Contextul economic actual schimbă prioritățile românilor când vine vorba de carieră, dar și de viața personală, aceste două aspecte fiind mai conectate ca oricând. Tot mai mulți tineri din România aleg să-și amâne sau să-și anuleze planurile importante din viața personală, cum ar fi întemeierea unei familii sau achiziția unei locuințe, din cauza costurilor de trai și a evoluției economiei, arată un studiu recent publicat de Deloitte. Totodată, în planurile profesionale, caută joburi care oferă siguranță pe termen lung sau ajung să se îndrepte către arii profesionale în plină dezvoltare, precum IT și securitate cibernetică, energie regenerabilă, conținut digital, investiții financiare și sănătate, arată tendințele din platforma bestjobs. Candidații continuă să exploreze piața locurilor de muncă, realizând în medie peste jumătate de milion de aplicări lunar, conform datelor bestjobs. 

„Nu mai e nicio surpriză că stabilitatea locului de muncă a devenit un aspect esențial când vine vorba de alegerea carierei. Angajații români, însă, continuă să aplice constant pe bestjobs, atât din speranța de a accesa un salariu mai mare, cât și din dorința de a rămâne la curent cu cerințele de pe piața muncii. Vedem cum apar și noi domenii care promit o carieră de viitor și care ajung să atragă tot mai mulți candidați, datorită evoluției tehnologiei și a stilului de viață al oamenilor. De exemplu, preocuparea oamenilor pentru sănătatea mentală a dus la creșterea cererii pentru psihologi și terapeuți, așa cum nevoia de a gestiona mai bine finanțele a crescut interesul pentru analiști financiari și brokeri de investiții. Dacă vine vorba de tehnologie, remarcăm o cerere mare pentru specialiștii în AI și în securitatea datelor, dar și pentru ingineri în energie regenerabilă. Unele dintre aceste joburi nici nu existau acum 10 ani sau nu erau la fel de căutate, ceea ce indică ritmul accelerat cu care se dezvoltă lumea în care trăim”, spune Ana Vișian, marketing manager bestjobs.

Joburile „de viitor” atrag, de regulă, candidați tineri și cu studii în domeniu

Noile joburi făcând parte din domenii în plină dezvoltare necesită candidați care au cunoștințe specifice, cele mai multe dintre ele adresându-se tinerilor din segmentul 18-35 de ani, întrucât și studiile pentru aceste unele dintre aceste domenii sunt recent apărute. Printre cele mai frecvente oferte de astfel de joburi se numără:

• Specialist vânzări e-commerce – 900-1.400 euro net

• Terapeut/ psiholog – 800-1.200 euro net
• Specialist energie regenerabilă – 1.100-1.600 euro net
• Creator conținut digital – 600-1.000 euro net
• Nutriționist – 600-1.000 euro net
• Broker de investiții – 1.100-1.800 euro net
• Cybersecurity / Network Engineer – 1.500-2.300 euro net
• Data analyst – 1.800-2.200 euro net
• Ofițer securitatea datelor – 1.000-1.500 euro net
• Manager – 1.200 -1.700 euro net

Pe lângă salarii, cererea pentru anumite domenii reprezintă, de asemenea, un indicator relevant pentru candidații în căutarea unui loc de muncă stabil. Astfel, la nivelul întregii oferte de joburi de pe bestjobs, 3% dintre anunțuri sunt din domeniul Sănătății, 8% din IT, 9,5% din Financiar/ Contabilitate, 9,4% din Inginerie și 15% din Vânzări.

Cele mai recente date statistice anunțate de Institutul Național de Statistică privind evoluția schimburilor comerciale ale României pe județe, la 31 martie 2023, scot în evidență faptul că firmele cu sediul social în municipiul București au exportat în primul trimestru al acestui an mărfuri în valoare de 4,9 miliarde euro, reprezentând 20,54% din exportul României, depășind cu 15,5% valoarea realizată în perioada similară din 2022, medie superioară creșterii exportului românesc în perioada respectivă (8,1%). Comparativ cu finele trimestrului I 2022, ponderea municipiului București în exportul României a crescut la 31 martie a.c. cu 1,35 puncte procentuale.

Municipiul București, care depășește a cincea parte din exportul României, a fost urmat în acest top de județele: Timiș cu o pondere de 9,85%, Argeș – 7,98%, Brașov – 5,20%, Arad – 4,32%, Ilfov – 4,23%, Sibiu – 3,67%, Alba – 3,63%, Dolj – 3,54% și Prahova – 3,14%. Ponderea acestor 10 județe în exportul României a fost de 66,1%, în timp ce restul de 32 au însumat doar 33,9%.

Principalele grupe de mărfuri exportate de firmele cu sediul social în București au fost: mașini și aparate, echipamente electrice și părți ale acestora (25,1%), produse ale regnului vegetal, produse minerale, produse ale industriei chimice, metale comune și articole din acestea, produse alimentare, băuturi, lichide alcoolice și oțet, tutun și înlocuitori de tutun prelucrați, vehicule și echipamente auxiliare de transport, instrumente și aparatură optică, aceste opt grupe deținând o pondere de 85,9% din exportul firmelor bucureștene.

La import concentrarea este și mai mare; astfel, firmele cu sediul social în Municipiul București au înregistrat o valoare de 9,9 miliarde euro, deținând o pondere de 32,26% din importul României în perioada 1 ianuarie – 31 martie 2023, reprezentând o majorare cu 8,6%, față de aceeași perioadă din 2022. Municipiul București, care deține aproape o treime din totalul importului, a fost urmat în acest Top de județele: Ilfov – 9,44%, Timiș – 6,94%, Argeș – 4,51%, Cluj – 3,62%, Prahova – 3,57%, Brașov – 3,48%, Constanța – 3,31%, Arad – 2,89% și Bihor – 2,63%. Ponderea acestor 10 județe în importul României a fost de 72,65%, în timp ce restul de 32 au însumat 27,35%.

Ca structură a mărfurilor importate de firmele cu sediul social în București, principalele grupe care se regăsesc în statistica perioadei analizate au fost: mașini și aparate, echipamente electrice și părți ale acestora (24,4%), produse ale industriei chimice, produse minerale, produse alimentare, băuturi, lichide alcoolice și oțet, tutun, vehicule, aeronave, vase și echipamente de transport, metale comune și articole din acestea, care au deținut o pondere de 71,4% din importul firmelor bucureștene.

Agregând datele de mai sus rezultă că firmele bucureștene au derulat în primul trimestru ale anului 2023, operațiuni de comerț internațional în valoare de 14,8 miliarde euro, reprezentând 27,2% din comerțul exterior al țării noastre. Pe locul 2 s-a situat județul Timiș cu o pondere de 8,1%, iar pe 3 județul Ilfov cu 7,0% .

• OTP Bank România urmărește obiectivul de consolidare a afacerii, raportând rezultate financiare și performanțe optime pentru operațiunile locale consolidate. 

• Profitul operațional a atins valoarea de 120 milioane RON, marcând o creștere de 39% comparativ cu același interval din 2022.

• Veniturile nete din dobânzi au crescut cu 39% față de anul precedent, la un total de 436 milioane RON.

• Volumul creditelor performante a crescut cu 1% față de trimestrul anterior, determinat de cererea din zona de creditare Corporate. 

• Depozitele au crescut cu 1% față de primul trimestru din 2023, ca urmare a unei creșteri de 3% a depozitelor corporate.

OTP Group anunță rezultatele financiare pentru prima jumătate a anului 2023. Potrivit raportului publicat la Budapesta, în care rezultatele băncii sunt prezentate consolidat, ajustate în conformitate cu standardele Grupului, OTP Bank România a înregistrat un profit net consolidat de 183 milioane RON în primul semestru al anului 2023, susținut de o creștere a profitului operațional și costuri de risc de credit pozitive.

Profitul operațional înregistrat în primele șase luni ale anului 2023 a fost de 120 milioane RON, în creștere cu 39% față de același interval al anului trecut, în timp ce venitul net din dobânzi a crescut cu 39% față de anul trecut, iar comisioanele nete au crescut cu 16%. Cheltuielile operaționale au crescut cu 6%, cu o rată de creștere mai mică decât rata inflației datorită avansului moderat al cheltuielilor administrative de 2%, în timp ce costurile cu amortizarea au scăzut cu 8%. De asemenea, în al doilea trimestru al anului, cheltuielile operaționale au scăzut în valoare nominală cu 18%, în mare parte datorită regularizării contribuției pentru garantarea depozitelor care a fost recunoscută integral în primul trimestru, pe baza rezultatelor preliminare. Apoi, în al doilea trimestru, o parte din această sumă a fost reversată, ceea ce a îmbunătățit în general dinamica costurilor.

„Performanța din prima parte a anului marchează un nou prag important pentru noi, cel mai mare nivel al indicatorului de profit din istoria băncii, subliniind angajamentul nostru pentru progres, servicii optime pentru clienți, și pentru obiectivul local de afaceri. Am făcut pași semnificativi în procesul local de consolidare, iar afacerile continuă pe traiectoria stabilită chiar și în timpul potențialului proces de vânzare recent demarat. 

Suntem încântați să raportăm rezultate excelente pentru principalele linii de afaceri și indicatori financiari, un efort colectiv reflectat și în premiul acordat de către Global Finance, care ne-a selectat recent drept cea mai bună bancă din România, având în vedere performanța financiară excelentă a băncii și dezvoltarea semnificativă în sectorul bancar românesc”, a declarat Gyula Fatér, CEO OTP Bank România. 

Veniturile nete din dobânzi au crescut cu 39%, ajungând la un total de 436 milioane RON. Îmbunătățirea a fost determinată în principal de creșterea cu un punct procentual a marjei nete de dobândă.

În primele șase luni, costul total al riscului s-a îmbunătățit semnificativ, având în vedere vânzarea portofoliului de credite neperformante al companiei locale de recuperări creanțe neperformante. În același timp, un alt motiv important pentru această îmbunătățire a fost eliberarea de provizioane pentru deprecierea creditelor, ca urmare a revizuirii așteptărilor macroeconomice.

Volumul creditelor performante a scăzut cu 2% în prima jumătate a anului; creșterea înregistrată în trimestrul doi comparativ cu primul trimestru din 2023 a fost de 1%. Acest lucru a fost determinat în mare parte de creșterea creditării Corporate, în timp ce volumul creditelor de Retail s-a redus.

Volumul depozitelor a crescut cu 1% comparativ cu primul trimestru al acestui an, după o creștere cu 3% a depozitelor din zona Corporate, în timp ce depozitele de Retail au rămas stabile. Comparând prima jumătate a anului 2023 cu același interval al anului trecut, depozitele au crescut cu 17%, determinate de un avans de 26% pe segmentul de Retail. Raportul net credite/depozite a scăzut la 115% (-22 pp).

Ȋn conformitate cu standardele locale de raportare, activele băncii au atins nivelul de 19,5 miliarde RON, în scădere cu 1% față de nivelul consemnat în luna iunie 2022.  

Rata de adecvare a capitalului băncii a atins nivelul de 21,16% (+1,14 pp de la an la an),  impactată de diminuarea volumului de active ponderate la risc.

În primele șase luni ale acestui an, OTP Group a înregistrat un profit consolidat ajustat de 284 miliarde HUF (3.678 milioane RON) în timp ce profitul consolidat a fost de 382 miliarde HUF (4.948 milioane RON).

Subsidiarele care au contribuit cel mai mult la acest volum sunt OTP Core din Ungaria (74 miliarde HUF/ 953 milioane RON), DSK Bank din Bulgaria (53 miliarde HUF/ 689 milioane RON), Slovenia (34 miliarde HUF/ 443 milioane RON), Rusia (33 miliarde HUF / 432 milioane RON), Ucraina (18 miliarde HUF/ 230 milioane RON), Croația (17 miliarde HUF/ 219 milioane RON), Serbia (14 miliarde HUF/ 184 milioane RON), Muntenegru (5 miliarde HUF/ 59 milioane RON), Albania (4 miliarde HUF/ 55 milioane RON) și subsidiara din Moldova (4 miliarde HUF/ 53 milioane RON).

Rezultatele complete ale OTP Bank România sunt prezentate în tabelul de mai jos:

Raportul complet publicat de OTP Bank Plc. poate fi consultat aici.

Bonusurile de performanță, zilele libere suplimentare, asigurările de viață sau grădinița pentru copii sunt beneficiile extrasalariale pe care le cer cel mai frecvent managerii și specialiștii

 70% dintre angajați primesc beneficii extrasalariale, tichetele de masă, asigurările medicale și bonusurile de performanță fiind cele mai oferite de angajatori. Atunci când își negociază pachetele salariale, managerii cer, însă, și alte beneficii, precum zile libere suplimentare, asigurare de viață sau grădiniță pentru copii.

„Ca tendință generală, pentru manageri, în special pentru cei din zona de top management, beneficiile extrasalariale nu cântăresc atât de greu în decizia de a accepta sau refuza o ofertă de job, însă nici nu sunt complet trecute cu vederea, așa cum s-ar putea crede. Salariul și oportunitățile de dezvoltare viitoare, o eventuală deschidere către piețe internaționale sunt mult mai importante pentru aceștia. Totuși, sunt atenți și la componența pachetului de beneficii și nu rămân indiferenți atunci când angajatorul bifează cât mai multe dintre așteptările pe care le au”, spune Georgiana Uzun(foto), Talent Development Manager în cadrul Skilld România, primul serviciu de recrutare rapidă prin inteligență artificială din țară, dezvoltat de eJobs România.

Alte beneficii importante pentru specialiști sau pentru candidații care vizează poziții de management sunt mașina de serviciu, bonusul de relocare, accesul la training-uri și certificări internaționale sau posibilitatea de a lucra de oriunde. Așteptările candidaților sunt aliniate nu doar cu oferta din piață, dar și cu ceea ce oferă angajatorii din străinătate, din aceleași industrii. „În companiile mari, multinaționale, pachetele de beneficii sunt uniformizate la nivelul întregii echipe, astfel încât și angajații de la baza ierarhiei, și cei de la vârf primesc aceleași lucruri. Sunt însă situații în care pentru anumite poziții cheie se găsește atât de greu persoana potrivită încât angajatorii sunt dispuși să facă anumite derogări pentru a o convinge să accepte oferta. Acestea sunt mai degrabă excepții de la regulă”, explică Georgiana Uzun.

De la începutul anului și până acum, aproape 235.000 de joburi au fost postate pe eJobs.ro, cea mai mare platformă de recrutare online din România. Dintre acestea, peste 50.000 au vizat candidați din segmentul senior level (cel puțin 5 ani de experiență) și management. Industriile în care s-au făcut cele mai multe recrutări pe aceste nivele de carieră sunt retail, industria alimentară, turism, producție, construcții, financiar – bancar, servicii și auto. „Anul a început cu o cerere crescută pentru specialiștii din IT, programare, inginerie și retail. De asemenea, vedem tot mai multe poziții deschise pentru candidații seniori buni cunoscători de limbi străine (altele decât engleza). Există toate motivele să credem că aceste categorii vor continua să fie căutate și că angajatorii vor investi atât în canalele tradiționale, cât și în cele netradiționale de recrutare pentru a acoperi pozițiile respective. Iar asta se întâmplă tocmai pentru că există un deficit considerabil de candidați care, mai mult, primesc și oferte destul de greu de refuzat de la angajatorii din afara țării, astfel încât competiția pentru a-i atrage devine de două ori mai dificilă”, adaugă Georgiana Uzun.

În ceea ce privește aplicările, din cele 6,33 de milioane de aplicări înregistrate anul acesta, aproximativ 1,9 milioane au venit din partea specialiștilor și managerilor. Cel mai mult au aplicat pentru joburile din retail, construcții, servicii, producție, industria alimentară, financiar – bancar, transport / logistică și IT / telecom.

Skilld este primul serviciu de recrutare rapidă prin inteligență artificială din țară, lansat în 2021 de eJobs România. Această linie de business s-a deschis într-un moment în care piața avea de absorbit un număr foarte mare de specialiști într-un interval de timp scurt. În acest context, în 2022 numărul de clienți din portofoliu s-a triplat și a crescut, totodată, și nivelul de senioritate a celor mai căutate roluri. Astăzi, 45% din recrutările Skilld se fac pentru poziții de seniori și manageri.

Sărăcia energetică nu mai înseamnă doar imposibilitatea de a asigura o temperatură confortabilă în locuință în timpul iernii, ci și în timpul verii. Valurile de căldură tot mai intense și mai frecvente, pe fondul schimbărilor climatice, pot amplifica sărăcia energetică de vară, adică imposibilitatea unor consumatori de a-și răci în mod optim locuința. Categoriile cele mai vulnerabile sunt bătrânii, copiii, în general persoanele cu venituri mici care trăiesc în locuințe cu un grad redus de eficiență energetică, ce devin adevărate „cuptoare” sub impactul temperaturilor caniculare.

De asemenea, sunt mai expuse acestui risc persoanele care trăiesc în zonele mai populate și cu suprafețe construite dense din orașe, mai afectate de fenomenul numit „insulă de căldură urbană”, unde temperaturile tind să fie semnificativ mai ridicate decât în zonele rurale. 

Sărăcia energetică de vară poate amplifica disparitățile sociale, având un impact negativ asupra sănătății celor afectați. „Impactul valurilor de căldură se extinde și asupra sănătății mintale. Studii recente au explorat legătura dintre temperaturile ridicate și creștere violenței sau creșterea ratei de sinucidere”, după cum notează o analiză InfoClima. Având în vedere că aproximativ 75% dintre europeni trăiesc în orașe, potențiala amenințare pentru sănătate este uriașă.

„Până la 19% dintre gospodăriile din UE au raportat că este prea cald în timpul verii. Aceasta este o problemă importantă având în vedere valurile de căldură recurente din Europa”, potrivit CORDIS, serviciu al Comisiei Europene. Deși sărăcia energetică este un fenomen răspândit în toată UE, țările din sudul și estul Europei se confruntă cu o sărăcie energetică mai profundă decât în ​​alte părți, în principal din cauza veniturilor mai reduse.

Fața adesea ignorată a sărăciei energetice în Europa

Într-o dezbatere desfășurată în acest an în Parlamentul European, una dintre concluziile experților a fost că „sărăcia energetică de vară este o latură adesea trecută cu vederea a sărăciei energetice, cu efecte negative demonstrate asupra sănătății umane, mai ales că ne confruntăm cu valuri de căldură mai frecvente și mai severe din cauza schimbărilor climatice”.

„Sărăcia energetică nu înseamnă doar să suferi de frig, ci și să suporți căldura. Sărăcia energetică de vară îi afectează în mod disproporționat pe cei mai vulnerabili și este foarte probabil să crească în viitor, în special în zonele supuse efectului de insulă de căldură urbană. Aceasta înseamnă că trebuie să acordăm mai multă atenție sărăciei energetice pe timp de vară – în cercetare, în colectarea datelor, în mass-media și, în sfârșit, în arena de elaborare a politicilor”, a declarat Sergio Tirado Herrero, cercetător de la Universitatea Autonomă din Madrid.

„Sărăcia energetică are un impact semnificativ asupra sănătății oamenilor. Efectele asupra sănătății asociate cu sărăcia energetică includ anxietate, stres și depresie, dar și probleme fizice crescute și o rată mai mare a mortalității. Sunt necesare mai multe cercetări privind legătura dintre sărăcia energetică și sănătate”, a subliniat, la rândul său, Monica Guiteras de la Ingineri fără frontiere.

România: Legea privind consumatorul vulnerabil, incompletă

Imposibilitatea de a răci locuința este inclusă în definiția sărăciei energetice în România, așa cum este stabilită prin Legea nr. 226 din 16 septembrie 2021 privind stabilirea măsurilor de protecție socială pentru consumatorul vulnerabil de energie:

„Sărăcie energetică – imposibilitatea consumatorului vulnerabil, adică persoana singură/familia care, din motive de sănătate, vârstă, venituri insuficiente sau izolare față de sursele de energie, necesită măsuri de protecție socială și servicii suplimentare pentru a-și asigura cel puțin nevoile energetice minimale, definite astfel: consumul minim de energie al persoanei singure/unei familii pentru iluminat, răcirea și încălzirea optimă a locuinței, susținerea facilităților de gătit și asigurarea apei calde în locuință, utilizarea mijloacelor de comunicare care presupun utilizarea de energie sau alimentarea dispozitivelor medicale pentru susținerea vieții ori pentru ameliorarea sănătății persoanelor”.

Legea 226 / 2021 mai stabilea că „limita minimă a consumului se stabilește prin ordin al ministrului muncii și protecției sociale, pe baza datelor puse la dispoziție de către Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei, precum și de Institutul Național de Statistică”. Totuși, așa cum experții Observatorului Român al Sărăciei Energetice (ORSE) au semnalat anterior, nici acum aceste nevoi energetice minimale nu au fost stabilite de către autoritățile responsabile. 

EPAH: 2 din 10 români nu și-au putut menține locuința răcoroasă. Doar 4% aveau aparate de aer condiționat

„Sărăcia energetică de vară este o preocupare tot mai mare în UE și este încă o problemă trecută cu vederea. Combinat cu informațiile despre proprietatea sistemelor de răcire și modelele de consum de energie pentru răcirea spațiului, acest indicator poate fi util pentru o înțelegere cuprinzătoare a vulnerabilităților sărăciei energetice de vară”, arată Comisia Europeană, pe o platformă a indicatorilor care măsoară sărăcia energetică în rândul statelor membre.

Unul dintre indicatorii analizați este ponderea populației care trăiește în locuințe confortabil de răcoroase pe timp de vară, bazat pe întrebarea „Este sistemul de răcire suficient de eficient pentru a menține locuința rece?” și/sau „Este locuința suficient de izolată împotriva căldurii?”. Rezultatele au fost detaliate în raportul „Sărăcia energetică. Perspective asupra indicatorilor naționali pentru o măsurare mai eficientă”, publicat în luna octombrie 2022 de Energy Poverty Advisory Hub (EPAH), organism al Comisiei Europene.

Datele din acest raport arată că în România doar 80,4% din populație locuia în locuințe suficient de confortabile pe timpul verii, ușor peste media europeană, de 79,1%, așa cum reiese din graficele de mai jos. Acestea sunt bazate pe ultimele date disponibile, culese în 2012, o actualizare a acestora fiind prevăzută pentru 2023.

Totuși, răspunsurile au propriile limitări, se explică în raport. De pildă, o persoană s-ar putea simți confortabil vara în casă, dar aceasta nu înseamnă că poate menține o temperatură confortabilă în cazul unui val de căldură. 

„Experimentarea supraîncălzirii crește probabilitatea de a raporta o stare de sănătate precară de 1,3 ori în comparație cu persoanele care nu sunt expuse la condiții deficitare de locuit (John et al., 2018). Temperaturile interioare excesiv de ridicate pot provoca boli legate de căldură și pot crește mortalitatea cardiovasculară. Îmbunătățirile temperaturii interioare pot influența dezvoltarea psihosocială, prin îmbunătățirea percepției ocupanților gospodăriei asupra caselor lor și întărirea interacțiunii sociale cu familia și prietenii, prin utilizarea tot mai mare a caselor lor”, se menționează în raport.

• În ceea ce privește indicatorul ce analizează ponderea populației care locuiește în case echipate cu aparate de aer condiționat (ventilatoarele fiind excluse), în România procentul este de doar 4,9% din populație, adică mai puțin de jumătate din media UE de 10,1%. Datele au fost culese în 2007, dar sunt ultimele disponibile.

