Recordul a fost spulberat. IRCC a înregistrat la 1 iulie 2023 prima scădere minoră după un an și jumătate de creștere explozivă. Pare că ce a fost mai rău a trecut, iar piața bancară emite primele semne încurajatoare pentru perioada imediat următoare. Românii cu credite cu dobânzi variabile legate de IRCC, contractate în trecut, încă nu se pot bucura de o scădere semnificativă a ratelor, însă situația alarmantă a ieșit de sub codul roșu al creșterii dobânzilor variabile. Vestea excelentă este aceea că românii pot opta în continuare pentru soluții noi de finanțare sau de refinanțare pe dobânzi fixe chiar mai mici decât marja prezentă a IRCC.

La momentul actual, noua valoare a IRCC este de 5.94%, astfel înregistrându-se o diminuare de doar 0,04% care, concret, nu a impactat aproape deloc ratele creditelor existente cu dobânzi variabile legate de IRCC. Românii aproape că achită la creditele lor contractate în trecut aceleași rate ca în trimestrul precedent. Pragul de 5.94% al IRCC se va menține până la finalul lunii septembrie, la 1 octombrie având loc o nouă actualizare IRCC.

„Chiar dacă este infimă, această scădere de 0.04% reprezintă un prim semn pozitiv al redresării pieței creditelor. Pare că IRCC a intrat pe o pantă descedentă, însă diminuările trimestriate încă nu sunt semnificative. Așadar, în contextul în care IRCC scade într-o manieră lentă, instituțiile bancare din România scot pe piață credite ipotecare, noi sau de refinanțare, cu dobânzi fixe chiar mai mici decât indicele IRCC. În concluzie, IRCC nu mai este chiar atât de important acum, căci avem soluții de finanțare și de refinanțare pe dobânzi fixe avantajoase. Dobânzile fixe pe 3 sau 5 ani câștigă suficient timp pentru ca IRCC-ul să scadă considerabil”, a declarat Valentin Anghel(foto), CEO & Founder AVBS Credit.

IRCC a crescut constant timp de 1 an și jumătate. La început de 2022 era 1.17%, a atins vârful maxim pe 1 aprilie 2023 cu valoarea de 5.98%, iar de la 1 iulie și până pe 30 septembrie rămâne la marja de 5.94%. Atât creditele ipotecare deja contractate în trecut, cât și creditele ipotecare noi, au în prezent dobânzi variabile între 8.04% și chiar 9%.

La polul opus, dobânzile fixe nu au scăzut lent, ci chiar în ritm alert. Acum dobânzile fixe ale creditelor ipotecare au valori similare cu cele de la începutul anului 2022. Instituțiile bancare au încetat să mai aștepte scăderea IRCC, așa că au recurs la conceperea unor oferte pe dobânzi fixe prin intermediul cărora să mențină în continuare un flux normal și responsabil de creditare, dar și pentru a oferi soluții de refinanțare avantajoase și bune pentru cei care sunt împovărați de creditele contractate în trecut pe dobânzi variabile, care acum încă au rate destul de ridicate din cauza valorii IRCC.

Planurile românilor de a-și achiziționa propriile locuințe prin credite nu mai sunt puse în așteptare din cauza valorii IRCC deoarece acum băncile au oferte de creditare pe dobânzi fixe concepute chiar pentru a susține și sprijini nevoia absolut firească a oamenilor de a locui în imobile proprii. Cu toate acestea, reamintim cititorilor noștri că toate ofertele de creditare competitive sunt valabile pe o perioadă limitată de timp, instituțiile bancare din România actualizându-le în funcție de propriile politici și obiective interne.

Faptul că se caută bani la buget nu mai reprezintă pentru nimeni o noutate. De asemenea, întreg mediul de afaceri așteaptă să vadă de unde se taie și unde se cresc taxele. Vorbim de ani de zile de predictibilitate și de nevoia unei strategii fiscale coerente. Introducerea de taxe și impozite „surpriză” în dorința de a aduna mai mulți bani la buget nu va face altceva decât să adâncească prăpastia dintre privat și stat, va constrânge mediul de afaceri să ia măsuri pentru a contracara efectele imediate și, evident, nu vor avea efectul scontat al colectării.

Andreea Negru, doctor în economie, președinta Asociației pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului Autohton ADAA, a declarat : „Comunitatea de afaceri are nevoie de un cadru fiscal stabil și echitabil pentru a se simți susținută în eforturile sale. Astăzi vorbim de noi taxe și impozite ce vor fi introduse în economie pentru atenuarea escaladării deficitului bugetar. Cu toate acestea, Guvernul trebuie să își asume o abordare echilibrată: introducerea lor începând cu anul viitor și corelarea acestora cu reduceri de cheltuieli bugetare pentru a se vedea rezultatele și a crește încrederea într-o abordare profesionistă a actului guvernamental. În caz contrar, măsurile fiscale disperate vor crea o prăpastie între mediul de afaceri și stat”.

Stabilitatea fiscală în cadrul întregului an fiscal este crucială pentru dezvoltarea și prosperitatea mediului de afaceri, iar respectarea principiului taxelor constante pe parcursul întregului an fiscal reprezintă un pilon esențial al succesului și creșterii economice. Modificările frecvente ale taxelor vor conduce la confuzie și erori în raportarea fiscală, ceea ce va duce la sancțiuni și cheltuieli suplimentare pentru afaceri. „Atunci când Guvernul respectă promisiunea de a nu impune taxe surpriză sau schimbări fiscale masive în mijlocul anului, se creează o atmosferă de cooperare și parteneriat între sectorul privat și autoritățile publice. Când însă apar modificări ale regulilor în timpul jocului, apar și disfuncționalități în economie”, a concluzionat Andreea Negru.

Stabilirea unor taxe constante pe tot parcursul anului fiscal oferă afacerilor certitudinea și predictibilitatea de care au nevoie pentru a-și planifica investițiile și activitățile. Atât timp cât nu vor exista schimbări bruște și neprevăzute în ceea ce privește impozitele și taxele, întreprinzătorii pot lua decizii informate și strategice în privința extinderii afacerii, angajării de personal sau realizării de investiții în noi tehnologii sau facilități.

Marian Alecu este unul dintre cei mai cunoscuți antreprenori din România. În anii ’90 acesta a introdus McDonald’s în țară, iar acum este fondatorul restaurantului Citty Grill, alături de Daniel Mischie.

„Domnule Prim Ministru Ciolacu,

Sunteți politicianul care clama cel mai tare, înainte de a fi numit în aceasta funcție, că nu veți crește taxele și că veți asigura predictibilitate. Acea predictibilitate pe care mediul de afaceri o tot solicita. Odată numit Premier, strict după numire, ați aflat și Dvs secretul lui Polichinelle anume faptul că deficitul bugetar este dublu față de angajamentul asumat.

Noi, oamenii de rând, credeam că sunteți la curent cu situația aceasta încă de când erați Președintele Camerei Deputaților și făceați tandem cu Primul Ministru Ciuca. Cel puțin impresia aceasta o lăsați că știți totul și că situația este sub control.

Ca Prim Ministru instalat în funcție ați hotărât să luați taurul de coarne și să rezolvați problema. În modul cel mai simplu, pe drumul cel bătătorit și fără bătaie de cap: pe spinarea mediului de afaceri privat și ca o contribuție originală și prin biruri noi pe proprietăți. Simplu, eficient și genial.

Dați-mi voie să vă prezint și o altă cale prin care se putea rezolva problema.

V-ați uitat vreodată la mecanismul de stat? Pornind de sus, de la ministerele înființate cu dedicație pentru persoane, continuând cu ministerele supraîncărcate ca schema cu secretari de stat, consilieri, experți (cu facultatea neterminata sau cu studii de coafeze), trecând prin miile (da, da miile) de agenții naționale și județene fără nici un rost, menite doar să rezolve problemele partidelor de recompensare a lipitorilor de afișe și neamurilor protipendadei de partide.

Sunt sigur că o privire atentă și dornică de reducere de posturi de tăietori de frunză la câini, ar duce la micșorarea schemei bugetare chiar cu sute de mii de oameni și implicit cu multe miliarde. Eu cred că și Comisia Europeană (cea folosită ca scuză pentru toate deciziile proaste luate de noi) ar înțelege, formal sau informal, acest demers și v-ar da răgazul necesar pentru acțiune. Doar sa vreți să faceți!

Dacă însă, așa cum lăsați să se vadă momentan, contează mai mult partidul, voturile și favoritismul, arunci da, sunteți pe calea cea bună și treceți la treabă, noi taxe, biruri, incertitudine, confuzie și subdezvoltare.

Vă pune pe gânduri faptul că suntem pe ultimul loc la colectarea taxelor? De ce nu va concentrați pe acest aspect, pe evaziunea fiscală, pe digitalizarea începută dar stopata din fașă?

V-ați uitat la satele depopulate sau foarte sărace care au totuși Primărie cu angajați care nu fac nimic? Ce ați spune de o recomasare a acestora și introducerea instituției Primarului doar la nivel de comună sau poate chiar la câteva comune? Calculați prin extrapolare câte mii de posturi s-ar reduce și impactul financiar.

Sigur sunt și multe alte cai de reducere a cheltuielilor, Dvs trebuie să le știți cel mai bine. Dacă da, rugam aplicați-le.

Domnule Prim Ministru Ciolacu,

Dacă cineva v-a spus că în mediul de afaceri românesc privat este lapte și miere, v-a dezinformat. Suntem după o pandemie devastatoare, avem mari probleme cu forța de muncă, inflația este mare, creditarea scumpă și anevoioasa, fondurile europene în continuare dificil de accesat.

PNRR ar putea fi o șansă dar nu prin afectarea mediului privat și a nivelului de viață ci prin reforma reală și profunda.

Țara e într-adevăr într-o situație economică grea! Profitați de acest moment și faceți reforma aparatului de stat. Lăsați calea cea ușoară de introducerea a noi taxe pentru “privați”, treceți la debirocratizare, la eficientizare. Veți rezolva problema deficitului bugetar și, ce să vezi, lumea vă va susține și veți deveni credibil, susținut, și primul care face într-adevăr reforma.”

Articol preluat de pe FoodBiz.ro

• Proiectul eolian va genera aproximativ 176.000 MWh anual, având capacitatea de a alimenta cu energie electrică 48.000 de gospodării în fiecare an.
• Construcția parcului eolian presupune o investiție de 79 de milioane de euro.
• Construcția începe în luna iulie 2023, parcul eolian urmând să devină operațional în 2025.

Dezvoltatorul și operatorul danez de proiecte eoliene, solare și hibride, Eurowind Energy, începe în luna iulie a acestui an construcția parcului eolian de 48 MW de la Pecineaga, programat să devină funcțional în primul trimestru al anului 2025. Acesta va avea o capacitate de aproximativ 176.000 MWh / an, putând alimenta până la 48.000 de gospodării cu energie verde. Parcul eolian presupune o investiție de 79 de milioane de euro.

„Parcul eolian de la Pecineaga va fi cel mai mare proiect de acest fel pentru noi din România, demonstrând angajamentul și încrederea pe care o avem în piața locală. Nu este doar cel mai important proiect în construcție pentru noi în România, ci va fi și o premieră la nivel național – cele mai mari turbine eoliene vor fi instalate pentru acest proiect. Suntem încântați să începem oficial lucrările pentru această construcție complexă, după ceea ce a fost aproape o stagnare în acest sector în ultimii zece ani”, a declarat despre proiect Adrian Dobre, Country Manager România, Eurowind Energy.

Astfel, în luna iulie 2023, Eurowind Energy începe lucrările pentru construcția infrastructurii și a facilităților parcului eolian de la Pecineaga, cu excepția turbinelor eoliene, ce vor fi instalate ulterior. Urmând să devină operațional în primul trimestru al anului 2025, acesta va genera 176.000 MWh / an, având capacitatea de a alimenta până la 48.000 de gospodării anual.

Proiectul presupune o investiție de 79 de milioane de euro din partea Eurowind Energy A/S, prin intermediul WEP Technology Investment SRL. După finalizarea construcției, Eurowind Energy va păstra în proprietatea sa parcul eolian.

Eurowind Energy are un pipeline de proiecte concepute pentru România de aproximativ 4GW. Parcul eolian de la Pecineaga va completa seria de proiecte de energie regenerabilă dezvoltate de Eurowind Energy în România, printre care se numără parcurile fotovoltaice de la Halchiu, Măgurele (amândouă construite în anul 2013) și Pufești (construit în anul 2012). Totodată, compania va începe în luna octombrie a acestui an, la Teiuș, construcția unui parc agrovoltaic dezvoltat pe un teren de 80 de hectare, ce va deveni operațional anul viitor, în 2024.

