Un studiu realizat de Reveal Marketing Research analizează percepția românilor față de revenirea la normal.

Contextul COVID-19 ne-a făcut să ne regândim în profunzime stilul de viață: de la locul de muncă, la hobby-uri și ieșiri cu prietenii. Schimbarea a fost cuvântul-cheie pentru anul 2020, iar acest lucru a declanșat emoții cât mai diverse posibil din partea oamenilor. Reveal Marketing Research a vrut să afle care sunt activitățile care le lipsesc cel mai mult românilor și la care și-ar dori să se întoarcă mai repede.

Studiul derulat ne arată care este atitudinea românilor față de revenirea la normal și care sunt activitățile pe care și-ar dori să le reia cât mai curând.

• 38% dintre români au declarat că cel mai mult își doresc să revină la normal posibilitatea de a călători.
• 1 din 4 respondenți își doresc să revină la normal întâlnirile cu familia și prietenii.
• 19% dintre respondenți au menționat activitățile de recreere.
• Doar 1 din 10 români a afirmat că și-ar dori să revină fizic la job.

Călătoriile și întâlnirile cu cei dragi:
activitățile de care le este cel mai dor românilor

Călătoriile sunt pe primul loc în preferințele românilor atunci când vine vorba de revenirea la normal, mai ales în rândul celor cu venituri mai ridicate. 38% dintre respondenți își doresc să poată călători din nou ca înainte. 48% dintre familiile moderne, urmate de 46% dintre tinerii profesioniști afirmă că le este dor de călătorii. Aproximativ o treime dintre maturii fără partener a menționat același lucru, potrivit datelor Reveal Marketing Research.

Întrebați ce activități ar dori cel mai mult să revină cât mai repede la normal, românii au selectat în proporție de 25% întâlnirile cu familia și prietenii. Procentele sunt similare pentru toate segmentele analizate: familiile tradiționale sunt la egalitate cu maturii fără partener în privința acestei opțiuni, ambele categorii înregistrând un procent de 27%. Dintre toate segmentele, tinerii au bifat în cea mai mare măsură aceasta opțiune, 40% dintre aceștia afirmând că își doresc să se poată întâlni în condiții normale cu prietenii și familiile lor (milenialii – 20%, tinerii profesioniști – 20%).

Activitățile de recreere sunt și ele printre opțiunile românilor atunci când se gândesc la ce și-ar dori să revină la normal, mai ales pentru persoanele singure. Conform Reveal Marketing Research, 23% dintre maturii fară partener își doresc să poată ieși din nou în oraș ca înainte sau să își poată practica hobby-urile, fiind urmați de mileniali cu un procent de 22%.

Noua normalitate: telemunca și comenzile online

Interesant este faptul că revenirea la job nu se află în topul dorințele românilor în legătură cu reluarea activităților așa cum erau ele înaintea izbucnirii pandemiei. Doar 1 din 10 români au menționat această opțiune. Dintre segmentele analizate, doar 13% dintre tinerii profesioniști și 8% din familiile moderne au declarat că își doresc să revină la normal mai repede mersul la serviciu. Datele ne sugerează faptul că romanii au reușit să se adapteze noii realității și să își poată îndeplini munca, indiferent de locație. 

Cumpărăturile în magazinele fizice se află printre ultimele opțiuni selectate de respondenți – doar 4% dintre români au bifat aceasta activitate. O explicație ar putea fi faptul că magazinele fizice sunt deschise, în continuare, iar schimbările apărute vizează doar masurile de protecție împotriva răspândirii noului coronavirus. Așadar, românilor nu le este dor să facă cumpărături în magazinele fizice, deoarece aceasta este o activitate pe care o desfășoară și în prezent. Pe de altă parte, observăm și tendința oamenilor de a se îndrepta spre mediul online din ce în ce mai mult. Conform unui studiu anterior Reveal Marketing Research, 43% dintre români afirmă că fac cumpărături online într-o săptămână obișnuită (Vezi aici întreg studiul: https://bit.ly/3kieY1k).

Reveal Marketing Research este o companie de cercetare de piață full-service, specializată în marketing research, studii sociologice, customer insight, business strategy, market development.

ROCKWOOL primește aprobare independentă pentru noi obiective de decarbonizare ca urmare a inițiativei Science Based Targets (Obiective bazate pe știință, SBTi), a cărei abordare ne va consolida și mai mult poziția de companie cu emisii negative nete de carbon

ROCKWOOL, cel mai mare producător mondial de produse de tip vată minerală bazaltică, anunță obiective de decarbonizare globale ambițioase, bazate pe știință, care au fost verificate și aprobate de inițiativa Science Based Targets (SBTi).

Elementele-cheie ale planurilor de decarbonizare ale ROCKWOOL includ:

• Reducerea emisiilor absolute de gaze cu efect de seră din fabrică cu 38% până în anul 2034 (față de anul de referință 2019) [1]

• Reducerea emisiilor absolute de gaze cu efect de seră care nu provin din fabrică cu 20% până în anul 2034 (față de anul de referință 2019)[2]

Aceste obiective de reducere a emisiilor absolute care completează obiectivele noastre de durabilitate existente, echivalează cu o reducere ambițioasă cu o treime a emisiilor de gaze cu efect de seră pe ciclu de viață ROCKWOOL (Domeniile de aplicare 1, 2 și 3) până în anul 2034, asigurând în același timp reducerea continuă a intensității carbonului (carbon emis pe tonă produsă) a producției noastre.

Directorul General Executiv al Grupului ROCKWOOL, Jens Birgersson, afirmă: „Suntem mândri că suntem printre puținele companii de producție cu consum intensiv de energie ale căror obiective de reducere a emisiilor bazate pe știință au fost verificate și aprobate de SBTi. Aceste noi obiective au ca fundament faptul ca suntem deja o companie cu emisii negative nete de carbon. Deși nu foarte multe companii pot face această afirmație, știm, de asemenea, că nu este suficient, motiv pentru care ne-am asumat acest traseu ambițios de decarbonizare”.

Aducând precizări referitor la angajamentul de decarbonizare al ROCKWOOL, Jens Birgersson continuă, „Atingerea acestor obiective de reducere a emisiilor va reprezenta un pas important în realizarea ambiției globale de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră ale societății la zero net până în 2050. Demonstrând că o companie de producție cu consum intensiv de energie poate atinge aceste obiective, sperăm să îi inspirăm pe ceilalți să ia măsuri pentru a contribui la crearea unui viitor mai verde și mai durabil”.

Alberto Carrillo Pineda, Director, Science Based Targets din cadrul CDP, unul dintre partenerii inițiativei Science Based Targets, afirmă, „Felicităm Grupul ROCKWOOL pentru că sunt lideri în sectorul lor prin inițiativa Science Based Targets care aprobă obiectivele lor de reducere a emisiilor! Prin stabilirea unor obiective bazate pe cercetarea climatică, Grupul ROCKWOOL își pregătește succesul în tranziția către o economie netă-zero”.

Noile angajamente de decarbonizare se bazează pe statutul existent al ROCKWOOL în calitate de companie cu emisii negative nete de carbon (CO₂e), întrucât, pe durata utilizării sale, produsul de izolare pentru construcții ROCKWOOL vândut în 2019 va economisi de 100 de ori carbonul emis pentru producția sa[3]. Abilitatea de a recicla infinit vata minerală bazaltică fără pierderi în materie de performanță o deosebește, de asemenea, de materialele de construcție nereciclabile care altfel, trebuie incinerate, rezultând emisii la sfârșitul ciclului de viață. Reciclarea vatei minerale bazaltice în cadrul fabricilor noastre contribuie la reducerea emisiilor de carbon aferente producției.

Bazându-ne pe eforturile noastre de zeci de ani de îmbunătățire a eficienței energetice a propriilor operațiuni, reducerea emisiilor directe din producția noastră reprezintă un punct-cheie al inovației noastre tehnologice. De exemplu, dezvoltăm o tehnologie de topire electrică la scară largă, bine adaptată mediului înconjurător în țările în care rețeaua electrică prezintă deja un nivel scăzut de carbon. Din acest motiv, am ales fabrica noastră din Moss, Norvegia, pentru a testa ceea ce va deveni cel mai mare topitor electric din industrie. Odată cu lansarea noului topitor, emisiile de carbon ale fabricii Moss se vor reduce cu aproximativ 80%.

Pe măsură ce continuăm decarbonizarea, numărăm deja beneficiile investițiilor substanțiale în tehnologia de topire flexibilă din punct de vedere al combustibilului care ne permite să trecem de la cărbune la combustibili mai puțin consumatori de carbon precum gazul natural sau biogazul, în unitățile în care această tehnologie este utilizată. Pe lângă adoptarea gazelor naturale în anul 2020 în cazul celor două fabrici daneze și a biogazului certificat neutru pentru climă în anul 2021, vom converti și una dintre fabricile noastre din Polonia la gaze naturale în anul 2021 și vom începe operațiunile la noua noastră unitate în construcții din Statele Unite cu gaze naturale în loc de cărbune. Ne propunem să transformăm alte fabrici folosind această tehnologie de topire flexibilă din punct de vedere al combustibilului de la cărbune la gaz în următorii câțiva ani.

În viitor, aspectele învățate din aceste inovații multiple și eforturile noastre continue de eficiență energetică vor fi aplicate pentru alte unități de operațiuni globale ale ROCKWOOL.

[1] Obiectivul de 38% acoperă emisiile din Domeniile de aplicare 1 și 2

[2] Obiectivul de 20% acoperă emisiile din Domeniul de aplicare 3

[3] Inclusiv emisiile generate în amonte de la extracția și transportul de materii prime și combustibili

Doha, Qatar – 07 December 2020: Marking a victory for science and education, United Nations Educational, Scientific and Cultural Organisation (UNESCO) and the Gas Exporting Countries Forum (GECF) today signed a Memorandum of Understanding (MoU) to bring the benefits of collaboration to the world at large.

The agreement, taking stock of two years of cooperation, was signed by HE Shamila Nair-Bedouelle, the Assistant Director-General for Natural Sciences at UNESCO and HE Yury Sentyurin, the Secretary General of the 20-member coalition of the leading gas exporting countries of the world. The MoU will serve as a gateway of opportunities between the two entities in the areas of struggle against climate change, natural resources management, and positive developments across the globe, particularly in the Africa region. The partnership will further allow the sides to focus on capacity building, technical support, and shared expertise.

Both signatories commended the UNESCO Cluster Office for the GCC and Yemen (accredited to Doha) for facilitating the agreement.

“The mobilisation of science for the benefit of society and the planet is now more urgent than ever. We need science and technology, we need access to science and technology, we need to be able to reduce the knowledge gap between different countries across the world, and therefore this partnership with the GECF is really a beacon of hope and light,” said HE Nair-Bedouelle following the virtual signing ceremony.

“The GECF serves as a platform for the science policy interface, underpinning the importance of the exchange of scientific knowledge, experience, and dissemination of information through research and production of global outlooks and statistical bulletins. We at UNESCO are therefore confident that this partnership will further harness the potential of science and technological cooperation to address global challenges, through advocacy and awareness raising at all levels of society and economic sectors towards achieving the sustainable goals of the 2030 Agenda and beyond,” she added.

Scientifically-grounded data and insights are championed at the GECF, whose Secretary General emphasised that technology is key to the envisaged energy transition and climate action such as greenhouse gasses (GHGs) emissions mitigation. The Forum’s speaker added, that “education and science-oriented exercises play a great role in environmental protection with a view to raise awareness and cultivate a “culture of energy responsible behaviour” or “energy scholarship.”

“The GECF is developing technologies, including ones in relation to reduction of GHGs emissions through the GECF Gas Research Institute, recently established in Algeria, and fully dedicated to discovering new technologies and innovations to achieve the ambitious sustainable development goals in front of us,” said HE Sentyurin.

“The GECF’s ambition to steward the gas industry into playing a greater role in environmental protection manifests in our Environmental Knowledge and Solutions initiative. This 12-point agenda focuses on many aspects of our activities,” he added, while referring to the 2019 Malabo Declaration adopted by the GECF Heads of State and Government, which calls on the Forum to use natural gas as the core source of energy in the development programmes and climate change policies of developing countries, such as in Africa, to overcome energy poverty and to mitigate CO2 emissions.

The MoU has been signed against a unique backdrop. The world’s overall energy demand is assumed to grow along with the global economy and population growth. The GECF experts forecast that in order to fulfil this increased demand, the world will likely see a symbiosis of conventional and renewable energies to solve climate issues and to meet the needs of nations for affordable energy. Natural gas is expected to shoulder the bulk of this demand on the back of its attributes of being the most environmentally friendly, affordable, flexible, and abundant fossil fuel.

According to the latest available figures from the GECF Global Gas Outlook 2050, natural gas is projected to become the largest source of primary energy by 2050, from currently 23% to 28%. Along the way, natural gas is expected to play a vital role in decarbonisation options including natural gas-based hydrogen, also known as the blue hydrogen, with carbon capture, utilisation and storage (CCUS) technologies.

The Forum’s Secretary General termed the GECF’s sustainability-related efforts as a “duty to the world”, given that its members collectively represent 71% of the world’s proven natural gas reserves and nearly half of its marketed production.

As an observer organisation to the UNFCCC (UN Framework Convention on Climate Change), the GECF actively participates in the conference of parties, with the most recent statements made at COP24 and COP25. The Forum is also a regular contributor to the discussions of the UN Economic Commission for Europe (UNECE) Group of Experts on Gas, where it analyses natural gas’ leading role in attaining the 2030 Agenda for Sustainable Development.

“This is complemented by our rapidly growing relationships with the G20, BRICS, and others in the spirit of joint action as regards to humanity’s shared mission of sustainable development,” concluded HE Sentyurin.

More information about the climate change actions of the GECF is available on www.gecf.org  

Foto: (clockwise from top left/ din stânga sus în ordinea acelor de ceasornic) HE Sentyurin and HE Nair-Bedouelle hold up the signed copies of the MoU as officials from UNESCO regional office and the GECF Secretariat look on

OLX Group și ORESA anunță achiziționarea cu succes a KIWI Finance de către OLX Group, după ce tranzacția a primit acordul Consiliului Concurenței. KIWI Finance, cel mai mare broker de credite din România, este adăugat portofoliului local OLX Group, din care fac deja parte OLX, Storia.ro și Autovit.ro.

OLX Group devine unicul acționar al companiei, iar managementul brokerului de credite va rămâne neschimbat, Anca Bidian fiind în continuare CEO-ul KIWI Finance. Tranzacția reprezintă un pas important în evoluția OLX Group, prin adăugarea de servicii de finanțare la portofoliul de operațiuni pe care grupul îl are în România.

Cu ajutorul noului acționar, KIWI Finance își propune să accelereze transformarea digitală a companiei, păstrând aceleași obiective generale de creștere: extinderea geografică la nivel național, eficientizarea proceselor operaționale și extinderea rețelei de parteneri financiari cu care colaborează. KIWI Finance s-a bucurat de o peformanță solidă în primele zece luni ale acestui an, cu o creștere a cifrei de afaceri cu 19% față de aceeași perioadă a anului trecut. În următoarele luni, echipele de management ale OLX Group și KIWI Finance vor lucra îndeaproape pentru a identifica ariile comune de dezvoltare.

„Suntem bucuroși să anunțăm că tranzacția a fost încheiată cu succes și suntem siguri că avem alături partenerul ideal în această nouă călătorie. Achiziția KIWI Finance vine ca rezultat al încrederii OLX Group în perspectivele de creștere a pieței din România și privim cu multă încredere acest parteneriat, care ne va ajuta să dezvoltăm și să extindem serviciile oferite clienților noștri în zona de finanțare”, a declarat Monika Rudnicka, General Manager Real Estate Europe, OLX Group.

„Începem următoarea etapă în dezvoltarea serviciilor KIWI Finance cu accelerarea transformării digitale, dezvoltarea rețelei de brokeri și extinderea parteneriatelor bancare. Suntem foarte încrezători că OLX Group este cel mai bun partener în dezvoltarea brokerajului de credite din România. Cu industria bancară în proces de maturizare și clienți din ce în ce mai sofisticați, KIWI Finance se poziționează ca un integrator de soluții financiare atât pentru piața imobiliară, cât și pentru orice altă nevoie financiară. Creșterea cu 26% a creditelor intermediate de companie față de aceeași perioadă a anului trecut ne arată pe de o parte sustenabilitatea și atractivitatea pieței imobiliare din România și, pe de altă parte, consistența și puterea anticiclică a KIWI Finance într-un an atipic pentru omenire.  Mulțumesc ORESA pentru 13 ani de parteneriat corect și de succes și începem să marcăm următorul stadiu de dezvoltare alături de un grup puternic și reprezentantiv – grupul OLX”, a declarat Anca Bidian, CEO KIWI Finance.

„Punctele forte ale KIWI Finance – rețeaua de brokeri, parteneriatele și colaborarea cu instituții financiare și cu dezvoltatori – vor putea fi consolidate de prezența online și competențele digitale ale Grupului OLX. Îi mulțumim CEO-ului Anca Bidian și echipei sale pentru munca extraordinară depusă în acești ani și le dorim succes în a duce KIWI Finance la următoarea etapă împreună cu noii acționari”, a declarat Cornel Marian, partener ORESA.

Despre KIWI Finance

KIWI Finance este cel mai mare broker de credite din România, fondat de către Anca Bidian în 2003. În 2007, ORESA, fond de investiții suedez, a devenit acționarul principal al companiei. În cei 17 ani pe piață, KIWI Finance a intermediat credite de peste 1,35 miliarde EUR. În prezent, compania este activă în 35 de orașe din țară, unde colaborează cu peste 200 de brokeri pentru a găsi cele mai bune oferte de creditare pentru clienții săi.

Despre OLX Group

OLX Group deține rețeaua de platforme de anunțuri cu cea mai rapidă creștere din lume și ajută, în fiecare lună, peste 300 de milioane de oameni în peste 30 de țări din întreaga lume să cumpere și să vândă mașini, locuințe, articole de uz casnic, să obțină noi locuri de muncă și multe altele. Cu peste 20 de mărci, printre care Avito, OLX, Autovit.ro și Property24, toate platformele grupului au fost create pentru a fi soluții sigure, inteligente și convenabile pentru clienții săi.

OLX Group este o divizie a Prosus, un grup global de servicii pe Internet pentru consumatori și unul dintre cei mai mari investitori în tehnologie din lume. 

Despre OLX Group în România

În România, grupul are o echipă de peste 100 de angajați care lucrează pentru brandurile OLX, Storia.ro şi Autovit.ro. OLX este una dintre cele mai mari platforme locale de anunțuri generaliste, cu peste 4 milioane de anunțuri active și o medie lunară de peste 12 milioane de vizitatori, potrivit SATI. Storia.ro este o platformă dedicată de imobiliare cu peste 200.000 de anunțuri și este folosită lunar de aproape 2 milioane de utilizatori aflați în căutarea unei locuințe. Autovit.ro este una dintre cele mai mari platforme online din România destinată vânzării și cumpărării de mașini noi și second-hand, accesată lunar de peste 3 milioane de utilizatori și 1.000 de dealeri auto profesioniști.

Despre ORESA

ORESA este o companie de investiții tip Private Equity, cu origini suedeze, activă în România din 1997. Strategia de investiții a companiei ORESA este de a dezvolta, împreună cu antreprenori puternici și echipe de management, companii de top în sectoare cum ar fi serviciile de business, serviciile financiare, materialele de construcții, FMCG sau retail-ul și distribuția. În portofoliul actual al ORESA mai sunt La Fântâna și Romanian Business Consult, două companii care sunt lideri de piață în sectoarele lor. ORESA a deținut în trecut firme precum Fabryo-Atlas, Somaco, Duraziv, Motoractive, Credisson, Flanco, Brewery Holding (Ciuc) și Medicover.

Noul parteneriat permite transferuri internaționale între orice card de plată sau cont bancar către carduri Mastercard

Mastercard și TransferGo au anunțat un parteneriat prin care permit clienților din 20 de țări europene, inclusiv din România, să facă transferuri internaționale de bani de pe orice card sau cont bancar direct pe un card de debit sau credit Mastercard.

