, Tiberiu Boșutar, Alex Găvan, Asociația Kogayon, Asociația IDEI, Eco Civica, Greenpeace România ș.a.m.d. (ordinea e aleatorie și lista incompletă) în cadrul consultării publice a MMAP cu societate civilă, desfășurată marți, 22 august, și/sau făcute publice anterior pe propriile canale de comunicare și în presă.

Proiectul Noului Cod Silvic poate fi descărcat de pe site-ul MMAP (aici).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Cursuri gratuite de specializare și alfabetizare digitală pentru angajați

0

ciația Patronatul Tinerilor Întreprinzători din România (PTIR), în parteneriat cu Blocul Național Sindical (BNS), oferă cursuri gratuite de specializare și de alfabetizare digitală pentru angajați, prin proiectul Digital Skills Training (cod mysmis 143260), cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capital Uman 2014-2020.

Cursurile au o durată de 80 de ore și sunt acreditate de Ministerul Educației prin Autoritatea Națională pentru Calificări (ANC).

inițiatorii precizează că, „prin aceste cursuri, persoanele angajate din IMM-uri și-au dezvoltat competențele digitale sub îndrumarea unor formatori cu experiență considerabilă în industria digitalizării. Astfel, angajații participanți la cursuri au devenit mai pregătiți pentru avansarea în carieră, iar IMM-urile angajatoare au devenit mai competitive în activitatea lor.

Detalii despre proiect și despre cursurile Digital Skills Training puteți găsi la următoarele pagini:

Pagina proiectului: https://www.ptir.ro/proiecte-in-implementare/2463.html

Pagina de înscriere la cursurile Digital Skills Training: https://www.inscriere-digital-skills.ro/”.

 

 

Două milioane de euro, investiție în restaurarea „Casei Dimitrie Bolintineanu”

0

S-a redeschis „Casa Dimitrie Bolintineanu”, caracterizată ca „una dintre bijuteriile arhitectonice ale Bucureștiului”, supusă unor ample lucrări de restaurare, care au costat aproximativ două milioane de euro. Investitorii subliniază că „locația, unică prin amplasament, istorie și design, este de acum disponibilă pentru evenimente, conferințe sau petreceri private.

Locația amplasată într-unul dintre cartierele pitorești ale Capitalei, pe strada Negustori, a fost restaurată în baza planurilor realizate de arhitecți cunoscuți și îmbină în mod armonios istoria de mai bine de 100 de ani a vilei cu elemente actuale.

Casa Dimitrie Bolintineanu” are trei niveluri și o suprafață totală de 762 de metri pătrați. Locația principală are 250 de metri pătrați, o zonă de bar și catering, sistem audio-video de ultimă generație, generator, sistem de alarmă pentru incendiu și parcare.

Locația secundară are o suprafață de 175 de metri pătrați, putând găzdui până la 100 de persoane.

În procesul de reamenajare a clădirii a fost acordată o atenție deosebită detaliilor, iar rezultatul este impresionant – o casă încărcată de istorie perfect adaptată evenimentelor private din perioada contemporană”.

Vlad Mihălăchioiu, owner the villa.: „Ne-am dorit să aducem în peisajul locațiilor de evenimente din București ceva cu adevărat special și cred că am reușit să facem acest lucru. Casa Dimitrie Bolintineanu este, fără să exagerez, unică pentru că beneficiază de o istorie bogată, legată strâns de un nume mare al literaturii românești, de elemente arhitecturale fantastice și de o poziționare excelentă. În plus, după renovare noua locație din portofoliul nostru de la the villa. are toate elementele necesare pentru a găzdui evenimente private de succes. Suntem mândri că putem să reintroducem această bijuterie a Cartierului Armenesc în circuitul evenimentelor din București și abia așteptăm să începem să primim oaspeți pe Negustori 16.”

”Casa Dimitrie Bolintineanu” a fost redeschisă cu un eveniment organizat de către cei de la the villa. pe 22 august și „este disponibilă pentru evenimente private, conferințe, lansări de produse, show-uri, întâlniri formale sau informale, concerte sau party-uri, fiind versatilă și adaptabilă pentru orice tip de angajament”.

 

 

Rezultatele financiare ale NVIDIA confirmă că goana dupa inteligența artificială este reală

0

Raportarea rezultatelor financiare ale NVIDIA (NVDA) a fost așteptată cu nerăbdare de piață. Existau temeri că actuala goană după inteligența artificială (IA) este doar o modă trecătoare, fără niciun fundament comercial în spate. O ratare a țintelor de vânzări ar fi afectat piața și în special companiile de tehnologie care au fost coloana vertebrală a actualei reveniri a pieței. Dar, aseară târziu, rapoartele financiare ale NVIDIA au risipit această temere. Compania a depășit așteptările, cu venituri care au urcat la 13,5 miliarde de dolari, în creștere cu peste 100% de la an la an, în timp ce profitul a crescut cu peste 400%, ajungând la 4,29 dolari pe acțiune. Prețul acțiunilor NVIDIA a urcat cu aproape 10% după închiderea pieței, depășind 500 de dolari.

Piața se aștepta ca veniturile obținute de NVIDIA din activitățile legate de centrele de date să depășească 8 miliarde de dolari. Acest lucru ar fost important pentru a valida teza conform căreia IA nu este doar un instrument interesant precum Chat GPT sau Midjourney, ci generează o nevoie tot mai mare de hardware performant, capabil să proceseze rapid datele, în special în centrele de date. NVIDIA a depășit așteptările, înregistrând venituri record în zona centrelor de date de 10,32 miliarde de dolari, în creștere cu 141% față de primul trimestru și cu 171% față de anul trecut.

GPU-urile (unitățile de procesare grafică) NVIDIA se ocupă de o serie de sarcini în centrele de date, inclusiv de antrenarea și operarea modelelor de învățare automată (machine learning). De asemenea, companiile folosesc GPU-urile NVIDIA pentru a accelera calculele în simulările de supercalculatoare. În prezent, piața de inteligență artificială este relativ omogenă la nivelul infrastructurii de servere, NVIDIA deținând aproximativ 95% din piața de GPU pentru învățare automată.

La această situație nu s-a ajuns peste noapte. Jensen Huang, în prezent director executiv al NVIDIA, a fost unul dintre fondatorii săi în 1993. Pe atunci, NVIDIA se concentra pe îmbunătățirea graficii pentru jocuri și alte aplicații. În 2007, NVIDIA a lansat CUDA, un soft care permitea folosirea GPU pentru calcul de date general. Acest lucru s-a întâmplat după ce cercetătorii de la Universitatea Stanford au descoperit în 2006 că GPU-urile pot accelera operațiile matematice într-un mod în care procesoarele calculatoarelor nu o pot face. Acesta a fost începutul „calculului accelerat”. În prezent, ceea ce a început sub numele de CUDA a devenit coloana vertebrală a inteligenței artificiale.

În timp ce plăcile grafice pentru jocurile video au fost principala țintă a NVIDIA la începuturile companiei, din punct de vedere al veniturilor, acum sunt pe locul doi. În ultimul trimestru, veniturile din gaming au fost de 2,49 miliarde de dolari, în creștere cu 11% față de trimestrul anterior și cu 22% față de anul trecut.

Dar ceea urmează pentru NVIDIA nu este simplu, deoarece se va confrunta cu o concurență și mai acerbă din partea altor companii precum AMD, Qualcomm și Intel. Iar acest lucru înseamnă că menținerea supremației actuale va necesita creșterea cheltuielilor de cercetare și dezvoltare. Între timp, cele mai recente date arată o dominație clară în domeniul calculului accelerat, compania majorându-și estimările privind veniturile totale la 16 miliarde de dolari, cu marje brute de peste 70% în trimestrul curent.

Aceste rezultate confirmă că inteligența artificială nu este doar o modă trecătoare și, în cele din urmă, marchează un moment crucial nu doar pentru NVIDIA, ci și pentru întregul sector tehnologic. Companiile la nivel global cheltuiesc sume mari pentru IA, iar NVIDIA culege roadele acestei cereri fără precedent. Concluzia este că trenul IA nu încetinește, iar rezultatele de astăzi îi reasigură pe investitori că nu este vorba doar de un foc de paie sau de o situație singulară.

Pentru investitorii individuali, NVIDIA este deja una dintre companiile de top, fiind la nivel global al nouălea cel mai deținut titlu pe platforma socială de investiții eToro și al 11-lea cel mai deținut titlu de către investitorii români. Prețul acțiunilor sale a crescut în acest an cu aproape 230%.

UNTOLD se află în top 3 festivaluri din Europa, alături de TOMORROWLAND și Glastonbury

0

În clasamentul celor mai mari 100 de festivaluri ale lumii,
festivalul de la Cluj-Napoca ocupă locul 6

Festivalul UNTOLD a obținut o performanță extraordinară în clasamentul anual realizat de publicația britanică DJ Mag, care evaluează cele mai mari 100 de festivaluri din întreaga lume. Clasamentul este construit pe baza voturilor primite de la entuziaștii de festivaluri, reflectând astfel popularitatea și impactul acestor evenimente.

În acest an, festivalulul care a pus România pe harta celor mai mari evenimente a reușit să ajungă în topul celor mai mari 3 festivaluri organizate în Europa, UNTOLD fiind într-o companie selectă, alături de Tomorrowland (Belgia) și Glastonbury (Marea Britanie). Festivalul UNTOLD a devansat festivaluri cu tradiţie precum Lollapalooza, Sziget, Amsterdam Music Festival, Sunburn, Burning Man, Parookaville sau Mysteryland.

UNTOLD a urcat pe locul 6 în Top 100 Festivals, consolidându-și poziția ca unul dintre cele mai apreciate festivaluri din lume.

Cu un lineup diversificat și producții vizuale uluitoare, fiecare ediție a festivalului UNTOLD devine o poveste în sine, iar fanii din întreaga lume participă la această experiență unică, care încercă, cu fiecare ediție să depășească limitele convenționalului. UNTOLD nu este doar un festival, a devenit o comunitate care împărtășește bucuria muzicii.

Cea de-a 8-a ediție a festivalului UNTOLD a fost o experiență, o călătorie într-un tărâm magic, alături de peste 420.000 de fani și cele mai mari nume din industria muzicală: Imagine Dragons, Bebe Rexha, Ava Max, French Montana și cei mai mari DJ ai lumii: David Guetta, Marin Garrix, Armin van Buuren, Alok, Steve Aoki, Alesso, Tale of Us, Eric Prydz sau Boris Brejcha.

Porțile universului UNTOLD vor fi redeschise pentru o nouă călătorie în 2024, iar fanii se pot înregistra pentru ediția de anul viitor a festivalului accesând: https://untold.com/register.

