Acasă Blog Pagina 234

Diversificarea și disciplina, cheie în procesul de investiții

0

Peste 7 milioane de români investesc de fapt la bursă

Asociația pentru Relații cu Investitorii la Bursă din România (ARIR) prezintă principalele concluzii ale experților din piață prezenți la dezbaterea lunară ”Pulsul Pieței Financiare”. Invitații au discutat despre direcțiile pe care le-au urmat piețele, atât la nivel global, cât și local, despre schimbările din piața de capital din România și care sunt așteptările pentru anul 2021.

Cristian Popa, CFA, Membru Consiliul de Administrație, BNR

Cristian Popa, CFA, Membru Consiliul de Administrație, BNR:

«Să nu datorezi niciodată mai mult de jumătate din ceea ce poți plăti ușor» spunea Eugeniu Carada, fondatorul Băncii Naționale a României.Cuantumul pe care îl poți «plăti ușor» este mai mare atunci când ești listat la bursă, când poți emite acțiuni noi pentru a suplimenta capitalul propriu, când poți arată băncii că ai investitorii alături. Listarea la bursă crește credibilitatea în fața bancherilor: dezvoltarea companiilor prin piața de capital, accesul la capital de investiții, dar și transparența ce vine la pachet aduc și o creștere a capacității de finanțare, a accesului la credit bancar.

Peste 7 milioane de români investesc de fapt la bursă. Pentru ca o parte din economiile lor pentru pensionare sunt investite în companiile listate la bursă. Mulți români poate nu își dau seama, dar când cumpără unele produse, de exemplu petroliere (Petrom), unele servicii bancare (BRD, Banca Transilvania și Patria), unele servicii medicale (Medlife) sau de alimentație publică (restaurantele KFC), unele utilități publice (Electrica, Transgaz, Transelectrica, Romgaz) sau unele servicii de telefonie (Digi), de fapt cumpără de la o companie la care sunt chiar ei acționari, pentru ca dețin indirect acțiuni prin intermediul fondurilor private de pensii.

Educația este baza pe care se construiește viitorului, iar când vine vorba de educație financiară BNR este acolo, educă tinerii cu privire la activitățile sale:peste 200.000 de elevi au fost vizitați de colegii mei în ultimii 5 ani.”

Dragoș Manolescu, CFA, Director General Adjunct, OTP Asset Management

Dragoș Manolescu, CFA, Director General Adjunct, OTP Asset Management:

„Am văzut în această perioadă o întoarcere a fluxurilor de capital către piețele emergente, iar acest lucru poate fi remarcat și dacă ne uităm la Bursa de Valori București, principalul indice înregistrând o creștere de peste 8% în luna noiembrie. Am observat o reacție violent pozitivă după toate anunțurile legate de apariția unui vaccin. În ultimii 10 ani, la BVB nu s-a înregistrat în luna noiembrie o creștere atât de mare precum cea din 2020. Totodată, Ministerul de Finanțe a reluat Programul Fidelis, un lucru pozitiv și pentru bursă. Cei interesați își deschid conturi la brokeri și de asemenea pot investi o parte din bani direct în acțiuni. Ne-am dori să vedem o migrare sau cel puțin o diversificare a celor care investesc doar în obligațiuni, depozite bancare sau titluri de stat și către zona de acțiuni pentru că pe termen mediu și lung, pentru a «bate» inflația, acțiunile sunt instrumente care nu trebuie să lipsească din portofoliul investitorilor.”

Cosmin Mizof, CFA, Head of Risk Management, Certinvest

Cosmin Mizof, CFA, Head of Risk Management, Certinvest:

„Este dificil să precizăm ce se va întâmpla anul viitor când facem prognoze privind direcția pe care o vor urma piețele. Lucrurile par a urma o traiectorie bună odată cu veștile îmbucurătoare legate de apariția vaccinului, dar să nu uităm că în piețele de capital ești întotdeauna la o distanță foarte mică de următorul eveniment neașteptat. Cred că singurul răspuns pe care îl putem da este diversificarea, să fim disciplinați în demersul nostru investițional, să economisim și să investim în mod regulat. Vedem în piața de capital românească un interes crescut al investitorilor față de companii mici sau nou intrate pe bursă. Daca ne referim la performanța indicelui BET, observăm că a venit din segmentul companiilor mici unde TeraPlast, Medlife și Nuclearelectrica ocupă podiumul, cu un procent total de 6% din componența indicelui BET. Un risc posibil pentru investitori, important de urmărit este cum vor reacționa companiile în momentul în care se va ridica moratoriul existent în prezent legat de plata dobânzilor și creditelor bancare.”

Irina Răilean, CFA, Head of Research, BT Capital Partners

Irina Răilean, CFA, Head of Research, BT Capital Partners:

„Rezultatele financiare aferente trimestrului trei au adus și surprize pozitive din partea unor companii chiar mai afectate de criză decât se credea inițial. Pentru trimestrul patru ne așteptăm la o creștere din partea  companiilor din sectorul energetic, prezente în număr mare și în piața de capital din România, însă nu la nivelul pre-pandemie. Va exista în continuare presiune pe rezultatele financiare din cauza unui consum mai redus pe fondul restricțiilor de a ieși la restaurante și a faptului că în continuare mulți angajați lucrează de acasă.”

Daniela Serban, Presedinte ARIR

Daniela Șerban, Președinte & Co-fondator ARIR:

„Acest an ne-a arătat că volatilitatea poate prinde noi dimensiuni și, dacă o scădere a piețelor globale cu 30% părea imposibilă la începutul acestui an, februarie și martie ne-a demonstrat că -30% se poate întâmpla când avem o situație de această magnitudine. A fost un an dificil, plin de provocări și imprevizibil și singura constantă este că trebuie să economisim sau, și mai bine, să investim, dacă suntem în această etapă. Singura regulă care se păstrează este să gândim pe termen lung și să investim constant.”

Medicamente disponibile, accesibile financiar și sigure pentru toți: Comisia prezintă o Strategie farmaceutică pentru Europa

0

Comisia a adoptat pe data de 25 noiembrie, o Strategie farmaceutică pentru Europa vizând asigurarea disponibilității pentru pacienți a unor medicamente inovatoare și accesibile financiar, precum și sprijinirea competitivității, a capacității de inovare și a sustenabilității industriei farmaceutice din UE. Strategia va permite Europei să își satisfacă nevoile farmaceutice, inclusiv în perioade de criză, prin intermediul unor lanțuri de aprovizionare solide. O componentă esențială a construirii unei Uniuni Europene a sănătății mai puternice, astfel cum a menționat-o președinta von der Leyen în discursul ei privind starea Uniunii, strategia va contribui la instituirea unui sistem farmaceutic al UE care să fie adaptat exigențelor viitorului și rezistent la crize.25/11/2020

Strategia farmaceutică pentru Europa are patru obiective principale:

  • Asigurarea disponibilității pentru pacienți a unor medicamente accesibile financiar și abordarea nevoilor medicale nesatisfăcute (de exemplu, în domeniul rezistenței la antimicrobiene, al cancerului, al bolilor rare);
  • Sprijinirea competitivității, a inovării și a sustenabilității industriei farmaceutice din UE și crearea unor medicamente de înaltă calitate, sigure, eficace și mai ecologice;
  • Îmbunătățirea mecanismelor de pregătire și răspuns la crize și abordarea securității aprovizionării;
  • Asigurarea unei voci puternice a UE pe plan mondial, prin promovarea unui nivel înalt al standardelor în materie de calitate, eficacitate și siguranță.

Deși strategia reprezintă mult mai mult decât un simplu instrument de răspuns la crize, ea este inspirată din răspunsul inițial la pandemia de COVID-19 și face ca sectorul farmaceutic din Europa să fie mai bine pregătit și mai rezistent.

Strategia prezintă acțiuni concrete pentru a asigura existența, disponibilitatea și accesibilitatea financiară a medicamentelor. Ea susține lanțuri de aprovizionare diversificate și sigure, asigurând o autonomie strategică deschisă a UE pe plan mondial, și promovează produse farmaceutice sustenabile din punct de vedere ecologic.

Strategia va asigura, de asemenea, faptul că politica farmaceutică a UE continuă să servească sănătății publice într-un mediu în continuă schimbare, caracterizat de transformări științifice și comerciale. Ea va susține inovațiile centrate pe pacienți și va permite adaptarea la schimbările digitale și tehnologice.

Membrii colegiului au declarat:

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat: „Pandemia cauzată de noul coronavirus a evidențiat necesitatea vitală de a consolida sistemele noastre de sănătate. Aceasta include disponibilitatea unor medicamente sigure, eficace și de înaltă calitate, la prețuri accesibile. În vremurile dificile din perspectivă economică și socială cu care se confruntă UE în prezent, strategia adoptată astăzi va asigura faptul că Europa și europenii vor continua să beneficieze de astfel de medicamente. Fac apel la statele membre și la Parlament să susțină această strategie, care va fi pusă în aplicare în următorii trei ani și ulterior.”

Vicepreședintele pentru promovarea modului de viață european, Margaritis Schinas, a declarat: „Medicamentele, vaccinurile și tratamentele eficace și sigure au contribuit în trecut la combaterea unora dintre principalele cauze ale bolilor, inclusiv ale celor care amenință viața. Aceste produse vor fi esențiale pentru a susține sănătatea și bunăstarea cetățenilor europeni în aceste vremuri dificile. Strategia prezentată astăzi sprijină industria farmaceutică din UE pentru a rămâne competitivă și inovatoare, abordând totodată nevoile pacienților și pe cele ale sistemelor noastre de sănătate.”

Stella Kyriakides, comisarul pentru sănătate și siguranță alimentară, a declarat: „Astăzi declanșăm activitățile necesare pentru a asigura în orice moment disponibilitatea și accesibilitatea financiară a unor medicamente sigure și eficace pentru toți pacienții din întreaga UE. Prin Strategia noastră farmaceutică pentru Europa, ne îndeplinim angajamentul de a crea un mediu farmaceutic adaptat exigențelor viitorului și centrat pe pacient, în care industria UE să poată inova, prospera și să își mențină poziția de lider pe plan mondial. Ea reprezintă viziunea noastră pe termen lung privind o autonomie strategică deschisă și este răspunsul nostru la provocările actuale și la vulnerabilitățile expuse de COVID-19.” Astăzi am ridicat un nou pilon al Uniunii Europene a sănătății.”

Context

Strategia farmaceutică pentru Europa marchează începutul unui proces: punerea sa în aplicare include o agendă ambițioasă de acțiuni legislative și nelegislative care vor fi lansate în următorii ani.

Acțiunile vor viza întregul ecosistem al produselor farmaceutice, dar și unele aspecte ale dispozitivelor medicale. Strategia creează sinergii cu Pactul verde și cu acțiunile noastre din cadrul abordării strategice a UE privind prezența substanțelor farmaceutice în mediu, pentru a reduce riscul lor pentru mediu, pentru a aborda poluarea cauzată de reziduurile farmaceutice și pentru a promova fabricarea, utilizarea și eliminarea lor prin metode mai ecologice (astăzi este publicat un raport privind progresele înregistrate; LINK). Ea este, de asemenea, legată de planul de acțiune privind proprietatea intelectuală prezentat astăzi (hiperlinkul urmează să fie introdus de SPP).

Printre acțiunile emblematice ale strategiei se numără:

  • O revizuire a legislației farmaceutice de bază* (data-țintă pentru o propunere: 2022) pentru ca acest cadru legislativ să fie adaptat exigențelor viitorului și să faciliteze inovarea;
  • O propunere privind o Autoritate a UE pentru răspuns în situații de urgență sanitară (propunere: al 2-lea semestru din 2021);
  • O revizuire a reglementărilor privind medicamentele pentru copii și pentru boli rare;
  • Inițierea unui dialog structurat cu și între toți actorii din industria farmaceutică și autoritățile publice pentru a identifica vulnerabilitățile lanțului global de aprovizionare cu medicamente esențiale și pentru a defini opțiunile în materie de politici menite să consolidez continuitatea și securitatea aprovizionării în UE;
  • Cooperarea între autoritățile naționale în ceea ce privește politicile în materie de prețuri, plăți și achiziții publice, pentru a îmbunătăți accesibilitatea financiară, eficiența în raport cu costurile aferente medicamentelor și sustenabilitatea sistemului de sănătate;
  • Crearea unei infrastructuri digitale solide, inclusiv o propunere privind un spațiu european al datelor referitoare la sănătate (data-țintă pentru o propunere: 2021);
  • Sprijin pentru cercetare și inovare, în special prin intermediul programelor Orizont 2020 și EU4Health;
  • Acțiuni de promovare a abordărilor inovatoare vizând C&D și achizițiile publice de antimicrobiene și de alternative ale acestora, precum și măsuri de restricționare și optimizare a utilizării lor.

Comisia propune măsuri de stimulare a schimbului de date și de sprijinire a spațiilor europene ale datelor

0

Pentru a exploata mai bine potențialul datelor aflate în continuă creștere în contextul unui cadru european de încredere, Comisia propune astăzi noi norme privind guvernanța datelor. Regulamentul va facilita schimbul de date în întreaga UE și între sectoare pentru a crea bunăstare pentru societate, pentru a spori controlul și încrederea, atât pentru cetățeni, cât și pentru întreprinderi, în ceea ce privește datele lor, precum și pentru a pune la dispoziție un model european alternativ pentru practica în materie de tratare a datelor utilizată de principalele platforme tehnologice.25/11/2020

Volumul de date generate de organismele publice, de întreprinderi și de cetățeni este în continuă expansiune. Se așteaptă ca acesta să crească de cinci ori între 2018 și 2025. Aceste noi norme vor permite valorificarea datelor și vor deschide calea pentru spații europene sectoriale ale datelor, în beneficiul societății, al cetățenilor și al întreprinderilor. În strategia privind datele adoptată de Comisie în luna februarie a acestui an, au fost propuse nouă astfel de spații ale datelor în domenii diferite, de la industrie la energie și de la sănătate la Pactul verde european. Acestea vor contribui, de exemplu, la tranziția verde, prin îmbunătățirea gestionării consumului de energie, vor transforma medicina personalizată în realitate și vor facilita accesul la serviciile publice.

Margrethe Vestager, vicepreședintă executivă și comisar responsabil cu o Europă pregătită pentru era digitală, a declarat: „Nu sunteți obligați să puneți la dispoziție toate datele, dar dacă faceți acest lucru, iar datele respective sunt sensibile, ar trebui să puteți proceda într-un mod care să asigure faptul că datele sunt protejate și inspiră încredere. Dorim să le oferim întreprinderilor și cetățenilor instrumentele care să le permită să mențină controlul asupra datelor și să consolideze încrederea în faptul că datele sunt tratate conform valorilor europene și drepturilor fundamentale.”

Comisarul pentru piața internă, Thierry Breton, a declarat: „Definim astăzi o abordare cu adevărat europeană în ceea ce privește schimbul de date. Noul nostru regulament va permite asigurarea încrederii în date și va facilita circulația acestora între sectoare și între statele membre, punându-i la cârma acestui proces chiar pe cei care generează datele. Dat fiind rolul tot mai important pe care îl joacă datele industriale în economia noastră, Europa are nevoie de o piață unică a datelor care să fie deschisă, dar suverană. Însoțit de investițiile și de infrastructurile-cheie adecvate, acest regulament va ajuta Europa să devină continentul numărul unu în lume în materie de date.”

Regulamentul, care dă curs planurilor anunțate în strategia privind datele, va pune bazele unui nou mod european de guvernanță a datelor, care să fie în concordanță cu valorile și principiile UE, precum protecția datelor cu caracter personal (RGPD), protecția consumatorilor și normele în materie de concurență. Acesta oferă un model alternativ pentru practicile de tratare a datelor utilizate de platformele tehnologice mari, care pot dobândi multă putere pe piață datorită modelelor lor de afaceri, care presupun controlul unor volume mari de date. Noua abordare propune un model bazat pe neutralitatea și transparența intermediarilor de date, care organizează schimburile de date sau punerea în comun a datelor, în vederea consolidării încrederii. Pentru a se asigura această neutralitate, intermediarii care facilitează schimbul de date nu pot utiliza datele pe cont propriu (de exemplu, prin vânzarea datelor către o altă întreprindere sau utilizarea acestora pentru a dezvolta produse proprii bazate pe datele respective) și vor trebui să respecte cerințe stricte.

Regulamentul include:

  • o serie de măsuri de consolidare a încrederii în schimburile de date, întrucât lipsa încrederii constituie în prezent un obstacol major și generează costuri ridicate;
  • crearea unor noi norme la nivelul UE în materie de neutralitate, care să le permită noilor intermediari de date să funcționeze ca organizatori demni de încredere ai schimburilor de date.
  • măsuri de facilitare a reutilizării anumitor date deținute de sectorul public; de exemplu, reutilizarea datelor privind sănătatea ar putea sprijini cercetarea în vederea găsirii unor tratamente pentru bolile rare sau bolile cronice;
  • mijloacele necesare pentru a le oferi europenilor controlul asupra utilizării datelor pe care le generează, prin introducerea unor modalități mai ușoare și mai sigure prin care întreprinderile și persoanele fizice să își poată pune la dispoziție datele în mod voluntar, pentru binele public, în condiții clare.

Analiza XTB: Ce urmează pentru petrol?

Prețurile petrolului, WTI și Brent, au crescut cu peste 30% doar în noiembrie. Cotația WTI a depășit pragul de 45 USD pe baril, în timp ce Brent a depășit valoarea de 48 USD.

Ambele valori de referință au atins cele mai înalte niveluri din martie, când piața petrolului a fost afectată de o vânzare masivă declanșată de prăbușirea acordului de reducere a producției OPEC și de colapsul cererii cauzat de pandemia de coronavirus. Câștigurile care pot fi observate în acest moment sunt determinate de speculații cu privire la acțiunile ulterioare ale OPEC+, precum și de știri promițătoare cu privire la vaccinurile împotriva coronavirusului. În plus, stabilizarea situației politice din Statele Unite sugerează că ar putea veni un alt proiect legislativ de ajutor care ar trebui să stimuleze activitatea consumatorilor și a companiilor. În analiza noastră vom prezenta un bilanț actual al riscurilor care sunt legate de prețurile ridicate, precum și de perspectiva creșterii ofertei din cauza factorilor geopolitici.

În prezent, se pare că avem nu doar unul, ci trei vaccinuri împotriva coronavirusului cu rezultate promițătoare – dezvoltate de Pfizer, Moderna și AstraZeneca. Acestea fiind spuse, există o mare probabilitate ca cel puțin unul dintre ele să fie aprobat pentru utilizare. Mai mult, faptul că aceste vaccinuri sunt dezvoltate de trei companii diferite indică o capacitate de producție mai mare. Desigur, ne aflăm în continuare la nivel de zvonuri și speculații, dar piețele sunt însetate de vești bune. Cu toate acestea, până când începe vaccinarea și se observă o îmbunătățire semnificativă în ceea ce privește, de exemplu, mobilitatea, perspectivele cererii rămân neschimbate. De fapt, este chiar posibil ca cererea să se deterioreze în viitorul apropiat, având în vedere reimplementarea restricțiilor pentru limitarea răspândirii coronavirusului.

Sursa: EIA

EIA se așteaptă în continuare ca această criză să ducă la o reducere implicită a stocurilor de petrol din întreaga lume. De fapt, stocurile din SUA s-au tot micșorat în ultima perioadă. Cu toate acestea, OPEC știe că va fi nevoie de timp pentru ca cererea să revină, prin urmare, se pare că va exista o reducere suplimentară a aprovizionării pentru a menține prețurile relativ ridicate. În prezent, aproximativ 10% din capacitatea de rafinare rămâne neutilizată. Datele Rystad Energy arată că această cifră a fost de 2-3% înainte de începutul pandemiei de coronavirus.

Piețele se așteaptă ca OPEC+ să extindă reducerile de producție de 7,7 milioane de barili pentru încă 3 luni. În opinia noastră, acesta este scenariul cel mai probabil și grupul se poate reîntâlni în martie pentru a revizui acordul. Prelungirea perioadei de 6 luni care a fost stabilită înainte ca știrile privind vaccinurile să intre pe piețe ar putea fi văzută ca un factor pozitiv pe termen scurt pentru prețurile petrolului. Prelungirea de 3 luni ar trebui să mențină prețurile la niveluri relativ ridicate pentru o perioadă. Ne putem aștepta la o marcare parțială a profitului în cazul în care OPEC+ va lua o astfel de decizie. Cu toate acestea, decizia în sine nu trebuie luată ca atare. Irakul sau Emiratele Arabe Unite nu vor extindere, iar unele țări ar putea fi mulțumite cu prețuri de aproximativ 50 USD pe baril. Reducerea cu 2 milioane de barili în ianuarie ar fi un semnal de scădere a prețurilor. OPEC + va lua o decizie cu privire la prelungirea reducerilor de producție pentru petrol pe 30 noiembrie și 1 decembrie.

Stabilizarea politică din Statele Unite poate fi tratată ca o veste pozitivă pentru petrol. Promisiunea unui pachet de stimulente fiscale de 2 mii de miliarde de dolari ar trebui să stimuleze cererea în cea mai mare economie din lume. În teorie, Biden ar putea limita și activitatea sectorului de exploatare de șist, ceea ce ar trebui să reducă oferta. Cu toate acestea, o astfel de decizie nu ar trebui să aibă un impact semnificativ asupra producției. Probabil că producția va fi dependentă de prețurile petrolului brut. În acest moment, putem observa o revenire a numărului de platforme petroliere active din SUA fapt care ar putea duce la o creștere a producției pentru un orizont de timp de câteva luni. În plus, instalațiile de producție din Golful Mexic ar trebui să reia producția după sezonul uraganelor. Se estimează că un volum de producție cuprins între 700 și 800 de mii de barili pe zi s-a pierdut în perioada de vară.

Pe de altă parte, victoria lui Biden sugerează că oferta de petrol este posibil să crească în viitor. Mai ales ca urmare a revenirii ofertei iraniene, dar încercările de îmbunătățire a relațiilor cu Venezuela vor juca, de asemenea, un rol în această privință. Producția și exporturile potențiale ale Iranului ar putea ajunge la 2 milioane de barili pe zi. Încercările de restabilire a acordului nuclear vor reprezenta un obstacol semnificativ pentru prețuri.

Nu în ultimul rând, victoria lui Biden poate duce nu numai la creșterea ofertei pe termen lung, ci și la scăderea cererii datorită agendei sale climatice. Rystad Energy se așteaptă ca cererea mondială de petrol să atingă vârful în anul următor, aproape de 103 milioane de barili pe zi (în prezent, ea se situează la 90-95 milioane de barili).

Sursa: Bloomberg

Potențialul de producție și export al petrolului iranian ar putea ajunge la 2 milioane de barili pe zi. Iranul are nevoie de numerar în timp ce deține mult petrol în depozitele offshore. China și India ar putea consuma rapid oferta iraniană în cazul în care vor fi anulate sancțiunile.

Sursa: Rystad Energy


Rystad Energy se așteaptă la o inversare rapidă a cererii de petrol. Ar trebui să fie vizibilă mai ales în Statele Unite, Europa, precum și în țările din Orientul Mijlociu.

Ce urmează pentru prețul petrolului?

Prețurile petrolului sunt foarte mari în acest moment. Mai multe știri pozitive despre vaccinuri sau așteptări cu privire la acțiunile OPEC + ar putea determina creșterea prețurilor cu câțiva dolari pe baril. Într-un astfel de scenariu, prețul Brent ar putea depăși valoarea de 50 USD. Cu toate acestea, situația fundamentală actuală nu susține astfel de niveluri. Din această cauză, considerăm că marcarea unor profituri este o opțiune viabilă în viitorul apropiat urmată de o perioadă de tranzacționare laterală. O spargere sub canalul ascendent de trend ar putea fi un semnal care favorizează un astfel de scenariu.

Sursa: xStation5

Petrolul se tranzacționează la cele mai înalte niveluri din martie. Cu toate acestea, elementele fundamentale nu susțin această evoluție, iar prețurile sunt în prezent determinate în principal de speculații. Prin urmare, există riscul unor marcări de profituri în viitorul apropiat.


Acest material este o comunicare de marketing în sensul articolului 24 alineatul (3) din Directiva 2014/65 / UE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 mai 2014 privind piețele de instrumente financiare, și de modificare a Directivei 2002/92 / CE și a Directivei 2011 / 61 / UE (MiFID II). Comunicarea de marketing nu este o recomandare de investiții sau o recomandare de informații sau o recomandare care sugerează o strategie de investiții în sensul Regulamentului (UE) nr. 596/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 aprilie 2014 privind abuzul de piață ( reglementarea abuzului de piață) și de abrogare a Directivei 2003/6 / CE a Parlamentului European și a Consiliului și a Directivelor Comisiei 2003/124 / CE, 2003/125 / CE și 2004/72 / CE și a Regulamentului delegat (UE) 2016/958 al Comisiei din 9 596/2014 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește standardele tehnice de reglementare pentru aranjamentele tehnice pentru prezentarea obiectivă a recomandărilor de investiții sau a altor informații care sugerează strategii de investiții și pentru dezvăluirea de interese particulare sau indicații de conflicte de interese sau orice alte sfaturi, inclusiv în domeniul consultanței în materie de investiții, în sensul Legii privind tranzacționarea cu instrumente financiare din 29 iulie 2005 (de ex. Journal of Laws 2019, articolul 875, astfel cum a fost modificat). Comunicarea de marketing este pregătită cu cea mai mare diligență, obiectivitate, prezintă faptele cunoscute autorului la data pregătirii și este lipsită de orice elemente de evaluare.

Comunicarea de marketing este pregătită fără a lua în considerare nevoile clientului, situația sa financiară individuală și nu prezintă nicio strategie de investiții în niciun fel. Comunicarea de marketing nu constituie o ofertă de vânzare, oferire, abonament, invitație la cumpărare, reclamă sau promovare a oricărui instrument financiar.

X-Trade Brokers Dom Maklerski SA nu este responsabilă pentru acțiunile sau omisiunile niciunui client, în special pentru achiziționarea sau cedarea instrumente, întreprinse pe baza informațiilor conținute în această comunicare de marketing. În cazul în care comunicarea de marketing conține informații despre orice rezultat cu privire la instrumentele financiare indicate în acestea, acestea nu constituie nicio garanție sau prognoză cu privire la rezultatele viitoare.

Acest material nu este emis pentru a influenta deciziile de tranzacționare ale niciunei persoane. Informațiile cuprinse în cadrul acestui material nu sunt prezentate pentru a fi aplicate, copiate sau testate în cadrul tranzacțiilor dumneavoastră. Informațiile cuprinse în cadrul acestui material sunt emise în baza experienței proprii a emitentului și nu reprezintă o recomandare individuală, nu vizează atingerea anumitor obiective, randamente financiare și nu se adresează nevoilor niciunei persoane anume care ar primi-o.

Premisele acestui material nu au în vedere situația și persoana dumneavoastră, deci nu recomandăm utilizarea acestor informații sub orice formă. Utilizarea informațiilor cuprinse în cadrul acestui material în orice modalitate se face pe propria dumneavoastră răspundere. Acest material este emis de către un analist pentru care își asumă răspunderea X-Trade Brokers Dom Maklerski SA, persoană juridică supervizată de KNF – Autoritatea de Supraveghere Financiara din Polonia.