Și acest indicator care poate indica starea de sărăcie energetică are însă limitele sale. „Proprietatea aparatelor de aer condiționat este un indicator care poate fi utilizat pentru a evalua capacitatea gospodăriilor de a face față temperaturilor reci sau calde prin consumul de energie pentru încălzirea și răcirea spațiului. Cu toate acestea, nu este singurul indicator care determină această capacitate, deoarece mijloacele financiare și caracteristicile construcției clădirii sunt la fel de importante ca și deținerea unui echipament adecvat. O gospodărie poate deține echipamentul, dar nu are mijloacele de utilizare (Gouveia et al., 2019), mai ales dacă locuiește într-o locuință insuficient izolată. (….) Deținerea acestui echipament este un indicator al unei capacități mai mari de a face față disconfortului termic și de a ieși din sărăcia energetică. Cu toate acestea, s-au raportat creșteri semnificative ale consumului de energie electrică atunci când gospodăriile dețin aparate de aer condiționat, exacerbate de importanța tot mai mare a răcirii ca nevoie de bază din cauza schimbărilor climatice, ceea ce duce la cheltuirea unei cote mai mari din veniturile gospodăriilor pentru costurile energiei (Randazzo et al., 2020). Această schimbare a cererii de energie și dificultatea în achiziționarea acestor sisteme de eficiență ar putea crea inegalități și o vulnerabilitate sporită în gospodăriile cu venituri mici”, se mai menționează în raportul publicat de EPAH.

Așadar, a deține un aparat de aer condiționat nu e sinonim cu a nu fi în sărăcie energetică. „Pentru ambele sezoane, acest indicator ar trebui analizat cu date despre capacitatea de răcire și încălzire a spațiului, nevoile de energie și consumul de energie pentru încălzirea și răcirea spațiului și date despre cheltuieli, deoarece indicatorul ratei de proprietate este insuficient pentru a prezice vulnerabilitatea unei gospodării la sărăcia energetică. Practicile sociale, cum ar fi ventilarea/aerisirea locuinței, sunt, de asemenea, factori importanți de luat în considerare, deoarece sunt adesea considerate mai acceptabile decât folosirea aerului condiționat. Datele privind caracteristicile locuințelor și obiceiurile de climatizare sunt, de asemenea, necesare în aceste abordări”, se mai menționează în raportul EPAH.

În concluzie, sărăcia energetică se referă nu doar la impactul temperaturilor joase, ci și la temperaturi mult prea ridicate pentru a putea duce o viață normală. ORSE atrage atenția că este nevoie de creșterea conștientizării publice asupra fenomenului sărăciei energetice de vară, precum și de măsuri care să vină în sprijinul celor afectați, care să țină cont de nevoile de bază ale gospodăriilor. Acestea includ măsuri de eficiență energetică, instalarea de sisteme accesibile de producere a energiei din surse regenerabile, dar și servicii de educare privind consumul de energie și oportunitățile de eficientizare, consiliere privind mijloacele de finanțare disponibile etc.

2023 va fi un an bun pentru investiții, sunt de părere firmele de capital privat din Europa Centrală

Încrederea în evoluția economiei începe să-și revină după cele 12 luni de scădere care au urmat declanșării conflictului din Ucraina, conform celui mai recent studiu Deloitte Central Europe Private Equity Confidence Survey. Ponderea respondenților care anticipează o îmbunătățire a climatului economic a crescut la 15%, de la doar 3% în decembrie 2022, și, în același timp, proporția celor care anticipează o deteriorare s-a redus la jumătate, de la 79% la sfârșitul anului 2022, la 43%. Cu toate că, vara trecută, nivelul încrederii a scăzut la fel de dramatic ca imediat după criză financiară globală, revenirea este mai lentă, cel mai probabil din cauza inflației persistente și a atitudinii moderate care vine odată cu experiența, evidențiază studiul.

Această încredere alimentează optimismul firmelor de capital privat din Europa Centrală cu privire la activitatea de profil, peste un sfert (26%) dintre acestea anticipând că tranzacțiile vor crește, mai mult decât dublu față de decembrie 2022. De asemenea, un aspect încurajator este că numărul celor care se așteaptă la o scădere s-a redus la jumătate, de la peste două treimi la sfârșitul anului 2022 (69%), la o treime (34%).

Participanții la studiu sunt, de asemenea, încrezători că 2023 va fi un an bun pentru investiții (77% dintre respondenți), iar proporția celor care se așteaptă să se concentreze pe noi investiții a crescut la 43% (față de 40% în decembrie 2022). Un alt semn al revenirii încrederii evidențiat de studiu este reducerea proporției celor care se așteaptă să se concentreze pe gestionarea portofoliului actual, care reprezintă de obicei o atitudine defensivă, specifică perioadelor dificile. În ceea ce privește vânzările, studiul arată un interes redus din partea firmelor de capital privat (15%), în timp ce apetitul pentru cumpărare rămâne mare (51%).

„Piața locală de private equity a evoluat într-un ritm susținut în prima jumătate a acestui an și a înregistrat mai multe tranzacții notabile, printre care preluarea NETOPIA Group de către Innova Capital sau investiția Value4Capital în Clarfon. România continuă să ofere investitorilor experimentați din regiune oportunități de preluare a unor businessuri locale pe care apoi le pot sprijini să crească, fie din punct de vedere geografic, fie prin dezvoltarea unor capabilități digitale ori prin definirea unui cadru care înglobează criterii de mediu, sociale și de guvernanță (ESG)”, a declarat Radu Dumitrescu, Partener Coordonator Consultanță Financiară, Deloitte România.

Accesul la finanțare pare să se stabilizeze, 51% dintre firmele de private equity din Europa Centrală anticipând că acesta va rămâne la fel sau se va îmbunătăți. În contextul în care ratele dobânzilor afectează accesibilitatea creditelor bancare, finanțarea non-bancară devine mai răspândită în Europa Centrală. O intensificare a activității de profil va fi probabil susținută în proporție tot mai mare de fondurile de credit, o sursă de finanțare populară în SUA și în Europa de Vest, în condițiile în care 45% dintre respondenți caută mai des creditori non-bancari pentru finanțarea achizițiilor. De asemenea, 15% declară că acum au nevoie de mai mulți creditori decât în trecut pentru a finanța o tranzacție, ceea ce poate indica faptul că apetitul creditorilor pentru tranzacții de valoare mai mare este în scădere, explică studiul. O altă evoluție notabilă în regiune este că împrumuturile tind să fie contractate mai mult în euro, chiar și atunci când compania care urmează să fie preluată este situată într-o țară cu altă monedă.

Dimensiunile tranzacțiilor par să se stabilizeze, peste două treimi (66%) dintre firmele de capital privat anticipând că acestea vor rămâne la fel. Potrivit studiului, piața de private equity din Europa Centrală este în mod tradițional de dimensiune medie, înregistrând numeroase tranzacții mici și doar ocazional tranzacții mari, care de obicei atrag firme globale de private equity sau mai mulți investitori cu abilități și rețele complementare, mai ales în cazul tranzacțiilor transfrontaliere.

Studiul indică, de asemenea, rolul tot mai important al factorilor de mediu, sociali și de guvernanță (ESG). Peste un sfert dintre respondenți și-au stabilit obiective de reducere a amprentei de carbon și și-au luat angajamente pentru a le atinge, în timp ce o treime au început să-și definească astfel de targeturi. În plus, aproape trei sferturi dintre firmele de private equity din Europa Centrală au politici de investiții care includ factori ESG. Pe de altă parte, studiul subliniază și faptul că peste jumătate (57%) dintre respondenți nu iau în calcul sustenabilitatea când evaluează o companie, din cauză că informațiile legate de ESG nu sunt de calitate.

Deloitte Central Europe Private Equity Confidence Survey analizează evoluția pieței de private equity începând din 2003, de două ori pe an.

Numărul accidentelor de circulație în care sunt implicați utilizatorii de trotinete electrice este în creștere în ultimii ani. Astfel, potrivit datelor puse la dispoziție de către Inspectoratul General al Poliției Române, anul trecut au avut loc peste 1.250 de astfel de accidente, ușoare și grave.

Circa 9 din 10 accidente se produc din vina conducătorilor trotinetelor, printre principalele cauze numărându-se: abaterile de la respectarea regulilor de circulație, viteza neadaptată la condițiile de drum, neacordarea de prioritate, neasigurarea la schimbarea direcției de mers sau circulația pe sens opus.

În 2022, au fost înregistrate în total 155 de accidente grave cu trotinete electrice, dublu față de 2021, când au fost raportate 75 de astfel de accidente, rezultând decesul a 8 persoane, rănirea gravă a 131 persoane şi rănirea uşoară a altor 5.

Procentul mare de accidente rezultate din vina conducătorilor de trotinete se păstrează și în cazul accidentelor ușoare. Practic, dintr-un total de 1.097 de astfel de accidente ușoare, 893 au fost produse din cauza utilizatorilor acestui tip de vehicule, soldate cu rănirea ușoară a 919 persoane.

„Utilizarea trotinetelor electrice oferă mobilitate în trafic, însă nu este lipsită de riscuri. De aceea, mai ales dacă ne uităm la rata în creștere a accidentelor cu trotinete, este important să fim cât mai atenți în trafic, dar și să apelăm la soluții adecvate de protecție, precum polițele de asigurare”, a declarat Alexandru CIUNCAN, Președinte și Director General al UNSAR.

Mai mulți asigurători au în portofoliu polițe care oferă protecție financiară și pentru astfel de  situații neprevăzute. Așadar, în cazul în care o persoană care circulă cu trotineta electrică sau cu bicicleta accidentează pe cineva sau provoacă daune materiale, costurile rezultate pot fi preluate de un asigurător, în baza unei polițe de răspundere civilă. În același timp, pentru cel vinovat, o soluție eficientă în cazul în care este nevoie de îngrijiri medicale poate fi o poliță de asigurare de accidente persoane, de sănătate sau de viață.

Ministerul Energiei și E-Distribuție Dobrogea au semnat un contract de finanțare nerambursabilă prin Fondul pentru Modernizare, în valoare totală de 47.709.307,08 lei (TVA inclus), pentru dezvoltarea, modernizarea și sistematizarea instalațiilor electrice de medie tensiune aferente stației de transformare Năvodari 110/20kV, în vederea distribuției și furnizării energiei electrice la nivelul de calitate în concordanță cu standardul de performanță.

Din valoarea totală a proiectului, valoarea maximă asigurată din Fondul pentru Modernizare este de 80% din cheltuielile eligibile, respectiv 31.499.799,63 lei (TVA inclus), în timp ce valoarea asigurată de către E-Distribuție Dobrogea este de 16.209.507,45 lei (TVA inclus).

Proiectul vizează modernizări de rețele de medie tensiune, modernizare de posturi de transformare și introducerea în sistemul de telecontrol a posturilor de transformare, în beneficiul locuitorilor din zona Năvodari. Valabilitatea contractului se încheie la expirarea perioadei de monitorizare a durabilității proiectului, adică cinci ani de la data punerii în funcțiune a investiției. Perioada de implementare estimată de către E-Distribuție Dobrogea este de maximum 29 de luni.

Sebastian Burduja, Ministrul Energiei: „În Dobrogea sunt concentrate unele dintre cele mai importante unități de producție de energie verde, inclusiv Cernavodă. Dezvoltarea rețelei de distribuție este vitală pentru sistemul energetic național. Susținem în mod ferm modernizarea rețelelor de distribuție. Această investiție este o veste bună atât pentru marile companii, cât și pentru consumatorii casnici, mă gândesc aici și la cei care și-au făcut unități de cazare în Năvodari”.

Monica Hodor, director general al companiilor E-Distribuție: „Tranziția energetică în mijlocul căreia ne aflăm acum este posibilă doar prin intermediul investițiilor, iar la baza acestora stau investițiile în rețelele de transport și distribuție a energiei electrice. Sursele de finanțare nerambursabilă, așa cum este și Fondul pentru Modernizare, sunt una dintre pârghiile care vin atât în sprijinul companiilor, pentru implementarea planurilor lor de investiții, cât mai ales în sprijinul cetățenilor care vor beneficia de servicii mai bune și sustenabile.”

E-Distribuție Dobrogea a atras, până în prezent, finanțări nerambursabile în valoare totală de 110.960.858,93 lei (TVA inclus), pentru investiții prin prezentul proiect prin Fondul pentru Modernizare și prin Programul Operaţional Infrastructură Mare 2014-2020, apelurile POIM/968/10/2/ și POIM/970/10/2/ – Creșterea eficienței energetice și utilizarea surselor regenerabile de energie în vederea pregătirii unei redresări verzi, digitale şi reziliente a economiei. În total, până în prezent, cele trei societăți E-Distribuție au atras finanțări nerambursabile în valoare totală de 212.235.830,77 lei (TVA inclus).

Companiile E-Distribuție operează rețele cu o lungime totală de peste 133.000 de kilometri în trei zone importante ale țării: Sud Muntenia (inclusiv București), Banat și Dobrogea, acoperind o treime din piața locală de distribuție, și dezvoltă un program de investiții pentru îmbunătățirea calității serviciilor, siguranța și performanța rețelelor și implementarea locală a standardelor de mediu ale grupului Enel. Rețelele electrice operate de către cele trei companii E-Distribuție numără 287 de stații de transformare și peste 24.000 de posturi de transformare. În 2022, acestea au distribuit 15,5 TWh de energie electrică, prin linii electrice de înaltă, medie și joasă tensiune.

În contextul anunțării în spațiul public a unui nou pachet de măsuri fiscale, Coaliția pentru Dezvoltarea României recomandă ca principalele surse pentru reducerea deficitului bugetar excesiv să fie reducerea cheltuielilor bugetare și creșterea capacității de colectare a veniturilor fiscale. Impunerea unor măsuri fiscale, de magnitudinea celor vehiculate, într-un termen atât de scurt și la mijlocul anului fiscal, riscă să genereze noi dezechilibre la nivelul economiei.

Măsurile de ajustare fiscală prin controlul cheltuielilor, oricât de nepopulare ar fi, trebuie să fie implementate cu prioritate și celeritate. Statul român este nevoit să limiteze risipa și să acționeze responsabil în administrarea banilor publici.

Restructurarea companiilor de stat, care continuă să acumuleze pierderi și datorii, profesionalizarea și digitalizarea aparatului administrativ, revizuirea cu rapiditate a legii salarizării sunt măsuri care pot diminua cheltuielile și, în consecință, pot contribui la echilibrarea bugetară. Pentru ca ajustarea să fie sustenabilă, nivelul cheltuielilor trebuie monitorizat și susținut prin întărirea capacității de a genera venituri și printr-o proiecție corectă și realistă a bugetului.

În același timp, România nu mai poate amâna recuperarea decalajului uriaș în colectarea taxelor. În continuare avem cel mai mare decalaj de TVA din Europa – de 35%. Fiecare punct procentual de TVA înseamnă 1,4 miliarde lei neîncasați la bugetul de stat. 

Implementarea cu succes și în termenele agreate a programelor și proiectelor publice este condiționată de capacitatea tehnică și operațională a autorităților și instituțiilor statului. Astfel, creșterea semnificativă și de urgență a capacității administrative, prin utilizarea de personal competent sau contractarea de asistență tehnică oferită de prestatori specializați de servicii, locali sau internaționali, este necesară și prioritară. 

Nu în ultimul rând, regimul cheltuielilor de sponsorizare și/sau mecenat nu trebuie modificat, afectând un mecanism care deja și-a dovedit utilitatea în societate.

Coaliția pentru Dezvoltarea României încurajează Guvernul să efectueze o analiză riguroasă a cheltuielilor publice și a căilor de reducere a acestora, beneficiind de asistență tehnică independentă, în scopul dimensionării acestora la un nivel suportabil, asumat cu responsabilitate.

Comunitatea de afaceri pe care o reprezentăm consideră că este vital ca orice modificare a politicilor publice să se facă transparent, printr-o consultare reală cu toate părțile interesate. Predictibilitatea cadrului fiscal este o precondiție pentru continuarea fluxurilor investiționale și implicit a creșterii economice.

Ne exprimăm și pe această cale deschiderea și disponibilitatea la dialog pentru a pune împreună bazele unui sistem fiscal sustenabil, clar, digital și predictibil. 

„Din păcate, măsurile de ajustare fiscală pe care Guvernul le propune acum nu au ca motivație nevoia de reașezare a sarcinii fiscale pe baze sustenabile, ci nevoia de a acoperi prin măsuri spontane și insuficient fundamentate deficitul bugetar excesiv recent recunoscut. Dacă aceste măsuri nu sunt încadrate într-o strategie macroeconomică de substanță pe un orizont de timp mai lung, în corelație cu un plan de limitare a risipei bugetare și de eficientizare a cheltuielilor publice, anul viitor, an electoral, ne vom găsi în aceeași situație și o nouă presiune fiscală va fi resimțită în principal de mediul privat.”, a spus Florin Pogonaru,  Președinte AOAR și Coordonator al Coaliției pentru Dezvoltarea României.

Raportul start-upurilor de inteligență artificială AI MAP Romania 2022/2023: Aproape jumătate dintre start-upurile de AI care vor să atragă finanțări în următorii doi ani vizează sume de peste un milion de euro. Peste jumătate dintre start-upurile identificate au fost lansate după anul 2020 

Techcelerator și Google for Startups lansează „AI MAP 2022/2023”, raportul care prezintă cele mai importante 250 de start-upuri din România și Europa de Sud-Est

• Cele mai mari dificultăți ale unui start-up AI: lipsa oamenilor potriviți, atragerea de finanțare, asigurarea cashflow-ului
• Sub 10% dintre start-upurile mapate în ediția anterioară a raportului au ieșit de pe piață
• Pentru o treime dintre fondatori principalul obiectiv în 2023 este să atragă mai mulți clienți 
• Mai mult de jumătate dintre antreprenorii respondenți au atras deja investiții

București, 3 august 2023: Aproape jumătate dintre start-upurile de AI care vor să atragă finanțări în următorii doi ani vizează sume de peste un milion de euro, în principal pentru a se extinde internațional, pentru a-și mări echipa și pentru a lansa noi servicii și produse, conform “RO AI MAP 2022/2023”, raport realizat de Techcelerator și Google for Startups pentru a promova start-upurile de Inteligență Artificială din România și Europa de Sud-Est. 

Raportul a avut două obiective: primul a fost de identificare și cartografiere a start-upurilor de inteligență artificială din regiune, iar cel de-al doilea obiectiv a fost colectarea de informații despre evoluția acestora începând cu anul 2022 (stadiul de dezvoltare, rundele financiare atrase sau vizate și obiectivele viitoare).

Peste jumătate dintre start-upurile AI din regiune au fost lansate după anul 2020

În cadrul acestei ediții au fost identificate peste 150 de start-upuri din România, numărul crescând de la 100 la 150 față de anul trecut, și 100 de start-upuri din SEE care folosesc Inteligența Artificială. 

Peste jumătate dintre start-upurile identificate au fost lansate după anul 2020. De asemenea, 10% dintre start-upurile din ediția anterioară a raportului au ieșit de pe piață, mai exact, sub zece entități. 

O treime dintre respondenții studiului au spus că principalul obiectiv pentru anul acesta este să atragă mai mulți clienți. Alte obiective importante ale fondatorilor sunt să atragă o nouă rundă de investiții, să își mărească echipa, să intre pe piețe noi sau să lanseze servicii și produse.

Cele mai mari provocări ale start-upurilor de AI 

Peste jumătate dintre antreprenorii respondenți au atras deja investiții, iar o treime dintre start-upurile deja finanțate au obținut runde între 500.000 și un milion de euro. Peste 10% au atras sume între 50.000 și 100.000 de euro. Mai puțin de o treime dintre participanți nu au atras investiții.

Cele mai mari provocări cu care se confruntă fondatorii de start-upuri sunt faptul că

nu găsesc angajații potriviți, nu reușesc să atragă finanțările de care au nevoie și nici să își asigure cash flow-ul necesar pentru a funcționa. De asemenea, consideră că este dificil să se extindă la nivel internațional și li se pare greu procesul birocratic din România și din alte țări în care sunt prezenți.

„Chiar și în fața adversității, startup-urile românești de AI/ML continuă să atragă runde substanțiale de finanțare. Potrivit unui studiu recent realizat de Activize, din cele 69,2 milioane de euro atrase cumulat de startup-urile românești în primul semestru din 2023, cele mai mari trei contribuții au venit din partea întreprinderilor AI/ML: FlowX cu 35 de milioane de euro atrași printr-o finanțare de tip Seria A, Kubeark cu un pre-seed de 2,7 milioane de euro și Veridion, absolvent al Techcelerator, cu o rundă de tip late seed de 5,5 milioane euro. Acest lucru arată clar cum companiile din acest sector, inclusiv cele înființate nu mai demult de 2020, precum Veridion, își reafirmă cu succes valoarea”, a spus Cristian Dascălu, Managing Partner Techcelerator și Partener GapMinder.

Pentru acest studiu desfășurat în perioada octombrie 2022 – ianuarie 2023 au răspuns 52 de start-upuri, în jur de 80% dintre ele fiind din România, iar restul din Grecia, Croația, Bulgaria, Macedonia de Nord și Turcia. 

Raportul “RO AI MAP 2022/2023” este disponibil la https://techcelerator.co/ai-report/. 

Pentru a se înscrie în ediția următoare, start-upurile pot accesa formularul disponibil la: https://forms.gle/394txphmdG3ihk7H7.

 O echipă de consultanți specializați în tranzacții ai PwC România a acordat servicii de due diligence financiar și fiscal și asistență în tranzacție grupului elen Helleniq Energy Group în achiziția a patru parcuri fotovoltaice în România.

„Ne bucurăm că am fost alături de Helleniq Energy Group în tranzacția prin care a intrat pe piața energiei regenerabile din România. Mulțumim clientului nostru pentru încrederea acordată și colegilor pentru implicarea și profesionalismul de care au dat încă o dată dovadă”, a declarat Cornelia Bumbăcea, Partener Deals PwC România.

În cadrul acestei tranzacții, echipa care a acordat servicii de due diligence financiar și asistență în tranzacție a fost formată din Cornelia Bumbăcea, Partener PwC România, Laura Paraschiv, Senior Manager, Daniela Gulie, Manager, Florin Moraru, Senior Associate.

„Sectorul energiei regenerabile din România este unul efervescent, care a atras mulți investitori și tranzacții în ultimii ani, și credem că această evoluție va continua, având în vedere contextul geopolitic și țintele ambițioase ale statelor membre UE de reducere a emisiilor de carbon”, a declarat Andreea Mitiriță, Partener PwC România.

Due diligence-ul fiscal a fost realizat de echipa formată din Andreea Mitiriță, Partener, Anca Lungeanu, Manager, Mădălin Manea, Manager, Cristina Georgiana Lazăr, Associate, și Emran Regep, Senior Associate. 

Helleniq Energy Group este unul dintre cele mai importante grupuri energetice din Europa de Sud-Est, cu prezență în șase țări.

Deloitte Romania își consolidează echipa de management a departamentului Audit și Servicii conexe, prin promovarea lui Alexandru Stancu, a Anei Șerban, a lui Florian Sima și a Ralucăi Burciu în funcțiile de directori, începând cu data de 1 septembrie 2023.