Pentru realizarea proiectului eolian, vor fi instalate cele mai mari turbine eoliene construite până acum în România, furnizate de producătorul spaniol Siemens Gamesa Renewable Energy.

Eurowind Energy este un important dezvoltator și operator danez de proiecte eoliene, solare și hibride, cu sediul în Hobro, Danemarca. Cu peste 400 de angajați în 15 țări europene și în SUA, obiectivul companiei este acela de a crea un viitor alimentat doar cu energie regenerabilă, prin investiții în proiecte de acest fel. Eurowind Energy este prezent pe piața din România din anul 2011.

Aproape 56% au ales ca mijloc de transport autoturismul personal

Peste 53% dintre românii care își vor petrece concediul în străinătate în această vară au ales ca destinație țări precum Grecia, Bulgaria și Turcia iar aproape 56% au ales ca mijloc de transport autoturismul personal, rezultă dintr-un sondaj realizat de CEC Bank în parteneriat cu comparatorul bancar FinZoom.ro.

Grecia este țara unde cei mai mulți români au ales să își petreacă concediul, respectiv aproape 22% dintre respondenți, în timp ce peste 17% au ales Bulgaria iar aproape 14,5% vor merge în Turcia. Totodată, peste 10% au ales să viziteze Italia, aproape 8% – Egipt, peste 7% – Spania iar mai mult de 6% – Franța. Printre alte destinații unde românii își vor petrece concediul se numără: Albania, Germania, Tunisia, Ungaria, Slovenia, Cipru, Anglia, Belgia, Danemarca, ș.a.

Când trebuie să aleagă mijlocul de transport pe care îl folosesc când merg în vacanță, aproape 56% dintre respondenți au menționat autoturismul personal, în timp ce trenul este ales de peste 19%, avionul de aproape 13% iar autocarul de puțin peste 12%.

La întrebarea – De unde faci rost de bani pentru vacanță – peste 70% dintre respondenți au răspuns că strâng banii din timp, făcând economii pe parcursul anului, peste 20% spun că folosesc tichetele de vacanță pentru plata concediului, peste 4% apelează la cardul de credit/overdraft, aproape 3% spun că se împrumută la rude sau la prieteni iar peste 2% primesc prime de concediu de la angajator.

În ceea ce privește mărimea bugetului de vacanță, peste 35% spun că acesta este similar cu cel de anul trecut. O scădere a bugetului, cu 10% până la 30%, s-a înregistrat pentru circa 37% în timp ce pentru circa 15% s-a înregistrat o creștere de 10% – 30%.

La întrebarea referitoare la cum vor face plățile în concediu, peste 62% dintre respondenți spun că vor folosi cardurile, fie că sunt de debit sau de credit, fie o combinație de plată cash și card. Numai aproximativ 37% spun că vor folosi exclusiv cash-ul pentru a face plăți în concediu.

Sondajul a fost realizat online, de comparatorul financiar FinZoom, la cererea CEC Bank, pe un eșantion reprezentativ de circa 1.200 de respondenți din toată țara, reprezentativ pentru utilizatorii de internet. 54,9% dintre respondenți sunt salariați, 74,83% locuiesc la oraș, 38,08% au studii superioare.

Povestea merge mai departe, iar Asociația Energia Inteligentă implementează în perioada iulie – septembrie 2023 două noi etape ale proiectului „Energie pentru viață”. De această dată suntem prezenți în comunele Leșu și Prundul Bârgăului din județul Bistrița Năsăud.

Recent a fost finalizată ce de-a cincea etapă a proiectului „Energie pentru viată” prin care au fost montate panouri fotovoltaice în gospodării izolate situate în Munții Rodnei. Astfel, pentru locuitorii a cinci case din comuna Leșu, județul Bistrița-Năsăud, care nu au fost niciodată electrificate, diferența dintre întuneric și lumină atunci când se inserează afară va fi făcută de simpla apăsare a unui întrerupător. Printre beneficiarii acestei etape a proiectului se numără două familii cu trei, respectiv doisprezece copii, dar și oameni în vârsta împovărați de ani și greutăți, cel mai în etate dintre aceștia fiind un bărbat în vârstă de 80 de ani.

Lansat în vara anului 2021 cu ocazia împlinirii a cinci ani de activitate a Asociației Energia Inteligentă, proiectul „Energie pentru Viață” a fost primit cu mult entuziasm și a beneficiat de sprijin financiar care a făcut posibile instalarea de panouri fotovoltaice în peste 10 cătune din mai multe localități: comuna Întregalde, Județ Alba, (iunie 2021), sat Puntea Lupului, Județ Harghita (octombrie 2021), comunele Năruja și Vintileasca, Județ Vrancea (septembrie 2022) și satul Valea Rotundă, comuna Dealu, Județ Harghita (decembrie 2022).

„Și în acest an ducem mai departe energia necesară pentru o viață mai bună și suntem prezenți în Munții Rodnei unde montăm panouri fotovoltaice în mai multe cătune neelectrificate până în prezent. Deși pentru marea noastră majoritate este considerată «normalitate» pentru foarte mulți oameni din zone izolate din mediul rural energia electrică nu a apărut încă. Este de datoria noastră a tuturor, fie că vorbim de autorități ale staului, de mediul privat sau de ONG-uri, să aducem o schimbare în bine în viața semenilor noștri. Dezvoltarea durabilă pe care toți ne-o dorim poate fi făcută doar dacă punem pe plan central oamenii și mediul și dacă reușim să creăm un mediu optim pentru dezvoltarea resursei umane, concomitent cu protejarea naturii. Le mulțumim pentru implicare tuturor celor care ne susțin, împreună am adus o rază de speranță în viața beneficiarilor proiectului și sperăm să continuăm această inițiativă și în anii următori”, a declarat Dumitru Chisăliță, Președinte al Asociației Energia Inteligentă.

„Considerăm că este de datoria noastră morală, de companie națională strategică, să susținem  dezvoltarea sustenabilă a comunităților defavorizate, în particular, și a societății românești în general. Implicarea activă în inițiativele de acest tip, care au ca scop îmbunătățirea condițiilor de viață pentru oamenii din zone izolate ale României, este un obiectiv central al politicii de responsabilitate socială a Transelectrica. Suntem cu toții de acord că accesul la energie electrică reprezintă astăzi o condiție principală pentru o viață mai bună, iar Transelectrica și-a asumat angajamentul de a contribui la construirea unei societăți durabile. Salutăm inițiativa Asociației Energia Inteligentă și mulțumim pentru oportunitatea de a face bine împreună, unindu-ne forțele, societate civilă, mediu public și privat!”, a declarat Ștefăniță Munteanu, Președintele Directoratului Transelectrica.

„Dezvoltarea durabilă a fost permanent o parte importantă a strategiei ALRO și am aplicat principiile de durabilitate în toate activitățile noastre, de la producție, până la implicarea în comunitățile locale. De aceea, ne-am implicat în sprijinirea inițiativei Asociației Energia Inteligentă de electrificare a caselor din zonele izolate ale României. Montarea de panouri fotovoltaice pe aceste case izolate nu numai că va aduce electricitate și un pic din confortul lumii moderne, dar un lucru extrem de important este că nu va produce costuri viitoare cu electricitatea pentru familiile incluse în program”, a declarat Marian Năstase, Președintele Consiliului de Administrație al ALRO.

„Noi, cei de la Vimetco Extrusion, ne concentrăm pe găsirea de soluții durabile, pe termen lung pentru toate aspectele afacerii noastre și ne angajăm să implementăm această strategie în cascadă în comunitate. De aceea am decis să sprijinim programul implementat de Asociația Energia Inteligentă și să contribuim la implementarea unei surse durabile de energie electrică în casele izolate din România”, a declarat Igor Higer, CEO Vimetco Extrusion.

În România, țară europeană, în secolul XXI, potrivit unei estimări a Ministerului Energiei pe baza datelor colectate de la Consilii Județene si Prefecturi, în 2018 peste 52,000 de gospodării nu aveau curent electric, multe dintre acestea aflându-se în zone izolate. Deși necesare, investițiile pentru conectarea gospodăriilor la rețeaua de electricitate nu demonstrează criteriul de eficiență, adică nu aduc beneficii operatorului de distribuție, așadar va mai trece mult timp până când curentul electric va ajunge și aici. Toate finanțările pentru montarea de panouri fotovoltaice exclud gospodăriile care se găsesc la mai puțin de 2 km de rețeaua de energie existentă. Astfel, cca 9000 de gospodării din România nu au nici o speranță de a vedea energia electrică.

Prin proiectul „Energie pentru viață”, Asociația Energia Inteligentă și-a propus atât atragerea finanțărilor necesare montării de panouri fotovoltaice în case izolate, care nu au avut niciodată energie electrică, cât și tragerea unui semnal de alarmă asupra numărului mare de gospodării neelectrificare care se găsesc în România la ora actuală. Implicarea partenerilor asociației pe parcursul acestei inițiativei în toate etapele proiectului a adus o schimbare în bine, iar Energia a putut să apară în Viața tuturor beneficiarilor.

Celei de-a cincea etape a proiectului „Energie pentru viață” s-au alăturat în calitate de parteneri companiile Transelectrica, CIS Gaz, ALRO SA, Vimetco Extrusion, Electroscape și Ostenweg Sysplan. Parteneri media: InvesTenergy, Energy Center, News Energy, Economistul, Club Economic, România Durabilă, Financial Intelligence, The Diplomat, Spot Media și EM360 Studio.

• Averea financiară globală a scăzut în anul 2022 pentru prima dată în ultimii 15 ani, cu 4%, ajungând la 255 trilioane de dolari, dar se preconizează că va reveni anul acesta și va continua să crească în următorii cinci ani la ritmul înregistrat înainte de atacul Rusiei asupra Ucrainei.
• Spre comparație, averea financiară personală din România a scăzut cu 1% anul trecut, la un ritm mai lent decât media globală, dar similar cu cel înregistrat în restul Europei Centrale și de Est.
• Spre deosebire de averea financiară, valoarea activelor reale, care includ active imobiliare, bunuri durabile, artă și metale prețioase, a crescut anul trecut, la un ritm de 5.5%, ajungând la 261 trilioane de dolari la nivel global.
• În România, valoarea activelor reale a crescut cu 6%, la 200 de miliarde de dolari, la un ritm ușor mai lent decât rata medie de creștere anuală de 7% înregistrată în ultimii 10 ani.
• Averea globală absolută a crescut cu un procent în ansamblu, ajungând la 516 trilioane de dolari anul trecut.

 În România, există aproximativ 500 sute de persoane care dețin o avere financiară individuală cuprinsă între 20 de milioane și peste 100 de milioane de dolari, clasându-se la nivel global ca fiind persoane cu valoare financiară ridicată și extrem de ridicată.

În același timp, averea financiară individuală a majorității covârșitoare a populației (15.8 milioane de cetățeni) nu depășește 250 de mii de dolari, conform Raportului Global de Avere 2023 al firmei de consultanță în management Boston Consulting Group (BCG).

În scopul cercetării efectuate, care include România, BCG a folosit date bazate pe sistemul global de conturi naționale (SNA), obținute de la băncile centrale și băncile comerciale.

Conform acestor date, aproximativ 36.500 de români dețin active financiare cu valoare cuprinsă între 250 de mii și 1 milion de dolari, în timp ce aproximativ 10.200 de români dețin active financiare în valoare cuprinsă între 1 și 20 de milioane de dolari. 400 de români dețin între 20 de milioane și 100 de milioane de dolari, iar 100 de români, considerați persoane cu avere financiară extrem de ridicată, dețin peste 100 de milioane de dolari.

„Împărțirea averii financiare în România arată o imagine interesantă și bipolarizată, care este mai sănătoasă și mai egalitară, în sensul că aproximativ 50% din averea financiară totală este deținută de cei cu mai puțin de 250 de mii de dolari, în timp ce la nivel global această cifră este doar de 32%. În același timp, în România există o concentrare a bogăției în rândul persoanelor extrem de bogate, respectiv cele care au o avere financiară de peste 20 de milioane de dolari. Aceștia dețin 23% din averea financiară totală din România, față de 13% la nivel global,” a declarat Krisztian Horvath, Partener și Director Asociat pentru Managementul Averii la BCG.

Averea financiară personală netă în România a crescut în perioada 2017 –

sfârșitul anului 2022, la o rată anuală de 10.5%, ajungând la 200 de miliarde de dolari, și este așteptat să crească la o rată anuală de aproximativ 7% până în 2027, depășind atât rata de creștere a Europei de Est, cât și cea globală.