Cu ajutorul soluției Mastercard Send^TM, utilizatorii TransferGo pot transfera acum bani în timp real[1] către posesorii de carduri Mastercard din Austria, Bulgaria, Cehia, Danemarca, Estonia, Germania, Grecia, Letonia, Lituania, Polonia, Regatul Unit, România, Rusia, Slovacia, Spania, Suedia, Turcia, Ucraina și Ungaria. Plata se poate realiza folosind orice card sau cont bancar direct pe un card Mastercard emis în aceste țări, utilizatorii beneficiind de o experiență de plată simplă, rapidă și convenabilă.

Mastercard Send^TM permite transferuri de bani sigure, aproape în timp real, către și de la miliarde de carduri, conturi bancare și digitale din întreaga lume, și este o platformă globală interoperabilă care permite oamenilor și companiilor să trimită și să primească bani oricând, oricum și oriunde doresc.

„Parteneriatul dintre TransferGo și Mastercard vine într-un moment în care necesitatea unor sisteme puternice de plăți digitale internaționale este tot mai pronunțată, nevoia fiind accentuată exponențial în perioada pandemiei. Vom continua să sprijinim puternic nevoile clienților noștri, atât a celor noi, cât și a celor existenți, pe măsură ce dezvoltăm și implementăm o nouă tehnologie care ne permite să reacționăm rapid, să facem față noilor provocări și să obținem rezultate”, a declarat Daumantas Dvilinskas, CEO & Co-founder TransferGo.

„Oferirea de alternative reprezintă fundamentul activității noastre în cadrul Mastercard. Fie că vorbim despre plăți domestice sau internaționale, ne dorim ca toți clienții să aibă posibilitatea de a alege metoda de plată care se pliază cel mai bine pe nevoile lor, la un anumit moment”, a declarat Milan Gauder, Executive Vice President, Products & Innovation, Mastercard Europe. „În acest sens, suntem încântați să colaborăm cu o companie inovatoare, precum TransferGo, care ne permite să ajungem la milioane de oameni din întreaga lume pentru a le oferi o soluție rapidă și sigură pentru plăți internaționale”, a adăugat Milan Gauder.

Odată cu acest parteneriat, clienții care doresc să efectueze transferuri internaționale vor beneficia de cele mai înalte standarde de securitate, furnizate atât de Mastercard, cât și de TransferGo. În calitate de companie de plăți autorizată în Marea Britanie, TransferGo respectă standarde de securitate foarte stricte, inclusiv pe cele care țin de siguranța datelor personale ale utilizatorilor, cu ajutorul tehnologiei moderne de securitate, inclusiv prin intermediul protocolului SSL (Secure Socket Layers) de criptare a datelor, între serverele companiei și browser-ul fiecărui utilizator. În același timp, instrumentele și capabilitățile de securitate de top, oferite de Mastercard, oferă un nivel suplimentar de securitate pentru gestionarea riscurilor financiare, de reglementare și fraudă.

Parteneriatul dintre TransferGo, una dintre companiile de plăți cu cea mai rapidă creștere din lume, și Mastercard reprezintă o continuare a demersului companiei în direcția inovației – ascultarea clienților și găsirea de modalități care pot contribui la furnizarea de soluții de plată rapide și eficiente din punct de vedere al costurilor, atât pentru persoanele care călătoresc în interes de serviciu, cât și a companiilor. Serviciul simplifică experiența de plată, evitând serviciile bancare online complexe sau eliminând nevoia de a facilita detalii care, de multe ori, nu sunt la îndemână, cum ar fi IBAN-ul destinatarului. În doar două luni, septembrie și octombrie, TransferGo și-a dublat volumul de tranzacții în Ucraina și Rusia, în cazul transferurilor directe pe un card bancar.

[1] Timpul necesar finalizării tranzacției diferă, în funcție de procesarea de către instituția emitentă a cardului.

Compania de consultanţă imobiliară Cushman & Wakefield Echinox a fost desemnată să administreze clădirea de birouri Ţiriac Tower, unul dintre imobilele emblematice din centrul de afaceri al Bucureștiului (Central Business District), începând cu luna octombrie.

Ca urmare a acestei decizii, Cushman & Wakefield Echinox va avea atribuţii ȋn gestionarea activităţii administrativ – operaţionale de zi cu zi ȋn cadrul proiectului, printr-o echipă de specialişti atât on-site, cât şi la sediul central, coordonaţi de către Mihaela Petruescu, Partner Asset Services.

Ţiriac Tower este o clădire de birouri de clasa A, situată pe strada Buzeşti, în zona Piaţa Victoriei, având o suprafaţă ȋnchiriabilă de 16.500 de metri pătraţi. Zona subterană cu 5 niveluri a fost construită folosindu-se tehnologia top-down şi adăposteşte 259 de locuri de parcare, 48 de standuri pentru biciclete, vestiare şi staţii de alimentare pentru maşinile electrice. Cu un regim de înălţime ce combină eficient volumetrii distincte, 5S+P+5E/8E/12E, cu 700 de metri pătraţi de terase, imobilul va fi deservit de 8 lifturi. Clădirea aflată în portofoliul Ţiriac Imobiliare va fi dată în folosinţă în Q1 2021.

Mihaela Petruescu, Partner Asset Services, Cushman & Wakefield Echinox: „Suntem mândri să fim parte din acest proiect prin furnizarea serviciilor de property management. Țiriac Tower este o clădire de birouri care va pune la dispoziția chiriașilor cele mai noi tehnologii și ne bucurăm că vom putea astfel asigura tot confortul de care  beneficiarii au nevoie, mai ales într-o perioadă plină de provocări.”

Cătălin Constantinescu, Project Director, Ţiriac Imobiliare: „Proiectul Tiriac Tower remodelează prin prezenţa sa zona centrală a Bucureştiului, aducând modernitate şi eleganţă. O astfel de clădire trebuie să ofere, pentru chiriaşii săi, condiţii şi servicii la cele mai înalte standade, astfel că, în urma unui proces riguros de selecţie, am ales echipa de profesionişti Cushman & Wakefield Echinox să ne fie alături, ca parteneri.”

Ţiriac Imobiliare este o companie înființată în 1994, cu capital integral românesc, care gestionează întreg portofoliul de real estate al Țiriac Group. Cu peste 4,7 milioane de metri pătrați de teren și mai mult de 440.000 de metri pătrați construiți, Țiriac Imobiliare, prin intermediul a 29 de companii constituente, administrează un mix de clădiri de birouri, rezidențial, retail și show-room-uri auto în întreaga țară. Cu o strategie de business focusată pe investiții și dezvoltări sustenabile, de referință, Țiriac Imobiliare s-a dovedit a fi în cei peste 25 de ani de activitate unul dintre principalii jucători în piața de profil. În prezent Țiriac Imobiliare are în faza de dezvoltare trei proiecte în zona de office, rezidențial și retail. www.tiriacimobiliare.ro

Cushman & Wakefield Echinox este o companie de consultanţă imobiliară de top pe piaţa locală şi afiliatul exclusiv al Cushman & Wakefield în România, deținut și operat independent. Departamentul de administrare a proprietăţilor din cadrul  companiei gestionează cel mai extins portofoliu de proprietăţi din România, asigurând servicii de administare pentru clădiri de birouri, parcuri industriale şi proiecte de retail, însumând peste 410,000 mp, atât în Bucureşti, cât şi în principalele oraşe din ţară. Echipa de peste 60 de profesioniști și colaboratori oferă o gamă completă de servicii investitorilor, dezvoltatorilor, proprietarilor și chiriașilor. Pentru mai multe informații, vizitați site-ul companiei www.cwechinox.com

Cushman & Wakefield, unul dintre liderii globali în domeniul serviciilor imobiliare comerciale, cu 53.000 de angajați în peste 60 de țări, ajută chiriașii, proprietarii și investitorii în optimizarea valorii activelor. Cu venituri de 8,8 miliarde de euro, serviciile principale ale companiei sunt: consultanță în gestionarea activelor şi investițiilor, piețe de capital, închirieri, administrarea proprietăților, reprezentarea chiriașilor, servicii de proiect și evaluare. Pentru mai multe informații, vizitați site-ul companiei www.cushmanwakefield.

Obiectiv de însemnătate deosebită în domeniul silviculturii, amenajarea de perdele forestiere beneficiază de un cadru pentru extindere prin aprobarea de către guvern, la inițiativa Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, a hotărârilor „privind aprobarea amplasamentelor și declanșarea procedurilor de expropriere a imobilelor proprietate privată care constituie coridorul de expropriere situat pe amplasamentul lucrărilor de utilitate publică de interes național – pentru perdele forestiere de protecție a Autostrăzii A2, în județul Călărași, de pe raza localității Borcea și în județul Ialomița, de pe raza localităților Fetești și Stelnica, precum și pentru cele de pe raza localităților Ianca și Traian din județul Brăila”. Ca urmare, vor fi împădurite peste 57 ha.

Mircea Fechet, ministrul mediului, apelor și pădurilor, subliniază că „România are nevoie de aceste perdele pe autostrăzi și drumuri naționale pe o lungime totală de 1.750 de km, adică circa 5.250 de ha. În prezent, avem documentație tehnică pentru 700 de ha din necesarul de perdele de protecție. Este un proiect mare, care trebuie continuat an de an. Perdelele sunt garanția protecției drumurilor și siguranței traficului, în mod special în vârfurile sezonului de iarnă, dar și pe timpul verii, atunci când acționează împotriva fenomenului de deșertificare, precum și ca bariere în calea prafului transportat de vânt”.

Prin noile hotărâr ale guvernului, au fost aprobate „amplasamentul lucrărilor, sursa de finanțare, declanșarea procedurii de expropriere, lista proprietarilor cunoscuți, sumele individuale cuvenite proprietarilor și termenul în care sumele individuale aferente despăgubirilor se virează proprietarilor de imobile”.

Obiectivul de investiții „Perdele forestiere de protecție a Autostrăzii A2, județele Călărași și Ialomița, de pe raza localităților localităților Borcea, Județul Călărași şi Fetești și Stelnica, Județul Ialomița”, are o valoare totală de 3.759.391 lei, iar suprafața efectivă de împădurit este de 29,4410 ha. Suprafața supusă exproprierii necesară lucrărilor de realizare a perdelelor forestiere de protecție pentru acest obiectiv de investiții este de 29,2644 ha – teren agricol, iar valoarea despăgubirilor aferentă terenurilor aflate pe coridorul de expropriere este de 351.509 lei lei, sumă alocată din bugetul de stat.

Pentru DN 2B, județul Brăila, localitățile Ianca și Traian, suprafața aferentă imobilelor proprietate privată pentru care se propune declanșarea procedurilor de expropriere necesară lucrărilor de realizare a perdelelor forestiere este de 27,9922 ha – teren agricol, iar sumele estimate spre a fi acordate proprietarilor pentru imobilele proprietate privată supuse exproprierii sunt în cuantum total de 917.536 lei. Obiectivul de investiții „Perdele forestiere de protecție a Drumului național DN 2B, Județul Brăila, de pe raza localităților Ianca și Traian, Județul Brăila” are o valoare de 2.914.000 lei, cu o suprafața efectivă de împădurit de 28,065 ha.

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva a fost declarată expropriator în numele statului român și unitate contractantă pentru înființarea perdelelor forestiere de protecție a căilor de comunicație, prin Legea nr. 289/2002 privind perdelele forestiere de protecție și Legea nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes național, județean și local. Exproprierea pentru cauză de utilitate publică și preluarea în administrare de către RNP Romsilva a suprafețelor de teren necesare realizării perdelelor forestiere de protecție a căilor de comunicație, va conduce la îmbunătățirea standardelor de mediu, precum și la diminuarea riscurilor majore, contribuind, totodată, la îndeplinirea angajamentelor României, privind protecția mediului, ca stat membru al Uniunii Europene.

Realizarea acestor proiecte va diminua și preveni producerea fenomenelor de depozitare a zăpezii pe partea carosabilă a Autostrăzii A2 și DN 2B care, pe timp de iarnă, devine din aceste motive, impracticabilă și va conduce, de asemenea, la îndeplinirea Programului național al perdelelor forestiere pentru protecția autostrăzilor și drumurilor naționale.

Investiții în valoare de 365.000 de euro au primit patru din cele opt startup-uri care au participat la AdvancingAI, primul program de accelerare din România dedicat business-urilor de inteligență artificială. Investițiile sunt realizate de fondul GapMinder VC, rețeaua TechAngels, platforma de equity crowdfunding SeedBlink și fondul Cleverage VC.

Cele patru startup-uri care au atras investiții sunt:

Meetgeek.ai – 100.000 de euro din partea GapMinder VC. MeetGeek este un asistent virtual pentru întâlniri eficiente, care ia notițe, trimite agenda întâlnirii și se asigură că progresul acțiunilor rezultate în urma acesteia este urmărit într-un mod eficient.

MOCAPP – a încheiat cu succes campania de tip equity crowdfunding în valoare de 165.000 de euro din partea SeedBlink dintr-o rundă totală de 185.000 de euro. Mocapp este o aplicație SaaS folosită de profesioniștii din marcom pentru a automatiza și a optimiza procesele dintr-o campanie cu influenceri. Companiile și agențiile o folosesc pentru a eficientiza campaniile de marketing și a tăia din costuri cu 45% până la 70%.

RepsMate – 50.000 de euro din partea TechAngels. RepsMate folosește tehnologii precum inteligența artificială și analize de date pentru a înțelege comportamentul clienților și transformă reprezentanții companiilor, care interacționează cu clienții, în performeri de top.

MediNav – 50.000 de euro din partea Cleverage VC. MediNav este un asistent digital pentru medici care îi ajută să dedice mai mult timp pacienților lor, reducând munca administrativă. Acesta ascultă recomandările verbale ale medicului, le înțelege, completează automat formularele din dosarul electronic și oferă asistență clinică prin diverse alerte.

Distincția de Best Pitch a fost acordată MetaBeta, o companie dedicată acceleratoarelor și investitorilor pentru a-și gestiona portofoliul de startup-uri.

De asemenea, toate startup-urile din program vor continua să fie susținute de programul de accelerare Techcelerator pentru a atrage runde adiționale de finanțare în următoarele șase-nouă luni.

Investițiile au fost anunțate la evenimentul Demo Day #AdvancingAI, în cadrul căruia startup-uri din domeniul inteligenței artificiale și-au prezentat proiectele unor investitori de calibru internațional specializați în deeptech.

Cele opt companii care și-au prezentat proiectele în fața a peste 50 investitori invitați în juriu și în audiență sunt: Meetgeek.ai, RepsMate, Medinav, MOCAPP, GoTeleport, MetaBeta, Neonic.ai și Siscale. Companiile au urcat pe scena Demo Day după ce au participat timp de două luni la sesiuni de accelerare și de pregătire pentru atragerea de investitori în cadrul AdvancingAI, un program lansat de Techcelerator și Google for Startups pentru susținerea antreprenorilor care dezvoltă produse bazate pe inteligență artificială. Startup-urile selectate în programul Advancing AI folosesc cel puțin una dintre tehnologiile Artificial intelligence, Machine Learning, Deep Learning, Big Data, Advanced Analytics. Programul AdvancingAI plasează România în rândul ecosistemelor pionier la nivel global în acest domeniu.

„În urmă cu două luni am ales opt echipe în programul AdvancingAI, iar faptul că jumătate dintre ele au atras deja investiții, iar restul sunt în discuții avansate pentru finanțare, ne arată că antreprenorii, dar și investitorii mizează pe dezvoltarea aplicațiilor care folosesc inteligența artificială. Acest fapt ne confirmă că alegerea noastră de a lansa un program de accelerare pentru AI a fost una care anticipează tendințele din zona high-tech și răspunde acestora oferind soluții și intrumente pentru dezvoltarea accelerată a acestui ecosistem în România”, a afirmat Cristian Dascălu, cofondator al Techcelerator și partener GapMinder VC.

Cele opt companii participante la Demo Day au primit din partea Google for Startups 800.000 de dolari credite pe platforma Google Cloud. De asemenea, vor primi resurse de la partenerii Techcelerator: credite Stripe, conturi HubSpot pentru startup-uri, produse software Freshworks.

Din juriu au făcut parte: Michał Kramarz – Directorul Google for Startups, Dan Mihaescu – Partener fondator GapMinder VC, Ondrej Bartos – Partener Credo Ventures, Dan Oros – Director de Marketing Google & YouTube România, Flavia Richardson – Vicepreședinte Silicon Valley Bank, Cosmin Ochisor – Partener GapMinder VC, Timothy Krause –DeepTech Investor în cadrul Speedinvest, Mălin Stefanescu – Președinte Techangels Romania, Ionuț Pătrăhău – Co-fondator SeedBlink, Dmitry Galperin – Partener Runa Capital.

Material de opinie de Mihaela Iacob, Manager Senior, și Claudia Matei, Consultant Senior, Taxe Directe, Deloitte România

Transformarea digitală a societății este o tendință unanim recunoscută de câteva decenii. Cu toate acestea, fenomenul a luat amploare în perioada pandemiei de COVID-19, când inovarea, îmbunătățirea eficienței și calității serviciilor, cu implicare umană cât mai redusă, au devenit cerințe obligatorii pentru a face față provocărilor generate de criză. Însă implementarea tehnologiilor necesare a fost, deseori, încurajată prin diverse scheme de sprijin, iar răspunsul la nevoile iminente ale economiilor aflate sub asediul pandemiei a generat cheltuieli neprevăzute la nivelul bugetelor naționale. În acest context, în care necesarul de finanțare crește exponențial, iar companiile din tehnologie sunt considerate marile câștigătoare ale actualei crize, revine în actualitate necesitatea taxării echitabile în acest domeniu.

La nivel global, există de multă vreme o preocupare constantă din partea autorităților de a se asigura că entitățile care operează în mai multe state (companiile multinaționale) plătesc impozite în toate jurisdicțiile din care obțin venituri și la cote corecte.

De la concepte la demersuri sau drumul ideilor spre fapte

Cadrul privind taxarea economiei digitale face parte din aceste preocupări de mulți ani, dovadă fiind faptul că discuțiile pe marginea lui au demarat în anul 2013 prin publicarea, de către Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), a Planului de acțiune pentru combaterea erodării bazelor de impozitare și a transferului profiturilor (Base Erosion and Profit Shifting – BEPS), continuat în anul 2015 prin definitivarea Acțiunii numărul 1 – Provocările care decurg din digitalizare și urmat , în 2019, de Documentul pentru consultare publică privind planul de abordare a provocărilor care decurg din digitalizarea economiei.

În același context, al demersurilor menite să asigure alocarea și impozitarea echitabilă a profiturilor între jurisdicții în contextul specific al economiei digitale, Comisia Europeană a emis, în anul 2018, două proiecte de directivă care își propun, pe de o parte, să reglementeze conceptul de „prezență digitală semnificativă” și regulile de impozitare a acesteia și, pe de altă parte, să introducă o taxă pe serviciile digitale de 3% din cifra de afaceri obținută din activități digitale desfășurate într-o anumită jurisdicție. Aceste proiecte vizează, de asemenea, elaborarea unui sistem de impozitare a profiturilor în jurisdicțiile în care se creează valoarea (având în vedere dependența unor modele de afaceri de o bază mare de utilizatori, care constituie un factor esențial în obținerea de venituri), precum și noi principii de atribuire a profiturilor de-a lungul lanțului de creare a valorii (reguli aplicabile cu precădere în cazul elementelor intangibile greu de evaluat definite ca fiind tranzacții, pentru care nu există comparabilitate pe piață sau e dificil de estimat un flux de numerar viitor). Ambele directive au rămas în stadiu de proiect, dar, cunoscut fiind faptul că este foarte dificil să se obțină unanimitate la nivel european pe astfel de inițiative, anumite state membre (Franța, Italia, Austria, Ungaria) au adoptat reglementări unilaterale, la nivel național, pentru introducerea unei taxe pe serviciile digitale.