„Preluarea responsabilităților care derivă din rolul de director reprezintă un moment important în carierele colegilor mei și o confirmare a angajamentului, expertizei și contribuției lor la evoluția firmei. Îi felicit și le mulțumesc pentru dedicarea cu care își deservesc clienții și cu care contribuie la dezvoltarea echipelor lor. Am încredere că se vor ridica la înălțimea așteptărilor în această organizație care are atât o istorie foarte bogată, fiind prima din lume care a efectuat un audit financiar, acum peste 175 de ani, cât și privilegiul de a orienta profesia de auditor către viitor”, a declarat Alexandru Reff, Country Managing Partner, Deloitte România și Moldova. 

Alexandru Stancu s-a alăturat Deloitte ca membru al echipei din Timișoara în 2020 și are peste 12 ani de experiență în audit. Lucrează cu clienți din sectoarele bunuri de consum, agricultură și auto, atât cu companii multinaționale, cât și cu antreprenori. Contribuția sa a fost esențială la dezvoltarea practicii de audit a Deloitte din Timișoara. Este membru al Corpului Experților Contabili și Contabililor Autorizați din România (CECCAR) și a absolvit Facultatea de Economie și Managementul Afacerilor din Timișoara.

Cu peste 15 ani de experiență în proiecte de audit și consultanță pentru companii active în industria asigurărilor – viață, sănătate și non-viață -, Ana Șerban s-a alăturat Deloitte în 2022. Are o vastă experiență în analiză și raportare financiară, audit financiar, implementarea IFRS (inclusiv IFRS 17), Solvabilitate II și în managementul proiectelor. Ana este membră a Asociației Contabililor Certificați din Marea Britanie (ACCA), a Camerei Auditorilor Financiari din România (CAFR) și a Autorității pentru Supraveghere Publică a Activității de Audit Statutar (ASPAAS). Este absolventă a Academiei de Studii Economice din București.

Florian Sima este membru al echipei Deloitte din 2011. Are 15 ani de experiență profesională, pe parcursul cărora a fost implicat în diverse proiecte în sectoarele retail, bunuri de consum și bunuri industriale. De asemenea, el a avut un rol important în dezvoltarea echipei din București, în calitate de coordonator al procesului de recrutare pentru departamentul Audit. Florian este membru al Asociației Contabililor Certificați din Marea Britanie (ACCA), al Camerei Auditorilor Financiari din România (CAFR) și al Autorității pentru Supraveghere Publică a Activității de Audit Statutar (ASPAAS).

Raluca Burciu are o experiență profesională de peste 17 ani, dintre care 12 în cadrul Deloitte. A fost implicată în proiecte complexe de audit de grup pentru companii din sectoarele jocuri de noroc, auto și bunuri de consum. De asemenea, ea coordonează proiectele de training pentru echipele de audit din București și de la birourile regionale, contribuind astfel activ la dezvoltarea profesională a colegilor săi. Este membră a Asociației Contabililor Certificați din Marea Britanie (ACCA), a Corpului Experților Contabili și Contabililor Autorizați din România (CECCAR), a Camerei Auditorilor Financiari din România (CAFR), a Camerei Consultanților Fiscali și a Autorității pentru Supraveghere Publică a Activității de Audit Statutar (ASPAAS).

Practica de Audit și Servicii conexe a Deloitte România are aproximativ 200 de experți și oferă clienților săi servicii de audit al situațiilor financiare întocmite în conformitate cu standardele de raportare locale și internaționale, servicii de revizuire a sistemelor de raportare financiară și a mediului de control intern, servicii pe bază de proceduri convenite, precum și servicii de consultanță financiar-contabilă privind aspecte derivate din schimbările legislative, precum reglementările contabile din România și standardele internaționale de raportare financiară (IFRS).

Agenția de PR MSL The Practice, parte din Publicis Groupe România, și platforma de recrutare eJobs Romania au lansat studiul Ce își doresc românii de la un loc de muncă, prin care analizează intenția angajaților români de a schimba angajatorul în următoarea perioadă, dar și obiectivele profesionale ale acestora, criteriile de alegere a unui angajator, factorii de schimbare a locului de muncă, factorii de creștere a încrederii și loialității față de angajator sau modul de lucru preferat.

„Într-o piață a muncii în continuă schimbare, ne-am dorit să vedem care sunt factorii care îi determină pe angajații români să rămână la un loc de muncă sau ce cauzează căutarea de noi oportunități în carieră. Sigur că, pentru majoritatea angajaților, salariul și beneficiile oferite sunt principalele motive de alegere a unui angajator. În ultimii ani, însă, observăm o tendință tot mai evidentă de nevoie de confort emoțional, de apartenență, de a fi parte din ceva cu sens și nu de a merge la job doar pentru salariu. Ne dorim să venim în ajutorul companiilor, în primul rând, cu o analiză detaliată a imaginii de angajator pentru a putea veni cu o strategie de Employer Branding potrivită și acest studiu este un prim pas în acest proces”, a declarat Stela Toderașcu, Employer Branding Director, MSL The Practice.

Din perspectiva recrutării de noi angajați, provocările cu care se confruntă companiile, mai ales în anumite domenii, sunt foarte mari, cu o plajă restrânsă de candidați și, automat, cu costuri asociate considerabile. 

„Acest aspect pune o presiune mare pe derularea de programe și inițiative cu efect imediat, deoarece angajații nu par să aibă prea multă răbdare să aștepte ca angajatorul să găsească măsurile potrivite pentru a-i menține. Pe lângă măsuri cu impact cât mai rapid, companiile trebuie să analizeze și dacă programele de beneficii care, în mod tradițional, tratează toți angajații la comun sunt încă relevante pentru aceștia. O opțiune pe care o discutăm tot mai des împreună cu clienții noștri este personalizarea anumitor beneficii cu ceea ce este relevant pentru grupuri mai mici de angajați sau chiar la nivel individual”, a adăugat Stela Toderașcu. 

 „2022 a fost un an de plafon pe piața muncii în ceea ce privește aplicările, iar 2023 a venit cu o creștere evidentă a interesului candidaților în direcția schimbării jobului. Dacă în primele 6 luni ale anului trecut am avut 5,1 milioane de aplicări, în aceeași perioadă a lui 2023 au fost înregistrate aproape 5,3 milioane de aplicări. Candidații sunt foarte atenți la ce se întâmplă în piață, la joburile pe care le postează companiile și sunt mai dispuși decât anul trecut să facă o schimbare, dacă le sunt îndeplinite criteriile pe care le au de la un angajator și de la un loc de muncă”, a completat Raluca Dumitra, Head of Marketing, eJobs România.

Cele mai importante aspecte prezentate pe larg în studiul Ce își doresc românii de la un loc de muncă

Stabilitate și intenție de schimbare a locului de muncă

Conform noului studiu, doar 21% din angajații români intenționează să rămână la actualul loc de muncă în următorul an, majoritatea declarând că își doresc o schimbare în carieră. Deși există diferențe între categorii de angajați și industrii, cifrele ar putea fi chiar îngrijorătoare pentru unii angajatori. O parte dintre angajați sunt deschiși să facă această schimbare pentru că își doresc un job în alt domeniu, majoritatea însă fiind determinați de a găsi un job mai bine plătit, mai ales că nu toți angajatorii au indexat salariile în linie cu inflația. În ceea ce privește domeniul de activitate dorit, peste 40% dintre manageri și-ar dori ca noul job să fie în același domeniu precum cel din prezent, în timp ce persoanele din categoria ”blue collars” (muncitori) dovedesc cea mai mare deschidere către o schimbare a domeniului (40% dintre aceștia). De asemenea, intenția de a schimba locul de muncă este mai ridicată (peste 75%) în rândul angajaților din domeniile auto, HORECA, oil & gas sau retail, cea mai scăzută rată de fluctuație fiind în IT & C și Media & Advertising.

Top 3 factori ce determină schimbarea locului de muncă

Beneficiile salariale și atmosfera de lucru sunt atât principalii factori motivaționali în alegerea unui angajator, cât și principalii factori care determină schimbarea locului de muncă. 6 din 10  români sunt determinați să își caute un alt loc de muncă din cauza atmosferei de lucru neprietenoase, mai mulți decât cei care ar face o schimbare pentru un salariu mai bun în altă parte (55%).

Pentru 60% dintre manageri, stilul de management toxic este cel mai important factor ce îi determină să facă o schimbare de carieră, fiind urmat îndeaproape de atmosfera de lucru ostilă (cu 58%), ambele fiind mai importante în decizia de a schimba angajatorul decât oportunitatea unui salariu mai bun (48%). 

Dorința de a avea un salariu mai mare este un factor important de schimbare a locului de muncă în principal pentru muncitori și salariați fără funcție de conducere.

Frecvența schimbării locului de muncă 

Noul studiu indică faptul că cei mai multi șomeri (39%), stau în șomaj până la 6 luni, după acest interval procentele scăzând considerabil. În plus, managerii sunt cei care schimbă cel mai rar angajatorii,  pentru 36% dintre aceștia ultima schimbare de job fiind acum 5 ani.  Durata medie de timp petrecută la același job este de 2,5 ani. 

Criteriile alegerii unui angajator

Pentru 86% dintre angajații participanți la studiu, salariul și beneficiile oferite sunt principalele motive de alegere a unui angajator, dar în special pentru salariații fără funcție de conducere, unde 90% dintre aceștia au ales ca motiv principal salariul și beneficiile. Pe locul doi, cu 62% se află echilibrul dintre viața profesională și cea personală, cu o pondere mult mai importantă pentru manageri, cu 66%.

În același timp, atmosfera de lucru joacă și ea un rol esențial, cu 59% dintre angajați motivați de acest factor în alegerea unui angajator, fiind mai importantă decat posibilitatea de perfecționare sau planul de carieră pentru majoritatea participanților la studiu. Cu toate acestea, managerii sunt mai motivați de posibilitatea de perfecționare și cultura organizațională, față de celelalte categorii de angajați. 

Factori de creștere a încrederii față de angajator 

Pentru 7 din 10 români, un stil de management transparent, bazat pe încredere și fără presiune este principalul factor de creștere a loialității față de un angajator, cu o importanță crescută pentru manageri (8 din 10). Atmosfera plăcută de lucru se află pe locul 2, cu 64%, iar creșterile salariale pe locul 3, cu 59%. Astfel, chiar dacă salariul și beneficiile extrasalariale sunt principalul factor de alegere a unui angajator în timpul unui proces de recrutare, nu sunt și principalul factor care determină angajații să rămână la locul curent de muncă. Pentru mai mult de jumătate dintre participanții la studiu, beneficiile adiționale, cum ar fi bonuri de masă sau abonamente la diverse servicii, și stabilitatea locului de muncă și a companiei au cea mai mare influență în creșterea loialității față de angajator.

Obiective profesionale pentru următorul an

La fel ca și în cazul alegerii unui angajator, echilibrul dintre viața profesională și cea personală (65%), dar și o creștere salarială (61%) sunt obiectivele profesionale pentru următorul an ale majorității participanților la studiu.

În timp ce promovarea este un obiectiv preponderent întâlnit în rândul salariaților fără funcție de conducere, managerii au ca obiectiv specific participarea la programe de training, coaching și mentoring. Totodată, cei aflați în șomaj își doresc într-o măsură mai mare un program mai flexibil, pe lângă echilibrul dintre viața profesională și cea personală.

Studiul a fost realizat online, pe un eșantion format din 3272 de persoane cu vârsta peste 18 ani, active pe piața muncii. Colectarea datelor a avut loc în perioada aprilie – mai 2023.

„În mod natural divizia de Employer Branding a agenției de PR MSL The Practice a adoptat viziunea data@core din Publicis Groupe România, prin care rezolvarea oricărui brief, fie de media, fie de creație sau PR, pornește de la înțelegerea comportamentelor consumatorilor prin analiza de date, își stabilește indicatorii de monitorizare a succesului și urmărește cu ajutorul datelor realizarea lor. Studiul făcut în parteneriat cu echipa ejobs.ro este un prim pas pe care echipa Data Intelligence îl face în dezvoltarea de analize specifice pentru fiecare angajator”, explică Rodica Mihalache, Data Intelligence Lead, Publicis Groupe România

Studiul Ce își doresc românii de la locul de muncă este o soluție de date din portofoliul DATA Intelligence a Publicis Groupe România. Toate soluțiile DATA pot fi regăsite pe: www.dataintelligence.ro 

Companiile SIGNAL IDUNA au înregistrat în primul semestru din 2023 un volum al primelor brute subscrise de peste 200 milioane de lei, în creștere cu 34% față de perioada similară a anului precedent.   

SIGNAL IDUNA ASIGURARE REASIGURARE, numărul 1 în asigurările de sănătate pe piața din România, conform rapoartelor Autorității de Supraveghere Financiară (ASF) din ultimii 3 ani, raportează creșteri de 30% pe linia asigurărilor de sănătate în semestrul 1 din 2023 față de aceeași perioadă a anului trecut. Dinamica pozitivă a continuat să fie susținută de soluțiile complete, adaptabile oricărei companii, indiferent de dimensiune și tip de business și oricărei familii, atingând un volum al primelor brute subscrise de peste 137 de milioane de  lei.  Rezultatele înregistrare la nivel de companie de 154 de milioane de lei reconfirmă nevoia românilor de a beneficia de protecția financiară în fața riscurilor și incertitudinilor cu care se confruntă zi de zi. 

Semestrul 1 al acestui an a însemnat și creșterea cu 27% a volumului de prime brute subscrise comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut pentru SIGNAL IDUNA ASIGURĂRI, care are un portofoliu variat de asigurări generale, depășind 45 milioane de lei. Avansul a fost susținut de toate liniile de asigurare, însă cele mai importante creșteri au fost înregistrate pe segmentul asigurărilor de clădiri și bunuri de 40%, pe segmentul asigurărilor de asistență medicală în străinătate 42%, în segmentul asigurărilor de locuințe cu 28%, precum și în cazul asigurărilor de răspunderi profesionale și generale, cu 22%. 

„Prima jumătate a anului 2023 a adus rezultate solide pentru business-ul nostru, în linie cu strategia noastră de consolidare a brand-ului SIGNAL IDUNA pe piața din România. Avem în plan și pentru următoarea perioadă o creștere cu două cifre, atât pe segmentul asigurărilor de sănătate, cât și pe segmentul asigurărilor generale. Ne dorim să oferim soluții de asigurare  simple și ușor de accesat, acoperind atât nevoile de asigurare individuale, cât și cele ale  clienților corporate și IMM-urilor. Păstrăm în focus și în acest an procesul de digitalizare pentru a ajunge la un număr cât mai mare de persoane și companii cu soluțiile de protecție adecvate”, declară Tiberiu Maier, Președinte al Directoratului SIGNAL IDUNA ASIGURARE REASIGURARE și al Consiliului de Administrație SIGNAL IDUNA ASIGURĂRI.  

Cu o viziune orientată către viitor, SIGNAL IDUNA România pune bazele unei creșteri continue, prioritatea fiind satisfacerea nevoilor românilor prin produse și servicii de calitate, accesibile și inovatoare. Compania dezvoltă opțiuni flexibile și personalizate pentru fiecare client, asigurând protecția necesară pentru un viitor mai sigur.

SIGNAL IDUNA se asigură permanent că produsele și serviciile sale rămân la standarde înalte, folosind tehnologii recente pentru a simplifica procesele și a face experiența clienților cât mai plăcută și eficientă posibil. De la platforme online pentru gestionarea polițelor, până la instrumente moderne de accesare a serviciilor medicale, SIGNAL IDUNA se asigură că toate procesele sale sunt rapide, eficiente și ușor de accesat.

Grupul SIGNAL IDUNA este unul dintre cele mai mari grupuri financiare din Germania.

Fondat în urmă cu peste 110 ani, Grupul SIGNAL IDUNA și-a câștigat o reputație excelentă ca furnizor puternic și de încredere pentru asigurări și servicii financiare, oferind o gamă largă de soluții (asigurări, servicii bancare și investiții) clienților individuali și corporate. Conduita comercială a SIGNAL IDUNA este orientată către succesul pe termen lung și se bazează pe satisfacerea nevoilor clienților și pe dezvoltarea pieței, pe inovație și independență financiară.

În prezent, SIGNAL IDUNA este prezentă pe piețele de asigurări din Germania, Polonia, Ungaria și România.

JTI aniversează 30 de ani în România, fiind una dintre primele multinaționale stabilite în țară, în 1993, sub numele de R.J. Reynolds. În 1999, RJR a devenit JTI, fiind cea mai mare companie japoneză prezentă pe plan local, cu investiții de peste 300 de milioane de euro.

„Am inițiat afacerea aici în 1993, iar în 1994 am început să producem în fosta fabrică de cinescoape din Pipera. În 2002, am fost prima companie de tutun care și-a lansat propriul sistem de distribuție directă. În momentul de față, circa 75% din producția fabricii din București este exportată în peste 65 de țări. În privința cotei de piață suntem pe locul al doilea și creștem organic cu mărci ca Sobranie, Winston, Camel, LD, B&H și Winchester. Pentru al zecelea an consecutiv am fost certificați Top Employer. Vom continua să investim în România, să fim un angajator apreciat de cei peste 1.300 de oameni care lucrează la JTI și un contribuabil important la buget. În 2021 și 2022 am virat către statul român aproximativ 5,5 miliarde de lei anual, ceea ce reprezintă circa 80% din cifra de afaceri (inclusiv acciza). Suntem aici ca să rămânem pe termen lung și ca să creștem”, a declarat Alexander Pitchka (foto) , General Manager JTI Romania, Moldova și Bulgaria.

Pentru ca programele de investiții să continue conform planurilor, compania are însă nevoie de predictibilitate fiscală și stabilitate legislativă. De aproape o lună sunt vehiculate în spațiul public intențiile Guvernului de a majora accizele pentru produsele din tutun în afara calendarului existent, iar în ciuda deschiderii spre dialog a autorităților incertitudinea continuă, pentru că nu există propuneri concrete asumate oficial și nu s-a conturat o concluzie.

JTI este nu doar un mare contribuabil, ci și un partener de dialog, colaborând deschis și constructiv cu autoritățile de reglementare și cele de apărare a legii. JTI a fost prima companie de tutun care a semnat un Protocol pentru combaterea contrabandei în 2005, cu Agenția Națională de Administrare Fiscală, iar apoi cu Autoritatea Națională a Vămilor. Peste 60 de câini special instruiți pentru depistarea drogurilor, produselor din tutun și a numerarului au fost donați de JTI în ultimii doisprezece ani autorității vamale. De asemenea, din 2010, autoritățile de aplicare a legii sunt partenere ale campaniilor anti-contrabandă inițiate de JTI.

JTI este, de asemenea, membru al principalelor asociații de business din România: Consiliul Investitorilor Străini, Camera de Comerț Româno -Americană, Camera de Comerț Britanică-Română, Camera de Comerț Elveția -România.

JTI și-a construit de-a lungul anilor o reputație solidă, împărtășind succesul cu comunitatea prin investiții în proiecte sociale și sprijin acordat excelenței în cultură. Ca să menționăm doar câteva, în 2000 compania a fost recunoscută ca Good Corporate Citizen în prezența Președintelui României, iar în 2021 a fost premiată de Ministerul Afacerilor Externe din Japonia. Motegi Toshimitsu, Ministrul Afacerilor Externe, a acordat JTI distincția „cu profund respect, pentru contribuția extraordinară la prietenia și bunele relații între Japonia și alte țări, prin eforturile de promovare a culturii japoneze în România”.

Excelența Sa dl. Hiroshi Ueda, Ambasadorul Japoniei la București a declarat: „Cei 30 de ani ai JTI în România înseamnă pentru Ambasada Japoniei un parteneriat pe termen lung, care a contribuit și continuă să contribuie semnificativ la consolidarea relațiilor dintre cele două țări, consfințite recent prin Acordul de parteneriat strategic semnat la Tokyo, la cel mai înalt nivel. Proiecte realizate împreună cu Ambasada, cum sunt Centrul de Studii Româno-Japoneze, amenajarea căsuței de ceai din Muzeul Național de Artă al României, renovarea Grădinii Japoneze din Parcul Herăstrău, sprijinul acordat trupelor de teatru din Japonia, care au fost prezente în cadrul Festivalului Internațional de Teatru de la Sibiu, susținerea Clubului de Kendo și Iaido Sam-Sho din Timișoara, fac din JTI o prezență indispensabilă pentru evenimentele legate de cultura japoneză, organizate în România. Urez JTI la mulți ani și la mulți ani de colaborare cu Ambasada Japoniei”.

Un partener important pentru promovarea culturii japoneze în România și nu numai este Festivalul Internațional de Teatru de la Sibiu (FITS), cu care JTI a început să colaboreze în 2008, cu prilejul spectacolelor lui Nakamura Kanzaburo XVIII, artist tezaur al patrimoniului cultural nipon. „Cu JTI avem un parteneriat pe picior de egalitate. Este acel tip de relație care aduce o dimensiune esențială, contribuind la ceea ce numim Miracol cu adevărat: „Wonder”, tema pe care Festivalul a îmbrățișat-o anul acesta, la aniversarea de 30 de ani. JTI aniversează 30 de ani, ca și Festivalul, căruia îi este partener strategic de multă vreme. Este, probabil, cea mai fierbinte legătură pe care am dezvoltat-o de-a lungul timpului cu o structură privată, care ajută Festivalul și care în același timp se implică vizionar și la modul major în ceea ce înseamnă dezvoltarea frumosului. Când spui JTI, spui în primul rând calitate în zona dansului, zona proiectelor unice. Întâlniri cu totul și cu totul remarcabile. Dar am făcut atât de multe lucruri împreună, s-au născut proiecte atât de importante, de la filme în Virtual Reality la „Statuile vivante”, Moștenirea, sau spectacole de Poezie… Haideți să ne adunăm vocile, simțirea, gândul bun și să spunem prietenilor din JTI și tuturor celor care sunt împreună cu noi, din toată inima, la mulți ani, să fim sănătoși și să putem face miracole în continuare”, a declarat Constantin Chiriac, Președintele FITS.

JTI și-a început activitatea în România în urmă cu 30 ani, în 1993 (ca R.J. Reynolds) și de atunci se implică activ în comunitate: compania este partener al Festivalului Internațional de Teatru de la Sibiu (FITS), Festivalului Internațional de Film Transilvania (TIFF), al Filarmonicii „George Enescu”, al „Turneelor de poveste” – serie de turnee muzicale în orașele mici, Festivalului SoNoRo, proiectelor CoolSound și Aplauze pentru poet, precum și sponsor oficial al Gigi Căciuleanu Romania Dance Company. JTI a fost premiată de Ministerul de Externe din Japonia pentru promovarea culturii nipone în România. JTI sprijină Grădina Japoneză din Herăstrău, Căsuța de Ceai din Muzeul Național de Artă și Centrul de Studii Româno-Japoneze din cadrul Universității Româno-Americane. „Întâlnirile JTI”, eveniment lansat în anul 2000, a devenit un brand cultural național în dansul contemporan. Compania susține, din anul 2000, Bursele JTI pentru Jurnaliști, fiind de asemenea partener al Internship 2.0. Din 1998, se desfășoară programul Seniorii JTI, prin care 45 de vârstnici din Sectorul 2 primesc zilnic alimente și medicamente, iar de-a lungul anilor compania a colaborat și colaborează cu Samusocial, Ateliere fără frontiere, ARC, SoSiSeSa și alte organizații neguvernamentale, sprijinind proiecte sociale prin care sunt susținute persoane din categorii defavorizate în diverse zone ale țării, sau intervenții în situații de urgență (ca rezultat al pandemiei, războiului, inundațiilor etc.).