Forumul Pădurilor 2020, eveniment în silvicultură și industria lemnului

0

Forumul Pădurilor, Industriei Lemnului și Bioeconomiei, organizat de Fordaq România Comunitatea Forestierilor, cu sprijinul Consiliului Pădurilor și Dezvoltării Rurale, susținut de Patronatul Investitorilor Autohtoni din România PIAROM și  Coaliția pentru Libertatea Comunicării și Comerțului, a dezbătut la ediția din acest an tema „Rol central pentru lemnul provenit din păduri gestionate durabil în noua bioeconomie”.

Reprezentanți ai proprietarilor de păduri, ai mediului universitar de profil, ai autorității de stat în domeniu au abordat subiecte privind rolul pădurilor și al industriilor bazate pe lemn din pădurile gestionate în mod durabil în noua bioeconomie; contribuția esențială prin fixarea carbonului în păduri și produse din lemn, prin efectul de  substituție, al altor produse cu o amprentă ecologică mai mare; sectorul industriilor bazate pe lemn în contextul obiectivelor Pactului Verde European.

Prof. Univ. Dr. Nicu Marcu, Președintele Autorității de Supraveghere Financiară: Digitalizarea impune adaptarea modelelor de supraveghere pentru prevenirea vulnerabilităților

0

Comisia Europeană a adoptat recent „Digital Finance Package”, care include strategiile Comisiei pentru Digital Finance și Retail Payments, precum și propuneri legislative privind cripto-activele și reziliența digitală.

Comisia a propus, în premieră, o nouă legislație privind cripto-activele (o reprezentare digitală a valorilor sau drepturilor care pot fi stocate și tranzacționate electronic) – Regulamentul privind piețele cripto-activelor (MiCA). Prin acest regulament se urmărește a se oferi claritate juridică și certitudine emitenților și furnizorilor de cripto-active, cu alte cuvinte de a contribui la valorificarea oportunităților și reducerea riscurilor în acest nou domeniu.

Totodată, Comisia propune un regim pilot pentru infrastructurile pieței care doresc să încerce să tranzacționeze și să deconteze tranzacții cu instrumente financiare sub formă de cripto-active. Regimul pilot reprezintă o așa-numită abordare „sandbox” – sau mediu controlat – care permite derogări temporare de la normele existente, astfel încât autoritățile de reglementare să câștige experiență cu privire la utilizarea tehnologiei registrelor distribuite în infrastructurile pieței, asigurându-se în același timp că pot face față riscurilor pentru protecția investitorilor, integritatea pieței și stabilitatea financiară.

„Autoritatea de Supraveghere Financiară susține inovațiile tehnologice în domeniul financiar non-bancar. Digitalizarea va schimba obiceiurile de interacțiune și va aduce cu sine și noi provocări în materia gestionării riscurilor.

De aceea, va trebui să ne adaptăm din mers modelele de supraveghere și de control pentru a fi cu un pas înainte și pentru a preveni potențiale vulnerabilități”, a declarat Președintele Autorității de Supraveghere Financiară, domnul Nicu Marcu (foto).

O altă propunere legislativă majoră o reprezintă cea privind reziliența operațională digitală (DORA) al cărei scop este de a atenua atacurile cibernetice și de a îmbunătăți supravegherea serviciilor externalizate.

Companiile de tehnologie devin din ce în ce mai importante în domeniul finanțelor, atât ca furnizori de IT pentru firmele financiare, cât și ca furnizori de servicii financiare. Prin legislația propusă se are în vedere ca entitățile să se asigure că pot rezista la o multitudine de perturbări și amenințări legate de tehnologii ale informației și comunicațiilor.

Mai multe informații cu privire la acest pachet se pot găsi la link-urile:

https://ec.europa.eu/commission/presscorner/detail/en/IP_20_1684

https://ec.europa.eu/commission/presscorner/detail/en/QANDA_20_1685

Raport Deloitte: Vânzările de mașini electrice vor crește anual cu 30% în următorul deceniu, iar una din trei mașini nou vândute în 2030 va fi electrică

Vânzările de mașini electrice vor crește anual cu aproape 30% în următorii zece ani, astfel încât, la finalul deceniului, una din trei mașini nou vândute la nivel global va fi electrică, reiese din raportul Deloitte „Electric Vehicles. Setting a course for 2030”. Astfel, numărul total de mașini electrice vândute anual în întreaga lume va crește de la 2,5 milioane în 2020, la 11,2 milioane în 2025 și la 31,1 milioane în 2030.

Raportul previzionează că, pe măsură ce economiile lumii își vor reveni în urma crizei generate de pandemia de COVID-19, vânzările de mașini cu motor pe combustie internă își vor relua creșterea și vor ajunge la 81,7 milioane în 2025 la nivel global, însă vor înregistra un declin în anii care vor urma.

Experții Deloitte au identificat un factor cheie în stimularea creșterii cererii de mașini electrice în următorii zece ani, respectiv schimbarea atitudinii consumatorilor, odată cu disiparea barierelor care au limitat, până acum, accesul la astfel de mașini. Prețurile se apropie tot mai mult de cele ale mașinilor pe motorină sau benzină, iar gama de modele puse în vânzare se diversifică. Totuși, se menține preocuparea cumpărătorilor cu privire la autonomia unei astfel de mașini (distanța care poate fi parcursă cu o singură încărcare) și la lipsa infrastructurii de alimentare.

„Măsurile pe care guvernele le adoptă pentru revenirea economică post-pandemie ar putea influența atitudinea consumatorilor cu privire la mașinile electrice. Spre exemplu, ca parte a planului de redresare economică, Germania a alocat 2,8 miliarde de dolari pentru îmbunătățirea infrastructurii de încărcare a mașinilor electrice și a anunțat măsuri prin care toate stațiile de alimentare sunt obligate să se doteze și cu un punct de încărcare pentru astfel de autovehicule. România se poate inspira din acest exemplu, dar și din cele legate de facilitățile oferite de alte state la achiziția unei mașini electrice, atât pentru persoane fizice, cât și pentru companii”, a declarat Ciprian Gavriliu (foto), Partener Servicii Fiscale, Deloitte România.

Conform raportului, guvernele din numeroase țări au oferit, de-a lungul timpului, stimulente financiare pentru cumpărarea de mașini electrice, de la subvenții directe oferite persoanelor fizice, la reducerea taxelor și creșterea sau menținerea taxelor pentru mașinile cu motor pe combustie internă.

Mai mult, măsurile adoptate în contextul COVID-19 pentru sprijinirea pieței auto au favorizat, pe anumite piețe, mașinile electrice. De exemplu, în Germania, guvernul a diminuat temporar TVA de la 19% la 16% pentru vehiculele cu emisii reduse și a dublat subvențiile existente, la aproape 7.000 de dolari, pentru autovehiculele electrice care costă sub 45.000 de dolari. În Franța, consumatorii care cumpără astfel de mașini cu prețuri de maximum 50.000 de dolari primesc un stimulent de aproape 8.000 de dolari, în creștere de la aproximativ 7.000 de dolari, anterior crizei. Totodată, autoritățile franceze au dublat prima de casare pentru mașinile vechi. În același timp, în China, subvențiile pentru mașini electrice și politicile de reducere a impozitelor, care urmau să expire în 2020, au fost extinse până în 2022.

Pe de altă parte, raportul arată că în SUA piața a evoluat dezamăgitor în ultima perioadă, în contextul în care benzina și motorina au prețuri mici, iar gama de modele disponibile de mașini electrice este redusă (modelul Tesla 3 reprezintă aproape jumătate din vânzările din această nișă). Nici în restul lumii vânzările de astfel de autovehicule nu sunt relevante, motivele fiind diverse: lipsa implicării din partea guvernelor în susținerea pieței, infrastructura de încărcare insuficientă sau inadecvată, indisponibilitatea vehiculelor electrice și diferențele culturale în ceea ce privește modelele de mobilitate. Spre exemplu, în Japonia, care este un jucător important pe piața auto globală, vânzările de mașini noi sunt dominate de producătorii locali, care încă nu au dezvoltat modele electrice similare celor clasice, așa cum au făcut competitorii lor din Europa sau China.

Raportul Deloitte „Electric Vehicle. Setting a course for 2030” se bazează pe analiza seturilor de date din industrie, precum și pe anunțurile publice ale companiilor producătoare și poate fi consultat integral aici.

Centru medical Bosch la Blaj

0

Compania Bosch, lider global în furnizarea de tehnologii şi servicii, a inaugurat un centru medical la Blaj, cu cabinete de specialitate, medicina muncii, săli de curs, sală de gimnastică, vestiare, cabinet pentru teste Covid-19.

Urmând îndemnul lui Robert Bosch din 1940, la deschiderea spitalului Robert Bosch din Stuttgart („Cu toţii ar trebui să încercăm să îmbunătăţim situaţia actuală: nimeni nu ar trebui să se mulțumescă doar cu ce a realizat, ci ar trebui să se straduiască întotdeauna să devină mai bun”), Dirk Arnold, directorul tehnic al fabricii Bosch din Blaj, a spus la momentul inaugural de acum: „Vorbele sale ne-au servit drept motivație și de aceea, chiar de la deschiderea unității noastre de producție în Blaj, am înființat un cabinet medical la noi în fabrică. Astăzi, odată cu inaugurarea oficială a centrului medical, serviciile de sănătate devin mai abordabile și mai ușor de accesat. În strânsă colaborare cu partenerul nostru instituțional Elisa Med, putem oferi acum o gamă mai largă de servicii medicale nu doar angajaților noștri, ci și familiilor acestora. În contextul actual al pandemiei de COVID, utilizăm deja cabinetul de testare din cadrul centrului și avem în vedere asigurarea sănătății angajaților noștri”.

În plan economic, unitatea de producție din Blaj își continuă dezvoltarea și anunță: „Fabrica Bosch din Blaj și-a început activitatea în anul 2007, deservind sectorul tehnologiei industriale. La Blaj, Bosch produce componente pentru industria auto: o gamă largă de senzori, precum și componente electronice pentru grupul motopropulsor. Tot la Blaj, compania implementează soluții de Industrie 4.0, precum şi sisteme de monitorizare a producției și soluții inteligente pentru sudura cu laser. Unitatea s-a dezvoltat într-un ritm accelerat în decursul anilor. Mai mult, fabrica Bosch din Blaj este una dintre cele trei fabrici Bosch din Europa unde se produc senzori de noxe, o componentă esențială a inovației revoluționare aduse de companie în sfera tehnologiei diesel, și una dintre cele două locații Bosch de pe continent unde care se fabrică module electronice pentru cutia de viteze automată”.

Sub aspect social, Fabrica Bosch din Blaj „acordă o atenție specială , satisfacţiei angajaților săi, oferindu-le o gamă largă de beneficii precum: program de lucru flexibil, 25 de zile de concediu anual, bonusuri de relocare și recomandare, transport gratuit, programe de instruire și dezvoltare, cantină proprie în incinta fabricii și servicii medicale gratuite”.

Negocierile consumatori-bănci în pandemie

0

Centrul de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB) informează că de la începutul anului până acum, au fost finalizate prin împăcarea părților 300 de negocieri: 294 cu băncile și 6 cu IFN-urile; în alte 90 de negocieri, consumatorii și băncile/IFN-urile nu au ajuns la o înțelegere; peste 100 de negocieri sunt în desfășurare. CSALB apreciază că „negocierile derulate în cadrul din ultimele luni arată varietatea soluțiilor obținute, abordarea unitară a conciliatorilor Centrului și un apetit diferit pentru conciliere în cazul băncilor comerciale” și prezintă o analiză în acest sens:

Record valoric pentru un credit în Euro

De la începutul anului consumatorii au trimis către CSALB peste 2.300 de cereri de negociere cu băncile și IFN-urile, față de 2.117 în tot anul precedent. Cele mai multe (1.775 de cereri) sunt în relație cu băncile și 531 în relație cu IFN-urile. 92% din cereri au fost trimise prin intermediul aplicației IT de pe site-ul www.csalb.ro sau prin email la office@csalb.ro. Restul de 8% din cereri au fost transmise prin poștă sau aduse de consumatori la sediul Centrului.

  • M. I., București: La propunerea conciliatorului Valentin Cocean banca a decis ștergerea integrală a datoriei consumatorului, în cazul unui credit în Euro cu un istoric de restructurări care nu au reprezentat un ajutor real pe termen lung. Cei 60.000 de euro au fost șterși pentru consumatorul aflat într-un caz social în care titularul împrumutului a invocat și o stare medicală dificilă, rămânând singurul plătitor în raport cu banca. În plus, rata lunară era de aproximativ 2.500 de lei, fiind cu câteva sute de lei mai mică decât veniturile.Recordul precedent pentru o negociere a unui contract în Euro în cadrul CSALB era de 44.600 de Euro.
  • S. Adrian, București: „Mi s-a pus o poprire, iar banca mi-a retras pe loc toți banii din cont, deși avea o zi la dispoziție să pună în aplicare decizia executorului și ar fi fost normal să mă anunțe. M-am adresat de mai multe ori băncii încercând să le spun că m-au lăsat fără niciun ban în cont, dar ei îmi ziceau doar despre obligațiile legale și nu-mi dădeau alte explicații. Am apelat la CSALB, iar în afară de cei 91 de lei returnați de bancă (n.n. comisionul pentru plata popririi și cel de administrare a contului) cel mai important câștig au fost discuțiile cu conciliatorul Valentin Cocean. Am fost ascultat, nu mi s-a dat un răspuns standard, mi s-a explicat legea și modul în care a acționat banca, mi-a dat și alte exemple să înțeleg mai bine cazul meu. Deși suma în sine nu este importantă, nu sunt absurd și realizez că banca a făcut aceste concesii în primul rând pentru faptul că îi sunt client”
  • H. Sorin, Iași: „Am văzut că banca îmi încasase în ultimul an peste 280 de lei numai din comisioane. De unele știam, însă când i-am întrebat de diferență invocau tot felul de prevederi care erau contrazise de extrasele mele de cont. După ce am apelat la CSALB mi-au dat înapoi comisionul de administrare cont de 65 de lei, iar comisioanele de retragere vor fi zero timp de un an. Am mers pe ideea că decât nimic e mai bine soluția asta. Chiar nu mă așteptam să se rezolve. Am pus pe mail extrasele de cont pe un an de zile, CSALB le-a trimis către bancă și s-a rezolvat”.
  • M. Mihăiță, Târgu Frumos: „Faptul că banca mi-a șters toată datoria de peste 58.000 de lei a fost cea mai bună veste pe care puteam să o primesc. Soția a decedat anul trecut și am rămas cu acest credit pentru care plăteam o rată de 1.860 de lei pe lună. Era un credit pe cinci ani din care am apucat să plătesc doar doi ani. Am aflat de CSALB de la un prieten care văzuse pe internet și la tv știri despre alte cazuri. Prima dată nu credeam, eram sceptic. Apoi m-am gândit că nu mă costă nimic să încerc. Pe doamna conciliator Alina Radu am simțit-o la fel de bucuroasă cum eram și eu, atunci când m-a sunat să îmi spună rezultatul obținut. Dacă aș putea, m-aș duce și mâine în celălalt colț al țării să-i mulțumesc”.

Care este asemănarea între un beneficiu
de 65 de Lei și unul de 60.000 de euro

„Pentru că în vara acestui an băncile au încurajat consumatorii să se adreseze CSALB, am vrut să vedem care sunt impresiile consumatorilor, în câteva dintre cazurile soluționate. După cum observăm, plaja valorică a beneficiilor obținute este foarte mare. În acest sens le reamintim consumatorilor că nu există cazuri similare și nici soluții identice în cadrul CSALB. Aceste diferențe ne arată că cel mai important este ca soluția dată să mulțumească părțile și să repare problema care a apărut în derularea contractului, indiferent dacă este vorba de sume mari sau doar de chestiuni de principiu. Ne bucură faptul că mulțumirea consumatorilor nu este condiționată de beneficiile obținute în cadrul negocierilor sau de valoarea acestora, ci de profesionalismul conciliatorilor și de interesul pe care băncile îl acordă propriilor clienți în cadrul concilierii. Instituțiile de credit trebuie să înțeleagă faptul că asemănarea dintre un caz în care un consumator obține 65 de lei și unul în care banca șterge o datorie de 60 de mii de euro ține de nemulțumirea consumatorului care s-a adresat CSALB. Ambele cazuri trebuie privite cu aceeași atenție și, din fericire, acest lucru îl fac cu succes conciliatorii cu care colaborăm. Ei își dau același interes indiferent de valoarea beneficiilor care pot fi obținute, iar abordarea lor este o garanție pentru consumatori și bănci privind imparțialitatea soluțiilor propuse. Pot spune că, mai ales în cazurile cu valori mai mici, se face simțită utilitatea CSALB. Sunt diferende pentru care, în mod normal, consumatorii nu s-ar adresa instanței de judecată, de vreme ce în instanță ar fi prea multe costuri, prea mult timp și prea mulți nervi consumați în raport cu rezultatul urmărit. În plus, dacă tot am făcut paralela cu instanța de judecată, atât sesizarea CSALB, cât și derularea propriu-zisă a procedurilor de conciliere sunt extrem de simple și nu necesită cunoștințe juridice, de specialitate, ceea ce reprezintă un avantaj important față de derularea unor procese în fața judecătorilor“, spune Alexandru Păunescu, Președintele Colegiului de Coordonare al CSALB.

Strategiile băncilor, văzute de conciliatori

Valentin Cocean, Conciliator CSALB: „Am observat că sunt mai multe bănci care vin cu soluții radicale, de ștergere a datoriilor și deschidere către situațiile sociale sau medicale grave. Asta ar fi o schimbare în bine pe care o pot remarca. Pe de altă parte, băncile care nu au avut apetit pentru conciliere niciodată, nu au schimbat nimic în acest an și au rămas în aceeași zonă în care nu acceptă cereri sau, dacă acceptă, nu sunt dispuse să facă concesii. În aceeași categorie intră și băncile care insistă într-un mod neproductiv pe soluții care nu sunt aplicabile, precum cea în care reducerea soldului cu 30 de procente se aplică doar dacă clientul băncii plătește 70% din sold în trei luni. Identific și o strategie bună pe termen lung a unor bănci, cele care acceptă în special negocieri care nu implică o problemă patrimonială a consumatorului, ci rezolvarea unei stări de nemulțumire. Aș spune că astfel de acțiuni, cum este și cazul cu beneficii de 91 de lei, deși au în primul rând o miză de imagine pentru banca respectivă, au și o mare relevanță pentru dezvoltarea încrederii între bănci și consumatori“.



Despre CSALB: CSALB este o entitate înființată ca urmare a unei Directive europene și intermediază gratuit și în mai puțin de trei luni negocierea dintre consumatori și bănci sau IFN-uri pentru contractele aflate în derulare. Consumatorii din orice județ al țării pot trimite cereri către Centrul de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB) completând un formular online direct pe site-ul www.csalb.ro. Dacă banca acceptă intrarea în procedură de conciliere/negociere este desemnat un conciliator. CSALB colaborează cu 19 conciliatori, dintre cei mai buni specialiști în Drept, cu expertiză în domeniul financiar-bancar. Totul se rezolvă amiabil, iar înțelegerea părților are puterea unei hotărâri în instanță. Mai multe informații despre activitatea Centrului puteți obține și la telefon 021 9414 (apel cu tarif normal).

Record de manageri și antreprenori înscriși la programul WU Executive Academy de la București

0

33 de manageri și antreprenori formează noua serie din România, pentru ciclul 2020-2022, a programul de Executive MBA organizat de WU Executive Academy, parte a Universității de Economie și Afaceri din Viena, cea mai mare universitate de business din Europa. Este un record de înscrieri, de la începutul aplicării programului în țara noastră, în 2006. 85% dintre cursanți sunt români, ceilalți, circa 15%, sunt germani, austrieci, bulgari, ruși, italieni. 81% sunt bărbați, 19%, femei. Vârsta medie este de 37 de ani. 25% ocupă funcții de manageri generali, dominant ca pondere în industriile IT şi telecomunicaţii (22%), energie (16%), transporturi (13%), construcții/inginerie (10%), precum și în comerț, industrii producătoare, sectorul medical și farmaceutic, FMCG, finanțe și consultanță, servicii.

Prof. Phillip Nell

Prof. Phillip C. Nell, directorul academic al Executive MBA: „Suntem mândri să începem noul ciclu de cursuri EMBA Bucharest cu cel mai mare număr de cursanţi de la startul programului în România. Ne bucurăm să vedem că mulți profesioniști de top aleg să investească în dezvoltarea lor personală și profesională continuă în perioadele de criză, iar numărul de înscrieri ne confirmă faptul că oferim un program de calitate și aplicat la exigențele profesionale ale managerilor și antreprenorilor.  Noua serie care a debutat în această toamnă va beneficia de aceeași calitate înaltă a cursurilor cu care WU Executive Academy și-a obișnuit studenții de-a lungul timpului. Mai mult, programa a fost adaptată pentru a reflecta cât mai bine contextul actual, iar un exemplu în acest sens este modulul de Negociere, care cuprinde informații despre negocierea online”.

Adriana Georgescu

Adriana Codruța Georgescu, Program Manager, Executive MBA Bucharest: „Pandemia nu a diminuat dorinţa managerilor de a evolua în carieră, iar înscrierile record de care am avut parte ne confirmă acest lucru. Foarte mulţi aplicanți se gândesc să intre pe piaţa joburilor internaţionale, ca urmare a trendului de muncă în regim remote, iar programul nostru le antrenează competențele necesare pentru a accesa oportunități noi și variate.

Programul este singurul din România cu triplă acreditare internațională: EQUIS, AMBA și AACSB. Este susținut de 14 profesori, jumătate dintre ei, de la Universitatea WU din Viena, jumătate, de la alte mari universități, precum IE din Spania, IESE din Spania, Frankfurt School of Finance & Management din Germania, Carlson School of Management din USA.  

Programul durează 16 luni, se desfășoară în regim part-time, cuprinde 14 module care acoperă noțiuni de management general și leadership global. Finalizarea studiilor se face cu un proiect final, „Capstone Project”, care constă în realizarea unui plan de afaceri pentru un proiect antreprenorial. EMBA Bucharest se află în al paisprezecelea an de activitate în România, până în prezent având peste 400 de alumni. Aproximativ 70% dintre absolvenți avansează în carieră după absolvirea cursurilor.

Organizatorii programului subliniază că „WU Executive Academy alocă anual un buget de burse de peste 200.000 de euro, pentru a veni în sprijinul celor care-și doresc să urmeze programul de EMBA. Circa o treime dintre studenţi au fost susţinuţi financiar de companiile pentru care lucrează, o altă treime beneficiază de co-plată din partea companiilor iar restul s-au finanțat singuri. Conform statisticilor, studenții îşi pot recupera în totalitate banii în primii trei ani de după absolvire, ca urmare a creșterilor salariale”.

În ranking-uri internaționale, „anul acesta, programul Global Executive MBA s-a clasat pe locul 32 în prestigiosul top Financial Times al celor mai bune programe de Executive MBA din lume, fiind cel mai bună poziție ocupată până acum. Programul a obținut scoruri de top la mai multe categorii relevante pentru studenți, una dintre acestea fiind progresul în carieră. Creșterea salarială a unui absolvent a ajuns la 64%, dublu față de anul trecut, în timp ce salariul mediu s-a mărit cu 15%, la 207.000 USD. De asemenea, Global MBA ocupă locul 7 în lume privind experiența de lucru a studenților și locul 12 în ceea ce privește experiența internațională de studiu, depășind programele de EMBA ale școlilor de renume INSEAD și CEIBS”. 

În ansamblu, „WU se bucură de mai bine de 100 de ani de o reputație excepțională în calitate de furnizor de educație în domeniul managerial. Portofoliul educațional al WU Executive Academy include programe de MBA, EMBA, Professional MBA, Master of Laws, certificări universitare, programe corporate, dar și diverse seminarii, fiind unul dintre principalii furnizori de educație executivă din Europa Centrală și de Est”.  

Educație pentru abilități antreprenoriale

0

Organizația Junior Achievement România, în parteneriat cu compania Nestlé România, lansează un proiect de educație pentru orientarea profesională a tinerilor prin activități educaționale de tip learning by doing și project based, bazate pe dialog, studii de caz, webinarii de dezvoltare personală și orientare în carieră, interacțiuni cu voluntarii companiei în activități de tip virtual job-shadowing.  

Loredana Gîlmeanu, SEM HR Business Partner & Country Lead Nestlé România, ne oferă detalii: „Suntem bucuroși să semnăm acordul pe parteneriat cu Junior Achievement România și să ajutăm împreună 400 de tineri de liceu prin activități, webinarii și evenimente dedicate alături de voluntarii Nestlé România. La nivel european există deja o colaborare de trei ani între Nestlé, Alliance for Youth, Ernest & Young și Junior Achievement Europe, în urma căreia 550 de studenți au obținut calificarea internațională pentru abilități antreprenoriale. Pentru a confirma încă o dată promisiunea de a sprijini și investi în tânăra generație, anul acesta Nestlé a lansat angajamentul de a oferi 20.000 de noi oportunități de angajare, programe de ucenicie și stagii în Europa, Orientul Mijlociu și Africa de Nord până în 2025. Nestlé are grijă ca tinerii să fie pregătiți pentru ziua de mâine, pentru că un viitor mai verde și mai bun începe cu tinerii!”

Tinerii au posibilitatea să participe la Innovation Day, „un workshop cu format interactiv, ce reunește echipe de tineri care primesc o temă-provocare și au astfel ocazia să-și antreneze gândirea creativă pentru a găsi soluții inovatoare, de îmbunătățire a unor situații inspirate din realitatea cotidiană”.

Nestlé reamintește inițiativele globale proprii:  

Programul „Nestlé for Healthier Kids”, creat „pentru a uni toate eforturile Nestlé care susțin părinții și tutorii să crească copii mai sănătoși, de la activități de cercetare și formulare a produselor până la servicii de educație și nutriție inovatoare pentru un stil de viață sănătos. În România, aceste eforturi se regăsesc se concretizează prin parteneriatele cu mișcarea națională Și eu trăiesc sănătos – SETS”, inițiat de Fundația Prais și programul Traista cu sănătate, inițiat de prof. dr. Veronica Mocanu”.

Inițiativa globală de tineret „Nestlé needs YOUth”, cu obiectivul „să ajute 10 milioane de tineri din întreaga lume să aibă acces la oportunități de carieră până în anul 2030. Această inițiativă globală combină și coordonează toate activitățile care susțin tinerii din întreaga lume, inclusiv eforturile Alliance for YOUth”.

Sustenabilitate, în sensul că „Nestlé dorește ca produsele sale să nu fie doar mai gustoase și mai sănătoase, ci și mai bune pentru mediu. Ambiția Nestlé pentru anul 2030 este impact zero asupra mediului, apa fiind una dintre ariile prioritare”.

Parlamentul dorește să acorde consumatorilor din UE un „drept la reparație”

0
  • Se încurajează alegerile sustenabile ale consumatorilor și se promovează o cultură a reutilizării
  • Se îmbunătățește posibilitatea de reparare și se prelungește durata de viață a produselor
  • Se solicită un încărcător comun pentru a reduce deșeurile electronice
  • Sunt necesare schimbări sistematice: de la producție și achiziții publice până la publicitate și gestionarea deșeurilor

PE dorește să stimuleze sustenabilitatea prin promovarea reutilizării și reparației și prin combaterea practicilor care reduc durata de viață a produselor.