Un alt moment de referință în demersul de a impune o taxă digitală pe scară largă îl reprezintă publicarea Propunerii pentru prevenirea erodării bazei globale (GloBE) de către OCDE în anul 2019, care marchează un nou pas către întrunirea unui consens global pentru implementarea unui sistem echitabil de impozitare a profiturilor și o nouă viziune privind reforma fiscală, axată pe doi piloni, primul dedicat exclusiv taxării în zona digitală. În continuarea acestei inițiative, în octombrie 2020, OCDE a publicat Rapoartele cu privire la impozitarea activității digitale, care continuă demersurile de instituire a cadrului legal pentru taxarea profiturilor (inclusiv a celor din economia digitală) în toate jurisdicțiile în care se creează valoare, pentru a asigura un nivel echitabil de competitivitate pentru jucătorii din economia digitală globală.

Prin implementarea măsurilor propuse, se estimează obținerea de venituri suplimentare din impozitul pe profit cuprinse între 47 și 81 de miliarde de dolari anual, la nivel global (1,9%-3,2% din veniturile totale încasate din impozitul pe profit). Din aceste calcule se poate trage ușor concluzia că impactul implementării acestor prevederi este unul de o importanță majoră pentru economia globală.

Care sunt pașii următori?

Practic, publicarea Rapoartelor cu privire la taxarea activității digitalereprezintă reactivarea și dezvoltarea propunerii prezentate în cadrul GloBE, aceea de a structura reforma fiscală pe doi piloni, pentru alocarea drepturilor fundamentale de impunere între țările din care sunt extrase veniturile.

Astfel, Pilonul I propune introducerea unor noi reguli de alocare a drepturilor de impunere între jurisdicții, pentru a ține cont de realitățile economiei digitale. În prezent, o companie poate fi supusă taxării într-o anumită jurisdicție dacă este prezentă fizic (deține personal, active) pe teritoriul respectiv. Având în vedere că economia digitală presupune din ce în ce mai mult imposibilitatea localizării fizice a afacerilor și operarea prin prezențe virtuale pe teritoriul altor state, se impune ca regulile de fiscalitate internațională să fie, la rândul lor, adaptate noii realități.

Concret, Pilonul I își propune să introducă drepturi de impozitare pentru statele unde contribuabilii au piețe de desfacere (așa numitele „market jurisdictions”), chiar și în situația în care compania nu are niciun fel de prezență fizică acolo. Pentru anumite afaceri, o astfel de măsură se poate traduce în impozitarea unei părți a profiturilor în jurisdicțiile în care se află utilizatorii. Referitor la condițiile și cuantumul profiturilor care se vor aloca acestor jurisdicții, nu s-a ajuns încă la o formulă definitivă, însă se ia în calcul, de principiu, cel puțin o parte din profiturile reziduale obținute de grup. Un alt demers pe care și-l propune Pilonul I este introducerea unui nivel standard de remunerare pentru activitățile de marketing și distribuție de bază desfășurate pentru persoane afiliate (companii din cadrul aceluiași grup) precum și introducerea unor mecanisme menite să conducă la o soluționare eficientă a eventualelor dispute privind alocarea profiturilor între autoritățile fiscale din diverse jurisdicții.

La rândul său, Pilonul II aduce ca element de noutateimpunerea unuinivel minim de impozitare a profitului la nivel global. Aceasta presupune, pe de o parte, obținerea unui consens cu privire la armonizarea sistemelor de raportare, și, pe de altă parte, introducerea unor mecanisme care să permită impozitarea la un nivel minim a profiturilor care, în anumite jurisdicții, acum sunt taxate cu cote foarte mici sau deloc. Este important de menționat faptul că propunerile incluse în Pilonul II vizează grupurile din toate industriile, cu anumite excepții – fondurile de investiții, fondurile de pensii, corpurile guvernamentale și organizațiile non-profit. În plus, regulile urmează să se aplice grupurilor cu venituri anuale de peste 750 de milioane de euro, astfel încât Pilonul II să fie în linie cu pragul valoric descris în cerințele de raportare pentru fiecare țară în parte („Country by country reporting”).

Toate aceste măsuri vor conduce, în mod inevitabil, la creșterea cotei efective de impozitare a profiturilor la nivelul grupurilor de societăți multinaționale și, totodată, la o modificare substanțială a regulilor privind prețurile de transfer. În aceste condiții, deși necesitatea unui acord în acest scop este mare, rămâne de văzut dacă și în cât timp autoritățile vor ajunge la o înțelegere cu privire la aplicarea celor doi piloni pe care se axează politica fiscală a OCDE în perioada următoare. La nivel declarativ, este de așteptat să se ajungă la un consens în anul 2021, însă modul și orizontul de timp în care se vor implementa efectiv aceste reglementări în legislațiile naționale, prin modificarea actualelor convenții de evitare a dublei impuneri, precum și consecințele pe care acestea le vor avea pentru fiecare companie, industrie și jurisdicție sunt greu de cuantificat în acest moment.

Coaliția pentru Libertatea Comerțului și a Comunicării (CLCC) solicită extinderea termenului dezbaterii publice a proiectului de HG pentru stabilirea sistemului de garanţie-returnare pentru ambalaje primare nereutilizabile și o analiză minuțioasă a propunerilor înaintate de companiile și ONG-urile interesate de acest act normativ. În urma consultării celor peste 2.000 de membri ai săi și a organizării unui webinar la care au fost invitați parteneri direct afectați de măsurile preconizate, CLCC a transmis Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor o scrisoare deschisă în care își exprimă îngrijorările privind o serie de prevederi care vor avea un impact negativ major asupra micilor comercianți.

Criticile vizează în special articolele care prevăd obligativitatea comercianților de a se înregistra în baza de date gestionată de administratorul SGR și organizarea punctului de returnare în cadrul structurii de vânzare a comerciantului sau în imediata vecinătate a acesteia.

,,Membrii noștri au ridicat întrebări legitime în legătură cu aceste articole: Toți comercianții trebuie să se înregistreze? Și cei mici, care dețin magazine la sate, spre exemplu? O altă problemă a fost identificată la articolul privind returnarea garanției în limita unei cantități rezonabile de ambalaje SGR. Cine va decide ce reprezintă o cantitate rezonabilă? CLCC propune rescrierea acestui articol pentru că este neclar și va genera confuzii în implementarea lui atât de către micii comercianți, cât și de către autoritățile desemnate să aplice sancțiuni”, a declarat directorul executiv al CLCC, Constantin Rudnițchi, în cadrul webinarului organizat pe această temă.

Membrii CLCC au ridicat obiecții și în legătură cu articolul care stipulează interzicerea comercializării cu amănuntul a produselor ambalate în ambalaje SGR achiziționate direct de la producători neînregistrați în cadrul administratorului SGR sau indirect de la distribuitori ai acestor producători. Această prevedere ridică probleme pentru că ar presupune consum de timp și de resurse pentru micii comercianți pentru a verifica sute de produse pe care le primesc de la producători sau distribuitori.

Totodată, comercianții plătesc depozitul corespunzător pentru cantitățile cumpărate de la producătorii de băuturi şi primesc acest preț înapoi de la organismul central atunci când ambalajele de băuturi sunt livrate înapoi în sistem. Această prevedere va duce la un blocaj financiar pentru micii comercianți, până când organismul central îi returnează depozitul, întrucât ar putea dura zile bune de la momentul în care ambalajul este primit de comerciant de la client și până când acesta ajunge în sistem.

În plus, prevederea potrivit căreia comercianții emit facturi organismului central pentru depozite restante este o povară administrativă suplimentară pentru micile afaceri din cartiere sau din mediul rural.

Având în vedere aceste argumente, CLCC consideră că extinderea perioadei de consultare publică va fi benefică atât pentru inițiator – Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, cât și pentru actorii implicați – companii și ONG-uri direct afectate de măsurile propuse.

Academia Română a decernat premiile pentru anul 2018. La secțiunea Știinte economice, lucrarea laureată cu Premiul Virgil Madgearu este 100 de ani de comerț exterior românesc, autori Dumitru Miron, Mihai Ionescu, Valentin Lazea, Gheorghe Zaman.

Academia de Studii Economice din București, liderul învățământului superior economic și de administrație publică din Europa de Sud-Est, anunță primirea sa în rândul membrilor Network of Universities from the Capitals of Europe UNICA, (unica-network.eu) rețeaua universităților din capitalele europene, începând cu data de 1 ianuarie 2021. Evenimentul a avut loc în cadrul celei de-a 30-a ediții a Adunării generale UNICA, desfășurată recent.

Rețeaua Instituțională a Universităților din Capitalele Europei UNICA este asociația de elită a universităților din capitalele europene, fondată în 1990, care reunește 53 de universități din 37 de capitale europene, peste 175000 de angajați, cadre didactice și cercetători, și aproximativ 2 milioane de studenți.

Capitala României este reprezentată în UNICA de către Universitatea din București și Academia de Studii Economice din București.

Misiunea UNICA este de a facilita colaborările internaționale, schimbul de bune practici și de a promova leadership-ul academic pe baza colaborării între universitățile membre.

Cu o tradiție centenară, Academia de Studii Economice din București este o universitate dinamică, într-o adaptare permanentă la cerințele economiei de piață, în strânsă legătură cu cerințele mediului de afaceri. ASE este o universitate de cercetare avansată şi educaţie, bine poziționată la nivel internaţional, fapt atestat de ranking-urile de prestigiu, oferind mereu noi oportunități studenților săi. ASE are o foarte bună inserție a absolvenților pe piața muncii.

Mastercard, în parteneriat cu Raiffeisen Bank, lansează serviciul cashback (eliberare de numerar la comerciant) în benzinăriile Rompetrol, prin POS-urile băncii. Inițiativa reprezintă o continuare a demersurilor Mastercard de promovare a plăților electronice, fără a limita accesul la numerar.

Cu ajutorul acestui serviciu, consumatorii care achiziționează carburant, bunuri sau servicii în stațiile Rompetrol, prin intermediul unui card Mastercard emis în România sau a portofelelor digitale care au înrolat un card Mastercard emis în România, la terminalul POS Raiffeisen Bank, pot solicita retragerea de numerar, în limita a 200 de lei. Astfel, deținătorii de carduri Mastercard vor beneficia de siguranța, simplitatea și rapiditatea plăților electronice, precum și de acces la numerar la orice oră, fără drumuri adiționale la bancomat și beneficiind de comision 0 la retragere.

„Majoritatea românilor folosesc cardurile și instrumentele de plată Mastercard pentru a plăti online sau în locațiile fizice. Cu toate acestea, uneori este nevoie să retragem numerar pentru anumite tranzacții, cu precădere pentru cele care au loc în mediul rural, acolo unde o bună parte dintre comercianți nu acceptă plata cu cardul, dar și pentru alte tranzacții, situație în care este necesar un drum în plus până la bancomat. Din păcate însă, în satele și comunele din România, rețeaua de bancomate este mai puțin dezvoltată, așadar, în astfel de cazuri, retragerea de numerar se poate dovedi a fi o operațiune destul de dificilă. Mastercard a salutat promulgarea legii cashback, în special a variantei inițiale, cu pragul de 10.000 euro cifră de afaceri pentru comercianți, și ne bucurăm că, odată cu lansarea acestui serviciu, aducem în atenția consumatorilor beneficiile plăților digitale, în timp ce contribuim la extinderea rețelei de ATM-uri la nivel național”, a declarat Cosmin Vladimirescu, Country Manager Mastercard România și Croația.

„În prezent, comercianții au nevoie de servicii integrate, care să acopere atât o gamă variată de modalități de plată, cât și modalități de a oferi valoare adăugată clienților. Prin serviciul cashback (eliberare de numerar de la comerciant), lansat împreună cu Rompetrol, un client poate solicita în avans numerar în limita a 200 de lei, atunci când face cumpărături în benzinăriile Rompetrol și plătește prin card, la POS Raiffeisen Bank. Raiffeisen Bank și Rompetrol nu percep niciun comision pentru operațiunile de eliberare de numerar realizate în stațiile Rompetrol. Se poate solicita cashback doar atunci când se face plata prin card pentru achiziția de carburant sau a unui bun sau serviciu oferit în magazinul și restaurantul Hei. Încurajăm clienții să utilizeze mijloace electronice de plată, însă sunt situații când este necesar să dispui de mici sume în numerar. De aceea, serviciul CashBack prin POS Raiffeisen este la îndemâna oricui, simplu și rapid. În plus, pentru numerarul solicitat beneficiezi de comision 0”, a declarat Vladimir Kalinov, Vicepreședinte Retail, Raiffeisen Bank.

„Căutăm în permanență să dezvoltăm și să implementăm soluții inovatoare, care să le ofere clienților un beneficiu imediat și să contribuie la îmbunătățirea experienței acestora în stațiile noastre. Astfel, prin implementarea serviciului cashback, le oferim clienților posibilitatea de a folosi terminalele de plată și pentru retragerea de numerar de pe cardurile bancare, o dată cu achiziția de bunuri și/sau servicii din stații. Noua facilitate le permite acestora să economisească timp și carburant, iar serviciul este disponibil la orice oră, fără a fi perceput niciun cost/comision“, a declarat Zhanibek Nugertayev, Director General al Rompetrol Downstream.

Rompetrol este primul jucător din domeniul oil & gas și una dintre primele companii non-bancare din România care lansează la nivel național serviciul de retragere numerar, prin toate cele 163 de stații.

Despre Mastercard

Mastercard, https://www.mastercard.ro, este o companie de tehnologie în industria globală de plăți. Misiunea noastră este să generăm și să dezvoltăm o economie digitală atotcuprinzătoare, care să ofere tranzacții sigure, simple, inteligente și accesibile, în beneficiul tuturor, de pretutindeni. Prin transfer de date sigur și prin rețele impenetrabile, prin parteneriate și cu pasiune, inovațiile și soluțiile noastre le permit persoanelor fizice, instituțiilor financiare, guvernelor și companiilor să își atingă potențialul maxim. Coeficientul nostru de decență (DQ) este pilonul de bază al culturii care ne reprezintă și pe care se sprijină tot ceea ce facem în companie și în afara ei. Conexiunile noastre acoperă peste 210 țări și teritorii, astfel încât construim o lume sustenabilă care le oferă tuturor accesul la posibilități de neprețuit.

Despre Raiffeisen Bank

Raiffeisen Bank are peste 20 de ani de activitate pe piața bancară din România și peste 2,2 milioane de clienți, persoane fizice și juridice. Numărul clienților digitali – cei care utilizează aplicațiile de digital banking, Raiffeisen Online și Smart Mobile – a depășit 700.000 la mijlocul anului 2020. Raiffeisen Bank deține cel mai mare portofoliu de carduri de credit active din România – 530.000, iar numărul de carduri de debit active a trecut de 2 milioane. Banca are aproximativ 5000 de angajați, 335 de agenții în toată țara, 770 de ATM-uri, 373 de mașini multifuncționale (MFM-uri) și o rețea de 23.000 de POS-uri.

Despre Rompetrol

Rompetrol Downstream este divizia de retail a Grupului KMG International în România. Pe plan local, aceasta operează un numar total de 1.048 puncte de comercializare carburanți (staţii proprii, staţii partener, staţii mobile – expres și baze interne de 9 şi 20 metri cubi), circa 210 de stații GPL și 8.000 de puncte de distribuție butelii. Pentru susținerea activităților de distribuție produse petroliere, compania deține și 6 depozite amplasate strategic în Arad, Craiova, Mogoșoaia, Șimleul Silvaniei, Vatra Dornei și Zărnești, dar și 3 stații de îmbuteliere gaz petrolier lichefiat în Năvodari, Arad și Bacău, și un depozit GPL în Pantelimon.

Pe fondul influenței COVID-19 și a măsurilor restrictive din perioada stării de urgenţă, vânzările totale de carburanţi în primele nouă luni ale acestui an s-au ridicat la 1,45 milioane tone, în uşoară scădere faţă de perioada similară din 2019.

Deținut integral de compania națională de petrol și gaze din Kazahstan – KazMunayGas, Grupul KMG International deține și desfășoară operațiuni majore în domeniile rafinare, petrochimie, retail și trading pe 11 piețe de bază. În România, Grupul controlează si rafinăria Petromidia Năvodari – cea mai mare unitate de profil și una dintre cele mai moderne din regiunea Mării Negre, rafinăria Vega Ploieşti – cea mai longevivă unitate în funcțiune (din 1905) și singurul producător intern de bitum și hexan, precum și unicul producător de polimeri.

La nivel regional, acesta operează rețele de distribuție carburanți si în Georgia, Bulgaria și Republica Moldova. KMG International a continuat și în acest an să-și consolideze și dezvolte activitățile de retail în regiunea Mării Negre, prin deschiderea de noi stații și extinderea gamei de produse și servicii oferite.

Toate benzinăriile Grupului din regiunea Mării Negre au fost în această perioadă deschise și au funcționat în acord cu recomandările și deciziile adoptate de autoritățile locale și centrale. În același timp, acestea s-au implicat în susținerea luptei autorităților împotriva noului virus, prin donații de carburanți, materiale sanitare și echipamente medicale.

Asociația Română a Companiilor de Explorare și Producție Petrolieră (ROPEPCA) consideră benefică și necesară promulgarea actului normativ pentru modificarea și completarea Legii Minelor nr. 85/2003, motiv pentru care felicită toate părțile implicate, sesizând totodată oportunitatea unui demers congruent pentru Legea Petrolului nr. 238/2004.

Printre cele mai benefice modificări, subliniem avantajele incontestabile pentru comunitățile locale prin faptul că 80% din redevența minieră obținută din activități de exploatare a resurselor la suprafață și a apelor minerale carbogazoase sau necarbogazoase urmează să se constituie ca venit la bugetul autorităților locale. „Considerăm că o abordare similară în regândirea redevențelor sectorului de petrol și gaze ar putea avantaja semnificativ bugetele locale într-o perioadă în care va crește nevoia ca oamenii sa simtă tot mai direct avantajele desfășurării acestei industrii în comunitățile din care fac parte” a subliniat președintele asociației, Spencer Coca (foto).

Astfel și din producția de petrol și gaze se poate asigura în termeni similari o cotă din redevență, ce poate să constituie o sursă de venit importantă în vederea finanțării lucrărilor de reabilitare de drumuri comunale și județene, chiar și pentru asigurarea cotelor de cofinanțare pentru proiecte cu finanțare nerambursabilă, multe dintre ele vizând acțiuni de refacere a cadrului natural și de protecție a mediului. Industria pe care o reprezentăm ar putea sa demonstreze mai evident rolul benefic pe care îl are în zonele unde își desfășoară activitatea.

Mai mult, potrivit legii, Guvernul trebuie să inițieze un proiect de lege de modificare a Legii Minelor până la data de 1 iulie 2021, pentru a modifica structura de organizare și funcționare a Agenției Naționale pentru Resurse Minerale în vederea schimbării statutului acesteia din agenție în autoritate națională de reglementare în domeniul resurselor minerale și petrolului, conform Legii pentru modificarea și completarea Legii Minelor nr. 85/2003.

„Modificarea structurii de organizare și funcționare a Agenției Naționale pentru Resurse Minerale în vederea schimbării statutului acesteia din agenție în autoritate națională de reglementare în domeniul resurselor minerale și petrolului este pasul natural și corect în consolidarea reglementatorului acestui sector, marcând evoluția sănătoasă de care se dovedește că se poate bucura industria noastră. Deși va mai dura până vom putea lucra pentru dezvoltarea industriei direct cu noua autoritate, ne exprimam anticipat entuziasmul, iar eu vreau să felicit cordial întreg demersul.”, a mai spus președintele ROPEPCA, Spencer Coca.

ROPEPCA reiterează faptul că relansarea economiei în perioada lăsată în urmă de pandemia de Coronavirus poate fi atinsă numai prin stimularea investițiilor majore. Astfel, pentru a stimula investițiile, legiferarea sectorului de petrol și gaze trebuie să țintească spre optimizarea și eficientizarea modului în care această industrie își desfășoară activitatea pe teritoriul României.

Despre ROPEPCA

De la înființarea sa în 2012, Asociația Română a Companiilor de Explorare și Producție Petrolieră („ROPEPCA”) este un promotor al industriei petroliere, pentru a sprijini dezvoltarea, diversificarea și competitivitatea industriei. ROPEPCA reunește cele mai active companii din industrie, titulari de acorduri petroliere, aducând în România investiții străine semnificative, precum și companii care oferă sprijin pentru operațiunile petroliere.