Și festivalul Neversea a fost votat de fani în Top 100 Festivals. In acest an cel mai mare festival organizat pe o plajă din Europa, Neversea urcă 10 poziții în clasamentul DJ Mag și ocupă locul 41. Fanii se pot înregistra pentru ediția de anul viitor a festivalului accesând: neversea.com/register

În 2023 voturile înregistrate au venit de la fanii de festival din întreaga lume. Liniile de vot au fost deschise în perioada 26 aprilie – 21 iunie, pentru ediția din acest an a Top 100 Festivals au votat doar fanii festivalurilor.

Radu Puiu, XTB România: Scăderea alarmantă a prețului Bitcoin are totuși câteva explicații. Ce poate urma pentru moneda cripto

0

Prețul Bitcoin (BTC) traversează o perioadă foarte agitată spre final de vară, coborând, de la aproximativ 30.200 de dolari, la un minim local de 25.200 de dolari în 17 august. Aceasta a însemnat o depreciere de peste 16%, influențând negativ și celelalte active digitale de pe piață. De atunci, moneda a recâștigat o parte din terenul pierdut și a reușit să revină deasupra pragului de 26.000 de dolari.

Potrivit lui Radu Puiu, analist financiar al XTB România, sentimentul pesimist la nivel global este cel care a împins BTC mai jos. Este posibil ca această mișcare să fi fost exacerbată de lichidarea forțată a pozițiilor long, cu efect de levier, pe care mulți participanți le-au plasat în anticiparea aprobării unui ETF spot pe BTC în SUA.

Potrivit CoinGlass (platformă de tranzacționare și informații pentru contractele futures legate de criptomonede), în 18 august, peste un miliard de dolari în poziții cu efect de levier au fost lichidate în decurs de 24 de ore, pozițiile BTC având o pondere de peste 50% din această sumă.

Deși se așteaptă în continuare ca U.S. Securities and Exchange Commission (instituția de reglementare din SUA) să aprobe ETF-uri spot pe Bitcoin, momentul aprobării întârzie mai mult decât se estima.

„Volatilitatea recentă a activelor digitale este determinată de un mediu macroeconomic dificil, care reprezintă o provocare pentru activele riscante. Astfel, atenția se concentrează asupra deteriorării economiei Chinei și asupra ratelor ridicate ale dobânzilor din Statele Unite, unde titlurile de stat pe 10 ani au atins un maxim de 4,35% la 21 august, cel mai ridicat nivel din 2007. La momentul acestei analize, randamentele se reduc ușor, scăzând până la 4,18%”, precizează analistul XTB România.

Forța dolarului, determinată de creșterile anticipate ale ratelor dobânzilor, adaugă la presiunea asupra prețurilor Bitcoin din ultima perioadă. Atenția este orientată asupra Simpozionului de la Jackson Hole, care se desfășoară în perioada 24-26 august, unde discuțiile despre schimbările economice globale și politicile privind ratele dobânzilor influențează sentimentul pieței.

Dezamăgirea provocată de recenta reducere a ratelor de dobândă din China, împreună cu fluctuațiile yuanului, complică și mai mult situația.

În timp ce piețele așteaptă informații de la simpozion și monitorizează acțiunile băncilor centrale, valoarea Bitcoin răspunde la aceste dinamici financiare complicate.

O scădere a raportului BTC/USD ar putea fi atribuită, de asemenea, proiecțiilor economice în continuă schimbare. Întrucât economiștii nu anticipează nicio majorare a dobânzilor până în martie 2024, conform unui sondaj recent al Reuters, sentimentul pieței este incert.

„Viitorul simpozion economic de la Jackson Hole, în cadrul căruia va vorbi președintele Fed, Jerome Powell, are o pondere semnificativă în conturarea perspectivelor. Acest lucru coincide cu predominanta convingere că Federal Open Market Committee (FOMC) nu va majora ratele în luna septembrie a acestui an, influențând și mai mult dinamica actuală a pieței. În prezent, probabilitatea pentru o majorare a ratei în septembrie este de doar 13,5%, conform Fed Watch Tool”, subliniază analistul XTB România.

Corelația dintre Bitcoin și bondurile pe 10 ani, posibilă explicație

În timp ce motivele scăderii Bitcoin nu sunt imediat evidente, perspectivele macroeconomice mai largi au părut îngrijorătoare în ultima săptămână, mai ales având în vedere preocupările recente legate de spirala dezvoltatorilor imobiliari de stat din China. Șocul din 17 august nu se datorează, conform rapoartelor inițiale, vânzărilor de sute de milioane de euro ale participațiilor de Bitcoin ale companiei SpaceX, a lui Elon Musk.

În timp ce scăderea ar putea părea bruscă, aceasta a fost precipitată de o combinație de evenimente care au contribuit la declin. O serie de cauze probabile sunt îngrijorarea cu privire la perspectivele economice ale Chinei, volumele scăzute de tranzacționare a Bitcoin și presiunea continuă a acțiunilor de reglementare pe piața activelor digitale.

O altă evoluție importantă este reprezentată de corelația dintre Bitcoin și randamentul obligațiunilor americane pe 10 ani ajustate la inflație. Acesta se deplasează din nou în direcții opuse, prezentând cea mai puternică corelație negativă din ultimele patru luni.

Coeficientul de corelație pe 30 de zile dintre Bitcoin și titlurile de stat pe 10 ani indexate cu inflația a devenit negativ în această lună, scăzând de la +0,28 la -0,72, un nivel înregistrat ultima dată în aprilie, potrivit TradingView. O valoare de -1 ar sugera că cele două clase de active variază cu aceeași valoare, dar în direcții opuse. Prin urmare, nivelul de -0,72 sugerează că o continuă creștere a randamentelor din SUA ar exercita în continuare presiune asupra prețului Bitcoin.

În plus, valoarea actuală indică influența reînnoită a finanțelor tradiționale și a factorilor macro asupra prețului Bitcoin. Corelația negativă a fost întreruptă în iulie, pe fondul optimismului privind posibila aprobare a unui ETF spot.

Randamentul titlurilor de stat indexate cu inflația se numește randament real sau randament ajustat la inflație.

„Atunci când randamentele reale sunt negative, investitorii au tendința de a căuta randamente din alternative cu risc ridicat, cum ar fi acțiunile tehnologice și criptomonedele, așa cum am văzut în perioada ulterioară scăderii de la începutul pandemiei din martie 2020. Atunci când randamentele reale sunt pozitive și în creștere, investitorii se simt încurajați să investească în titluri cu venit fix”, explică analistul XTB România.

Marți, randamentul titlurilor de valoare americane pe 10 ani indexate cu inflația a crescut la 1,99%, cel mai ridicat nivel din februarie 2009.

Volatilitatea din acest an a cunoscut un nou impuls atunci când agenția de rating Fitch a decis să retrogradeze ratingul de credit al guvernului american de la AAA la AA+. Motivul din spatele acestei mișcări a fost reprezentat de disputele constante legate de plafonul de îndatorare. Anunțul a fost făcut la 2 august și a contribuit la o creștere a turbulențelor în piață pe parcursul zilei respective, dar fără să aibă un efect amplu la închidere.

Cu toate acestea, valoarea evenimentului nu poate fi subestimată, subliniind importanța monitorizării modului în care piețele s-au comportat în trecut în situații similare. Într-un precedent notabil, la 5 august 2011, agenția S&P a retrogradat, de asemenea, ratingul SUA la AA+, determinând inițial o scădere a indicelui dolarului și a randamentelor titlurilor de Trezorerie. Cu toate acestea, ambele au înregistrat o recuperare rapidă. În schimb, acțiunile au cunoscut o cădere semnificativă, iar Bitcoin a suferit o pierdere de peste 38% în aceeași lună.

„Atunci când vine vorba despre efectul evenimentelor micro și macro, cum ar fi aprobarea ETF-urilor spot pe Bitcoin și evoluțiile ample de reglementare, este esențial să recunoaștem interacțiunea complexă dintre aceste aspecte și dinamica pieței”, precizează Radu Puiu.

Perspectiva unei aprobări a unui ETF Bitcoin reprezintă un posibil catalizator semnificativ pentru spațiul cripto, determinând un cadru mai stabil pentru investitorii instituționali și de retail pentru a obține expunere la Bitcoin. Această perspectivă ar putea determina o potențială creștere a cererii și a prețului.

Prima ediție „Noaptea Muzeelor la Sate” pe 2 septembrie, în toată țara!

0

Prima ediție a evenimentului Noaptea Muzeelor la Sate va avea loc sâmbătă, 2 septembrie 2023, și propune publicului peste o sută de obiective, evenimente culturale și programe educative organizate de entități muzeale sau organizații private, în spații cu valoare istorică și de patrimoniu din satele și comunele din 32 de județe ale României.

O premieră la nivel european, noua marcă culturală propusă de Rețeaua Națională a Muzeelor invită vizitatorii să descopere o lume neștiută a spațiului rural din România: muzee și colecții muzeale, case memoriale, gospodării țărănești conservate in situ, castele, domenii nobiliare, cetăți, biserici fortificate sau de lemn, colecții de artă și istorie religioasă ale unor ansambluri mănăstirești, muzee parohiale, centre de artă, ateliere, centre culturale, mori, mausolee, hambare, centre de pompieri și multe alte atracții.

Detalii complete despre organizarea generală și programul evenimentelor din 2 septembrie se actualizează permanent pe website-ul Noaptea Muzeelor, în secțiunea  https://noapteamuzeelor.org/noaptea-muzeelor-la-sate/participanti/, precum și pe rețelele de comunicare ale instituțiilor culturale implicate. 

Cu ocazia acestei ediții inaugurale a evenimentului, Rețeaua Națională a Muzeelor din România a lansat și o campanie națională de dezvoltare de programe educative adresate copiilor și tinerilor din comunitățile rurale, prin care participanții înscriși la eveniment își pot promova și exploata colecțiile și patrimoniului cultural deținut. În colaborare cu Asociația „Da’DeCe”, RNMR a creat un KIT educațional, pus gratuit la dispoziția tuturor celor interesați pe website-ul Noaptea Muzeelor la Sate, secțiunea Resurse pedagogice.

Pentru muzeele și entitățile din toată țara care și-au anunțat participarea la Noaptea Muzeelor la Sate și, în general, pentru cei interesați să conceapă programe pentru public am creat un kit pedagogic dedicat educatorilor muzeali și muzeografilor. Kitul cuprinde diverse tipuri de abordare a evenimentelor pentru public, într-un mod participativ, o structură flexibilă a unui atelier de educație muzeală în funcție de grupe diferite de vârstă, exemple de activități punctuale și sugestii practice pentru realizarea unor resurse destinate vizitei autonome sau a recuzitei pentru atelierele organizate. (…) Din această interacțiune se vor naște cu siguranță idei noi foarte valoroase pe care abia aștept să le descopăr în cele mai mici muzee din România. Vă încurajez să marcați ziua de 2 septembrie în agendă pentru o călătorie din sat în sat.” – Iulia Iordan, specialist în domeniul educației culturale la Asociația „Da’DeCe”, autoarea pachetului educativ Noaptea Muzeelor la Sate.