Procentul României, în averea financiară totală a regiunii Europei Centrale și de Est, a fost de 5%, la sfârșitul anului 2022.

Este important să subliniem că, în funcție de clasele de active, averea financiară nu include așa-numitele active reale, în special imobiliarele, bunurile de consum durabile, cum ar fi mașinile sau bărcile, sau aurul și alte metale prețioase non-monetare.

În ceea ce privește activele reale, adică proprietățile imobiliare, bunurile de consum durabile, aurul și alte metale prețioase non-monetare, valoarea acestei clase de active a crescut în România între 2017 și 2022 la o rată anuală de 3.4%, ajungând la aproximativ 200 de miliarde de dolari, conform datelor analizate de BCG.

„România se remarcă și prin ponderea ridicată a altor active financiare, respectiv 19%, față de media Europei de Est de 7% și față de media globală de 2%, ceea ce trasează sarcini pentru sistemul de intermediere financiară de a canaliza aceste active către clase de active mai controlabile și mai transparente. În același timp, depozitele și numerarul reprezintă 40% din averea totală a populației României, sub nivelurile Europei de Est, dar peste rata globală de 30%. Într-un astfel de mediu cu inflație ridicată, aceasta ar putea duce la pierderi ale valorii reale a averii personale,” a mai declarat domnul Horvath.

Anul trecut, averea financiară a persoanelor a scăzut la nivel global pentru prima dată în ultimii 15 ani. Primul declin pe piața globală a averii financiare, de la criza din 2008, a venit după o creștere de 10% în valoare, în 2021, una dintre cele mai mari din ultimele decenii. La nivel global, a scăzut cu 4%, iar în România a scăzut cu 1%. Cauzele declinului la nivel global au fost inflația și creșterea ratelor dobânzilor, rezultatele slabe pe piețele de capital, care au fost o consecință a incertitudinilor geopolitice cauzate de războiul din Ucraina. Averea financiară globală a însumat 255 trilioane de dolari anul trecut, iar declinul din 2022 se așteaptă să fie de scurtă durată, deoarece se preconizează că averea va crește cu 5%, ajungând la 267 trilioane de dolari.

Printre aspectele interesante ale anului 2022 menționăm o creștere de 6.2% a valorii numerarului și depozitelor personale, datorită unei abordări mai conservatoare privind riscurile în investiții.

La nivel global, valoarea activelor reale, care include proprietățile imobiliare, bunurile de consum durabile și artă, a crescut cu 5.5% la 261 trilioane de dolari anul trecut. Astfel, averea globală absolută a crescut la 516 trilioane de dolari în 2022, o creștere de 1% față de 2021.

Regiunile cresc cu rate diferite

Până la sfârșitul anului 2025, se estimează că Hong Kong va depăși Elveția, ca cel mai mare centru bancar privat din lume, datorită unei rate ridicate de creștere a activelor aflate în administrare.

Singapore devine, de asemenea, un concurent puternic, fiind văzută ca o poartă sigură către regiunea Asia-Pacific. Emiratele Arabe Unite au atras active din diverse regiuni, inclusiv Asia-Pacific și Europa de Est, și se preconizează că vor înregistra o creștere sănătoasă de 10% în averea lor financiară, în următorii cinci ani.

Anul trecut, averea financiară a continuat să crească în Asia-Pacific, Orientul Mijlociu, Africa și America Latină, dar a scăzut în America de Nord și Europa. În plus, așa cum se întâmplă adesea în contextul incertitudinilor macroeconomice, averea în jurisdicții offshore a crescut cu 4.8% în 2022, ajungând la 12 trilioane de dolari la nivel global.

Studiul integral în limba engleză poate fi accesat aici: https://www.bcg.com/publications/2023/global-wealth-report-resetting-the-course

Avere financiară: Averea financiară este definită ca fiind averea totală, excludând activele reale și datoriile deținute de adulți (18+)

Avere investițională: Averea investițională este definită ca fiind avere financiară, excluzând asigurările de viață și pensiile, precum și capital nelistat și alte active.

Alocare a activelor: Averea financiară este împărțită în cinci clase de active – numerar și depozite, obligațiuni, acțiuni și fonduri mutuale, asigurări de viață și pensii și altele.

Segmente de avere: Averea financiară este împărțită în șase segmente – retail: 0-0.25 milioane de dolari, înstărit: 0.25-1 milion de dolari, persoane cu avere ridicată inferioară: 1-5 milioane de dolari și 5-20 milioane de dolari, persoane cu avere ridicată superioară: 20-100 milioane de dolari și persoane cu avere extrem de ridicată: peste 100 de milioane de dolari.

Avere transfrontalieră: Averea transfrontalieră este definită ca fiind averea financiară deținută într-o jurisdicție diferită de cea a rezidenței.

Active reale: Activele reale includ proprietăți imobiliare, bunuri de consum durabile și obiecte valoroase precum aurul și alte metale prețioase evaluate la prețurile curente.

Datorii: Datoriile includ împrumuturile cu cardul de credit, împrumuturile ipotecare și alte împrumuturi pe termen scurt și lung.

Platforma  globală de schimb de criptomonede Binance a lansat raportul său semestrial care detaliază starea de sănătate a industriei. Lansat la sfârșitul primului semestru al 2023, raportul de 120 de pagini acoperă verticale-cheie din industrie, inclusiv Bitcoin și layer-1s; layer-2s; monede stabile; DeFi; și NFT-uri. De asemenea, analiza examinează jocurile, metaversul, finanțarea și adoptarea instituțională.

Raportul cuprinzător de la jumătatea anului dezvăluie stadiul adoptării, utilizării și inovației în fiecare categorie majoră. Analiza conținută în raportul semestrial al Binance oferă un argument convingător pentru ca industria să fie într-o stare de sănătate mai bună decât se aștepta, formând o bază solidă pentru creșterea în semestrul al doilea și în 2024.

Principalele concluzii includ:

• Capitalizarea totală a pieței a crescut cu 30% de la an la an, închizându-se la 1,17T USD pe 30 iunie.
• Dominația Bitcoin a încheiat semestrul la cel mai înalt nivel din aprilie 2021, în timp ce corelația sa cu TradFi este acum la cel mai mic nivel din ultimii trei ani.
• În ciuda unei scăderi de 7% a valorii de piață globală a monedelor stabile, USDT a înregistrat o creștere cu 26% a cotei de piață în ultimul an (YtD).
• Liquid staking a devenit cel mai mare sector DeFi.

Raportul evidențiază valori care nu sunt imediat evidente pentru comercianții zilnici, dar a căror creștere poate fi interpretată ca pozitivă. De exemplu, volumul de tranzacționare a Bitcoin a crescut cu 185% YtD, în timp ce tranzacțiile în rețea au crescut cu 58% și taxele medii cu 143%. Această creștere a utilizării rețelei a fost parțial atribuită creșterii Ordinalelor care permit crearea și tranzacționarea NFT-urilor în rețeaua Bitcoin.

În mod esențial, hashrate-ul folosit pentru a securiza blockchain-ul Bitcoin a crescut, de asemenea, cu 40% YtD, cu dificultatea de minare crescând în concordanță, cu 43%. În timp ce analiza în lanț a fost utilizată intens în raportul de la jumătatea anului al Binance, acesta extrage și date din alte surse, inclusiv analiza sentimentelor. Indexul Bitcoin Fear & Greed s-a dublat din ianuarie, arătând o încredere crescută a comercianților.

Dintre celelalte L1 profilate în raport, Solana a înregistrat cea mai puternică creștere a capitalizării bursiere în prima jumătate a anului. BNB Chain are cea mai bună performanță a rețelei YtD, înregistrând o creștere de 113% a tx-ului zilnic față de 48% a Ethereum. Aceeași evoluție apare și la adresele active, 118% față de 63%. Progresele Avalanche pe subrețele și noile modele de securitate partajată ale Cosmos sunt, de asemenea, evoluții interesante.

Una dintre cele mai mari povești ale anului prezentate în raportul de la jumătatea anului este creșterea liquid staking și apariția LSTfi (amalgamarea token-urilor lichide de staking și DeFi), unde acesta din urmă a cunoscut o creștere rapidă de 460% a valorii totale blocate din aprilie. Raportul Binance H1 profilează, de asemenea, sectorul L2 în detaliu, creșterea zkEVM-urilor și tranziția viitoare a Polygon la Polygon 2.0 fiind punctele esențiale. Sectoarele emergente sunt, de asemenea, discutate în detaliu, inclusiv creșterea L3-urilor: lanțuri specifice aplicației care se conectează la stratul 2 existent.

Pe lângă revizuirea dinamicii pieței principalelor stablecoins, raportul examinează concurenții emergenti care au câștigat cotă de piață în 2023. Aceștia includ USDD, crvUSD, GHO și LUSD, iar capitalizarea pieței celui din urmă este în creștere cu 54% YtD.

În aproape fiecare verticală analizată de Binance, industria cripto a înregistrat o creștere impresionantă în primul semestru. În DeFi, utilizatorii au crescut cu 43% YtD și chiar și volumele NFT au crescut, comparativ cu S2 2022, în ciuda scăderii prețurilor minime. În ceea ce privește strângerea de fonduri, Binance raportează că primele 10 fonduri au strâns un total de 3,6 miliarde de dolari în primul semestru. Există, de asemenea, dovezi ample care susțin adoptarea instituțională, inclusiv teste semnificative care implică CBDC-uri, proiecte de tip blockchain pentru întreprinderi și apariția activelor on-chain din lumea reală.

Raportul se încheie pe o notă optimistă: „Piața a beneficiat în mare măsură de sezonul „Bitcoin ETF”, impulsionând noua dinamică, deoarece Bitcoin a urcat la noi maxime pentru anul acesta, contribuind la creșterea încrederii investitorilor. Pe măsură ce ne angajăm în a doua jumătate a anului, așteptăm cu nerăbdare să vedem noi inovații, o mai mare adoptare și un viitor și mai luminos.”

Raportul poate fi accesat la: https://research.binance.com/en/analysis/half-year-2023

mediaTRUST prezintă vizibilitatea în media a tuturor Federațiilor Sportive din România, de la 1 – 30 iunie 2023.

Top 10 – Cele mai mediatizate Federații Sportive din România

Fotbalul își păstrează titlul de cel mai iubit și popular sport din România. Potrivit mediaTRUST, Federația Română de Fotbal a dominat peisajul mediatic în luna iunie, acaparând peste 60% din totalul mențiunilor, în creștere față de luna mai când a înregistrat 6.324 de materiale în care a fost menționată.

Federația Română de Fotbal (FRF) a fost menționată în 6.832 de articole, iar vârful de expunere a avut loc pe data de 28 iunie. Mai mult, în mediul online și pe social media au fost monitorizate cele mai multe materiale referitoare la FRF. În online, gsp.ro și digisport.ro au difuzat cel mai mare număr de materiale legate de Federație.

În luna iunie, canotajul a păstrat poziția a doua în clasamentul celor mai mediatizate Federații Sportive, fiind menționată în nu mai puțin de 390 de materiale jurnalistice. Principalul focus al atenției s-a concentrat asupra transformării Ministerului Sportului în Agenția Națională pentru Sport, structură care a mai existat în trecut. Elizabeta Lipă, multiplă campioană, a fost propunerea premierului Marcel Ciolacu pentru a prelua conducerea acestei instituții într-un an preolimpic. La TV, PRO TV a fost lider în difuzarea de materiale în care s-a menționat Federația Română de Canotaj.

Baschetul urcă pe poziția 3, cu 354 de materiale jurnalistice în care Federația Română de Baschet a fost menționată, după ce în luna mai s-a clasat pe locul 12. Creșterea semnificativă a atenției mediatice este generată în principal de subiecte precum baschetul 3×3 care a fost, pentru două zile, principala atracție pe Faleza Cazino din Constanța, acolo unde au avut loc meciurile din cadrul turneului de calificare pentru Campionatele Europene. De asemenea, presa locală, în special, a acordat o atenție deosebită echipei CSM Constanța care a cucerit ultimul trofeu al anului din baschetul 5 la 5 și a devenit prima campioană din istoria Cupei Federației organizată de Federația Română de Baschet. Alte subiecte mediatizate au ținut de vestea decesului fostului baschetbalist, Gabriel Calancea, care a murit la vârsta de 56 de ani.