În prezent, membrii ROPEPCA dețin cea mai mare parte a acordurilor de concesiune petrolieră pentru perimetrele de dezvoltare și producție onshore din România, cumulând pentru anii 2014-2018 investiții de peste 24 miliarde lei, contribuții la bugetul de stat de 50 miliarde lei și crearea și menținerea a 14.000 de locuri de muncă.

Membrii Asociației subliniază beneficiile strategice ale consolidării securității energetice la nivel național și regional și ale sprijinirii creșterii economiei naționale. Acestea pot fi obținute printr-un sistem legislativ și fiscal predictibil, stabil și competitiv pentru industria de explorare și producție petrolieră.

CompaniaTremend (de patru ori consecutiv în clasamentul FT 1000 al celor mai dinamici jucători din Europa) a devenit primul partener român certificat Salesforce pe segmentul B2C Commerce pentru Europa Centrală și de Est.      

Salesforce B2C Commerce este definită ca „una dintre cele mai avansate soluții bazate pe tehnologia cloud care permite unificarea experienței clienților în toate punctele de vânzare, inclusiv web, rețele sociale, mobil și magazin. De la alegerea produsului, adăugarea lui în coș și până la finalizarea achiziției, platforma Salesforce B2C Commerce oferă o experiență de cumpărături unu-la-unu, ca urmare a integrării tehnologiilor de ultimă oră, printre care și a inteligenței predictive”.

Femi Adeboye, eCommerce Strategy Consultant – Commerce Cloud Africa, The Middle East, CEE & Growth Markets, Salesforce: „Tremend este primul nostru partener 100% românesc pentru Commerce Cloud, ceea ce marchează începutul unei perioade foarte interesante pentru Salesforce în regiune. Colaborarea noastră a apărut ca urmare a experienței extinse în eCommerce a companiei Tremend, precum și a expertizei tehnice dobândite prin complexitatea proiectelor deja implementate. Aceste abilități ne vor permite să reproducem proiecte cu același nivel de calitate a livrării precum cele pe care le-am văzut deja în țări precum America, Marea Britanie și Franța”.

Florin Ionescu, Presales Technical Architect, Tremend: „Contextul schimbărilor din acest an a accelerat procesul de digitalizare a companiilor, iar comerțul online se numără printre canalele cu cele mai mari creșteri. În condițiile acestei competiții, ca urmare a avansului tehnologic și a modificării obiceiurilor de consum, companiile din zona comerțului online și-au mutat atenția către o abordare omnichannel în interacțiunea cu clienții. În acest fel, le pot oferi o experiență de cumpărături personalizată și relevantă. Mediul de retail online va fi dominat din ce în ce mai mult de cei care adoptă noile sisteme software integrate și se folosesc de agilitatea și capacitatea partenerilor tehnologici pentru a fi eficienți pe toate canalele de comunicare existente. Suntem permanent atenți la evoluțiile pieței, drept pentru care dezvoltăm pe baza tehnologiilor emergente, cum sunt Machine Learning și AI, platforme online robuste, scalabile, adaptate nevoilor de business ale fiecărei companii”.

Ștefan Petcu, Business Development Manager, Tremend: „Echipa Tremend are deja experiență în implementarea soluțiilor Salesforce pentru unul dintre cei mai mari retaileri la nivel internațional. Datorită expertizei noastre vaste în proiectele de comerț online implementate în diferite industrii, acest parteneriat cu Salesforce pe segmentul B2C Commerce a venit în mod natural. Folosind cunoștințele tehnice pe care le-am acumulat cu privire la platformă, la tehnologiile și produsele cloud, alături de aptitudinile noastre de administrare și integrare a diferitelor soluții, susținem companiile în creșterea vânzărilor și crearea unei interacțiuni personalizate cu consumatorii, astfel încât să beneficieze de experiențe unice și memorabile pe toate canalele digitale”.

Sub aspectul realizării tehnice, „prin serviciile de implementare a soluției Salesforce B2C Commerce la nivelul companiilor care dețin platforme de comerț online, echipa Tremend de experți certificați Salesforce sprijină eforturile pentru alinierea afacerilor la standarde internaționale. Drept rezultat, companiile beneficiază de susținere în eficientizarea și accelerarea proceselor de vânzare, ca urmare a unificării datelor tuturor clienților acestora în platforma Salesforce. Astfel, este creată o imagine completă, de 360 de grade, asupra portofoliului de clienți, utilă echipelor de vânzări, marketing și customer service. Ca urmare a integrării tehnologiei în cloud, soluția facilitează obținerea de informații relevante din datele disponibile în cadrul companiei oriunde și oricând, făcând posibilă integrarea cu orice aplicație sau dispozitiv.

Tremend a devenit partener Salesforce în 2019 și a implementat suita de soluții în tipuri diferite de industrii, de la retail alimentar, la clinici de sănătate, companii din agro, energie, HR, oferindu-le, în plus, consultanță și dezvoltare personalizată de software, în funcție de nevoile fiecărei afaceri. 

Ca urmare a certificărilor obținute de către echipa dedicată și având la bază expertiza tehnică, Tremend susține transformarea digitală a companiilor prin serviciile de dezvoltare, implementare, personalizare, consultanță, management al datelor și integrare a mai multor aplicații din platforma Salesforce, precum Marketing Cloud, Sales Cloud, Service Cloud etc. Totodată, propune organizațiilor o abordare diferită asupra zonei de Customer Experience (CX), contribuind astfel la optimizarea proceselor din departamentele de customer support, sales și marketing, dar și la extinderea afacerilor pe noi piețe. 

Salesforce este platforma software cloud numărul unu în lume de management al relației cu clienții (CRM), cu peste 150.000 de clienți – de la întreprinderi mici la companii din categoria Fortune 500”.

Tremend, cu 15 ani de experiență în furnizarea de servicii de software engineering și consultanță, este recunoscută prin implementarea a „peste 700 de proiecte de anvergură pentru companii de top din sectoare precum telecom, finanțe, bănci, auto și servicii medicale. Compania folosește ultimele tehnologii ale momentului, de la AI și Machine Learning, la IoT și Microservicii. În 2020, Tremend a fost inclusă în clasamentul Deloitte Technology Fast 500 EMEA, pe primul loc în rândul firmelor din România, a primit distincția Impact Star Award în clasamentul Deloitte Technology Fast 50 CE pentru inovație și impactul pozitiv asupra societății și a apărut, pentru a patra oară consecutiv, în FT1000 Europe’s Fastest Growing Companies. De asemenea, în anii trecuți a intrat, de două ori, în topurile Deloitte Fast 50 Central Europe, al celor mai dinamice companii de tehnologie din regiune și de două ori INC. 5000 Europa, clasamentul companiilor cu cea mai mare creștere. Compania de consultanță și dezvoltare de software are două sedii în România, în București și în Brașov, și birouri în Atlanta (USA), Bruxelles (Belgia) și Londra (UK). Mai multe informații sunt disponibile pe www.tremend.com”.

46% dintre români consideră că diaspora are o contribuție la economia locală mică sau foarte mică, 30% nu știu care este valoarea transferurilor către România, iar 43% subestimează valoarea reală a acestora, potrivit unei cercetări comandate de TransferGo și derulate la începutul lui 2020.

Cu toate acestea, 82% dintre români îi văd pe conaționalii lor plecați peste hotare ca o pierdere pentru țară, iar 60% din populație consideră că românii din diaspora ar trebui să se întoarcă acasă.

TransferGo își propune să sprijine și să promoveze contribuția românilor din diaspora la dezvoltarea economiei locale, precum și la promovarea imaginii țării pe plan extern, lansând cu prilejul Zilei Naționale a României, campania „Valorez pentru România”.

În plus, campania include o petiție online adresată BNR, pentru lansarea unei emisiuni numismatice dedicate diasporei, în 2021, care a fost semnată în doar trei zile, de peste 1000 de români. Petiția poate fi accesată aici: link petiție, iar campania poate fi urmărită pe website-ul campaniei, cât și pe pagina de Facebook TransferGo Romania, unde se vor regăsi poveștile românilor de peste hotare .

„Pentru TransferGo, românii de peste hotare sunt foarte importanți. Și nu doar fiindcă apelează la serviciile noastre pentru a trimite bani, ci și pentru că, vorbind cu ei zi de zi, le înțelegem lupta, dar și dorința de a reveni într-o zi, înapoi acasă. Acasă, acolo unde să le fie apreciată contribuția, iar imaginea lor să fie una pozitivă. Am lansat această campanie cu un singur scop: să îi apropiem pe românii din țară de românii de peste hotare, făcându-le cunoscute poveștile și eforturile. «Valorez pentru România» are un sens propriu, datorită celor peste 4 miliarde euro pe care diaspora îi trimite anual în țară, dar și un sens figurat important: fiecare din cei peste 5 milioane de români care au emigrat reprezintă o pierdere pentru țară și ar genera cu siguranță un plus de valoare dacă s-ar întoarce acasă,“ a declarat Marius Nedelcu, Director of Brand Marketing & Market Expansion, TransferGo.

În 2019, Ministrul Românilor de Pretutindeni estima că numărul românilor din diaspora se ridică la 5,6 milioane de români, din totalul de 9,7 milioane de români aflați în afara granițelor țării, diferența fiind dată de comunitățile istorice din țările aflate în vecinătatea României.

Mai mult, potrivit Băncii Mondiale, în 2019, valoarea remitențelor bănești ale diasporei către România a fost de 7,2 miliarde de dolari, acestea reprezentând un procent de 3% din PIB-ul României, în creștere cu un procent față de anul anterior. De asemenea, conform datelor făcute publice în anii anteriori de către Banca Națională a României, românii din străinătate au trimis acasă aproximativ 3,792 miliarde de euro în 2017, respectiv 3,153 miliarde de euro în 2016. 

Campania TransferGo își propune să schimbe în bine percepția publicului local asupra diasporei și din prisma materialelor apărute în media locală. Astfel, potrivit unei analize calitative derulate de companie și partenerii săi, care a luat în considerare 500 articole din media locală, apărute în perioada 2017-2020, aproape un sfert din articolele din ultimii 3 ani reflectă o tentă negativă a percepției opiniei publice asupra imigranților români. Totodată, în 2020 se observă cea mai mare pondere de articole cu expresii denigrante la adresa imigranților români, din ultimii 3 ani (22,4%, peste dublul anului anterior) – o parte din acestea reprezentând într-adevăr preluarea unor citate din spațiul public.

TranferGo este singura companie paneuropeană de transfer de bani care poate garanta că fondurile clienților vor ajunge la destinație în 30 minute și este preferată de imigranții care trimit bani acasă, datorită lipsei procedurilor birocratice ale băncilor, precum și datorită taxelor mai mici.

Pe plan local, compania este prezentă din 2015, iar anul trecut, au fost operate către România peste jumătate de milion de transferuri prin intermediul TransferGo, 80% dintre acestea fiind efectuate de pe aplicația pentru dispozitive mobile. Mai mult, în luna aprilie a acestui an, TransferGo a raportat o creștere de 50% a transferurilor către țara noastră, precum și un grad de utilizare al aplicației de peste 60%.

Despre TransferGo

TransferGo este o companie de transfer internațional de bani online, în timp real și la costuri mici, pentru persoanele care doresc să trimită bani familiilor lor, fără a plăti taxele mari percepute de bănci. Compania a fost înființată în 2012 de patru fondatori de origine lituaniană, iar sediul central se află în Londra, Marea Britanie. În prezent, compania are birouri și în Vilnius, Berlin, Istanbul și Varșovia.

În prezent, TransferGo numără peste 2,5 milioane de clienți din întreaga lume și facilitează transferurile de bani online, rapid și în condiții de siguranță, în 40 de monede diferite și are acoperire în 66 de țări, primind scorul de 4.8 din 5 stele din partea Trustpilot.

Folosind sistemul inovator TransferGo, migranții pot trimite bani peste hotare folosind un model digital din cont în cont, care înseamnă că banii nu trebuie să părăsească țara: banii sunt transferați local-in local-out.

TransferGo este activ pe piața din România din iunie 2015, iar în 2019 a atins totalul de un milion de utilizatori pe plan local.

Costurile de ocupare a spațiilor de birouri reprezintă, în medie, între 3 și 4% din cifra de afaceri a companiilor de servicii din București, putând coborî chiar și sub 2%, în anumite cazuri, potrivit unei analize a companiei de consultanță imobiliară Cushman & Wakefield Echinox.

Analiza ia în calcul rezultatele din 2019 realizate de companii din domenii diverse, precum realizarea de software-uri, agenții de publicitate, consultanță în tehnologia informației, inginerie și consultanță tehnică, servicii de suport pentru întreprinderi, contabilitate și audit financiar, arhitectură sau agenții imobiliare.

Companiile analizate, ale căror venituri sunt realizate preponderent din munca prestată în cadrul spațiului de birouri, au realizat în 2019 o cifră de afaceri cumulată de 8 miliarde de euro, având circa 112.000 de angajați și o productivitate medie de 70.000 de euro per angajat. Costul de ocupare a spațiilor de birouri pentru aceste companii, format din chirie, taxă de servicii și utilități, a fost estimat la 255 de milioane de euro pe an, echivalentul a circa 190 de euro / angajat / lună. 

În contextul pandemiei Covid-19, care a impus o serie de reguli de distanțare pentru a limita răspândirea virusului, companiile au implementat proceduri pentru desfășurarea activității de acasă pentru cea mai mare parte a angajaților, reducând gradul de ocupare fizică a birourilor spre nivelul de 35 – 40%. În condițiile în care noul model de lucru a venit cu o serie de provocări, dar și cu beneficii, cea mai mare parte a companiilor analizează în prezent felul în care își vor desfășura activitatea pe termen mediu și lung, monitorizând atent evoluția productivității și reanalizând costurile de ocupare a spațiilor.

Mădălina Cojocaru (foto), Partner, Office Agency, Cushman & Wakefield Echinox: „Datele analizate ne arată că restricţionarea muncii de la birou, impusă de regulile de distanţare socială, poate fi dăunătoare punând în pericol productivitatea, nevoile sociale ale angajaţilor sau nevoia de diversitate, de a învăţa şi a realiza lucruri noi. Angajații care au lucrat de acasă s-au adaptat în contextul actual și au căutat să performeze într-o situație excepțională percepând-o, în cele mai multe cazuri, ca o etapă temporară. Într-un scenariu în care munca de acasă ar fi adoptată pe scară largă pe termen mediu și lung, credem că indicatorul de productivitate ar fi greu pus la încercare, iar o scădere de doar 5% ar anula practic integral reducerea de costuri generată de eventuala renunțare la spațiile de birouri”.

Totodată, consultanții Cushman & Wakefield Echinox atrag atenția că o parte din costurile de ocupare a spațiilor de birouri au fost “transferate” în această perioadă în conturile angajaților, aceștia fiind puși în situația de a achita facturi la utilități mai mari și chiar de a investi în mobilier de birou sau locuințe mai spațioase pentru a-și putea desfășura activitatea profesională de acasă.

Bucureștiul are un stoc modern de birouri destinate închirierii de peste 2,9 milioane de metri pătrați, spații în care înainte de izbucnirea pandemiei Covid-19 își desfășurau activitatea aproximativ 260.000 de angajați, un sfert din salariații din Capitală. Proprietarii acestor spații realizează o cifră anuală de circa 600 de milioane de euro din închirierea și administrarea acestor spații. Pe lângă firmele de servicii incluse în analiză, în cadrul acestor birouri își mai desfășoară activitatea bănci, firme de asigurări sau case de avocatură, precum și echipele de management și suport ale unor companii din energie, industrie, farma sau comerț.

La nivel european, industria lemnului înseamnă peste 240 miliarde de Euro cifră de afaceri și 2 milioane locuri de muncă, într-o economie sustenabilă.

Acestea sunt doar o parte dintre concluziile desprinse din lucrările Forumului Pădurilor, Industriei Lemnului și Economiei Verzi – ediția 2020, o dezbatere în cadrul căreia autorități, instituții și organizații din domeniu au analizat provocările și oportunitățile din perspectiva administrării sustenabile a pădurilor și a dezvoltării industriilor bazate pe lemn.

În prima sesiunea a forumului au fost expuse și demontate principalele neadevăruri care au deformat percepția asupra sectorului forestier din România. În plus ne confruntăm cu situația în care Comisia Europeană a declanșat pentru România procedura de infringement pe domeniul pădurilor. Este un fapt că România are cea mai mare biodiversitate și concomitent unul dintre cele mai restrictive sisteme normative din Uniunea Europeana pentru domeniul pădurilor. Și atunci? De ce sunt blamate  domeniul pădurilor  și  sectorul lemnului și România? 

Există riscul ca țările dezvoltate economic dar cu o biodiversitate în suferință să împingă pe „drumul verde al sărăciei” țările mai puțin dezvoltate economic dar cu o biodiversitate mai bogată, a subliniat dl. Daniel Paul Dima în intervenția sa din cadrul Forumului. Este clar că mișcările ecologiste din țările vestice au nostalgia „paradisului pierdut” pe drumul dezvoltării urmat în propriile țări, paradis pe care îl regăsesc în România în domeniul pădurilor.

În cadrul Forumului au fost dezbătute principalele linii de măsuri pe care România intenționează să și le asume ca răspuns la procedura de infringement. Trebuie subliniat că sunt măsuri pe care România însăși le asumă, nu sunt impuse de Comisia Europeană.

Astfel, în cadrul forumului s-a solicitat:

• Măsuri eficiente de combatere a tăierilor ilegale, care să includă un sistem SUMAL 2.0 aplicabil, orientat pe prima punere pe piață a masei lemnoase, conform principiilor EUTR, precum și norme simplificate pentru consumul propriu al proprietarului.
• Evaluarea de mediu a amenajamentelor silvice finalizată cu un aviz Natura 2000. Integrarea măsurilor de conservare în amenajamentele silvice se poate face pe baza hărții speciilor și habitatelor existente în planurile de management ale siturilor, dar întocmirea acestor hărți nu trebuie transferată proprietarului de pădure. Pentru drumurile forestiere evaluarea de mediu trebuie efectuată în etapa de proiect tehnic al construirii drumurilor, nu când sunt în stadiul de necesitate de construire în amenajamentul silvic.

Problema lemnului de foc (cu multiple ramificații sociale, de alocare și de resurse) a fost subiectul prezentării d-nei Prof. Laura Bouriaud de la Universitatea „Stefan cel Mare”. Concluzia analizei arată că în următorii 10 ani, după investiții de ordinul miliardelor de Euro, România ar putea reuși să branșeze la încălzirea cu gaz doar 0,6 milioane din cele 3,5 milioane locuințe care astăzi se încălzesc cu lemne, înlocuind o energie regenerabilă cu energie din combustibili fosili. Raportul cost/beneficiu ar trebui atent analizat pentru fiecare proiect, adesea doar 10% din populație se racordează la rețeaua de gaze datorită costurilor. Concomitent cu extinderea rețelei de gaze, programele pentru eficiență energetică a utilizării lemnului (prin susținerea introducerii centralelor individuale pe lemn și a microcentralelor pe cogenerare acolo unde este posibil pentru instituții/ distribuție locală) ar putea conduce la o mult mai bună eficiență energetică și creșterea confortului pentru minim 1,8 milioane de locuințe, cu eforturi financiare incomparabil mai mici decât pentru extinderea rețelei de gaze.

Dacă prin absurd România ar reuși să înlocuiască complet lemnul ca resursă energetică cu gazul, efectul s-ar simți în costuri de import al gazelor de 3 miliarde de Euro/an și pierderea a 60 % din energia regenerabilă produsă de România. Această pierdere ar trebui susținută prin investiții în energie eoliană și solară. Uriașele eforturi financiare ale României, prin subvenționarea masivă a energiei solare și eoliene, au condus la o pondere pentru aceste energii de 1/6 din energia obținută din biomasa lemnoasă. Din nou, raportul cost/beneficiu ar trebui analizat.

În cea de-a doua sesiune a forumului a fost subliniată importanța lemnului ca resursă pentru bioeconomie. Dl. Daniel Paul Dima a subliniat în alocuțiunea sa care sunt direcțiile în care se dezvoltă utilizarea lemnului în alte țări europene:

• lemnul în construcții – construcții și cartiere întregi de construcții din lemn.