JTI este unul dintre cei mai mari producători mondiali de produse din tutun și produse pentru vapat, cu operațiuni în peste 130 de țări. Cu sediul la Geneva, Elveția, JTI are peste 46.000 de angajați, fiind membră a grupului Japan Tobacco. Pentru mai multe informații, vizitați www.jti.com.

Principalele motive de îngrijorare ale românilor din generațiile Millennials și Z sunt costul tot mai ridicat al vieții de zi cu zi (pentru 44% dintre Millennials și 33% dintre reprezentanții Generației Z) și evoluția economiei (pentru 27% dintre Millennials și 22% dintre reprezentanții Generației Z), conform studiului Deloitte Global Gen Z and Millennial Survey 2023, realizat în 44 de țări, inclusiv România. În acest context, tinerii din țara noastră își amână sau anulează planurile legate de viața personală, precum achiziționarea unei noi locuințe (63% dintre Millennials și 60% dintre exponenții Generației Z) și întemeierea unei familii (33% dintre Millennials și 48% dintre exponenții Generației Z), cât și pe cele legate de viața profesională, precum solicitarea unei creșteri salariale sau a unei promovări (48% dintre Millennials și 47% dintre exponenții Generației Z) ori schimbarea locului de muncă (47% dintre Millennials și 46% dintre exponenții Generației Z). Topul preocupărilor tinerilor români este completat de educație și dezvoltarea abilităților personale și profesionale (pentru 20% dintre Millennials și 35% dintre reprezentanții Generației Z).

La nivel global, tot costul traiului este principala preocupare a tinerelor generații (pentru 42% dintre Millennials și 35% dintre reprezentanții Generației Z), însă aceasta este urmată de schimbările climatice (23% dintre Millennials și 21% dintre respondenții Generației Z) și de rata șomajului (20% dintre Millennials și 22% dintre respondenții Generației Z).

Totodată, 58% dintre Millennials și 38% dintre membrii Generației Z din România afirmă că trăiesc de la un salariu la altul și sunt îngrijorați că nu își vor mai putea susține cheltuielile lunare, astfel că optează pentru un al doilea loc de muncă, cu fracțiune de normă sau cu normă întreagă (33% dintre Millennials și 38% dintre Generația Z), pentru a-și asigura o sursă suplimentară de venit (43% dintre Millennials și 31% dintre Generația Z).

„Studiul relevă că preocupările tinerilor s-au schimbat ușor față de anul trecut. Sunt în continuare îngrijorați de costul traiului zilnic, însă au devenit preocupați și de oportunitățile de dezvoltare, ceea ce subliniază atât dorința de a evolua și de a se menține adecvați pieței muncii, dar și de a-și securiza opțiuni extinse pentru un loc de muncă și de a obține venituri suplimentare în contextul economic actual. Răspunsul la acest tip de presiune profesională și financiară atrage, însă, epuizare. Acest fapt se confirmă și în studiu, numărul celor care se simt extenuați (burnout) din cauza volumului și a presiunilor de la locul de muncă crescând în ultimul an, de la 42% la 50% în rândurile Millennials și de la 42% la 59% în rândurile Generației Z din România. Suplimentar, angajații români din generațiile Millennials și Z manifestă în continuare un interes crescut pentru inițiativele legate de sănătatea mintală. Prin urmare, temele concrete pentru strategiile de recrutare și retenție nu ar trebui să se schimbe semnificativ, angajatorii fiind mai degrabă chemați să le decline în forma optimă pentru perioada pe care o traversăm”, a declarat Raluca Bontaș, Partener, Deloitte România. 

Conform studiului, proporția românilor care sunt stresați sau anxioși în cea mai mare parte a timpului este mai redusă în cazul Millennials (35% dintre români versus 39% la nivel global) și mai ridicată în cazul Generației Z (52% dintre români versus 46% la nivel global). În acest context, reprezentanții celor două generații au în vedere politicile și inițiativele referitoare la sănătatea mintală atunci când iau în considerare un potențial angajator (83% dintre respondenții din România și cei la nivel global). În plus, aceștia afirmă că actualul lor angajator derulează acțiuni pentru susținerea sau îmbunătățirea sănătății mintale (56% dintre respondenții din România și cei la nivel global) și constată că investiția în astfel de programe a generat schimbări pozitive la locul de muncă (59% dintre respondenții din România versus 55% la nivel global).

Studiul Deloitte Global Gen Z and Millennial Survey 2023, ajuns la ediția a 12-a, a fost efectuat în rândul a peste 8.300 de exponenți ai Generației Millennials (născuți între ianuarie 1983 și decembrie 1994) și a aproximativ 14.500 de exponenți ai Generației Z (născuți între ianuarie 1995 și decembrie 2003) din 44 de țări din întreaga lume.

9 din 10 români (93%) consideră că ar fi benefică publicarea anuală, cu titlu informativ, de către o autoritate competentă, a unor prețuri de referință pe piața de reparații auto, relevă un sondaj de opinie efectuat de IRES – Institutul Român pentru Evaluare și Strategie la solicitarea UNSAR – Uniunea Națională a Societăților de Asigurare și Reasigurare din România. 

Procentul este similar (92%) și în ceea ce privește posibilitatea publicării anuale, tot cu titlu informativ, a unor prețuri de referință și pentru închirierea autovehiculelor primite la schimb de persoanele păgubite RCA pe perioada reparației celor avariate, arată același sondaj. 

Prețul poliței RCA este influențat de costul despăgubirilor, iar astfel de măsuri, precum introducerea unor prețuri de referință pentru reparațiile auto și pentru rent-a-car, cu titlu informativ, ar ajuta consumatorii să fie mai bine informați cu privire la costurile pe care le implică reparațiile în cazul în care ar fi păgubiți RCA. Astfel, s-ar putea evita eventuale costuri nejustificate cerute pentru reparația autovehiculului avariat, costuri care îi afectează în cele din urmă pe toți plătitorii de polițe RCA din România. Măsura NU ar reprezenta o co-plată pentru păgubiții RCA, ci un pas spre normalitate.

La finalul anului 2022, țara noastră avea peste 10 milioane de vehicule rutiere înmatriculate în circulație, în creștere cu peste 1 milion în ultimii doi ani. Cu circa 400.000 de accidente rutiere în fiecare an, România conduce în topul țărilor europene la acest capitol. Țara noastră se situează, de asemenea, și în topul despăgubirilor plătite în cazul fiecărui accident în baza polițelor RCA (dauna medie RCA). Pe scurt: provocăm mai multe accidente decât alte țări și plătim, în medie, mai mult pentru fiecare dintre ele. Toate acestea în contextul în care numărul accidentelor rutiere și despăgubirile plătite ca urmare a acestora (dauna medie RCA) influențează evoluția primelor RCA. 

În tot acest context, având în vedere și falimentele recente ale unor asigurători care practicau preponderent asigurări RCA la prime nesustenabile, devine absolut necesară modificarea corespunzătoare a Legii 132/2017 privind RCA – în sprijinul păgubiților și al șoferilor români. Reamintim faptul că, în ciuda dificultății de a opera pe piața RCA, asigurătorii care au rămas pe această piață au plătit anul trecut, în baza polițelor RCA, despăgubiri de circa 4 miliarde lei. Practic, în fiecare zi calendaristică a anului 2022, industria de asigurări a plătit peste 2 milioane EUR către păgubiții implicați în accidente rutiere.

46.617 cereri de plată a achitat FGA în primele șapte luni ale anului curent.  Plățile au fost efectuate pentru societățile de asigurări aflate în faliment.  

Astfel, FGA a achitat: 

– 38.426 cereri de plată în sumă de cca. 380,3 mil.lei pentru creditorii de asigurări ai  Societății City Insurance SA,  

– 268 cereri de plată în sumă de cca.7,8 mil. lei pentru creditorii de asigurări ai Societății  Astra SA, 

– 326 cereri de plată în sumă de cca. 18 mil. lei pentru creditorii de asigurări ai Societății  Carpatica Asig SA, 

– 6 cereri de plată în sumă de cca. 957 mii lei pentru creditorii de asigurări ai Societății  Certasig SA,  

 Pentru Euroins SA, societate în cazul căreia plățile au început la data de 17 Mai 2023, au fost  achitate 7.591 cereri de plată până la 31 Iulie 2023, plățile efectuate însumând cca.27,2 mil. lei.   

 109.577 cereri de plată înregistrate pentru Euroins SA, la 31 Iulie 2023 

Din totalul cererilor înregistrate pentru Societatea Euroins SA, mai mult de jumate reprezintă solicitări  de despăgubiri pentru dosare de daună, respectiv: 

∙ 65.314 Cereri de plată privind acordarea despăgubirilor/indemnizațiilor-Anexa 10 ∙ 44.263 Cereri de restituire primă-Anexa 9 

 Menționăm că termenul limită de depunere a cererilor de plată nu curge la acest moment,  creditorii de asigurare ai societății Euroins SA au posibilitatea de a depune cereri de plată în  continuare, prin intermediul Portalului FGA, special creat. Reamintim faptul că, din 27 Iulie 2023,  FGA a inițiat procesul de schimbare al interfeței web precum și a modului de primire a documentelor.  

Modificările vizează introducerea unei noi aplicații web, cu scopul de a face mai sigură  primirea documentelor și de a îmbunătați comunicarea cu creditorii de asigurări ai societăților de  asigurări aflate în insolvență/faliment, precum și pentru soluționarea ulterioară a cererilor de plată sau  a altor tipuri de solicitări (petiții, reclamații etc.).  

Schimbarea interfeței web permite înregistrarea rapidă a documentelor transmise corespunzător  (cereri de plată, deschidere dosar daună, petiții etc), astfel încât, petenții vor putea primi numărul de  înregistrare pentru documentația depusă, imediat după finalizarea formalităților de depunere.    

Reamintim potențialilor creditori de asigurare care solicită deschiderea dosarelor de daună la  FGA că, pentru primirea despăgubirilor cuvenite, este necesar să depună ulterior deschiderii dosarului  de daună, o cerere de plată-Anexa 10. 

Cererile de plată sunt soluționate în ordinea depunerii acestora de către creditori la FGA, fiind  analizate de către direcţiile de specialitate ale Fondului.

Peste 52% dintre români au folosit cardul bancar pentru efectuarea unei plăți la cumpărături online iar peste 41% dintre respondenți folosesc constant cardul sau un cont bancar pentru plata facturilor lunare, rezultă dintr-un sondaj realizat de CEC Bank în parteneriat cu comparatorul bancar FinZoom.ro.  

Conform sondajului, puțin peste 26% utilizează doar uneori cardul sau un cont bancar pentru plata facturilor lunare, în timp ce 32% plătesc facturile la utilități doar cash.

În ceea ce privește serviciile bancare online, 29,08% dintre respondenți susțin că folosesc în mod curent, săptămânal sau chiar mai des Internet Banking / Mobile Banking. Alți 22,83% utilizează aceste servicii doar rar, ocazional, în timp ce 48,08% nu folosesc deloc astfel de servicii.

Plata în magazinele fizice e făcută și cu cash dar și cu cardul de către cei mai mulți români (40,67%) în timp ce doar cu cash plătesc aproape aceeași pondere (39,67%). Doar cu cardul plătesc 19,67% dintre respondenți.

Pe de altă parte, doar 22,83% dintre respondenți susțin că folosesc Google Pay / Apple Wallet pentru cumpărăturile din magazine direct cu telefonul. 

Sondajul a fost realizat online de comparatorul financiar FinZoom, la cererea CEC Bank, pe un eșantion de circa 1.200 de respondenți din toată țara, reprezentativ pentru utilizatorii de internet. 54,9% dintre respondenți sunt salariați, 74,83% locuiesc la oraș, 38,08% au studii superioare.

 Este al doilea an consecutiv când candidații își intensifică activitatea în mijlocul verii, perioadă destinată mai mult planificării concediilor decât a carierei, chiar dacă oferta de joburi a stagnat, semn specific sezonului. Astfel, persoanele în căutare de noi oportunități profesionale au înregistrat pe platforma de recrutare bestjobs aproximativ 650.000 de aplicări în luna iulie, cu 30% mai multe decât în luna precedentă și cu 20% mai multe decât iulie 2022. Această dinamică indică o competiție crescută între candidații care plănuiesc să își schimbe jobul vara aceasta. În plus, se remarcă o activitate accentuată în rândul femeilor, reprezentând 57% din totalul candidaților activi, la fel și în segmentul de vârstă 18-24 de ani. 

„Evenimentele din ultimii ani au declanșat un val semnificativ de schimbări pe piața muncii, mai ales în comportamentul și preferințele candidaților. Unul dintre acestea este activitatea crescută a candidaților în timpul verii, mai cu seamă în luna iulie. De regulă, în această perioadă, activitatea în recrutare se reducea ușor, pe fondul concediilor. Pe bestjobs însă, în ultimii doi ani, candidații profită de perioadele mai libere pentru a-și căuta un job nou, urmărind în special un salariu mai bun, condiții de lucru flexibile și mai multe beneficii, după cum arată datele platformei. În plus, de când am lansat instrumentul de orientare profesională pe bază de Inteligență Artificială, BIA, care funcționează și ca un motor de căutare personalizat, utilizatorilor le este mult mai simplu să ajungă la joburile dorite și să aplice”, spune Ana Vișian, Marketing Manager bestjobs. 

De la începutul verii, termenii „manager”, „reprezentant vânzări” și „remote” au înregistrat câte 100.000 de căutări fiecare

În ultimele 60 de zile, printre cele mai căutate posturi pe platforma bestjobs au fost cele de „manager”, „reprezentant vânzări”, „inginer”, „șofer” sau „profesor”, fiecare înregistrând aproximativ 100.000 de căutări. Cu același nivel de interes, s-au căutat și expresiile „remote”, „part time” sau „online acasă”. 

Totodată, cele mai multe aplicări au mers către Vânzări (20%), Financiar/ Contabilitate (14%), IT/Telecom (10%), Management (8%), Call center/Suport Clienți (7%). 

Rolurile care au atras cele mai multe CV-uri vara aceasta sunt: 

• Responsabil comenzi, Profi – 3.467 aplicanți
• Reprezentant servicii clienți, RINA Hotels – 3.261 aplicanți
• Customer service, Call Center Officer REMOTE, Euro Wish – 3.104 aplicanți
• Asistent vânzări part-time, H&M – 3.090 aplicanți
• Backoffice Agent with English(remote), TELUS International – 3.027 aplicanți

De partea recrutorilor, multe companii au rămas foarte active în căutarea de noi angajați, printre acestea numărându-se Lidl, ING România și Interbrands Orbico.

• 30 companii au apelat în S1 2023 la concordat preventiv, dintre care opt – companii de impact, cu active de peste 1 milion de euro, comparativ cu 12 astfel de cereri în întregul an 2022

• 3.290 companii au intrat în insolvență în primul semestru din 2023, în scădere cu 6,2%, dar numărul companiilor de impact care au apelat la protecția procedurii de insolvență crește ușor, la 35

CITR, liderul pieței de insolvență și restructurare din România, analizează evoluția restructurărilor și insolvențelor din primul semestru al anului 2023, iar rezultatele arată un interes crescut al mediului de business pentru noile produse de restructurare, cu 30 proiecte de concordat preventiv, dintre care două sunt deja omologate de către instanță. Numărul companiilor intrate în insolvență scade cu 6,2%, la 3.290, față de 3.510 în aceeași perioadă a anului trecut. În același timp, în rândul companiilor de impact, numărul celor intrate în insolvență crește ușor: 35, față de cele 32 din primele șase luni ale anului 2022.

„În ultimele șase luni, am simțit presiune asupra companiilor care trebuie să facă față unui cost de finanțare mai mare sau incapacității de a plăti datorii amânate foarte mult timp şi care s-au obișnuit cu paradigma aceasta. Interesul crescut al antreprenorilor pentru noile mecanisme de restructurare este tot mai vizibil. 30 proiecte de concordat preventiv nu pare un număr mare, însă pentru economia României este un început de schimbare de mindset. Având în vedere natura confidențială a procedurilor de restructurare, nu avem vizibilitate asupra tuturor proiectelor deschise, mai ales asupra acordurilor de restructurare, așadar putem estima că numărul companiilor care apelează la soluțiile restructurării este mai mare”, declară Paul Dieter Cîrlănaru, CEO, CITR.

În primul semestru al acestui an, 30 companii au apelat la măsuri de restructurare prin concordat preventiv, dintre care opt companii de impact, cu active de peste 1 milion de euro, comparativ cu 12 astfel de cereri în întregul an 2022. 

Companii în insolvență

Raportat la numărul total al insolvențelor înregistrate în perioada ianuarie-iunie 2023, anume 3.290, companiile de impact, cu active imobilizate de peste 1 milion de euro, reprezintă 1,06%.

Cele mai afectate domenii sunt: construcțiile (449 companii în insolvență), transporturi rutiere de mărfuri (248 companii) și comerțul (177 companii). Pe de altă parte, aceste domenii înregistrează și cele mai multe companii din economie.

În București, 695 de companii au apelat la procedura insolvenței, dintre care 17 companii de impact, cu active de peste 1 milion de euro. La nivel de județe, distribuția insolvențelor din primul semestru al anului 2023 aduce Bihorul pe prima poziție, cu 241 de companii și 7,33% din totalul insolvențelor înregistrate. Urmează Cluj, cu 174 de companii și o pondere de 5,29% din total, și Constanța, cu 165 de companii, ceea ce reprezintă5,02% din numărul insolvențelor înregistrate, la nivel național. 

• Număr record de clienți noi dobândiți în S1 2023: peste 167.000
• Numărul de clienți activi a crescut cu 44,4% de la 190.000 la peste 274.000
• Cheltuielile operaționale din prima jumătate a anului 2023: în creștere cu peste 16 milioane Euro față de prima jumătate a anului 2022, pe fondul ritmului accelerat de dezvoltare 
• Volumul de tranzacționare pe instrumente CFD a crescut cu 18,5% față de anul trecut 

Casa de brokeraj pe burse internaţionale XTB, listată pe bursa de la Varșovia și lider in industria fintech, a publicat rezultatele financiare preliminare pentru prima jumătate a anului 2023. Într-un mediu de volatilitate mai redusă pe piețele financiare și de mărfuri în T2 2023, compania a raportat un profit net de peste 91 milioane Euro în S1 2023. Activitățile intense de marketing au dus la un număr record de clienți noi, precum și la creșterea activității lor de investiții,  se arată într-un comunicat de presă al companiei.

În prima jumătate a anului 2023, compania a înregistrat un nou record în acest domeniu, dobândind peste 167.000 de clienți noi comparativ cu 101.000 cu un an mai devreme. Creșterea înregistrată este de 65,5%. În paralel, numărul de utilizatori activi a atins, de asemenea, un nivel record, cu o creștere anuală de 44,4%, de la 190.000 în S1 2022 la 274.00 la închiderea S1 2023.

Potrivit Irinei Cristescu, General Manager XTB România, anul acesta, piețele de capital au fost mai liniștite decât în anii trecuți, iar volatilitatea mai redusă nu a oferit aceleași oportunități de investiții. În mod normal, acest lucru s-ar fi tradus printr-o diminuare a interesului clienților și potențialilor clienți pentru burse, reflectându-se direct în rezultatele companiei. Însă lucrurile nu au stat așa pentru XTB. Mai mult, popularitatea pe care acțiunile cu deținere o au în rândul investitorilor români și numărul de clienți care aleg să acceseze piețele financiare prin intermediul lor sunt în continuă creștere.

„Trendul ascendent pe care au început să se înscrie rezultatele companiei în ultimii ani a continuat să se mențină. XTB a introdus anul acesta produse noi, a optimizat procese deja existente, iar evenimente precum introducerea acțiunilor fracționate sau implementarea noului regim fiscal au crescut accesibilitatea piețelor financiare pentru categorii din ce in ce mai extinse de clienți. Totodată, au venit în întâmpinarea nevoilor clienților existenți. Pentru XTB România, mai mult decât în cazul altor sucursale ale grupului, interesul investitorilor este foarte crescut pentru acțiunile cu deținere, care la XTB se pot tranzacționa cu comision 0 pentru rulaje mai mici de 100.000 Euro pe lună”, arată Irina Cristescu.

În perioada raportată, XTB a generat un profit net de 91,3 milioane Euro comparativ cu 103,3 milioane Euro în anul anterior (o scădere de 11,6%). Veniturile operaționale în prima jumătate a anului 2023 s-au ridicat la peste 177 milioane Euro comparativ cu 180 milioane Euro în S1 2022 (o scădere de 1,4%).

Cheltuielile operaționale din prima jumătate a anului 2023 au însumat 74 milioane Euro, cu peste 16 milioane Euro mai mult decât în perioada similară a anului anterior. Cele mai semnificative creșteri (plus 7 milioane Euro) s-au înregistrat la capitolul costuri cu remunerația și beneficiile angajaților, dat fiind ritmul de dezvoltare accelerat al companiei și al numărului de angajați. Costurile de marketing au crescut cu aproape 7 milioane Euro, majoritatea acestei creșteri fiind generată de investițiile mai mari în campaniile de marketing online.

„Creșterea bazei de clienți rămâne o prioritate, iar rezultatele financiare din primul semestru din 2023 demonstrează că ne putem atinge obiectivele chiar și atunci când volatilitatea pe piețele financiare și de mărfuri este mai mică și interesul pentru investiții scade. Datorită ofertei noastre variate, atragem noi grupuri de clienți, care sunt la începutul călătoriei în investiții. Datorită acțiunilor fracționate, pe care le-am lansat deja pe șapte piețe europene, inclusiv România, clienții noștri au mai multă flexibilitate în construirea unor portofolii diversificate bazate pe acțiuni și ETF-uri”, subliniază Paweł Szejko, membru al consiliului de administrație XTB.

Focus pe dezvoltarea de soluții IT de top  

În prima jumătate a anului 2023, XTB a continuat să dezvolte soluții inovative și integrate în domeniul investițiilor online în instrumente financiare. Printre altele, au fost implicate tehnologii asociate dezvoltării sistemelor proprii de tranzacționare ale XTB, executării eficiente a ordinelor și integrării eficiente a clienților.

„Ca parte a strategiei noastre de afaceri, ne concentrăm pe dezvoltarea tehnologiilor aplicate în platforma noastră de investiții, aplicația mobilă xStation, precum și produse noi. Acest lucru se reflectă în structura bazei noastre de angajați. În prezent, aproximativ 40% din personalul nostru de la sediul din Varșovia sunt programatori și dezvoltatori IT, lucrând la consolidarea poziției competitive a XTB pe piața globală”, precizează Paweł Szejko.

Informații detaliate care rezumă activitățile Grupului XTB în prima jumătate a anului 2023, precum și rezultatele financiare și operaționale preliminare, sunt prezentate aici.

Grupul Cerealcom, una dintre cele mai de succes afaceri românești din domeniul agriculturii și cel mai mare exportator și producător de cereale din România, a semnat în premieră o facilitate de credit revolving de tip club loan în valoare totală de 100 milioane de euro. Aceasta finanțare va susține operarea unei baze logistice moderne, dar și extinderea bazei de achiziție și exportul cerealelor. Creditul include și o clauză de tip acordeon, care îi va permite companiei să acceseze o majorare a finanțării de 50 de milioane de euro.