Federația Română de Handbal se află acum pe locul 4 în clasament, cu un total de 335 de materiale jurnalistice. Vârful de vizibilitate a fost generat de materiale jurnlistice precum cel care prezintă performanțele remarcabile ale echipei micuțelor handbaliste de la ”Dunărea Giurgiu”. De asemenea, alte subiecte relevante au inclus informații despre cele două reprezentante ale României în Liga Campionilor, CSM București și CS Rapid București, care urmează să se întâlnească în etapa a treia a noului sezon al Ligii Naționale de handbal feminin, programată să înceapă pe 30 august.

O altă surpriză a lunii iunie vine din partea Federației Române de Volei, care intră în top 5, cu 258 de materiale în care a fost menționată, direct de pe poziția 8 în luna mai. Acest succes vine în contextul în care naționala masculină de volei a României a obținut a doua sa victorie în Grupa A a Golden League, cu Danemarca.

În luna iunie, Federația Română de Natație a oferit o altă surpriză, clasându-se pe locul 6 iar un moment deosebit de vizibil a avut loc pe 16 iunie, odată cu declarațiile Cameliei Potec, președinta Federației Române de Natație și Pentatlon Modern. Aceasta a exprimat încrederea că săritorii români care vor participa la Jocurile Europene din Polonia vor aduce o medalie. În același timp, presa a acordat o atenție considerabilă finalelor câștigate de David Popovici la Sette Colli Trophy, în probele de 200 m liber și 100 m liber.

Automobilismul Sportiv înregistrează o scădere în clasament, coborând de pe poziția 4 pe cea de-a șaptea, Federația fiind menționată în 225 de materiale în luna iunie. Momentul de vârf al vizibilității Federației Române de Automobilism Sportiv a avut loc pe data de 26 iunie, în contextul desfășurării celei de-a treia etape a Campionatului Național de Rallycross care s-a desfășurat la Mioveni.

Federația Română de Ciclism intră în top 10, menționată în 183 de materiale jurnalistice. Materialele despre sezonul competițiilor în aer liber, precum Topoloveni Summer Tour, Maratonul Târnavei, startul înscrierilor la L’Étape Romania 2023, Ziridava Road Race au adus un plus de mediatizare și au propulsat ciclismul pe poziția 8 în topul lunii iunie.

Federația Română de Tenis de Masă a înregistrat o creștere impresionantă, trecând de la 83 de mențiuni în luna mai, la 159 în iunie, urcând astfel pe poziția 9 în clasament. Această urcare a fost determinată de o serie de materiale care au acoperit în special Jocurile Europene de la Cracovia Małopolska 2023, unde sportiva Bernadette Szocs a a câştigat spectaculos medalia de aur la tenis de masă în proba de simplu feminin iar Eliza Samara a câștigat medalia de bronz, aceasta fiind cea mai bună clasare a tenisului de masă românesc din istoria participărilor la Jocurile Europene.

Federația Română de Gimnastică înregistrează o scădere în clasamentul mediatizării, coborând de pe locul 6 în luna mai, pe locul 10 în luna iunie. A fost menționată în 155 de materiale, iar subiectul principal al acestora a fost cel referitor la declarațiile primarului Devei, Florin Oancea, după discuţii cu preşedinta Federaţiei Române de Gimnastică, Carmencita Constantin, cu privire la decizia ca lotul naţional de senioare să rămână în pregătire la Deva şi să devină lot olimpic.

Federația Română de Rugby coboară 2 poziții și ajunge în iunie pe locul 11, fiind menționată în 140 de materiale, multe articole jurnalistice despre stafful tehnic al naţionalei de rugby a României care a anunţat un lot lărgit de 50 de jucători pentru Cupa Mondială care va fi găzduită de Franţa, în această toamnă.

Pe locul 12 s-a poziționat Federația Română de Scrimă, cu 123 mențiuni în media, urmată de Federația Română de Șah, care a înregistrat 113 materiale în care a fost menționată. În schimb, Federația Română de Judo urcă în clasament, trecând de pe poziția 17 în mai, pe locul 14 în iunie, fiind menționată în nu mai puțin de 108 mențiuni în presă. Federația Ecvestră Română se situează pe locul 15 în top, având 104 materiale monitorizate, în timp ce Tenisul (Federația Română de Tenis) coboară mult în clasament, de pe locul 6 în mai, pe poziția 16 în iunie, fiind menționat în 100 de articole. Federația Română de Box este pe 17, având 97 mențiuni și este urmată de Comitetul Național Paralimpic, clasat în iunie pe locul 18, fiind menționat în 89 materiale, în timp ce Federația Română de Karate ocupă locul 19, cu 83 mențiuni în presă. Federația Română de Polo se află pe locul 20, cu 80 de mențiuni în media.

Vizibilitatea altor Federații sportive din România în luna iunie

Federația Română de Atletism coboară în clasamentul din iunie, după ce luna precedentă a ocupat locul 15 și se evidențiază prin prezența sa în doar 78 de materiale jurnalistice, urmată de Federația Română de Gimnastică Ritmică și Federația Română de Oină, care au avut 69 respectiv 66 mențiuni în iunie. De asemenea, Federația Română de Lupte a fost menționată în 64 de materiale, în timp ce Federația Română de Tir Sportiv a avut referințe în 62 de materiale, aproape de Federația Română de Motociclism, cu 54 materiale jurnalistice. La un pas de ele se află și Federația Română de Culturism și Fitness, cu 51 de mențiuni. O creștere a fost înregistrată de Federația Română de Yachting, care a fost citată în 45 de materiale, comparativ cu cele 10 din luna mai. În același timp, Federația Română de Powerlifting urcă în clasament, fiind menționată în 41 de articole, iar Federația Română de Alpinism și Escaladă urcă și ea în top cu 39 de materiale. Federația Română de Tir cu Arcul a avut un număr de 32 de mențiuni în mass-media în perioada monitorizată de mediaTRUST. Federația Română de Triatlon se menține în clasament cu 31 de materiale în care a fost menționată.

În cadrul perioadei monitorizate, mai multe Federații sportive din România au avut prezență în mass-media, însă au înregistrat număr variat de mențiuni și s-au situat în partea de jos a clasamentului. Printre Federațiile care au primit mai multă atenție se numără Federația Română de Dans Sportiv, cu 29 de mențiuni, și Federația Română de Schi Biatlon, cu 26 de mențiuni. Pe locul următor se află Federația Română de Taekwon-do ITF, cu 24 de apariții în articolele jurnalistice, urmată de Federația Română de Arte Marțiale, cu 22 de mențiuni și Federația Română de Hochei pe Gheață, cu 21 de mențiuni. Federația Română de Orientare, a avut 18 materiale în care au fost menționată, urmată de Federația Română de Kaiac Canoe cu 17 mențiuni. Alte Federații au fost menționate în ordine descrescătoare, cum ar fi Federația Română de Badminton (15 mențiuni), Federația Aeronautică Română (13 mențiuni), Federația Română de Baseball și Softball, precum și Federația Română de Kempo (11 mențiuni fiecare). În continuare, Federația Română de Snooker a avut 11 mențiuni, în timp ce Federația Română de Arte Marțiale de Contact a fost menționată de 8 ori, la egalitate cu Federația Română de Squash și Federația Română de Pescuit Sportiv. Federația Română de Scrabble a fost menționată în 6 materiale. La același număr de mențiuni au fost și Federația Română de Popice, Federația Română de Patinaj și Federația Română de Modelism, alături de Federația Română Radioamatorism și Federația Română de Cricket. În partea de jos a clasamentului se mai situează Federația Română de Darts, Federația Română de Haltere, Pangration Athlima, Karting și Bowling, toate cu câte 5 mențiuni în luna iunie. Bobul și Sania, la egalitate cu Sambo și Backgammon, toate cu câte 3 mențiuni în luna iunie. Minifotbalul a înregistrat doar 2 materiale în care au fost menționat, la fel ca Aikido. Federația Română de Vovinam Viet-Vo-Dao a avut doar 1 mențiune în mass-media. În schimb, Federații precum Hocheiul pe Iarbă, Taekwondo WT, Wushu Kungfu, Chanbara, Bridge, Golful și Fotbal Tenis CAJ nu au beneficiat de mențiuni în presă în cursul lunii iunie, în niciunul dintre mediile de difuzare monitorizate.

Analiza include toate materialele din presa tipărită, posturile de radio și TV monitorizate de mediaTRUST precum și site-urile, paginile oficiale facebook, twitter, instagram, youtube, bloguri, podcast-uri si comentarii rețele socializare. Pentru mai multe detalii privind monitorizarea presei scrise, radio, TV, online și social media consultați www.mediatrust.ro.

Pentru măsurarea impactului (audienţei) materialelor incluse în studiu sunt folosite datele de audienţă furnizate de ARMA (pentru televiziuni), BRAT (pentru presa tiparită), ARA (pentru radio) şi metode proprietate mediaTRUST în cazul mediului online (inclusiv Social Media).

Grupul AGRANA, producătorul mărcilor de zahăr Mărgăritar și Coronița, aniversează 25 de ani de activitate în România. AGRANA România este unul dintre cei mai importanți furnizori de zahăr pentru îndulcitori și pentru industria băuturilor răcoritoare, pentru retailerii internaționali și pentru comercianții locali din orașele mici și satele din întreaga țară. În același timp, marca de zahăr Mărgăritar marchează 20 de ani de prezență pe piața din România.

Compania a făcut prima investiție în România în 1998, în industria zahărului. În prezent, AGRANA România deține o fabrică de zahăr în orașul Roman și o rafinărie de zahăr la Buzău, precum și o fabrică de amidon în orașul Țăndărei. În fabrica din Roman și rafinăria din Buzău lucrează 375 de angajați permanenți și între 100 și 150 de angajați sezonieri.

„În afacerea noastră, suntem preocupați ca acțiunile și activitățile pe care le desfășurăm să contribuie la o creștere responsabilă și durabilă a businessului”, a declarat Sorin Soroceanu, Head of Sales and Marketing la AGRANA România. „Suntem bucuroși să reprezentăm industria zahărului din România pe întreg continentul și sperăm că afacerea noastră aici va servi drept caz de bune practici pentru fabricarea și comerțul zahărului în toate țările europene.”

AGRANA Romania este în prezent singurul producător de zahăr din țară. În timp ce toate celelalte fabrici de zahăr s-au închis din diverse motive, AGRANA a continuat să investească în fabricile și activitățile sale de CSR în ultimii 25 de ani. În ultimii 10 ani, AGRANA a investit peste 18 milioane de euro în afacerile locale, cea mai mare investiție având loc în Buzău, între 2018 și 2019. Investiția programată pentru 2023 ajunge la 6 milioane de euro pentru noi mașini de ambalat, paletizatoare și stații de evaporare.

„Domnul Boloș, Ministrul Finanțelor Publice, pare a avea o pildă favorită, cea cu bănuțul văduvei, și e pe cale de a o transforma în doctrină fiscală: teoria blidului. La sfârșitul slujbei de la biserică, toată lumea pune un bănuț în blid, ca semn de solidaritate, în fața comunității. Cu un bănuț nu poți face nimic, dar cu mai mulți se umple blidul. Așa că am fost invitați să contribuim la blid. Problema e că noi deja umplem o bună parte din el, 7,1% din veniturile fiscale, și că dacă ni se cere mai mult decât poate da consumatorul, se golește blidul dlui Boloș, al cărui conținut merge oricum la cutia milei, în aparatul administrativ”, a declarat Gilda Lazăr, Director Corporate Affairs și Comunicare JTI România, Moldova și Bulgaria, în cadrul video-conferinței „Scad sau cresc prețurile”, organizată de Coaliția pentru Libertatea Comerțului și a Comunicării (CLCC).

„Pentru dl. Boloș taxarea viciilor e o chestiune sfântă. A spus că nu concepe un pachet de măsuri fără taxarea viciilor. Numai că noi suntem deja taxați foarte mult. Între 75% și 80% din prețul unui pachet de țigarete merge la stat. Anual, industria tutunului virează la bugetul țării circa 4 miliarde de euro. 45,4% din totalul accizelor vine din sectorul tutunului, procent care probabil l-a inspirat pe dl. Ministru și l-a făcut să creadă că se poate lua și mai mult, tot de la cei care sunt cei mai solizi contribuabili”, a adăugat Gilda Lazăr.

Anul trecut a intrat în vigoare cel de al cincilea calendar de majorare a accizelor pentru toate produsele din tutun și cu nicotină, pentru perioada 2022-2026. Prima majorare, conform calendarului, a avut loc în august 2022, iar a doua la 1 aprilie 2023. Într-un singur an, acciza a crescut cu 11% – 62 de lei, de la 565 la 626 lei. O nouă creștere ar fi a treia într-un singur an! Din experiențele anterioare, când calendarele succesive, instituite înainte de aderarea la UE (începând cu anul 2002), nu au fost respectate, contrabanda a crescut abrupt, piața legală a scăzut, iar bugetul a fost prejudiciat. Vârfurile s-au înregistrat în 2006, 2010, 2014.