•  bio-produse din lemn – de la bio-plastic și fibre textile din lemn, la puternica industrie a celulozei și hârtiei, a ambalajelor și chiar a bio-produselor pentru industria alimentară și farmaceutică.
• lemnul pentru bio-energie, soluție de independență energetică pentru țările nordice.

În completare, Dl. Prof. Marian Drăgoi a subliniat avantajele lemnului, în condițiile aplicării unor concept moderne de evaluare de mediu pe întreg ciclul de viață al produselor. Lemnul se apropie de caracteristicile ideale în multe aplicații: este o resursă regenerabilă, este biodegradabil, ușor de utilizat în cascadă pentru deșeurile din etapa de producție – sub formă de așchii, rumeguș, coajă – iar la finalul ciclului de viață este reciclabil. Forumul a fost onorat și de o intervenție din partea Dl. Paul Brannen – Director de Comunicare al Confederației Europene a Industriei Lemnului – CEI Bois.

Acesta a arătat că la nivel european industria lemnului înseamnă peste 240 miliarde de Euro cifră de afaceri și 2 milioane locuri de muncă, într-o economie sustenabilă. În planurile europene de Recuperare și Reziliență, una dintre liniile de acțiune cele mai importante este „Valul de renovare – Renovation Wave”, program de renovare a sectorului rezidențial european, în cadrul căruia conform declarațiilor președintelui Comisiei Europene, „lemnul deține potențialul unic de a transforma mediul construit din Europa”.

Pornind de la potențialul lemnului de a susține creșterea durabilă, prin furnizarea către economie de bio-produse bazate pe o resursă regenerabilă, Dl. Cătălin Tobescu din partea Asociației Industriei Lemnului – Prolemn a prezentat principalele oportunități de finanțare, identificate de către organizațiile profesionale și patronale din sector pentru Planul Național Strategic 2021-2027 și pentru Planul Național de Recuperare și Reziliență:

• integrarea sectorului rezidențial românesc în proiectul european Renovation Wave, prin măsuri de creștere a eficienței energetice a utilizării lemnului de foc pentru încălzire pentru minim 1 milion locuințe din mediul rural. 
• susținerea programelor de împădurire și de creare de perdele forestiere, în special pe terenurile care nu au o folosință adecvată nici agricolă, nici forestieră.
• susținerea executării lucrărilor de îngrijire a pădurilor și a mobilizării biomasei din aceste lucrări neeconomice pe termen scurt – sprijin de 20 de Euro/mc biomasă pusă în piață, cu efect în creșterea stabilității arboretelor și recolte sustenabile de masă lemnoasa.
• investiții în accesibilizarea fondului forestier și tehnologie de exploatare prietenoasă cu mediul, pentru reducerea impactului de mediu.

Cea de-a IV-a ediție a Forumului Pădurilor, Industriei Lemnului și Bioeconomiei a fost organizat de Comunitatea Forestierilor din România – Fordaq cu susținerea principalelor organizații profesionale și patronale din sectorul forestier:

• Asociația Industriei lemnului – Prolemn
• Federația Proprietarilor de Păduri și Pășuni – Nostra Silva         
• Asociația Administratorilor de Păduri – AAP
• Asociația Producătorilor de Mobilă din România – APMR

Organizarea evenimentului a fost susținută și de organizații patronale reprezentative la nivel național:

• Patronatul Investitorilor Autohtoni – PIAROM
• Coaliția pentru Libertatea Comerțului și a Comunicării (CLCC)

Mai multe detalii despre eveniment și prezentările speakerilor le găsiți pe următorul link, unde este publicată și dezbaterea online: Eveniment: 26 noiembrie 2020 – Forumul Pădurilor, Industriei Lemnului și Bioeconomiei.

3 ianuarie este Ziua Internațională a Persoanelor cu Dizabilități. Kaufland România, angajator care sprijină diversitatea și egalitatea de șanse, își reafirmă susținerea programului ACCES – Angajare de Candidați cu Cerințe și Evoluții Speciale și angajamentul de a atinge obiectivele inițiativei:

„Până în acest moment, 240 de persoane cu dizabilități au devenit parte a echipei Kaufland. În același timp, patru case de marcat, special adaptate pentru angajații în scaun rulant, au fost instalate în patru magazine Kaufland din București, investiția totală ajungând la suma de 33.000 de euro.

Cu ocazia Zilei Internaționale a Persoanelor cu Dizabilități, Kaufland se alătură inițiativei lansate de  Camera de Comerț a Diversității din România, împreună cu alte companii și organizații, în semn de solidaritate pentru persoanele cu dizabilități. Astfel, Sediul Central Kaufland din București va fi iluminat în culoarea violet în cursul zilei de astăzi, începând cu ora 18:00 și până la miezul nopții. Compania răspunde prompt acestei acțiuni, din dorința de a transmite, și cu acest prilej, un mesaj puternic și încurajator către persoanele cu dizabilități – oricine își poate găsi locul în echipa Kaufland, indiferent de ceea ce îl face diferit.

Implicarea în comunitate a fost mereu unul dintre principalii piloni ai activității companiei, astfel că, prin programul A.C.C.E.S., Kaufland vine în întâmpinarea persoanelor cu dizabilități cu locuri de muncă sigure și stabile și totodată cu echipamente adaptate pentru o bună desfășurare a activității lor profesionale. Prin dezvoltarea acestor inițiative, compania rămâne un partener de încredere al persoanelor cu dizabilități”.

Estera Anghelescu, Recruiting & Employer Branding Director, Kaufland România, subliniază: „Ușile Kaufland sunt deschise pentru oricine își dorește să se bucure de un loc de muncă stabil și de sprijinul necondiționat al tuturor colegilor în procesul de adaptare, de învățare și de dezvoltare. Ne bucurăm să anunțăm faptul că am parcurs deja pași importanți pentru a le oferi sprijinul necesar celor 240 de colegi cu dizabilități care ni s-au alăturat până în acest moment. Prin dezvoltarea permanentă a programului A.C.C.E.S., ne dorim să le punem la dispoziție un mediu de lucru plăcut, prin adaptarea spațiilor la nevoile lor și totodată să le oferim șansa de a ocupa un rol esențial într-o echipă construită ca o familie, în care fiecare abilitate contribuie la succesul companiei”.

Ana Lazăr, lucrător comercial la case de marcat/trezorerie, persoană cu dizabilitate locomotorie: „Kaufland este locul care m-a ajutat să îmi câștig încrederea în mine. Colegii m-au primit cu brațele deschise, încă din prima zi. Sprijinul și răbdarea consilierului angajaților și ale colegilor m-au ajutat să ajung unde sunt acum. Am ajuns să folosesc fără nicio teamă casa de marcat și am înțeles cum funcționează sistemul de pontaj. Sunt lucruri pe care nu credeam că o să le pot face fără ajutor. Viața mea s-a schimbat în bine de când ei mi-au spus primulBun venit în echipă!”

Kaufland este unul dintre cei mai mari angajatori ai României. Peste 15.000 de oameni lucrează în cele 136 de locații răspândite pe tot teritoriul țării. Până în prezent, 240 de persoane cu dizabilități, din orașe precum București, Cluj-Napoca, Sibiu, Satu Mare sau Oradea s-au alăturat echipei și se bucură în acest moment de o viață socială mai bună, de sprijinul colegilor și de posibilitatea de a-și pune abilitățile în practică. În continuare, compania își propune să angajeze alte 350 de persoane cu dizabilități.

Kaufland accentuează că „încă de la lansarea etapei pilot a programului ACCES, compania a avut în plan adaptarea spațiilor de lucru pentru a mări capacitatea de incluziune a persoanelor cu dizabilități. În acest sens, patru magazine Kaufland din București, printre care se numără cele situate în Tudor Vladimirescu, Bucureștii Noi, Militari și Apărătorii Patriei, au fost deja echipate cu case de marcat special gândite pentru angajații în scaun rulant. Investiția se ridică, în acest moment, la o valoare totală de 33.000 de euro și vine ca o confirmare a angajamentului companiei de a le oferi tuturor angajaților condiții optime la locul de muncă. Compania face eforturi constante pentru a-și îndeplini obiectivele în ceea ce privește incluziunea persoanelor cu dizabilități și își propune să contureze, în continuare, o cultură organizațională bazată pe diversitate. Astfel, printre locurile de muncă disponibile pentru persoanele cu dizabilități, se numără atât cele din magazinele Kaufland din întreaga țară (casier sau lucrător comercial), cele din Centrele Logistice din Ploiești și Turda (analist IT, analist gestiune stocuri, operator calculatoare sau manipulant sortare marfă), cât și cele din Sediul Central din București”.

Cei care sunt în căutarea unui loc de muncă pot suna la numărul de telefon 021 9132 sau pot aplica pe cariere@kaufland.ro.

Institutul Cervantes din București lansează „Loteria” gândurilor bune, campanie care „își propune să readucă speranța și optimismul în viețile oamenilor”, cu subtitlul „Marea extragere de speranțe reînnoite și gânduri bune pentru 2021”. Inițiatorii îi invită pe „toți cei care urmăresc activitatea din social media a Institutului Cervantes din București să vizioneze, zilnic, până pe 24 decembrie, câte un mesaj video încurajator de la echipă și de la o serie de colaboratorii din acest an ai Institutului”.

Jorge Jiménez-Zumalacárregui, directorul Institutului Cervantes din București, subliniază:„Acum, când ne apropiem de pragul unui nou an, care sperăm să fie mai prietenos cu noi, am dori să încheiem această perioadă reînnoind recunoștința și bucuria noastră că am fost împreună, că am traversat aceste luni în care nu am uitat de puterea vindecătoare a artei, a culturii, a educației”.

Ideea de loterie este inspirată dintr-o tradiție cu impact socio-economic deosebit: „Cel mai important eveniment social al lunii decembrie din Spania –   marea Loterie de Crăciun. La Lotería de Navidad este cea de-a doua cea mai longevivă loterie din lume, datând din 1812, un eveniment care a supraviețuit atât Războiului Civil Spaniol, cât și regimului lui Franco. Loteria Crăciunului este o tradiție pe care mulți spanioli o păstrează încă din copilărie, pentru că este un eveniment frumos, care înseamnă așteptare plină de emoții și euforie, dar mai ales bucuria de a dărui și de a fi împreună”.

Organizatorii semnalează că „spre deosebire de Loteria de Crăciun, unde există o sumă finită de norocoși, la Loteria gândurilor bune toți cei care aleg să urmărească mesajele din social media pregătite de echipa Institutului Cervantes din București sunt câștigători.

Institutul Cervantes din București, deschis în 1995, este unul dintre cele peste 90 de centre de pe cinci continente ale Institutului Cervantes din Spania. De-a lungul celor 25 de ani de când există la București, Institutul Cervantes a organizat peste 1.500 de evenimente, singur sau în colaborare cu instituții românești de prestigiu. De asemenea, sediul Institutului a găzduit, în toți acești ani, câteva sute de evenimente ale diverselor instituții românești și străine. La începutul acestui an, Institutul Cervantes din București a demarat o colaborare inedită cu bine-cunoscutul artist vizual român Pisica Pătrată, care a creat trei picturi murale în holul instituției, oferind o nouă imagine Insitutului. În afara acestui eveniment amplu, două serii de proiecții de filme, un recital de chitară și vernisajul unei expoziții de fotografie sunt evenimentele la care publicul a avut acces fizic. Restul evenimentelor s-au desfășurat în mediul online. De asemenea, și modulele de cursuri s-au mutat în sfera digitală. În prezent, Institutul este condus de Jorge Jiménez-Zumalacárregui.

Material de opinie de Mihaela Iacob, Manager Senior, și Claudia Matei, Consultant Senior, Taxe Directe, Deloitte România

Transformarea digitală a societății este o tendință unanim recunoscută de câteva decenii. Cu toate acestea, fenomenul a luat amploare în perioada pandemiei de COVID-19, când inovarea, îmbunătățirea eficienței și calității serviciilor, cu implicare umană cât mai redusă, au devenit cerințe obligatorii pentru a face față provocărilor generate de criză. Însăimplementarea tehnologiilor necesare a fost, deseori, încurajatăprin diverse scheme de sprijin, iar răspunsul la nevoile iminente ale economiilor aflate sub asediul pandemiei a generat cheltuieli neprevăzute la nivelul bugetelor naționale. În acest context, în care necesarul de finanțare crește exponențial, iar companiile din tehnologie sunt considerate marile câștigătoare ale actualei crize, revine în actualitate necesitatea taxării echitabile în acest domeniu.

La nivel global, există de multă vreme o preocupare constantă din partea autorităților de a se asigura că entitățile care operează în mai multe state (companiile multinaționale) plătesc impozite în toate jurisdicțiiledin care obțin venituri și la cote corecte.

De la concepte la demersuri sau drumul ideilor spre fapte

Cadrul privind taxarea economiei digitale face parte din aceste preocupări de mulți ani, dovadă fiind faptul că discuțiile pe marginea lui au demarat în anul 2013 prin publicarea, de către Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), a Planului de acțiune pentru combaterea erodării bazelor de impozitare și a transferului profiturilor (BaseErosion and Profit Shifting– BEPS), continuat în anul 2015 prin definitivarea Acțiunii numărul 1 -Provocările care decurg din digitalizare și urmat , în2019, deDocumentul pentru consultare publică privind planul de abordare a provocărilor care decurg din digitalizarea economiei.

În același context, al demersurilor menite să asigure alocarea și impozitarea echitabilă a profiturilor între jurisdicții în contextul specific al economiei digitale, Comisia Europeană a emis, în anul 2018, două proiecte de directivă care își propun, pe de o parte, să reglementeze conceptul de „prezență digitală semnificativă” și regulile de impozitare a acesteia și, pe de altă parte, să introducă o taxă pe serviciile digitale de 3% din cifra de afaceri obținută din activități digitale desfășurate într-o anumită jurisdicție. Aceste proiecte vizează, de asemenea, elaborarea unui sistem de impozitare a profiturilor în jurisdicțiile în care se creează valoarea (având în vedere dependența unor modele de afaceri de o bază mare de utilizatori, care constituie un factor esențial în obținerea de venituri), precum și noi principii de atribuire a profiturilor de-a lungul lanțului de creare a valorii (reguli aplicabile cu precădere în cazul elementelor intangibile greu de evaluatdefinite ca fiind tranzacții, pentru care nu există comparabilitate pe piață sau e dificil de estimat un flux de numerar viitor).Ambele directive au rămas în stadiu de proiect, dar, cunoscut fiind faptul că este foarte dificil să se obțină unanimitate la nivel european pe astfel de inițiative, anumite state membre (Franța, Italia, Austria, Ungaria) au adoptatreglementări unilaterale, la nivel național, pentru introducerea unei taxe pe serviciile digitale.

Un alt moment de referință în demersul de a impune o taxă digitală pe scară largăîl reprezintăpublicarea Propunerii pentru prevenirea erodării bazei globale (GloBE)de către OCDE în anul 2019, care marcheazăun nou pascătre întrunirea unui consens global pentruimplementarea unui sistem echitabil de impozitare a profiturilorși o nouă viziune privind reforma fiscală, axată pe doi piloni, primul dedicat exclusiv taxării în zona digitală. În continuarea acestei inițiative, în octombrie2020, OCDE a publicat Rapoartele cu privire la impozitarea activității digitale, carecontinuă demersurile de instituirea cadrului legalpentru taxarea profiturilor (inclusiv a celor din economia digitală) în toate jurisdicțiile în care se creează valoare, pentru a asigura un nivel echitabil de competitivitate pentru jucătorii din economia digitală globală.

Prin implementarea măsurilor propuse, se estimeazăobținerea de venituri suplimentare din impozitul pe profitcuprinse între 47 și 81 de miliarde de dolari anual, la nivel global (1,9%-3,2% din veniturile totaleîncasate din impozitulpe profit). Din aceste calcule se poate trage ușor concluzia că impactul implementării acestor prevederi este unul de o importanță majoră pentru economia globală.

Care sunt pașii următori?

Practic, publicarea Rapoartelor cu privire la taxarea activității digitalereprezintă reactivarea și dezvoltarea propunerii prezentate în cadrul GloBE, aceea de a structura reforma fiscală pe doi piloni, pentru alocarea drepturilor fundamentale de impunere între țările din care sunt extrase veniturile.

Astfel, Pilonul I propune introducerea unor noi reguli de alocare a drepturilor de impunereîntre jurisdicții, pentru a ține cont de realitățile economiei digitale. În prezent,o companie poate fi supusă taxării într-o anumită jurisdicțiedacă este prezentă fizic (deține personal, active) pe teritoriul respectiv. Având în vedere că economia digitală presupune din ce în ce mai mult imposibilitatealocalizării fizicea afacerilor și operarea prin prezențe virtuale pe teritoriul altor state, se impune ca regulile de fiscalitate internațională să fie, la rândul lor,adaptate noiirealități.

Concret, Pilonul I își propune să introducă drepturi de impozitare pentru statele unde contribuabilii au piețe de desfacere (așa numitele „market jurisdictions”), chiar și în situația în care compania nu are niciun felde prezență fizicăacolo.Pentru anumite afaceri, o astfel de măsură se poate traduce în impozitarea unei părți a profiturilor în jurisdicțiile în care se află utilizatorii. Referitor la condițiile și cuantumul profiturilor care se vor aloca acestor jurisdicții, nu s-a ajuns încă la o formulă definitivă, însă se ia în calcul, de principiu, cel puțin o parte din profiturile reziduale obținute de grup. Un alt demers pe care și-l propune Pilonul I este introducerea unui nivel standard de remunerare pentru activitățile de marketing și distribuție de bază desfășurate pentru persoane afiliate (companii din cadrul aceluiași grup) precum și introducerea unor mecanisme menite să conducă la o soluționare eficientă a eventualelor dispute privind alocarea profiturilor între autoritățile fiscale din diverse jurisdicții.

La rândul său, Pilonul II aduce ca element de noutateimpunerea unuinivel minim de impozitarea profitului la nivel global. Aceasta presupune, pe de o parte,obținerea unui consens cu privire la armonizarea sistemelor de raportare,și, pe de altă parte, introducerea unor mecanisme care să permită impozitarea la un nivel minim a profiturilorcare, în anumite jurisdicții, acum sunt taxate cu cote foarte mici sau deloc. Este important de menționat faptul că propunerile incluse în Pilonul II vizează grupurile din toate industriile,cu anumite excepții– fondurile de investiții, fondurile de pensii, corpurile guvernamentale și organizațiile non-profit. În plus, regulile urmează să se aplice grupurilor cu venituri anuale de peste 750 de milioane de euro, astfel încât Pilonul II să fie în linie cu pragul valoric descris în cerințele de raportare pentru fiecare țară în parte („Country by country reporting”).

Toate aceste măsuri vor conduce, în mod inevitabil, la creșterea cotei efective de impozitarea profiturilor la nivelul grupurilor de societăți multinaționale și, totodată, la o modificare substanțială a regulilor privind prețurile de transfer. În aceste condiții, deși necesitatea unui acord în acest scop este mare, rămâne de văzut dacă și în cât timp autoritățile vor ajunge la o înțelegere cu privire la aplicarea celor doi piloni pe care se axează politica fiscală a OCDE în perioada următoare. La nivel declarativ, este de așteptat să se ajungă la un consens în anul 2021, însă modul și orizontul de timp în care se vor implementa efectiv aceste reglementări în legislațiile naționale, prin modificarea actualelor convenții de evitare a dublei impuneri, precum și consecințele pe care acestea le vor avea pentru fiecare companie, industrie și jurisdicție sunt greu de cuantificat în acest moment.

Mai multe informații și recomandări pentru companii legate de modul în care se pot pregăti în contextul pandemiei de COVID-19 sunt disponibile în secțiunea dedicată de pe site-ul Deloitte România.

Florin Jianu, președintele Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR) a fost reales în funcția de președinte de onoare al Uniunii Europene a Tinerilor Întreprinzători – JEUNE,pentru perioada 2020-2023. Adunarea generalăl-a ales de asemenea peDaniel Urîtu, prim-vicepreședintele Patronatului Tinerilor Întreprinzători din România (PTIR) și membru al Biroului Permanent al CNIPMMR, în pentru funcția de vicepreședinte al JEUNE. Noul preşedinte al organizaţiei este Alberto Carvalho Neto din Portugalia (AJEPC).