Banca Comercială Română S.A. și Erste Group Bank AG au acționat în calitate de Aranjori Principali Mandatați, iar Banca Comercială Româna a avut rol și de Agent de Documentație și Agent de Garanții și Plăți.

În cadrul creditului pentru Cerealcom, BCR participă cu 70 milioane de euro, iar Erste Group Bank AG cu 30 milioane de euro. Creditul are maturitate finală în 2025 și este destinat finanțării activității curente și derulării unor proiecte specifice.

„BCR este un partener pe termen lung, iar această finanțare sindicalizată pe care o accesăm vine să le susțină expertiza în agribusiness. Colaborarea noastră de peste 20 de ani a fost consolidată de disponibilitatea BCR de a înțelege esența proceselor economice din industria agricolă, dar și de adecvarea permanentă la piață prin dezvoltarea de produse bancare flexibile și eficiente. Pentru Cerealcom, fiecare interacțiune cu BCR a însemnat încredere că putem face mai mult și mai bine împreună. Este un exemplu de susținere pe care banca o arată nu doar clienților săi, ci și industriilor esențiale”, a declarat Ing. Anghel Mihai, CEO Cerealcom.

„Suntem onorați să putem sprijini un business de amploarea Grupului Cerealcom în strategia sa de consolidare a poziției pe plan local, cât și pentru diversificarea canalelor de comercializare a cerealelor. Această tranzacție este rezultatul unei colaborări îndelungate care se bazează pe încredere, consecvență și seriozitate. Credem și susținem dezvoltarea potențialul agricol al României și ne bucurăm să fim parteneri pentru una dintre cele mai de succes afaceri românești din sectorul agribusiness. BCR este alături de antrepenorii locali, investește și îi sprijină în dorința susținerii unei economii competitive”, a adăugat Ana-Maria Samuilă, Head of Agribusiness & Food BCR.

„Finanțarea sustenabilă a sectorului agribusiness este o prioritate pentru securitatea și siguranța alimentară, iar Cerealcom este unul dintre cei mai activi producători și exportatori de cereale și oleaginoase din România, care a semnat pentru prima dată o finanțare club loan. Acest credit include și o clauză de tip accordeon, care oferă posibilitatea unei majorări și atragerea de noi finanțatori”, a spus Grația Popescu, Senior Banker Loan Syndication BCR.

„Erste Group rămâne ferm în angajamentul său de a oferi prosperitate în regiunea Europei Centrale și de Est, în care România este una dintre piețele noastre strategice. În ultimul an, am observat o volatilitate ridicată pe piețele de mărfuri, iar prețurile cerealelor și semințelor oleaginoase nu au făcut excepție. Asigurarea unei lichidități adecvate este esențială pentru clienții noștri și este relevantă în special pentru Cerealcom Group, cel mai mare exportator român de produse agricole. Sprijinul suplimentar oferit de această facilitate va contribui în continuare la securitatea lanțurilor alimentare locale și regionale”, a menționat George Barbat, Industry Leader Commodities în cadrul Erste Group.

Echipa CMS Romania care a oferit expertiză și suport pentru sindicatul băncilor i-a mai inclus și pe Ana Radnev, Tudor Năftică, Dan Pătrașcu și Florian Păcălici.

• 28% dintre consiliile de administrație din serviciile financiare din Europa nu s-au apropiat încă de atingerea obiectivului 2026 al Comisiei Europene de a asigura o reprezentare feminină de 40%, o cifră care crește la 47% în cadrul firmelor europene de gestionare a activelor

• 25% dintre președinţii consiliilor de administrație din domeniul serviciilor financiare numiți în S1 2023 au expertiză profesională în domeniul sustenabilității, în timp ce 36% au expertiză profesională în domeniul tehnologiei

• 10% dintre președinții din consiliile de administrație și-au părăsit posturile în semestrul I 2023, o rată de schimbare de sub 6%

82% dintre investitorii europeni în servicii financiare afirmă că diversitatea de gen din consiliile de administrație are o influență semnificativă asupra deciziei lor de a investi, față de doar 6% care spun că nu le influențează deloc decizia – se arată în cel mai recent EY European Financial Services Boardroom Monitor. Acesta analizează profilul, experiența, formarea și competențele celor care ocupă funcții de top în consiliile de administrație din cadrul indicelui MSCI European Financials și este completat de un sondaj de opinie realizat în rândul a 300 de investitori europeni din domeniul serviciilor financiare.

28% din consiliile de administrație din Europa
nu au atins încă o reprezentare feminină de 40%

Din totalul numirilor în consilii de administrație efectuate în ultimul an (iulie 2022 – iunie 2023), 44% au fost candidați de gen feminin, ceea ce reprezintă o scădere de opt puncte procentuale, de la 52% în anul precedent. Numirile în consiliile de administrație efectuate în primele șase luni ale acestui an, 44% au fost femei și 56% bărbați. În general, împărțirea actuală pe genuri a membrilor consiliilor de administrație în serviciile financiare europene este de 43% femei și 57% bărbați.

27% dintre firmele europene de servicii financiare cotate la bursă au o reprezentare feminină de sub 40% în consiliul de administrație, nivel necesar până în iunie 2026 pentru conformarea la Directiva Comisiei Europene privind prezența femeilor în consiliile de administrație. Directiva impune tuturor companiilor din statele membre ale UE să îndeplinească o țintă de 40% femei în consiliile de administrație neexecutive sau 33% pentru totalitatea membrilor din consiliile de administrație.

La nivel sectorial, diversitatea de gen din consiliile de administrație din domeniul gestionării averilor și activelor este în urma sectoarelor de asigurări și bancar. Aproape jumătate (47%) dintre firmele de gestionare a averilor și a activelor au o reprezentare feminină de sub 40% în cadrul consiliului de administrație, față de 24% dintre bănci și 17% dintre firmele de asigurări.

EY Boardroom Monitor oferă, de asemenea, dovezi clare că femeile care fac parte din consiliile de administrație sunt în continuare mai puțin susceptibile de a fi lucrat în funcții de conducere. În toate consiliile de administrație din Europa, doar 53% dintre femeile din consiliile de administrație dețin sau au deținut funcții de conducere, față de 65% dintre bărbați. Această cifră este în ușoară creștere față de datele din ianuarie 2023, care arătau că 51% dintre femeile din consiliile de administrație aveau experiență în funcții de conducere, față de 62% dintre bărbați.

Răzvan Pîrnac(foto), Director, Financial Services Risk Management, EY România: „Consiliile de administrație ale băncilor din România au înregistrat progrese în atingerea obiectivului de reprezentare a femeilor în proporție de 33% pentru toți membrii consiliului de administrație, deoarece, în decembrie 2022, împărțirea pe genuri în consiliile de administrație ale primelor cinci bănci din România era de 39% femei și 61% bărbați. Cu toate acestea, ponderea candidaților români de gen feminin este sub ponderea de 43% din UE.”

Vârsta medie a membrilor din consiliile de
administrație rămâne în jur de 60 de ani

84% dintre investitorii europeni din domeniul serviciilor financiare declară că diversitatea vârstei din consiliul de administrație are o influență semnificativă asupra deciziei lor de a investi, față de doar 6% care spun că nu le influențează deloc decizia.

Vârsta medie în consiliile de administrație din serviciile financiare europene este de 59 de ani. În cazul femeilor, aceasta este de 58 de ani, în creștere de la 57 de ani, în ianuarie 2023, iar în cazul bărbaților este de 61 de ani, în creștere de la 60 de ani în ianuarie 2023. În general, doar 10% dintre companiile monitorizate au membri în consiliul de administrație cu vârsta sub 40 de ani.

Membrii de top din consiliile de administrație – la nivel de președinți și directori executivi – dețin, în medie, câte două funcții deodată, arată rezultatele Monitorului EY. La nivelul membrilor, participarea în mai multe consilii de administrație ale unor mari companii de servicii financiare este mai puțin frecventă: doar 3% dintre cei monitorizați în cadrul celor mai mari companii europene de servicii financiare dețin două sau mai multe funcții în alte consilii de administrație.

Atunci când li s-a cerut să identifice principalul motiv pentru care membrii de top ocupă mai multe poziții în consilii de administrație, puțin peste un sfert (26%) dintre investitori au menționat dorința de a dobândi o experiență mai vastă, iar peste o cincime (22%) au menționat remunerația. 19% dintre investitori cred că acest lucru este legat de lipsa candidaților de gen feminin cu suficientă experiență. Cu toate acestea, datele ultimului EY Boardroom Monitor nu susțin acest lucru, rezultatele arătând că proporția bărbaților și a femeilor care fac parte din trei sau mai multe consilii de administrație se corelează cu împărțirea pe genuri a populației totale de administratori urmărite.

Cei mai mulți directori care dețin mai multe poziții în consilii de administrație provin din sectorul de gestionare a activelor, unde 49% dintre membrii consiliilor de administrație dețin mai mult de două poziții. Comparativ, în sectorul bancar, doar 39% dintre membrii consiliilor de administrație dețin mai mult de două posturi în consilii.

Deși există limitări pe piața europeană în privința rolurilor de top în consilii, nu există o reglementare general aplicabilă pentru serviciile financiare, care să restricționeze numărul de funcții în consilii de administrație care pot fi deținute de o persoană.

Se întrevede o „schimbare de gardă” în consiliile
de administrație financiare din Europa

Datele EY Boardroom Monitor arată că, în semestrul I 2023, ieșirile din consiliile de administrație au reprezentat 10% din numărul total de membri, iar noile numiri au fost doar cu ceva mai puține decât plecările în intervalul monitorizat de șase luni*, reprezentând o rată de schimbare de 6% din numărul total de administratori.

În sectorul bancar s-a înregistrat cea mai mare proporție de ieșiri din consiliile de administrație: 11% dintre membrii consiliilor de administrație din bănci și-au părăsit funcțiile în S1 2023. Prin comparație, 9% dintre membrii consiliilor de administrație din segmentul de gestionare a activelor și de asigurări au plecat în aceeași perioadă.

Durata medie a mandatului membrilor care au părăsit consiliile de administrație din sectorul serviciilor financiare în S1 2023 a fost de 87 de luni, raportat la media de 85 de luni la nivelul tuturor membrilor din consiliile de administrație.

În contextul acestor rotații survenite recent  în consiliile de administrație, aproape trei sferturi dintre investitori (74%) anticipează că o bună parte din Adunările Generale ale Acționarilor (AGA) din următorii cinci ani vor fi ocupate de acest subiect –  AGA – fie că investitorii vor vota împotriva noilor membrii din consiliul de administrație, fie că vor propune noi membri – pentru a corecta potențiala lipsă de experiență sau de diversitate percepută.

Noii membri din consiliile de administrație extind
expertiza în materie de leadership, sustenabilitate și tehnologie

Atunci când evaluează competențele, expertiza și experiența colectivă a membrilor consiliului de administrație în contextul investiției într-o firmă europeană de servicii financiare, 87% dintre investitori afirmă că experiența atât în domeniul digital/ tehnologic, cât și în domeniul ESG/ sustenabilitate este valoroasă, iar 83% cred că experiența în C-suite este importantă.

Dintre membrii nou numiți în consiliile de administrație în S1 2023, 25% au experiență profesională în domeniul sustenabilității/ ESG, în timp ce 36% vin cu experiență în domeniul tehnologic, iar 67% au experiența unei funcții executive (depășind procentul de 64% cu experiență C-suite care și-au părăsit funcțiile în S1 2023). Aceasta este o creștere semnificativă de la an la an: dintre membrii consiliilor de administrație numiți în S1 2022, 20% aveau experiență profesională în domeniul sustenabilității, 22% aveau experiență profesională în domeniul tehnologiei, iar 63% aveau experiența unei funcții executive. Ca aspect general, din totalul membrilor în consilii de administrație monitorizați prin EY Boardroom Monitor, doar 14% au experiență în domeniul sustenabilității și 18% în tehnologie.

Firmele europene de gestionare a activelor conduc în ceea ce privește angajările în domeniul ESG, iar băncile în ceea ce privește tehnologia – S1 2023

Puțin peste o cincime (21%) dintre administratorii de active din Europa au numit membri în consiliul de administrație cu experiență profesională în domeniul sustenabilității/ ESG în S1 2023, comparativ cu 19% dintre bănci și doar 9% dintre asiguratori.

În ceea ce privește expertiza în domeniul tehnologiei, 24% dintre băncile europene au numit membri în consiliile de administrație cu experiență profesională în tehnologie în S1 2023, comparativ cu 19% dintre administratorii de active și asigurători în aceeași perioadă.

Prezentare sumară a datelor la 30 iunie 2023

Numărul total de firme monitorizate în Europa: 83

Numărul total de președinție de consilii de administrație din Europa monitorizați: 1.010

Numărul total de femei din cadrul consiliilor de administrație monitorizate: 433

Numărul total de bărbați monitorizați în cadrul consiliilor de administrație: 577

Numărul total de ieșiri ale directorilor din consiliile de administrație europene în S1 2023: 103

Numărul total de noi membri în consiliile de administrație europene în S1 2023: 75

* EY European Financial Services Boardroom Monitor nu dispune încă de date istorice privind ratele de rotație pentru membrii consiliilor de administrație; mișcarea directorilor de consiliu de administrație raportată în acest comunicat este prezentată ca o ionformație punctuală. 

Aceasta este cea de-a treia ediție a EY European Financial Services Boardroom Monitor, iar datele sunt actuale până la 30 iunie 2023.

EY European Financial Services Boardroom Monitor nu urmărește rasa și etnia membrilor consiliului de administrație, deoarece nu există un format standardizat pentru ca directorii să prezinte informații în raport cu acestea.

Acest comunicat include un sondaj realizat în perioada mai-iunie 2023, în rândul a 300 de administratori de fonduri cu sediul în Europa și în Marea Britanie, care au sau pot avea în portofoliile lor expunere la companii europene de servicii financiare.

CEC Bank a finalizat preluarea pachetului de 99,993% din capitalul social al Fondului de Garantare a Creditului Rural (FGCR) de la BRD Groupe Societe Generale, Banca Comercială Română și Raiffeisen Bank.

„În implementarea mandatului dat de Ministrul Finanțelor, CEC Bank urmărește să sprijine în mod direct clienții care își desfășoară activitatea în agricultură și mediul rural, cu produse de finanțare și garantare sustenabile și competitive. Agricultura și dezvoltarea rurală reprezintă domenii strategice prioritare pentru CEC Bank, banca alocând anual resurse importante pentru  susținerea afacerilor din acest sector. Achiziționarea participației majoritare a FGCR se înscrie în liniile strategice care ghidează activitatea CEC Bank și care sunt în strânsă corelare cu politicile guvernamentale și europene care au ca obiectiv dezvoltarea sustenabilă a acestui sector, având în vedere importanța acestuia pentru securitatea alimentară și pentru susținerea economiei în ansamblul său”, a declarat Bogdan Neacșu, director general al CEC Bank.

Prin această achiziție, CEC Bank urmărește să își intensifice sprijinul acordat agriculturii și dezvoltării rurale, acestea reprezentând segmente importante de dezvoltare pentru Bancă.

Alături de CEC Bank, cu o strategie integrată de dezvoltare, activitatea FGCR poate fi dezvoltată atât ca tipologie, cât și ca volum, astfel încât rolul său să devină tot mai important în rândul clienților. Acest lucru se poate realiza inclusiv prin implicarea FGCR în proiecte de garantare cu susținere europeană, care nu sunt accesibile în acest moment pentru fondurile de garantare cu capital privat și care ar stimula finanțarea în condiții favorabile de risc și cost atât pentru clienți, cât și pentru instituția de garantare.

CEC Bank a înregistrat, anul trecut, o evoluție deosebită în ceea ce privește finanțarea agriculturii, soldul creditelor crescând cu circa un miliard de lei. În portofoliul de credite al CEC Bank, agricultura ocupă locul 2 ca expunere, iar 1 din 5 credite acordate de bancă are ca destinație acest sector economic.

Fondul de Garantare a Creditului Rural – IFN S.A. are ca obiect de activitate asumarea de angajamente de garantare și emiterea de garanții, inclusiv pe seama fondurilor publice puse la dispoziție în principal de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, în scopul susținerii producției agricole și piscicole de către fermieri și procesatorii de produse agricole, a investițiilor în agricultură, acvacultură precum și implementarea proiectelor co-finanțate din Programul Național de Dezvoltare Rurală și Programul Operațional pentru Pescuit și Afaceri Maritime.

În plin sezon estival, operatorii din industria ospitalității continuă să facă recrutări pentru a acoperi necesarul de angajați. Pe platforma de recrutare online bestjobs, sunt în prezent disponibile aproximativ 2.000 de posturi în Turism și HoReCa, la nivel național, cu 15% mai multe decât anul trecut. O accelerare a turismului pe plan local este confirmată și cele mai recente date publicate de Institutul Național de Statistică, care arată că numărul străinilor care vizitau țara noastră în mai 2023 era cu 13% mai mare decât în 2022, indicând un sezon turistic mai activ.

„La trei ani de la criza puternică de personal ce a afectat Turismul și HoReCa, observăm că angajatorii se străduiesc să-și completeze necesarul de angajați, motiv pentru care și avem în prezent un număr atât de mare de posturi deschise în aceste domenii. Foarte mulți dintre ei apelează la muncitori din afara spațiului european, atât pentru forța de muncă disponibilă, cât și datorită posibilității de a acoperi mai eficient nevoile salariale. Această soluție plasează aceste domenii în topul celor care atrag angajați non-UE în număr mare, alături de Construcții, Producție și Transporturi”, spune Ana Vișian, Marketing Manager bestjobs.

Cea mai mare parte a ofertei de joburi este concentrată în regiunile cu trafic turistic mai intens, cum ar fi stațiunile de la mare și munte, dar și Capitala României.

Ce salarii obțin candidații care aplică la joburile sezonului estival

Joburile specifice sezonului estival au atras în luna iulie 25.000 de aplicări. Cele mai multe CV-uri au fost depuse pentru posturile de operator recepție, unde oferta salarială este cuprinsă între 450 și 600 euro, ospătar, care poate câștiga aproximativ 500 de euro, în medie, fără bacșiș, shaormar, cu un salariu cuprins între 450 și chiar 700 euro net, agent turistic, 800-1.200 euro lunar, administrator pensiune turistică, aproximativ 1.000 euro net lunar.

O echipă integrată PwC România și D&B David și Baias, societatea de avocatură corespondentă PwC în România, a acordat consultanță și asistență financiară, juridică și fiscală Complexului Energetic Oltenia (CEO) în procesul de selectare a investitorilor cu care va dezvolta parteneriate în vederea realizării a opt  proiecte  de parcuri fotovoltaice și a unei centrale pe gaz.

„Decarbonarea sistemului energetic din Uniunea Europeană este un obiectiv esenţial pentru atingerea  obiectivelor climatice stabilite pentru 2030. În acest context, CE Oltenia implementează Planul de restructurare şi implicit de decarbonare prin care își propune să devină o companie viabilă, pregătită pentru tranziţia energetică. Este cea mai mare transformare din sectorul energetic din România la care și-a adus contribuția și echipa noastră acordând consultanță într-un proiect de anvergură pentru economia locală”, a declarat Dinu Bumbăcea, Country Managing Partner PwC România.

CE Oltenia va construi patru parcuri fotovoltaice cu o putere totală de ~450 MW în parteneriat cu OMV Petrom, valoarea investițiilor depășind 400 milioane de euro, precum și patru parcuri fotovoltaice cu o putere totală instalată de 285 MW și o centrală electrică cu ciclu combinat pe bază de gaz natural de 475 MW la Turceni în parteneriat cu Tinmar Energy,  valoarea investițiilor fiind de aproximativ 595 de milioane de euro.

Parcurile fotovoltaice beneficiază de finanțare de 70% din Fondul pentru Modernizare, iar procentul de finanțare pentru centrala electrică cu ciclu combinat pe bază de gaz natural este de 50%. Contractele de finanțare din Fondul pentru Modernizare au fost semnate de către Ministerul Energiei, ca autoritate contractantă, și de către reprezentanții entităților juridice care sunt beneficiarii acestei finanțări.

Fiecare proiect va fi dezvoltat prin intermediul unei entități juridice separate (SPV), într-o structură de participație de 50% – 50% între CE Oltenia și OMV Petrom, respectiv Tinmar Energy. Constituirea acestor SPV-uri a fost o cerință a Planului de Restructurare a CE Oltenia. Echipa PwC România și D&B David și Baias a oferit servicii de consultanță în procesul de  selecție a partenerilor și constituirea SPV-urilor cu partenerii selectați.

Echipa PwC România a fost formată din Dinu Bumbăcea, Country Managing Partner, Sorin Petre, Partener, George Ureche, Director și M&A Leader, Alexandru Enea, Director și Marina Pavel, Senior Manager. Echipa D&B David și Baias care a furnizat asistență juridică în proiect a fost formată din Anda Rojanschi, Avocat Partener, Mihaela Papandreia, Avocat Senior și Sonia Voinescu, Avocat Senior.

• 55% dintre clienții Aegon România au încheiat asigurări cu economisire cu scopul de a aduna bani pentru copiii lor
• 1 din 4 clienți au cumpărat aceste asigurări special pentru a economisi pentru studiile copiilor
• 30% folosesc alocația copilului pentru plata primelor de asigurare
• Costurile studiilor pornesc de la 6000 de euro pe an academic în România și ajung la ordinul zecilor de mii de euro în străinătate
• Pentru a veni în sprijinul părinților, Aegon România a lansat un ghid practic de studii în România și străinătate

 Părinții din România sunt tot mai preocupați de asigurarea unei educații superioare pentru copiii lor și pentru acest lucru apelează la diverse modalități de economisire. Una dintre acestea este reprezentată de asigurările de viață cu economisire, un produs potrivit pentru părinți, ales în special pentru finanțarea viitorului copiilor. Astfel, 55% dintre clienții Aegon România care dețin asigurări cu economisire le-au cumpărat cu scopul de a aduna bani pentru copiii lor, iar 1 din 4 investesc exclusiv pentru a le finanța studiile în momentul în care vor merge la facultate, conform unui studiu derulat în luna mai 2023, pe un eșantion de peste 770 de clienți Aegon care au cumpărat asigurări în ultimii 3 ani.

Dintre părinții care au ales acest produs de economisire pentru a finanța viitorul copiilor, aproape o treime folosesc alocația copilului pentru a acoperi plata primelor, bani care altfel s-ar pierde printre cheltuielile zilnice.

„În momentul în care devii părinte, prioritățile tale se schimbă. Îți dorești tot ce e mai bun pentru copilul tău, vrei să se dezvolte armonios, să fie sănătos, dar și să aibă parte de cea mai bună educație. Ne-am bucurat să vedem că un număr mare de părinți aleg să economisească printr-o asigurare pentru a-și putea susține financiar copiii în momentul în care încep facultatea, fie că vor alege să studieze în țară sau în străinătate. Cea mai bună și sigură investiție pe care o putem face noi și generațiile care vin este să investim în propria persoană, să nu încetăm niciodată să învățăm, să dezvoltăm noi abilități și să ne stabilim obiective spre a căror împlinire să facem pași în fiecare zi”, a declarat Sînziana Maioreanu, CEO al Aegon România.