Ca urmare, companiile de profil au atras atenția public și în cadrul întâlnirilor oficiale pe care le-au avut că nerespectarea calendarului de majorare a accizelor, asumat de coaliția de guvernare în 2022, va duce la creșterea pieței negre, punând în pericol investițiile în derulare, contribuțiile la buget și, nu în ultimul rând, aderarea României la Schengen.

„În opinia dlui Boloș, calendarul asumat anul trecut de aceeași coaliție de guvernare este doar o înțelegere. Nu e o înțelegere, e un calendar asumat, adoptat printr-o ordonanță de urgență și inclus în Codul Fiscal. Dacă e vorba despre o creștere nu poate fi peste o lună, ci peste șase, conform principiilor predictibilității din același Cod Fiscal. Nu vorbim în termeni de „mai lasă jupâne, mai adă române”. Contribuim cu 20 miliarde de lei anual la buget pentru că există disciplină fiscală și predictibilitate. De fiecare dată când calendarele de majorare a accizei nu au fost respectate, consecințele au fost grave. A crescut acciza brusc și necontrolat, a crescut și contrabanda. Un punct procentual de contrabandă înseamnă pierderi bugetare de aproximativ 40 milioane de euro. Dl Boloș spune că dacă va crește contrabanda, va reveni și va corecta deciziile luate. Dar nu se pot face experimente tip încercare eroare cu un colos economic cum e sectorul tutunului. Ne place sau nu, tutunul pune România pe harta Europei în termeni de producție. Suntem al doilea producător de produse din tutun din Europa, la egalitate cu Germania. Suntem egali cu Germania la producție, nu și la puterea de cumpărare. Dacă dl Boloș vrea să ridice acciza la media europeană, atunci să avem și puterea de cumpărare la nivelul mediei UE”, a precizat reprezentantul JTI.

În prezent, nivelul accizei minime la țigarete în România este unul dintre cele mai ridicate în Europa Centrală și de Est -126,5 euro, în timp ce în Bulgaria este 95 de euro, Ungaria – 98 euro, Polonia -107 euro, cu diferențe semnificative față de țările vecine non-UE: în Serbia, acciza minimă este 75 euro, iar în Moldova 48 euro.

„Nu scrie nicăieri că trebuie crescute accizele, nici în recomandările Băncii Mondiale, nici în cele ale CE. La Interne este tot un Ministru liberal, care va trebui să lupte cu contrabanda provocată de dl. Boloș. Ne împușcăm singuri în picior sau ce luăm cu o mână dăm cu alta”, a mai spus Gilda Lazăr.

Conform ultimului studiu al companiei independente de cercetare Novel, față de media de 7,1% de anul trecut, contrabanda a intrat pe trend de creștere, situându-se în mai la 8,2% din totalul consumului. Ceea ce înseamnă pierderi anualizate la buget de 350 milioane de euro!

„Vorbim despre propuneri pe surse, în condițiile în care Guvernul discută despre măsuri aplicabile de la 1 septembrie. Dacă vor crește accizele la carburanți, vor crește prețurile. E simplu. Dacă vor crește accizele la tutun în afara calendarului existent, va crește contrabanda. E clar. Nu există o analiză a guvernului referitor la gradul de colectare a accizelor la alcool. De asemenea, am spus tot timpul că scutirile sunt un cancer. Nu doar că erodează baza de impozitare, dar creează distorsiuni concurențiale. Sunt sute de categorii de contribuabili cu privilegii. E scandalos că se vorbește despre creșterea taxelor, dar nu și de reducerea evaziunii la TVA. Soluții există, și nu din creșteri de taxe, ci din reașezarea sarcinii fiscale și din reducerea evaziunii. Un set complet de propuneri poate fi găsit pe site-ul Consiliului Fiscal”, a declarat Gabriel Biriș, consultant fiscal, în cadrul aceluiași webinar CLCC.

În 2022 și primul semestru al acestui an, mulți români s-au plâns de facturile mai mari la energie, în condițiile în care costurile au avut un avans și de 100% în unele cazuri, față de aceeași perioadă a anului anterior.

Costurile cu utilitățile au urcat mult sau foarte mult în ultimele 12 luni, consideră peste 95% dintre românii care au participat la un sondaj inițiat de CIS Gaz, una dintre cele mai importante companii românești active în industria gazelor naturale, în rândul a 1.383 de respondenți la nivel național.

Aproape 37% dintre cei intervievați atrag atenția că investițiile în infrastructura energetică a țării ar avea un impact major în reducerea facturilor pentru populație, în contextul în care 64% dintre subiecți își asigură încălzirea cu centrală proprie pe gaze naturale.

Peste 82% dintre respondenți au subliniat că facturile din iarnă au fost cu cel puțin 25% mai mari decât în iarna anterioară, iar aproape 80% susțin că impactul asupra bugetului familiei a fost puternic sau foarte puternic. Printre măsurile care ar trebui luate pentru a atenua impactul facturilor la nivelul populației, în afară de investițiile în infrastructură, ar fi nevoie de investiții pentru o mai bună izolare a locuințelor (44,3%), care ar duce la creșterea eficienței energetice, și de acordarea de ajutoare suplimentare pentru instalarea unor panouri solare (33,7%).

Pentru a face față costurilor ridicate, aproape 50% dintre români susțin că au redus temperatura din locuință, 38,6% au redus bugetele alocate altor cheltuieli, iar peste 24% au investit pentru a reduce pierderile de energie ale locuinței.

Încălzirea (52,6%) și electrocasnicele mari (30,2%) sunt considerate de către români cele mai mari consumatoare de energie din casa lor, iar cele mai mari pierderi de energie ar avea loc prin ferestre, uși (32,5%) și pereți (27,8%).

Sondajul CIS Gaz privind percepția românilor asupra problemelor sistemului energetic a fost desfășurat, la nivel național, în iunie 2023 prin platforma iVox, pe un eșantion total de 1.383 de utilizatori de internet din România. Puțin peste 50% dintre participanți sunt bărbați, peste 48% au vârsta de cel puțin 45 de ani, iar peste 86% locuiesc în mediul urban.

CIS GAZ este o companie românească cu capital 100% privat, fondată în 1990 și este azi unul dintre cei mai importanți jucători din industria de petrol și gaze naturale din România, specializați în execuția instalațiilor tehnologice de suprafață, a conductelor de colectare a gazelor naturale, a conductelor de transport gaze naturale și a stațiilor de comprimare aferente acestora, precum și execuția racordurilor și a stațiilor de reglare-măsurare a gazelor naturale.

CEC Bank continuă procesul de digitalizare și lansează un nou serviciu 100% online, fără drumuri la bancă – rambursarea anticipată a unui credit 100% online, direct din Mobile Banking, Internet Banking sau din magazinul virtual CEC_IN.

„Continuăm strategia de digitalizare a CEC Bank, iar rambursarea anticipată este un nou serviciu adus 100% în zona online. Completăm astfel gama de produse deja existente: pachete de cont bancar, credite de nevoi personale și carduri de credit. Această nouă functionalitate simplifică relația clienților cu Banca, asigurând fluxuri rapide, economie de timp și procesare rapidă. Accesarea serviciilor bancare trebuie să fie la fel de simplă ca orice comandă la un magazin online, iar pentru această funcționalitate există tot mai multă cerere în piață”, a declarat Mugur Podaru, Director Direcția Operațiuni la Distanță, CEC Bank.

Astfel, clienții CEC Bank pot efectua 100% online rambursări anticipate parțiale sau integrale pentru creditele în LEI și EUR, cu sau fără garanții reale. Totodată, în cazul rambursărilor anticipate parțiale, clienții pot alege între diminuarea valorii ratei lunare cu menținerea perioadei de creditare sau menținerea valorii ratei cu diminuarea perioadei de creditare. Noul grafic va fi disponibil clienților imediat după procesarea solicitării.

CEC Bank este prima bancă din România care a lansat, încă din 2020, un flux de accesare 100% online a conturilor și serviciilor bancare. În 2022, banca a atras peste 166 000 de noi clienți, numărul de utilizatori ai canalelor digitale s-a majorat cu 54% iar volumul de operațiuni prin canalele digitale a crescut cu aproape 93% și a depășit pentru prima oară pragul de 100 de miliarde de lei.

Smart Fintech, primul furnizor terț autorizat de Banca Națională a României pentru plăți prin tehnologia Open Banking, lansează studiul referitor la evoluția și gradul de adopție al Open Banking-ului în România. Conform companiilor intervievate, această tehnologie are potențialul de a reduce până la 80% dintre operațiunile contabile ale companiilor, însă este încă în etapă incipientă pe piața din România, confruntându-se cu o serie de provocări în ceea ce privește deschiderea băncilor, legislația și lipsa educației financiare și digitale a utilizatorilor. Cu toate acestea, în ultimul an, numărul partenerilor Smart Fintech a crescut cu 142%, iar valoarea medie a tranzacțiilor s-a majorat de la 200 la 500.000 lei.

 „Adopția serviciilor de Open Banking a fost lentă la nivelul statelor din UE, inclusiv al României, dar totuși în ultimii 2 ani astfel de servicii au început să capete tracțiune și interes inclusiv din partea băncilor care au început să ofere servicii de AIS și PIS. Avem astăzi 2 jucători licențiați de BNR și câteva bănci care au dezvoltat astfel de servicii și sperăm ca în viitorul apropiat să vedem o evoluție în adopția serviciilor de Open Banking. Recent, Comisia Europeană a lansat și a treia Directivă privind serviciile de plată care are drept scop promovarea jucătorilor care oferă servicii de Open Banking și continuarea eforturilor în acest sens”, declară Raluca Micu, Head of Payments Oversight, Banca Națională a României.

Revoluția tehnologică din ultimii ani a generat noi oportunități și modele de business. Odată cu criza de sănătate globală, companiile au fost nevoite să integreze în operațiunile curente soluții tehnologice, astfel că, în 2021, peste 50% dintre companiile europene au investit în soluții de digitalizare, conform unui raport al Băncii Europene de Investiții^[1](BEI). În România, deschiderea companiilor către eficientizarea proceselor este în creștere. În 2022, proporția companiilor românești care au integrat soluții tehnologice a fost peste media europeană, cu un procent de 73%, conform aceluiași studiu al BEI. Cu toate acestea, ponderea întreprinderilor care fac schimb de informații și a IMM-urilor care au un nivel de bază al intensității digitale, cu 17%, respectiv 22%, sunt cele mai scăzute la nivelul Uniunii Europene, conform Indicelui Economiei și Societății Digitale (DESI)^[2], ceea ce împiedică economia țării să profite de oportunitățile oferite de soluțiile digitale.

„Vedem din ce în ce mai multe firme care sunt mai smart, care înțeleg avantajele tehnologiei, iar ponderea se schimbă de la an la an. Apar tot mai mulți antreprenori tineri, care sunt mai deschiși la nou și obișnuiți cu tehnologia, astfel că o soluție accesibilă cât mai ușor, direct de pe telefonul mobil, este ceva natural pentru ei. Deși antreprenorii mai experimentați sunt mai greu de împins în această direcție, există mulți care s-au adaptat foarte bine la schimbări, iar ponderea în piață crește”, explică Radu Hasan, Co-founder și CEO Smart Bill, cel mai utilizat program de gestiune și facturare de pe piața din România, cu peste 85.000 de clienți, de la PFA-uri, companii mici și mijlocii, și până la multinaționale.

Nivelul scăzut de educație digitală și financiară
încă reprezintă o provocare în România

 Nivelul scăzut al digitalizării în România este pus în seama lipsei educației digitale, dezvoltării precare a serviciilor publice ce împiedică IMM-urile să adopte gestionarea digitală a anumitor procese, precum și lipsa unui cadru legislativ care să încurajeze tranziția digitală. Dintre cele șapte companii cu o componentă digitală puternică, participante în studiul calitativ al Smart Fintech desfășurat prin interviuri în profunzime, precum Goldring, GoMag, Medeva, Omnicredit, Smart Bill, Total Soft și Wizrom, cinci au adus în discuție lipsa de educare a utilizatorilor finali.