Rezoluția referitoare la o piață unică mai sustenabilă a fost adoptată cu 395 de voturi pentru, 94 împotrivă și 207 abțineri.

Eurodeputații îi solicită Comisiei să le acorde consumatorilor un „drept la reparație”, făcând reparațiile mai atrăgătoare, mai sistematice și mai rentabile. Pentru a atinge acest obiectiv, ar trebui fie să se extindă garanțiile sau să se ofere garanții pentru piesele înlocuite, fie să se îmbunătățească accesul la informațiile despre reparații și întreținere.

Deputații insistă, de asemenea, asupra creșterii sprijinului pentru piețele bunurilor second-hand, solicită măsuri de combatere a practicilor care reduc durata de viață a unui produs și susțin producția sustenabilă. Deputații își reiterează solicitarea unui sistem comun de încărcătoare pentru a reduce deșeurile electronice și doresc etichetarea produselor în conformitate cu sustenabilitatea lor (de exemplu, un contor de utilizare și informații clare cu privire la durata estimată de viață a unui produs).

Eliminarea obstacolelor care împiedică repararea, revânzarea și reutilizarea

Pentru a încuraja alegerile sustenabile ale consumatorilor și ale companiilor, eurodeputații cer ca achizițiile publice să fie mai sustenabile, iar eforturile de marketing și publicitare să fie mai responsabile. De exemplu, atunci când în reclame se face referire la caracteristici care respectă mediul, afirmația ar trebui validată prin aplicarea unor criterii comune. Procedura ar fi similară cu obținerea certificatelor pentru eticheta ecologică. Rezoluția mai solicită să se întărească rolul etichetei ecologice a Uniunii, astfel încât ea să fie utilizată mai mult de către sector pentru a sensibiliza consumatorii.

În fine, textul adoptat propune noi norme pentru gestionarea deșeurilor și eliminarea obstacolelor juridice care împiedică repararea, revânzarea și reutilizarea. Acest lucru va aduce beneficii și pieței de materii prime secundare.

„A sosit momentul ca obiectivele Pactului verde să fie utilizate ca fundament al unei piețe unice care promovează produse și servicii sustenabile începând cu momentul conceperii. Pentru a realiza acest lucru, avem nevoie de un set cuprinzător de norme care să faciliteze decizii clare și simple, în locul unor modificări tehnice lipsite de curaj politic și care să creeze confuzie atât pentru consumatori, cât și pentru întreprinderi. Prin adoptarea acestui raport, Parlamentul European a transmis un mesaj clar: etichetarea obligatorie armonizată care indică sustenabilitatea și combaterea obsolescenței premature la nivelul UE reprezintă calea de urmat”, a declarat raportorul David Cormand (Verzi/ALE, Franța).

Context

Potrivit unui raport Eurobarometru, 77% dintre cetățenii Uniunii Europene ar prefera să își repare aparatura, nu să o înlocuiască; 79% consideră că producătorii ar trebui să fie obligați din punct de vedere juridic să faciliteze repararea dispozitivelor digitale sau înlocuirea pieselor lor individuale.

Libertatea presei: PE îngrijorat de atacurile asupra criticilor și pluralismului

0
  • Libertatea mass-mediei în Europa s-a deteriorat
  • Eurodeputații deplâng hărțuirea jurnaliștilor și atacurile asupra lor, în special din partea politicienilor
  • Comisia Europeană trebuie să evalueze în mod regulat nivelul de interferență al guvernelor și transparența structurilor de proprietate
  • Nu se acordă fonduri ale Uniunii pentru mass-media controlată de guvern sau pentru propaganda politică

Parlamentul este profund îngrijorat de situația libertății mass-mediei în Uniune și denunță violențele, hărțuirea și presiunile cu care se confruntă jurnaliștii.

Într-o rezoluție adoptată cu 553 voturi pentru, 54 voturi împotrivă și 89 abțineri, Parlamentul atrage atenția asupra „încercărilor guvernelor unor state membre de a reduce la tăcere mass-media critică și independentă și de a submina libertatea și pluralismul mass-mediei”. Eurodeputații sunt deosebit de îngrijorați de situația mass-mediei publice din unele țări ale Uniunii, unde mijloacele de comunicare în masă au devenit „un exemplu de propagandă proguvernamentală”.

Deputații subliniază că libertatea mass-mediei, pluralismul, independența și siguranța jurnaliștilor sunt elemente esențiale ale dreptului la libertatea de exprimare și de informare și sunt vitale pentru funcționarea democratică a Uniunii și a statelor sale membre. „Libertatea mass-mediei a fost afectată în ultimii ani”, avertizează rezoluția, iar epidemia de COVID-19 a agravat această deteriorare.

O mai bună protecție a jurnaliștilor, în special a femeilor

Eurodeputații consideră că „s-a dezvoltat un model de intimidare din ce în ce mai extins care vizează reducerea la tăcere a jurnaliștilor”. Ei citează asasinarea jurnalistei Daphne Caruana Galizia și a lui Ján Kuciak și a logodnicei sale drept un exemplu al riscurilor cu care se confruntă jurnaliștii de investigație. Deputații le solicită personalităților publice să nu denigreze jurnaliștii și insistă asupra obligației legale de a ancheta toate atacurile. Parlamentul subliniază că jurnalistele sunt deosebit de vulnerabile și ar trebui să beneficieze de protecție suplimentară.

Concentrarea excesivă a mass-mediei amenință pluralismul

Rezoluția constată că pluralismul este în pericol atunci când proprietatea asupra mass-mediei este concentrată în mâinile unui număr prea mic de persoane. În aceste condiții, este mai dificil să se combată răspândirea dezinformării. Deputații solicită ca țările Uniunii să ia măsuri pentru a evita concentrarea excesivă a proprietății asupra mijloacelor de comunicare și pentru a garanta transparența. Ei critică guvernele pentru faptul că se amestecă invaziv în publicitatea publică. Deputații mai subliniază că fondurile Uniunii nu pot fi cheltuite în favoarea mass-mediei controlate de stat sau pentru propaganda politică.

În acest context, Parlamentul invită Comisia Europeană ca, în raportul său anual referitor la situația statului de drept în Uniune, să evalueze pentru fiecare stat membru gradul de transparență al proprietății asupra canalelor de presă și nivelul de interferență a guvernelor și a actorilor privați în sector. Deputații subliniază că încercările de a îngrădi libertatea și pluralismul mass-mediei trebuie considerate un abuz de putere grav și sistematic și o încălcare a valorilor fundamentale ale Uniunii.

Discursurile de incitare la ură și dezinformarea online

Eurodeputații doresc un cadru juridic mai solid pentru a preveni și contracara răspândirea discursurilor online de incitare la ură. Ei doresc și o mai bună colaborare între platformele online și autoritățile de aplicare a legii. Deputații subliniază că acțiunile voluntare ale platformelor sunt „necesare, însă în continuare insuficiente” pentru a combate dezinformarea, conținutul ilegal și interferențele străine. Cu toate acestea, ele „nu trebuie să devină organisme private de cenzură”, iar eliminarea conținuturilor ilegale trebuie să facă întotdeauna obiectul unor măsuri de protecție.

În fine, textul adoptat evidențiază preocupările legate de interferențele străine în procesul democratic, care au drept scop polarizarea opiniei publice și anularea pluralismului. Textul mai avertizează cu privire la consecințele potențial dăunătoare ale manipulării informațiilor referitoare la pandemia de COVID-19.

Citat

Magdalena Adamowicz (PPE, Polonia), raportoare, a făcut următoarea declarație: „Astăzi asistăm la un recul al democrației, la acapararea puterii prin minciuni. Nu există libertate fără independența mass-mediei, nu există democrație fără pluralismul mass-mediei. Mass-media ar trebui să servească adevărul, nu minciunile. Aceasta ar trebui să fie în serviciul alegătorilor, nu al celor aflați la putere, și ar trebui să fie un mijloc de control al puterii. Mass-media trebuie să protejeze democrația, dar o poate și ucide. Acesta este motivul pentru care trebuie să fie independentă.”

Studiu de atractivitate EY România: Investitorii sunt prudenți, dar nu se retrag complet

  • COVID-19 a avut un impact puternic: 46% dintre investiții au fost anulate, reduse sau suspendate
  • Operațiunile legate de lanțurile de aprovizionare (35%) și de producție (36%) sunt considerate principalele atracții pentru investiții
  • Investitorii sunt optimiști în ceea ce privește revenirea după COVID-19, 41% sunt de părere că România va deveni mai atractivă după perioada pandemiei

Pandemia și-a pus amprenta asupra planurilor de investiții străine directe (ISD) în întreaga Europă și a determinat companiile să reanalizeze viabilitatea proiectelor de producție, cercetare sau servicii de suport. În România, 46% dintre investitorii străini și-au anulat, diminuat sau au întrerupt investițiile în 2020, în timp ce 51% nu au operat nicio modificare în proiectele de investiții planificate, conform EY Attractiveness Survey Romania, primul studiu de atractivitate EY dedicat pieței din România.

„Investițiile străine pot deveni o forță pentru dezvoltarea economică a României în perioada post-pandemie. Însă, pentru a fi considerată o destinație atractivă pentru investiții, România trebuie să își reformeze abordarea de atragere a acestor proiecte. Având în vedere că pandemia a accelerat adoptarea tehnologiei, practicile durabile și reorganizarea lanțurilor de aprovizionare, România va fi nevoită să se adapteze rapid și eficient la aceste tendințe emergente și, implicit, la așteptările actuale ale investitorilor într-un mediu de afaceri care a suferit modificări majore”, spune Bogdan Ion, Country Managing Partner, EY România și Moldova și Chief Operating Officer pentru EY Europa Centrală și de Sud-Est și Regiunea Asiei Centrale.

Bogdan Ion, Country Managing Partner, EY România și Moldova și Chief Operating Officer pentru EY Europa Centrală și de Sud-Est și Regiunea Asiei Centrale

Privind în perspectivă, investitorii sunt totuși optimiști: 41% dintre ei consideră că România va fi mai atractivă din punctul de vedere al investițiilor străine directe după încheierea pandemiei. Operațiunile legate de logistică/lanțuri de aprovizionare și de producție reprezintă principalele atracții pentru investiții în rândul a 35% și, respectiv, 34% dintre respondenți.

În opinia investitorilor, sectoarele cheie care pot favoriza dezvoltarea economică a României în următorii ani sunt agricultura, sectorul IT și industria de transporturi și auto. Pentru creșterea competitivității țării, educația, transformarea tehnologică și infrastructura sunt principalele zone problematice în care România ar trebui să investească și să-și concentreze eforturile pentru a le îmbunătăți.

Performanțele României în materie de ISD înainte de apariția COVID-19

Pandemia provocată de COVID-19 a cauzat perturbări economice de dimensiuni mari în întreaga lume. Pentru a identifica noile tendințe legate de viitoarele investiții pe piața locală, e important de analizat dinamica ISD în România de dinainte de criză.

În 2019, au fost anunțate în România 78 de proiecte de investiții directe, marcând o scădere de aproximativ 28% comparativ cu anul anterior (113 proiecte în 2018) și plasând țara noastră pe locul al 15-lea în Europa în topul atractivității. Cu toate acestea, valoarea ISD s-a menținut relativ la același nivel: 5.26 miliarde euro (2018) vs. 5.17 miliarde euro (2019).

O tendință similară s-a putut observa la nivelul întregii regiuni, țările din Europa Centrală și de Est au înregistrat o scădere a numărului total de proiecte de ISD cu aproximativ 20% față de anul anterior. 2019 a fost un an în care investitorii străini au arătat un mai mare apetit pentru Europa Occidentală, care a deținut 80% din cota de piață europeană.

După aderarea la Uniunea Europeană, România a înregistrat o creștere considerabilă în ceea ce privește numărul anual de proiecte de investiții, contribuind în mod direct la creșterea economiei naționale. COVID-19 ar putea avea o influență negativă asupra dinamicii ISD pe viitor, punând în pericol progresul cumulat din ultimii ani.

Europa, principalul investitor în România

La finalul lui 2019, cele mai importante economii cu investiții în România, pe baza datelor privind soldul ISD puse la dispoziție de BNR, au fost: Țările de Jos, cu o cotă a ISD în soldul total de 23,2%, urmate de Austria, cu o cotă de 12,6%, și Germania, cu o cotă de 12,3%. Per total, principalele 10 țări investitoare au înregistrat o cotă însumată de 83,4% din soldul total al ISD, în timp ce principalele 20 de țări investitoare dețineau o cotă de 95,4% din soldul total al ISD. Este de reținut faptul că țările membre ale Uniunii Europene au înregistrat o cotă însumată de 89,5% din soldul total al ISD, ceea ce subliniază rolul UE ca principal partener strategic al României.

Proiectele de investiții s-au concentrat în orașele mari ale României

În mod similar cu celelalte piețe europene, investițiile străine s-au concentrat în principal în marile orașe în 2019. Bucureștiul a atras 50% din numărul total de proiecte de ISD anunțate (o creștere de 10% față de anul anterior), urmat de Timișoara, situată pe locul al doilea, pentru al doilea an consecutiv, cu o cotă de piață de 11,5%, și de Iași, care atras doar 3,8% din numărul total de proiecte de investiții.

Destinațiile investițiilor pe regiuni

În ultima decadă, majoritatea proiectelor de ISD au fost implementate în regiunea București-Ilfov (59,3% din total în 2015). În ultimul an, o creștere notabilă s-a putut observa în regiunea nord-vestică a României, de 11.8%. În aceeași perioadă, regiunea de sud a României (Muntenia) a atras cu 15.5% mai multe investiții față de anul precedent.

Regiunea Nord-Est a fost caracterizată de o pondere a ISD redusă, în principal din cauza calității infrastructurii locale, un aspect care izolează regiunea de celelalte zone și, implicit, de activitățile care implică transportul pe distanțe lungi.

Dacă facem o comparație între cota din ISD totale și cota din PIB total al regiunilor, se poate observa ușor cum se întrepătrund acești indicatori. Regiunea Sud-Vest (Oltenia) are cea mai mică cotă din PIB total (7,5%), fiind și cea care a atras cele mai puține proiecte de investiții străine directe, după Regiunea Nord-Est. În cazul Munteniei, României Centrale și al regiunilor Vest, Nord-Vest și Sud-Est, valorile sunt relativ apropiate, atât sub aspectul ponderii în ISD totale, cât și sub aspectul cotei din PIB total. Totuși, acestea sunt cu mult inferioare față de regiunea București-Ilfov în ceea ce privește ambii indicatori, consolidând importanța strategică a Bucureștiului în materie de ISD. 

Digitalul și serviciile pentru întreprinderi, cele mai atractive sectoare după numărul de proiecte ISD atrase

În linie cu tendințele europene, sectorul digital și cel al serviciilor pentru întreprinderi au atras cele mai multe proiecte de ISD în 2019, cumulând o cotă de piață de 36% în cazul sectorului digital și de 16,7% în cazul serviciilor pentru întreprinderi. Împreună, acestea au generat peste 50% din numărul total de noi locuri de muncă create.

Poziționată pe locul al treilea în clasamentul atractivității, industria agroalimentară a generat mult mai puține noi locuri de muncă, iar în noul context este un sector mult mai vulnerabil, ce a suferit pierderi de venituri pe fondul perturbărilor lanțurilor de aprovizionare provocate de COVID-19.

În schimb, sectorul de utilaje și echipamente a generat al doilea cel mai mare număr de noi locuri de muncă în 2019 (1000 noi locuri de muncă și 18,2% din numărul total), chiar dacă au existat doar 4 proiecte de ISD anul trecut.

Cum își poate păstra România atractivitatea după COVID-19?

Studiul EY arată că, pe termen lung, deciziile investitorilor se vor baza pe următorii trei factori de piață: stabilitatea socială și politică (66%), oferta de forță de muncă, atât calificată, cât și necalificată (65%) și competitivitatea țării în materie de costuri (65%).

Pentru a-și îmbunătăți atractivitatea, majoritatea respondenților consideră că România ar trebui să își concentreze eforturile și investițiile în domeniile cheie problematice, precum educația (85% dintre răspunsuri), transformarea tehnologică (81%) și infrastructura (80%). În privința sectoarelor care ar putea accelera dezvoltarea României, investitorii străini au menționat agricultura (35%), sectorul IT (29%) și cel al transporturilor și auto (21%).

În cazul companiilor deja prezente pe piața locală, sunt esențiale măsurile de siguranță și securitate puse în practică pentru a preîntâmpina o criză majoră în viitor (74%) și nivelul de succes în soluționarea crizei provocate de COVID-19 (61%).

ASF: Educația financiară, prioritate strategică la nivel național și European

0

Îmbunătățirea gradului de educație financiară a devenit o misiune fundamentală, de importanță strategică în România, deopotrivă pentru autorități, companii și mediul academic, fiind un pilon esențial pentru dezvoltarea piețelor financiare. Aceasta a fost concluzia Conferinței Internaționale ISF2020 „Noile generații de consumatori de servicii financiare – cum îi formăm, cum îi educăm”, organizată de către Institutul de Studii Financiare (ISF), în 24 noiembrie 2020.

Evenimentul, care a fost transmis online, s-a bucurat de prezența unor reprezentanți la vârf ai Autorității de Supraveghere Financiară, ai Autorității Europene pentru Valori Mobiliare și Piețe (ESMA), ai Autorității Europene de Asigurări și Pensii Ocupaționale (EIOPA), precum și ai Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD). De asemenea, la conferință au participat reprezentanți ai mediului academic și ai entităților care activează în piața financiară non-bancară.

Subiectul central al conferinței a generat dezbateri pline de conținut și a adus, totodată, în atenția opiniei publice importanța educației financiare pentru viitorul noilor generații, mai ales în contextul în care România se află, momentan, printre ultimele poziții în clasamentul acestui domeniu.

Președintele Autorității de Supraveghere Financiară, domnul Nicu Marcu

Președintele Autorității de Supraveghere Financiară, domnul Nicu Marcu, a punctat în deschiderea discursului său, că educația financiară este una dintre direcțiile fundamentale de acțiune ale Autorității, care invită, în același timp, la responsabilizare socială și individuală în materie de risc și beneficii. „Ceea ce ne propunem este ca prin educație financiară să asigurăm o corectă înțelegere a modului în care funcționează piața financiară non-bancară, instrumentele și serviciile pe care le utilizăm, în calitate de consumatori”, a precizat domnul Nicu Marcu.

Dincolo de rolul de responsabilizare a consumatorului de servicii financiare, educația financiară reprezintă, de asemenea, și un mijloc eficient de protejare a drepturilor și intereselor legitime ale acestuia. Investitorul de pe piața de capital, participantul la sistemul de pensii, asiguratul, care au un grad ridicat al cunoștințelor în materie financiară, riscă mult mai puțin să ia o decizie care să le afecteze bugetul sau care să le lezeze vreun drept sau vreun interes.

„Educația investitorului reprezintă un subiect tot mai discutat. V-ați putea întreba de ce ESMA este atât de interesată de un astfel de subiect precum educația investitorului? În primul rând, în mod firesc, am avut și continuăm să avem un interes solid pentru protecția investitorului. Protecția acestuia reprezintă o precondiție pentru piețe financiare puternice și stabile. Trebuie să construim și să păstrăm încrederea investitorilor în piețele de capital, altfel nu va mai exista dorința de a investi, iar acest aspect va avea, în final, consecințe negative asupra industriei serviciilor financiare, dar, mai ales, asupra economiilor, în ansamblu”, a declarat doamna Verena Ross, Director executiv la Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare și Piețe. Verena Ross, Director executiv la Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare și Piețe.

Pe de altă parte, domnul Timothy Shakesby, Coordonator al Direcției Conduită și Supraveghere din cadrul EIOPA a subliniat rolul extrem de important al educației financiare în această perioadă când întregul tablou al piețelor financiare este afectat de pandemia COVID-19.

„Luarea deciziilor financiare depinde de educația financiară existentă, mai ales în situația pandemiei, un context nou la care atât oferta, cât și cererea de servicii financiare se adaptează”, a spus domnul Timothy Shakesby.

Vicepreședintele Autorității de Supraveghere Financiară, domnul Dan Armeanu

La rândul său, Vicepreședintele Autorității de Supraveghere Financiară, domnul Dan Armeanu, a explicat că la nivel microeconomic, nivelul redus de educație financiară are efecte negative pe termen lung în plan economic și social, care se pot, de altfel, accentua.

„Această criză generată de pandemie practic a provocat la nivel mondial un grad ridicat de impredictibilitate a mediului economic și financiar și a indus modificări pe diverse piețe, cum este piața forței de muncă, context în care oamenii sunt nevoiți să ia decizii financiare neprevăzute care le pot afecta nivelul de viață”, a arătat domnul Dan Armeanu.

Tot în acest context al crizei sanitare și economice pe care o traversează întreaga lume, doamna Flore-Anne Messy, Coordonator al diviziei de asigurări, pensii private și piețe financiare din cadrul OECD, a subliniat importanța protejării grupurilor vulnerabile prin educație financiară pentru a depăși situația generată de pandemia COVID-19.

„Pe baza studiului recent privind nivelul de educație financiară al adulților, prezentat de OECD în iunie 2020, a reieșit nivelul redus de adaptare financiară înregistrat în special în țările din estul și sud-estul Europei. Dacă înainte de pandemie procentul celor care reușeau să economisească în mod activ era la aproximativ 50%, după aceste luni, nivelul s-a redus la 25% din totalul populației.  Există clar o relație directă între nivelul de reziliență financiară și cel de educație financiară”, a precizat doamna Messy.

Participanții la conferința organizată de ISF au subliniat faptul că educația financiară trebuie să aibă un rol important în sistemul de învățământ al generației viitoare, care are comportamente financiare total diferite față de cele anterioare.

Conform prezentării susținute de reprezentanta OECD, noile generații au cunoștințe și comportamente financiare mai reduse comparativ cu restul populației – economisesc mai puțin, nu au o planificare bugetară, riscând pe termen lung să înregistreze un nivel ridicat de stres financiar din cauza neglijenței legate de deciziile lor financiare. „Tocmai de aceea, tinerii – grupa de vârstă 15-24 ani – au fost cei mai afectați de riscul de șomaj și orice reducere a venitului i-a afectat semnificativ în aceste luni pandemice, neavând un suport financiar economisit”, a arătat doamna Messy.

Aceeași preocupare pentru noile generații a arătat-o și doamna Verena Ross, care a afirmat că „milenialii”, ajunși recent la maturitate, abordează deciziile de investiție diferit față de predecesorii lor. „În timp ce generațiile trecute colaborau în mod tradițional cu băncile sau cu alți consultanți financiari vizitând ghișeele, deci față în față, ceea ce presupune o serie de limitări, tinerii – mulți dintre ei antreprenori – își procură tot mai mult informația de pe Internet și folosesc furnizori de servicii online”, a menționat Directorul executiv la ESMA.

La rândul său, domnul Nicu Marcu a spus că A.S.F. a abordat prin programele sale specifice de educație financiară toate categoriile de vârstă, dar și-a îndreptat atenția, cu precădere, către tineri. Președintele A.S.F. a împărtășit din experiența de profesor universitar și a menționat faptul că România are o tânără generație digitalizată, cu apetit ridicat pentru informație și extrem de conectată la realitate, iar tehnologiile digitale pot deveni mijlocul prin care se pot îmbunătăți eficiența și rezultatele educației financiare, cu condiția ca modalitatea de învățare să fie interactivă și plăcută, mai exact să răspundă preocupărilor tinerilor.

„În această privință, pornim la un drum lung – știm că rezultatele se văd în timp și, de aceea, trebuie să fim pregătiți pentru un efort susținut și de durată. Așa cum spuneam, în decursul ultimilor cinci ani am privit îmbunătățirea nivelului de educație financiară, la nivel național, ca fiind una dintre prioritățile noastre. După cum cred că știți deja, avem foarte multe programe pe care le dezvoltăm în colaborare cu licee și cu universități din toată țara. Cifrele sunt motivante – de acțiunile noastre adresate învățământului preuniversitar au beneficiat peste 150.000 de elevi, am dezvoltat programe de pregătire pentru peste 2.000 de profesori și lectori voluntari pentru școli și licee, peste 12.000 de studenți din centre universitare din toată țara au asistat la conferințele, seminariile și lecțiile deschise pe care le-am gândit special pentru ei”, a mai declarat Președintele A.S.F.

Valentin Ionescu, Directorul Direcției de Strategie și Stabilitate Financiară din cadrul A.S.F.

Incluziunea financiară a reprezentat o altă latură a procesului de educație financiară, care a fost dezbătută în cadrul Conferinței ISF. Domnul Valentin Ionescu, Directorul Direcției de Strategie și Stabilitate Financiară din cadrul A.S.F. și, totodată, Președintele ISF, a arătat că  educația financiară trebuie să se axeze pe obiective principale implementabile pe diferite direcții strategice de acțiune, plecând atât de la necesitatea creșterii nivelului de protecție a consumatorilor, cât și de la necesitatea îmbunătățirii nivelului de capabilitate financiară și al gradului de incluziune financiară. El a mai spus că incluziunea financiară reprezintă conceptul conform căruia indivizii și întreprinderile au acces la produse și servicii financiare utile și accesibile care corespund nevoilor lor.

Conferința Internațională ISF2020 „Noile generații de consumatori de servicii financiare – cum îi formăm, cum îi educăm” – ediția a VI-a – a reprezentat o platformă de discuții extrem de utilă, prin intermediul căreia au fost lansate o serie de principii și de idei, ce vor reprezenta adevărate capete de pod pentru evenimentele viitoare de dezbatere pe tema educației financiare.

Peste 89,6 mld. euro, cifra de afaceri cumulată a companiilor din Top București, în creștere cu 15,5% faţă de ediţia precedentă

Camera de Comerţ şi Industrie a Municipiului Bucureşti (CCIB) a organizat astăzi, online, ediţia a XXVII-a a TOPULUI FIRMELOR DIN BUCUREŞTI, eveniment de referinţă pentru viaţa economică a Capitalei, chiar și în plină criză pandemică și economică.

„Poate mai mult ca niciodată, avem nevoie de povești de succes, care trec dincolo de cifre și indicatori seci, fie că e vorba despre afaceri de familie care au crescut organic, de idei care au prins viață în anii studenției sau de proiecte considerate nebunești atunci când au fost expuse pentru prima dată. Toate ne dau putere să mergem mai departe. Să spunem: da, se poate! Au mai facut-o și alții! Pot și eu! Mai mult ca oricând, lumea afacerilor are nevoie de onestitate, în relațiile cu concurenţii, clienţii, angajaţii şi cu noi înșine, pentru că în perioadele dificile nu au rezistat niciodată formele fără fond. Dumneavoastră, laureaţii noştri, sunteţi modele demne de urmat pentru cei care astăzi traversează momente grele!”, a declarat în deschidere dr. ing. Costică T. Mustață, preşedintele Camerei bucureştene, în deschiderea evenimentuilui.