Pentru a veni în sprijinul celor care doresc să le ofere un viitor mai bun copiiilor, dar și pentru a-i pregăti pe părinți în ceea ce privește costurile studiilor, Aegon România, alături de Edmundo, un serviciu de consiliere și asistență pentru admiterea la instituții de învățământ superior al grupului EDUCATIVA, au elaborat un Ghid practic de studii în România și străinătate pentru părinți și viitori studenți. Acesta oferă informații utile privind nivelul costurilor de școlarizare în principalele universități în care aleg să studieze tinerii români, precum și modalități de acoperire a sumelor necesare taxelor percepute de aceste instituții de învățământ superior. Ghidul a fost lansat recent în format online și poate fi descărcat gratuit de pe site-ul aegon.ro.

„Dedicăm acest ghid părinților și viitorilor studenți care sunt în căutarea unei direcții spre un viitor mai bun și care au înțeles că educația este răspunsul”, mai adaugă Sînziana Maioreanu.

La nivelul UE, statisticile Eurostat arată că nivelul educației influențează puternic veniturile, satisfacția și bunăstarea vieții. Astfel, cei cu studii superioare au venituri medii cu 50% mai mari decât absolvenții din învățământul secundar inferior (minim 10 clase), și cu 25% mai mari decât al absolvenților din învățământul secundar superior (absolvenții de liceu). De asemenea, aceleași statistici mai punctează că 67% dintre persoanele cu studii superioare sunt mai fericite.

Pornind de la datele adunate de Edmundo în cei peste 15 ani de consiliere educațională, Londra este alegerea principală pentru tinerii români care vor să studieze în străinătate, urmată de orașele olandeze Amsterdam, Rotterdam și Delft. Pe locul al treilea în preferințele studenților români se află universitățile din Dublin (Irlanda) și Bruxelles (Belgia).

„Misiunea EDMUNDO este de a contribui la atingerea potențialului maxim al fiecărui tânăr printr-o educație de calitate, iar noi suntem aici să îi sprijinim”, a declarat Victoria Stan, Business Manager al EDMUNDO.

O bună planificare financiară din timp pentru momentul în care copiii vor merge la facultate devine esențială, întrucât studiile implică o serie de costuri pentru care este important ca părinții să fie pregătiți.  Dacă în România, la oricare dintre universitățile de top costurile variază de la 6.000 de euro la 12.000 de euro pe an academic (sumele estimate includ taxa de școlarizare cât și costurile cu cazarea, transportul și banii de buzunar), în străinătate acestea pot ajunge până la 26.000 de euro în Olanda, 39.000 de euro în Belgia, 43.000 de euro în Irlanda sau chiar 55.000 de lire sterline în Marea Britanie.

„Studiile vin cu o serie de costuri care sunt dificil de acoperit în momentul respectiv. În plus, este impredictibil cum vor evolua veniturile familiei în timp. De aceea, a face economii cu câțiva ani înainte de momentul alegerii traseului educațional poate constitui o soluție practică și emoțională, atât pentru părinți, cât și pentru copil,” declară psiholog Daniela Dumulescu, într-un material cu sfaturi de planificare dedicate părinților cuprins în Ghidul practic de studii.

În ceea ce privește principalele motivații în alegerea unei asigurări cu economisire, 35% dintre clienții care au participat la studiul derulat de Aegon au fost convinși în primul rând de suma garantată la maturitate. Alți 29% și-au motivat alegerea pe fondul disciplinei financiare de economisire pe termen lung pe care o presupune o astfel de asigurare, în timp ce 19%, respectiv 17% sunt mai liniștiți să știe că familiile lor sunt protejate în cazul producerii unui accident sau chiar a decesului.

Pentru a le veni în ajutor celor care intenționează să aleagă un astfel de instrument de economisire, Aegon România a dezvoltat un calculator online care le permite celor interesați să calculeze simplu și rapid, de acasă, ce sumă pot economisi printr-o astfel de asigurare.

Despre Aegon
Aegon a intrat pe piața din România în 2007, prin compania de pensii private și în 2008, prin compania de asigurări de viață. În prezent, 150 de angajați deservesc peste 1 milion de clienți în România. Aegon România este deținută de Vienna Insurance Group (VIG), liderul pieței de asigurări din Europa Centrală și de Est (CEE), format din peste 50 de companii de asigurări și fonduri de pensii din 30 de țări, un grup cu mulți ani de tradiție, mărci puternice și relații strânse cu clienții.

Despre Edmundo
Edmundo este serviciul Grupului EDUCATIVA care oferă tinerilor români informații, consiliere și asistență pentru admiterea la instituții de învățământ superior din Europa, Asia, SUA și Canada. Edmundo este de 15 ani alături de tinerii din România și a ajutat până în prezent peste 20.000 de elevi și studenți să studieze la facultatea dorită.

• 65% dintre respondenți consideră că inteligența artificială este o forță care va conduce la creșterea eficienței, dar se tem de consecințe neintenționate
• 88% integrează IA în alocarea de capital și aproape 50% planifică investiții semnificative în IA în următorul an

• Fuziunile și achizițiile își vor reveni până în 2024 – 71% dintre directorii generali folosesc AI pentru a-şi consolida strategiile legate de tranzacții

La nivel global, directorii generali sunt deschişi la oportunitățile create de IA, dar rămân, totodată, precauți în privința consecințelor necunoscute, neintenționate, potrivit rezultatelor celui mai recent sondaj EY CEO Outlook Pulse. Aproape două treimi (65%) dintre directorii generali sunt de acord că utilizarea IA este benefică. Cu toate acestea, o proporție aproape egală afirmă că este nevoie de mai multe eforturi pentru a aborda riscurile sociale, etice și de securitate – de la atacuri cibernetice, la dezinformare și deepfakes.

Sondajul realizat în rândul a 1.200 de directori generali la nivel global, care oferă informații despre IA, alocarea capitalului, investiții, sustenabilitate și strategii de transformare, a constatat că 66% dintre directorii generali consideră că impactul înlocuirii oamenilor de către IA în forța de muncă va fi contrabalansat de noile roluri și oportunități de carieră pe care le creează tehnologia.

Cu toate acestea, în timp ce directorii generali doresc să valorifice potențialele avantaje pe care IA le poate aduce pentru companii și societate, ei sunt conștienți de riscurile tehnologiei emergente. Două treimi (67%) dintre directorii generali au declarat că mediul de afaceri trebuie să se concentreze asupra implicațiilor etice ale IA, în timp ce aproape aceeași proporție (64%) afirmă că organizaţiile nu fac suficient de mult pentru a gestiona consecințele neintenționate ale tehnologiei.

În ciuda acestor îngrijorări, directorii generali își adaptează strategiile de investiții pentru a maximiza beneficiile pe care IA le-ar putea aduce organizaţiei lor. O majoritate semnificativă a directorilor generali (88%) integrează IA în alocarea de capital, dintre care 43% investesc în mod activ în această tehnologie, în timp ce alți 45% au declarat că intenționează să facă investiții semnificative în IA în următoarele 12 luni.

În România, 43% dintre respondenţi consideră că inteligența artificială este benefică – crescând eficiența în organizaţie și, prin urmare, creând rezultate pozitive pentru întreaga societate, cum ar fi inovațiile în tratamentele medicale.

Când au fost întrebați dacă impactul înlocuirii oamenilor de către IA în rândul forței de muncă va fi contrabalansat de noile roluri și oportunități de carieră pe care tehnologia le creează, 40% din respondenţii la nivel local au răspuns că sunt de acord cu această afirmație.

Bogdan Ion, Country Managing Partner, EY România și Chief Operating Officer pentru EY Europa Centrală și de Sud-Est și Regiunea Asiei Centrale: „Încrederea liderilor de companii în inteligența artificială este esențială pentru dezvoltarea domeniului. Aceasta reprezintă o premisă pentru a adopta și implementa soluții bazate pe AI în cadrul organizațiilor, pentru a îmbunătăți eficiența, a optimiza procesele și a stimula inovarea. Utilizarea AI poate aduce beneficii semnificative companiilor. Capacitatea IA de a procesa și analiza cantități mari de date în timp real poate duce la luarea unor decizii mai bine informate și la creșterea performanțelor organizației.

Implicațiile sociale și etice ale adoptării pe scară largă a AI sunt, însă, de o importanță majoră, fiind necesare abordări responsabile și echitabile în utilizarea IA în mediul de afaceri.

Securitatea este, de asemenea, o preocupare critică în implementarea inteligenței artificiale. Capacitatea sistemelor AI de a învăța și adapta comportamente poate expune organizațiile la potențiale vulnerabilități, motiv pentru care investițiile în securitate cibernetică devin esențiale pentru a proteja datele și activitățile companiilor.”

Instabilitatea economică se menține: directorii generali se concentrează mai mult pe performanța pe termen scurt, în detrimentul obiectivelor de sustenabilitate

În ciuda volatilității macroeconomice continue, directorii generali sunt ceva mai optimiști, cu oarecare prudență, în ceea ce privește o încetinire economică globală decât la începutul anului 2023, deoarece doar 33% dintre ei se așteaptă la o încetinire temporară sau persistent severă, comparativ cu 50% în ianuarie 2023. Directorii generali rămân împărțiți în ceea ce privește perspectivele performanței financiare a companiilor lor, față de acum șase luni: mai optimiști – 47% sau mai puțin optimiști  – 36%.

Mediul actual, caracterizat de o creștere economică redusă, inflație ridicată și rate ale dobânzii în creștere i-a determinat pe mulți directori generali să se concentreze mai mult pe performanța pe termen scurt, în special în detrimentul obiectivelor de sustenabilitate.

În prezent, doar 38% dintre directorii generali au declarat că ar acorda prioritate aspectelor legate de sustenabilitate, atunci când iau decizii de alocare a capitalului. Acest lucru este în contrast cu CEO Outlook din ianuarie 2022, când 83% dintre respondenţi au declarat că sustenabilitatea și aspectele ESG ar fi un motor important de creștere pe termen scurt și mediu.

Jumătate dintre directorii generali din România care au răspuns sondajului (50%) cred că la nivel global va fi o încetinire moderată și persistentă, 26,7% cred că economia globală se va confrunta cu o încetinire severă și temporară, 16,7% estimează o încetinire moderată și temporară și doar 6,7% consideră că sistemul economic global va fi confruntat cu o încetinire severă și persistentă.

La nivel local, piața va întâmpina o încetinire moderată și temporară, potrivit a 36,7% dintre respondenți. Un procent de 30% consideră că va exista o încetinire moderată și persistentă, 26,7% cred că provocarea va însemna o încetinire severă și temporară și doar 6,7% cred că piața locală din România va fi afectată într-un mod sever și persistent.

Conflictele geopolitice și tensiunile comerciale vor afecta semnificativ performanța companiei, potrivit a 40% dintre respondenții locali, în timp ce 23,3% consideră că vor avea un impact moderat și doar 13,3% cred că impactul va fi minim. Întrebați cum văd următoarele 12 luni, comparativ cu începutul anului 2023, din punct de vedere al performanțelor financiare, jumătate (50%) sunt acum mai puțin optimiști decât erau la începutul acestui an.

În ceea ce privește prioritizarea sustenabilității, răspunsurile înregistrate pentru România au fost aceleași pentru cei care prioritizează inițiativele de sustenabilitate și alocă o parte semnificativă a capitalului lor pentru acestea și pentru cei care au declarat că inițiativele de sustenabilitate sunt în prim-planul strategiei lor de alocare a capitalului și care dedică resurse substanțiale pentru a le susține – 30%.

Fuziunile și achizițiile își vor reveni în 2024

Realizarea de tranzacții rămâne o prioritate pentru directorii generali. Aproape toți (98%) directorii generali se așteaptă să urmărească în mod activ o tranzacție strategică în următoarele 12 luni (față de 89% în ianuarie 2023), 59% dintre aceștia urmărind fuziuni și achiziții, 47% căutând să renunțe la activități și 63% să încheie alianțe strategice sau asocieri în participație. Apetitul de a achiziționa este aproape de un nivel record, dar barierele care stau în calea încheierii de tranzacții pe piața actuală, cum ar fi extinderea reglementărilor și un cost mai ridicat al capitalului, vor tempera probabil multe dintre aceste planuri.

Îmbunătățirea capacităților tehnologice și a inovației este un motor principal al fuziunilor și achizițiilor, 16% dintre respondenți declarând că acesta este un obiectiv principal de investiții. În plus, directorii generali încorporează inteligența artificială în strategiile de fuziuni și achiziții – valorificând aceste tehnologii în procesul de căutare și procesare a tranzacțiilor. 71% încorporează IA în tranzacționare, fie în întregul proces, fie prin programe pilot. Doar o cohortă infimă (5%) nu are planuri de a utiliza IA – și riscă să fie depășită de concurență.

56,7% dintre respondenţii de la nivel local au declarat că nu vor întrerupe o investiție deja planificată în următoarele 6 luni, în timp ce 43,3% vor anula planurile de investiții viitoare în următoarea jumătate de an. 63,3% consideră că, din cauza incertitudinii create de situația politică actuală, vor avea loc reconfigurări ale lanțurilor de aprovizionare în următoarele 6 luni, în timp ce 36,7% au spus că nu va exista nicio schimbare.

La nivel global, companiile au tendința de a amâna investițiile deja planificate pentru următoarele 6 luni (40%). În România, 60% dintre directori consideră că nu vor exista amânări ale proiectelor de investiții în următoarele 6 luni. Procentul de amânare a investițiilor este similar cu cel global, respectiv 40%.

Din punct de vedere al fuziunilor și achizițiilor, 90% dintre respondenții din România cred că vor urmări acest tip de tranzacții în următoarele luni, 83% cred că vor avea loc dezinvestiții / spin-off-uri / oferte publice inițiale (IPO) și joint-venture-uri sau alianțe strategice cu părți terțe.

O majoritate solidă a respondenților români – 76,7% – au declarat că au integrat deja pe deplin modificările produselor/serviciilor bazate pe inteligență artificială în procesul de alocare a capitalului și că investesc în mod activ în inovarea bazată pe inteligență artificială.

20% dintre respondenții locali au menționat că nu au făcut investiții de capital semnificative până în prezent, dar intenționează să facă acest lucru în următoarele 12 luni, iar 3,3% au răspuns că nu planifică nicio investiție semnificativă de capital în inovarea produselor/serviciilor bazate pe IA.

Sondajul EY 2023 CEO Outlook Pulse își propune să ofere informații valoroase cu privire la principalele tendințe și evoluții cu impact asupra principalelor companii de top din lume, precum și cu privire la așteptările liderilor de afaceri în ceea ce privește creșterea viitoare și crearea de valoare pe termen lung.

Este un sondaj de opinie periodic, realizat de FT Longitude, divizia specializată în cercetare și marketing de conținut a Financial Times Group, în rândul directorilor generali din marile companii din întreaga lume.

În lunile iunie și iulie 2023, FT Longitude a intervievat, în numele organizației globale EY, un panel de 1.200 de directori generali din Brazilia, Canada, Mexic, SUA, Belgia, Luxemburg, Olanda, Franța, Germania, Italia, Danemarca, Finlanda, Norvegia, Suedia, Marea Britanie, Australia, China, India, Japonia, Singapore și Coreea de Sud. Respondenții au reprezentat următoarele industrii: producție avansată și mobilitate, produse de consum și comerț cu amănuntul, energie și resurse, servicii financiare, științe ale sănătății și wellness, tehnologie, media și telecomunicații.

Veniturile anuale globale ale companiilor chestionate au fost următoarele: mai puțin de 500 milioane USD (20%), 500 milioane USD – 999,9 milioane USD (20%), 1 miliard USD – 4,9 miliarde USD (30%) și mai mult de 5 miliarde USD (30%).

Seria CEO Imperative oferă răspunsuri și detalii despre acțiuni critice pentru a-i ajuta pe directorii generali să regândească viitorul organizației lor. Pentru mai multe informații din această serie, vizitați ey.com/en_gl/ceo.

În România, sondajul a fost derulat în perioada iunie – iulie 2023 şi a avut 30 de respondenţi, din următoarele sectoare: gestionarea averilor și a activelor – 13,3%, produse chimice și materiale avansate – 10,0%, produse de consum – 10,0%, sănătate – 10,0%, sectorul tehnologic – 6,7%, telecomunicații – 6,7%, media și divertisment – 6,7%, bănci și al piețe de capital – 6,7%, produse industriale – 6,7%, comerț cu amănuntul – 6,7%, auto – 3,3%, asigurări – 3,3%, transporturi și logistică – 3,3%, petrol și gaze – 3,3%, minerit și metalurgie – 3,3%.

Indicatorul de Încredere Macroeconomica al Asociației CFA România a scăzut in luna iunie, (cu 4,8 puncte) la valoarea de 54,2 puncte. Aceasta situatie s-a datorat componentei de anticipatii, care a inregistrat o reducere puternica, de 9,1 puncte, pana la valoarea de 47,7 puncte. Rata anticipata a inflatiei pentru orizontul de 12 luni a crescut fata de exercitiul anterior si s-a situat la valoarea medie de 8,21%.

In ceea ce priveste cursul de schimb EUR/RON, 94% dintre participanti anticipeaza o depreciere a leului in urmatoarele 12 luni (comparativ cu valoarea actuala). Astfel valoarea medie a anticipatiilor pentru orizontul de 6 luni este de 4,9894 lei pentru un euro, in timp ce pentru orizontul de 12 luni, valoarea medie a cursului anticipat este 5,0438 lei pentru un euro, valori in scadere fata de cele inregistrate in exercitiul anterior.

Adrian Codirlașu(foto), CFA – Vicepresedinte al Asociatiei CFA Romania declara: „În contextul deficitului bugetar ridicat si anticipatiilor de majorare de taxe indirecte, increderea in economie s-a redus. Consistenta cu aceasta evolutie, este observata o anumita revenire a anticipatiilor inflationiste. Astfel, s-au majorat atat inflatia anticipata pentru urmatoarele 12 luni, cat si rata de dobanda ROBOR 3M comparativ cu valorile inregistrate in exercitiul anterior. De asemenea, cum o taxare suplimentara conduce la o scadere a cererii, si anticipatiile de crestere economica s-au redus fata de exercitiul anterior.”

Previziunile analiștilor în ceea ce privește cei mai importanți indicatori macroeconomici:

Referitor la evolutia preturilor proprietatilor rezidentiale in orase, 50% dintre participanti anticipeaza o scadere a acestora in timp ce 31,3% dintre participanti anticipeaza o stabilitate in urmatoarele 12 luni. De asemenea 68% dintre participanti considera ca preturile actuale sunt supraevaluate, iar 25% ca sunt corect evaluate.

Deficitul bugetului de stat anticipat pentru acest an: valoarea medie a anticipatiilor este de 5,5%, inregistrand o majorare substantiala fata de exercitiul anterior.

Pentru anul 2023 valoarea anticipata de crestere a PIB real a scazut fata de exercitiul anterior la valoarea de 2,5%.

Datoria publica calculata ca procent in PIB este anticipata sa se majoreze la 55% in următoarele 12 luni.

Sondajul este realizat lunar de Asociația CFA România, de 12 ani, și reprezintă un indicator prin intermediul căruia organizația dorește să cuantifice anticipațiile analiștilor financiari cu privire la activitatea economică în România pentru un orizont de timp de un an. Sondajul este realizat în ultima săptămâna a fiecărei luni iar participanții sunt membri ai Asociației CFA România și candidații pentru nivelurile II și III ale examenului CFA.

PENNY și Academia de Studii Economice București anunță rezultatele studiului despre dezvoltarea unor soluții locale de business în domeniile agriculturii și producției bunurilor de larg consum, derulat în cadrul proiectului 3RO. Obiectul studiului a fost acela de a indentifica soluții eficiente pentru dezvoltarea producției de bunuri 3RO – cu ingredientul din România, procesate și ambalate în țara noastră, cu scopul final de a susține economia românească. 

„Proiectul 3RO, inițiat de PENNY România, este în deplină concordanță cu prioritățile strategice ale țării noastre, ajutând atât la creșterea competitivității noastre economice și implicit a rezilienței, cât și la cererea crescândă a poporului român de a consuma produse românești. Felicit compania pentru această inițiativă de business și sunt convins că prin strategia adoptată vor avea un succes și mai mare pe piața românească.”, a declarat Tănase Stamule, Decan FABIZ-ASE.

„Suntem foarte bucuroși să prezentăm rezultatele studiului realizat în parteneriat cu Academia de Studii Economice. În 2020, am anunțat obiectivul 3RO de a crește la raft numărul de produse cu ingredientul din România, procesate și ambalate în țara noastră, urmat în 2022 de lansarea inițiativei 100 de idei de business pentru România și de organizarea unei serii de mese rotunde la care s-au dezbătut și propus soluții pentru mai multe industrii producătoare din România. Concluziile acestei analize arată în mod clar cât este de important să valorificăm potențialul românesc de producție, să aducem plus-valoare pe plan local și, nu în ultimul rând, să le oferim consumatorilor produsele pe care le caută”, a declarat Daniel Gross, CEO PENNY România. 

Studiul derulat de Academia de Studii Economice a analizat domenii precum agricultura, industria de panificație, industria cărnii, a produselor lactate, bauturile alcoolice sau produsele cosmetice și de îngrijire a locuinței.

Principalele concluzii ale studiului:

• • Atât valoarea exporturilor, cât și a importurilor de produse agroalimentare, au avut o creștere constantă în ultimii 10 ani Excepție face anul 2020, când valoarea exporturilor a fost mai scăzută decât în anul anterior.

• Începând cu anul 2015, valoarea importurilor de produse agroalimentare o depășește pe cea a exporturilor, conducând la trecerea pe deficit a balanței comerciale.

• • În perioada 2013-2019, ponderea medie a exporturilor de produse agroalimentare din totalul exporturilor României a fost de 10,45%. Odată cu anul 2020, importanța lor a crescut ajungând să reprezinte 13% din totalul exporturilor românești.

• Topul celor mai exportate produse a rămas neschimbat în ultimii 10 ani. Principala grupă de produse exportate e reprezentată de produsele vegetale (56,3% din totalul exporturilor de produse agroalimentare în anul 2022), urmată de grupa Produselor alimentare, băuturi și tutun (28,7%), Animale vii și produse animale (9,6%) și Grăsimi și uleiuri animale sau vegetale (5,4%). 

• • În perioada 2013-2019, ponderea medie a importurilor de produse agroalimentare din totalul importurilor României a fost de 9,46%. Se observă o creștere a ponderii importurilor începând cu anul 2020, când au reprezentat 11,09% din totalul importurilor, urmate de o ușoară scădere, astfel că în anul 2022 valoarea importurilor a fost de 10,52% din total.

• Dacă ne uităm la distribuția pe grupe de produse, topul celor mai importate produse a rămas neschimbat în ultimii 10 ani, însă diferă de cel al exporturilor. Principalele importuri sunt din grupa Produselor alimentare, băuturi și tutun (41,7% din totalul produselor agroalimentare importate în anul 2022), urmată de Produse vegetale (33%) și Animale vii și produse animale (21,75%).

• Cele mai mari deficite comerciale sunt înregistrate pentru subgrupele Carne și măruntaie comestibile (deficit de 0,98 mld. euro în anul 2022, de 3,8 ori mai mare decât în urmă cu 10 ani), Fructe comestibile (0,73 mld. euro, de 3,34 ori mai mare decât în anul 2013) și Lapte și produse lactate (0,72 mld. euro, de 4,85 ori mai mare decât în urmă cu 10 ani).