Florin Jianu, președintele CNIPMMR, subliniază: „Reconfirmarea în poziția de președinte de onoare a celei mai importante organizații europene a tinerilor antreprenori mă onorează și, în același timp, mă obligă să susțin în continuare ecosistemul european al start-up-urilor și noilor inițiative antreprenoriale. De aceea, propunerea pe care am făcut-o colegilor a fost de a susține un program intitulat 1 Million Startups in Europe, un program european care să susțină crearea și finanțarea în 5 ani a unui million de start-up-uri în întreaga Europă. Acest program este cu atât mai necesar în această perioadă pentru a ajuta Europa să iasă din criză, pentru a susține inițiativele tinerilor și un nou suflu în economia europeană. Vreau, de asemenea, să îl feilicit pe prietenul meu, Andrea Gelfi, pentru încheierea unui mandat excelent la conducerea JEUNE și să îi urez succes noii conduceri, noului președinte, Alberto Carvalho Neto, cu o mențiune specială pentru colegul nostru, Daniel Urîtu, care va deține poziția de vicepresedinte pentru mandatul 2020-2023”.

JEUNE este „cea mai importantă organizație din Europa ce reprezintă interesele a peste 1,6 milioane de tineri antreprenori din peste 20 de țări europene. Activitățile JEUNE sunt axate pe promovarea antreprenoriatului, inițiative de lobby pentru programe destinate tinerilor, evenimente de networking, formare pentru tinerii antreprenori, parteneriatele cu instituțiile europene care vizează crearea unui dialog permanent pentru dezvoltarea politicilor și programelor dedicate tinerilor antreprenori, incubarea afacerilor”.

Sector 7 Hub “a lovit” din nou cu ultima campanie realizată pentru CatMobile. În primele două spoturi, comediantul Ionuț Rusu și realizatorul TV Oreste Teodorescu sunt actorii principali, iar în al treilea, Micutzu face show total. Campania realizată de Sector 7 Hub tratează într-o manieră amuzantă mai multe teorii ale conspirației, atât de prezente în spațiul public, iar cele trei spoturi au strâns peste cinci mii de share-uri pe Facebook și peste două milioane de vizualizări pe YouTube. Regizate de Alex Coteț, cele trei clipuri promovează husele pentru telefoane de la CatMobile, despre care reptilienii spun că nu ai nevoie cu adevărat.

“Sunt prea sărac ca să nu-mi iau husă! Am decis încă din martie că subiectul conspirațiilor va domina pop culture-ul în 2020. Și asta datorită unui false entitlement indus de social media prin care dacă ceva ne deranjează la realitate, ne contrazicem cu realitatea până când avem noi ultimul cuvânt. Nu e important să stabilim adevărul, e important să avem ultimul cuvânt, mai ales în feed-ul nostru de Facebook. Iar când nu-l putem avea, transferăm responsabilitatea pe o “forță superioară”.  Așa că am transformat CatMobile într-un personaj deranjat de realitatea faptului că 1 din 4 oameni nu simte nevoia de husa pentru telefon.

Am pornit de la un gând simplu: <<cum ar fi, dacă ar fi așa de simplu să găsești un raspuns?>>. Corelat cu noul discurs al anumitor televiziuni de știri, în care justifică lipsa de fapte prin așa zise întrebări serioase, am decis că acesta va fi portretul anului 2020 în mentalul colectiv”, spune Alex Coteț, Sector 7 Hub.

Oreste Teodorescu a acceptat cu ușurință să apară în campania Sector 7 Hub/CatMobile – “Noi doar punem întrebări”. Realizatorul TV se cunoștea deja cu băieții de la Sector 7. Filmările nu au fost însă deloc ușoare pentru participanți.

“Filosofia noastră de lucru este <<comedy is serious business>>. Așa că nu prea se râde la fimări. Pentru cine vine prima oară cu noi în platou poate fi o experiență șocantă. Cu cât e mai amuzantă povestea, cu atât suntem mai serioși și încruntați. În dulcele stil clasic al Sector 7, filmările la primul spot au durat 9 ore, iar la al doilea, doar 3. Să trântești un perete de podea, iar apoi să îl ridici la loc, 21 de duble la rând, durează un pic mai mult decât te-ai aștepta….

Cu cei de la CatMobile nu avem relația bolnăvicioasă în care ei sunt clientul și noi un furnizor care trăiește cu frica de a-l contrazice pe cel care dă banul. E mai degrabă un parteneriat în care luăm decizii de comun acord și ne răzgândim de câte ori este nevoie, până obținem rezultatul optim. Suntem participanți egali la risc, dar și la răsplată. Asta spre deosebire de mentalitatea toxică <<nu vrem să părem proști în fața clientului>> care transformă multe campanii bune în campanii mediocre”, a mai spus Alex Coteț.  

Este al treilea an de parteneriat dintre Sector 7 Hub și CatMobile, după campaniile de succes cu Micutzu- “Nu știi când te lovește ghinonul” și “Alpaca lui Godină”.

Și dacă vă întrebați ce simte un creator de conținut atunci când vede că o campanie se transformă în una virală, răspunsul vine tot din partea lui Alex Coteț: “Ușurare! Ai mai câștigat o bătălie și te poți pregăti pentru următoarea”.

Mai jos găsiți cele trei spoturi realizate de Sector 7 Hub pentru CatMobile în cadrul celei mai recente campanii:

O treime (463 milioane) dintre elevii din toată lumea nu au acces la învățarea online atunci când școlile sunt închise din cauza pandemiei COVID-19 pentru că lipsesc metodele sau echipamentele de conectare la distanță,  relevă raportul ”Stepping forward Connecting today’s youth to the digital future”, realizat de PwC și UNICEF. Dintre aceștia, trei sferturi provin din zone rurale sau din familii sărace.

Raportul mai arată că 86% dintre reprezentanții guvernelor din peste 100 de țări, care au răspuns unui sondaj UNESCO în 2020, au oferit elevilor platforme online pentru educația la distanță, în timp ce doar 20% dintre aceștia au îmbunătățit accesul la infrastructură și / sau au oferit dispozitive subvenționate.

”Pe măsură ce criza sanitară a dus la mutarea multor activități în mediul online, inclusiv a celor educaționale și de formare profesională, lipsa accesului la tehnologie a redus semnificativ șansele la o viață mai bună pentru copiii și tinerii din mediile defavorizate. Acest fapt accentuează inegalitățile existente înainte de pandemie și impune colaborarea între guverne, instituții, comunități și companii, pentru a le oferi tinerilor vulnerabili acces la alfabetizarea digitală și dezvoltarea abilităților”, a declarat Ionuț Simion, Country Managing Partner PwC România.

Deși guvernele trebuie să gestioneze simultan o serie de provocări sociale critice, precum consolidarea sistemelor de asistență medicală, sprijin financiar pentru companii și șomajul, nu trebuie să renunțe la investițiile pe termen lung în domenii esențiale, precum educația.

În plus, situația economică se deteriorează pentru tinerii din medii dezavantajate, unul din șase tineri încetând să mai lucreze de la începutul pandemiei. Potrivit raportului, peste 40% dintre tinerii angajați se aflau în sectoare puternic afectate de COVID-19 și aproape 77% erau în economia informală, ceea ce i-a făcut foarte vulnerabili atunci când companiile au fost închise sau mutate în online ca răspuns la restricțiile pandemice.

Mai multe detalii despre studiul realizat de PwC și UNICEF găsiți aici.

Mai mult de jumătate (55%) dintre bucureștenii care locuiesc în prezent cu chirie nu au în plan să-și cumpere un apartament în următorul an și vor să rămână în chirie, arată un studiu recent realizat de Unlock Research pentru Colliers International, lider pe piața de evaluări și consultanță rezidențială din România cu proprietăți rezidențiale analizate la nivel național în valoare de peste 15 miliarde de euro numai în ultimii trei ani. 45% dintre aceștia se gândesc însă la o schimbare a locuinței închiriate, majoritatea (66%) pentru că vor o locuință mai spațioasă sau aflată într-o zonă mai bună, inclusiv în blocuri noi, și doar o treime pentru că se uită la bani și caută să-și scadă costurile cu chiria.

Criza provocată de coronavirus începe să-și arate efectele și pe piața închirierilor de locuințe. În București,  studenții au lăsat multe proprietăți goale, apartamentele în regim hotelier au fost convertite în apartamente cu chirie lunară, iar numărul ofertelor de închiriere din piață a început să crească. Prețul chiriei rămâne în continuare principalul criteriu în funcție de care cei mai mulți chiriași aleg să închirieze o locuință sau alta.

Pe fondul incertitudinii create de pandemia de Covid-19, chiriașii caută siguranță, fie printr-o reducere a chiriei sau mutarea într-un spațiu mai mic, fie printr-o înțelegere pe termen mai lung cu proprietarii sau prin înregistrarea contractelor la Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF). Comparativ cu criza precedentă din 2008-2009, înregistrarea contractelor de închiriere la Fisc conferă proprietarilor calitatea de titlu executoriu, facilitând recuperarea banilor de la rău platnici.

„Chiriașul este mult mai dinamic decât cumpărătorul de rezidențial, iar trendurile din piața de închiriere pot fi valoroase pentru dezvoltatorii de locuințe. Nevoia de siguranță în relația cu proprietarul va duce la profesionalizarea pieței de închirieri de locuințe, iar din ce în ce mai mulți dezvoltatori își vor îndrepta atenția către acest segment. Am văzut deja tranzacții cu blocuri destinate exclusiv închirierii, semn că există un interes și din partea investitorilor pentru astfel de produse. Ne așteptăm ca în acest ecosistem nou creat să vedem și alți jucători anunțând proiecte destinate închirierii”, explică Gabriel Blăniță, director asociat Colliers Valuation and Advisory.

Dincolo de prețul chiriei lunare, cei mai mulți dintre respondenții care consideră că este mai rentabil să stea cu chirie decât să îşi cumpere o locuinţă proprie caută şi anumite funcţionalităţi care se potrivesc nevoilor şi propriului stil de viaţă, precum parcurile, spațiile verzi și locurile de joacă, care au devenit aproape la fel de importante ca stațiile de transport în comun. Dacă proximitatea față de un supermarket a fost tot timpul o prioritate, de anul acesta în topul preferințelor sunt și farmaciile, care sunt solicitate de aproape 50% dintre chiriași, mai arată datele studiului solicitat de către Colliers Internațional.

„Pandemia a generat schimbări puternice în relația oamenilor cu spațiul lor de locuit, în timpul lockdown-ului locuința crescând în importanță, tendință care s-a păstrat și după. A devenit din ce în ce mai important cum arată spațiul, atât în casă, cât și împrejurimile acesteia, precum și ce facilități ai în apropiere. Pentru piața de chirii, dincolo de nevoia de siguranță și de a nu lua decizii ce presupun investiții ridicate, a crescut și nevoia de un upgrade, de un standard de locuire mai bun, chiriașii nefiind mulțumiți de condițiile actuale ale pieței”, spune Alexandra Cojocaru, partener Unlock Research.

Cercetarea a fost realizată de Unlock Research, la solicitarea Colliers International, în perioada septembrie – octombrie 2020, pe un eșantion de aproximativ 300 de persoane care locuiesc cu chirie în București, având venituri peste medie, majoritatea cu studii superioare și cu vârsta cuprinsă între 25 și 45 de ani, în proporție de 51% fiind femei și 49% – bărbați. Studiul privind piața chiriilor rezidențiale din București face parte dintr-o serie de analize cantitative și calitative efectuate periodic de către Colliers International.

1 decembrie, Ziua Națională a românilor, te trimite cu gândul invariabil la istorie. La momentul Unirii Principatelor, la momentul construirii României mari și moderne.

Dincolo de istoria politică și socială, România are și o istorie bogată în ceea ce privește piețele financiare. Spre exemplu, primele inițiative de înființare a unei piețe bursiere de mărfuri și de valori au avut loc la mijlocul secolului al XIX-lea, așa cum este Codicele de Comerț al Țării Românești din 1 ianuarie 1840, realizat după modelul dat de Codul Comercial francez din 1807 și având la bază unele prevederi ale Regulamentului Organic.

Codicele reglementa bursele de comerț, mijlocitorii de schimb și samsarii. La acea vreme, dorința era de a se înființa o bursă de comerț la București (condusă de 6 persoane) și una la Brăila (condusă de o deputăție domnească), urmând ca samsarii să-și anunțe afacerile în cadrul burselor și prețul mediu al mărfurilor să fie publicat. Codicele de la 1840 definea categoriile mijlocitorilor (agenți de schimb) și samsarilor (curtieri). Mijlocitorii erau numiți de domnitor, Codicele stabilind de asemenea în privința prețului că „rezultatul tocmelilor și al negociației polițelor ce se săvârșesc la Bursă hotărăște cursul monezilor și al polițelor, al prețurilor mărfurilor, al asigurărilor, al transporturilor pe uscat sau pe apă, al zapiselor statului altor asemenea, al căror curs este primitor de a se însemna pe fiecare zi până unde s-a suit ori s-a coborât”.

În 1880, Camera de Comerț și Industrie de la București face un memoriu către Ministerul Agriculturii, Comerțului și Lucrărilor Publice în care, luând în considerare dezvoltarea comerțului cu efecte publice, propune înființarea unei burse pentru fixarea cursurilor monetare și efectelor, pe baza cererii și ofertei, pentru a opri speculațiile și fluctuațiile aleatorii. Este realizat, la inițiativa Camerei de Comerț din București, un proiect de lege pentru înființarea unei burse, care prevedea că: „Această bursă […] avea să adune la anumite ore pe comercianții, industriașii, capitaliștii, agricultorii și mijlocitorii oficiali la un loc anumit, spre a se ocupa de operațiunile lor comerciale, sub o mai deaproape priveghere a guvernului”.

Orarul de tranzacționare al bursei era prevăzut de lege astfel: „Orele fie-cărei burse se fixéză de camera de comerciŭ dupe obiceiurile civile ale fie-cărei localități, combinate cu orele de pornire ale curierilor. La Bucuresci, Galați și Brăila, orele deschiderei și închiderei bursei se fixéză, împreună cu prefectul poliției, de 4 bancheri, 4 neguțători, 4 mijlocitori de schimb și 4 mijlocitori de mărfuri desemnați de tribunalul de comerciŭ. […] Bursa va fi deschisă în tóte zilele, afară de Duminecă și serbătorile legale. Tîrgul efectelor publice și private și al tuturor hârtiilor negoțiabile se face cu două ore înaintea târgurilor celor-lalte mărfuri. Informațiuni se pot lua de la secretarul comitetului bursei în tóte zilele de lucru de la 9 până la 11 ore. Tóte acestea se vor observa sub controlul comitetului bursei”.

„Principalele operațiuni cari se urméză la bursă sunt: tîrgul efectelor publice și private, tîrgul acțiunilor diverselor societăți agricole, industriale și comerciale, tîrgul scrisurilor funciare rurale saŭ urbane și a tuturor hârtiilor negociabile, vînzarea materiilor metalice, a monetelor, a tot felul de mărfuri, închirierea vaselor de transport, transportul pe uscat și apă, tot felul de transacțiuni relative la comerciul continental și maritim, interior și exterior, asigurările de tot felul, etc.”.

Negocierile se realizau la bursă, în locul separat numit parchet. Tîrgul trebuia să arate „dacă e pe bani gata saŭ dacă e cu termen” (termenul însemna maxim 1 lună). Titlurile circulau doar dacă erau însoțite de cel puțin un cupon. Taxa de tranzacționare era reprezentată de o taxă a timbrului, nu mai mare de 5 bani la suta de lei, care era suportată jumătate de cumpărător și jumătate de vânzător și se plătea Camerei de Comerț. Plățile în cadrul tranzacțiilor erau făcute de mijlocitori, în fiecare zi de bursă, iar cele mai mari de 100 de lei se realizau „în mandate de viramente asupra Băncei Naționale”. Numărul mijlocitorilor de schimb se determina la fiecare 3 ani, numirea lor fiind făcută prin Decret Regal. Mijlocitorii puteau da procură specială de reprezentare unei alte persoane sau mai multora, dar mandatarii trebuiau să fie români, iar mijlocitorul era răspunzător de faptele acestora. Mijlocitorii de schimb erau obligați să înscrie toate operațiunile și tranzacțiile făcute în registrele proprii („carnet șnuruit și parafat de tribunalul de comerciŭ”), înscriind sumele în litere, fără abrevieri, fiind menționate toate detaliile vânzării, cumpărării, negocierii.

La mai puțin de un an de la deschidere a avut loc primul crah bursier din România, în noiembrie 1883, provocat mai ales de imposibilitatea efectuării lichidării. Presa vremii titra: „Crahul de la bursa din București, prevăzut de noi și de Banca Națională, s-a întâmplat cu începerea lichidărilor din noiembrie (…)”.

Ca urmare a celor petrecute, în 1886, Camera de Comerț și Industrie solicită modificarea legii. O modificare adusă de legea din 1886 este introducerea următorului amendament: „Ori-ce operațiune de bursă, regulat făcută, constitue un act de comerciŭ și dă nascere unei obligațiuni perfecte, la care nu se póte opune nici într’un cas excepțiunea de joc”. Din dezbaterile legii, redate de monitorul oficial, reies preocupările legiuitorului de la acea vreme ca „A duoa reformă coprinsă în proiect consistă în aceea că operațiunele cu termen să se facă între persóne cunoscute; iar nu ca până acum de agenții de schimb pe contul lor, fáră să spună în numele cui tratéză. De sigur că acest principiŭ este bun; de óre-ce intr’o bursă începĕtóre ca a nóstră, nu póte și nu e bine să se lase liber curs acelor jocuri maloneste cari degeneréză în adevĕrate flagele pentru avuția țĕrei”.

Războiul suspendă tranzacțiile bursiere

În 1914, izbucnirea violentă a războiului generează închiderea Bursei pe 18 iulie, acesta rămânând închisă pe toată durata Primului Război Mondial. La acea perioadă erau tranzacționate acțiunile emise de 63 de societăți și 58 de tipuri de rente și obligațiuni de stat (efecte cu dobândă fixă).

Distrugerea sondelor de petrol din timpul războiului a făcut ca valorile mobiliare să se deprecieze masiv. Repararea sondelor de către germani a condus însă la cotarea acțiunilor industriei petroliere române la Bursă, determinând creșterea ulterioară a cotațiilor. Între 1917 și 1918, tranzacțiile bursiere s-au realizat în „târgul bursier” de la cafeneaua Schreiber și pe Strada Lipscani. Bursa Oficială de Efecte, Acțiuni și Schimb se redeschide în octombrie 1918, activitatea sa crescând mereu, iar localul Bursei devenind neîncăpător.

În perioada 1919 – 1925, bursele de comerț din România erau guvernate de trei tipuri de reglementări legale. Legea din Vechiul Regat din 1904, extinsă și în Basarabia în 1919, se completa cu legislația austriacă aplicabilă Bursei de la Cernăuți, din Bucovina, dar și cu legislația maghiară din Banat și Transilvania pentru Bursele din Arad și Timișoara. Apare astfel din nou necesitatea unei legi care să răspundă nevoilor economice ale României. O nouă lege este promovată de profesorul Virgil Madgearu, ministru al Industriei și Comerțului și este ratificată prin Decret Regal pe 13 august 1929. Expunerea de motive realizată de Virgil Madgearu preciza: „Necesitatea adaptării uzanțelor găsite bune și consfințite în materie de bursă până azi, a modului de încheiere al tranzacțiilor de efecte, acțiuni schimb mărfuri, situațiunea financiară și economică a țării, precum și necesitățile unui bun mers al încheierilor operațiunilor și apoi încrederea deplină în tranzacțiunile ce se fac la Bursă, au călăuzit la întocmirea proiectului de lege ce însoțește această expunere de motive”

În 1938 este publicată de către Simon D. Gartenberg, președintele Asociației Remizierilor Oficiali de Bursă, „Cartea acționarului – îndreptar bursier”, aceasta fiind una dintre primele dovezi ale preocupării față de educația financiară a publicului regăsite în biblioteci. Aflăm astfel că, în 1938, la bursa de la București erau tranzacționate acțiunile a 56 de societăți și că mai multe titluri financiare românești erau vândute pe bursele străine (acțiuni Astra Română la Paris, Amsterdam, Anvers și Zürich; acțiuni Concordia la Paris, Bruxelles, Anvers și Zürich; acțiuni Steaua Română la Paris, Basel, Frankfurt, Geneva și Zürich; acțiuni Petrol-Block la Paris, Lille, Anvers, Liege și Zürich; acțiuni Redevența la Paris; efecte constând în rente și împrumuturi erau tranzacționate la Paris, Londra, Berlin, New York, Zürich, Roma, Milano, Basel, Berna, Geneva). De asemenea, la bursele occidentale mai erau cotate și alte valori emise de societăți cu capital românesc și străin, care însă nu erau cotate la București: Colombia, Danubiana, Omnium, Petrofina, Societatea de Gaz și Electricitate din București, Steaua Română Française și Steaua Română (British), Zahăr și Rafinaj în România.