„În acest an greu, de criză sanitară, viața economică merge înainte și felicit Camera de Comerţ şi Industrie a Municipiului Bucureşti că a găsit taria de a-i felicita pe premianți. Felicitări! De dumneavoastră avem nevoie, de dumneavoastră și de miile de antreprenori care sunt în spatele dumneavoastră, care să tragă economia înainte”, a afirmat în mesasjul transmis cu acest prilej ministrul economiei, energiei și mediului de afaceri, Virgil Popescu.

©CCIB

„Vreau să vă asigur că prin activitatea pe care o desfășurăm suntem cel mai important lobby-ist pentru mediul de afaceri în fața decidentului politic. Vrem să vă asigurăm că nu o să vă dezamăgim, că vom face cele mai mari eforturi pentru a veni în întâmpinarea dorințelor dumneavoastră. Vă doresc să fiți optimiști și să fiți prudenți, cred că prudența e cel mai important lucru în această perioadă, deși cateodată în business se spune că cel mai mare risc e să nu îți iei niciun risc”, a subliniat președintele Camerei de Comerț și Industrie a României, Mihai Daraban, în mesajul transmis.

Laureaţii topului au fost stabiliţi conform unei metodologii severe şi complexe, aprobată şi aplicată unitar, la nivelul întregului sistem cameral. În stabilirea clasamentelor finale au fost luaţi în calcul indicatori precum: cifra de afaceri netă, profitul din exploatare, rata profitului din exploatare, eficienţa utilizării resurselor umane şi eficienţa utilizării capitalului angajat, calculaţi în baza a 16 elemente extrase din situaţiile financiare depuse de companii la Ministerul Finanţelor Publice şi la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului.

Potrivit metodologiei amintite, dintre cele 134.059 firme cu sediul social în Capitală, care au depus bilanţul aferent anului 2019, au îndeplinit criteriile de eligibilitate 50.133 firme, adica 37,4% din total. Dintre acestea, Camera bucureşteană a premiat 7.267 firme, adică 14,5% din totalul firmelor considerate eligibile şi care reprezintă 5,4% din totalul firmelor care au depus bilanţul aferent anului trecut.

În ceea ce priveşte structura pe domenii de activitate, cele mai multe companii premiate de Camera bucureşteană activează în domeniul serviciilor (2.529 firme, 35% din total), fiind urmate de firmele din domeniul comerţului (2.003 de companii, 28% din total) şi de cele cu profil industrial (1.505 firme, 21% din total). În clasamentul întocmit de Camera bucureşteană, o pondere de 6% revine sectoarelor: construcţii (437 companii laureate) și cercetare, dezvoltare şi high-tech (respectiv 404 entităţi premiate), turismului, 3% (249 firme laureate), iar agriculturii, silviculturii şi pescuitului, 2% (140 companii).

În vederea realizării unui clasament cât mai obiectiv, în cadrul fiecărei grupe sunt premiate companiile pe cinci clase de mărime: întreprinderi foarte mari, mari, mijlocii, mici si microîntreprinderi.

©CCIB

Cele 7.267 firme aflate în Top, cu 2% mai multe faţă de anul precedent, au realizat o cifra de afaceri cumulată de 89,6 mld. euro, în creștere cu 15,5% faţă de ediţia 2019 și un profit din exploatare în valoare de 8,1 mld euro, mai mare cu 10,7% comparativ cu cel consemnat anul trecut. În cadrul acestor companii lucrează 563.496 de salariaţi , în creștere cu 4,1% față de ediția precedentă.

Laureaţii fac parte din cea mai dinamică şi importantă comunitate de afaceri a ţării. Cu o rată a şomajului de doar 1,24% faţă de 3,26% la nivel naţional, Capitala concentrează 22,4% din totalul firmelor active din România, aproximativ 21% din totalul salariaţilor ţării, aproape 30% din suprafaţa de vânzare şi din desfacerile cu amănuntul la nivel naţional, 18% din valoarea exporturilor româneşti şi 31% din valoarea importurilor realizate de România şi circa 60% din activitatea de cercetare ştiinţifică a ţării.

În Bucureşti activează 104 mii firme cu capital strain (44% din totalul consemnat la nivel naţional), cu un capital social subscris cumulat de 25,1 mld. euro, respectiv 54% din totalul capitalului social subscris la nivel naţional de societăţile cu participare straină la capital.

Pe lângă distincțiile acordate pentru rezultatele economice obținute în anul 2019, în cadrul evenimentului au fost decernate trofee de excelenţă companiilor care în ultimii cinci ani s-au clasat pe prima poziţie în competiţia elitelor, trofeul „George G. Assan”, companiei Faur SA, pentru „Brandul românesc al anului” și trofeul „Ioan V. Socec” ziarului Bursa.

De asemenea, au fost acordate o serie de trofee speciale: Bibliostar SRL (Librăria Mihai Eminescu), pentru promovarea culturii și educatiei europene; East Electric SRL, pentru activitatea performantă desfăşurată de-a lungul a trei decenii în domeniul cercetării dezvoltării; Fiatest SRL, pentru prima companie românească de consultanță specializată în managementul calității și în educația adulților; Olimpic Internațional Turism SRL, pentru excelență în organizarea de târguri internaționale și misiuni economice și companiei imobiliare Apulum 94 SRL, pentru pentru profesionalism și capacitatea de a rezista și a se reinventa, în beneficiul clienților.

Evenimentul s-a încheiat cu un recital susținut de Adrian Naidin, conducătorul Orchestrei de camera a CCIB, înființată de curând la inițiativa președintelui Secțiunii Servicii și vicepresedinte al Camerei bucureștene, Ion Hohan.

©CCIB

Asociația Energia Inteligentă și Asociația Furnizorilor de Energie Electrică din România încheie un protocol de colaborare pentru dezvoltarea pieței de gaze naturale și energie electrică.

0

Asociația Energia Inteligentă a încheiat un protocol de colaborare cu Asociația Furnizorilor de Energie Electrică din România în vederea susținerii și promovării reciproce a proiectelor celor două organizații, precum și realizarea unor activități comune. Scopul acestui parteneriat este promovarea dezvoltării pieței de gaze naturale și energie electrică.

Schimbul periodic de informații, articole, studii și analize, organizarea de cursuri de perfecționare sub egida AFEER Academy, facilitarea dialogului cu experți din domeniul petrolului și gazelor naturale și a eficienței energetice sunt câteva dintre obiectivele prevăzute în acordul încheiat.

Asociația Furnizorilor de Energie Electrică din România a hotărât să își extindă activitatea și pe sectorul gazelor naturale, iar Asociația Energia Inteligentă a hotărât extinderea proiectului Preț Corect La Gaze și la Energie Electrică, fapt pentru care s-a impus această colaborare reciproc avantajoasă.

„Dorim să contribuim la creșterea transparenței pe piața de gaze naturale și energie electrică și să punem la dispoziția tuturor participanților pe această piață analizele și studiile elaborate de membri Asociației Energia Inteligentă, precum și activitatea membrilor Societății Auditorilor și Managerilor Energetici din România (SAMER), societate fără personalitate juridică ce funcționează în cadrul AEI. Protocolul încheiat cu AFEER vine să sublinieze dezideratul asociației de a-și aduce contribuția  buna dezvoltare a pieței de gaze naturale și energie electrică” a declarat Dumitru Chisăliță, Președinte al Asociației Energia Inteligentă.


Asociația Energia Inteligentă

Asociația Energia Inteligentă (AEI) reunește profesioniști din domeniul gazelor naturale, hidrogenului, energiei electrice și eficienței energetice. Membrii săi militează pentru un preț corect al gazelor și pentru creșterea transparenței în piața de energie din România.

AEI este o organizație non-profit al cărui scop principal este acela de a contribui la o mai bună informare a consumatorilor casnici și non-casnici de gaze și energie pentru ca aceștia să poată fi mai bine pregătiți pentru negocierea contractelor de achiziție și pentru a putea înțelege corect facturile pe care le plătesc.

AEI este și va rămâne un partener de dialog pentru toți participanții la piață, fie că sunt furnizori, producători, operatori, proiectanți, constructori, instituții, reglementatori, ministere, politicieni, angajați din sistem sau reprezentanți ai mass-media.

Piața de capital are nevoie de cât mai multe companii listate, iar perspectivele sunt foarte bune

0

Este esențial să dezvoltăm comunitatea locală de investitori 

Asociația pentru Relații cu Investitorii la Bursă din România (ARIR) în parteneriat cu USH Pro Business a organizat evenimentul online ”Atragerea de capital prin bursă și drumul către reușită”. Reprezentanții Bursei de Valori și ai companiilor prezente în piața de capital sunt încrezători în perspectivele oferite și, deși volatilitatea a fost mare, anul 2020 a adus multe oportunități. Pentru a dezvolta piața este esențial să creștem comunitatea locală de investitori și să aducem cât mai multe companii la Bursă.

Adrian Tănase, CEO BVB

Adrian Tănase, CEO Bursa de Valori București: „Este foarte important să avem un dialog cu companiile și să le familiarizăm cu mecanismele pieței de capital pentru ca antreprenorii să înțeleagă pe deplin avantajele acesteia. Am văzut din ce în ce mai multe companii mici și mijlocii care accesează piața de capital și sper ca acest trend să continue. Prioritatea numărul unu a Bursei de Valori București este dezvoltarea comunității locale de investitori astfel încât să avem o participare mult mai mare a populației din România la piața de capital.”

Alexandru Stânean, CEO TeraPlast

Alexandru Stânean, CEO TeraPlast: „Anul acesta a fost un an excepțional pentru TeraPlast. Am început anul cu includerea în indicele principal al Bursei și am fost una dintre cele trei companii românești incluse în indicii FTSE Russell, în timp ce randamentul adus investitorilor a fost de 96%. Ne-am bucurat de o lichiditate record sprijinită și de performanța operațională care a dat încredere investitorilor în Bursă. Faptul că suntem prezenți pe piața de capital de peste 12 ani ne face să fim încrezători în piața de capital din România. Ne-am dori să nu fim singura companie din domeniul materialelor de construcții listată pentru că bursa are nevoie de cât mai mulți emitenți și perspectivele sunt foarte bune.”

Giacomo Billi, CEO Alive Capital

Giacomo Billi, CEO Alive Capital: „Planurile Alive Capital sunt de a investi în unități de producție de energie regenerabilă existente și de a dezvolta altele. Această strategie a fost definită pentru a ne putea consolida poziția în piață. Pentru a susține financiar obiectivele nu am accesat niciodată linii de finanțare sau de credit însă, pentru a dezvolta și capitaliza compania la momentul prezent și pentru a ne susține planul de afaceri destul de ambițios, am ales ca formă de finanțare, o emisiune de obligațiuni. Considerăm că este cea mai eficientă formă pentru noi și putem vorbi chiar despre conceptul de “green bond” pentru prima dată  în România. Astăzi, în România este nevoie 100% de investiții în domeniul energiei regenerabile, un domeniu care ia amploare în toată Europa unde există deja investitorii foarte activi.”

Daniela Serban, Presedinte ARIR

Daniela Șerban, Președinte și Co-fondator ARIR: „Unul din obiectivele ARIR este susținerea dezvoltării pieței de capital și extinderea comunității companiilor listate la bursă, iar evenimentele de acest tip vin în sprijinul acestui deziderat. Piața de capital este locul unde surplusul de bani întâlnește cererea de bani și aici vorbim de miliardele din depozitele bancare din România, din conturile fondurilor de investiții, ale fondurilor de pensii sau de investitorii străini care sunt în căutare de noi oportunități de investiții. Oportunitățile pe care piața de capital le oferă companiilor în căutare de noi surse de finanțare sunt foarte mari, iar cei care au depășit cu brio această perioadă de criză pot beneficia de ele. Ei vor fi cei care pot sprijini revenirea pieței de capital și a economiei în general.”

***

Despre Asociația pentru Relații cu Investitorii la Bursă din România (ARIR):

ARIReste o organizație non-guvernamentală și non-profit care a fost înființată cu scopul de oferi emitenților actuali și potențiali o platformă pentru dezvoltarea profesioniștilor în relația cu investitorii (IR) și pentru a contribui la implementarea celor mai bune practici în comunicarea cu investitorii și în guvernanță corporativă. A fost înființată în Noiembrie 2018 și are ca membri companii listate, companii cu potențial de a deveni companii listate, administratori de fonduri, profesioniști în relația cu investitorii, precum și consultanți. Membrii fondatori sunt Bursa de Valori București (BVB), ALRO, Electromagnetica, Franklin Templeton Management – suc. București, Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Teraplast, Transelectrica, Daniela Șerban, Cosmin Răduță și Tony Romani, în timp ce Electrica, OMV Petrom, Antibiotice, Purcari, Idea Bank, BRK Financial Group, Banca Transilvania,Transgaz, Biofarm și MedLife s-au alăturat ca Membri Asociați, INNOVA Project Consulting, ENVISIA, RTPR, Intercapital Invest și eVote ca Membri Afiliați.

Urmăriți-ne pe LinkedIn, Facebook și Instagram

Forumul Pădurilor, Industriei Lemnului și Bioeconomiei 2020

0

Eveniment de referință în aria economică și științifică, Forumul Pădurilor, Industriei Lemnului și Bioeconomiei – organizat de Fordaq România Comunitatea Forestierilor, cu sprijinul Consiliului Pădurilor și Dezvoltării Rurale, susținut de Patronatul Investitorilor Autohtoni din România PIAROM și  Coaliția pentru Libertatea Comunicării și Comerțului – își desfășoară ediția a IV-a, 2020, joi, 26 noiembrie, în format online.

Forumul este definit ca „un eveniment de dezbatere internă în cadrul sectorului forestier, dar concomitent și un eveniment de dezbatere publică extinsă cu factori implicați/interesați, pe aspecte de politici și strategii legate de domeniul pădurilor și industriei lemnului”.

Tema centrală a ediției din acest an este „Rol central pentru lemnul provenit din păduri gestionate durabil în noua bioeconomie”.

Vor  fi abordate subiecte precum:

-Domeniul pădurilor, între realități, fapte și fake-news. Ce ne spun rezultatele Inventarului Forestier Național.

-Procedura de infringement pe domeniul pădurilor deschisă de Comisia Europeană. Ce politici trebuie inițiate de România ca răspuns la această procedură, în special pe linie de combatere a tăierilor ilegale, evaluare de mediu a amenajamentelor silvice și conservarea biodiversității, cu accent special privind proiectul SUMAL 2.0, între deziderat și aplicabilitate reală.

-Cum transformăm consumul de lemn de foc din problemă socială în oportunitate, prin creșterea eficienței energetice a utilizării resursei? 

-Rolul pădurilor și al industriilor bazate pe lemn din păduri gestionate durabil în noua bioeconomie. Contribuție esențială prin fixarea carbonului în păduri și produse din lemn, prin efect de substituție a altor produse cu amprentă ecologică mai mare. Sectorul pădure-industrii bazate pe lemn în contextul Green Deal.

-Principii pentru o nouă strategie pădure-lemn. Priorități și oportunități de finanțare a sectorului pădure-industrii bazate pe lemn în contextul Green Deal.

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva susține Forumul Pădurilor, Industriei Lemnului și Bioeconomiei

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva își afirmă susținerea pentru Forumul Pădurilor, Industriei Lemnului și Bioeconomiei (Eveniment: 26 noiembrie 2020- Forumul Pădurilor, Industriei Lemnului și Bioeconomiei), accentuând că „în cadrul dezbaterilor vor fi luate în discuție rolul pădurii și al industriei bazate pe lemn în contextul Pactului Verde European, folosirea conceptelor inovative bazate pe lemn ca resursă regenerabilă cu amprentă mică de carbon în conformitate cu cerințele Planului de Recuperare și Reziliență, evaluarea de mediu a amenajamentelor silvice și conservarea biodiversității, procedura de infrigement pe domeniul pădurilor deschisă de Comisia Europeană, soluții pentru creșterea eficienței energetice a lemnului pentru foc și principiile pentru o nouă strategie pădure-lemn și oportunitățile de finanțare a sectorului.

Pe agenda evenimentului sunt incluse intervenții din partea reprezentanților Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor și Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, administratorilor de păduri din România și mediului academic, iar dezbaterile vor fi moderate de Cătălin Constantin Tobescu, președintele Asociației Industriei Lemnului – Prolemn”.

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva reamintește în context că „administrează sustenabil 3,13 milioane hectare păduri aflate în proprietatea publică a statului român, aproximativ 48% din totalul pădurilor la nivel național și susține folosirea lemnului, resursa regenerabilă, ecologică și indispensabilă traiului zilnic, subliniind că un management durabil al pădurilor asigură accesul pe termen lung la această resursă”.

Studiu Deloitte: jumătate dintre consumatori consideră că noile experiențe digitale sunt un substitut satisfăcător pentru activitățile pe care le desfășurau înainte de pandemia de COVID-19

În timpul pandemiei de COVID-19, mai mult de opt din zece consumatori (82%) au încercat pentru prima dată cel puțin o activitate digitală, cum ar fi comandarea on-line a produselor alimentare, folosirea unei aplicații educaționale sau dedicate exercițiilor fizice, potrivit studiului Deloitte Global Marketing Trends 2021, și mai mult de jumătate dintre aceștia (53%) consideră că noile lor experiențe on-line sunt un substitut satisfăcător pentru activitățile pe care le desfășurau înainte de pandemie. Studiul evidențiază importanța extinderii ecosistemului digital al mărcilor, aproape o treime dintre respondenți spunând că derularea acestor activități într-un mediu digital a fost chiar o alternativă superioară experiențelor în persoană. Studiul a fost realizat la nivel global pe baza răspunsurilor a peste 2.400 de consumatori din Africa de Sud, China, Emiratele Arabe Unite, Marea Britanie, Mexic, Qatar, Regatul Arabiei Saudite și Statele Unite.

Contextul actual schimbă rapid comportamentul consumatorilor, care par să prefere canalele digitale, 66% afirmând că pandemia i-a făcut să aprecieze mai mult soluțiile tehnologice de calitate. Criza sanitară a contribuit nu numai la trecerea către tehnologiile digitale, ci și la crearea unui model pentru anii următori, conform rezultatelor studiului, 63% dintre respondenți declarând că vor continua să folosească mult mai des tehnologiile digitale chiar și după ce pandemia se va încheia.

„Brandurile se confruntă cu situații fără precedent și sunt nevoite să facă schimbări mai rapid decât oricând, căutând parteneriate în afara domeniilor lor tradiționale de activitate și folosind soluții digitale pentru a satisface noile nevoi ale clienților. În ultimele luni, colaborarea dintre mărci la nivel mondial a fost creativă și a depășit așteptările. Au existat parteneriate între bănci și cabinete de psihologie pentru a răspunde unor preocupări asociate problemelor financiare, între producători de echipamente medicale și companii din sectorul auto pentru a răspunde cererii, precum și între platforme de tehnologie și jucători din diferite industrii pentru a furniza servicii de telemedicină. Folosirea intensă a tehnologiei vine și cu provocări, cum ar fi menținerea interacțiunii fizice cu clienții, interacțiune care nu trebuie înlocuită de soluții digitale, ci doar sprijinită sau îmbunătățită, iar consecvența între misiunea si acțiunile brandului devine mai relevantă ca niciodată”, a spus Ruxandra Băndilă (foto), Director Marketing și Business Development, Deloitte România.

Studiul Deloitte Global Marketing Trends 2021 subliniază deschiderea consumatorilor față de mărcile care se concentrează pe îndeplinirea propriului obiectiv într-o perioadă de criză. Atunci când organizațiile au un scop clar definit, acțiunile lor au capacitatea de a modela atitudinile consumatorilor, aproape un sfert dintre respondenți susținând că acțiunile concertate le-au schimbat pozitiv percepția asupra mărcii, arată studiul. Mai mult, companiile cu obiective foarte clare pot influența comportamentul de cumpărare, unul din cinci consumatori menționând că acțiunile brandului i-au influențat în mod pozitiv decizia de cumpărare.

Contextul pandemiei de COVID-19 a evidențiat importanța unei relații bazate pe încredere între mărci și consumatori, potrivit studiului. Lipsa de încredere poate afecta brandul, două treimi dintre respondenți (66%) fiind la curent cu acțiunile negative întreprinse de companii în timpul pandemiei, cum ar fi creșterea prețurilor la articolele de bază, acțiuni care au făcut ca 25% dintre clienți să renunțe la unele mărci. Când vine vorba de confidențialitatea datelor, consumatorii manifestă mai degrabă lipsă de încredere în mărci, doar 21% dintre respondenți declarând că sunt de acord să-și împărtășească datele cu o organizație pentru a o ajuta să ia măsuri în contextul pandemiei.

Raportul concluzionează că principalele șapte tendințe globale în marketing pe care mărcile trebuie să se concentreze în 2021 pentru a construi relații mai solide cu clienții, cu angajații și cu societatea sunt: claritatea scopului, agilitatea crescută, menținerea experienței umane directe, întărirea încrederii, cooperarea nemijlocită cu consumatorii, dezvoltarea ecosistemelor și  păstrarea angajaților valoroși.

Deloitte Global Marketing Trends 2021 este rezultatul interviurilor cu respondenți din întreaga lume și își propune să descopere efectele tendințelor globale în domeniul marketingului într-un moment în care lumea se schimbă în mod imprevizibil. Rezultatele sunt disponibile aici.

CEC Bank lansează o versiune îmbunătățită a serviciului de Internet Banking

0

CEC Bank,  instituția financiară cu cea mai lungă tradiție și cea mai extinsă rețea teritorială din România, continuă să-și îmbunătățească serviciile bancare digitale prin lansarea unei noi platforme de Internet Banking.

„Serviciile bancare digitale reprezintă un pilon important al strategiei de dezvoltare a CEC Bank. CEC Bank este instituția bancară cu cea mai lungă tradiție din România, dar ținem pasul cu vremurile și avem planuri ambițioase de modernizare. Nu întâmplător, azi, în ziua în care CEC Bank aniversează 156 de ani, relansăm platforma de Internet Banking. Acest proiect vine în completarea inițiativelor de digitalizare care au fost deja lansate pe piață: platforma CEC_In care permite deschiderea conturilor online, fără deplasări la bancă, lansarea Apple Pay și Google Pay, autorizarea biometrică pentru ecommerce, plăți instant și integrarea cu ghiseul.ro. Lansarea noii platforme de Internet Banking este un pas necesar în direcția îmbunătățirii prezenței digitale a CEC Bank, în condițiile în care cererea pentru servicii bancare online a crescut în contextul pandemiei COVID-19”, a declarat Mugur Podaru, directorul Direcției Operatiuni la Distanță din cadrul CEC Bank.

Noua platformă de Internet Banking CEC-Online este disponibilă pentru toți clienții persoane fizice la adresa https://home.ceconline.ro/ și va funcționa în paralel cu vechea platformă în următoarele luni. Pentru autentificare, clienții persoane fizice vor utiliza același nume de utilizator și codurile generate de token-ul fizic si/sau eToken. Noua platformă are un design prietenos, în linie cu standardele momentului la nivel internațional, oferind acces rapid și sigur la serviciile bancare de zi cu zi. Clienții pot vizualiza non-stop situația financiară, detaliile conturilor, depozitelor și creditelor, pot seta limitele cardurilor, pot iniția transferuri și plăți, pot face schimburi valutare și pot constitui depozite și conturi de economii.

Pentru a încuraja utilizarea serviciilor online, CEC Bank oferă o serie de facilități pentru operațiunile realizate prin Internet și Mobile Banking: cursuri valutare mai avantajoase față de cele din unitățile teritoriale, dobânzi cu 0,10 puncte procentuale mai mari – până la 3,35% la cele pe 12 luni și comisioane reduse cu 60% față de cele de la ghișeu la plăți și transferuri.

Dezvoltarea noii platforme de Internet Banking s-a realizat pe parcursul a 12 luni, necesitând atât eforturi interne, din partea unei echipe multi-departamentale CEC Bank, cât și serviciile unor prestatori externi specializați.

În prezent, CEC Bank are circa 200.000 de utilizatori de servicii online, iar valoarea tranzacțiilor prin aceste canale s-a dublat față de anul trecut.

More Than You Expect: POCO lansează noua „bestie” pentru distracție, POCO M3

POCO a devenit brand independent la nivel global odată cu lansarea ultimului smartphone de buget care este dotat cu o cameră de top, o baterie de 6,000mAh și ecran FHD+

Bazându-se pe pe renumita sa gamă de telefoane inteligente, POCO Global și-a anunțat astăzi independența, precum și lansarea noului smartphone entry-level POCO M3. Dotat cu o cameră triplă de 48MP, o baterie de 6,000mAh, un ecran performant FHD+ și un procesor Qualcomm® Snapdragon™ 662, POCO M3 este următorul smartphone pentru tineri. 

POCO M3 marchează debutul global al seriei M: o incursiune a brandului într-o categorie complet nouă. Noua gamă de produse se bazează pe succesul POCO la nivel global și concurează cu linia de telefoane flagship din seria F, precum și cu seria X, aflată în categoria mid-range. În acest mod, brandul își propune să se adreseze unei noi categorii de iubitori ai tehnologiei.

Independența brandului POCO

Cu ocazia acestei lansări, POCO Global intră într-o nouă etapă ca un brand de sine stătător. Această etapă semnificativă a fost posibilă cu sprijinul fanilor din întreaga lume, care au ajutat brandul să obțină realizări remarcabile încă de la debutul POCO F1, în anul 2018:

  • Brandul a intrat în peste 35 de piețe globale în doar trei ani;
  • POCO F1 a înregistrat peste 2,2 milioane de unități livrate*;
  • În total, brandul a vândut peste 6 milioane* de telefoane POCO în întreaga lume.

„Aceste rezultate extraordinare subliniază susținerea totală a utilizatorilor pentru filosofia POCO  – «tot ceea ce ai nevoie, nimic din ceea ce nu îți trebuie» – și vom face tot posibilul pentru a le oferi fanilor noștri tehnologie inovativă”, a declarat Kevin Qiu, Head of POCO Global.

„Filosofia POCO reprezintă starea pe care ne-o dorim cu toții – să ne simțim atutentici și siguri pe noi. Ca un brand independent și nou, vrem să livrăm în continuare tehnologia care contează într-o lume în permanentă dezvoltare.”

George Soros: Europa trebuie să ia atitudine împotriva Ungariei și Poloniei

0

NEW YORK – Ungaria și Polonia au dat un vot de veto propunerii de buget pe șapte ani a Uniunii Europene, în valoare de 1,15 trilioane de euro (1,4 trilioane de dolari), și fondului de redresare europeană de 750 de miliarde de euro. Deși aceste două țări sunt cei mai mari beneficiari ai bugetului, guvernele lor se opun cu înverșunare condiționalității statului de drept pe care UE a adoptat-o la cererea Parlamentului European. Ele știu că încalcă statul de drept în moduri flagrante și nu vor să suporte consecințele.

Nu este vorba de un concept abstract al statului de drept la care se opun prim-ministrul maghiar Viktor Orbán și, într-o măsură mai mică, adevăratul conducător al Poloniei, Jarosław Kaczyński. Pentru aceștia, statul de drept reprezintă o limită practică asupra corupției personale și politice. Votul de veto este o încercare disperată a doi contravenienți în serie.