„Încă de la momentul lansarii, ne-am propus ca acest proiect să fie preluat de întreg ecosistemul de business românesc. Pentru a crește producția de bunuri 3RO în România este nevoie de implicarea tuturor actorilor relevanți: producători, furnizori și autorități. Ne dorim ca recomandările și soluțiile cuprinse în acest studiu să reprezinte un punct de plecare pentru toți cei care vor să contribuie în mod activ la dezvoltarea economiei românești”, a declarat Marek Dolezal, COO PENNY România. 

În acest moment, peste 800 de produse 3RO sunt disponibile în magazinele PENNY din toată țara. Retailerul continuă demersurile pentru a crește acest număr și pentru a atinge ținta de 60%. 3RO este un proiect prin care PENNY își propune, alături de consumatori, să contribuie la o societate de 3 ori mai bună pentru toți românii și pentru generațiile viitoare.

Centrala de 165 de hectare și 229 MW va fi situată în localitatea Silistra din nord-estul Bulgariei, la mai puțin de 10 km de granița cu România de pe teritoriul județului Călărași

Denumită „Sfântul Gheorghe”, centrala va avea o capacitate instalată echivalentă cu 13% din producția actuală de energie solară a Bulgariei și va deservi și piața românească

Rezolv Energy deține deja peste 2 GW de energie curată în curs de pregătire în România, inclusiv ceea ce va fi cel mai mare proiect solar din Europa

Rezolv Energy, producător independent de energie regenerabilă axat pe Europa Centrală și de Sud-Est, Rezolv Energy, care deține deja peste 2 GW de energie curată în curs de pregătire în România, inclusiv ceea ce va fi cel mai mare proiect solar din Europa, a achiziționat drepturile de a construi și exploata o centrală solară de 229 MW în localitatea Silistra din nord-estul Bulgariei, la mai puțin de 10 km de granița cu România de pe teritoriul județului Călărași. Denumită „Sfântul Gheorghe”, construcția urmează să înceapă la finalul acestui an; se așteaptă ca centrala să fie finalizată la începutul anului 2025. Odată construită, aceasta va fi cea mai mare centrală solară din Bulgaria.

Rezolv a achiziționat proiectul de la compania bulgară YGY Industries JSC, deținută de Yavor Georgiev.

Proiectul „Sf. Gheorghe” va fi construit pe locul fostului aeroport Silistra, un aerodrom dezafectat care se întinde pe 165 de hectare. Proiectul va cuprinde aproape 400.000 de panouri solare. Cu o producție medie anuală de energie de 313 gigawați oră (GWh), proiectul va produce echivalentul a 13% din energia solară instalată în prezent în Bulgaria.

Centrala va fi conectată la rețeaua principală de transport de 110 kV prin intermediul a două linii de conexiune independente cu o lungime totală de aproximativ 6 kilometri. Energia va fi vândută utilizatorilor comerciali și industriali prin intermediul unor acorduri de achiziție de energie (PPA) pe termen lung.

Proiectul va crea un număr mare de noi locuri de muncă în faza de construcție. Aproximativ 500 de persoane vor fi angajate atât pentru asamblare ușoară – activitate care poate fi efectuată și de bărbați și de femei, atât cu normă întreagă, cât și cu jumătate de normă, cât și în poziții de ingineri, acestea fiind locuri de muncă cu înaltă calificare. Pe termen mai lung, centrala electrică va oferi locuri de muncă locale pentru forța de muncă calificată și semicalificată pe parcursul celor peste 30 de ani de funcționare.

Proiectul „Sf. Gheorghe” va fi proiectat, construit și exploatat în conformitate cu cele mai înalte standarde de mediu, sociale și de guvernanță (ESG).

Rezolv Energy a fost lansată anul trecut de Actis, un investitor global de top în infrastructură durabilă. Rezolv are deja în pregătire proiecte de peste 2 GW de energie curată în România, inclusiv proiectul Dama Solar de 1.044 MW, care va deveni cea mai mare centrală solară din Europa odată ce va fi operațională.

Alastair Hammond, Director de Operațiuni Rezolv Energy, a declarat: „Anul acesta, energia solară va reprezenta aproape 13% din capacitatea totală instalată în Bulgaria, iar estimările sugerează că până în 2030 vor fi generați aproape 6 GW de energie solară. Suntem foarte mândri că proiectul Sf. Gheorghe va fi o parte importantă a acestei creșteri. Asta va ajuta Bulgaria să își atingă obiectivele privind energia regenerabilă. Aflat la nici 10 km de granița cu România, proiectul va deservi și piața românească, contribuind la independența energetică a celor două țări. În mod crucial, pentru sectorul de afaceri, va permite, de asemenea, să furnizăm energie curată extrem de competitivă, fără subvenții, la un preț stabil pentru utilizatorii industriali și comerciali din întreaga țară.”

Jaroslava Korpanec, Partener și Șef al departamentului Europa Centrală și de Est al Actis, a adăugat: „Rezolv continuă să meargă din ce în ce mai bine și suntem încântați să finanțăm investiția sa într-un proiect atât de important. Ambiția Actis este de a aduce o contribuție substanțială la tranziția energetică în această regiune prin proiecte majore, de mare anvergură, care sunt construite și operate la cele mai înalte standarde de sustenabilitate. Sf. Gheorghe și parcurile din România sunt exact genul de proiecte pe care l-am avut în vedere atunci când am luat decizia de a susține Rezolv.”

• Rezultat net negativ la nivelul semestrului 1, dar care s-a redus la mai puțin de un milion de lei ca urmare a dublării profitabilității diviziei de Instalații & Reciclare din T2/2023.

• Creșterea EBITDA cu 58% în trimestrul 2 prin comparație cu trimestrul precedent, față de o creștere de doar 29% în T2 2022 față de T1 2022, indică o diluare a efectului de bază precum și o accelerare a activității, în linie cu estimările pe acest an.

• Marja EBITDA a diviziei Instalații a revenit la un procent cu două cifre, 10,2%, ceea ce semnalează un trend crescător spre nivelurile considerate normale pentru acest segment de către reprezentanții Grupului.

• Grupul a introdus măsuri de control al costurilor pentru a îmbunătăți performanțele în special pentru business-urile ambalaje flexibile și ferestre și uși.

• Grupul continuă investițiile de circa 120 mil. lei în cursul anului 2023 cu scopul consolidării sustenabile a evoluției afacerilor pe termen mediu și lung. 

Grupul TeraPlast a reușit în trimestrul al doilea revenirea în teritoriu pozitiv a profitului net, care în T2 a fost de 1,6 milioane de lei și care permite contrabalansarea parțială a rezultatului nefavorabil din precedentele trei luni. Astfel, la nivelul semestrului 1, impactul net negativ înregistrat s-a redus la mai puțin de un milion de lei (-998 mii lei). Condițiile de piață au fost la nivel nesatisfăcător de la finalul anului trecut, în linie cu așteptările. Din acest motiv, Grupul a implementat o politică susținută de eficientizare operațională ce i-a permis să înceapă reconstituirea profitabilității nete, cu perspectiva unor noi progrese în intervalele următoare. Așteptările Grupului prevăd o creștere substanțială a cererii în semestrul al doilea al acestui an.

Cifra de afaceri consolidată în S1 a fost de 320,5 milioane de lei, în scădere în termeni anuali, cu 14%. Se remarcă o îmbunătățire în termeni secvențiali a rezultatului cu o creștere trimestru/trimestru de 18%, sub influența factorilor sezonieri ai segmentului de Instalații. Scăderea a fost accentuată de o deflație a prețurilor în prima parte a anului față de aceeași perioadă a anului precedent datorată scăderii prețurilor materiilor prime.

EBITDA la nivel de Grup s-a situat la 23,2 milioane de lei, în scădere cu 35% față de S1/2022, pe fondul cererii limitate, dar și acest indicator a cunoscut o îmbunătățire în trimestrul al doilea. Cu toate acestea, se vede o diluare a efectului de bază și o accelerare a activității, superioară celei din perioada similară a anului trecut. Creșterea EBITDA în T2 față de T1 2023 a fost de 58% față de doar 29% în intervalul corespunzător din 2022.

Diluarea efectului de bază este evidentă și în evoluția cantităților vândute. Dacă creșterea tonajelor vândute de la T1 la T2 2022 a fost de doar 5%, anul acesta, cantitatea totală de produse vândute a crescut de la 16.800 de tone în primul trimestru la 20.300 de tone în cel de-al doilea trimestru (+21%) ducând totalul pentru primele 6 luni ale acestui an la peste 37.000 de tone, ceea ce indică un trend favorabil pentru o evoluție în line cu prognozele făcute în bugetul pentru acest an.

Controlul costurilor și o bună gestionare a fluxurilor de producție s-au concretizat într-o ameliorare a performanțelor trimestriale, iar marja EBITDA a ajuns la finalul semestrului 1 la 7,3%. La nivel consolidat, se disting rezultatele diviziilor Instalații & Reciclare și Granule & Reciclare, care reprezintă nucleul Grupului în termeni de producție și profitabilitate. Marja EBITDA a liniei de business Instalații & Reciclare a ajuns la un procent de două cifre, 10,2% în S1/2023, în timp ce Granule & Reciclare a avut marja EBITDA la un nivel de 9,5%. Segmentele Ambalaje flexibile și Ferestre & Uși evoluează mai lent din cauza contextului economic dificil, vizibil printr-o încetinire generală a cererii agregate, interne și externe.

Divizia Instalații & Reciclare este responsabilă de 72% din cifra de afaceri și o cotă considerabilă din EBITDA, depășind nivelul consolidat la nivel de Grup ca urmare a timpului necesar suplimentar pentru atingerea neutralității financiare pentru celelalte linii de business. Valoric, este observabilă o deflație mult mai accelerată a prețurilor la materiile prime, peste nivelul bugetat, iar în aceste condiții Grupul pune accentul pe vânzările cantitative și efectul asupra profitabilității în valoare nominală.

Pentru a maximiza impactul în rezultatul consolidat și pentru a răspunde provocărilor actuale, Grupul și-a reorganizat în primul semestru forța de vânzări cu scopul de a obține o altă dinamică, adaptată la evoluția pieței din prezent și la nevoile clienților. Astfel, există un efort mai bine structurat, cu o atenție specială acordată exportului, pentru a fructifica mai bine oportunitățile conform planurilor de creștere a amprentei geografice pe piețele externe.

Bugetul a fost construit pe premisa unor cantități mai mici în primul semestru, dar este așteptată o redinamizare mai vizibilă începând din trimestrul 3 a diviziei Instalații, pe măsură ce se vor înregistra progrese în derularea unor licitații din fondurile publice, în special prin Programul Operațional Infrastructură Mare, program ce va ajunge la final în acest an și se impune o accelerare a absorbției. Dinamica licitațiilor din platforma de achiziții publice indică un ritm mai accelerat de atribuire a contractelor de execuție a lucrărilor de apă și canal.

Segmentul Granule & Reciclare s-a confruntat cu o concurență intensă generată de importurile extra-comunitare de materii prime, care au pus o presiune majoră pe preț, ceea ce a afectat marjele operaționale începând cu finalul anului trecut. În plus, clienții Grupului reclamă o scădere a cererii atât interne, cât și la nivel european. Contextul dificil este vizibil în evoluția cifrei de afaceri, care este cu 45% sub nivelul din primul semestru al anului trecut. Un impact semnificativ a fost resimțit la materiale reciclate, care au pierdut din competitivitate.

În aceste condiții, prioritatea pe acest segment a devenit conservarea cotei de piață și așteptarea îmbunătățirii climatului economic, care să regăsească Grupul pe o bază solidă în perspectiva unor creșteri viitoare.

Linia de business Ambalaje flexibile a primit o atenție specială în demersul Grupului de reducere a costurilor și îmbunătățire a performanțelor. Cifra de afaceri a crescut cu 14% semestru/semestru pe măsură ce s-au majorat volumele, iar pierderile au fost reduse. Evoluția diviziei este favorabilă datorită reducerii bazei de costuri fixe care s-a tradus în atingerea unui nivel pozitiv al EBITDA în luna iunie.

Portofoliul de produse a fost reașezat astfel încât să răspundă mai bine nevoilor pieței și în același timp să permită o mai bună gestionare a costurilor interne. Divizia are o nouă structură de management, respectiv un nou director general și un nou director comercial, al căror principal obiectiv este optimizarea activității.

Divizia Ferestre & Uși (TeraGlass) cunoaște un impact al scăderii cererii externe, pe măsură ce erodarea puterii de cumpărare cauzată de inflația ridicată se face resimțită. Pregnantă este contracția cererii din zona de retail, din segmentul DIY. Creșterea volumelor de vânzări pe piața internă a compensat parțial efectul negativ de pe piața externă.

„Am avut o îmbunătățire a performanțelor financiare la finalul semestrului 1 față de trimestrul 1 sub influența factorilor sezonieri din sectorul construcțiilor, influență previzibilă. Un efect puternic a venit din controlul costurilor pe care l-am introdus în Grup, în special în diviziile unde performanțele au fost suboptime, inclusiv din cauza condițiilor de piață și a unor influențe indepedente de noi.” a afirmat Ioana Birta, directorul financiar al Grupului TeraPlast.

„În ultimii cinci ani ne-am transformat cu succes într-un grup cu un portofoliu diversificat, mult mai echilibrat și mult mai eficient din perspectiva costurilor. Investițiile derulate ne-au permis să extindem baza de clienți, să reducem dependența de unele piețe și să așezăm fundamentele unor evoluții solide pe termen lung. Sunt multe necunoscute din cauza cărora ne este dificil să anticipăm ce va urma, însă vizibilitatea pe care o avem pentru perioada imediat următoare ne dă încredere în realizarea profitabilității pe întreg anul 2023.” a adăugat Ioana Birta, directorul financiar al Grupului TeraPlast.

Investiții în derulare

Grupul TeraPlast are prevăzute în acest an investiții de 120 de milioane de lei. Fabrica de folii stretch este în construcție, iar testele în producție vor începe în trimestrul 4 al acestui an. Investiția totală se ridică la 84 milioane de lei.

Pentru noua centrală fotovoltaică, pentru care TeraPlast beneficiază de cofinanțare prin PNRR, compania este în etapa unor detalii finale legate de coordonatele proiectului și estimează, în cazul unui răspuns favorabil definitiv, să semneze contractul de finanțare în decursul trimestrului trei. Obiectivul va permite creșterea surselor de energie regenerabilă ale Grupului și contribuie la asigurarea a 20% din necesarul de energie electrică din surse regenerabile pe termen mediu.

Deloitte România a asistat RetuRO, compania înființată conform legislației în vigoare pentru a administra Sistemul de Garanție-Returnare, considerat cel mai important proiect de economie circulară al României de până acum, în obținerea unei finanțări verzi de 426 de milioane de lei de la ING Bank. Aceasta constă într-un credit de investiții în valoare de 343 de milioane de lei, pe o perioadă de cinci ani, și un credit pentru capital de lucru de 83 de milioane de lei, pe o perioadă de doi ani. Finanțarea va fi folosită de RetuRO pentru înființarea celor 17 centre regionale unde ambalajele returnate vor fi numărate, sortate și pregătite pentru reciclare, pentru a investi în sistemul informatic care stă la baza funcționării proiectului, dar și în alte activități operaționale.

În acest moment, sunt deja contractate trei centre regionale de numărare și sortare, care sunt în pregătire pentru momentul Go Live, două centre mari la Timișoara și București și unul mai mic, la Cluj. Acestea trei permit lansarea Sistemului Returnare-Garanție, iar RetuRO va finaliza negocierile și pentru celelalte, care vor fi operaționale etapizat, până la mijlocul anului viitor.

Sistemul Garanție-Returnare presupune plata unei garanții de 50 de bani de fiecare dată când un consumator cumpără o băutură îmbuteliată și recuperarea acesteia, pe loc, în momentul în care returnează ambalajul la unul din punctele de colectare organizate de comercianți în cadrul magazinelor, fără a fi condiționat de prezentarea bonului fiscal. Cumpărătorul nu este obligat să returneze ambalajul în magazinul din care a cumpărat băutura, ci își poate recupera garanția de la orice magazin. Garanția se va aplica produselor precum bere, mixuri de bere, mixuri de băuturi alcoolice, cidru, alte băuturi fermentate, sucuri, nectaruri, băuturi răcoritoare, ape minerale şi ape de băut de orice fel, vinuri şi spirtoase, în ambalaje de unică folosință din plastic, sticlă sau aluminiu, cu volumul cuprins între 0,1 și 3 litri. Regula este valabilă și pentru societățile din industria ospitalității, care comercializează aceste produse, dar, în acest caz, garanția este reținută doar pentru produsele consumate în afara locației. Sistemul Garanție-Returnare va deveni funcțional la finalul lunii noiembrie 2023. De la această dată, producătorii, importatorii și comercianții de băuturi sunt obligați să respecte o serie de cerințe impuse de legislație.

„Finanțarea obținută de RetuRO este esențială pentru funcționarea Sistemului de Garanție-Returnare în România. Demersurile pentru găsirea unei instituții bancare care să sprijine acest proiect strategic unic și de amploare au început încă din luna decembrie 2022. A fost un proces care a durat șase luni, dar ne-am bucurat de sprijinul echipei Deloitte România, care ne-a asistat pe parcursul acestui traseu îndelungat. Practic, ne-am adresat tuturor băncilor mari din România, am explicat sistemul, beneficiile lui și ce vrem să facem, iar, în final, am încheiat un acord cu banca câștigătoare, ING Bank. A fost foarte important să avem lângă noi parteneri cu care împărtășim valori comune, modul în care privim dezvoltarea societății pe termen lung, progresul și implicarea într-un viitor sustenabil”, a declarat Cătălina Marga, CFO, RetuRO.

Practica de consultanță financiară a Deloitte România a asigurat asistența în vederea identificării surselor de finanțare necesare și în procesul de obținere a împrumutului de la ING Bank. Echipa implicată a fost formată din Radu Dumitrescu, Partener Coordonator, Magdalena Turiac, Director Adjunct, care a coordonat proiectul, și Ruxandra Vasile, Senior Associate. De asemenea, la succesul proiectului a contribuit o echipă de avocați din cadrul Reff & Asociații| Deloitte Legal, care a asigurat demersul de due diligence juridic, prin Georgiana Singurel, Partener, Silvia Axinescu, Senior Managing Associate, din practica de drept comercial, Patricia Enache, Senior Managing Associate, din echipa specializată în drept în domeniul financiar-bancar, și Andrea Grigoraș, Senior Managing Associate, din echipa specializată în dreptul concurenței.

„Implicarea echipei multidisciplinare formată din specialiști Deloitte și avocați din cadrul Reff & Asociații | Deloitte Legal în acest proiect a fost caracterizată nu doar de dedicare pe parcursul celor șase luni, ci și de entuziasm și de mândrie profesională, pentru că am contribuit la obținerea uneia dintre cele mai mari finanțări verzi din România, care va contribui, la rândul său, la implementarea celui mai important proiect local de economie circulară, ale cărei efecte asupra țării noastre vor fi de mare impact și de durată”, a declarat Magdalena Turiac, Director Adjunct, Consultanță Financiară, Deloitte România.

RetuRO Sistem Garanţie Returnare S.A. este o companie creată de un consorţiu de trei acţionari privaţi – Asociaţia Berarii României pentru Mediu, Asociaţia Producătorilor de Băuturi Răcoritoare pentru Sustenabilitate şi Asociaţia Retailerilor pentru Mediu – şi un acţionar public, statul român, prin autoritatea centrală de mediu, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, a explicat Gemma Webb, CEO și Președinte RetuRO, în cadrul unei conferințe Deloitte pe tema finanțării sustenabile.

UniCredit Bank susține micro întreprinderile din România care au cifră de afaceri de maxim 1 million de euro oferindu-le produsul de creditare cu garanție EaSI – o finanțare cu garanție de la Fondul European de Investiții (EIF).

„În calitate de partener EIF, putem să oferim companiilor românești acces ușor la finanțare prin intermediul instrumentelor de garantare ale acestui fond. Ne menținem astfel angajamentul de a sprijini companiile mici și mijlocii, afacerile locale și venim cu soluții de finanțare adaptate nevoilor acestora, simplu și fără multe bătăi de cap” a spus Antoaneta Curteanu(foto), Vicepreședinte Executiv Retail, UniCredit Bank

Finanțarea cu garanție EaSI este destinată micro întreprinderilor care își doresc să acceseze  un credit, dar nu îndeplinesc condițiile standard de creditare. Creditul cu garanția EaSI este simplu și ușor de accesat, fără avans, fără garanții materiale și cu dobânzi mai mici decât cele standard. Creditul poate fi solicitat de micro întreprinderi românești, chiar și startup-uri, care au mai puțin de 10 angajați. Garanția EIF acoperă 80% din valoarea creditului, diferența de 20% fiind susţinută de UniCredit Bank fără a mai solicita garanții materiale. Creditul cu garanția EaSI se acordă în lei pentru finanţarea capitalului de lucru şi a activității curente, pe o perioadă de maxim 3 ani.

O astfel de finanțare oferă șansa microcompaniilor să se dezvolte sustenabil, să creeze noi locuri de muncă sau să lanseze noi produse și servicii. Sucursalele UniCredit Bank din toată țara sunt pregatite să preia solicitările firmelor mici și să răspundă nevoilor lor într-un timp cât mai scurt. Clienții UniCredit Bank care accesează creditul cu garantie EaSI se bucură de flexibilitate prin stabilirea unui plan de rambursare, adaptat specificului activității sale.

Cehii și românii, principalii investitori în prima jumătate a anului 

Volumul investițiilor în piața de real estate din prima jumătate a anului a coborât la 183,8 milioane de euro, cu 43% mai puțin față de aceeași perioadă a anului trecut

 Sectorul de retail a atras 21% din volumul total de investiții înregistrat în primul semestru din 2023, în creștere cu 7% față de aceeași perioadă a anului trecut, menținându-se în jurul valorii de 39 milioane de euro. Astfel, retailul urcă în top trei din punct de vedere al interesului investitorilor, alături de sectorul industrial (33%) și birouri (29%). În același timp, hotelurile rămân pe locul patru, cu o cotă de investiții de 17%, potrivit datelor CBRE , lider global pe piața de servicii comerciale și investiții în real estate.

Stocul total de spații moderne de retail în România a ajuns astfel la 4,15 milioane de mp. Din acest volum, cota parcurilor de retail este în creștere constantă, atingând un procent de 39% din stocul total la finalul primului semestru din 2023.

În prima jumătate a anului curent, au fost livrate opt proiecte comerciale de dimensiuni mici și mijloci, cu o suprafață cumulată de 69.300 de mp, dintre acestea doar unul aflându-se în București. Alți 235.000 mp se regăseau în fază de construcție în primul semestru și, potrivit estimărilor, urmează a fi livrați în a doua parte a anului. Din totalul anunțat pentru a doua jumătate a anului, 63% este reprezentat de dezvoltări de tip parc de retail. Din punct de vedere al amplasării, 99% din suprafața totală va fi inaugurată în orașe regionale, consolidând tendințele actuale.

„Piața spațiilor de retail se află într-un proces de transformare început în 2020, iar în prezent observăm o tendință continuă de echilibrare între formatele specializate și cele tradiționale. Centrele de dimensiuni mici și medii, dar cu o acoperire mai bună la nivel de regiuni, devin formate preferate de către investitori sau dezvoltatori. Aceast lucru nu înseamnă că mallurile nu se bucură de succes în continure, de vânzări extraordinare, fiind în topul preferințelor consumatorilor, însă pentru a construi un mall de la zero este nevoie de resurse mult mai mari, atât financiare, cât și know-how. O atenție deosebită este acordată și reglementărilor ESG, iar amprentele mai reduse de carbon și abordarea mai sustenabilă sunt folosite ca factori diferențiatori, mai ales că în prezent consumatorii sunt mult mai conștienți și mai atenți la efectele asupra mediului”, a declarat Carmen Ravon, Head of Retail Occupier CEE, CBRE.