Companiile care activează în domeniul software observă o lipsă de educare a companiilor mici și mijlocii în ceea ce privește adopția soluțiilor digitale. De altfel, acest lucru este susținut și de datele publicate de Banca Europeană de Investiții^[3], care atestă faptul că doar 50% dintre microcompaniile și companiile mici din România au adoptat soluții digitale, comparativ cu aproape 90% dintre companiile de mari dimensiuni.

„În acest moment, un utilizator de online banking la o companie consumă în medie 3 minute pentru obținerea zilnică a unui singur extras de cont din aplicația unei singure bănci. Nu am luat în calcul timpul alocat altor consultări mai frecvente, necesare verificării soldurilor conturilor pentru a decide din ce conturi se pot plăti furnizorii și alți terți. Doar interacțiunea cu o banca pentru obținerea unui singur extras de cont conduce la o pierdere de peste 12 ore consumate pe an, deci mai mult de o zi și jumătate de lipsă totală de productivitate prin angrenarea într-o activitate repetitivă și lipsită de valoare. Dacă discutăm despre o medie de 5 conturi bancare utilizate la nivel de companie, se cumulează o pierdere de timp de o săptămână și jumătate pe an. Astfel, companiile mari care colectează plăți în peste 10 conturi bancare, ajung la o pierdere anuală de aproximativ o lună de zile pe om”, declară Alice Anghelea, Revenue Growth Smart Fintech.

Open Banking, o soluție nouă care ia amploare,
cu un potențial enorm de inovație în sectorul financiar

Pentru a răspunde la provocările pieței și pentru a completa sistemele digitale ale companiilor, a fost introdus serviciul de Open Banking prin care furnizorii terți de servicii financiare pot accesa și controla datele financiare ale clienților, reglementat la nivelul Uniunii Europene prin directiva PSD2. Această tehnologie eficientizează procesele interne ale companiilor prin posibilitatea inițierilor de plăți de tip cont la cont, reducând costurile finale, precum și riscul de fraudă. Unul dintre domeniile în care soluțiile Open Banking au un impact semnificativ este e-commerce.

„Sunt comercianți care spun că după ce au apelat la serviciile noastre și și-au dezvoltat soluția tehnologică, au câștigat 78% din timpul pierdut pentru prelucrare. În unele situații se poate reduce cu până la 99% pentru că noi avem câteva automatizări. Discutăm despre toate opțiunile pe care ni le oferă tehnologia, însă toate acestea vin și cu un cost. SmartPay este o modalitate prin care lucrurile se pot întâmpla într-un mod nou, iar avantajul stă în faptul că există un comision mic aplicat comercianților”, completează Cosmin Daraban, CEO & Co-founder GoMag.

Alte aplicații ale soluției de Open Banking includ posibilitatea interogării conturilor, oferind acces centralizat, în timp real, la datele bancare ale clienților. Astfel, companiile pot urmări comportamentul de plată al clienților sau calcula scoruri de performanță. „Având în minte utilizatorul care folosește sistemul nostru în fiecare zi și care are nevoie de acces la informație în timpul cel mai scurt, am găsit în soluția Smart Accounts. Trecerea de la interogarea manuală a conturilor la o agregare a conturilor în afara sistemelor bancare și posibilitatea de interogare automatizată și instantanee este o evoluție semnificativă în utilizarea componentelor financiare ale sistemelor noastre software de administrare a proceselor de business”, explică Zemy Apfelbaum, Managing Director Wizrom.

Pentru interogarea conturilor, tehnologia Open Banking utilizează interfețe de programare ale aplicațiilor. Serviciile de interogare a conturilor bancare dezvoltate de Smart Fintech au la bază tehnologia IBM din suita Cloud Pak for Integration. Platforma API Connect® depășește simpla creare a API-urilor, oferind caracteristici suplimentare pentru consolidarea securității, facilitarea analizei și asigurarea guvernanței.

 „Progresele tehnologice, cum ar fi API-urile și cloud computing, au jucat un rol crucial în dezvoltarea Open Finance și Embedded Finance. Aceste inovații facilitează colaborarea dintre instituțiile financiare și companiile nefinanciare pentru a partaja datele financiare în siguranță. Dezvoltarea Open Finance și Embedded Finance va continua probabil să se extindă pe măsură ce mai multe instituții financiare, companii fintech și întreprinderi non-financiare recunosc beneficiile colaborării și integrării. Această creștere va avea ca rezultat o gamă mai largă de produse și servicii financiare disponibile consumatorilor prin diverse platforme și canale. Cu toate acestea, este esențial să abordăm provocările legate de confidențialitatea datelor, securitatea și conformitatea cu reglementările pentru a asigura încrederea și protecția clienților”, declară Alexander Madzhirov, Integration Portfolio Sales Leader IBM în Europa de Nord, Centrală și de Est.

 Open Banking-ul creează un spațiu propice pentru inovare în sectorul financiar din România și facilitează colaborarea dintre instituțiile financiare bancare tradiționale, fintech-uri și companii terțe, punând la dispoziție companiilor servicii financiare diverse, create special pentru nevoile lor. Cu toate acestea, acțiunile de educare a pieței și promovare din partea tuturor jucătorilor implicați și a stakeholderilor sunt esențiale pentru a crește rata de adopție.

Smart Fintech este prima companie din România autorizată de BNR care oferă soluții inovatoare de Open Banking, aflate la convergența dintre cele două lumi: financiară și tehnologică. Este o companie auto-susținută, fondată în 2019 de Mihaela Georgescu, Ana Maria Georgescu, Alexandru Cociu și Andrei Dumitru, în contextul liberalizării accesului la informații financiar-bancare (Open Banking) conform directivei europene PSD2 (cu modificările recente care duc spre evoluția la PSD3). Cu un istoric comun de peste 20 de ani în proiecte de digitalizare, cofondatorii săi împărtășesc entuziasmul pentru Open Banking și potențialul de inovare pe care acesta îl deschide în furnizarea de servicii digitale moderne mai ieftine și mai sigure. Astfel, Smart Fintech a dezvoltat SmartPay și Smart Accounts, primele servicii autorizate în România de inițiere a plăților, respectiv informare cu privire la conturi, bazate pe conceptele Open Banking. Cele două servicii sunt disponibile pentru integrare oricărui tip de afacere care își propune accelerarea încasărilor, simplificarea și automatizarea plăților și reconcilierilor ori a prelucrării informațiilor financiare în general, cu optimizarea costurilor generate de aceste activități. Aceste serviciile sunt deja integrate și funcționale pentru mai multe companii din domenii de activitate variate (e-commerce, plăti, ERP, facturare, servicii financiare) care redefinesc chiar acum experiența și inteligența financiară a utilizatorilor lor.

^[1] https://www.eib.org/attachments/lucalli/20230112_digitalisation_in_europe_2022_2023_en.pdf

^[2] Comisia Europeană, Indicele economiei și societății digitale în România, 2022.

^[3] https://www.eib.org/attachments/lucalli/20230112_digitalisation_in_europe_2022_2023_en.pdf

Instituțiile de stat au scos la bătaie aproape 14.000 de locuri de muncă în primele șase luni ale anului, potrivit datelor jobradar24.ro, cel mai mare agregator de joburi din mediul privat și de stat din România, dezvoltat de eJobs.ro. 9 din 10 sunt funcții de execuție și puțin peste 800 sunt funcții de conducere. Comparativ, sectorul privat a avut aproximativ 200.000 de poziții noi, deschise în același interval de timp pe eJobs.ro.

„Chiar dacă anul acesta a avut loc o blocare neașteptată a angajărilor din sectorul de stat, anunțată de autorități în luna mai, în continuare, suntem peste nivelul lui 2022, când au fost postate, la nivelul întregului an, circa 12.000 de poziții în aparatul de stat. Sigur că aici există mențiunea că, de la această măsură, au fost excluse sistemul sanitar și de învățământ, unde încă se pot face angajări”, spune Bogdan Badea, CEO eJobs, cea mai mare platformă de recrutare online din România.

Cele mai multe locuri de muncă vacante, respectiv 8.500, au aparținut instituțiilor locale, fiind urmate de primării, care primesc o categorie separată și care au cumulat aproape 2.000 de poziții deschise în prima jumătate de an. Urmează instituțiile județene, cu 1.500 de posturi și instituțiile naționale cu 827 de posturi care au fost vacante din ianuarie și până la 1 iulie. Unitățile militare au căutat să angajeze 628 de oameni, în timp ce Guvernul și ministerele au scos doar 125 de posturi în piață.

Cea mai mare nevoie de personal a fost în București și Ilfov (peste 2.900 de poziții deschise), urmate de Cluj (cu 894 de poziții), Iași (593), Constanța (545), Brașov (475) și Prahova (cu 447 de poziții). Au fost însă și județe în care numărul de oferte postate, de la începutul anului și până acum, a fost sub 100. În această categorie intră Brăila, Bistrița Năsăud, Botoșani, Bacău, Buzău ori Călărași.

Instituțiile care vin cu cele mai multe oferte pentru candidați, la nivel național, sunt primăriile, școlile, spitalele, liceele / școlile profesionale / colegiile tehnice / colegiile naționale și universitățile. Mai mult de jumătate dintre posturi sunt full time, iar aproximativ 1.600 sunt sezoniere sau pe bază de proiect. „Înghețarea angajărilor la stat a întors atenția unui număr mai mare de candidați către sectorul privat, care atrage, lunar, peste 850.000 de aplicări. Acest lucru se întâmplă atât în orașele mari, dar și în orașele mici, unde statul continuă să fie un angajator cu oportunități limitate pentru candidați”, completează Bogdan Badea.

În acest moment, pe eJobs.ro, cea mai mare platformă de recrutare din România, sunt disponibile aproape 34.000 de locuri de muncă, în timp de jobradar24.ro are agregate 1.800 de locuri de muncă la stat.

Primele șase luni din 2023 au arătat că recrutorii se confruntă în continuare cu o piață a forței de muncă tot mai competitivă, în special în domenii precum IT, Inginerie și Tehnic. Lipsa de candidați specializați care îndeplinesc criteriile posturilor din aceste sectoare prelungesc foarte mult procesul de recrutare, astfel că timpul mediu de recrutare ajunge și la 3 luni pentru poziții middle sau 6 luni pentru seniori, conform datelor platformei de recrutare online bestjobs. Numai în primul semestru din 2023 au fost publicate pe bestjobs aproape 210.000 de anunțuri (raport), dintre care 27% au fost joburi în aceste domenii. Până în acest moment, angajatorii au contactat în total circa jumătate de milion de candidați prin intermediul platformei, cu 30% mai mulți decât în prima jumătate a anului anterior. 

„Și în 2023, recrutarea continuă să ridice probleme angajatorilor care caută să-și completeze echipele, iar poziții din domenii ca IT, Inginerie sau Tehnic sunt printre cele mai dificil de ocupat. Competiția pentru talentele relevante rămâne o mare provocare, iar un proces îndelungat de găsire și, apoi, de înrolare a angajatului se resimte la nivel operațional și financiar într-o companie. Observăm în ultimul timp cum tot mai multe companii apelează la metode alternative de recrutare, care să le susțină eforturile de angajare. În acest context, noi, la bestjobs, am înțeles această nevoie și ne-am extins portofoliul de servicii pentru a oferi angajatorilor soluții personalizate care să faciliteze atragerea de talente potrivite”, spune Ana Vișian, Marketing Manager bestjobs.

În prezent, IT-ul, Ingineria și sectorul Tehnic se numără printre domeniile cu creșteri constante la nivelul salariilor, înregistrând majorări ale veniturilor de peste 10% față de anul precedent, potrivit datelor înregistrate în platformă de către angajatori. Astfel, din discuțiile cu recrutorii HIRE, care plasează candidați în cadrul proiectelor în desfășurare, în IT, un Inginer software cu experiență a cerut între 2.400 și 2.700 euro net, iar un Automation QA Engineer între 1.900 și 2.500 euro net. În Inginerie, salariile dorite variază între 1.700 și 2.400 euro net pentru un Inginer Constructor senior, 1.500-2.200 euro net pentru un Inginer proiectant instalații și ofertare, 1.600 și 2.200 euro pentru un Inginer rețele hidrotehnice și 1.400-2.000 euro pentru un Inginer electric în domeniul energiei regenerabile. Mecanicii și tehnicienii auto pot câștiga între 1.200 și 1.800 euro net, iar un Electrician de mentenanță ajunge la un venit de 1.300 euro net.

Aceste roluri sunt cu atât mai greu de acoperit, cu cât candidații au la dispoziție foarte multe opțiuni, atât în țară, cât și în străinătate. Totodată, principalul motiv pentru care domeniile cu cel mai mare deficit de specialiști rămân IT-ul, Ingineria și Tehnicul este faptul că formarea academică sau profesională nu ține pasul cu cererea, iar condițiile economice actuale pun o barieră în plus în calea recrutării pentru aceste domenii.