Buletinul Bursei București din decembrie 1939 scria: „Nici odată târgurile financiare mondiale n’au fost mai influențate, ca în 1939, de evenimentele europene. Și anul 1938 cunoscuse destule dificultăți internaționale, dar tot se crezuse că până la urmă zăngănitul armelor va fi îndepărtat, optimism care se răsfrânsese asupra burselor de valori. Într-adevăr anul 1939 din punct de vedere bursier debutează sub cele mai bune auspicii. Nivelul cursurilor era destul de ridicat la 1 Ianuarie 1939, nivel care n-a putut fi mult timp menținut. Căderi serioase s-au produs la sfârșitul lunii Ianuarie, odată cu sfârșitul războiului spaniol. În Martie, bursele sunt cuprinse de panică, în urma ocupării Boemiei de germani. În Aprilie, italienii ocupă Albania, altă neliniște, urmată de tensiunea polono-germană, care sfârșește cu războiul și ocuparea Poloniei.[…]

Bursa, închisă pentru inventar

După cel de-al Doilea Război Mondial, economia României devine una centralizată, ca parte a reformei inițiate de regimul comunist. În aceste condiții, se decide închiderea Bursei în iulie 1948. Instaurarea proprietății de stat, ca unic proprietar, nu mai permitea existența produselor specifice pieței bursiere, precum acțiuni sau obligațiuni corporative, iar Bursa nu mai avea de ce să existe, având în vedere că nu mai exista obiectul tranzacțiilor. Deținerea în proprietate a societăților comerciale era interzisă. Pe 11 iunie 1948, în baza Legii nr. 119/1948 a naționalizării, 1.050 de întreprinderi industriale, bancare sau de asigurări treceau în proprietatea statului, ca „bun de consum al poporului” și Bursa se închidea. Profesorul Nicolae Volonciu povestește în cartea sa (Volonciu, Nicolae, 2017, Amintiri din patru țări, București: Editura Solomon, p. 113.): „în ziua de 11 iunie, cu câteva minute înainte de deschiderea bursei, un cetățean care voia să facă o tranzacție a ajuns la ușă și a găsit un mare lacăt. Veniseră mai de dimineață agenți financiari, poliție și, printre ei, un hâtru care lăsase un bilețel lângă acel lacăt. Ce era scris pe acel bilețel? «ÎNCHIS PENTRU INVENTAR!»”.

Ascendia, companie ce furnizează soluții pentru educația digitală atât pentru piața locală, cât și pentru piețe din străinătate, a fost numită „Campion al dezvoltării durabile” pentru domeniul educație, în cadrul Galei Dezvoltării Durabile. Gala a avut loc pe 25 noiembrie și a fost organizată de Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă din cadrul Guvernului României, în parteneriat cu Asociația Întreprinderilor Mici și Mijlocii din Județul Covasna.

În cadrul Galei au fost prezentate organizațiile care au desfășurat în acest an proiecte sau inițiative prin intermediul cărora a fost demonstrată asumarea unei dezvoltări sănătoase, de termen lung pentru sfera socială din România. Aceste organizații au fost identificate de Departamentul Dezvoltării Durabile și prezentate în așa fel încât să devină modele ale dezvoltării durabile pentru instituții similare. Ascendia a fost premiată pentru realizarea platformei LIVRESQ, instrument educațional de tip colaborativ, pentru crearea de conținut digital interactiv. 

Platforma este folosită în prezent de peste 11.000 de profesori și are cea mai mare bibliotecă de resurse educaționale create de cadre didactice din România și Republica Moldova, cu peste 4.700 de lecții digitale, din care 1.700 publice. Profesorii utilizează LIVRESQ pentru a realiza lecții interactive, iar numărul resurselor publicate este în continuă creștere, o parte fiind deja omologate de Ministerul Educației și Cercetării.

LIVRESQ este cel mai important produs creat până în prezent de Ascendia, prin intermediul căruia compania vine în sprijinul mediului educațional local și nu numai. Astfel, în special în contextul școlii de la distanță, instrumentul poate fi folosit de profesori fără ca aceștia să aibă nevoie de cunoștințe de programare. Mai mult, pachetele rezultate sunt conforme cu standardele de eLearning internaționale.

Ascendia vizează dezvoltarea editorului de lecții interactive LIVRESQ prin implementarea și consolidarea selecției de unelte pentru creatorii de conținut. Unul din pilonii importanți este posibilitatea de a adăuga asistenți virtuali pentru fiecare lecție. Scopul evenimentului este acela de a premia pentru următorii 7 ani ONG-uri, școli, universități sau institute de cercetare, companii, instituții din sectorul public care au performanțe în domeniul dezvoltării durabile. Gala Dezvoltării Durabile face parte dintr-un program de informare și educare a publicului cu privire la cele 17 Obiective ale Dezvoltării Durabile (ODD), înscrise în Strategia Națională pentru Dezvoltare Durabilă a României – Agenda 2030, o strategie coordonată cu Uniunea Europeană și ONU.

FOTO: Cosmin Mălureanu, CEO Ascendia

Kaufland devine primul lanț de magazine în care 100% din carnea de porc de la Raftul Românesc provine de la porci născuți, și nu doar crescuți în România, ca urmare a extinderii programului de stimulare a producției interne.

Totodată, compania sprijină fermierii să adere la primul program de bunăstare a animalelor, ce aduce noi standarde de calitate pentru creșterea porcilor.

Datorită acestei noutăți, acum purceii sunt născuți în România, nemaifiind nevoie ca aceștia să fie importați de fermieri din străinătate, pentru a-i crește în România.

Programul ,,Porc născut și crescut în România” este o premieră în retail, Kaufland fiind singurul lanț în care carnea de porc are origine 100% românească, de la porci născuți în România. Carnea de porc ce provine din program se găsește în magazine în cadrul Raftului Românesc, semnalizat corespunzător la vitrinele cu servire asistată.

De la lansarea primei etape a programului, în 2017, Kaufland a sprijinit în toți acești ani dezvoltarea fermelor de porci, pentru a putea oferi în magazine carne 100% românească, de la porci născuți, crescuți în România, dar și hrăniți cu cereale din România.

În prezent, în toate magazinele Kaufland este livrată săptămânal carne proaspătă de porc ce provine de la peste 5000 de porci născuți și crescuți în România.

Demersul, început acum 3 ani, vine ca răspuns la faptul că 60% din carnea de porc din România provenea din import. Creșterea producției interne aduce beneficii economiei și agriculturii românești, ce nu va mai depinde de importuri, aspect cu atât mai important în această perioadă.

Noi standarde de creștere a porcilor – prin programul agricol pentru carnea de porc

Odată cu acest pas, Kaufland lanseză și un nou program agricol prin care a sprijinit fermele de porci să adere la standarde superioare de bunăstare a animalelor, astfel că românii vor putea pune pe masa de Sărbători carne 100% românească, de o calitate mai bună.

Acesta introduce în ferme un model de dezvoltare a agriculturii și bunăstării animalelor în lanțul de aprovizionare cu carne de porc, pe 4 paliere:

1. Colaborarea directă cu fermierii;
2. Introducerea unor standarde mai ridicate de bunăstare a animalelor
3. Introducerea unui sistem de hrană, cu cereale 100% românești, periodic analizate;

Introducerea unui sistem de audit de siguranță și calitate pentru ferme, hrana porcilor, precum și de monitorizare a sănătății porcilor;

Programul agricol pentru carnea de porc este o premieră în România și depășește cerințele legislative, fiind un model de urmat pentru a crește producția internă de carne de porc de calitate.

Acesta cuprinde momentan 7 ferme de porci din țară, grupate în Cooperativa Agricolă Siliștea Producție Suine, ce furnizează carne proaspătă de porc în magazinele Kaufland România, în volum de peste 2000 de porci pe săptămână. Obiectivul Kaufland este ca în următorii ani, toată carnea de porc din rețea să provină din astfel de ferme ce vor livra porci născuți și crescuți în România, la standarde înalte.

Programul se va extinde și e o invitație și către alți fermieri.

Programul agricol pentru carnea de porc introduce un sistem de controlare a calității, prin întregul pachet de măsuri:

• Auditul fermelor și a standardelor de bunăstare a animalelor

Kaufland colaborează cu SGS România, o companie internațională de certificare, care desfășoară auditul, ce analizează criterii precum îngrijirea porcilor, starea de sănătate, hrana, măsurile de igienă și standardele sanitare. Fermele din program au obținut nivelul Avansat, ce depășește cerințele legale.

Costurile de auditare a fermelor pentru menținerea standardelor sunt suportate integral de Kaufland România.

• Hrană cu cereale 100% autohtone

Toate cerealele ce compun hrana porcilor sunt aprobate, provin 100% din recoltă românească și conțin soia românească, nemodificată genetic.

• Auditul hranei

Kaufland lucrează cu o instituție neutră, independentă, pentru prelevarea probelor și analiza furajelor direct de la fermă, pentru a garanta calitatea în mod constant. Hrana e periodic analizată în vederea controlului de pesticide, salmonella, dioxină sau metale grele.

• Sistem de monitorizare a sănătății porcilor

Datorită acestuia, porcilor le vor fi administrate mai puține medicamente, iar Kaufland va primi regulat informații referitoare la nivelul acestora. Fermele vor folosi indexul de terapie, instrument ce permite controlarea evoluției stării de sănătate și stabilirea măsurilor necesare.

• Fermele oferă spații mai mari

Spațiile de creștere au minim 0.715 mp/porc, mai mult decât cerințele legale, și se află la o distanță de maxim 300 de km de la fermă la abator.

• Condiții de viață mai relaxate

Cu cât porcii sunt mai relaxați și au condiții de viață mai bune, cu atât carnea este mai gustoasă. Porcii sunt animale curioase, care își doresc să exploreze și să se joace. De aceea, spațiile de creștere au fost dotate cu jucării naturale, din lemn, care îi ajută să fie mai relaxați și, în consecință, mai sănătoși.

În plus, datorită faptului că sunt născuți și crescuți în România, se elimină nevoia de transport a purceilor, factor de stres cu impact asupra calității cărnii.

„Azi facem lucrurile mai bune decât ieri. Ne respectăm angajamentul de a fi alături de fermierii români și iată că la 3 ani după lansarea programului Crescut în România, care și la acea vreme a fost o premieră, venim cu extinderea lui la un nou nivel, ce aduce pentru prima dată în România astfel de standarde de bunăstare a animalelor, mai înalte. România are nevoie de investiții în agricultură, ca să se dezvolte, iar noi lansăm un model ce sperăm să fie susținut de toată piața, nu doar de noi. Obiectivul nostru este să avem 100% carne de porc românească în magazine. Așa ne asigurăm că e proaspătă, de calitate și că provine de la purcei mai sănătoși și mai fericiți, născuți în România, nu doar crescuți. Vom continua să investim în dezvoltarea producției interne de porci, cu scopul de a oferi carne proaspătă numai de la porci care s-au născut în România”, declară Valer Hancaș, Director Comunicare și Corporate Affairs Kaufland România.

Kaufland România susține fermierii din program prin contracte pe termen lung și oferă garanția plății rapide către aceștia, și organizează întâlniri periodice pentru feedback.

Despre Kaufland România

Kaufland se numără printre cele mai mari companii de retail din Europa, cu 1.300 de magazine în 8 țări, 132.000 de angajați și o rețea de 135 de magazine în România. În 2019, Kaufland România a primit pentru a treia oară certificarea Best Buy Award, care atestă că este lanțul de magazine cu cel mai bun raport calitate – preț de pe piața locală. Kaufland deține și distincția Customers’ Friend pentru compania cu cele mai bune servicii pentru clienți, acordată de Institutul internațional ICERTIAS, în urma unei analize de piață. Strategia noastră are ca scop îndeplinirea dorinţele clienților cu accent pe garanţiile şi serviciile noastre, varietate, un nivel ridicat de calitate şi, bineînţeles, preţuri atractive. Pentru mai multe informaţii, vizitaţi www.kaufland.ro.

Kaufland angajează persoane cu dizabilități la nivel național. Cei interesați pot aplica online, pe cariere.kaufland.ro – unde este disponibilă lista posturilor vacante, prin e-mail la cariere@kaufland.ro sau la numărul de telefon 021.9132

Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Ilfov anunță declararea de către agenţii economici din județ a 549 locuri de muncă vacante: 36 – pentru studii superioare, 153 – pentru studii medii, 119 – pentru muncitori calificaţi, 241 – pentru muncitori necalificaţi.

Profesiile, meseriile, ocupaţiile în care agenţii economici din judeţul Ilfov oferă locuri de muncă sunt: contabil, șef oficiu zonal poștă, inginer chimist, director vânzări, analist credite, analist, programator, agent comercial, recepționist, casier, lăcătuș mecanic, controlor calitate etc.

Condiţiile de angajare, valabilitatea ofertei şi informaţiile suplimentare despre fiecare loc de muncă în parte se pot obţine la sediul AJOFM Ilfov din Bucureşti, str. Ruginoasa, nr. 4, sector 4, la telefon (021)332.37.08/105,pe site-ul AJOFM Ilfov sau la punctele de lucru ale AJOFM Ilfov.

Prin Vreau să fiu Antreprenor promovăm gândirea și acțiunea antreprenorială în rândul tinerilor din România

Cel mai mare eveniment de business adresat Generației Z a avut loc marți seara unde peste 1800 de participanți și-au dat întâlnire cu 5 antreprenori de succes din România: Dragoș Petrescu, Dragos Anastasiu, Daniela Marișcu, Cristian Onețiu și Cristina Bâtlan. Tinerii în Arenă a fost locul unde efervescența și entuziasmul tinerilor s-a întâlnit cu experiența unora dintre cei mai cunoscuți antreprenori din România care au împărtășit foarte autentic provocările și sfaturile lor de business.

Speakerii au vorbit despre gândirea antreprenorială, ce trebuie să facă tinerii pentru a trece la acțiune, au împărtășit deschis despre obstacolele pe care le-au întâlnit în afacerile lor, despre frici și începutul în business.

Evenimentul a fost transmis live pe Facebook și YouTube iar sfaturile antreprenorilor au cumulat peste 148.000 de minute de vizualizare.

Dintre cei peste 1800 de participanți înscriși, 54% au o idee de afacere și 74% își doresc sprijin pentru a o dezvolta. Formele de sprijin solicitate sunt feebdback și ghidaj de la antreprenori (73% dintre tineri), apoi conexiuni și clienți iar abia pe locul trei au fost banii.

„Tinerii au o curiozitate și o dorință incredibilă de a afla informații. Au venit cu multe cereri de mentorat atât înainte de eveniment, pe parcursul și după eveniment. Am primit sute de idei de afacere și cereri de mentorat” – a declarat Alin-Claudiu Apostu, organizatorul și gazda evenimentului Tinerii în Arenă

Atât din formularele de înscriere la eveniment, cât și din interacțiunile live ale participanților cu antreprenorii, s-a remarcat nevoia tinerilor de a intra în contact cu antreprenori, de a vorbi “pe bune” despre realitatea antreprenoriatului și de a avea o conversație autentică cu oameni de business experimentați. Această nevoie a fost evidențiată și prin cele peste 3.000 de întrebări primite de organizatori.

Ce au transmis antreprenorii tinerilor

Câteva dintre mesajele transmise au fost că România are nevoie de antreprenori, faptul că sunt mult mai multe oportunități în România de a te apuca de business decât în alte piețe mature, că tinerii au nevoie să treacă la acțiune cu ideile lor și faptul că este nevoie de răbdare fiindcă succesul nu vine peste noapte.

„Legat de gândire antreprenorială, este incredibil de important să începi cu ce ai. Eu am început cu 200 de dolari” – a declarat Dragoș Petrescu, fondatorul Grupului City Grill

„Cea mai bună modalitate de a identifica o oportunitate este să o creezi.” – a susținut Daniela Marișcu, CEO Aqua Azur

„Antreprenoriatul ca și medicina de-altfel, fiindcă eu sunt medic de profesie, nu este despre antreprenor. Antreprenoriatul este despre ceilalți. Întrebarea de bază nu este: Mie ce-mi iese? ci Ce pot face pentru tine? Și prin urmare nici banii nu ar trebui să fie o țintă ci o consecință” – a afirmat Dragoș Anastasiu, președintele grupului Eurolines

„Nu-ți fie frică să ratezi mic, fie-ți frică să visezi mic!” – i-a îndemnat pe participanți Cristian Onețiu, fondator Scale-up 1000

„Cere ajutor chiar dacă se întâmplă câteodată să nu ai curajul” – a fost sfatul Cristinei Bâtlan, fondatoarea brandului Musette.

Ce au spus participanții după eveniment

„Astăzi mi-am amintit o lecție importantă de viață..și anume că totul e la un click distanță! Uitasem, parcă, de legea atracției în Univers. Deși aceasta a funcționat pentru mine în trecut, am avut niște ani în care am fost «deconectată» de la ea, de la informație. Am făcut un pas important în seara aceasta ! De acum, nimic nu ma mai poate opri!”

„Este un eveniment care îți deschide mintea. Dacă ai stat și ai visat mereu să ai o afacere, această întalnire este un prim pas înainte. Am învățat aici că afacerea este planta care va crește de la o simplă idee de sămânță, strict numai în funcție de mine și de munca mea.

„Evenimentul «Tinerii în Arenă» a fost pentru mine o trezire la realitate. Printre puținele dăți în care m-am simțit conectată în adevarul sens al cuvantului și în care am uitat că ne despart kilometrii și că nu suntem într-o cameră cu toții comunicând despre subiectul ce ne leaga pe toți. Dinamica, atmosfera, vibe-ul acestui eveniment sunt de neînlocuit și recomand tuturor persoanelor să se înscrie sperând data următoare să fie dublu numărul de înscriși, deoarece este o experiență pe care TREBUIE SĂ O AI ÎN ACEASTĂ VIAȚĂ!! Vreau să fiu Antreprenor a reușit înca o dată să iasa din tipare și să ne rămână ca o amprentă în memorie. – Budacă Luminița, participantă la eveniment.

Poți accesa înregistrarea evenimentului gratuit pe Facebook și YouTube.

Despre Vreau să fiu Antreprenor

VSFA este un program național prin care ne propunem să promovăm gândirea și acțiunea antreprenorială în rândul tinerilor din România. Desfășurăm conferințe în țară (peste 220 evenimente până acum, începând din 2013), avem 10 comunități locale de tineri care creează și implementează proiecte locale, iar impactul lor a depășit 27.000 de tineri.

Despre Insights

Misiunea Insights este aceea de a sprijini organizațiile să se dezvolte prin potențialul și creativitatea unora dintre cei mai antreprenoriali și inovativi tineri din România. Sprijinim astfel dezvoltarea tinerilor și apropierea lor de mediul de business, în timp ce aducem un plus de valoare firmelor românești de toate dimensiunile, pentru a susține dezvoltarea economică. Am organizat 8 bootcampuri până acum, iar proiectul a primit anul trecut premiul  la categoria Top 10 Programe Globale pentru dezvoltare ecosistem de inovație de la ITU, Agenția Națiunilor Unite pentru Informații și Telecomunicații.

Despre Romanian Business Leaders

Romanian Business Leaders (RBL) este o organizație apolitică, neguvernamentală și non-profit care oferă o platformă de acțiune și implicare socială pentru antreprenorii și șefii de companii din mediul de business privat.