Investiții mai mici în real estate, în prima jumătate a anului

Volumul investițiilor în piața de real estate din prima jumătate a anului a coborât la 183,8 milioane de euro, cu 43% mai puțin față de aceeași perioadă a anului trecut, în condițiile în care economia României este așteptată să-și încetinească rata de creștere în 2023, la circa 2,2%, după trei ani de avans continuu. 74% dintre aceste investiții au fost realizate doar în primul trimestrul al anului curent.

„Există premisele ca, în acest an, spațiile industriale & logistice, împreună cu cele de retail, să fie propulsate pe primele două locuri în topul celor mai mari investiții de pe piața locală imobiliară comercială. Cea mai ridicată cerere este generată de sectorul de retail, în condițiile în care tot mai mulți investitori sunt atrași de stabilitatea oferită de această clasă de active”, a declarat Mihai Pătrulescu, Head of Investment Properties, CBRE România.

La nivelul portofoliului de active de retail al CBRE, pe întreaga regiune, fluxul de persoane din centrele comerciale se afla în creștere, la final de 2022, fiind cu doar 7% sub nivelul înregistrat în aceeași lună din 2019, iar tendința este una de revenire, așa cum se observă și după primul semestru al lui 2023. Vânzările chiriașilor au crescut cu 5% în aceeași perioadă analizată.

Încrederea în retail rămâne la cote ridicate

Pe o tendință ascendentă începând din 2020, consumul privat din România este prognozat să înregistreze creșteri anuale în 2023 și 2024, însă modeste, de 3,2% și 2,9%. Aceste majorări sunt bazate pe atenția cumpărătorilor asupra cheltuielile lor. În același timp, prețurile continuă să resimtă fluctuațiile costurilor cu materiile prime și sunt afectate de inflație. Veștile bune vin pentru anul 2025 când se preconizează o creștere anuală mai semnificativă, respectiv 5,1%.

Inflația prețurilor de consum în 2023 este estimată să ajungă la 10,3%, cu 3,5% mai mică față de valoarea din 2022 – cea mai mare înregistrată în ultimii ani. Diminuarea a fost determinată în principal de scăderea prețurilor la combustibili și energie electrică. De asemenea, prognozele pentru 2024 și 2025 indică o scădere până la 5,1% și chiar mai departe, la 2,7%.

Încrederea cumpărătorilor este reflectată și în indicatorii macroeconomici, precum retail spending , care se mențin într-o dinamică pozitivă. După creșterile fulminante din 2021, valoarea acestui indicator a coborât anul trecut, iar pentru 2023 este estimată o ușoară creștere de 2,3% la nivel național, respectiv 2,5% pentru regiunea București-Ilfov.

„Stocul de spații moderne de retail este estimat să ajungă la 4,39 milioane mp la final de 2024. În același timp, parcurile de retail și centrele de shopping din interiorul orașelor sunt cu doar 10% sub nivelul pre-pandemic din punct de vedere al traficului, ceea ce ne demonstrează un apetit puternic al consumatorilor pentru formatele fizice de retail modern. Această evoluție a fost inițial generată de parcurile de retail, datorită concentrării acestora pe campanii de vânzări bazate pe oferte speciale, însă 2022 a demonstrat și o revenire a traficului la același nivel și pentru marile centre comerciale (mall-urile), în special datorită opțiunilor de petrecere a timpului liber”,  a explicat Daniela Gavril, Head of Research, CBRE România.

Perspectivele pieței și ale investițiilor în real estate sunt pozitive, în condițiile în care în următorii doi ani estimările indică o tendință de creștere mai accelerată a economiei, de 3,6% în 2024, respectiv la 4% în 2025. Estimările de creștere se bazează pe fondurile europene, precum cele din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), care vor reprezenta o sursă importantă de finanțare pentru economia României, potrivit datelor CBRE și Oxford Economics.

Investitorii cehi și români au contribuit cu cel mai mare capital la activitatea investițională din 2023, având cote similare în volumul de investiții, de 33% și respectiv 32%. Ceilalți investitori care au ales România, cu o cotă comună de 35%, sunt cei din Lituania, Cipru, SUA și Israel.

Circa 677.000 de români au beneficiat anul trecut de servicii medicale acoperite de asigurările voluntare de sănătate. Astfel, în medie, fiecare persoană asigurată a utilizat în 2022 cel puțin o dată polița de sănătate încheiată fie direct, fie de către angajatorul lor, numărul de accesări înregistrând, de altfel, o creștere constantă în ultimii ani.

Per ansamblu, valoarea totală a serviciilor medicale plătite anul trecut sub formă de despăgubiri (indemnizații) de către companiile de asigurări în baza acestor polițe a fost cu 28% mai mare decât în 2021, depășind 362 milioane lei. Această valoare reprezintă, de altfel, o sumă care nu a mai fost necesar să fie cheltuită din fondul public de asigurări sociale de sănătate.

„O asigurare ne poate scuti de un stres major atunci când imprevizibilul își spune cuvântul în viața noastră, afectându-ne starea de sănătate. Aceste polițe pot asigura un nivel suplimentar de protecție a bugetului familiei, pentru a depăși mai ușor un dezechilibru financiar provocat de un accident sau o boală”, a declarat Alexandru CIUNCAN, Președinte și Director General al UNSAR.

De altfel, asigurările voluntare de sănătate reprezintă segmentul care a înregistrat una dintre cele mai susținute evoluții la nivelul pieței de asigurări facultative din România, reflectând utilitatea acestor instrumente financiare și confirmând, implicit, interesul în creștere din partea românilor. Datele publicate de Autoritatea de Supraveghere Financiară arată că piața asigurărilor voluntare de sănătate este de 9 ori mai mare decât acum 10 ani.

Pehart Grup, una dintre cele mai mari companii producătoare de hârtie tissue din sud-estul Europei și lider în producerea și procesarea produselor de hârtie pentru uz casnic din România, intră pe noi piețe europene cu produsele finite comercializate atât sub brandurile proprii, cât și cele private label (mărcile proprii ale retailerilor).

Cea mai veche și totodată cea mai modernă fabrică de hârtie din România produce anual în cele două fabrici ale sale de la Petrești și Dej 100.000 tone de hârtie tissue și procesează produse finite de peste 75.000 tone. 35% din totalul producției merge în acest moment la export. Iar dacă până acum hârtia de uz industrial era cea care constituia cea mai mare parte a exporturilor, compania din România își dorește să intre pe rafturile magazinelor din cât mai multe țări europene cu produsele sale finite. Serbia, Albania, Bulgaria, Grecia, Ucraina, Republica Moldova, Austria și Germania sunt țările în care Pehart Grup comercializează produse din cele mai populare braduri ale sale, Pufina și Alint,  iar anul acesta compania intenționează să intre pe piețele din Ungaria, Croația, Macedonia și Muntenegru.

„Obiectivele pe care le urmărim în strategia de export sunt dezvoltarea brandurilor Pufina și Alint la nivel internațional și consolidarea poziției companiei în Europa de Sud-Est. Urmărim crearea de noi piețe, precum și identificarea altor oportunități prin dezvoltarea portofoliului”, spune Ovidiu Hoza, National & Export Sales Manager al Pehart Grup.

Serbia este țara în care compania exportă cele mai multe produse de brand – Pufina și Alint – din producția de produse finite a Pehart Grup (hârtie igienică, prosoape de hârtie, șervețele de masă și faciale etc). Iar dacă pe piața națională Pufina este unul dintre cele mai de succes branduri românești, care a reușit să se impună ca un produs premium în cei aproape 20 de ani de existență, acesta înregistrează favorabilitate și în țările europene unde este exportat.

„Produsele din brandul Pufina se bucură de popularitate nu numai în țară, ci și dincolo de granițe”, spune Ovidiu Hoza. „În toate țările unde o exportăm, după ce articolele sunt poziționate la raft, constatăm că cererea este în creștere continuă. Calitatea oferită consumatorului final este ceea ce pledează în favoarea acestui brand. Astfel, înregistrăm un trend de creștere accelerat al volumului exporturilor”, explică managerul de vânzări al Pehart Grup.

De altfel, compania investește anul acesta peste 20 milioane de euro atât în eficientizarea energetică a liniilor de producție, cât și în diversificarea portofoliului de produse și creșterea capacității de export. Anul trecut, compania a lansat 3 noi sortimente de hârtie igienică umedă sub brandul Pufina și își dorește să intre în acest an pe piața produselor AfH (Away From Home). Aproximativ un sfert din valoarea totală a investițiilor din 2023 va fi orietată spre noua linie de conversie pentru produsele de tip AfH.

 Sprijin pentru investiții în agricultură, energie verde, reciclare, industria alimentară sau producție materiale de construcții

• Nu mai puțin de 1,7 mld. EUR au la dispoziție fermierii în perioada următoare;
• Programul Operațional „Tranziție Justă” pune la dispoziția companiilor și pentru dezvoltarea antreprenoriatului circa 1,5 mld. EUR;
• Construct Plus este schema dedicată exclusiv investițiilor în producția de materiale de construcții.

Antreprenorii și companiile prezente în România vor avea la dispoziție, în această toamnă, fonduri nerambursabile ce depășesc 6,5 miliarde de euro, bani ce vor putea fi folosiți pentru investiții în agricutură, în producția sau consumul propriu de energie verde, reciclare, în industria alimentară sau producția de materiale de construcții.

Potrivit unei analize REI, grup de companii specializate în atragerea de finanțări nerambursabile, aflat în topul celor mai mari jucători din domeniu, cu peste 1.000 de proiecte gestionate cu succes, peste 80 de specialiști și o prezență națională, în 13 orașe, în a doua parte a acestui an vom beneficia de cea mai bună perioadă pentru investiții cu sprijin nerambursabil, unde nouă programe de finanțare pun la dispoziția antreprenorilor și companiilor prezente în România, de la start-up, la companii mari, fonduri nerambursabile pentru investiții în dezvoltare, în aproape toate domeniile cheie ale economiei.

„România traversează cea mai bună perioadă din istorie în ceea ce privește oportunitățile de dezvoltare și suntem încrezători că tot mai mulți antreprenori și companii vor apela la soluțiile nerambursabile de sprijin puse la dispoziție de autorități, ca alternativă sau complementar accesului la creditul bancar sau finanțarea proiectelor din resurse proprii. Suntem optimiști și vedem deja o comunicare mai clară și o îmbunătățire a proceselor de evaluare a proiectelor depuse, am primit asigurări că aceste evaluări se vor digitaliza, iar în final se va lucra mult mai eficient, ceea ce va face ca accesul la finanțarea nerambursabilă să fie un proces mult simplificat”, a declarat Roxana Mircea, managing partner REI Grup.

Printre cele mai importante programe de finanțare din a doua parte a acestui an se numără:

• Planul Național Strategic 2023 – 2027 – investiții în agricultură
• • Buget: 1,7 mld. EUR (2023)
  • Autoritate responsabilă: Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), prin Agenția Națională de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA)
  • Principalele direcții de finanțare:
    • DR-25 Modernizarea infrastructurii de irigații: 400 mil. euro (lansare apel – T3/T4 2023)

• DR-26 Înființarea sistemelor de irigații: aprox. 100 mil. euro (lansare apel – T3/T4 2023)

• DR-30 Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri: aprox. 250 mil. euro (lansare apel – T3 2023)

• DR-20 Investiții în sectorul zootehnic: aprox. 225 mil. euro (lansare apel -T3 2023)

• DR-22 Investiții în condiționarea, depozitarea și  procesarea produselor agricole și pomicole: aprox. 210 mil. euro (lansare apel – T3 2023)

• DR-15 Investiții în exploatațiile pomicole: aprox. 150 mil. euro (lansare apel – T3 2023)

• DR-13 Achiziții de utilaje agricole pentru sectorul vegetal: 100 mil. euro (lansare apel – T4 2023)

• DR-14 Investiții în fermele de mici dimensiuni: 108 mil. euro (lansare apel – T4 2023)

• DR-16 Investiții în sectorul legume și/sau cartofi: aprox. 150 mil. euro (lansare apel – T4 2023)

• Fondul pentru Modernizare – Programul 1 – Surse regenerabile de energie și stocarea energiei

• Buget total: 1,575 mld. EUR (2023)
• Autoritate responsabilă: Ministerul Energiei / Ministerul Agriculturii
• Granturi pentru autoconsum – circa 350.000 euro/MW
• Granturi pentru producție energie – 100 – 130.000 euro/MW
• Granturi pentru energie verde în domeniul agriculturii
• Solicitanți eligibili: start-up, IMM, întreprinderi mari
• Lansare apeluri: septembrie – octombrie 2023

1. Programul Operațional „Tranziție Justă” (POTJ) – doar pentru județele Hunedoara, Gorj, Dolj, Prahova, Galați, Mureș

• Buget total: aprox. 1,5 mld. EUR (privați)
• Autoritate responsabilă: Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), prin intermediul Agențiilor de Dezvoltare Regională (ADR)
• Granturi: între 200.000 – 2 mil. EUR și între 2 – 5 mil. EUR
• Solicitanți eligibili: start-up, IMM, întreprinderi mari
• Lansare apel: septembrie – octombrie 2023
• Programele Regionale (PR) 2021-2027 – finanțare investiții IMM
• Buget: aprox. 800 mil. EUR

• Autoritate responsabilă: Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE)

• Finanțare: min. 20.000 euro – max. 3 mil. euro, contribuție proprie de la min. 10%

• Solicitanți eligibili: microîntreprinderi, IMM
• Cheltuieli eligibile: construire spații, achiziție echipamente, software etc.
• Beneficii urmărite: dezvoltarea și modernizarea tehnologică a IMM, creșterea IMM dinamice cu orientare spre sectoarele de specializare inteligentă, creșterea investițiilor productive în IMM, creșterea capacităților tehnologice, achiziția de competențe specifice
• Lansare apeluri: T3 2023 – T2 2024

• Managementul deșeurilor – reciclare – (PNRR)

• Buget: 286 mil. EUR
• Autoritate responsabilă: Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP)
• Obiectiv: dezvoltarea și modernizarea sistemelor de management deșeuri municipale
• Finanțare: între 500.000 și maximum 8,4 mil. EUR/proiect
• Solicitanți eligibili: IMM, întreprinderi mari
• Lista codurilor CAEN eligibile:
  • 3821 – tratarea şi eliminarea deşeurilor nepericuloase;
  • 3822 – tratarea și eliminarea deșeurilor periculoase;
  • 3832 – recuperarea materialelor reciclabile sortate;
  • 3831 – demontarea (dezasamblarea) maşinilor şi echipamentelor scoase din uz pentru recuperarea materialelor;
  • 3811 – colectarea deșeurilor nepericuloase;
  • 3812 – colectarea deșeurilor periculoase.
• Lansare apel: T3 2023

1. INVESTALIM – Programul național de dezvoltare și susținere a industriei alimentare

• Buget: 150 mil. EUR (2023)
• Buget total: 600 mil. EUR (schema multianuală)
• Autoritate responsabilă: Ministerul Agriculturii
• Finanțare – minimum 500.000 euro
• Cofinanțare – mininum 25%
• Domenii eligibile: industria alimentară, procesare, panificație CAEN: 1011, 1012, 1013, 1020, 1031, 1032, 1039, 1041, 1051, 1061, 1071, 1081
• Solicitanți eligibili: start-up, IMM, întreprinderi mari
• Lansare apel: septembrie 2023
• PNRR – Granturi pentru dezvoltarea tehnologiilor digitale avansate
• Buget: 150 mil. EUR
• Autoritate responsabilă: Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE)
• Finanțare: min. 500.000 EUR – max. 3 mil. EUR/proiect (nu mai mult de 5 ori cifra de afaceri pe anul 2022)
• Solicitanți eligibili: a) microîntreprinderi, IMM, societăți cooperative care deservesc interesele membrilor prin investițiile prevăzute în proiect; care realizează investiții în active corporale și/sau necorporale pentru automatizări și robotică destinate fluxurilor tehnologice, integrate cu soluții digitale și b) întreprindere care activează într-unul din următoarele domenii (CAEN): 5829, 6201, 6202, 6203, 6209, 6311, 6312, 6399
• Domenii vizate: industrie alimentară, industrie prelucrătoare, construcții, industrie auto, transport și distribuție, servicii adresate populației, turism și alte domenii eligibile
• Cheltuieli eligibile: achiziții de active corporale și necorporale, achiziții de tehnologii blockchain, achiziții de active corporale și necorporale securitatea cibernetică, achiziții de sisteme de inteligență artificială, machine learning, augmented reality, virtual reality, achiziția de servicii de date și cloud computing, cheltuieli eligibile ale proiectelor de cercetare
• Lansare apel: august 2023 (est.)

• CONSTRUCT PLUS – Ajutoare de stat pentru industria materialelor de construcții

• • Buget: 149 mil. EUR (2023)
  • Buget total: 590 mil. EUR (schemă multianuală)
  • Autoritate responsabilă: Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului

• Finanțare: max. 75% din valoarea investiției, dar nu mai mult de 50 mil.euro (investiție localizată în mediul urban), respectiv max. 85% dacă investiția este localizată în mediul rural

• Solicitanți eligibili: start-up, microîntreprinderi, IMM, întreprinderi mari

• Domenii eligibile: producție materiale de construcții

• Lansare apel: septembrie – octombrie 2023

• Programul Dezvoltare Durabilă – Îmbunătățirea eficienței energetice

• Buget: 135 mil. EUR

• Autoritatea responsabilă: Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE)

• Solicitanți eligibili: IMM, întreprinderi mari, societăți comerciale din industrie, cu consumuri de peste 1.000 tep/an

• Cheltuieli eligibile: eficientizarea proceselor tehnologice și realizarea unor economii de energie la nivel de întreprindere prin înlocuirea echipamentelor, retehnologizare/modernizare, monitorizare și optimizarea consumului de energie la nivelul operatorilor economici, precum și utilizarea energiei produse din surse regenerabile, care să asigure exclusiv consumul propriu al întreprinderilor

• Lansare apel: T3 2023 (est.)

„Recomandăm companiilor ca pe parcursul lunilor august-septembrie să își definească proiectele de investiții, să identifice un consultant cu expertiză și care oferă garanții contractuale privind depunerea unui proiect corect și complet, un proiectant, un tehnolog și furnizori de tehnologii, în așa fel încât să poată depune proiecte cât mai bine fundamentate și cu o șansă reală la finanțare, având în vedere că interesul pentru fondurile nerambursabile a crescut într-un ritm foarte ridicat. Pe anumite programe de finanțare avem cereri și de peste 5 ori mai mari decât bugetul alocat acelor scheme”, a mai subliniat Roxana Mircea.

Așteptările salariale prea mari, angajările „pe pile” sau lipsa de încredere în veridicitatea anunțurilor de angajare sunt cele mai mari frici ale românilor atunci când vor să-și schimbe jobul. Aproape 6 din 10 respondenți și-au schimbat locul de muncă cel puțin o dată în ultimii doi ani.

Cu 5,9 milioane de aplicări de la începutul anului și până acum, 2023 se remarcă printr-o creștere a interesului candidaților pentru schimbarea jobului. Cel mai recent sondaj realizat de eJobs România arată, însă, că atunci când se află în pragul unei schimbări de carieră, românii resimt o serie de obstacole care fie îi împiedică să își găsească mai repede locul de muncă dorit, fie îi determină să amâne momentul schimbării.

„Din păcate, în cazul a 22% dintre respondenți, încă mai există percepția că joburile cele mai bune sunt luate pe „pile”. 15,4% cred că au dificultăți în a obține jobul dorit pentru că au așteptări salariale prea mari și aproape la fel de mulți nu au încredere că anunțurile de joburi sunt adevărate. Următoarele obstacole menționate sunt lipsa de experiență, numărul insuficient de locuri de muncă disponibile în piață sau faptul că ar avea nevoie de consiliere profesională, dar nu știu la cine să apeleze. 12% dintre respondenți declară, pe de altă parte, că au încredere totală în ei înșiși și că nu întrevăd niciun fel de problemă în calea lor spre obținerea unui nou job”, spune Ana Călugăru, Head of Communications în cadrul eJobs, cea mai are platformă de recrutare din România.

Întrebați și care sunt punctele forte pe care mizează atunci când vor să se angajeze și ce cred că îi impresionează cel mai mult pe angajatori, mai mult de trei sferturi dintre participanții la sondaj au pus experiența pe primul loc. 66% se caracterizează ca fiind foarte muncitori și cred că acesta este un alt aspect pe care angajatorii pun preț. 57% mizează pe o încredere puternică în ei înșiși și susțin că acesta ar fi principalul lor atu într-un interviu de angajare. 45% includ în lista punctelor forte studiile, 26% faptul că sunt carismatici și 25% faptul că au un CV bine pus la punct. 22% spun că vârsta îi ajută în acest sens și 20% cred că au șanse mai mari decât alți candidați pentru că se pregătesc foarte bine înainte de orice interviu.

„Cei care, dimpotrivă, simt că nu se află în cel mai bun moment al parcursului lor profesional, spun că, în cazul intrării într-un proces de recrutare, ar fi dezavantajați de faptul că nu au suficientă încredere în ei, că au prea multă experiență, argument asociat, de cele mai multe ori cu depășirea pragului de vârstă de 45 de ani, că nu sunt suficient de comunicativi ori că nu au studii superioare. Candidații se mai simt trași în spate de faptul că nu au competențe digitale avansate sau că sunt prea tineri și nu au acumulat experiență în domeniul în care și-ar dori să lucreze. Aproape 15% recunosc că sunt slab pregătiți din punct de vedere profesional, iar acest lucru îi împiedică să se angajeze”, detaliază Ana Călugăru.

Realizarea CV-ului este un alt pas care ajunge să ridice probleme pentru candidați. Astfel, cei mai mulți se lovesc de faptul că au prea multă experiență pe care nu știu cum să o comprime. 24% nu știu ce format de CV să folosească, în timp ce 20% spun că, dimpotrivă, au prea puțină experiență, iar acest lucru le va face CV-ul să pară neconvingător.

„Chiar și candidații cu experiență au o serie de rețineri atunci când vine vorba de schimbarea jobului, mai ales când acest pas vine din direcția lor și presupune un efort de căutare și apoi aplicări repetate. Cel mai des, se simt nesiguri pe ei și cred că se vor autosabota din cauza emoțiilor, că vor fi discriminați pe criterii care țin de vârstă, sex sau aspect fizic ori că se vor bloca în fața unui recrutor prea direct sau lipsit de empatie. Poate mai puțin se întâmplă acest lucru în cazul candidaților care primesc în mod frecvent invitații la interviuri și discuții pentru o potențială angajare”, punctează Ana Călugăru.

Sondajul a fost realizat în luna iulie a acestui an, pe un eșantion de 1.350 de respondenți. Dintre aceștia, 30,7% și-au schimbat locul de muncă o singură dată în ultimii doi ani, 13,2% de două ori, 7,1% de trei ori și 4,9% de patru ori sau mai mult. 44,1% nu și-au schimbat jobul niciodată în intervalul de timp menționat.