A fost, de asemenea, un pas fără precedent care a venit la un moment în care Europa suferă de pe urma creșterii periculoase a cazurilor COVID-19 și care a creat confuzie în rândul reprezentanților celorlalte țări europene. Însă atunci când șocul a trecut, o analiză mai atentă a arătat că există un mod de a ocoli votul de veto.

Reglementările statului de drept au fost într-adevăr adoptate. În cazul în care nu se ajunge la o înțelegere asupra noului buget, bugetul vechi care expira la finalul anului 2020 va fi extins anual. Ungaria și Polonia nu vor primi niciun fel de plăți potrivit acestui buget deoarece guvernele lor încalcă statul de drept.

În mod similar, fondul de redresare, denumit Noua Generație UE, ar putea fi implementat prin utilizarea unei proceduri consolidate de cooperare, așa cum a propus Guy Verhofstadt. Dacă UE ar lua-o pe acest drum, votul de veto Orbán-Kaczyński ar putea fi eludat. Întrebarea este dacă UE, eventual cu cancelarul german Angela Merkel deschizând calea, poate să genereze voința politică necesară.

Eu sunt un susținător dedicat al Uniunii Europene ca model al unei societăți deschise, construite pe baza statului de drept. Fiind de origine maghiară și evreiască, sunt extrem de îngrijorat de situația din Ungaria, acolo unde am fost activ ca filantrop timp de peste 30 de ani.

Orbán a construit în Ungaria un sistem cleptocratic complex pentru a devaliza țara. Suma cu care și-a îmbogățit familia și prietenii este dificil de estimat, însă mulți dintre aceștia au devenit extrem de bogați. Orbán se folosește acum de noul val COVID-19 pentru a schimba Constituția Ungariei și legea electorală (din nou), dar și pentru a-și consolida poziția de prim-ministru pe viață prin mijloace constituționale. Aceasta este o tragedie pentru poporul maghiar.

Permiteți-mi să vă ofer câteva exemple despre cum Orbán a jefuit poporul maghiar. Acesta a transferat sume importante din banii publici către mai multe fundații private pe care le controlează în mod indirect. Printr-un tertip constituțional ingenios, Orbán scoate acum în mod permanent aceste active din domeniul public; ar fi nevoie de o majoritate parlamentară de două treimi pentru ca acestea să fie înapoiate poporului maghiar. Sumele în discuție ar totaliza aproximativ 2,8 miliarde de dolari.

Într-o serie de tranzacții fraudulente, companiile apropiate lui Orbán au achiziționat peste 16.000 de ventilatoare în numele Ungariei, în valoare de aproape 1 miliard de dolari, depășind cu mult numărul de paturi de terapie intensivă și personalul medical capabil să le utilizeze. O analiză a datelor referitoare la comerțul internațional arată că Ungaria a plătit cel mai mult din UE pentru ventilatoarele din China, la un moment dat plătind de 50 de ori mai mult decât Germania.

Una dintre aceste companii a primit și o comandă din Slovenia, al cărui prim-ministru, Janez Janša, este un aliat politic al lui Orbán. Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) trebuie să investigheze dacă UE a fost fraudată. Contractul recent pentru vaccinul rusesc, care va face ca Ungaria să fie prima țară europeană care îl va folosi, merită să fie investigat.

În același timp, Orbán încearcă să evite asumarea răspunderii pentru aceste acțiuni și ia măsuri pentru a preveni repetarea situației alegerilor locale din 2019, atunci când partidul său, Fidesz, a pierdut controlul asupra administrației municipale din Budapesta și din alte orașe importante. El face tot posibilul pentru a priva Budapesta de resurse financiare, respingând solicitarea orașului de a împrumuta bani de la Banca Europeană de Investiții pentru cumpărarea unui nou echipament de transport public, adaptat distanțării sociale. Budapesta se confruntă acum cu un deficit de 290 de milioane de dolari în bugetul pe anul 2021. Condiții similare se înregistrează și în alte orașe în care administrațiile locale nu sunt controlate de Fidesz.

Partidele de opoziție ale Ungariei încearcă cu temeritate să-l contracareze pe Orbán, formând o listă comună de candidați pentru alegerile generale din 2022. Însă șansele lor de succes sunt limitate deoarece Orbán poate schimba regulile într-un timp foarte scurt, așa cum a făcut-o deja de mai multe ori până acum. În mod convenabil, Orbán plănuiește să introducă cele mai recente modificări la legea electorală în timp ce pandemia face ravagii, Budapesta este în carantină și soldații patrulează pe străzi.

În plus, Orbán exercită un control aproape total asupra regiunilor rurale, acolo unde locuiește majoritatea populației. El controlează informațiile pe care aceasta o primește, iar procesul de vot din multe sate nu este secret. Practic, nu există nicio modalitate prin care opoziția să poată învinge.

Doar UE poate interveni. De exemplu, fondurile UE ar trebui direcționate spre autoritățile locale, acolo unde încă mai există o democrație funcțională, spre deosebire de ceea ce se întâmplă la nivel național în Ungaria.

UE nu își permite să facă compromisuri asupra prevederilor statului de drept. Felul în care va răspunde la provocarea prezentată de Orbán și Kaczyński va determina dacă va supraviețui ca o societate deschisă care respectă valorile pe baza cărora a fost fondată.

George Soros is Chairman of Soros Fund Management and the Open Society Foundations. A pioneer of the hedge-fund industry, he is the author of The Alchemy of FinanceThe New Paradigm for Financial Markets: The Credit Crisis of 2008 and What it Means, and, most recently, In Defense of Open Society.

Copyright: Project Syndicate, 2020.
www.project-syndicate.org

Pregătiri pentru livrarea vaccinurilor împotriva Covid-19

0

UNICEF (cel mai mare cumpărător de vaccinuri din lume), Organizația Panamericană a Sănătății (OPAS) și Asociația Internațională de Transport Aerian (IATA) au informat principalele companii aeriene de la nivel global „cu privire la capacitatea necesară conform estimărilor și au discutat despre modul prin care vor fi transportate aproape 2 miliarde de doze de vaccinuri împotriva Covid-19 în 2021”. De asemenea, UNICEF a organizat o reuniune online cu participarea a peste 350 de parteneri logistici, inclusiv transportatori aerieni de marfă, companii maritime și asociații logistice globale. Pe cale maritimă, vor fi transportate un miliard de seringi.  

Etleva Kadilli, directorul Diviziei de Aprovizionare a UNICEF: „Odată cu continuarea demersurilor privind crearea unor vaccinuri împotriva Covid-19, UNICEF împreună cu companiile aeriene, operatorii de mărfuri, companiile maritime și alte asociații logistice își intensifică eforturile pentru livrarea cât mai rapidă și mai sigură a vaccinurilor vitale. Prin această colaborare importantă, ne vom asigura că există capacitatea de transport necesară acestei uriașe operațiuni istorice. Avem nevoie de implicarea tuturor pe măsură ce ne pregătim de livrarea dozelor de vaccin împotriva Covid-19, a seringilor și a altor echipamente individuale de protecție care să protejeze personalul din prima linie din lumea întreagă. Protejând aceste persoane, protejăm, practic, milioane de copii care depind de serviciile medicale pe care le oferă acestea.Sprijinul guvernelor, partenerilor și sectorului privat va fi determinant pentru asigurarea unui transport cât mai eficient al vaccinurilor împotriva unor boli fatale, precum rujeola, difteria și tetanosul, pe lângă COVID-19”.

O colaborare globală în acest sens este reprezentată de Acceleratorul de Acces la Instrumente împotriva Covid-19 (AIC), al cărei obiectiv este „crearea, producerea și accesul echitabil la teste, tratamente și vaccinuri împotriva Covid-19”. În cadrul Acceleratorului, pilonul referitor la vaccinuri este mecanismul COVAX, care vizează „accelerarea creării și fabricării vaccinurilor împotriva Covid-19 și garantarea unui acces corect și echitabil fiecărei țări din lume”.

UNICEF informează că „depune eforturi pentru a achiziționa și a livra vaccinuri de la producătorii care au încheiate acorduri cu Mecanismul COVAX. În colaborare cu OPAS, UNICEF va coordona procesul de achiziție și livrare pentru 92 de țări cu venituri mici și venituri medii inferioare, într-un mod cât mai rapid și mai sigur”.

UNICEF informează că „în următoarele săptămâni, va evalua și capacitatea de transport existentă pentru a identifica lipsurile și necesarul. Se anticipează că achiziția, livrarea și distribuirea vaccinurilor împotriva Covid-19 vor constitui cea mai amplă și mai rapidă operațiune de acest gen întreprinsă vreodată. UNICEF depune eforturi pentru a achiziționa și a livra vaccinuri de la producătorii care au încheiate acorduri cu Mecanismul COVAX”.

BCR face parte dintr-un consorțiu care a obținut de la Comisia Europeană un grant în valoare de 1 milion de euro pentru susținerea start-up-urilor și IMM-urilor inovatoare din UE

0

BCR a fost selectată de Comisia Europeană în cadrul unui consorțiu ce a aplicat la inițiativa „INNOSUP-10-2020 – Closing the finance gap for IPR-driven start-ups and SMEs” pentru a primi un grant în valoare totală de 1 milion de euro. Fondurile vor fi utilizate pentru a susține 15 start-up-uri și 15 IMM-uri inovatoare din Uniunea Europeană, inclusiv România, în valorificarea activelor de proprietate intelectuală.

BCR a aplicat la program, ca parte a unui consorțiu cu experiență extinsă în inovare, atât pe plan local, cât și internațional. Din acesta mai fac parte: bwcon GmbH (Germania), Iceberg Consulting SRL (România), Innova  (Italia), Aster Capital Partners (Franța), BUGNION S.p.A. (Italia), CNRS Innovation (Franța) și KMU FORSCHUNG (Austria). 

Programul Leadership4SMEs, parte din inițiativa INNOSUP-10-2020, a fost lansat de Comisia Europeană în 2019. Obiectivul general este de a dezvolta un program complet, care să permită IMM-urilor si startup-urilor inovatoare să-și valorifice în mod eficient activele de proprietate intelectuală, crescând accesibilitatea la oportunități de finanțare corelate cu strategia de afaceri și potențialul pieței. Acesta va fi susținut de o platformă dedicată, autosustenabilă, iar firmele ce vor primi finanțare trebuie să fie stabilite în cel puțin 10 state membre ale UE sau țări asociate programului Horizon 2020.

Suntem prima banca din România interesată să finanțeze echitabil și activ companiile de tehnologie și de aceea am aplicat la acest grant, pentru că ne va ajuta să găsim instrumente funcționale în vederea evaluării și dezvoltării activelor intangibile pentru startup-uri și IMM-uri, fiind foarte valoroase pentru drepturile de proprietate intelectuală. Aplicarea la acest program de granturi este rezultatul experienței acumulate în programul BCR- InnovX, acceleratorul lansat anul trecut pentru a sprijini antreprenorii români activi în tehnologie. În urma feedback-ului primit de la participanți, ne-am dat seama că firmele care activează în această zonă au nevoie de îndrumare și resurse atunci când vine vorba de finanțarea și conceperea dreptului de proprietate intelectuală”, a declarat Ana-Maria Crețu, Șef Departament Social Banking BCR.

Programul va contribui la:

  • protejarea și îmbunătățirea valorii inovațiilor și atractivității companiilor participante pentru investitori;
  • reducerea riscului accesului la finanțarea dreptului de proprietate intelectuală;
  • creșterea efectului de pârghie a activelor de proprietate intelectuală ale IMM-urilor și startup-urilor sprijinite.

Durata proiectului este de doi ani, iar coordonatorul va fi bwcon GmbH, urmând ca BCR să ofere sprijin membrilor consorțiului, prin alocarea unei echipe specializată în managementul drepturilor de proprietate intelectuală, accelerare de afaceri și finanțare. Proiectul implică realizarea a unei platforme de asistență de tipul one-stop-shop pentru IMM-uri și startup-uri bazată pe drepturi de proprietate intelectuală, accesul la capital privat de creștere și promovarea start-up-urilor selectate prin program. 

Acest proiect a primit finanțare prin programul de cercetare și inovare Horizon 2020 al Uniunii Europene, prin cadrul acordului de subvenționare nr. 951164.

Cum au performat companiile din Top 500 ECE

0

• Jucători TOP 500 ECE: cifra de afaceri totală a crescut cu 5,5%, la 740 miliarde EUR în 2019

• Companiile din Polonia generează cele mai mari câștiguri din Europa Centrală și de Est, cu o creștere agregată a cifrei de afaceri de la an la an

• Cele mai bune 500 de companii din Europa Centrală și de Est au beneficiat de un mediu economic favorabil

• Sectoarele care au condus în clasamentele anterioare sunt din nou printre primele trei în 2019: auto și transporturi pe primul loc, urmat de petrol și gaze, și comerț nespecializat

A douăsprezecea ediție a studiului Top 500 ECE oferă o perspectivă asupra viitorului și rezumă activitatea economică a regiunii de anul trecut, prezentând Europa Centrală și de Est ca o zonă prosperă. De asemenea, analiza descrie situația celor mai mari 500 de companii din regiune în funcție de cifra de afaceri. Declan Daly, CEO Coface Europa Centrală și de Est, explică faptul că „în 2019, majoritatea companiilor din regiunea ECE au beneficiat de un mediu economic favorabil continuu, aspect predominant în cazul economiilor mai mici orientate spre export”. Cifra de afaceri agregată a celor mai mari 500 de companii a crescut cu 5,5%, la 740 miliarde EUR. Din companiile listate, 373 (care reprezintă 74,6% din totalul companiilor, comparativ cu 79% în 2018 și 80% în 2017) au înregistrat o creștere a veniturilor. Astfel, doar 25,4% au înregistrat o stagnare sau o scădere. Cifra de afaceri medie a celor mai mari 500 de companii a crescut la 1.5 miliarde EUR, comparativ cu 1.4 miliarde EUR în 2018.

Polonia conduce în continuare clasamentul

Polonia ocupă prima poziție atât la numărul de companii prezente în top, cât și după cifra de afaceri generată, veniturile agregate ale companiilor poloneze crescând cu 6,6%, ajungând la 283,7 miliarde EUR. Chiar dacă numărul companiilor poloneze incluse în clasamentul Top 500 ECE a scăzut cu 12 (adică de la 175 la 163 companii), structura sa industrială rămâne cea mai diversificată, în ciuda faptului că niciuna dintre cele mai mari industrii nu predomină. Locul doi revine Cehiei, cu un total de 78 de companii, și o cifră de afaceri agregată de 115,4 miliarde EUR, în creștere cu 2,3%. Ungaria a coborât pe locul trei. Cu toate acestea, cifra de afaceri totală a crescut mult mai mult decât media regională, accelerând cu 6,3%.

Sectoare: poziții de top pentru automotive și transporturi, urmat de sectorul petrolului și gazelor

60% dintre veniturile generate în ECE sunt atribuite celor mai mari companii, reprezentate de trei sectoare cheie: automotive și transporturi, petrol și gaze, și comerțul nespecializat. Cea mai mare creștere a cifrei de afaceri a fost înregistrată în sectorul textile, piele și îmbrăcăminte (+23,2%) și în construcții (+ 3,6%). Potrivit lui Declan Daly, „creștere pozitivă a fost înregistrată doar în

sectoarele construcțiilor, electronicii, informației și telecomunicațiilor și în comerțul nespecializat. Metalele, mecanica și precizia, precum și sectorul lemn și mobilier au generat o cifră de afaceri mai mică comparativ cu anul anterior. Pe de altă parte, profiturile nete au scăzut în toate sectoarele, cu excepția celor 4 mai sus menționate.”

Primele trei companii din Top 500 ECE, bine cunoscute din clasamentele anterioare, sunt compania poloneza PKN Orlen (locul 1), Skoda Auto din Cehia (locul 2) și compania multinațională de petrol și gaze MOL din Ungaria (locul 3). Alte companii au făcut un salt uriaș în clasament: Totalizator Sportowy din Polonia (locul 53) a urcat114 locuri cu venituri care au crescut cu 80%. Strabag Poland (197) a generat venituri cu 40% mai mari comparativ cu anul precedent și a câștigat 86 de locuri. Compania bulgară Astra Bioplant Ltd (219), producător de combustibil biodiesel, a crescut cu 155 de locuri în clasament, cifra de afaceri crescând cu 61%. Cel mai mare avans în clasament aparține operatorului slovac de transporturi, Eustream (locul 286), după ce a câștigat 255 de locuri, pe fondul unei creșteri a veniturilor de 76%.

Bazat exclusiv pe numărul de companii, sectorul auto și transporturi este din nou cel mai important (locul 1). În 2019, vânzările de vehicule noi au fost mai slabe decât în anii precedenți, dar au înregistrat totuși o dinamică pozitivă. Potrivit lui Grzegorz Sielewicz, economist regional, Coface Europa Centrală și de Est, „schimbarea preferințelor consumatorilor, încetinirea economică și întârzierile în adaptarea la noile standarde de emisii ale mai multor mărci europene au dus la o ușoară creștere, cu 1,2%, a vânzărilor de autoturisme noi în 2019 în Uniunea Europeană.”

Locul al doilea în clasamentul Top 500 al CEE cu 89 de companii (17,8%), aparține mineralelor, produselor chimice, petrolului, materialelor plastice și produselor farmaceutice. Cifra sa de afaceri rămâne cea mai mare în 2019 – cu un total 172,1 miliarde EUR. Companiile din acest sector operează în principal în segmentul din aval, adică rafinarea și prelucrarea petrolului și gazului. Comerțul nespecializat este reprezentat de 73 de companii în clasamentul actual (+2), ceea ce plasează acest sector pe poziția a treia, cu o cifră de afaceri de 113 miliarde EUR (+ 9,8%). Scorul mediu de rating este de 6,2, cele mai slabe companii având sediul în Letonia, Polonia și Republica Cehă, în timp ce cele mai puternice sunt în Croația și Bulgaria.

Studiu Accenture: Doar 37% dintre companii realizează valoarea maximă din investițiile lor în cloud

0

Una din patru companii se confruntă cu complicații neașteptate atunci când migrează în cloud

În ciuda eforturilor concentrate de ani de zile, doar 37% dintre companii reușesc să realizeze valoarea maximă așteptată din investițiile lor în cloud, o creștere de doar 2%, față de acum doi ani, conform celui mai recent studiu Accenture.

Raportul, intitulat „Sky High Hopes: Navigating the Barriers to Maximize Cloud Value”, are la bază un sondaj efectuat printre 750 de profesioniști în afaceri și IT din 11 industrii și 17 țări.

Deși realizarea valorii nu a fost niciodată mai importantă, doar 45% dintre liderii de business și IT au declarat că sunt „foarte mulțumiți” de rezultatele lor în cloud, cu 1% în plus față de 2018. Mai mult, doar 29% sunt complet încrezători că inițiativele organizației lor în materie de migrare în cloud vor oferi valoarea așteptată la momentul preconizat.

Raportul Accenture subliniază că, atunci când companiile au folosit mai mult tehnologiile cloud, au obținut rezultate semnificativ mai bune. 46% dintre cei care au adoptat serviciile cloud la un nivel ridicat au declarat că și-au atins pe deplin obiectivele în materie de cloud, comparativ cu 36% dintre cei care au adoptat serviciile cloud la un nivel mediu și 28% dintre cei care au adoptat serviciile cloud la un nivel scăzut.

Companiile recunosc că au nevoie de tehnologii cloud care să contribuie la atenuarea provocărilor majore cu care se confruntă. Conform raportului, 80% dintre directori consideră acum cloud-ul ca un mijloc de atenuare a incertitudinii și de reducere a riscului. În plus, 87% consideră cloud-ul ca fiind o componentă critică a strategiei lor pentru atingerea obiectivelor lor de sustenabilitate corporativă.

„Transformarea bazată pe cloud oferă companiilor cel mai puternic mod de a-și reinventa afacerile, de a valorifica expertiza și creativitatea oamenilor lor, de a-și spori eforturile de sustenabilitate și de a genera valoare pentru părțile interesate”, a declarat Karthik Narain, lider global, Accenture Cloud First. „Dar realitatea este că nu fiecare companie deblochează întreaga valoare potențială a cloud-ului. De fapt, cel mai nou raport al nostru arată o îmbunătățire surprinzător de mică, în doi ani, a rentabilității inițiativelor cloud ale companiilor, sugerând că este necesară o abordare mai atentă și mai holistică. Concurența în epoca COVID-19 și nu numai necesită ca firmele să implementeze o strategie cloud-first, în care fiecare element al afacerii lor să valorifice puterea cloud-ului chiar acum.”

Raportul identifică, de asemenea, potențialele obstacole pentru companii atunci când vine vorba de planurile lor în domeniul cloud și de atingerea obiectivelor. „Lipsa competențelor” a fost inclusă cel mai frecvent în primele trei obstacole percepute de directorii executivi (54%). „Riscul de securitate și conformitate” a fost predominant în rândul tuturor respondenților (46%), urmat de „infrastructura învechită și extinderea aplicațiilor” și „nealinierea între IT și companie” (ambele la 40%).

Studiul arată, de asemenea, că directorii executivi au așteptări semnificativ diferite asupra rezultatelor investițiilor în cloud față de colegii lor din management: 54% dintre directorii executivi sunt complet încrezători în capacitatea organizațiilor lor de a furniza inițiative cloud cu valoarea așteptată la momentul așteptat, față de 34% dintre directorii IT (CIO) și doar 28% dintre directorii financiari (CFO).

„Rezultatele studiului nostru relevă aspectele complexe ale unei migrări de succes către cloud, migrare care să genereze și valoarea anticipată. Vestea bună este că, adoptând o abordare riguroasă, centrată pe rezultate, pentru conceperea unei strategii cloud personalizate, parteneriatul cu experții potriviți și abordarea provocărilor din afara tehnologiei în sine, cum ar fi managementul schimbării forței de muncă, companiile pot obține rezultatele și rentabilitatea investiției pe care le caută”, a adăugat Narain.

Pentru a extrage întreaga valoare comercială a tehnologiilor cloud, Accenture recomandă organizațiilor să adopte moduri fundamental noi de lucru, trecând la noi modele de operare și dezvoltând noi roluri și abilități. Patru domenii cheie pe care companiile trebuie să le abordeze includ:

1. Focus pe valoarea de business: dezvoltați o strategie optimă de cloud ancorată în nevoi de business pentru a identifica oportunitățile de optimizare a costurilor.

2. Managementul schimbării forței de muncă și a culturii: implementați programe de pregătire a talentelor și noi modele de operare pentru a dezvolta cultura, transformând modul în care oamenii lucrează și activitatea pe care o desfășoară pentru a răspunde nevoilor în schimbare rapidă.

3. Date și AI: deblocați date și informații blocate în sisteme învechite cu puterea modelelor de date cloud.

4. Parteneriate de succes: valorificați abilitățile și experiența partenerilor corespunzători pentru a vă spori propriile capacități. Serviciile gestionate în cloud reprezintă adesea o opțiune pentru companiile care doresc să acceseze competențele potrivite, menținând în același timp eficiența din punctul de vedere al costurilor.


Noua cercetare Accenture vine la scurt timp după formarea diviziei Accenture Cloud First, care oferă întreaga gamă de servicii cloud pentru a ajuta clienții din fiecare industrie să devină companii „cloud-first”, astfel încât să își poată accelera transformarea digitală, să inoveze mai repede și să creeze o valoare diferențiată, durabilă. Cu ajutorul a 70.000 de profesioniști în cloud și o investiție de 3 miliarde de dolari în următorii trei ani, reunim o profunzime și o lățime de neegalat de experiență și abilități în cloud, soluții cloud din industrie, capacități ale partenerilor ecosistemici și active care îi ajută pe clienți să realizeze o valoare mai mare din cloud la viteză și scară. Mai multe detalii pe www.accenture.com/cloud

2 ani de Financial Intelligence sărbătoriți în cadrul GALEI FINANCIAL INTELLIGENCE AWARDS

0

Astăzi, de la ora 18:00, are loc cea de-a treia ediție a GALEI FINANCIAL INTELLIGENCE AWARDS. Evenimentul se va desfășura online și va fi transmis LIVE pe platforma www.financialintelligence.ro, pe pagina de Facebook Financial Intelligence și pe canalul de YouTube Financialintelligence.ro.

În cadrul Galei va avea loc Ceremonia de Decernare a Premiilor anuale FINANCIAL INTELLIGENCE. Anul acesta sărbătorim online. Spectacolul trebuie să continue indiferent de situație, iar cele mai bune performanțe ale oamenilor de business și companiilor din România vor fi recunoscute în continuare pentru realizările lor fenomenale, în cadrul ceremoniei de decernare a Premiilor Financial Intelligence.

În deschiderea evenimentului vor vorbi fondatoarele platformei de știri economice și analize financiare Financial Intelligence: Ancuța Stanciu, Anca Iovan, Geanina Vodă și Adina Ardeleanu.

Ancuța Stanciu, Membru Fondator Financial Intelligence: ”2020 a fost un an cu multe încercări și provocări, care nea pus în fața necunoscutului, dar prin pasiune, eforturi mari și o echipă puternică, am reușit trecem peste momentele dificile. Am împlinit doi ani de activitate. Atât platforma de știri Financial Intelligence cât și evenimentele de business Financial Intelligence au avut o dezvoltare spectaculoasă în acest scurt timp. Pentru și în acest an unele companii au avut succes, prin multă muncă și determinare, în ciuda testelor de rezistență provocate de covid și repercusiunile acestuia, am decis că Gala Financial Intelligence Awards trebuie să aibă loc, chiar și la distanță”.  

Anca Iovan, Membru Fondator Financial Intelligence: ”Pe lângă multă muncă și dedicare, doi ani de Financial Intelligence înseamnă satisfacția rezultatelor: peste 6,3 milioane de afișări și 2,8 milioane de utilizatori unici, potrivit Google Analytics; aproape 180.000 de participanți la cele 16 evenimente Financial Intelligence organizate atât în mediul offline cât și online, reprezentarea fiind la nivel de miniștri, oficiali de stat, politicieni, investitori, oameni de business și top management de companii. Avem 13.000 de prieteni în comunitățile noastre social media. Pregătim un proiect inovativ de evenimente digitale pentru anul viitor”.

Geanina Vodă, Membru Fondator Financial Intelligence: ”Momentele dificile le depășești dacă ești înconjurat de prieteni adevărați și de parteneri de încredere. Acest an a fost dificil, ne-a testat limitele, ne-a obligat să ne schimbăm stilul de viață, ne-a făcut să fim mai uniți și să învățăm să avem mai multă încredere în cei de lângă noi”. 

Adina Ardeleanu, Membru Fondator Financial Intelligence: ”Sunt foarte mandră de cum a crescut Financial Intelligence, atât editorial, cât și pe partea de evenimente și ma bucur că, în ciuda tuturor piedicilor, am reușit să ne întâlnim în această seară. Sărbătorim că numărul prietenilor Financial Intelligence a crescut. Împreună, am reușit să acoperim mai bine domeniile de interes pentru mediul de afaceri, am reușit să avem evenimente mai structurate, cu o tematică diversă. Le mulțumesc tuturor pentru susținere!”

GALA FINANCIAL INTELLIGENCE AWARDS, ajunsă anul acesta la a treia ediție, este cel mai aşteptat eveniment emblematic al Financial Intelligence din an, o ocazie de recunoaștere a meritelor și realizărilor deosebite ale unor importanți oameni de businss și companii din România, în anul care a trecut.