Proiect lansat și coordonat de Rețeaua Națională a Muzeelor din România și co-finanțat de AFCN.

Parteneri: Asociația Dadece, Digital Art, Muzee de la Sat, Grupul Informal Podișul Hârtibaciului: Oameni Locuri Fapte, Centrul Național de Informare și Promovare Turistică, clujtourism.ro, Consiliul Județean Cluj, Consiliul Județean Iași, Consistoriul Superior al Bisericii Evanghelice C.A. din România, Asociația Prietenii Mocăniței, Asociația „Centrul Memorial Dr. Gheorghe Telea-Bologa” Sibiu

Partener strategic: Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale

Comunicare proiect: Connect Media

Parteneri media: AGERPRES, Agenția de Carte, Bookhub, București FM, Catchy.ro, Curatorial, Ediția de dimineață, E-Zeppelin, I-tour, IQads, IQool, Modernism.ro, MovieNews.ro, Munteau recomandă, Observator Cultural, Radar de media, Radio România Brașov, Radio România Cluj, Radio România Constanța, Radio România Iași, Radio Romînia Oltenia-Craiova, Radio România Reșița, Radio România Timișoara, Radio România Tg Mureș, Radio România Cultural, RADOR, Revista Psychologies, Radio România Cultural, Spotmedia.ro, Uniunea Ziariștilor Profesionițti din România, Zile și nopți.

Inteligența Artificială va aduce o creștere cu 14% a economiei globale până în 2030. Cum pot capitaliza companiile beneficiile AI, cu riscuri minime?

0

Mircea Bozga (foto),
Partener PwC România

 

Tehnologiile bazate pe inteligență artificială (AI) ar putea genera o creștere economică globală de 14% (15,7 trilioane de dolari) până în 2030, potrivit unui studiu realizat de PwC, ca urmare a creșterii productivității din automatizarea proceselor. De la asistenții personali ai telefoanelor mobile la tot ce înseamnă personalizare în interacțiunile comerciale și detectarea fraudelor și de la automatizarea unor procese și activități la strategii de lansare pe piață a noilor produse, AI va atinge aproape fiecare aspect al vieții noastre.

Și dacă în prezent, inteligența artificială automatizează sarcini care necesită și implicare umană, cercetătorii și companiile de tehnologie din întreaga lume se străduiesc să obțină o inteligență artificială autonomă, care să nu necesite intervenția umană pentru a lua decizii extrem de complexe. Acest lucru va însemna noi modele de afaceri, fie că este vorba de servicii financiare, sănătate, energie, industrie sau media și divertisment.

Însă, odată cu numeroasele beneficii descrise deja de literatura de specialitate, adoptarea inteligenței artificiale generative aduce atât riscuri la nivel de utilizare a aplicațiilor software  – cum ar fi riscul de operare (de exemplu erori, operare instabilă), de securitate (fraudă, atacuri cibernetice), riscuri legate de controlul acesteia (lipsa supravegherii umane, lipsa responsabilității clare) – cât și la nivel de organizație/societale – riscul afacerii (reputație, performanță financiară, juridic și conformitate, încălcarea drepturilor intelectuale), risc economic (pierderea locurilor de muncă, polarizare) sau riscul societal în sine (manipulare și dezinformare, supraveghere și acte de război)

Modul în care vom evalua credibilitatea informațiilor din jurul nostru se va schimba și la fel și modul în care vom lua deciziile – imaginile false, informațiile eronate sau inexacte, încălcarea drepturilor de autor, sau modurile în care vor fi colectate datele confidențiale sau cu caracter personal vor fi mai multe și mai complexe decât cele cu care suntem obișnuiți astăzi. În același timp, viteza luării deciziilor, sprijinită de digitalizare și îmbunătățirea structurilor de date, va crește semnificativ.

Se dezvoltă mai multe reglementări în domeniu

În prezent cea mai cunoscută reglementare în vigoare, care vizează și partea de AI este Regulamentul General privind Protecția Datelor (GDPR), care stabilește însă doar modul de colectare, stocare, procesare și transfer al datelor cu caracter personal. Pentru sectorul financiar, se mai adaugă alte două, respectiv cerințele Băncii Centrale Europene, care impun entităților supravegheate să pună în aplicare măsuri eficiente de gestionare a riscurilor în ceea ce privește terții și DORA, care vizează asigurarea rezilienței operaționale și securitatea cibernetică în sectorul financiar european pentru a fi capabil să reziste în cazul unor perturbări operaționale grave.

În 2024, este așteptat actul UE privind inteligența artificială, care va reglementa dezvoltarea și implementarea inteligenței artificiale în UE. Astfel, furnizorii de inteligență artificială trebuie să evalueze și să atenueze riscurile, să respecte cerințele de proiectare, de informare și de mediu și să se înregistreze în baza de date a UE. Inteligența artificială utilizată în furnizarea de servicii financiare va fi clasificată ca fiind de risc ridicat.

Iar la stadiul de propunere se află Directiva privind răspunderea civilă (AILD). Prin urmare, în cazul în care un sistem de inteligență artificială provoacă un prejudiciu unei persoane, dezvoltatorii unui astfel de sistem pot fi trași la răspundere pentru aceste prejudicii.

Cum pot companiile să valorifice inteligența artificială fără a pune în pericol încrederea clienților, acționarilor și investitorilor? Câteva măsuri propuse de către PwC:

Riscurile asociate inteligenței artificiale nu sunt încă un subiect în majoritatea consiliilor de administrație – răspunsurile executivilor din companiile intervievate în PwC’s 2023 Trust Survey au prioritizat riscurile asociate cu inteligența artificială cu mult sub alte amenințări cum ar fi cele de natură cibernetică (încălcarea securității datelor sau un atac ransomware), cel mai probabil datorită gradului incipient de dezvoltare al acestei tehnologii. Acest lucru se va schimba însă in curând și de aceea, detaliem mai jos câteva recomandări pe care administratorii sau executivii le pot utiliza în pregătirea organizațiilor pe care le conduc:

Stabiliți priorități bazate pe riscuri. Unele riscuri generate de inteligența artificială sunt mai importante decât altele. Ajustați sau stabiliți reguli astfel încât echipele de guvernanță, transformare digitală dar și de conformitate, risc și audit intern să acorde o atenție sporită celor mai mari riscuri.

Îmbunătățirea protecției cibernetice, a datelor și a confidențialității. Actualizați protocoalele de securitate cibernetică, guvernanță a datelor și confidențialitate pentru a contribui la atenuarea riscurilor ca inteligența artificială generativă a hackerilor să aibă acces la date private, să expună identități sau să realizeze atacuri cibernetice. Implementați un proces de analiză al modului în care furnizorii aplicațiilor și site-urile utilizate de către organizația dumneavoastră, și care folosesc inteligența artificială generativă, colectează, stochează și transferă datele confidențiale sau importante pentru activitatea companiei..

Abordarea riscului de ne-reglementare. În cazul unor sisteme de inteligență artificială generativă, „modelul de bază” utilizat pentru a produce rezultate nu este dezvăluit sau ușor accesibil utilizatorilor, ceea ce face imposibilă deslușirea motivelor pentru care un sistem a generat anumite rezultate. Identificați aceste sisteme și luați în considerare ce practici pot sprijini corectitudinea, acuratețea și conformitatea lor.

Pregătirea angajaților implicați pentru utilizarea și supravegherea responsabilă. Învățați-i pe angajați noțiunile de bază despre cum funcționează inteligența artificială generativă – și, de asemenea, când să o utilizați și când nu. De asemenea, aceștia vor trebui să învețe când și cum să verifice sau să modifice rezultatele. Oferiți echipelor de conformitate și juridice abilități și aplicatii IT pentru a identifica încălcările proprietății intelectuale și alte riscuri conexe, consolidand liniile directoare de guvernanță a AI și alte structuri de guvernanță (de exemplu, confidențialitate și securitate cibernetică) care pot fi deja în vigoare.

Monitorizați părțile terțe. Aflați care dintre furnizorii dvs. furnizează conținut sau servicii care utilizează inteligența artificială generativă, cum gestionează riscurile aferente și care ar putea fi posibila dvs. expunere.

Adăugați supravegherea automată. Luați în considerare instrumente software pentru a identifica conținutul generat de AI, pentru a-i verifica acuratețea, pentru a-l evalua în ceea ce privește părtinirea sau încălcarea confidențialității și pentru a adăuga avertismente, după caz.

Urmăriți evoluția discuțiilor privind reglementarea. Factorii de decizie politică din întreaga lume emit tot mai multe direcții de reglementare privind dezvoltarea și utilizarea AI. Aceste îndrumări sunt încă un mozaic, nu un cadru de reglementare complet.

SPEEDWELL și Garanti BBVA semnează un nou acord de finanțare pentru a treia clădire THE IVY, proiectul rezidențial premium din nordul Bucureștiului   

0

 SPEEDWELL, unul dintre cei mai activi dezvoltatori imobiliari din România, continuă parteneriatul puternic cu Garanti BBVA prin semnarea unui nou acord în scopul finanțării celei de-a treia clădiri a THE IVY, proiectul rezidențial premium, situat aproape de Pădurea Băneasa. Împrumutul actual este de 13,6 milioane de euro.

De asemenea, SPEEDWELL extinde și colaborarea cu RoGBC (Romania Green Building Council), partenerul Garanti BBVA pentru inițiativa Green Home.

Lucrările de construcție pentru a treia clădire au început, iar 40% din apartamentele disponibile au fost deja vândute încă de la lansarea noului stoc de unități.

THE IVY este proiectul rezidențial al dezvoltatorului belgian SPEEDWELL, situat în partea de Nord a capitalei, pe strada Jandarmeriei. Construit pe o suprafață de cinci hectare, acesta cuprinde 10 clădiri cu regim de înălțime P+6 care dispun, în total, de 800 de unități, de la studiouri la apartamente cu două, trei sau patru camere și penthouse-uri. A treia clădire va livra 128 de unități, cu suprafețe cuprinse între 54 mp la 121,6 mp și va dispune de 173 de locuri de parcare.