RBL face România o țară mai bună pentru business și pentru români, prin proiecte care îmbunătățesc educația, antreprenoriatul și buna guvernare în România. Proiectele RBL sunt inițiate și dezvoltate pe bază de voluntariat de cei peste 200 de membri, antreprenori și executivi de top din România.

Confident Communications, agenție specializată în tech, real estate, medical comunications și auto, a câștigat premiul “Small Consultancy of the year” în cadrul Galei Romanian PR Award 2020, care a avut loc pe 25 noiembrie. Este pentru prima oară când Confident Communications participă la această categorie în cadrul celei mai importante competiții naționale de recunoaștere a excelenței în domeniul Relațiilor Publice.

„Este un premiu care ne bucură, pentru că am început de la zero această afacere și am învățat pas cu pas despre antreprenoriat și diferența dintre a fi un bun specialist în PR și a conduce un business de PR. Totodată, în echipe mici, fiecare om este foarte important, iar succesul se datorează modului în care echipa reușește să se armonizeze. Lucrul în echipe mici nu este pentru oricine, dacă membrii nu au mindset antreprenorial, nu sunt persoane asumate și de acțiune, lucrurile nu merg. Acest premiu este cu atât mai mult o onoare, cu cât PR Award este un reper în industrie. Îi mulțumesc Danei Oancea, inițiatoarea PR Award, pentru crearea unui proiect care a stabilit de 18 ani standarde înalte în industria locală de PR și care împinge mereu limitele și creativitatea agențiilor”, spune Mara Gojgar, fondator Confident Communications.

În 2020, Confident Communications a gestionat comunicarea corporate și de brand, relația cu mass-media, KOL & influencers, și comunicarea în social media pentru companii din domenii precum tech, real estate, medcomms sau auto și a reușit să atraga atenția asupra clienților săi prin mixuri de campanii offline-online, dar și prin alte servicii conexe care au ajutat la implementarea ideilor de comunicare.

La „majoratul” Galei Romanian PR Award, a venit și recunoașterea din partea colegilor de breaslă, care a echivalat cu premiul “Small Consultancy of the year”. A 18-a ediție a Romanian PR Award s-a desfășurat online, iar componența juriului a fost internațională și a reunit competențe în comunicare din SUA, Marea Britanie, Germania, Italia, Spania, Austria, Cehia, Olanda, Grecia, Rusia și România.

„Le mulțumim tuturor pentru voturile acordate. Este o dovadă în plus că lucrurile pe care le-am făcut în acești ani nu au trecut neobservate”, a mai spus Mara Gojgar.

Campaniile create de Confident PR ar fi fost mult mai greu de implementat fără sprijinul Venus Five, divizia inhouse foto & video a Confident Communications. Înființată în anul 2015, împreună cu fotograful Dragoș Constantin, ca o linie de business independentă, studioul completează serviciile de comunicare oferite de Confident PR. Venus Five este în acest moment unul dintre cele mai mari studiouri foto independente din centrul Bucureștiului, complet echipat pentru proiecte foto-video de amploare.

Vânzările de mașini electrice vor crește anual cu aproape 30% în următorii zece ani, astfel încât, la finalul deceniului, una din trei mașini nou vândute la nivel global va fi electrică, reiese din raportul Deloitte „Electric Vehicles. Setting a course for 2030”. Astfel, numărul total de mașini electrice vândute anual în întreaga lume va crește de la 2,5 milioane în 2020, la 11,2 milioane în 2025 și la 31,1 milioane în 2030.

Raportul previzionează că, pe măsură ce economiile lumii își vor reveni în urma crizei generate de pandemia de COVID-19, vânzările de mașini cu motor pe combustie internă își vor relua creșterea și vor ajunge la 81,7 milioane în 2025 la nivel global, însă vor înregistra un declin în anii care vor urma.

Experții Deloitte au identificat un factor cheie în stimularea creșterii cererii de mașini electrice în următorii zece ani, respectiv schimbarea atitudinii consumatorilor, odată cu disiparea barierelor care au limitat, până acum, accesul la astfel de mașini. Prețurile se apropie tot mai mult de cele ale mașinilor pe motorină sau benzină, iar gama de modele puse în vânzare se diversifică. Totuși, se menține preocuparea cumpărătorilor cu privire la autonomia unei astfel de mașini (distanța care poate fi parcursă cu o singură încărcare) și la lipsa infrastructurii de alimentare.

„Măsurile pe care guvernele le adoptă pentru revenirea economică post-pandemie ar putea influența atitudinea consumatorilor cu privire la mașinile electrice. Spre exemplu, ca parte a planului de redresare economică, Germania a alocat 2,8 miliarde de dolari pentru îmbunătățirea infrastructurii de încărcare a mașinilor electrice și a anunțat măsuri prin care toate stațiile de alimentare sunt obligate să se doteze și cu un punct de încărcare pentru astfel de autovehicule. România se poate inspira din acest exemplu, dar și din cele legate de facilitățile oferite de alte state la achiziția unei mașini electrice, atât pentru persoane fizice, cât și pentru companii”, a declarat Ciprian Gavriliu, Partener Servicii Fiscale, Deloitte România.

Conform raportului, guvernele din numeroase țări au oferit, de-a lungul timpului, stimulente financiare pentru cumpărarea de mașini electrice, de la subvenții directe oferite persoanelor fizice, la reducerea taxelor și creșterea sau menținerea taxelor pentru mașinile cu motor pe combustie internă.

Mai mult, măsurile adoptate în contextul COVID-19 pentru sprijinirea pieței auto au favorizat, pe anumite piețe, mașinile electrice. De exemplu, în Germania, guvernul a diminuat temporar TVA de la 19% la 16% pentru vehiculele cu emisii reduse și a dublat subvențiile existente, la aproape 7.000 de dolari, pentru autovehiculele electrice care costă sub 45.000 de dolari. În Franța, consumatorii care cumpără astfel de mașini cu prețuri de maximum 50.000 de dolari primesc un stimulent de aproape 8.000 de dolari, în creștere de la aproximativ 7.000 de dolari, anterior crizei. Totodată, autoritățile franceze au dublat prima de casare pentru mașinile vechi. În același timp, în China, subvențiile pentru mașini electrice și politicile de reducere a impozitelor, care urmau să expire în 2020, au fost extinse până în 2022.

Pe de altă parte, raportul arată că în SUA piața a evoluat dezamăgitor în ultima perioadă, în contextul în care benzina și motorina au prețuri mici, iar gama de modele disponibile de mașini electrice este redusă (modelul Tesla 3 reprezintă aproape jumătate din vânzările din această nișă). Nici în restul lumii vânzările de astfel de autovehicule nu sunt relevante, motivele fiind diverse: lipsa implicării din partea guvernelor în susținerea pieței, infrastructura de încărcare insuficientă sau inadecvată, indisponibilitatea vehiculelor electrice și diferențele culturale în ceea ce privește modelele de mobilitate. Spre exemplu, în Japonia, care este un jucător important pe piața auto globală, vânzările de mașini noi sunt dominate de producătorii locali, care încă nu au dezvoltat modele electrice similare celor clasice, așa cum au făcut competitorii lor din Europa sau China.

Raportul Deloitte „Electric Vehicle. Setting a course for 2030” se bazează pe analiza seturilor de date din industrie, precum și pe anunțurile publice ale companiilor producătoare și poate fi consultat integral aici.

Connections, lider pe piața de digital transformation din România cu prezență în Bulgaria, Serbia, Germania, Franța, Austria, Olanda, SUA, Arabia Saudită și Taiwan, a lansat aplicația Tudor, robotul virtual de contabilitate dezvoltat cu ajutorul tehnologiei UiPath.

Contabotul Tudor a fost conceput pentru a îndeplini sarcinile unui junior de contabilitate. Concret, Tudor procesează pontajele,  generează statele de salarii și le trimite pe email, generează OP-urile pentru taxele și impozitele pe veniturile salariale, generează declarațiile 112, depune/semnează/primește recipise pentru declarațiile fiscale, importă facturile emise de firma de contabilitate în contul firmelor clienților, introduce facturile pe baza informațiilor anterioare din Excel, printează documentele lunare, generează rapoarte la sfârșitul lunii.

„L-am învățat operațiuni de bază, acum îl putem trimite la clienți să arate cât este de bun. Construit cu tehnologie UiPath, Tudor ajută contabilii să câștige timp și precizie. Este colegul ideal, poate munci peste program, nu cere concediu și nici pauză de cafea. Este dornic să învețe lucruri noi, este flexibil și acceptă cu inima deschisă sarcini noi în fișa postului”, spune Bogdan Florea, CEO Connections.

Tudor, robotul virtual de contabilitate, este GDPR compliant, nu prezintă niciun risc de securitate sau încălcare a confidențialității datelor și funcționează pe bază de subscripție. Contabotul a fost dezvoltat in 6 luni de echipa RPA din Connections, iar investiția a depășit deja 70 de mii de euro.

„Tudor a fost conceput pentru a prelua task-urile repetitive ale unui birou de contabilitate. Astfel, specialiștii în contabilitate se vor ocupa de alte activități în timpul câștigat. Tudor poate lucra oricând și nu trebuie să fie supravegheat. Cu ajutorul său, eroare umană este îndepărtată”, a adăugat Alexandru Voicu, programator RPA Connections.

Tudor este compatibil cu programe de contabilitate precum SAGA, CIEL, NAVISION sau CHARISMA și poate fi adaptat la nevoile companiilor care vor să-l folosească. Pe lângă cele câteva sute de birouri de contabilitate pe care Connections estimează că pot deveni clienți pentru contabotul Tudor, compania se adresează și firmelor care au departamente financiar-contabile cu operațiuni de volume mari și în care automatizarea proceselor de afaceri aduce eficiență sporită, precizie și degrevarea de activități de rutină.

În numai câteva zile de la lansarea conceptului „contabot”, peste 50 de firme au fost deja interesate să înceapă integrarea lui în fluxurile de activități interne. Acest răspuns al pieței validează utilitatea sa, precum și nevoia pe care o au companiile de specialitate sau departamentele financiar-contabile pentru un astfel de asistent virtual. În plus, Connections oferă posibilitatea companiilor interesate să-l testeze gratuit pe Tudor, timp de o lună. 

Connections, partener UiPath Gold, a implementat cu succes procese de automatizare robotizată în industrii variate, de la companii din FMCG/CPG și banking până la firme de contabilitate, companii de BPO, companii de servicii medicale și retail. Procesele robotizate au vizat departamente operaționale, unde au fost automatizate fluxuri legate de raportări lunare, managementul concediilor, introducerea de facturi în softuri de contabilitate, înrolarea noilor angajați, dar și procese de back-office din industria bancară (instituire și ridicare popriri, management deconturi, gestiune plăți – procure-to-pay, etc).

Teatrul Național „Marin Sorescu” din Craiova va beneficia de o finanțare consistentă pentru refacerea și modernizarea clădirii (arhitect, Alexandru Iotzu), constituind un reper pentru memorandumul cu tema „Acord de principiu privind contractarea unui împrumut de la Banca de Dezvoltare a Consiliul Europei, în valoare de până la 216 milioane de euro, în vederea susţinerii proiectului Reabilitarea patrimoniului construit și modernizarea unor clădiri culturale din România”, aprobat de govern la propunerea comună a Ministerului Culturii și a Ministerului Finanțelor Publice.

Obiectivele propuse ca beneficiare sunt Muzeul Naţional de Istorie a României, Teatrul Naţional şi Opera Română din Cluj-Napoca, fosta garnizoană militară a Timișoarei în scopul funcționării Muzeului Național al Revoluției Anticomuniste, Așezămintele „Ion I.C. Brătianu”din București, vila și domeniul „Florica” de la Ștefănești, județul Argeș, conacul „Vârnav Liteanu” de la Liteni, județul Suceava, Teatrul Național „Marin Sorescu” din Craiova și construirea unui sediu propriu pentru Opera Națională Română din Iași.

Acordul de principiu al guvernului împuternicește cele două ministere să inițieze dialogul cu creditorul extern pentru stabilirea termenilor financiari, tehnici și legali pentru includerea propunerii de finanțare pe agenda board-ului Băncii din prima jumătate a anului viitor. În acest interval, o serie de detalii urmează a fi agreate între partea română și organsimul bancar, iar proiectul va putea deveni operațional până la începutul anului 2022, numai după ratificarea prin lege, în Parlamentul României.

Proiectul are o valoare estimată de cca. 270 milioane de euro net și o durată anticipată de implementare de 7 ani. Toate aceste aspecte vor face obiectul negocierilor de anul viitor cu Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, astfel încât până la semnarea Acordului-cadru de împrumut pot apărea modificări de fond și de formă, inclusiv cu privire la sumele propuse pentru fiecare instituție.

În timpul pandemiei de COVID-19, mai mult de opt din zece consumatori (82%) au încercat pentru prima dată cel puțin o activitate digitală, cum ar fi comandarea on-line a produselor alimentare, folosirea unei aplicații educaționale sau dedicate exercițiilor fizice, potrivit studiului Deloitte Global Marketing Trends 2021, și mai mult de jumătate dintre aceștia (53%) consideră că noile lor experiențe on-line sunt un substitut satisfăcător pentru activitățile pe care le desfășurau înainte de pandemie. Studiul evidențiază importanța extinderii ecosistemului digital al mărcilor, aproape o treime dintre respondenți spunând că derularea acestor activități într-un mediu digital a fost chiar o alternativă superioară experiențelor în persoană. Studiul a fost realizat la nivel global pe baza răspunsurilor a peste 2.400 de consumatori din Africa de Sud, China, Emiratele Arabe Unite, Marea Britanie, Mexic, Qatar, Regatul Arabiei Saudite și Statele Unite.

Contextul actual schimbă rapid comportamentul consumatorilor, care par să prefere canalele digitale, 66% afirmând că pandemia i-a făcut să aprecieze mai mult soluțiile tehnologice de calitate. Criza sanitară a contribuit nu numai la trecerea către tehnologiile digitale, ci și la crearea unui model pentru anii următori, conform rezultatelor studiului, 63% dintre respondenți declarând că vor continua să folosească mult mai des tehnologiile digitale chiar și după ce pandemia se va încheia.

„Brandurile se confruntă cu situații fără precedent și sunt nevoite să facă schimbări mai rapid decât oricând, căutând parteneriate în afara domeniilor lor tradiționale de activitate și folosind soluții digitale pentru a satisface noile nevoi ale clienților. În ultimele luni, colaborarea dintre mărci la nivel mondial a fost creativă și a depășit așteptările. Au existat parteneriate între bănci și cabinete de psihologie pentru a răspunde unor preocupări asociate problemelor financiare, între producători de echipamente medicale și companii din sectorul auto pentru a răspunde cererii, precum și între platforme de tehnologie și jucători din diferite industrii pentru a furniza servicii de telemedicină. Folosirea intensă a tehnologiei vine și cu provocări, cum ar fi menținerea interacțiunii fizice cu clienții, interacțiune care nu trebuie înlocuită de soluții digitale, ci doar sprijinită sau îmbunătățită, iar consecvența între misiunea si acțiunile brandului devine mai relevantă ca niciodată”, a spus Ruxandra Băndilă, Director Marketing și Business Development, Deloitte România.

Studiul Deloitte Global Marketing Trends 2021 subliniază deschiderea consumatorilor față de mărcile care se concentrează pe îndeplinirea propriului obiectiv într-o perioadă de criză. Atunci când organizațiile au un scop clar definit, acțiunile lor au capacitatea de a modela atitudinile consumatorilor, aproape un sfert dintre respondenți susținând că acțiunile concertate le-au schimbat pozitiv percepția asupra mărcii, arată studiul. Mai mult, companiile cu obiective foarte clare pot influența comportamentul de cumpărare, unul din cinci consumatori menționând că acțiunile brandului i-au influențat în mod pozitiv decizia de cumpărare.

Contextul pandemiei de COVID-19 a evidențiat importanța unei relații bazate pe încredere între mărci și consumatori, potrivit studiului. Lipsa de încredere poate afecta brandul, două treimi dintre respondenți (66%) fiind la curent cu acțiunile negative întreprinse de companii în timpul pandemiei, cum ar fi creșterea prețurilor la articolele de bază, acțiuni care au făcut ca 25% dintre clienți să renunțe la unele mărci. Când vine vorba de confidențialitatea datelor, consumatorii manifestă mai degrabă lipsă de încredere în mărci, doar 21% dintre respondenți declarând că sunt de acord să-și împărtășească datele cu o organizație pentru a o ajuta să ia măsuri în contextul pandemiei.

Raportul concluzionează că principalele șapte tendințe globale în marketing pe care mărcile trebuie să se concentreze în 2021 pentru a construi relații mai solide cu clienții, cu angajații și cu societatea sunt: claritatea scopului, agilitatea crescută, menținerea experienței umane directe, întărirea încrederii, cooperarea nemijlocită cu consumatorii, dezvoltarea ecosistemelor și  păstrarea angajaților valoroși.

Deloitte Global Marketing Trends 2021 este rezultatul interviurilor cu respondenți din întreaga lume și își propune să descopere efectele tendințelor globale în domeniul marketingului într-un moment în care lumea se schimbă în mod imprevizibil. Rezultatele sunt disponibile aici.

Deloitte furnizează la nivel global servicii de audit, consultanță, servicii juridice, consultanță financiară și managementul riscului, servicii de consultanță fiscală și alte servicii adiacente către clienți din sectorul public și privat provenind din industrii variate. Patru din cinci companii prezente în topul Fortune Global 500® sunt clienți Deloitte, prin intermediul rețelei sale globale de firme membre care activează în peste 150 de țări și teritorii, oferind resurse internaționale, perspective locale și servicii de cea mai înaltă calitate pentru a aborda provocări de business complexe. Obiectivul Deloitte este să creeze un impact vizibil în societate cu ajutorul celor peste 330.000 de profesioniști ai săi.

Programul Rabla pentru electrocasnice începe la 15 decembrie, a anunțat ministrul mediului, apelor și pădurilor, Mircea Fechet: „Există o mare așteptare pentru acest program. De aceea, investim un buget dublu față de anul 2018. Toți ne ajutăm acasă de astfel de echipamente și ne bucurăm ori de câte ori ne mai cumpărăm ceva nou și modern, fie că este vorba despre un frigider în bucătărie, fie despre un smart tv în sufragerie. Din 15 decembrie, orice român își va putea înlocui un aparat electric sau electrocasnic vechi cu unul nou, în pas cu avansul tehnologic al zilei de astăzi”.

Beneficiari este de așteptat să fie cel puțin 100.000 de persoane. Bugetul total este de 40 de milioane de lei. Finanțarea se face prin Administrația Fondului pentru Mediu (AFM). Produse nou interoduse în ediția actuală a programului sunt: aspiratoare, uscătoare de rufe, laptopuri, tablete.

Valoarea unui voucher după tipul de echipament este de:

– laptopuri – 500 de lei

– aparate de aer condiționat, frigidere sau combine frigorifice, televizoare, uscătoare de rufe, mașini de spălat vase – 400 de lei

– tablete și mașini de spălat rufe – 300 de lei

– aspiratoare – 200 de lei.

Ministrul Mircea Fechet explică:”Aceste sume vor ajunge la români sub formă de vouchere electronice, după un proces de înscriere, care se va desfășura online. Practic, se va intra în aplicația informatică de pe site-ul Administrației Fondului pentru Mediu, www.afm.ro, unde trebuie completate datele personale ale solicitantului și bifat echipamentul pentru care se dorește finanțarea. Imediat după acest proces, aplicația va emite un voucher unic, electronic, cu o valabilitate de 15 zile. Cu acest voucher, orice român se va duce la un comerciant autorizat, va preda aparatul vechi pe care vrea să-l înlocuiască și va achiziționa aparatul nou”.

MMAP precizează că „un solicitant poate obține mai multe vouchere, dar pentru produse diferite, respectiv un voucher pentru un anumit tip de produs. Echipamentul vechi care va fi predat comerciantului trebuie să fie de același tip cu cel nou achiziționat, cu două excepții: pentru uscătoarele de rufe și pentru mașinile de spălat vase, sunt acceptate aparate vechi din restul listei programului. În următoarea săptămână, se va desfășura procesul de validare a comercianților în program, urmând ca lista acestora să poată fi consultată pe site-ul AFM”.