Invitați speciali ai evenimentului sunt: Florin CÎȚU, Ministrul Finanțelor Publice, Virgil POPESCU, Ministrul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri, Daniel Apostol, Directorul Direcției de Comunicare și Relații Interinstituționale și Purtător de Cuvânt al Autorității de Supraveghere Financiară, Adrian VASILESCU, Consultant de Strategie la Banca Naţională a României, Bogdan CHIRIȚOIU, Președintele Consiliului Concurenței, Dumitru NANCU, Director General al Fondului Național de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii, Lucian RUSU, Secretar de Stat în cadrul Secretariatului General al Guvernului, Nicolae TURDEAN, Preşedintele Agenției Naționale pentru Resurse Minerale (ANRM), Cristin POPA, Directorul Executiv al Direcției Executive Monitorizare și Control, ANCOM, Dan CÎMPEAN, Director General al CERT RO, Daniela ȘERBAN, Președintele Asociației pentru Relații cu Investitorii la Bursă din România, Dragoș PÎSLARU, Europarlamentar, Renew Europe Group, Siegfried MUREȘAN, Raportor în Parlamentul European pentru Green Deal și Marius MOLDOVAN, Președintele Directoratului SIF Transilvania.

Master of Ceremony al evenimentului este Claudiu LUCACI, Realizator TVR.

Gala va continua cu ”MOMENTUL CSR” în care Angela MORARU, Corporate PR Manager la Huawei România și Alina MUNTEANU, Președintele Asociației pentru Susținerea Progresului în Educație, Recuperare și Acceptare vor povesti despre proiectele lor de responsabilitate socială corporativă.

La finalul evenimentului va avea locTOMBOLA PARTENERILOR” – un concurs cu premii consistente oferite prin tragere la sorți. Premiile constau în bijuterii de la Freywillie și Cellini, burse de studii de la Envisia Boards of Elite și un pachet Smart Home de la Tinmar Energy.

Le mulțumim partenerilor care au făcut posibilă desfășurarea evenimentului!

Parteneri principali: CEC Bank și Superbet.

Parteneri Smarald: Hidroconstrucția și CNCIR – Compania Naţională pentru Controlul Cazanelor, Instalaţiilor de Ridicat şi Recipientelor sub Presiune

Parteneri Rubin: Huawei România, SNTGN Transgaz,  Bursa de Valori București, OTP Bank, Hidroelectrica, Depozitarul Central, Rombet,  bmm testlabs,  Nuclearelectrica, Federația Patronală Petrol și Gaze, Euro Insol, Transelectrica, Romgaz, SIF Moldova, BRK Financial Group, Electrica, Garanti BBVA, SIF Banat Crișana, Grampet Group, Gaming Consulting, BRD Groupe Societe Generale,  Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii (FNGCIMM), SIF Transilvania, OMV Petrom, SIF Muntenia, Onix Asigurări, SIF Oltenia,  Asociația Administratorilor de Fonduri – AAF, Leader Team Broker, Veridio, Goldring.

Tombola Partenerilor va fi susținută de: Tinmar Energy, Cellini, FREYWILLE și Envisia – Boards of Elite.

Parteneri instituționali: Asociația Română a Băncilor, Asociația Națională pentru Securitatea Sistemelor Informatice (ANSSI), CIO Council, ICSS, Camera de Comert România-Israel, Consiliul Național al Intreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România, Consiliul Mondial al Energiei – Comitetul Național Român și Asociația pentru Relații cu Investitorii la Bursă din România (ARIR).

Parteneri media: România Durabilă, Agerpres, Club Economic, Economistul, FinZoom, The Diplomat-Bucharest, NewMoney, Focus Energetic, InvesTenergy, Casino Life & Business Magazine, BiziLive TV.

Producție video: Boof Media

Schimbări în formarea resurselor umane

0

În premieră la noi, compania Human Performance Development International (HPDI), specializată în soluții de învățare digitală și consultanță în resurse umane, lansează „o serie de produse de training și teambuilding create special pentru mediul online, și nu doar adaptate acestuia”.

Petru Păcuraru (foto), fondatorul HPDI, ne oferă argumente: „Pandemia a lovit puternic industria noastră și am conștientizat că trebuie să regândim rapid modul în care ne desfășurăm activitatea. Pe 16 martie am livrat către clienții noștri primul program conceput special pentru mediul digital, Becoming the Digital Manager, iar de atunci am intrat într-un proces aprofundat de rebranding, care a presupus nu doar o identitate vizuală și descriptivă nouă, cât mai curând un brand cu un motto care să ne reprezinte mai bine, pe noi și pe clienții noștri. În toată această perioadă, am creat produse educaționale care sunt implementate exclusiv online, mai ales din cauza diferențelor uriașe dintre un training în clasă față de un training desfășurat online. Printre caracteristicile principale ale cursurilor online se numără atenția distributivă a participanților, care nu sunt concentrați doar pe curs, ceea ce înseamnă că informația trebuie să fie mai concisă, subiectele să fie specifice, iar timpii de implementare, mai scurți. În concluzie, atât tema cât în special prezentarea acesteia trebuie să fie mai atractive și mai succinte. Într-o piață puternic afectată de lipsa de predictibilitate și de lipsa de interacțiuni cu participanții la cursuri, singura formă de a ajunge la audiența noastră a fost mediul online. Acest lucru îi face și pe oamenii de pe partea cealaltă a ecranului, dar și pe colegii mei, niște supereroi. Noul brand HPDI sărbătorește eroul urban, definit de dorința de a crește oameni indiferent de context, de locul în care se află sau de piață”.

Investiția companiei în noile produse este de 20.000 euro.
Metodele preferate de învățare și dezvoltare, începând din martie, s-au dovedit a fi video-urile, platformele de învățare care pun la dispoziție conținut personalizat și platformele specializate care promovează învățarea interactivă și colaborarea între cursanți.

Compania HPDI (https://www.hpdi.ro.), înființată în 2001 de Petru Păcuraru, se recomandă prin aceea că încă de la înființare „a beneficiat de sprijinul și know-how-ul lui Jim Bagnola, unul dintre cei mai cunoscuți consultanți și autori de leadership la nivel mondial, trainer pentru companii internaționale din diferite industrii, (de la petrol la comerț), organisme internaționale (NATO) și guvernamentale (NASA, Departamentul de Stat American). De-a lungul timpului, HPDI a colaborat cu peste 200 dintre cele mai mari companii active pe piața locală, printre care se numără: Raiffeisen, Legrand, BCR, Continental, Hutchinson, Dacia, GTS, Oracle, Oriflame, Honeywell, BCR, Unicredit etc.  

Recuperarea unei părți din taxa de drum plătită în Germania în 2017-2020

0

Companiile de transport rutier din România care au achitat taxe de drum în Germania în perioada 2017-2020 pot recupera între 4% și 7% din cuantumul taxelor: Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a decis că statul german a încasat suplimentar și nelegal sume aferente taxării infrastructurii de la transportatorii rutieri.

Uniunea Naționalã a Transportatorilor Rutieri din România (UNTRR) informează că „cea mai eficientă soluție de rambursare a taxei de drum plătite în plus este prin înregistrarea pe platforma www.tollreclaim.com/ro/home-ro, pusă la dispoziție de firma de avocatură Hausfeld din Germania și compania eClaim GmbH, în parteneriat cu UNTRR. Termenul limită de înscriere este 4 decembrie 2020”.

Pornind de la hotărârea Curții de Justiție a Uniunii Europene, UNTRR explică: la calcularea taxei de drum, Germania a luat în considerare costurile poliției rutiere, cu toate că acest lucru nu este permis în legislația europeană. În calculul taxei de drum ar fi trebuit inclus doar costul infrastructurii. Prin urmare, toate firmele care au plătit suplimentar taxele de drum au dreptul la o rambursare din partea statului german, iar conform datelor actuale, aceasta se ridică între 4% și 7%. Perioada de prescripție pentru cererile de rambursare este de trei ani. Astfel, rambursările pentru perioada de înainte de 2017 nu mai pot fi revendicate de către companii, cu excepția cazului în care acestea au luat deja măsuri pentru a suspenda sau întrerupe limitarea într-o etapă anterioară. Pentru taxele de drum plătite în 2017, perioada de prescripție va expira la 31 decembrie 2020, de aceea sunt recomandate acțiuni urgente pentru ca cererile din 2017 să fie menținute. După înregistrarea pe platforma www.tollreclaim.com/ro/home-ro, firmele vor primi un email de confirmare, urmând ca în perioada următoare să le fie trimise documentele pentru semnare. Astfel, vor trebui semnate și încărcate pe platformă mandatul și acordurile de finanțare, iar o procură trebuie semnată și trimisă la Hausfeld prin poștă. După semnarea contractelor între compania de transport și firma de avocatură Hausfeld, trebuie furnizate informații despre taxele de drum plătite, respectiv toate facturile lunare din 2017 până în 2020. eClaim GmbH va acoperi toate cheltuielile de judecată, precum și onorariile Hausfeld în schimbul unui comision în caz de succes. Există diferite valori ale comisionului de succes care depind de modul de soluționare a cazului – dacă se ajunge la o înțelegere cu statul german înainte de a se întreprinde orice acțiune în justiție sau trebuie să se desfășoare proceduri unice sau sunt necesare procese individuale pentru fiecare companie”.

Campanie națională de informare asupra Covid-19

0

Societatea Națională de Cruce Roșie din România (SNCRR) derulează o campanie națională de informare și conștientizare a populației în vederea limitării infectării cu virusul SARS-CoV-2 printr-un proiect finanțat de United States Agency for International Development (USAID), prin intermediul apelului global al Federației Internaționale de Cruce Roșie și Semilună Roșie (IFRC). Beneficiari sunt 23.500 de elevi din 40 de județe și 4 sectoare ale municipiului București, care vor participa timp de 4 luni la sesiuni de educație pentru sănătate și suport emoțional susținute de voluntari instruiți ai Crucii Roșii Române, 188.000 de adulți, în special din mediul rural și comunități în risc de infectare, care vor primi informații despre prevenția îmbolnăvirii cu virusul SARS-CoV-2 și sfaturi despre efectele psihologice ale pandemiei, despre reducerea stigmatizării asociate cu boala Covid-19 și despre modalitățile de reducere a stresului provocat de aceasta, precum și 8122 de familii nevoiașe, care vor primi pachete cu produse de igienă.  

Ambasada SUA în România: „Statele Unite sunt alături de România ca parte a eforturilor comune de a gestiona pandemia cauzată de Covid-19 și de a merge mai departe împreună. Ca răspuns la pandemia actuală, am acordat 800.000 de dolari finanțare directă către Crucea Roșie Română pentru a sprijini lupta României cu Covid-19 și pentru a spori rezistența instituțională în comunitățile rurale vulnerabile, iar companiile americane au sprijinit și ele instituțiile publice și organizațiile non guvernamentale care au depus eforturi pentru a gestiona și limita efectele pandemiei. Această inițiativă este o dovadă a generozității poporului american și al angajamentului ferm al SUA de a sprijini România în această perioadă dificilă. Lupta împotriva acestui virus este departe de a fi terminată, dar poporul american rămâne dedicat colaborării cu România în lupta împotriva Covid-19”.

Ioan Silviu Lefter, director general, Crucea Roșie Română:„Crucea Roșie Română rămâne în continuarea în prima linie a ajutorului umanitar alături de cei aflați în nevoie. Conform misiunii noastre, avem în vedere sprijinul acestora cu produse de igienă. Suntem conștienți, totodată, că un rol foarte important  în limitarea transmiterii noului coronavirus este informarea corectă și completă. Cu sprijinul voluntarilor noștri, vom ajunge acolo unde informația este greu de obținut, unde oamenii nu au acces la materiale de informare și de protecție sau unde există un grad înalt de scepticism privind urgența situației în care ne aflăm”.

Prudența, cuvântul de ordine pentru fondurile de pensii private

0

Structura investițiilor fondurilor de pensii private la 30 septembrie 2020

Volatilitatea ridicată generată de criza sanitară și, implicit,  de cea economico-financiară din trimestrul I al anului 2020 a determinat o atenție sporită față de evoluțiile pe termen scurt ale pieței de capital și o echilibrare fină a portofoliilor fondurilor de pensii private, în sensul creșterii procentului deținerii în titluri de stat. 

Astfel, dacă la nivelul lui decembrie 2019, expunerea pe conturi curente, depozite și titluri era de 74,64%, aceasta a crescut la 79,24% la nivelul lunii martie 2020.

Pe măsură ce piața de capital a consemnat reveniri, având în vedere sentimentul pozitiv cu privire la economiile sprijinite puternic prin programe de relaxare fiscală și monetară, expunerea pe  titluri de stat și depozite s-a diminuat la nivelul de 76,98% (septembrie 2020), fără modificări notabile. Această situație de fapt are în vedere atât performanțele bune ale bursei, realizate în perioada iunie – septembrie, cât și revenirea activelor la valori apropiate de cele înregistrate înainte de izbucnirea pandemiei. 

*titluri de stat, obligațiuni municipale, obligațiuni corporative, obligaţiuni ale organismelor străine neguvernamentale (include obligațiuni BERD, BEI, BM și alte obligațiuni emise de organisme străine neguvernamentale)

**titluri de participare – OPCVM, alte organisme de plasament colectiv AOPC, fonduri de mărfuri și metale prețioase

În ceea ce privește Pilonul III de pensii private, structura investițiilor este dominată de conturi curente, depozite și titluri cu venit fix în proporție de 72,42% la septembrie 2020 (ușoară creștere față de nivelul de 71,06% raportat la decembrie 2019). Cea mai mare alocare către această expunere s-a înregistrat în martie 2020, respectiv 74,38%, rebalansare generată de turbulențele și volatilităţile ridicate de pe piața acțiunilor și mărfurilor.

*titluri de stat, obligațiuni municipale, obligațiuni corporative, obligaţiuni ale organismelor străine neguvernamentale (include obligațiuni BERD, BEI, BM și alte obligațiuni emise de organisme străine neguvernamentale)

**titluri de participare – OPCVM, alte organisme de plasament colectiv AOPC, fonduri de mărfuri și metale prețioase, private equity

La nivelul întregului sistem de pensii private, din graficul de mai jos se observă că există o preferință pentru investiții în monedă locală (89,5%), urmată de EUR (9,07%) și USD (1,39%).

În concluzie, se poate observa că fondurile de pensii private nu și-au modificat semnificativ expunerile pe diferite instrumente financiare, cu toate rebalansările între instrumente cu venit fix și instrumente de capital, ceea ce le-a permis o volatilitate mai scăzută a valorii unitare a activelor nete (VUAN), precum și un impact redus asupra ratei de rentabilitate.



Despre Autoritatea de Supraveghere Financiară

Autoritatea de Supraveghere Financiară este autoritatea naţională, înfiinţată în anul 2013 prin OUG 93/2012 aprobată prin Legea 113/2013, pentru reglementarea şi supravegherea pieţelor asigurărilor, a pensiilor private, precum şi a pieţei de capital. A.S.F. contribuie la consolidarea cadrului integrat de funcţionare a celor trei sectoare, care însumează peste 10 milioane de participanţi. Mai multe informaţii puteţi găsi pe www.asfromania.ro.

Mesajul Președintelui Autorității de Supraveghere Financiară, domnul Nicu Marcu, cu ocazia deschiderii Conferinței Internaționale ISF2020

0

Bună ziua,

Mă bucur să constat o prezență numeroasă la evenimentul de astăzi. Salut cu această ocazie și participarea membrilor comunității internaționale la acest eveniment.

De la bun început, țin să menționez că educația financiară este una dintre direcțiile fundamentale de acțiune ale Autorității de Supraveghere Financiară. Această educație invită la responsabilizarea socială și individuală în materie de risc și beneficii. Ceea ce ne propunem este ca prin educație financiară să asigurăm o corectă înțelegere a modului în care funcționează piața financiară non-bancară, instrumentele și serviciile pe care le utilizăm, în calitate de consumatori.

Doar în acest fel, crescând gradul de ”alfabetizare financiară” – care după cum știți este unul scăzut în România – putem, pe de o parte, să asigurăm incluziunea financiară la nivel individual, iar pe de altă parte să contribuim și la o dezvoltare, în perspectivă, a piețelor financiare. Studiile elaborate până în prezent arată faptul că politicile de la nivel național, cum sunt cele legate de educație și protejarea consumatorilor, modelează ”alfabetizarea financiară” mai mult decât oricare alt factor.

Este firesc, așadar, ca discuția despre educația financiară să pună în centru, așa cum o sugerează și tema evenimentului de astăzi, tânăra generație. Autoritatea de Supraveghere Financiară a abordat prin programele sale specifice toate categoriile de vârstă, dar și-a îndreptat atenția, cu precădere, către tineri. În această privință, pornim la un drum lung – știm că rezultatele se văd în timp și, de aceea, trebuie să fim pregătiți pentru un efort susținut și de durată.

Așa cum spuneam, în decursul ultimilor cinci ani am privit îmbunătățirea nivelului de educație financiară, la nivel național, ca fiind una dintre prioritățile noastre. După cum cred că știți deja, avem foarte multe programe pe care le dezvoltăm în colaborare cu licee și cu universități din toată țara.

Cifrele sunt motivante – de acțiunile noastre adresate învățământului preuniversitar au beneficiat peste 150.000 elevi, am dezvoltat programe de pregătire pentru peste 2.000 de profesori și lectori voluntari pentru școli și licee, peste 12.000 de studenți din centre universitare din toată țara au asistat la conferințele, seminariile și lecțiile deschise pe care le-am gândit special pentru ei.

Avem o tânără generație digitalizată, cu apetit ridicat pentru informație și extrem de conectată la realitate. Tehnologiile digitale pot deveni mijlocul prin care se pot îmbunătăți eficiența și rezultatele educației financiare, cu condiția ca modalitatea de învățare să fie interactivă și plăcută, mai exact să răspundă preocupărilor tinerilor. Dacă tinerii beneficiază de cele mai bune experiențe de învățare putem genera, în timp, mai multă bunăstare la nivelul consumatorului de produse și servicii financiare și, în consecință, la nivelul întregii societăți.

Pentru a împlini aceste deziderate avem nevoie de o implicare cât mai largă, coordonată și unitară, în cadrul eforturilor pentru dezvoltarea unor proiecte de educație financiară de anvergură, derulate la nivel național. Am făcut un prim pas în această direcție. După cum știți, Autoritatea este semnatară a unui acord de colaborare care vizează elaborarea Strategiei Naționale de Educație Financiară, alături de Ministerul Educației și Cercetării, Ministerul Finanțelor Publice, Banca Națională a României și Asociația Română a Băncilor. Dat fiind că piețele financiare naționale sunt deja serios integrate în Europa, iar reglementările financiare se internaționalizează galopant, aș zice că este loc și de proiecte educative ce pot viza un nivel chiar european.

Ne propunem, pe mai departe, pași concreți, prin crearea de parteneriate relevante, care să amplifice efectele demersurilor noastre. În această privință, vedem Institutul de Studii Financiare ca pe un important centru de expertiză pentru dezvoltarea și implementarea proiectelor de educație financiară. Demersuri precum cel de astăzi sunt aliniate nevoii de evaluare a contextului dificil în care ne aflăm și de identificare, în perspectivă, a celor mai eficiente abordări.

Fără consumatori bine educați din punct de vedere financiar nu putem vorbi cu adevărat despre dezvoltarea piețelor financiare.

Vă mulțumesc.

Prof. Univ. Dr. Nicu Marcu,

Președintele Consiliului Autorității de Supraveghere Financiară

Consumatorii din UE vor putea în curând să își apere drepturile în mod colectiv

0
  • Consumatorii vor fi mai bine protejați de prejudiciile colective de la nivel național sau transfrontalier
  • Se introduc garanții pentru a evita abuzul de procedură prin aplicarea principiului „partea care pierde plătește”
  • Asociațiile pentru protecția consumatorului pot fi desemnate să lanseze acțiuni în numele consumatorilor

Parlamentul a aprobat azi o nouă lege care va permite grupurilor de consumatori să lanseze împreună acțiuni colective în UE.

Noile norme introduc un model armonizat pentru acțiunea de reprezentare în toate statele membre. Acesta garantează protecția consumatorilor împotriva prejudiciilor colective și introduce garanții adecvate pentru a evita procesele abuzive.

Toate statele membre trebuie să instituie cel puțin un mecanism procedural eficace care să permită entităților calificate (de exemplu, organizații ale consumatorilor sau organisme publice) să introducă acțiuni în instanță pentru acțiuni în încetare (pentru a stopa sau interzice încălcările) sau măsuri reparatorii (compensații). Legislația dorește să îmbunătățească funcționarea pieței interne oprind practicile ilegale și facilitând accesul consumatorilor la justiție.

Mai multe drepturi pentru consumatori și garanții pentru comercianți

Modelul european de acțiune colectivă va permite numai entităților calificate, cum ar fi organizațiile consumatorilor, să reprezinte grupuri de consumatori și să intenteze acțiuni în justiție, în locul cabinetelor de avocatură.

Pentru a introduce acțiuni transfrontaliere în instanță, entitățile calificate vor trebui să respecte aceleași criterii în întreaga Uniune. Ele vor trebui să demonstreze că dispun de un anumit grad de stabilitate. În plus, trebuie să și demonstreze că au activitate publică și că sunt o organizație non-profit. Pentru a sesiza instanțele naționale, entitățile vor trebui să îndeplinească criteriile prevăzute în legislația națională.

Normele mai introduc garanții puternice pentru a evita abuzul de procedură. În acest scop, se folosește principiul „partea care pierde plătește”, care garantează că partea care nu a obținut câștig de cauză suportă cheltuielile de judecată ale părții care are câștig de cauză.

Pentru a preveni și mai mult utilizarea abuzivă a acțiunilor de reprezentare, ar trebui evitate daunele-interese cu caracter punitiv. Entitățile calificate trebuie, de asemenea, să stabilească proceduri pentru a evita conflictele de interese și influența externă, și anume dacă sunt finanțate de o terță parte.

Pot fi introduse acțiuni colective împotriva unor comercianți dacă se presupune că aceștia au încălcat legislația Uniunii într-o gamă largă de domenii, cum ar fi protecția datelor, călătoriile și turismul, serviciile financiare, energia și telecomunicațiile.

În fine, directiva se referă și la încălcările care au încetat înainte de a se iniția sau încheia o acțiune de reprezentare, întrucât ar putea fi necesar să se interzică practica în sine pentru a împiedica repetarea ei.

Raportorul Geoffroy Didier (PPE, Franța) a declarat: „Prin această nouă directivă, am găsit un echilibru între o mai bună protecție a consumatorilor și asigurarea securității juridice de care au nevoie întreprinderile. Într-un moment în care Europa este puternic testată, UE a demonstrat că poate oferi rezultate și se poate adapta la noile realități, își poate proteja mai bine cetățenii și le poate oferi noi drepturi concrete ca răspuns la globalizare și la excesele acesteia.”

Etapele următoare

Directiva va intra în vigoare la 20 de zile de la data publicării sale în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Statele membre vor dispune apoi de 24 de luni pentru a transpune directiva în legislația națională și de șase luni suplimentare pentru a o aplica. Noile norme se vor aplica acțiunilor de reprezentare introduse la data aplicării sau după această dată.

Context

Directiva privind acțiunile de reprezentare, propusă în aprilie 2018 de Comisia Europeană, a fost aprobată de negociatorii Parlamentului și de miniștrii Uniunii în iunie 2020. Actul legislativ face parte din Noile avantaje pentru consumatori. El vine ca răspuns la o serie de scandaluri recente legate de încălcarea drepturilor consumatorilor de către unele companii multinaționale. În unele state membre, consumatorii pot deja să lanseze acțiuni colective în fața instanței. De acum înainte, însă, opțiunea va fi disponibilă în toate țările Uniunii.

Priorități pentru însănătoșirea economică a României

0

Coaliția pentru Dezvoltarea României se adresează partidelor politice în perspectiva alegerilor parlamentar și le semnalează un număr de 9 priorități pe care le consideră necesare pentru însănătoșirea economică a României. Sunt principia care vizează creșterea transparenței între cetățeni și administrație și între mediul de afaceri și administrație, stabilitatea fiscal, armonizarea investițiilor publice și private, alocări de fonduri pentru depășirea crizei actuale, negocierile pentru fonduri europene dedicate dezvoltării economice, reforma administrației central și a celi locale, depășirea blocajelor din transporturi, sprijinirea forței de muncă în condițiile actuale, reforma educației.

#1 Prima prioritate este creșterea calității dialogului și a transparenței între cetățeni și administrație, și între mediul de afaceri și administrație, prin simplificarea legislației și digitalizare, care să elimine cât de mult se poate interacțiunea fizică dintre contribuabili și administrație. Cerințele legale pentru firme au ajuns la niveluri care frizează absurdul. Fie că ești o prăvălie cu doi angajați, fie că ești o corporație cu mii de angajați, trebuie azi să ai responsabil cu securitatea muncii, responsabil pentru spălare de bani, responsabil cu protecția datelor, responsabil cu securitatea fizică, care trebuie să producă analize de risc, responsabil cu arhiva, contracte anuale obligatorii de medicina muncii și mai toate astea în dosar cu șină, mai nimic digitalizat. Și cu amenzi usturătoare dacă nu te conformezi. Acestea sunt cerințele generale, cele speciale, pe domenii de activitate specifice, vin deasupra și sunt mult mai multe. Costurile pe care societățile comerciale le au anual ajung uriașe. Mediul de afaceri are nevoie de simplificare și digitalizare administrativă. Aceste obligații ale companiilor au devenit o povară uriașă.”, a declarat Dragoș Petrescu, coordonatorul CDR.

#2 Pe plan fiscal, mediului de afaceri are nevoie stabilitate, digitalizare, consolidare și operaționalizare a facilităților fiscale pentru cercetare și dezvoltare. Cota unică de impozitare reprezintă de mulți ani unul dintre pilonii de bază ai sistemului de impozitare din România, un sistem simplu, ușor de înțeles și de aplicat și care încurajează conformarea voluntară a contribuabililor onești. Solicitarea unanimă a mediului de afaceri către puterea politică ce va urma după alegeri, indiferent care e aceea, este să mențină cota unică. “După un an atât de greu, pentru a restabili echilibrul bugetar în 2021, soluția nu trebuie să fie introducerea de taxe și impozite noi, sau creșterea celor existente, ci creșterea gradului de colectare concomitent cu reducerea și eliminarea economiei informale”, a arătat Ramona Jurubiță, membru în consiliul de conducere CDR.

#3 În planul investițiilor, CDR susține încurajarea, îmbinarea și armonizarea dintre investițiile publice și private, mai ales în sectoare cheie – educație, sănătate, infrastructură – și proiectarea unui cadru legal care să acomodeze investiții de anvergură, investiții strategice, transformative pentru economia digitală și verde de mâine a României.

#4 În privința pachetelor de susținere economică acordate în contextul crizei pandemice, CDR consideră necesară concentrarea alocării fondurilor de 80 miliarde euro spre acțiuni de remediere a consecințelor crizei cu efect multiplicator imediat. Trebuie început prin acoperirea cheltuielilor sistemului de sănătate pentru combaterea efectelor pandemiei și continuat cu remedierea consecințelor crizei asupra pieței forței de muncă și furnizarea de capital pentru companii (de lucru, pentru investiții, recapitalizare) pentru menținerea lanțurilor și a circuitului economic.