„Proiectele semnificative nu se construiesc singure. Suntem recunoscători pentru colaborarea de durată cu partenerii noștri, deoarece proiectele noastre sunt rezultatul efortului și dedicării tuturor celor implicați. Garanti BBVA ne-a fost alături încă de la începutul dezvoltării THE IVY, oferind împrumuturi de aproape 30 de milioane de euro. Sustenabilitatea reprezintă un element esențial în dezvoltările noastre și suntem recunoscători că putem continua să atragem finanțări de la parteneri care împărtășesc aceleași principii și valori cu ale noastre. Dorim să mulțumim Garanti BBVA pentru încrederea acordată și așteptăm cu nerăbdare să consolidăm această relație în timp ce construim proiecte pentru viitor”, a declarat Didier Balcaen (foto), CEO și co-fondator SPEEDWELL.

În conformitate cu angajamentul nostru pentru banking sustenabil, ne propunem să finanțăm  proiecte care respectă criteriile noastre de afaceri, dar au și un efect pozitiv asupra mediului și societății, încurajând în același timp un comportament sustenabil din punct de vedere economic din partea utilizatorilor finali. Abordarea noastră este pe termen lung și, în acest sens, le recomandăm în mod proactiv clienților noștri să includă aspecte de sustenabilitate în strategia de dezvoltare a afacerilor lor, deoarece credem cu tărie că toți actorii economici trebuie să ia în considerare aspecte de mediu și sociale în strategia lor de dezvoltare, pentru a-și clădi și consolida o poziție solidă față de riscurile ESG, devenind astfel viabili din punct de vedere economic pe termen lung. Pe lângă eficiența energetică ridicată, proiectul THE IVY îndeplinește cele mai înalte standarde de viață în ceea ce privește sănătatea, calitatea și confortul beneficiarilor finali, precum și conștientizarea unui mod de viață sustenabil. Împreună cu Speedwell și RoGBC, ne propunem să canalizăm resurse financiare către dezvoltarea durabilă, în timp ce educăm beneficiarii finali ai acestor investiții către un stil de viață sustenabil”, a declarat Bilge Demirer, Director General Adjunct la Garanti BBVA România.

Situat în apropierea pădurii Băneasa, ansamblul THE IVY este bine conectat la punctele principale de interes. Proiectat după conceptul de Transit Oriented Development (TOD), amplasamentul ansamblului permite rezidenților să acceseze în doar 15 minute toate facilitățile necesare, situate la câțiva pași sau la o scurtă distanță cu mașina. Proiectul include și facilități precum un restaurant, o grădiniță, un centru de fitness modern și magazine de proximitate.

Mai mult decât atât, împreună cu MIRO, proiectul office al companiei, aflat la o distanță mai mică de 1 km și care va fi conectat printr-un drum privat, THE IVY formează un ansamblu mixed-use ce      încurajează echilibrul dintre viața personală și cea profesională. Acesta este situat în apropierea celor mai importante puncte de interes: Aeroportul Internațional Henri Coandă, Băneasa Shopping City și oferă acces rapid către facilități comerciale precum Mega Image, Decathlon, IKEA și Dedeman.

Conceptul THE IVY a primit certificările BREEAM Excellent și GreenHomes, pentru promovarea sănătății și confortului rezidenților prin dezvoltarea de clădiri sustenabile, construite cu grijă față de mediul înconjurător. În aceeași direcție, MIRO a primit certificarea WELL Platinum, cea mai înaltă acreditare pentru o astfel de clădire.

Strategia de sustenabilitate SPEEDWELL se află în centrul fiecărui proiect și se bazează pe piloni importanți, cum ar fi confortul clienților și al comunităților locale, reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, eficientizarea resurselor și utilizarea terenurilor, siguranța, adaptarea la schimbările climatice și mediul înconjurător. Partenerul de finanțare Garanti BBVA împărtășește valori similare în angajamentul său de a investi și de a promova practicile de finanțare durabilă.

SPEEDWELL a finalizat lucrările de construcție pentru Clădirea 1 și Clădirea 2, totalizând 228 de unități, și a predat sau este în curs de predare a apartamentelor. Astfel, compania avansează în dezvoltarea celei de-a treia clădiri prin asigurarea sprijinului financiar necesar pentru realizarea lucrărilor de construcție conform standardelor de calitate și sustenabilitate stabilite.

Echipele interne din departamentele financiar și juridic ale SPEEDWELL reprezentate de Natalia Sarpi, CFO și Simona Alecu, Business Lawyer, au oferit sprijin deplin pe tot parcursul procesului.

Metropolitan Life o numește pe Adina Murariu în funcția de Director de Operațiuni al companiei de asigurări de viață, în România

0

Metropolitan Life anunță numirea Adinei Murariu în funcția de Director de Operațiuni al companiei de asigurări de viață, în România. Adina Murariu va prelua această funcție de la Cosmin Vlad, care își continuă cariera alături de Metropolitan Life într-un rol regional, în Spania.

Cu o experiență de peste 20 de ani în dezvoltarea și coordonarea proiectelor și a proceselor de operațiuni, Adina va contribui cu expertiza sa pentru a continua să dezvolte echipa de Operațiuni Metropolitan Life, precum și serviciile oferite clienților de către companie, în linie cu nevoile acestora. Ea și-a pus amprenta în industria asigurărilor și IT prin strategii de optimizare și îmbunătățire a experienței clienților, precum și prin inovații care au simplificat interacțiunile cu companiile din aceste domenii.

„Sunt cu adevărat entuziasmată că voi continua dezvoltarea mea profesională alături de echipa Metropolitan Life. Cu pasiunea mea pentru excelență și angajamentul față de clienți, sunt convinsă că le vom oferi în continuare clienților noștri o experiență remarcabilă, inovând și răspunzând prompt nevoilor acestora. Am învățat multe din parcursul meu de peste 20 de ani, în care am contribuit la dezvoltarea de strategii eficiente și soluții inovatoare în domeniul serviciilor financiare și IT. Sunt nerăbdătoare să mă implic în această nouă etapă a călătoriei noastre și să continuăm să construim împreună o poveste de succes”, a declarat Adina Murariu (foto), Director de Operațiuni în cadrul Metropolitan Life România.

 Cu o experiență de peste 16 ani în domeniul asigurărilor de viață și pensiilor private, Cosmin Vlad s-a alăturat echipei Metropolitan Life în 2015. Robotizarea, eficientizarea și optimizarea unor procese operaționale sunt doar câteva dintre proiectele cheie realizate sub conducerea lui Cosmin, procese care au adus un impact pozitiv și imediat atât în simplificarea și optimizarea experienței clienților, cât și în dezvoltarea continuă a echipei. În trecut a coordonat echipele Value Proposition & Product din România și Ucraina și a repoziționat cu succes oferta de produse, adresând în mod strategic nevoile de protecție financiară ale clienților. Începând cu 1 septembrie 2023, Cosmin va prelua un rol regional, EMEA Employee Benefit Product Lead, urmând să lucreze alături de echipa MetLife Spania.

„Cu încredere, cred că leadership-ul departamentului de Operațiuni Metropolitan Life va fi unul puternic care va putea să continue și să îmbunătățească ceea ce am realizat în ultimii ani. De-a lungul  carierei mele alături de echipa Metropolitan Life, am avut ocazia să contribui la inițiative de impact în linie cu așteptările clienților, de la robotizare și eficientizarea serviciilor, la dezvoltarea unei echipe solide și inovatoare de Operațiuni sau regândirea strategiei de produse Metropolitan Life. Am fost implicat în proiecte valoroase și am construit echipe puternice, iar acum sunt pregătit pentru noi provocări și oportunități în noul rol, alături de echipa MetLife, din Spania. Sunt nerăbdător să aduc energia și experiența mea în acest nou rol regional”, a completat Cosmin Vlad, EMEA Employee Benefit Product Lead MetLife.

Compania a înregistrat o creștere de 4% a primelor brute subscrise în primele trei luni ale anului 2023, comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Astfel, în primul trimestru al anului 2023, Metropolitan Life a înregistrat prime brute subscrise în valoare de 155.963.800 lei, de asemenea, pe parcursul primului trimestru din 2023 au fost plătite indemnizații totale în valoare de 42.976.704 lei.

Sondaj Storia.ro – Cumpărătorii ar putea amâna deciziile de achiziție, dacă noile taxe și impozite imobiliare ar fi adoptate

0

 În urma lansării draftului de ordonanță care anunța o serie de schimbări în cadrul taxelor și impozitelor care ar afecta și procesul de intermediere imobiliară, Storia.ro, platforma de imobiliare lansată de OLX, a realizat un sondaj pentru a afla și părerea celor impactați de măsurile propuse. În cadrul sondajului au răspuns atât cei interesați de achiziția sau vânzarea unei locuințe, cât și agenți și dezvoltatori imobiliari. Conform rezultatelor, toate categoriile de respondenți consideră că adoptarea modificărilor taxelor și impozitelor imobiliare ar putea duce la amânarea deciziilor de achiziție a unei locuințe.

Cum văd cumpărătorii și vânzătorii noile măsuri fiscale de intermediere imobiliară

Cei mai mulți dintre respondenții interesați de achiziția sau vânzarea unei locuințe au declarat că modificarea taxelor și impozitelor imobiliare le va influența felul în care vor lua deciziile imobiliare (77%), în timp ce 13% au declarat că nu ar fi influențați de legile ordonanței, în cazul în care aceasta ar putea fi adoptată. În același timp, 10% dintre respondenți au menționat că nu sunt siguri în ce măsură noile legi le-ar afecta viitoarele decizii.

Întrebați în ce moduri le-ar afecta deciziile de achiziție din viitor, 44% dintre respondenții interesați în acest moment de cumpărarea unei locuințe au declarat că ar amâna să cumpere, 25% afirmă că ar renunța la achiziție, în timp ce 21% declară că s-ar grăbi să cumpere. Totuși, 17% dintre cumpărători declară că momentan nu le este clar cum și în ce măsură noile schimbări fiscale le-ar influența deciziile imobiliare.

Dintre respondenții care plănuiesc să vândă o proprietate, 40% ar crește prețul de vânzare, în timp ce doar 4% ar scădea suma pentru a vinde mai rapid, în cazul în care s-ar aproba măsura de creștere a impozitului pe tranzacțiile imobiliare ale persoanelor fizice. În același timp, 27% dintre respondenți au menționat că s-ar grăbi să vândă, iar 22% ar amâna procesul. 15% dintre vânzători menționează că nu le este clar cum și în ce măsură le vor fi influențate viitoarele decizii imobiliare.

Cum văd agenții și dezvoltatorii noile măsuri fiscale de intermediere imobiliară

În cazul în care legea ar ajunge să fie promulgată în forma propusă în draftul de ordonanță, cei mai mulți dintre agenți și dezvoltatori sunt de părere că cei interesați de o achiziție vor amâna să cumpere o locuință (52%), în timp ce 30% consideră că aceștia se vor orienta spre proprietăți mai mici. 17% declară că nu se pot pronunța încă, în timp ce 9% se așteaptă ca viitorii proprietari să mărească bugetul de achiziție.