O analiză de Marius Pîrloiu împreună cu Kiwi Finance.

În ciuda multor voci care anunțau „prăbușirea” pieței imobiliare, pe fondul atingerii unei „bule speculative”, locuințele din marile orașe din România au continuat să se scumpească per ansamblu, potrivit indicelui Kiwi Finance, dar, în mod îmbucurător, au ajuns la niveluri de accesibilitate record, în condițiile în care nevoia de unități noi este cu mult peste ofertă, însă creditarea ipotecara a scăzut și nu a mai asigurat suport pentru tranzacții. Îmbunătățirea accelerată a accesibilității locuințelor în marile orașe s-a produs atât pe fondul avansului salariilor de 3 ori mai rapid decât al prețurilor medii la locuințe, cât și al scăderii accentuate a vânzărilor de unități, în special pe segmentul de locuințe noi, pe fondul prudenței și al scăderii diponibilității cumpărătorilor de a accepta nivelurile de preț prea ridicate afișate de dezvoltatorii imobiliari prinși în capcana creșterilor semnificative a costurilor în construcții, coroborat cu creșterea costurilor cu dobânzile.

Kiwi Finance, cel mai mare broker de credite din România, a încheiat anul 2022 cu un nivel record de credite intermediate, de 400 milioane de euro, în creștere cu 15%, de aproape 5 ori mai rapid decât creditarea populației per ansamblul sistemului bancar, pe fondul unor afaceri de circa 45 milioane lei. Dintre creditele intermediate de Kiwi Finance, 91% sunt împrumuturi ipotecare, iar 9% credite de consum.

Creditarea ipotecară scade cu 50%, mascată de refinanțări

În ceea ce privește primul semestru din 2023, volumul de credite intermediate de Kiwi Finance a fost de 800 milioane lei, în scădere cu 15% față de semestrul precedent (S2 2022) și cu 19% față de perioada similară din urmă cu un an, creditarea fiind afectată de creșterea dobânzilor odată cu inflamarea IRCC și ROBOR, cât și de prudența consumatorilor. În ciuda scăderilor, Kiwi Finance a devansat semnificativ piața, care se pare că pe segmentul creditelor ipotecare a scăzut la jumătate.

Potrivit statisticilor BNR, nivelul creditelor noi acordate populației per ansamblul sistemului bancar a avansat ușor în primele cinci luni din 2023, cu 1,7%, de la un echivalent de 20 miliarde lei la 21 miliarde lei. Numai că statistica BNR pare că maschează o scădere puternică a creditelor cu adevărat noi, întrucât acest volum de credite “noi” afișat de BNR înglobează și refinanțările/reclasificările de credite, care au o pondere importantă, mai ales în contextul schimbărilor ROBOR cu IRCC la care au apelat foarte mulți împrumutați. Într-un raport publicat recent, BNR precizează că în primul trimestru din 2023 volumul creditelor ipotecare noi a scăzut cu 50% față de primul trimestru din 2021, ceea ce înseamnă că aceste operațiuni să fi fost înregistrate la volumul total de credite „noi” și să fi depășit chiar volumul de credite cu adevărat noi.

Totodată, nemaiavand suportul creditării, statistica ANCPI arată că în primele 6 luni din 2023 numărul tranzacțiilor cu unități individuale (apartamente) a scăzut cu 22% față de perioada similară de anul trecut (S1 2022), până la 66.497, și cu 26,1% față de semestrul anterior (S2 2022).

Locuințe mai scumpe, dar mai accesibile

La finele primului semestru din 2023, indexul imobiliar Kiwi Finance pentru apartamente și case a ajuns la valoarea de 1.483 euro/mp, în urcare cu 5,5% față de valoarea de la finele trimestrului al treilea din 2022 (1.406 euro/mp), fiind singurul indice imobiliar din întreaga piață bazat strict pe valoarea tranzacțiilor și nu pe anunțuri. În paralel, salariul mediu net la nivel național a avansat cu 15,5%, până la 4.543 lei (915 euro) în mai 2023, de la 3.933 lei (800 euro) în iulie 2022. Astfel, indicele agregat de accesibilitate a locuințelor s-a îmbunătățit semnificativ, până la 1,62, un nivel record, de la 1,76 în urmă cu nouă luni, deși o astfel de statistică la nivel național nu este atât de relevantă, ci tendințele de la nivelul marilor orașe.

Privind la nivelul principalelor orașe, deși gradul de accesibilitate a locuințelor din București a atins o cea mai bună valoare din perioadă creditării ipotecare moderne (de după 2006), de doar 1,38, capitala a fost depășită în premieră la acest capitol de Timișoara, unde indicele de accesibilitate s-a îmbunătățit până la 1,30, ambele valori constituind recorduri.

Timișoara a înregistrat această îmbunătățire a accesibilității locuințelor, cea mai accelerată dintre marile orașe, pe fondul faptului că salariile au cunoscut cel mai mare avans din țară în ultimele 10 luni, de 20,5%, până la 5.157 lei (1.039 euro), pe când prețurile locuințelor au avansat doar cu 1,2, până la 1.347 euro/mp, potrivit indexului Kiwi Finance. În același timp, salariul mediu net din București a crescut cu 15,6%, până la 6.042 lei (1.217 euro), iar prețurile medii ale locuințelor au urcat cu 5,8%, până la 1.685 euro/mp, arată indexul Kiwi Finance.

Sibiul și Ilfovul urmează în clasamentul accesibilității locuințelor între marile orașe, cu valori de 1,41, respectiv 1,48. Dacă în Sibiu locuințele s-au scumpit cu 4,1%, până la 1.324 euro/mp, salariile au avansat cu 13,5%, până la 4.677 lei (942 euro), în timp ce în Ilfov locuințele au înregistrat cea mai puternică scumpire, cu 15,5%, până la 1.390 euro/mp, însă salariile au avansat mai rapid, cu 20%, până la 4.669 lei (941 euro), arata datele Kiwi Finance și ale INS.

Brașovul și Cluj-Napoca urmează în clasamentul accesibilității locuințelor, cu indici de 1,61, respectiv 1,69, după ce prețul mediu al locuințelor din Brașov a urcat cu 2,2%, la 1.328 euro/mp, iar salariul mediu net cu 11,3%, până la 4.103 lei (827 euro), în timp ce în Cluj-Napoca locuințele s-au scumpit cu 11,6%, până la 1.864 euro/mp, iar salariile au avansat cu 15%, la 5.470 lei (1.102 euro).

Constanta și Oradea, orașele care aveau cele mai scumpe locuințe în raport cu nivelul salarial în urma cu 9 luni, au consemnat îmbunătățiri puternice ale accesibilității, cele mai rapide de după Timișoara, până la valori de 1,75, respectiv 1,81, de la niveluri identice de 2,04 în septembrie 2022. Constanța și Oradea sunt și singurele orașe mari în care s-au înregistrat ieftiniri ale locuințelor în acest interval, cu 1,5%, până la 1.409 euro/mp, respectiv cu 3,7%, până la 1.269 euro/mp, în timp ce salariul mediu net a crescut în ambele cazuri producând un efect de levier, cu 16,2%, până la 4.005 lei (807 euro) în Constanta, și cu 9,2%, până la 3.471 lei (699 euro) în Oradea.

Apartamentele s-au scumpit accelerat în Ilfov și Cluj-Napoca

Deși salariile au avansat considerabil, prețurile medii la apartamente au explodat în ultimele 9 luni în Ilfov și Cluj-Napoca, crescând cu 24,3%, până la 1.569 euro/mp, respectiv cu 17,5%, până la 1.963 euro/mp, potrivit indexului Kiwi Finance. Aceste scumpiri accelerate ale apartamentelor peste nivelul creșterii salariului mediu net au făcut ca Ilfov și Cluj-Napoca să fie singurele orașe în care accesibilitatea apartamentelor a scăzut comparativ cu septembrie 2022, ajungând la 1,67, respectiv 1,78.

Cele mai mici prețuri medii la apartamente în raport cu salariile au ajuns să fie în Timișoara, după o îmbunătățire accelerată, apoi în București, indicele de accesibilitate atingând valori nemaiîntâlnite, de 1,32, respectiv 1,38. Dacă salariile au crescut semnificativ în Timișoara și București, prețurile medii la apartamente aproape că au stagnat în Timișoara, ajungând la 1.376 euro/mp, în timp ce în capitală au urcat cu 5,3%, la 1.683 euro/mp.

În schimb, orașele care aveau cele mai puțin accesibile apartamente în urmă cu 9 luni, Constanța și Oradea, sunt cele care acum au înregistrat singurele scăderi la nivelul prețurilor medii, cu 4,1%, până la 1.518 euro/mp, respectiv cu 6,8%, până la 1.331 euro/mp, în contrast cu piața, potrivit indexului Kiwi Finance, ceea ce a făcut ca indicele de accesibilitate să se îmbunătățească puternic în aceste două orașe, până la 1,88, respectiv 1,90.

În schimb, Brașovul a ajuns să aibă cele mai puțin accesibile apartamente din marile orașe din țară, deși gradul de accesibilitate s-a îmbunătățit până la 1,96, pe fondul faptului că prețul mediu a crescut ușor, cu 2,7%, până la 1.622 euro/mp, mult mai lent decât salariile.

Totodată, în Sibiu, prețurile medii la apartamente au avansat cu 7,1%, la 1.395 euro/mp, astfel că indicele de accesibilitate s-a îmbunătățit până la 1,48, a treia cea mai bună valoare după Timișoara și București.

Tabel 1: Variație Index Kiwi Finance T2 2023 vs T3 2022

Sursa: Kiwi Finance

Tabel 2 Prețurile medii pe metru pătrat în principalele orașe și indicii de accesibilitate 

Surse: Kiwi Finance, INS, BNR

Lipsa de case din București conduce la prețuri foarte mari

Din cauza lipsei unei oferte decente de case în București, prețul mediu a consemnat o creștere semnificativă, cu 23,5% în doar 9 luni, până la 1.720 euro/mp, adică depășind în premieră prețul mediu la apartamente. Totuși, creșterea puternică de preț la casele din capitală nu este relevantă întrucât s-a produs pe fondul unui număr modest de tranzacții, cel mai mic din toată țara, cumpărătorii neavând aproape ce să cumpere. De asemenea, Constanța a înregistrat o scumpire accelerată a caselor, cu 18,7%, până la 1.227 euro/mp.  Astfel, Bucureștiul și Constanța sunt singurele orașe în care a survenit o înrăutățire a indicelui de accesibilitate pe segmentul de case, până la 1,41, respectiv 1,52.

Pe de altă parte, accesibilitatea caselor s-a îmbunătățit puternic în Sibiu și Timișoara, până la 1,16, respectiv la 1,21, după ce prețurile medii au scăzut cu 10,7% în Timișoara, respectiv aproape au stagnat în Sibiu. Brașovul și Ilfovul au consemnat, de asemenea, o îmbunătățire semnificativă a indicelui de accesibilitate, până la 1,15, cea mai bună valoare din marile orașe, respectiv până la 1,30. Totul după ce prețul mediu a scăzut cu 2,9% în Brașov, la 951 euro/mp, și a urcat cu 4,9% în Ilfov, la 1.222 euro/mp.

Oradea are în continuare cele mai puțin accesibile case, deși indicele s-a îmbunătățit, până la 1,73, pe fondul creșterii prețului mediu cu 4,6%, până la 1.207 euro/mp, arată indexul Kiwi Finance.

Bucureștiul rămâne capitala europeană
cu aproape cele mai accesibile apartamente

Dacă e să privim per ansamblul celor 36 de capitale din Europa, Bucureștiul are apartamentele cele mai ieftine în raport cu salariile, capitala României fiind depășită la acest nivel doar de Bruxelles, care este totuși un oraș atipic prin statutul de „capitală UE” pe care îl are, potrivit unei analize comparative pe baza datelor culese din portalul Numbeo.

După cum s-a evidențiat anterior, accesibilitatea apartamentelor din București s-a îmbunătățit semnificativ, până la 1,38, pe baza datelor din indexul Kiwi Finance, ceea ce este aproape identic cu indicele de accesibilitate înregistrat în urmă cu 9 luni de Bruxelles. Numai că în acest interval, prețurile medii la apartamente au scăzut ușor în Bruxelles, cu 2,3%, iar salariile au urcat cu 10,4%, producând un efect de levier care a dus la îmbunătățirea accesibilității apartamentelor, până la 1,22, de la 1,37 anterior.