#5 În privința fondurilor europene, CDR consideră necesar ca România să negocieze un procent mai mare către dezvoltarea economică, investiții cu efect direct în economia reală și acceptarea la finanțare a proiectelor private, acestea putând  genera lichiditate mai rapid. CDR susține prioritizarea finanțării proiectelor de investiții publice mature – în consultare cu mediul de afaceri, dar pe baza determinării decalajelor -, alocarea unui procent cât mai mare spre proiecte generatoare de venituri, care să susțină lichiditatea (inclusiv pentru municipalități), înființarea de urgență a unei bănci promoționale a României

  • pentru a ține cont de specificul României și a orienta fondurile preponderent spre dezvoltare economică
  • și crearea unei structuri dedicate de coordonare, în subordinea directă a Primului Ministru, pentru generarea și monitorizarea implementării de proiecte.

#6 Prioritatea șase este reforma administrației centrale și locale. „România are nevoie de un aparat administrativ mai suplu și mai flexibil, depolitizat, dar și de digitalizare și de indicatori de perfomanță a personalului” a spus Florin Jianu, membru în Consiliul de Conducere CDR. CDR consideră necesare modernizarea organigramelor din unitățile administrativ-teritoriale (UAT) și stabilirea de indicatori de performanță pe baza indicatorilor din țările europene cu cele mai eficiente administrații locale, precum număr de angajați / număr de locuitori, pondere maximă a bugetului de salarii în total buget al UAT, pondere minimă a bugetului de investiții în total buget UAT.

#7 A șaptea prioritate este infrastructura de transport, unde CDR cere rezolvarea cauzelor majore ale blocajelor, respectiv contestațiile abuzive pe care legea achizițiilor publice le-a permis, licitarea pe loturi mari cu mulți subcontractanți (de exemplu, Polonia separă licitațiile pe tipuri de lucrări, iar în licitațiile de infrastructură feroviară, construcțiile civile sunt separate de sistemele de semnalizare inteligente) și exproprierile de interes public întârziate. La toate acestea, se adaugă lipsa capacității instituționale de a gestiona aceste proiecte strategice.

#8 Pentru piața muncii, în contextul prelungirii crizei generate de pandemie, CDR consideră că este necesară continuarea măsurilor de sprijin pentru mediul de afaceri (șomaj tehnic, kurzarbeit, sprijin pentru relansarea activității). Criza forței de muncă dinainte de pandemie a fost pusă în paranteză de criza economică actuală, dar problema forței de muncă nu va dispărea. “E nevoie să transformăm România într-o țară atractivă, în care să vrei să înveți, o țară în care să vrei să trăiești. Avem nevoie de un plan pentru reducerea emigrării și de încurajare a diasporei de revenire în țară. Avem nevoie să simplificăm imigrarea și avem nevoie să importăm forță de muncă”, a declarat Dragoș Anastasiu, membru în consiliul de conducere CDR.

#9 A noua prioritate este reforma educației, care nu se face doar pe hârtie, ci vine cu schimbarea de atitudine, de perspectivă și de mentalități și cu recunoașterea școlilor particulare ca parte integrată și recunoscută a sistemului național de învățământ. CDR susține sincronizarea educației cu nevoile mediului de afaceri, pe toate palierele. Avem nevoie de promovarea educației vocaționale, duale și tehnologice, dar și de educație superioară adaptată. În contextul în care criza pandemică a arătat cât de în urmă suntem cu digitalizarea în educație, CDR consideră necesară accelerarea formării cadrelor didactice în literație și pedagogie digitală, atât formarea inițială cât și pe parcursul vieții profesionale, pentru a evita să avem o generație de elevi ratată, adică un dezastru pentru România.

Aici lista extinsă cu prioritățile CDR pentru ca România să traverseze actuala criză economică.

CEC Bank continuă să raporteze rezultate solide în contextul pandemiei COVID-19

0

CEC Bank continuă să raporteze rezultate solide în ciuda contextului economic actual. Astfel, după primele nouă luni ale anului, CEC Bank înregistrează un profit net de 274,2 milioane de lei.

Profitul la nouă luni, conform rezultatelor preliminare neauditate, este peste nivelul bugetat și contribuie la consolidarea băncii: rata fondurilor proprii totale este de 24,91%, semnificativ peste nivelul cerinței globale de capital (OCR), în timp ce lichiditatea imediată este la un nivel confortabil, de 44,31%, situându-se cu mult peste limita minimă de 35% stabilita conform reglementarilor interne, asociata unui profil de risc scăzut.

Evoluția rezultatelor CEC Bank este încurajatoare, în contextul unui mediu caracterizat de incertitudine și un nivel redus al dobânzilor. Am reușit să creștem în toate zonele de activitate și continuăm să implementăm strategia de modernizare a băncii. CEC Bank își adaptează modelul de business, urmărind digitalizarea serviciilor și diversificarea surselor de venit, prin creșterea ponderii veniturilor din comisioane și operațiuni”, a declarat Bogdan Neacșu, director general al CEC Bank.

De la începutul anului, CEC Bank a implementat o serie de proiecte în direcția digitalizării serviciilor bancare: a demarat un amplu program de investiții pentru înlocuirea flotei de bancomate cu echipamente de ultimă generație, a lansat CEC_IN, un flux care permite deschiderea online de conturi, a lansat Apple Pay și Google Pay și a adus îmbunătățiri serviciilor de mobile și internet banking. De asemenea, în contextul pandemiei COVID-19, banca a implementat măsurile necesare pentru a proteja sănătatea clienților și salariaților săi, dar și măsuri de sprijinire a mediului de afaceri și a economiei reale.

Profitul net raportat de CEC Bank în primele nouă luni din 2020 a fost de 274,2 milioane de lei. Rezultatul a fost afectat în principal de majorarea cheltuielilor  nete cu provizioanele  aferente creditelor, până la nivelul de 221,4 mil. lei la sfârșitul lunii septembrie 2020 (cu 110 milioane lei peste nivelul din perioada similară din 2019), precum  și de ajustările  nete negative,  în valoare de circa 43 de milioane de lei, generate de modificările clauzelor contractuale în vigoare, în special ca urmare a modificării condițiilor contractuale prin amânarea la plata a ratelor de credit. În contextul economic actual, Banca estimează că și în ultima parte a anului va înregistra o majorare a  provizioanelor aferente creditelor.

CEC Bank a înregistrat venituri nete din dobânzi în valoare de 832,3 milioane de lei, nivel apropiat de cel din perioada similară a anului trecut, într-un context caracterizat de reducerea dobânzilor. Pe piața interbancară, media ratelor ROBOR la 3 luni a scăzut de la 3,16% în primele nouă luni din 2019, la 2,49% în perioada ianuarie-septembrie 2020. Veniturile nete din comisioane au crescut cu circa 6%, ajungând la 190,9 milioane de lei, pe fondul creșterii volumului de operațiuni.

Activele totale ale CEC Bank au urcat la 37,5 miliarde de lei, cu un plus de peste 14% de la începutul anului. Portofoliul de credite acordate clientelei, la valoare brută s-a majorat cu circa 9%, cu ritmuri de creștere aproximativ egale pe segmentele persoane fizice și companii. În cazul companiilor, împrumuturile acordate în cadrul programelor guvernamentale au înregistrat cea mai mare creștere (+762,6 milioane de lei), programul IMM Invest jucând un rol esențial. CEC Bank a primit până în prezent peste 4.600 de solicitări în cadrul acestui program, din care peste 1.200 au fost aprobate, iar alte 1.500 sunt în diferite etape de analiză. Pe segmentul persoanelor fizice, cea mai mare creștere s-a înregistrat pe segmentul creditelor pentru locuințe  (23%), soldul acestora crescând cu circa 420 de milioane de lei de la începutul anului.

Depozitele atrase de la clienți au crescut cu circa 12% de la începutul anului, la 31,1 miliarde de lei. Pe segmentul persoanelor fizice, creșterea a fost de 8,3%, iar pe segmentul segmentul persoanelor juridice, de peste 23%.

Ameliorarea semnificativă a calității aerului în Europa în ultimii zece ani și scăderea numărului de decese legate de poluare

În Europa, calitatea mai bună a aerului a dus la scăderea semnificativă a numărului de decese premature în ultimii zece ani. Cu toate acestea, cele mai recente date oficiale ale Agenției Europene de Mediu (AEM) arată că aproape toți europenii sunt încă afectați de poluarea aerului, care provoacă decesul prematur a circa 400 000 de persoane pe întreg continentul.23/11/2020

Raportul AEM intitulat Air quality in Europe — 2020 report („Calitatea aerului în Europa – raport 2020”) arată că valoarea limită a Uniunii Europene pentru particulele fine de materie (PM2.5) a fost depășită, în 2018, de șase state membre: Bulgaria, Croația, Cehia, Italia, Polonia și România. Doar patru țări din Europa — Estonia, Finlanda, Islanda și Irlanda — au înregistrat concentrații mai mici ale particulelor fine de materie în raport cu valorile recomandate de Organizația Mondială a Sănătății (OMS), care sunt mai stricte. Raportul AEM constată că se menține decalajul dintre limitele legale ale UE în ceea ce privește calitatea aeruluiși recomandările OMS, o problemă pe care Comisia Europeană intenționează să o rezolve prin revizuirea standardelor UE în cadrul planului de acțiune privind reducerea la zero a poluării.

Noua analiză a AEM se bazează pe cele mai recente date oficiale privind calitatea aerului obținute de la peste 4 000 de stații de monitorizare din întreaga Europă, în 2018.

AEM estimează că expunerea la particule fine de materie a cauzat aproape 417 000 de decese premature în 41 de țări din Europa în 2018. În jur de 379 000 din aceste decese au fost înregistrate în cele 28 de state membre ale UE, numărul de decese premature cauzate de dioxidul de azot (NO2) și de ozonul troposferic (O3) fiind de 54 000, respectiv 19 000. (Cele trei cifre reprezintă estimări distincte și nu trebuie însumate, pentru a evita dubla contabilizare).

Conform raportului AEM, politicile europene, naționale și locale, precum și reducerile emisiilor din sectoarele principale de activitate au îmbunătățit calitatea aerului în Europa. Începând din anul 2000, emisiile principalilor poluanți atmosferici, în special al oxizilor de azot (NOx) proveniți din transport, au scăzut semnificativ, deși activitatea în acest sector este tot mai intensă și emisiile de gaze cu efect de seră asociate acestui sector au crescut. Și emisiile poluante provenite din aprovizionarea cu energie au scăzut semnificativ, dar progresele înregistrate în reducerea emisiilor provenite de la clădiri și din agricultură sunt lente.

În 2018, datorită calității mai bune a aerului, decesele premature cauzate de poluarea cu particule fine de materie au fost cu aproximativ 60 000 mai puține decât în 2009. În ceea ce privește dioxidul de azot, scăderea este chiar mai mare, deoarece numărul de decese premature a scăzut cu 54 % în ultimii zece ani. Aceste progrese sunt determinate de un factor esențial: punerea în aplicare permanentă a politicilor în domeniul mediului și al climei în întreaga Europă.

„Îmbunătățirea calității aerului datorită politicilor de mediu și climatice pe care le-am pus în aplicare este o veste bună. Dar nu putem ignora aspectele negative — numărul deceselor premature în Europa din cauza poluării aerului este încă mult prea mare. Prin Pactul verde european(link is external)Căutați traducerile disponibile pentru linkul precedentEN••• ne-am stabilit un obiectiv ambițios de a reduce la zero toate tipurile de poluare. Pentru a atinge acest obiectiv și a proteja pe deplin sănătatea oamenilor și mediul, trebuie să reducem și mai mult poluarea aerului și să ne aliniem mai îndeaproape standardele de calitate a aerului la recomandările Organizației Mondiale a Sănătății. Vom analiza acest aspect în viitorul nostru plan de acțiune”, a declarat comisarul pentru mediu, oceane și pescuit Virginijus Sinkevičius.

Hans Bruyninckx, directorul executiv al AEM, a declarat: „Datele furnizate de AEM sunt dovada faptului că investiția într-o calitate mai bună a aerului este o investiție care permite ameliorarea sănătății și a productivității pentru toți cetățenii europeni. Politicile și acțiunile compatibile cu ambiția Europei de a reduce poluarea la zero fac să trăim mai mult și mai sănătos în societăți mai reziliente”.

Comisia Europeană a publicat recent o foaie de parcurs privind planul de acțiune al UE intitulat „Către o  strategie de reducere la zero a poluării”, în cadrul Pactului verde european.

Calitatea aerului și COVID-19

Raportul AEM conține și o prezentare generală a legăturilor dintre pandemia de COVID-19 și calitatea aerului. Evaluarea mai detaliată a datelor provizorii ale AEM pentru 2020 și modelizarea adiacentă efectuată de către serviciul Copernicus de monitorizare a atmosferei (CAMS) confirmă evaluările anterioare conform cărora anumiți poluanți atmosferici au scăzut cu până la 60 % în numeroase țări europene în care au fost instituite măsuri de izolare în primăvara anului 2020. AEM nu dispune încă de estimări cu privire la posibilele efecte pozitive ale aerului mai curat din cursul anului 2020 asupra sănătății.

În același timp, raportul indică faptul că expunerea prelungită la poluanți atmosferici cauzează boli cardiovasculare și respiratorii, ambele fiind considerate factori de risc de deces în cazul pacienților cu COVID-19. Legătura de cauzalitate dintre poluarea aerului și gravitatea infecțiilor cu COVID-19 nu este însă clară, fiind necesare cercetări epidemiologice suplimentare.

Observații

Nota de informare a AEM intitulată „EEA’s health risk assessments of air pollution”(Evaluările AEM privind riscurile pentru sănătate ale poluării atmosferice), oferă o imagine de ansamblu asupra modului în care agenția își efectuează estimările privind efectele calității slabe a aerului asupra sănătății.

Efectele expunerii la poluarea atmosferică asupra sănătății sunt diverse, de la inflamarea plămânilor până la decese premature. Organizația Mondială a Sănătății evaluează dovezile științifice din ce în ce mai numeroase care corelează poluarea atmosferică cu diferite consecințe asupra sănătății, cu scopul de a propune noi recomandări.

În cadrul evaluării riscurilor pentru sănătate efectuate de AEM, mortalitatea este aleasă ca efect cuantificat asupra sănătății, în măsura în care, pentru efectul respectiv, probele științifice sunt cele mai solide. Mortalitatea cauzată de expunerea prelungită la poluarea atmosferică este estimată prin doi indicatori diferiți: „decese premature” și „ani de viață pierdută”. Aceste estimări permit măsurarea impactului general al poluării atmosferice în rândul unei populații date, cifrele neputând indica, de exemplu, anumite persoane care locuiesc într-o anumită zonă geografică.

Efectele asupra sănătății sunt estimate separat pentru cei trei poluanți (PM2.5, NO2 și O3). Aceste cifre nu pot fi însumate pentru a determina efectele globale asupra sănătății, deoarece aceasta ar putea duce la o dublă contabilizare a persoanelor expuse la concentrații mari ale mai multor poluanți.

Ajutoare de stat: Comisia aprobă o schemă de ajutoare românească în valoare de 4,4 milioane EUR, destinată despăgubirii operatorilor aeroportuari regionali pentru daunele suferite ca urmare a pandemiei de coronavirus

0

Comisia Europeană a aprobat, în temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat, o schemă de ajutoare românească în valoare de 21,3 milioane RON (aproximativ 4,4 milioane EUR) pentru a despăgubi operatorii aeroportuari regionali din România pentru pagubele suferite ca urmare a pandemiei de coronavirus.23/11/2020

Pentru a limita răspândirea coronavirusului, la 16 martie 2020, România a impus suspendarea treptată a majorității zborurilor comerciale către și dinspre România. Din cauza acestor interdicții de zbor, precum și a restricțiilor de zbor impuse de alte țări, companiile aeriene care operează pe aeroporturile regionale din România și-au redus treptat zborurile regulate, proces care a culminat cu încetarea totală a activității lor la 25 martie 2020.

Până la 17 iunie 2020, nu au avut loc zboruri comerciale internaționale regulate pe astfel de aeroporturi, traficul de pasageri rămânând aproape de zero. Traficul aerian a început să se reia abia din iulie 2020. În cadrul schemei, care va fi deschisă operatorilor de pe aeroporturile românești cu un trafic anual cuprins între 200.000 și 3 milioane de pasageri, autoritățile române vor fi în măsură să compenseze aceste aeroporturi pentru pierderile nete suferite în perioada 16 martie — 30 iunie 2020 ca urmare a măsurilor restrictive referitoare la serviciile de transport aerian internațional și intern de pasageri implementate de România și de alte țări.

Sprijinul va lua forma unor granturi directe. Comisia a evaluat măsura în temeiul articolului 107 alineatul (2) litera (b)Căutați traducerile disponibile pentru linkul precedentEN••• din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, care îi permite să aprobe măsurile de ajutor de stat acordate de statele membre pentru a despăgubi companii pentru daunele cauzate în mod direct de evenimente excepționale precum pandemia de coronavirus. Comisia a constatat că schema României va oferi despăgubiri pentru daunele direct legate de pandemia de coronavirus, precum și că măsura este proporțională, întrucât despăgubirea nu depășește ceea ce este necesar pentru repararea prejudiciului. Pe această bază, Comisia a concluzionat că schema este în conformitate cu normele UE privind ajutoarele de stat. Mai multe informații cu privire la acțiunile întreprinse de Comisie pentru a aborda impactul economic al pandemiei de coronavirus pot fi găsite aici.

Versiunea neconfidențială a deciziei va fi disponibilă cu numărul de caz SA.58676 în Registrul ajutoarelor de stat, pe site-ul web al Comisiei privind concurențaCăutați traducerile disponibile pentru linkul precedentEN•••, de îndată ce vor fi fost soluționate eventualele probleme legate de confidențialitate.

Credit sindicalizat de 150 milioane dolari coordonat de EximBank pentru Alro Slatina

0

EximBank anunță că „a coordonat o tranzacție de sindicalizare care asigură prelungirea facilităților pentru capital de lucru în valoare de 150 de milioane de dolari acordate companiei Alro Slatina, unicul producător local de aluminiu și aliaje din aluminiu și unul dintre cei mai mari producători de aluminiu integrați pe verticală din Europa, după capacitatea de producție”. Acordul de finanțare prevede extinderea valabilității facilităților de credit acordate în 2015 până în 2023, „ceea ce va permite menținerea unei stabilități operaționale a producătorului român de aluminiu”.

Sindicatul de bănci care a acordat facilitatea este format din Unicredit Bank, OTP Bank România, ING Bank, Raiffeisen Bank, CEC Bank, Intesa Sanpaolo România, Banca Transilvania, Garanti Bank, Banca Internațională de Cooperare Economică și EximBank, care a coordonat în premieră tranzacția. Consultanța juridică a fost asigurată de Allen & Overy și Radu Tărăcilă Pădurari Retevoescu SCA, pentru sindicatul de bănci și de Simmons & Simmons și Zamfirescu Racoți Vasile & Partners, pentru ALRO.

Marian Năstase, preşedintele Consiliului de Administraţie al Alro: „Pentru a face faţă noilor provocări economice, ALRO a adoptat un comportament strategic diferit, menit să-i diminueze vulnerabilitatea şi să-i sporească oportunităţile. Am implementat rapid un plan anti-criză de reducere a costurilor demarat încă dinainte de schimbările radicale survenite în întreaga lume, pentru a ne optimiza operațiunile și pentru a asigura continuitatea activității, în condiții de siguranță maximă. Iar efectele nu au întârziat să apară: am înregistrat rezultate financiare solide și ne-am menținut poziția competitivă pe piața UE. Acest lucru ne-a creat o poziție favorabilă și în relația cu finanțatorii noștri care ne sunt alături în demersul de continuare a activităților întregului Grup. Cât privește planurile viitoare, vom continua să ne concentrăm atenția pe derularea investițiilor curente și viitoare, pentru a putea face față provocărilor viitoare potențiale, principalele direcții de acțiune fiind creșterea mixului de producție și extinderea portofoliului în favoarea produselor cu valoare adăugată mare și foarte mare, continuarea investițiilor pentru creșterea eficienței energetice și integrarea de tehnologii inovatoare pentru susținerea unui model de afacere sustenabil și atingerea țintelor de neutralitate climatică”.

Alro este „o subsidiară a Vimetco N.V. (Olanda), companie globală de aluminiu primar și prelucrat, integrată pe verticală. Alro este parte a unui grup integrat pe verticală cu facilități de producție de la bauxită și până la obținerea de produse laminate plate cu valoare adăugată foarte mare pentru industrii sofisticate cum ar fi cea auto și aero și are o capacitate de producție instalată de 265.000 tpa, 35.000 tpa de aluminiu reciclat și 325.000 tpa de aluminiu primar. Principalele piețe de desfacere pentru produsele Alro sunt UE, dar compania are exporturi și în SUA și Asia. Combinatul este certificat cu ISO 9001 pentru managementul calității și are certificatele NADCAP și EN 9100 pentru unitățile de producție pentru industria aero, produsele sale respectând standardele de calitate pentru aluminiul primar ale Bursei de Metale din Londra (London Metal Exchange – LME), cât și standardele internaționale pentru produsele laminate plate. Începând cu data de 18 martie 2019, Comitetul Index al Bursei de Valori București a aprobat includerea ALRO (codul ALR) în BET, indicele principal al pieței și în BET-TR (indice de tip total return). Acțiunile Alro sunt listate la Bursa de Valori București din octombrie 1997, iar Alro este prima companie din industria aluminiului prezentă în cei doi indici. De asemenea, începând cu data de 16 noiembrie 2020, Alro este membră a  asociației internaționale ASI (AluminiumStewardship Initiative), care are ca obiectiv îmbunătățirea sustenabilității pentru industria aluminiului”.

Soluții de ambalare pentru protejarea mediului

0

Retailer-ul Profi (cea mai extinsă rețea de profil, între cei mai mari angajatori privați din România) a realizat un parteneriat cu compania antreprenorială Kangoopack (cu capital 100% românesc, axată pe optimizare legată de echipamente de ambalare, produse și know-how în domeniu) obținând astfel o reducere a poluării prin diminuarea cantităților de plastic si carton puse în piață, ca parte a strategiei companiei de a proteja mediul înconjurător.

Bogdan Alecu, directorul Supply Chain Profi Rom Food, subliniază: „Ne extindem cu repeziciune rețeaua de magazine și sistemul logistic, iar această creștere implică un grad considerabil de tehnologizare. Printre prioritățile strategiei noastre se numără protejarea mediului și totodată încurajarea firmelor românești, iar adoptarea acestei soluții de ambalare inovatoare vine în susținerea ambelor direcții”.

Mariel Petric, CEO Kangoopack, spune la rândul său: „În această perioadă plină de provocări, companiile caută să-și optimizeze procesele operaționale investind în tehnologii noi, în automatizarea proceselor de ambalare și obțin astfel o reducere a costurilor aferente per unitatea de produs livrat. Mai departe, companiile obțin o calitate ridicată și constantă a ambalării printr-un control mai bun al procesului de aprovizionare evitând astfel sincopele ce pot apărea ca urmare a lipsei de personal specializat sau vârfurile de sezon, când se impune o flexibilitate foarte mare din partea firmelor”.

Cooperarea a permis în ultimele 12 luni reducerea cu 60 de tone a cantității de deșeuri de carton și cu 130 de tone a celei de folie stretch utilizată la înfolierea paleților expediați zilnic din depozitele regionale către rețeaua de magazine Profi.

Transportatorii, îngrijorați de posibila interpretare a unor evaluări europene

0

Uniunea Națională a Transportatorilor Rutieri din România (UNTRR), organizație profesională și patronală care promovează și apără interesele transportatorilor rutieri pe plan intern și internațional, face un comentariu asupra evaluării obligației la nivel european de revenire în țara de origine a camioanelor la fiecare 8 săptămâni: 

UNTRR avertizează că studiul CE de evaluare a impactului obligației de întoarcere acasă a camioanelor ar putea conduce la concluzii prestabilite de Europa de Vest

Uniunea Națională a Transportatorilor Rutieri din România – UNTRR își exprimă îngrijorarea cu privire la abordarea firmei de consultanță Ricardo care realizează studiul Comisiei Europene de evaluare a impactului obligației de întoarcere acasă a camioanelor la 8 săptămâni prin includerea unor date distorsionante legate de transportatorii vestici și transporturile internaționale bilaterale care ar putea fi folosite pentru a conduce de fapt la concluzii prestabilite în conformitate cu abordarea Europei de Vest, în dezavantajul transportatorilor rutieri români.
Reamintim că obligația întoarcerii acasă a camioanelor la 8 săptămâni a fost introdusă prin Regulamentul 1055/2020 de modificare a regulilor de acces la profesie și la piața de transport rutier de mărfuri în UE, parte a Pachetului Mobilitate 1 publicat pe 31.07.2020 și ale cărui prevederi se vor aplica din 21 februarie 2022. La publicarea Pachetului Mobilitate 1 pe 31.07.2020, Comisia Europeană a declarat că regretă faptul că noul set de reguli include elemente precum obligația întoarcerii acasă a camioanelor care nu sunt în concordanță cu ambițiile Pactului Ecologic și nu au făcut parte din propunerile Comisiei adoptate la 31 mai 2017 și nici nu au făcut obiectul unei evaluări a impactului, precizând căva evalua îndeaproape impactul acestor aspecte și dacă este necesar, Comisia Europeană își va exercita dreptul de a prezenta o propunere legislativă specifică înaintea intrării în vigoare a obligației întoarcerii acasă a camioanelor.

În acest context, CE a desemnat firma Ricardo Energy & Environment să desfășoare un sondaj al principalelor părți interesate din toate cele 27 de state membre ale UE, inclusiv operatorii de transport rutier, expeditori de mărfuri și sindicatele naționale / sindicatele lucrătorilor. Obiectivul declarat al acestui studiu este de a identifica și evalua impactul obligației întoarcerii acasă a camioanelor la 8 săptămâni asupra climei și mediului, asupra congestionării traficului și asupra pieței economice și interne.

UNTRR face apel la Comisia Europeană să se asigure că studiul realizat de firma de consultanță Ricardo va evalua corect impactul obligației de întoarcere acasă a camioanelor.

Deși UNTRR a salutat declarațiile Comisarului de Transport UE și a promovat activ participarea transportatorilor români la studiul Comisiei Europene de evaluare a impactului obligației întoarcerii acasă a camioanelor la 8 săptămâni, avertizăm că  formularea întrebărilor adresate în cadrul studiului de către firma de consultanță Ricardo riscă să conducă la concluzii pre-stabilite în conformitate cu abordarea Statelor Europei de Vest. Este foarte probabil ca firma Ricardo, care realizează acest studiu de impact pentru Comisia Europeană, va arăta că obligația întoarcerii acasă a camioanelor la 8 săptămâni este deja o facilitate în situația în care din studiu rezultă că acestea se întorc oricum cu o frecvență mai ridicată de 6 ori pe an.
Acest aspect va fi posibil prin faptul că respondenții la chestionar sunt și din țările Europei de Vest – ale căror firme nu sunt afectate de această obligație, precum și prin faptul că firma Ricardo include în analiză și camioanele care operează transport rutier internațional bilateral, în condițiile în care prin definiție, acestea se întorc acasă după fiecare cursă, deci nu ar trebui să fie subiectul acestui studiu de impact.
Considerăm că numărul de camioane implicate în transportul bilateral (care, prin definiție, se întorc în mod regulat acasă după fiecare cursă) nu este relevant pentru acest studiu care vizează evaluarea impactului obligației de întoarcere regulată a vehiculului în statul membru de stabilire. În consecință, considerăm că acest studiu ar trebui să se concentreze asupra vehiculelor care sunt utilizate numai pentru transportul internațional cross-trade și cabotaj și nu amestecate cu transportul internațional bilateral. În acest sens, precizăm că transportul internațional bilateral este, de asemenea, exclus din noile reguli de detașare introduse de Pachetul Mobilitate 1.