Întrebați cum ar reacționa proprietarii care vor să vândă, agenții și dezvoltatorii consideră că aceștia vor cere un preț mai mare la vânzare (variantă aleasă de 74% dintre respondenți), 22% consideră că ar putea să amâne procesul de vânzare, în timp ce 13% cred că proprietarii se vor grăbi să vândă.

Printre efectele pe care draftul de ordonanță le-ar putea avea asupra industriei imobiliare, în cazul în care ar fi aprobat în forma actuală, agenții și dezvoltatorii sunt convinși că prețurile crescute ale locuințelor vor duce la o scădere a puterii de cumpărare, iar creșterea taxelor va produce o stagnare sau chiar scădere a numărului de tranzacții încheiate.

De asemenea, printre efectele considerate a fi foarte probabile pe piața imobiliară, se numără:

  • Creșterea cererii de chirii (variantă aleasă de 52% dintre respondenți)
  • Scăderea tranzacțiilor ar putea genera o diminuare a interesului dezvoltatorilor pentru noi proiecte imobiliare (42%)
  • Creșterea prețului de achiziție pentru proprietățile noi (39%)

Chestionarul a fost publicat online, pe Storia.ro și OLX Imobiliare, în luna august 2023, iar răspunsurile au fost colectate de la 869 de respondenți: 700 interesați de achiziția sau vânzarea unei locuințe și 169 agenți și dezvoltatori.

Analiza a fost realizată de Storia.ro – platforma de imobiliare lansată de OLX, ca parte din inițiativa „Drumul inteligent spre acasă”, prin care brandul își propune să contribuie la transparentizarea informațiilor necesare tuturor cumpărătorilor, chiriașilor, proprietarilor, agenților și dezvoltatorilor, cu scopul de a-i susține să ia decizii imobiliare corecte, în cunoștință de cauză.


Storia.ro e platforma de imobiliare lansată de OLX, care poate fi accesată atât de pe desktop, cât și prin aplicațiile de iOS și Android. Prin adăugarea KIWI Finance în portofoliul OLX Group, utilizatorii Storia.ro pot beneficia gratuit de serviciile profesioniștilor pentru a identifica cea mai bună soluție de creditare. Storia.ro își propune să îi ajute pe români în găsirea acelei case pe care o pot transforma în acasă. Repede, ușor, informat, prin intermediul unei platforme complexe, ce răspunde tuturor cerințelor din piață și simplifică, totodată, procesul de căutare. În 2022, Storia.ro a lansat indexul T.R.A.I., o inițiativă ce vine în întâmpinarea unor nevoi încă neacoperite ale românilor în găsirea unei locuințe: standardul de viață, dincolo de cei 4 pereți ai casei. T.R.A.I. preia date relevante de la specialiști, precum nivelul de poluare a aerului, intensitatea traficului, varietatea punctelor de interes și costul mediu pe metru pătrat, oferind o viziune de ansamblu asupra bunăstării fiecărui cartier în parte.

 

Alpha Bank Romania achiziționează operațiunile de retail  ale Orange Money România

0

Alpha Bank Romania anunță semnarea unui contract de transfer de business cu Orange Money România, care se referă la preluarea activităților de retail și care cuprinde portofoliul de clienți, activele digitale de top (aplicația mobilă), portofoliul de carduri de credit și angajații. Prin această achiziție, Alpha Bank Romania continuă strategia sa de creștere a valorii oferite clienților săi și de consolidare a prezenței pe piață.

Tranzacția va pune la un loc expertiza în banking și tradiția inovatoare a Alpha Bank Romania cu agilitatea și competențele digitale ale Orange Money, permițând băncii să devină unul dintre jucătorii cheie în banking-ul digital din România. În plus, specialiștilor Alpha Bank li se vor alătura angajații Orange Money România pentru a crea una dintre cele mai experimentate echipe de profesioniști în digital banking.

Prin integrarea portofoliului de clienți Orange Money România, Alpha Bank Romania își extinde semnificativ propria bază de clienți și își va consolida poziția pe piață. Clienții Orange Money România vor continua să beneficieze de produsele și serviciile existente și în plus vor obține acces la întreaga gamă de produse și servicii oferite de Alpha Bank Romania. În același timp, banca va putea pune la dispoziția consumatorilor soluții digitale de top prin integrarea și dezvoltarea aplicației de mobil a Orange Money.

Tranzacția va fi finalizată după obținerea tuturor aprobărilor din partea autorităților implicate și îndeplinirea condițiilor precedente obișnuite în aceste situații.

„Alpha Bank Romania a îmbinat tradiția și inovația încă de la începutul activității sale, iar această achiziție face parte din strategia băncii de a-și consolida poziția pe piață și de a oferi clienților o experiență digitală superioară. Suntem încântați să beneficiem de punctele forte ale Orange Money România și bucuroși de oportunitatea de a construi un ecosistem de soluții digitale pentru clienții noștri. Gândirea strategică, flexibilitatea și viziunea pe termen lung a Alpha Bank Romania sunt astfel completate cu o infuzie de agilitate și expertiză în domeniul serviciilor financiare digitale de top”, a declarat Sergiu Oprescu, Președinte Executiv al Alpha Bank Romania și Director General al Rețelei Internaționale Alpha Bank Group.

„Datorită unei echipe puternice de specialiști în digital banking, Orange Money România a crescut constant devenind o soluție digitală financiară de top, recunoscută de către clienți și de piață pentru calitatea serviciilor și pentru viziunea inovatoare. Abordarea strategică a Orange Money a avut mereu în vedere integrarea aplicației și a produselor sale într-un ecosistem bancar și, pentru a atinge acest obiectiv, am semnat transferul businessului de retail Orange Money către Alpha Bank România. Experiența Alpha Bank va oferi continuitate clienților noștri, iar produsele lor bancare vor îmbogăți suita de servicii la care utilizatorii Orange Money au acces astăzi”, a spus Haris Hanif, CEO Orange Money România.

 

Analiză sectorială EY România: Randamentele așteptate de investitori înregistrează evoluții fluctuante, în contextul creșterii ratelor de dobândă de politică monetară și ale nivelurilor inflației în Europa 

Randamentele așteptate pentru industriile analizate au înregistrat o evoluție mixtă în trimestrul al doilea al anului curent, comparativ cu primele trei luni ale anului, observându-se o volatilitate în creștere

Majoritatea industriilor analizate continuă să înregistreze o scădere a costului capitalului, tendință constatată încă din a doua parte a anului 2021. Există însă și evoluții diferite în cazul anumitor sectoare, conform analizei realizate de EY România.

La finalul primului semestru al anului 2023, sectoarele de telecomunicații și tehnologia informației înregistrează, din nou, cele mai scăzute randamente, în timp ce sectorul serviciilor medicale și cel al serviciilor financiare se află în topul celor mai ridicate randamente. Sectorul serviciilor financiare a înregistrat cea mai semnificativă fluctuație de la un trimestru la altul în prima parte a anului 2023.

Din perspectiva evoluțiilor față de aceeași perioadă a anului trecut, cele mai mari scăderi ale costului capitalului s-au înregistrat la nivelul sectorului materiilor prime (-3,5 p.p.) și cel al bunurilor de larg consum (-3,1 p.p.). În al doilea trimestru al anului 2023, pe un trend descendent s-au aflat și sectorul proprietăților imobiliare, cu o scădere de 1,9 p.p., respectiv sectorul energetic, care a consemnat o scădere de 1,2 p.p.

Pe de altă parte, s-au înregistrat și creșteri însemnate ale costului capitalului, atât față de aceeași perioadă a anului trecut, cât și față de trimestrul anterior analizat. Cele mai mari creșteri au fost consemnate la nivelul sectorului financiar (+6,3 p.p. față de trimestrul I și +1,8 p.p. față de trimestrul II 2022) și cel al bunurilor de consum (+2,3 p.p. față de trimestrul I și +3,2 p.p. față de aceeași perioadă a anului anterior).

Evoluția randamentelor este influențată de tendințele înregistrate de elementele constitutive ale costului capitalului. Față de trimestrul anterior, se observă o scădere a ratei fără risc și implicit a primei pentru riscul de țară, dar și a costului datoriei, ceea ce a făcut ca, pentru majoritatea sectoarelor, costul capitalului să își mențină tendința de scădere, comparativ cu perioada anterioară. În schimb, coeficientul beta a crescut în general, ceea ce a contribuit la creșterea costului capitalului, față de trimestrul anterior, pentru mai multe industrii.

În al doilea trimestru al anului 2023, deși într-un ritm mai lent, băncile centrale au continuat să majoreze ratele dobânzilor, pentru a tempera creșterea ratei inflației. Spre finalul semestrului întâi, inflația pare să fi atins un maxim, cu un nivel ridicat al inflației de bază (caracteristic bunurilor și serviciilor esențiale). Creșterea susținută a prețurilor pentru alimente, precum și volatilitatea prețurilor pentru energie determină în continuare semne de îngrijorare, ce ar putea avea impact asupra previziunilor de creștere economică.

Cu toate acestea, economia României continuă să dea dovadă de reziliență într-un context global dificil. În al doilea trimestru al anului curent, conform datelor preliminare publicate de Eurostat, România a raportat al doilea cel mai bun ritm de creștere anuală din UE, după Irlanda, înregistrând un avans de 2,7%. La nivel trimestrial, rata de creștere a fost de 0,9% comparativ cu primele trei luni din 2023.

În contextul unor provocări persistente la nivel geopolitic și macroeconomic, perspectivele pentru unele sectoare indică semne de îmbunătățire, în timp ce pentru domeniile vulnerabile în fața condițiilor bugetare și comerciale delicate, precum și pentru cele vizate de noi pachete de măsuri fiscale, piața resimte dezechilibre, costuri economice mai ridicate și teama de recesiune.

Volatilitatea macroeconomică actuală, cu semne pozitive pe partea de ofertă, dar cu perspective geopolitice încă incerte și un potențial de încetinire a creșterii economice, a determinat ca randamentele așteptate de investitori să evolueze diferit, înregistrând scăderi pentru majoritatea sectoarelor, însă și cu creșteri semnificative pentru anumite sectoare, precum sectorul financiar sau industria bunurilor de consum. Pe fondul contextului macroeconomic și geopolitic actual, ne așteptăm ca abordarea prudentă a investitorilor să continue și acest lucru se va reflecta în evoluțiile viitoare ale randamentelor. Adaptabilitatea va rămâne un aspect important și în perioada următoare”, declară Ileana Guțu, Partener și Coordonator al departamentului de Evaluare, modelare financiară și analize economice, EY România.