Previziuni confirmate – scăderea numărului tranzacțiilor, strict pe unitățile noi

În analizele anterioare, din mai și octombrie 2022, atrăgeam atenția că, date fiind multiplele provocări și incertitudini privind situația geopolitică din regiune, piața energiei la nivel European, lupta băncilor centrale cu inflația la nivel global, riscurile majore de recesiune în mai multe zone de pe glob, este posibil ca cererea pe piața imobiliară din România să sufere scăderi importante, atât în ceea ce privește intenția de cumpărare, cât și pe partea solvabilității cauzată de creșterea costurilor de finanțare. Acest lucru se întâmpla deja de câteva luni și a continuat în aceeași tendință până în prezent.

De asemenea, semnalam faptul că în ceea ce privește oferta, aceasta s-ar fi putut confrunta cu blocaje temporare pe segmentul imobilelor noi, al căror preț presat de scumpirea materialelor, a forței de muncă, a energiei etc ar fi urmat să nu se întâlnească cu cererea, ceea ce s-a confirmat. Astfel, ajustarea în jos a cererii și-a găsit contraparte pe segmentul imobilelor vechi, și mai puțin pe segmentul imobilelor noi.

Pentru următoarea perioadă, nu se întrevede o îmbunătățire a disponibilității și solvabilității cererii, atât pe fondul riscurilor ce pândesc la orizont, cât și al erodării sentimentului consumatorilor în această perioadă cu inflații ridicate, coroborat cu costurile de finanțare în creștere. Asta înseamnă că am putea vedea în continuare o gripare a vânzărilor de imobile noi, iar astfel îndreptarea cererii către imobilele vechi să conducă în continuare la îmbunătățirea accesibilității până la noi niveluri record.

KIWI Finance, companie de intermediere credite înființată în anul 2003, a adus pentru prima dată în România serviciile de asistență și intermediere în obținerea creditelor bancare, 24 de ore din 24, 7 zile din 7, în orice locație convenabilă clientului, fără niciun cost suplimentar. În 20 ani de activitate, KIWI Finance a intermediat credite de peste 2,6 miliarde de euro, fiind prezentă în 65 de orașe ale României. Din 2020 KIWI Finance face parte din OLX Group. KIWI Finance este membru-fondator al Asociației Române a Brokerilor de Credite (ARBC).

• Investiția în valoare de peste 300.000 de euro urmează a fi amortizată în mai puțin de 4 ani;
• 880 de panouri, construite pe o suprafață de 3.700 mp, cu o putere de 396 kWp;
• Panourile solare vor produce 10.750 MWh în 25 de ani, însemnând o reducere a costurilor cu energia de peste 2 milioane de euro și o diminuare a emisiilor de CO2 cu 3.375 tone şi a deşeurilor radioactive cu 32,5 kg;
• Energia solară produsă va acoperi aproximativ  35% din consumul companiei;
• Panourile sunt situate în perimetrul unității Maragro din comuna Giera, Județul Timiș.

 Restart Energy, companie lider în servicii de tranziție energetică, anunță finalizarea implementării unui sistem de panouri fotovoltaice, în valoare de peste 300.000 de euro pentru compania Maragro SRL.

Proiectul  constă în instalarea a 880 de panouri, pe o suprafață de 3.700 mp, cu o putere de 396 kWp. Investiția urmează a fi amortizată în mai puțin de 4 ani.

Energia verde produsă acoperă aproximativ 35% din consumul intern al companie. În următorii 25 de ani, panourile solare vor produce 10.750 MWh, însemnând o reducere a costurilor cu energia de peste 2 milioane de euro. Se preconizează că, în acest interval, Maragro va reduce emisiile de CO2 cu aproximativ 3.375 de tone şi deşeurile radioactive cu aproximativ 32,5 kg.

Panourile sunt situate în perimetrul unității Maragro din comuna Giera, Județul Timiș.

„Pentru că prețul energiei convenționale rămâne instabil, am luat decizia de a investi într-un sistem de panouri fotovoltaice. Pe lângă scăderea costurilor operaționale, un astfel de sistem are și avantajul unui impact pozitiv asupra mediului”, spune Dr. Francesco Del Maschio, administrator Maragro SRL.

„Sistemele fotovoltaice sunt o soluție convenabilă și sigură de eficientizare a costurilor operaționale. Un astfel de sistem produce energie verde pe o perioadă lungă de timp cu costuri minime de întreținere. Ne bucurăm să constatăm o creștere importantă a interesului pentru astfel de sisteme, atât din partea companiilor antreprenoriale, mici și mijlocii cât și a corporațiilor”, spune Armand Domuța, General Manager Restart Energy.

În ianuarie 2021, Restart Energy a semnat un parteneriat cu fondul american Interlink Capital Strategies din Washington DC pentru finanțarea dezvoltării a 500 MW de proiecte  regenerabile în România până în 2025, în vederea furnizării de energie 100% verde produsă local către toți clienții finali.

În februarie 2021, Restart Energy a lansat cu succes prima emisiune de obligațiuni verzi convertibile din România care au fost listate la Bursa de Valori București, având codul REO26.

În luna septembrie 2021, după 4 ani de dezvoltare, Restart Energy a lansat un alt proiect unic la nivel mondial, o platformă bazată pe tehnologie proprie de certificare pe blockchain atât a amprentei de carbon, cât și a dioxidului de carbon evitat a fi eliminat în atmosferă, precum și de tranzacționare directă între participanți a atributelor de mediu și a energiei regenerabile, www.redplatform.com.

De fiecare dată când cineva plantează un copac, curăță o plajă, consumă energie verde sau întreprinde orice demers de protejare a mediului, poate înscrie această acțiune pe platforma RED. După ce datele sunt validate în platformă, se calculează amprenta CO2 echivalentă și se eliberează credite de carbon tokenizate ce pot fi folosite pentru a cumpăra energie verde sau pentru a obține echivalentul în bani. În același timp, o companie poate obține credite de carbon sub formă de jetoane verzi pentru clienții lor, prin coduri QR unice imprimate pe produse sau chitanțe de cumpărare.

Palatul Culturii „Teodor Costescu” din Drobeta Turnu-Severin anunță lansarea oficială a unui nou proiect, „Apa din instalații”, ce se va desfășura la Castelul Artelor, fost Turn de Apă, în 21 iulie 2023, parte din seria de 14 proiecte finanțate de către Administrația Fondului Cultural Național în ultimii 5 ani. Proiectul expozițional, „Toată apa era deja acolo” se concentrează în jurul unei serii de intervenții din zona artei contemporane într-un spațiu muzeal dedicat patrimoniului local și își propune să adauge un nou strat de conținut cultural care să completeze expozițiile deja existente în acest monument istoric al orașului.

Bogdan Gîrbovan, Denise Lobonț, Dan Perjovschi, Ghenadie Popescu și Miruna Radovici, artiști cu care lucrează Galeria Posibilă din București, vor dezvolta un dialog ce ia forma unor lucrări în tehnici mixte, audio-video, fotografie, desen, instalație și care vor rezona cu o clădire monument din Drobeta Turnu Severin a cărei memorie istorică este legată indisolubil de apă.

Bogdan Gîrbovan (născut în Drobeta Turnu Severin) este un fotograf cunoscut prin proiectele sale, în special prin “10/1” atrăgând prin felul în care același tip de apartament este locuit și manipulat în tot atâtea moduri, fiind totodată achiziționat de instituții culturale relevante precum Muzeul Național de Artă Contemporană din România și colecții private. Temele și motivele culturale abordate de acesta în proiectele sale fotografice deschid perspective noi asupra felului în care înțelegem diverse categorii sociale, spațiile locuite și evoluția lor în timp. Lucrările sale au fost expuse, în străinătate, la Gallery 400 din Chicago, Kunsthalle Winterthur și în cadrul ViennaFair.

Denise Lobonț este o artistă vizuală care lucrează, cu precădere, în mediul fotografiei și folosește formatul documentării oferind contra-narațiuni în care constructele sociale stabilite sunt expuse și puse sub semnul întrebării. Practica ei este motivată de abordarea unor subiecte precum identitatea de gen, incluziunea minorităților și ecologia. Recent, a participat la o rezidență la Muzeul de Artă Contemporană Urban Nation din Berlin și într-o expoziție de grup la galeria de artă a Institutului Cultural Român din Berlin.

Dan Perjovschi, unul dintre artiștii cei mai acuți și reactivi în interpretarea temelor sociale și politice actuale, la nivel internațional, desenează critic cu umor direct pe pereții instituțiilor de artă din toată lumea – așa cum o va face și la fostul Turn de Apă. El a avut expoziții personale la Tate Modern Londra, MoMA New York, Macro Roma, Kunsthalle Hamburg, Nasher Museum Duke University ș.a., și expoziții de grup la Centre Pompidou Paris, Tate Liverpool, MoMA San Francisco, MUAC Mexico ș.a.. A participat la Documenta 15 și la bienalele de artă în Istanbul, Veneția, Sao Paulo, Moscova, Sydney, Lyon, Dublin, Iași, Timișoara și Jakarta. În 2022, Galeria Posibilă a organizat o expoziție retrospectivă dedicată cărților lui de artist.

Ghenadie Popescu este un artist moldovean, interesat de particularitățile locale (post-comuniste) ale viziunilor comune despre identitate, tradiție și amestecul geopolitic. Folosind diferite forme de expresie precum performance-ul, arta video și animația, el face referire la absurditatea lumii în care trăiește și lucrează. Din 2012, este implicat în principal în proiecte personale de animație stop-motion. Din 2019 a făcut parte dintr-un amplu proiect de cercetare al galeriei Posibilă dedicat utilizării peisajului și a participat în expoziții de grup în România și Republica Moldova.

Miruna Radovici este o artistă care investighează dezvoltarea unui univers pe măsură ce lucrările pun în scenă nucleul evoluției sociale: interacțiuni, limbaj, atingere, apariția și dispariția organică a emoției. Activitatea ei artistică în varii medii (desen, pictură, ceramică, sunet, instalație, video) a fost expusă în ultima perioadă în București, la Appartere (parte din Romanian Design Week), Târgul de artă Romanian Art Dealers, Atelierele Malmaison și la Galeria Posibilă și în Iași, la Romanian Creative Week, Galeria Artep.

Toate lucrările realizate în cadrul acestui proiect vor deveni parte din colecția monumentului și vor fi arhivate online și accesibilizate pe website-ul casteluldeapa.com.

Proiectul se află la intersecția dintre artele vizuale și patrimoniul cultural, motiv pentru care îl vom considera unul tipic de intervenție artistică care are ca scop valorificarea unui obiectiv de patrimoniu industrial iconic al orașului Drobeta Turnu-Severin (vechiul Turn de Apă), devenit un muzeu-hub cu spații expoziționale (pe 4 inele) și colaborative (un inel). Instalațiile celor 5 artiști vor fi plasate aici și gândite în legătură organică cu elementele din expozițiile tematice aflate pe 4 din cele 5 inele ale turnului, toate realizate de către Zeppelin Studio, câștigător al premiului european DASA 2020, acordat de European Museum Academy, pentru cel mai inovator concept expozițional (Casa Memorială Anton Pann, București).

Nevoia principală a proiectului este aceea de a schimba peisajul cultural local și de a oferi în sfârșit un spațiu de manifestare și de expunere a artei contemporane.

Coordonator proiect: Palatul Culturii ”Teodor Costescu” Drobeta Turnu Severin

Proiect realizat cu sprijinul financiar al Administrației Fondului Cultural Național

Partener: Galeria Posibilă din București

Galeria Posibilă, înființată în martie 2003, într-o casă cu curte din Bucureștiul vechi, detaliu care i-a marcat identitatea, a pornit la drum stimulată de dorința de a crea un mediu de lucru și interacțiune corect, etic și sustenabil între artist, public și colecționar, fie el public sau privat. În ultima decadă, Posibilă s-a concentrat pe subiectul “utilizării peisajului”, într-o înțelegere contemporană a termenului, printr-o continuă deconstruire și problematizare, creând interacțiuni transdisciplinare cu antropologi, artiști, biologi, ecologi și peisagiști. Un alt subiect recurent pentru galerie este sustenabilitatea tânărului artist, reușind astfel prin programul Master, să vină în sprijinul celor mai dinamici artiști emergenți alături de care, în ultima perioadă, a început să descopere și alte subiecte largi de cercetare.

Posibilă este o instituție de promovare și diseminare a artei locale, atentă și interesată de o contextualizare dincolo de spațiul geografic local, românesc.