Analiza se bazează pe datele financiare disponibile la sfârșitul celui de al doilea trimestru (T2) al anului 2023, publicate de companiile listate din 10 sectoare: bunuri de consum și de larg consum, energie, servicii financiare, servicii medicale, produse industriale, tehnologia informației, materii prime, proprietăți imobiliare și servicii de telecomunicații.

Multiplicatorii financiari continuă tendința de scădere a ultimei perioade, însă există sectoare care au înregistrat creșteri în trimestrul II al anului curent

Sectorul serviciilor medicale (creștere cu 2,2x a multiplicatorului EBITDA) și cel al serviciilor financiare (creștere cu 1,6x a multiplicatorului PER – Capitalizare bursieră / Profitul net) au înregistrat creșteri notabile comparativ cu trimestrul anterior, valorile situându-se la un maxim al ultimului an și jumătate. La nivelul sectorului proprietăților imobiliare, au fost consemnate creșteri în al doilea trimestru al anului curent (creștere cu 2,1x a multiplicatorului EBITDA), fiind însă departe de maximele istorice înregistrate în perioada imediat următoare pandemiei. Pentru majoritatea sectoarelor, jumătatea anului 2023 indică o ușoară scădere a multiplicatorilor financiari, justificată de prudența investitorilor care rămân atenți la contextul macroeconomic și geopolitic.

Evoluțiile mixte ale multiplicatorilor financiari indică prezența unui mediu volatil în piață. Efectele evenimentelor din prima jumătate a anului din anumite sectoare sunt încorporate în nivelul multiplicatorilor, precum sectorul serviciilor financiare, care a crescut. Totodată, în ciuda semnalelor pozitive de tipul tendința dezinflaționistă începută în trimestrul II 2023, observăm în continuare o erodare a stabilității macroeconomice și previziuni mai reduse de creștere economică, atât pentru România, cât și pentru țările vecine”, declară Ileana Guțu.

Instrumentul de analiză sectorială este dezvoltat de Echipa de evaluare, analiză economică și modelare financiară (Valuation, Modelling and Economics – VME) din cadrul departamentului de Strategie și Tranzacții al EY România, iar analiza sectorială poate fi accesată în secțiunea site-ului EY “Valuation Insights”/”Perspective de Evaluare”, baza de date fiind actualizată trimestrial.


Despre Instrumentul de analiză sectorială:

Instrumentul oferă estimări despre evoluția randamentului, dar și despre valoarea relativă în 10 sectoare, pe baza datelor înregistrate începând cu 30 septembrie 2016 până în prezent (30 iunie 2023). Randamentul fiecărui sector a fost estimat prin determinarea costului capitalului propriu (pentru sectorul de servicii financiare) și al costului mediu ponderat al capitalului (pentru celelalte sectoare analizate). Mai multe detalii referitoare la metodologia de calcul sunt disponibile aici.

Valoarea relativă a fiecăruia dintre sectoarele analizate a fost estimată prin cuantificarea multiplicatorilor financiari, care reprezintă indicatori de evaluare folosiți pe scară largă pentru evaluarea companiilor.

Conform principiului că active similare sunt vândute pe piață la prețuri similare, prin utilizarea unor multiplicatori rezultați dintr-o analiză a unui grup de companii comparabile și aplicarea asupra unor indicatori specifici companiei subiect, se poate obține valoarea acesteia, dintr-o perspectivă de piață. Mai multe detalii referitoare la metodologia de calcul sunt disponibile aici.

Analiza este fundamentată pe prelucrări de date generate de baza de date S&P Capital IQ și are în vedere un eșantion de companii listate reprezentative din Europa (inclusiv România), aferente fiecărui sector analizat, așa cum sunt acestea clasificate de către sursa citată. Mai multe detalii despre sectoarele analizate și principalii jucători din cadrul fiecăruia sunt disponibile aici.

 

De avut în vedere:

  • Prezentul exercițiu nu a inclus o analiză de lichiditate și nici o analiză privind caracteristicile individuale (ex: mărimea companiei, nivelul veniturilor) ale fiecărei companii din grupul de comparabile utilizat. Criteriile pe baza cărora a fost realizată selecția au în vedere regiunea geografică și încadrarea sectorială, așa cum este aceasta prezentată în baza de date utilizată (S&P Capital IQ)
  • Ratele de actualizare fundamentate nu cuprind prime specifice (de ex., prima pentru mărimea companiei subiect), întrucât prezenta analiză este sectorială și nu o analiză individuală, specifică unei companii anume. Această primă poate fi aplicată, dacă este cazul
  • Nivelurile costului capitalului prezentate sunt exprimate în euro. Pentru a asigura o comparabilitate a datelor, cât și corectitudinea calculului, acestea ar trebui aplicate unor fluxuri de numerar exprimate în aceeași monedă
  • În aplicarea multiplicatorilor trebuie luat în considerare faptul că nu există două companii identice, acestea fiind diferențiate de multiple caracteristici individuale. Astfel, abordarea ar trebui aplicată ținând cont de acest aspect cu ajustările necesare, dacă este cazul. De asemenea, în aplicarea multiplicatorilor este foarte relevant indicatorul financiar al companiei la care se aplică (de ex., venituri, EBITDA). Pentru a avea o perspectivă clară și cât mai aproape de realitate, indicatorul ar trebui să fie unul normalizat, adică să reflecte un nivel pe care compania se așteaptă să îl poată realiza în mod constant.

Revolut: Grecia și Italia, destinațiile unde turiștii români au cheltuit cel mai mult

0

 

  • Clienții Revolut din România au ajuns în peste 220 de destinații externe în sezonul estival
  • Tranzacțiile românilor în străinătate cu Revolut au crescut de 13 ori față de 2020 și cu 74% față de 2022[1]
  • Românii au cheltuit sute de milioane de euro cu Revolut în Grecia, Italia, Marea Britanie, Germania, Spania. Cheltuielile în străinătate au crescut de 10 ori față de 2020
  • Turiști din peste 47 de țări au venit în România în perioada de desfășurare a celor mai cunoscute festivaluri de muzică electronică și pop (Saga, Neversea, Electric Castle, Untold)

Deși vara nu s-a încheiat, sezonul estival 2023 anunță record după record, pentru Revolut, în condițiile în care de la 1 mai până la 20 august, clienții români au utilizat serviciile sale în peste 220 de țări și teritorii. Potrivit datelor interne (agregate și anonimizate) analizate de banca digitală care are peste 3 milioane de clienți în România, utilizatorii Revolut au făcut aproape 16 milioane de plăți (13x față de 2020 și +74% față de 2022), iar numărul mediu de tranzacții per client a crescut la 25 (vs. 17 în 2020 și 22 în 2022). Suma totală cheltuită a crescut cu 63% în 2023 față de 2022[2] și de 10 ori față de anul 2020, depășind 340 milioane euro.

Indiferent unde au ajuns să-și petreacă vacanța – Vanuatu, Insulele Cook, Guyana Franceză sau Balcani – românii au folosit banca digitală Revolut pentru a plăti cazarea, pentru masa la restaurant, pentru atracții turistice și transport local. Suma medie cheltuită de un client Revolut din România care a petrecut vacanța de vară în străinătate a fost de 534 euro, reprezentând valoarea medie a tuturor plăților efectuate cu cardul Revolut către comercianți înregistrați în alte țări.

 

Topul destinațiilor estivale

 

În perioada de vârf a sezonului estival (jumătatea lunii august) aeroporturile și punctele de trecere ale frontierei au fost luate cu asalt, deși aglomerația (23%) și grevele din transporturi (20%) păreau a fi, potrivit unui studiu Dynata realizat pentru Revolut[3], principalele motive de enervare pentru turiștii români, atunci când călătoresc în străinătate. Weekendul prelungit de la jumătatea lunii august a contribuit la o intensificare a mobilității în scopuri turistice, mai ales pentru că acesta a fost primul sezon estival din ultimii patru ani în care nu a mai existat nicio restricție de călătorie din motive sanitare către țările preferate de români pentru vacanța de vară.

Destinațiile turistice unde turiștii români au cheltuit cel mai mult au fost: Grecia (aproape 42 milioane euro), Italia (35 milioane euro), Marea Britanie (30 milioane euro), Germania (25 milioane euro), Spania (23 milioane euro). Top 10 este completat de Franța, Bulgaria, Olanda, Turcia, Ungaria. De altfel, potrivit aceluiași studiu menționat anterior, la începutul anului, respondenții români indicau printre destinațiile considerate ca fiind cea mai bună alegere sub raportul calitate/preț: Grecia (12%), Turcia (7%), Germania și Egipt (6%).

În ceea ce privește numărul de turiști români utilizatori de Revolut care au ales să petreacă vacanțele în străinătate, conform datelor analizate de banca digitală, topul a fost următorul: Bulgaria (151.000 turiști), Grecia (123.000 turiști), Ungaria (106.000 turiști), Italia (97.000 turiști), Germania (88.000). Următoarele cinci destinații din top au fost: Marea Britanie, Franța, Spania, Austria, Turcia.

Cea mai mare sumă medie per utilizator cheltuită în perioada indicată a fost înregistrată în Vanuatu (1.765 euro), Insulele Cook (1.638 euro), Guyana Franceză (1.290 euro), Caraibele Olandeze (1.026 euro), Slovenia (1.007 euro). Dacă ne uităm la top 5 destinații după numărul de turiști, suma medie cheltuită per client, în Bulgaria, a fost de 131 euro, în Grecia de 338 euro, în Ungaria, 127 euro.

Potrivit aceluiași studiu Dynata menționat anterior, pentru două treimi dintre respondenți, costul este foarte important în alegerea destinației de vacanță și acesta este primul criteriu menționat de participanții la studiu. Pe locul al doilea se află condițiile de cazare (38%), pe locul al treilea (35%), mâncarea și tradițiile.

În condițiile în care experiența turistică este tot mai importantă, Revolut și-a diversificat oferta de funcții utile în călătorii direct în aplicație, în ultimii ani. Cu Sejururi și Case problema costurilor și a cazării este rezolvată direct în aplicație. Fie că preferă locațiile luxoase cu multe servicii incluse sau apartamentele funcționale în centrul unei capitale europene considerate atracția anului, clienții Revolut pot rezerva hotelul, pensiunea sau apartamentul conform așteptărilor lor direct în aplicație și pot beneficia și de cashback[4] de 3-10% (în funcție de planul deținut) atunci când achită cazarea cu Revolut.

În timpul vacanțelor, românii sunt atrași în principal de descoperirea peisajelor și a atracțiilor turistice locale (67%), pe locul al doilea (52%) gastronomia specifică acelui loc, pe locul al treilea (45%) tradițiile și evenimentele cu specific local precum carnavalurile, festivalurile sau sărbătorile locale. Turiștilor români le mai plac și călătoriile în parcuri și rezervații naturale (38%), vizitele în muzee și galerii de artă (35%) sau să cumpere suveniruri și obiecte artizanale de la meșteri locali. Utilizatorii Revolut își pot planifica din timp programul de divertisment din timpul vacanțelor cu ajutorul funcției Activități. Plătind cu Revolut pentru activitatea aleasă, clienții pot primi cashback instant imediat după rezervarea cu succes a experienței turistice selectate.[5]

 

Festivalurile de muzică electronică și pop,
un magnet pentru turiștii străini în România

 

Pe de altă parte, festivalurile de muzică reprezintă una dintre oportunitățile de promovare a turismului local în rândul Generației Z și a Milenialilor. Dintr-o analiză bazată pe datele interne ale Revolut, în care au fost luate în calcul plățile realizate de clienții băncii digitale din alte țări în România, turiști din peste 47 de țări au vizitat țara noastră, în timpul festivalurilor Saga (22-26 iunie 2023), Neversea (5-10 iulie 2023), Electric Castle (18-25 iulie 2023), Untold (2-7 august 2023)[6]. Cea mai mare diversitate a fost înregistrată în București, în timpul Saga, urmată de Electric Castle (42 de țări), Untold (41 de țări), Neversea (32 de țări).

Comparativ cu 2022, a crescut atât numărul turiștilor străini, cât și cel al țărilor de unde au provenit aceștia (maximum 32 de țări, în Cluj-Napoca, în timpul Untold, în 2022). Aceasta arată popularitatea evenimentelor organizate în România și capacitatea lor de a atrage un public tânăr și activ, care este în căutarea unor experiențe turistice inedite. Festivalurile menționate susțin turismul local, atrăgând participanți din zeci de țări europene, dar și din țări mai îndepărtate (SUA, Japonia, Australia etc.).

Pe primul loc după numărul de turiști se află cei din Marea Britanie, care au efectuat plăți cu Revolut către comercianții din localitățile unde s-au derulat aceste evenimente în valoare de aproape 1 milion de euro (cumulat pentru perioadele menționate mai sus). Pe următoarele locuri de află turiștii din Franța (142.000 euro), Olanda (134.000 euro), Germania, Irlanda, Italia Spania și Belgia.

Un turist străin care a vizitat România în perioadele menționate a cheltuit, în medie, 82 de euro în restaurante, la shopping, pentru a plăti transportul local sau pentru divertisment, iar suma medie per tranzacție a fost de 25 de euro. Cele mai mari sume cheltuite au fost înregistrate pentru segmentul de vârstă 25-34 de ani, urmat de 35-44 de ani și 18-24 de ani. Doar pentru cinci tipuri de bugete (divertisment, shopping, servicii de alimentație publică și restaurante, transport și turism), cele trei generații de turiști străini au realizat plăți către comercianți români în valoare de peste 1,7 milioane euro, în perioadele indicate.

Revolut este banca digitală preferată de iubitorii de călătorii pentru funcțiile specifice precum schimbul valutar în peste 30 de monede, rezervarea cazării cu Sejururi, marketplace-uri pentru tururi ghidate, activități, atracții, posibilitatea de a împărți nota de plată între mai mulți utilizatori, asigurarea de călătorie inclusă în abonament, pentru planurile cu plată (Premium și Metal), asigurarea care acoperă până la 5.000 de euro pe an pentru zboruri cu avionul, biletele de tren, cazarea sau biletele la evenimente anulate din diverse motive, pentru clienții Ultra[7].


[1] Perioada de referință: 1 mai – 20 august, pentru fiecare dintre anii menționați

[2] Creștere neajustată cu creșterea bazei de clienți

[3] Studiu realizat online, în ianuarie 2023, pe un eșantion reprezentativ pentru populația adultă a României, format din 1.000 de persoane.

[4] Cashbackul pentru cazarea rezervată cu Sejururi și achitată cu Revolut variază astfel: 3% pentru planurile Standard și Plus, 5% pentru Premium și 10% pentru Metal.

[5] Cashbackul pentru Activități este de 3% pentru planurile Standard și Plus, 5% pentru Premium, 10% pentru Metal și Ultra.

[6] Pentru toate festivalurile au fost luate în calcul plățile realizate cu cardul fizic sau contactless de către utilizatorii străini la comercianții din localitățile principale din zona unde s-au desfășurat aceste festivaluri atât pe durata evenimentelor, cât și cu o zi înainte și după evenimente.

[7] Se aplică termeni și condiții.

um și 10% pentru Metal.

[5] Cashbackul pentru Activități este de 3% pentru planurile Standard și Plus, 5% pentru Premium, 10% pentru Metal și Ultra.

[6] Pentru toate festivalurile au fost luate în calcul plățile realizate cu cardul fizic sau contactless de către utilizatorii străini la comercianții din localitățile principale din zona unde s-au desfășurat aceste festivaluri atât pe durata evenimentelor, cât și cu o zi înainte și după evenimente.

[7] Se aplică termeni și condiții.

Susținere din mediul de afaceri pentru participarea României la Olimpiada Europeană de Meserii

0

Organizația WorldSkills de promovare a meseriilor în rândul tinerilor, în parteneriat cu mediul de afaceri și cu Ministerul Educației, asigură participarea României la Olimpiada Europeană de Meserii EuroSkills Gdansk 2023 la șapte secțiuni: Mecatronică, Integrare Roboți Industriali, Proiectare Asistată de Calculator, Design Grafic, Dezvoltare Web, Coafură și Tehnologia Modei. Participanții români sunt zece elevi și studenți din Brașov, București, Cluj-Napoca, Fălticeni, Lugoj și Ploiești.

Organizatorii anunță că „olimpiada se desfășoară în Gdansk, Polonia, în perioada 5-9 septembrie 2023, iar vizitatorii beneficiază de acces gratuit, în baza unei înregistrări preliminare, la ceremoniile de deschidere și de premiere, precum și în spațiul de competiție în zilele de derulare a probelor de concurs.

EuroSkills Gdańsk 2023 este cea de-a opta ediție a competiției bienale EuroSkills – cel mai mare eveniment dedicat educației, formării profesionale și excelenței în meserii din Europa.

Desfășurat la fiecare doi ani și organizat de WorldSkills Europe împreună cu 32 de țări membre, EuroSkills reunește sute de tineri de pe tot continentul, care concurează pentru șansa de a deveni cei mai buni din Europa în domeniul lor.

EuroSkills Gdańsk 2023 cuprinde 43 de secțiuni (meserii) diferite în care vor concura peste 600 de tineri profesioniști, elevi și studenți cu vârsta sub 25 de ani, din 32 de țări. Mai mult, sunt așteptați să participe aproximativ 100.000 de vizitatori din Polonia și alte țări europene”.

După cum ne informează organizația Euro Skills, „competitorii de la EuroSkills sunt printre cei mai buni tineri profesioniști din țările lor în domeniile în care concurează și sunt selectați pentru a concura la EuroSkills după ce au participat la competițiile naționale desfășurate în țările membre WorldSkills Europe. La EuroSkills, competitorii trebuie să demonstreze competențele tehnice și transversale din domeniile în care s-au pregătit să profeseze. Probele de concurs sunt exclusiv practice și se întind pe durata a 3 zile. Acestea sunt inspirate din industrie, reflectă standardele internaționale din domeniu și sunt propuse de profesioniști și companii. Soluționarea probelor de concurs necesită cunoștințe și abilități tehnice complexe pe care tinerii le-au dobândit pe parcursul pregătirii lor.

Fiecare țară membră WorldSkills Europe poate înscrie în competiție cel mult un competitor sau, după caz, o echipă, în fiecare secțiune (meserie). La ediția de anul acesta, România va fi reprezentată astfel:

  • Mecatronică: Mihai-Cristian Cosma și Adrian Corboș de la Universitatea Transilvania din Brașov
  • Integrare Roboți Industriali: Jozsue Kantor și Gyork-Attila Krasznai de la Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca
  • Proiectare Asistată de Calculator: Alexandru Heni de la Colegiul Spiru Haret din Ploiești
  • Design Grafic: Flaviu Nicolae Bogdan de la Universitatea de Artă și Design din Cluj-Napoca
  • Dezvoltare Web: Cătălin Tișcă de la Colegiul Național de Informatică Grigore Moisil din Brașov
  • Coafură și Frizerie (Hairdressing): Bianca Elena Rădună de la Colegiul UCECOM Spiru Haret din București
  • Tehnologia Modei: Naomi-Lavinia Cărăbaș de la Liceul Tehnologic Valeriu Braniște din Lugoj și Marina-Elena Huza de la Colegiul Tehnic Mihai Băcescu din Fălticeni

Cei peste 600 de competitori de la EuroSkills vor fi însoțiți de peste 500 de experți din industrie și din sectorul educațional din întreaga Europă. De cele mai multe ori, aceștia sunt și antrenorii tinerilor competitori.

Experții WorldSkills Europe sunt o parte esențială a ecosistemului EuroSkills. Fiecare dintre cele 43 de secțiuni (meserii) cuprinse în EuroSkills necesită o echipă dedicată de experți, manageri de atelier și alți voluntari pentru a fi organizate. Experții WorldSkills Europe reprezintă țara lor membră, contribuind prin experiența lor la derularea competiției, inclusiv în calitate de evaluatori.

Înscrierea în competiție a unui competitor, respectiv a unei echipe, presupune și înscrierea unui expert. La ediția de anul acesta, experții din partea României sunt:

  • Mecatronică: Prof. Univ. Dr. Ing. Luciana Cristea de la Universitatea Transilvania din Brașov
  • Integrare Roboți Industriali: Ing. Vlad-Mihai Feneșan de la FANUC Automation România
  • Proiectare Asistată de Calculator: Ing. Gheorghe Cazan de la Autodesk | Hofag Engineering
  • Design Grafic: Lect. Univ. Dr. Iuliu Duma de la Universitatea de Artă și Design din Cluj-Napoca
  • Dezvoltare Web: Ing. Alexandru Podariu, Head of IT & Graphic Departament la Biomimicry
  • Coafură și Frizerie (Hairdressing): Costel Vîlcu de la Keune Romania
  • Tehnologia Modei: Anca-Doina Teușan-Botea de la Liceul Tehnologic Valeriu Braniște din Lugoj

La nivel național, pregătirea intensivă a competitorilor s-a realizat pe baza standardelor internaționale WorldSkills, prin cooperarea dintre companiile și unitățile de învățământ din care provin experții și competitorii.

Participarea competitorilor și experților Români la Olimpiada Europeană de Meserii EuroSkills Gdansk 2023 este posibilă prin sprijinul financiar adus de:

  • FANUC Automation România
  • Festo
  • The KPI Institute
  • Life Management Science Labs
  • Biomimicry
  • AEGENDA
  • Lerero

și prin co-finanțarea asigurată de Programul Erasmus+, Acreditarea VET numărul 2023-1-RO01-KA121-VET-000146889.

Dorești să fii vizitator, să reprezinți o anumită publicație în cadrul EuroSkills 2023 sau să susții echipa României? Pentru detalii, accesează https://euroskills2023.org/register-now

Organizația WorldSkills este recunoscută „pentru contribuția sa de decenii în promovarea meseriilor în rândul tinerilor prin competiții organizate în întreaga lume. Misiunea globală a WorldSkills este direcționată înspre trei zone de interes: să inspire tinerii în a-și urma pasiunea în viață, să dezvolte meserii prin specializări și concursuri standardizate și să atragă reprezentanți ai industriilor, organizațiilor guvernamentale și mediului academic pentru susținerea tinerilor.

Fundația WorldSkills România se aliniază obiectivelor globale și susține performanța profesională în rândul tinerilor români prin afirmarea excelenței în domeniul profesional, crearea de experiențe de învățare relevante în diverse domenii profesionale și facilitarea colaborării cu organizații cheie din domeniile respective”.

 

20.000 de tranzacții prin serviciul de Top-up ING la festivalul Summer Well 

0

ING Bank România anunță că „este, începând din acest an, banca oficială a festivalului Summer Well, iar cei peste 90.000 de participanți au avut la dispoziție modalități simple și eficiente de plată pe durata celor trei zile de eveniment. Aceștia au efectuat aproximativ 20.000 de tranzacții la punctele de Top-up ING de la festival. Pe lângă acestea, festivalierii au avut și posibilitatea de a-și alimenta brățările de acces prin opțiunea de Top-up online, unde s-au înregistrat 34.000 de tranzacții. În plus, cele mai multe dintre tranzacțiile din festival au fost realizate folosind carduri ING, iar 2 din 3 dintre acestea s-au făcut prin telefon sau ceas.

Participanții la festival au putut achita direct cu telefonul sau cardul la comercianții care foloseau ING SoftPOS, aplicația care permite agenților comerciali să încaseze utilizând doar telefonul mobil”.

Dana Ștefan, Events and Sponsoring Lead, ING: „Suntem o bancă implicată în viața clienților noștri, ghidați mereu de autenticitate. Cu fiecare produs, serviciu sau campanie, ascultăm nevoile clienților și ținem în echilibru calitățile care au făcut din ING un love brand. Această autencitate înseamnă mai mult decât cifre sau obiective măsurabile. Înseamnă, printre altele, și hobby-urile pe care comunitatea ING le are, iar unul dintre ele este, fără doar și poate, muzica. Astfel, în acest an, am devenit unul dintre principalii sponsori Summer Well, festivalul unde am ascultat the Music of You. Fie că vorbim de soluții rapide de plată, de standul ING cu numeroasele activări la care au fost cozi fără oprire, sau de scena dedicată underground-ului românesc, primul nostru an alături de Summer Well a fost extraordinar și deja așteptăm ediția 2024, când ne revedem pe Domeniul Știrbey din Buftea!”

ING Bank România ne oferă câteva detalii din activitatea de echipă prilejuită de festivalul Summer Well:

3 zile de muzică, distracție și premii în zona de activare ING Bank România

Standul ING, situat fix lângă scena principală a festivalului, a fost vizitat de mii de persoane de toate vârstele, iar peste 6.000 au interacționat direct cu activările brandului. The Neverending Music of You a încurajat creativitatea și originalitatea celor prezenți și le-a oferit ocazia de a-și crea propria melodie cu ajutorul unei instalații digitale. Cele 1.350 de mix-uri unice create de tineri, adolescenți, dar și de părinți însoțiți de copii au fost recompensate cu mii de premii, printre care pături de picnic, borsete, ochelari sau pelerine de ploaie. Aproape 2.500 de festivalieri au trăit experiența oferită de cabina Photo Duo, iar peste 1.800 au ales unul dintre tatuajele cu simbolurile ING X Music of You.

Hidden Tracks Stage & Leul ING Bank

Parte din distracția #MusicOfYou a fost și scena Hidden Tracks, sponsorizată de ING Bank și VISA. Aici, nume celebre din underground-ul românesc, precum Rareș, Paulina, LVX Machina, IOVA, Ana Coman, +She+ (Corina Sucarov), au atras mii de tineri.

Deloc de neglijat a fost și leul ING, mascota care a fost, fără doar și poate, cea mai instagramabilă prezență din întregul parteneriat. Festivalieri de toate vârstele au venit la standul ING special pentru a cunoaște mascota deja faimoasă.

Prin parteneriatul încheiat anul acesta, ING Bank și Summer Well le-au oferit fanilor festivalului modalități simple și eficiente de plată, dar și posibilitatea de a descoperi serviciile și produsele ING Bank dedicate noii generații digitale native. Pe parcursul celor 3 zile de festival, pe scena Summer Well au urcat artiști renumiți pe plan internațional, printre care Florence + The Machine, Röyksop, YUNGBLUD, Tom Grennan sau Saint Levant.

Claudiu Cazacu, XTB România: Sezonul unor profituri în scădere față de anul trecut așteaptă concluzia de la Nvidia

0

După raportările a 475 de companii americane membre ale indicelui S&P500, care indică un sezon mai slab decât anul trecut, piețele își pun speranțele într-un singur jucător din domeniul tehnologiei de vârf, chiar dacă unul dintre cei mai mari la nivel global.

Indicele S&P500 al bursei americane a înregistrat scăderi de 4,3% în august. Potrivit lui Claudiu Cazacu, consultant de strategie la XTB România, acest indice se confruntă cu noi provocări, chiar dacă a reușit să mențină o creștere netă de 14,3% de la începutul anului.

Sezonul raportărilor pentru trimestrul al doilea din 2023 a adus scăderi de 7,3% ale profiturilor față de aceeași perioadă al anului trecut, pentru companiile din indicele S&P500, după ce aproximativ 95% dintre firme au publicat rezultatele.

În cazul unui set mai larg de companii, grupate în indicele Morningstar US Market, care acoperă 97% din universul bursier american, datele prezentate indică o imagine mai favorabilă. Reducerea profiturilor se situează la 4,3%.

„Procentul companiilor care au surprins pozitiv în privința cifrei de afaceri este sub media ultimilor cinci ani. Totodată, există anumite elemente de risc. De exemplu, rezervele de cash ale consumatorilor se află într-o poziție vulnerabilă. În estimarea Rezervei Federale din San Francisco, doar 190 de miliarde de dolari economisiți suplimentar în anii trecuți, sub 10% din totalul acumulat între 2020 și 2021, mai sunt în conturile americanilor. În ritmul actual, până în septembrie, aceștia ar putea fi cheltuiți, tocmai când dobânzile mari încep să reducă mai mult potențialul de consum și investiții”, precizează analistul XTB România.

Între timp, S&P s-a alăturat Moody’s în reducerea calificativelor de credit pentru băncile din Statele Unite. Estimările arată că instituțiile financiare ar putea înregistra pierderi încă nedeclarate în bilanțuri de peste 550 de miliarde de dolari, ca urmare a deprecierii valorii titlurilor din cauza creșterii semnificative a ratelor dobânzilor.

Trendul de creștere e încă vizibil la titlurile de stat americane: pe 10 ani, dobânzile au ajuns marți la 4,33%, de la 4,05% la 1 august și 3,61% la 1 iunie. Cu nevoie de finanțare a unui deficit bugetar amplu, în condițiile în care Fed scoate din piață o parte din lichiditatea creată în ultimii ani și după avertismentul dat de Fitch prin coborârea ratingului SUA, emisiunile ample de titluri de stat ar putea menține presiunea pe dobânzi.

Așteptările de la Fed: menținerea dobânzilor

La întâlnirea anuală a Rezervei Federale de la Jackson Hole, cuvintele conducătorului Rezervei Federale, Jerome Powell, vor fi urmărite cu interes ridicat de către investitori și analiști. Discursul de vineri ar putea influența piața în două direcții. Prima –  prin semnale despre orientarea pe termen scurt: piețele consideră puțin probabilă o nouă majorare de dobândă. A doua direcție ar putea fi printr-un mesaj de menținere, în lupta cu inflația, a dobânzilor la niveluri înalte pe un termen mai lung decât se așteaptă investitorii, chiar spre trimestrul doi din anul viitor. Acest lucru ar putea avea efect asupra sentimentului general pe piețe.

Ca pondere a firmelor care au reușit creșteri  de venituri și profit, sectorul bunurilor de consum de bază a oferit cele mai bune rezultate. Acest lucru indică o presiune pe bugetul gospodăriilor, find urmat de bunurile de larg consum și de sectorul de tehnologie și comunicații. Pe partea de venituri, sectorul imobiliar a înregistrat o creștere de 6,4%, ajutat de inflație, și de 8,7% în privința profiturilor. Bunurile de larg consum au înregistrat o creștere de aproape 34% a profiturilor, la polul opus fiind energia, cu o scădere de 51,4%. Veniturile s-au redus în tehnologie cu 0,75%, iar profiturile cu 2,3%.

Potrivit analistului XTB, pentru industria tehnologică, datele mai pot suferi unele modificări, pentru că urmează poate cel mai important raport al sezonului. Nvidia poate seta tonul de final și ar putea influența chiar întreaga piață. Compania de un trilion de dolari capitalizare a atras interes din partea fondurilor, dar și a publicului larg, la un nivel care rivalizează cu Tesla. Nvidia are de depășit așteptări ultra-înalte, după ce trimestrul trecut a spulberat estimările de profit și pentru proiecțiile de vânzări, câștigând 24% în sesiunea de după anunț.

Întrebarea principală este în ce măsură Nvidia a putut onora comenzile abundente dinspre firmele dornice să dezvolte propriile modele de AI, dar și cum vede volumul vânzărilor în viitor. Traderii s-au arătat până acum foarte optimiști.  De la începutul săptămânii, 21 august, titlurile au câștigat 5,7% (cu toate că marți a fost o zi de scădere), iar prețul opțiunilor care dau dreptul la cumpărarea titlurilor este sensibil mai mare decât cel al opțiunilor de vânzare, o situație singulară în cadrul titlurilor majore.

„Interesul masiv, ilustrat și de piețele de instrumente derivate, expune cotațiile Nvidia la mișcări ample, posibil chiar peste nivelul de 10% anticipat de traderii de opțiuni. Senzația unei revoluții în inteligență artificială a catalizat apetitul pentru titlurile de tehnologie, ancorând bursa americană în ansamblu. Orice dezamăgire, în raport cu așteptări foarte ridicate, ar putea avea un efect de bulgăre de zăpadă asupra tehnologiei, dar și a bursei în ansamblu”, precizează analistul XTB România.