UNTRR a solicitat consultantului CE să nu amestece transportul internațional bilateral cu transportul internațional cross-trade, pentru că în acest caz întregul studiu CE devine irelevant. Întoarcerea acasă a vehiculului nu se aplică transportului bilateral – deoarece aceste vehicule merg și se întorc la fiecare cursă.

Este evident că obligația întoarcerii regulate a vehiculului în statul membru de stabilire nu afectează camioanele din vestul UE și transportatorii rutieri din vestul UE, cu toate că aceștia sunt incluși în studiul de impact al Comisiei Europene. Reamintim că obligația întoarcerii acasă a camioanelor a fost introdusă în noua legislație europeană din domeniul transporturilor rutiere sub presiunea Statelor Europei de Vest, deși nu a fost propusă de Comisia Europeană și nu a fost fundamentată pe o analiză de impact fapt evidențiat și de Comisarul de Transport UE. Estul UE și țările periferice precum România sunt cele mai afectate de noua obligație de întoarcere regulată a vehiculului în statul membru de stabilire. UNTRR a semnalat în numeroase rânduri instituțiilor europene faptul că deși noile reguli aduse prin Pachetul Mobilitate 1, precum întoarcerea acasă a camioanelor se vor aplica teoretic în condiții egale tuturor Statelor Membre, în realitate impactul acestora este semnificativ diferit. Operatorii de transport români și estici vor fi cei mai afectați, întrucât propunerile din Pachetul Mobilitate 1 duc la imposibilitatea de a efectua transport rutier internațional în Europa de Vest de către companiile din Europa de Est. În consecință, considerăm că studiul CE ar trebui să se concentreze asupra evaluării impactului obligației de întoarcere regulată acasă a camioanelor pentru transportatorii rutieri din estul UE și țările periferice, pentru a fi relevant și a nu conduce în mod eronat la concluzii prestabilite în conformitate cu abordarea Europei de Vest.

Impactul obligației de întoarcere regulată acasă a vehiculului este semnificativ pentru transportatorii rutieri români și pentru economia României.

Conform Studiului KPMG – Analiza de impact a modificărilor Pachetului Mobilitate 1 asupra sectorului de transport rutier de marfă solicitat de UNTRR, întoarcerea obligatorie acasă a celor 60.650 de camioane românești implicate în transport internațional cross-trade și cabotaj va duce la curse goale de 9.800 km / camion / an și, în consecință, la costuri suplimentare semnificative pentru companiile românești, generând pierderi anuale de venituri de 524 milioane euro. Aceste pierderi de venituri și creșteri ale costurilor vor determina mulți dintre transportatorii rutieri de mărfuri din România fie să-și întrerupă activitatea, fie să își mute operațiunile în alte State Membre, estimându-se că veniturile din transportul rutier internațional de marfă din România vor scădea cu 4,5 miliarde euro, ceea ce reprezintă o diminuare de 1,4% a produsului intern brut național. Pe de altă parte, emisiile suplimentare de CO2 estimate ca urmare a curselor goale se ridică la aproximativ 456 886 t, ceea ce reprezintă o creștere cu 7,7% a emisiilor totale de CO2 provenite din transportul rutier cu camioane și autobuze.

UNTRR a contestat la Curtea Generală a Uniunii Europene prevederile discriminatorii ale Pachetului Mobilitate 1, care restricționează grav activitatea transportatorilor români în UE, solicitând CJUE anularea prevederilor Regulamentului 1055/2020 privind obligația întoarcerii acasă a camioanelor la 8 săptămâni. 

Studiu: Cum să te organizezi eficient atunci când lucrezi de acasă

0

Pentru că unii dintre noi lucrează de acasă de mult timp, iar momentul întoarcerii la birou este incert, este important să ne creăm cel mai bun mediu de lucru posibil pentru a ne proteja sănătatea fizică și pe cea mintală. 

  • 48% dintre angajați apreciază faptul că nu mai petrec timp în trafic.
  • 45% dintre respondenți se bucură de programul de lucru mai flexibil.
  • 42% dintre angajati indică drept avantaj major faptul că pot petrece mai mult timp cu familia.
  • 26% dintre respondenți spun că starea lor emoțională s-a înrăutățit

Un studiu pe tema telemuncii realizat pentru LG Electronics în Romania de Reveal Marketing Research a arătat care sunt provocările și avantajele percepute de românii care lucrează de acasă în contextul actual, iar LG oferă sfaturi utile pentru creșterea confortului și eficienței, care te pot ajuta să lucrezi mai bine de acasă.

Suntem mai eficienți, dar petrecem mai mult timp la job

În ceea ce privește avantajele resimțite când vine vorba de work from home, 48% dintre angajați apreciază faptul că nu mai petrec timp în trafic, 45% dintre ei se bucură de programul de lucru mai flexibil, iar 42% indică drept avantaj major faptul că pot petrece mai mult timp cu familia. Cu toate acestea, un sfert dintre români simt că nu au intimitate atunci când lucrează, iar 26% dintre ei spun că starea lor emoțională s-a înrăutățit. 

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a atras atenția încă din prima jumătate a anului asupra faptului că îngrijirea sănătății fizice și psihice este esențială. Este important să te ridici și să te miști puțin la fiecare jumătate de oră sau oră, să faci gimnastică și să iei pauze scurte de la ecrane, pentru sănătatea vederii. Studiul arată că deși 79% dintre români consideră că sunt la fel de eficienți sau mai eficienți decât atunci când lucrau de la birou, 44% dintre respondenți au declarat că muncesc mai multe ore zilnic. Dacă ești foarte prins în muncă, setează-ți alarme pe telefon pentru a-ți reaminti periodic să te miști și să te hidratezi.

Cum să îți creezi un birou ergonomic acasă

Cu toate că pentru aproape jumătate dintre respondenți telemunca oferă confort din anumite puncte de vedere, 56% dintre participanții la studiu au indicat faptul că nu lucrează într-un mediu potrivit, nu au un birou sau un scaun confortabil, iar 36% dintre ei consideră că un monitor mai mare le-ar oferi o experiență de muncă îmbunătățită.

Graphical user interface, text, application

Description automatically generated

Conform studiului Reveal Marketing Research, aproape jumătate dintre români aleg să lucreze de pe canapea sau la masa din bucătărie. O poziție incorectă în fața laptopului poate fi o povară mare pentru corpul nostru – deși cei mai mulți dintre noi sunt conștienți de acest lucru, tindem să uităm atunci când lucrăm din confortul casei noastre și cedăm tentației de a lucra de pe canapea. 

Locul unde alegi să lucrezi și postura corporală pe care o adopți sunt extrem de importante. Cea mai neinspirată soluție este să te așezi pe canapea cu laptopul în brațe. În schimb, folosește un scaun cu înălțimea, poziția cotierei și înclinarea spătarului pe cât posibil reglabile. Dacă vrei să îți creezi un birou pentru munca de acasă pe termen lung, merită să investești într-un scaun de calitate, dar dacă trebuie să folosești un scaun obișnuit, îți poți îmbunătăți confortul și postura cu o pernă poziționată pe șezutul scaunului.

Este corectă poziția monitorului tău?

În situația ideală, ar trebui să ai un monitor și o tastatură separate, iar pentru sănătatea coloanei vertebrale, ar fi bine să plasezi display-ul la nivelul ochilor. Dacă ești nevoit să te uiți prea sus sau prea jos atunci când lucrezi pe monitor, vei avea o poziție care poate pune tensiune pe gât și pe umeri.  Piciorul ultimelor modele de monitoare este în general reglabil în înălțime, iar cele mai multe monitoare de la LG au înălțimea, înclinația și gradul de rotire ajustabil, în așa fel încât să poată fi adaptate oricăror condiții de lucru.  

Gaming-ul, un mediu esențial pentru socializare în contextul actual

Faptul că petrecem considerabil mai mult timp decât înaintea pandemiei în casă poate avea o serie de efecte psihologice negative. Jocurile video pot oferi o experiență comună reală, iar experții spun că poate fi și un instrument bun pentru minimizarea stărilor emoționale negative cauzate de izolare, confirmarea venind din partea celor 86% dintre participanții la studiu, care au spus că gaming-ul îi ajută să se relaxeze în această perioadă.

A close up of a computer

Description automatically generated

Gaming-ul oferă o modalitate rapidă și ușor accesibilă de a te conecta cu o comunitate și de a ne exercita spiritul competitiv. Prin intermediul jocurilor online putem rămâne în legătură cu prietenii, persoanele dragi și chiar să ne facem cunoștințe noi – pe unu din patru respondenți gaming-ul l-a ajutat să mențină legătura cu prietenii în perioada pandemiei. 

Pentru început, nu trebuie să te gândești la o investiție mare în ceea ce privește echipamentul. Pentru a te bucura de lumea gaming-ului, nu ai nevoie decât de un calculator de nivel mediu, un mouse pad, o tastatură, o pereche de căști cu microfon și o conexiune stabilă la internet. Ca începător, merită să alegi un monitor cu o diagonala de minim 24 inch și rezolutie FullHD, de preferință un monitor IPS, pentru ca experiența de gaming să fie cu adevărat imersivă. 

Potrivit portofoliului de produse LG, posibilitățile sunt aproape nelimitate în ceea ce privește monitoarele de gaming, deoarece producătorul oferă și toate categoriile disponibile în România, de la monitoare FullHD mai simple la monitoare profesionale special concepute pentru gaming, de până la 38 inch. 

A person using a computer sitting on top of a desk

Description automatically generated

Cu toate că aceste sfaturi generale te pot ajuta să ai o experiență de lucru mai plăcută și mai sănătoasă, nu uita că nu este obligatoriu ca ele să se potrivească tuturor celor care lucrează de acasă. Testează-le și ajustează-le în funcție de nevoile tale, dar indiferent de ce alegi să incluzi în rutina ta, nu uita să ții cont de sănătatea ta psihică și fizică. 

Studiul a fost realizat în octombrie 2020, pe un eșantion de 600 de persoane cu vârsta peste 18 ani,  din mediul urban mare, care lucrează parțial sau integral de acasă.

Foto: ©Reveal Marketing Research

OMNIASIG lansează serviciul Asistență Covid-19, pentru informarea corectă a clienților

0

OMNIASIG Vienna Insurance Group continuă seria de acțiuni responsabile, în contextul pandemiei, prin inițiative ce vizează susținerea și grija față de clienți și parteneri și lansează serviciul Asistență COVID-19. Serviciul este menit să ofere informații oficiale și relevante clienților companiei care solicită informații și ghidaj pentru pașii necesari în cazul infectării cu virusul COVID-19.

Serviciul este disponibil prin apel la call-center-ul companiei, 021.9669 – tasta 5. Clienții pot obține de la consilierii din call-center informații cu privire la virusul COVID-19 și modalitatea responsabilă de a acționa în diferite situații. Astfel, aceștia pot afla prin intermediul acestui serviciu:

  • care sunt simptomele virusului;
  • ce trebuie să facă în cazul în care prezintă simptome;
  • unde se poate face testul în județul în care se află;
  • ce trebuie să facă în cazul în care rezultatul testului este pozitiv;
  • care sunt datele de contact ale Direcției de Sănătate Publice din județul de domiciliu;
  • care este situația actuală a cazurilor în alte țări;
  • ce echipament medical trebuie să aibă acasă;
  • cum să ia contact cu medicul și care ar fi cadrul general de tratament recomandat;
  • unde se pot găsi farmacii non-stop și supermarket-uri care pot livra la domiciliu cumpărăturile în caz de izolare/carantinare;
  • ce proceduri pot fi urmate după infectarea cu COVID-19 în cazul în care clientul deține o poliță de asigurare de sănătate.

Consilierul din call-center oferă doar informații utile, care provin din partea autorităților competente și va încerca să răspundă cât mai prompt nelămuririlor clienților. Serviciul Asistență COVID-19 are rol strict informativ, iar consilierul va oferi doar îndumare către centre specializate, explicând clar pașii necesari de urmat.

OMNIASIG își reafirmă astfel angajamentele față de asigurații săi și face demersurile necesare prin care se asigură de informarea corectă a acestora cu privire la situația actuală.

OMNIASIG Vienna Insurance Group este prezentă de 25 de ani pe piața asigurărilor din România, menținându-se constant în topul celor mai mari asigurători din țară. Compania are un portofoliu de peste 100 produse de asigurare și o rețea de sucursale și agenții extinsă la nivel național. Cei peste 1.100 de angajați oferă constant clienților și partenerilor companiei serviciile de calitate care ne-au consacrat de-a lungul celor 25 de ani. Prin apartenența la Vienna Insurance Group, OMNIASIG oferă clienților și partenerilor săi stabilitate și putere financiară, precum și expertiză complexă pe toate liniile de asigurări generale.

OMNIASIG promovează excelența, responsabilitatea și integritatea în tot ceea întreprinde, cu obiectivul principal de a contribui la dezvoltarea societății și a comunității în care își desfășoară activitatea.



Vienna Insurance Group (VIG) este principalul expert pe piața asigurărilor în Austria precum şi în Europa Centrală şi de Est. Grupul cu o tradiţie îndelungată, branduri puternice şi o relaţie apropiată cu clienţii este format din aproximativ 50 de companii din 25 de ţări. VIG are o experienţă de aproape 200 de ani în domeniul asigurărilor. Având peste 25.000 de angajaţi, Vienna Insurance Group este lider incontestabil în Austria și în piețele ECE pe care activează. Grupul se bucură de o poziţionare excelentă, care îi permite să valorifice oportunităţile de creştere pe termen lung, într-o regiune cu 180 de milioane de locuitori. Vienna Insurance Group este compania cel mai bine cotată dintre emitenţii care fac parte din ATX, indicele principal al Bursei de Valori din Viena. Grupul este, de asemenea, listat la Bursa din Praga.

AREI reconfirmă că centrele comerciale operate de membrii Asociației sunt un spațiu controlat și sigur pentru vizite și desfășurarea activității comercianților

0

Asociaţia Investitorilor de Real Estate din România (AREI – Association of Real Estate Investors) întărește și sprijină ideea de a considera centrele comerciale un spațiu controlat și sigur din punctul de vedere al limitării și reducerii riscului de transmitere a COVID-19.

AREI subliniază faptul că centrele comerciale operate de membrii săi impun măsuri de siguranță în conformitate cu deciziile autorităților, iar investițiile continue în implementarea și îmbunătățirea distanțării și protejării sănătății demonstrează existența unui grad ridicat de conformare la cerințele de distanțare și dezinfectare.

Astfel, atenția proprietarilor de centre comerciale membre ale Asociației, cât și a partenerilor și colaboratorilor acestora, s-a îndreptat încă de la bun început către implementarea unor soluții avansate de protecție și dezinfectare a zonelor predispuse atingerii și traficului, prin instalarea dispenserelor cu dezinfectant și a benzilor autocolante nanosept pe suprafețele frecvent atinse, cât și în echipamente de protecție și sisteme de monitorizare a temperaturii.

În ceea ce privește respectarea obligației de a purta mască, controlul riguros al respectării acestei obligații reprezintă în continuare o prioritate pentru administratorii centrelor comerciale membre ale Asociației. Astfel, așa cum au menționat și autoritățile, grație unor măsuri stricte de control, centrele comerciale oferă unele dintre mediile cu cel mai înalt grad de conformare în privința obligației purtării măștii.

Totodată, o atenție deosebită s-a manifestat în asigurarea purificării intensive a spațiilor prin sisteme avansate de filtrare a aerului, dar și controlului numărului de persoane în spațiile comune pentru a asigura îndeplinirea și respectarea condiției de distanțare socială.

Totodată, asigurăm publicul și autoritățile că centrele comerciale și mall-urile operate de membrii AREI sunt pregătite pentru a evita supraaglomerarea în perioada de Black Friday și a sărbătorilor de iarnă. În mod concret, acestea sunt pregătite să controleze și să reducă, dacă se va impune, aglomerația în zonele în care numărul de vizitatori depășește limita de siguranță, prin restricționarea temporară a accesului în mall. În același timp, anul acesta centrele comerciale împreună cu comercianții au dat startul promoțiilor și campaniilor sezonului de cumpărături de iarnă, în mod anticipat, tocmai pentru a evita perioadele aglomerate și cumpărăturile de ultim moment, așa cum eram obișnuiți până anul trecut. Cumpărăturile realizate din timp le vor permite clienților să se simtă mult mai în siguranță, respectarea distanței sociale fiind un factor extrem de important.

În concluzie, AREI susține faptul că centrele comerciale membre ale Asociației au implementat măsuri extinse de sănătate și de siguranță pentru a asigura securitatea sanitară a clienților și personalului.


Despre AREI:

Asociația Investitorilor în Real Estate (AREI – Association of Real Estate Investors) este cea mai importantă organizație de acest fel din domeniul imobiliar din România, care aduce laolaltă cei mai semnificativi investitori, activi atât pe segmentul de birouri, cât și pe cele de clădiri rezidențiale, spații comerciale și logistice.

Misiunea AREI este de a reprezenta, promova, susține și proteja interesele investitorilor din real-estate, membri ai asociației, cu un focus constant pe colaborări profesionale de înaltă anvergură atât în mediul privat, cât și public, prin participarea și contribuția constantă în cadrul procedurilor de consultare publică.

Înțelegând importanța creării unor standarde înalte de lucru care să fie respectate de toți membrii organizației, AREI reunește 23 de companii inclusiv: AFI Europe România, Argo Capital Property, Bluehouse Capital, CA Immo Real Estate Management, Ceetrus România, Cordia România, CTP Invest, Estoria City, Forte Partners, Globalworth, GranVia România, Hercesa Imobiliara, Immofinanz România, Lion’s Head Investments, Mulberry Development, NEPI Rockcastle, Portico Investments România, Portland Trust, Professional Immo Partners, P3 Logistic Parks, S Immo România, Sonae Sierra România, Speedwell, Țiriac Imobiliare. Mai multe informații despre noi puteți găsi aici – Arei.ro.

200 de elevi din Buftea vor avea acces gratuit la o experiență de învățare interactivă pe teme de implicare în comunitate, protecția mediului și gestionarea responsabilă a resurselor

0

Derulat în perioada octombrie 2020 – martie 2021, proiectul este susținut prin Fondul pentru un viitor mai bun în comunități, lansat împreună cu Federaţia Fundaţiile Comunitare din România – FFCR, finanțat de Lidl România și implementat la Buftea prin Fundația Comunitară București.

Un număr estimat de 200 de elevi de gimnaziu și liceu din Buftea își vor putea dezvolta un comportament responsabil față de mediul înconjurător și consumul de resurse, precum și spiritul de inițiativă și comportamentul civic în comunitate, prin intermediul proiectului Resursele Viitorului.

Activitățile educaționale, de tip learning by doing, se vor desfășura în instituțiile de învățământ din Buftea, sub coordonarea profesorilor, pe baza kit-ului primit și cu sprijin din partea echipei Junior Achievement, pentru implementare, evaluare și feedback.

Proiectul are ca scop promovarea educației pentru economie circulară și pentru utilizarea responsabilă a resurselor, acasă, la școală și în comunitate. Materialele educaționale vor fi disponibile gratuit pentru clasele înscrise în proiect și includ resurse digitale interactive, cu ajutorul cărora se pot realiza și experimente pentru a monitoriza calitatea aerului și a analiza impactul activității umane asupra mediului.

Folosind tehnologia și o platformă online de învățare, elevii vor avea ocazia să își testeze și dezvolte atât capacitatea de a lua decizii responsabile de consum, cât și competențele digitale. O parte dintre aceștia vor putea să participe la Digital Innovation Camp, în cadrul căruia să gândească și să propună, într-un efort de echipă, soluții concrete și inovatoare pentru o problemă reală de consum și reintroducere în circuitul economic, în comunitatea Buftea.


Despre Junior Achievement (JA) România

Junior Achievement România, organizație nonprofit, a fost fondată în anul 1993 și este parte a JA Worldwide® USA și JA Europe. Junior Achievement este cea mai mare organizație internațională de educație antreprenorială, economică, financiară și STEM, de orientare profesională, sănătate și dezvoltare a abilităților pentru viață, programele sale fiind urmate în 40 de țări din Europa și peste 100 din lume. În România, programele JA de tip „learning by doing” și „project based” sunt urmate anual de peste 230.000 de elevi și studenți din peste 1.700 de instituții de învățământ și se desfășoară local în parteneriat cu Ministerul Educației, instituțiile de învățământ și comunitatea de afaceri. În 2019, Junior Achievement a celebrat 100 de ani de existență.

Despre Lidl

Lidl, parte a grupului Schwarz, cu sediul central în Neckarsulm, este una dintre companiile de top de pe piața de retail alimentar din Europa. Lidl este prezent în 32 de țări din întreaga lume și în prezent operează aproximativ 10.800 de magazine și peste 160 de centre logistice în 29 de țări la nivel mondial. Lidl este o companie care acționează sustenabil în toate domeniile de activitate. Aceasta este metoda companiei de a-și îndeplini promisiunea cu privire la calitate și, în același timp, de a asigura un viitor mai bun pentru societate și mediu. Compania se implică activ în soluționarea nevoilor din comunitățile din care face parte, concentrându-se pe 5 piloni de activitate: sortimentul de produse, mediul, societatea, angajații și partenerii de afaceri.

Black Friday în vremea pandemiei: cum se apropie companiile de clienți fără a încălca regulile de distanțare

0

Opinie de Oana Buhăescu, Director Audit, Deloitte România, lider al industriei de retail

Criza sanitară generată de pandemia de COVID-19 a exercitat o presiune considerabilă asupra comunităților și mediului de afaceri, dar în același timp a arătat capacitatea acestora de a rezista și de a se reinventa. Acum, pe final de an, inovația și capacitatea de adaptare se regăsesc și într-unul dintre cele mai importante evenimente globale, Black Friday, care a devenit sintagma universală ce exprimă reducerile, dar și o stare de spirit care capătă valențe diferite de la cultură la cultură.

Experiența recentă a arătat că apetitul pentru cumpărăturile de Black Friday este încă foarte ridicat, dar și adaptat contextului generat de pandemia de COVID-19. Peste 40% dintre românii care au participat la chestionarele Deloitte Romanian Consumer Trends, aplicate pe LinkedIn în prima jumătate a lunii noiembrie, au menționat că vor cheltui mult mai mult anul acesta de Black Friday, comparativ cu anul trecut, pe produse pentru casă, aspect confirmat ulterior și de cifrele de vânzări înregistrate de marile platforme de comerț on-line. Deși vânzările continuă să reprezinte un indicator relevant pentru evaluarea succesului evenimentului, în ultimii ani, Black Friday s-a transformat în ceva mult mai complex decât o sărbătoare a discounturilor. Ce au adus nou edițiile de Black Friday organizate în 2020 la nivel mondial, pe lângă vânzările record înregistrate, și cum va evolua acest concept în următorii ani?

Companiile încep să valorifice puterea live streaming-ului și a divertismentului

În ultima perioadă, unele platforme de e-commerce au folosit live streaming-ul pentru a le oferi clienților informații esențiale cu privire la beneficiile produselor comercializate și pentru a crea comunități care împărtășesc aceleași valori și preocupări. În cazul retailer-ului chinez Alibaba, unul dintre cei mai mari jucători în comerțul on-line, live streaming-ul joacă un rol important în construirea relației cu cliențiiîn cadrul proiectului Singles Day, eveniment reprezentativ pentru consumatorii chinezi în materie de reduceri, organizat anual pe 11 noiembrie și adoptat recent, deși timid, și de mărci din România. Alibaba experimenta acum doi ani, pentru prima dată, transmisiunile video live pe platforma sa, moderate de cele mai multe ori de un influencer sau de o vedetă locală care prezintă beneficiile unui produs și răspunde la întrebările publicului, permițând clienților să cumpere articolele respective în timp real. O abordare similară este și cea a retailer-ului american Amazon, care pune la dispoziția clienților săi platforma Amazon Live, prin intermediul căreia transmite video prezentări de produse și demonstrații ale furnizorilor.

Divertismentul este un alt element care îmbunătățește semnificativ experiența Black Friday, transformând-o într-o adevărată sărbătoare. Tendința, care se manifestă de mai multă vreme la nivel global, a început să fie preluată și în România. De exemplu, eMAG a dus Black Friday la următorul nivel prin realizarea unei emisiuni televizate dedicate exclusiv evenimentului, prin comunicări frecvente în timp real privind rezultatele înregistrate din vânzări, prin concursuri cu premii considerabile pentru telespectatori, dar și prin participarea activă în cadrul emisiunii a unor persoane cu notorietate în rândul potențialilor clienți. Alibaba a transformat ziua dedicată celor mai mari reduceri din an într-un adevărat spectacol atât pentru publicul local, cât și pentru cel internațional, prin organizarea unei gale virtuale în ajunul Singles Day care a inclus informări în timp real despre vânzările înregistrate, apariții și concerte susținute prin live streaming de către renumiți artiști internaționali, precum Katy Perry anul acesta și Taylor Swift în 2019, și cadouri extravagante.

Cursa pentru automatizare va fi diferențiatorul în ceea ce privește satisfacția clienților

Vânzările înregistrate de comercianți în ultimii ani cu ocazia celui mai mare eveniment dedicat reducerilor au evidențiat o creștere a apetitului consumatorilor pentru acest gen de cumpărături. Un volum mai mare de cumpărături atrage, de cele mai multe ori, necesitatea comercianților de a se pregătiri din timp, prin dezvoltarea lanțului de aprovizionare pentru a face față cererii în creștere. Amazon, spre exemplu, combină diferite ingrediente-cheie care să-i permită o îmbunătățire permanentă a lanțului de aprovizionare, de la construirea unei rețele vaste de depozite și utilizarea roboților pentru ambalarea și inventarierea comenzilor, până la diversificarea flotei de livrare, pe care deja a echipat-o cu roboți în 2019 – Amazon Scout, „curierul” care livrează cumpărăturile până la ușa clientului. Pentru Alibaba, care a introdus anul acesta două milioane de produse noi în oferta sa de Singles’s Day, dublu față de anul trecut, cheia succesului constă în investițiile efectuate într-o rețea largă de furnizori de logistică și grupuri de curierat pentru a se asigura că livrările pot fi efectuate în timp util, dar și în inteligență artificială și servicii de tip cloud pentru soluțiile de gestionare a transportului în viitor. De asemenea, pe întregul lanț de aprovizionare, timpul de reacție este foarte important pentru Alibaba. Pentru a răspunde cât mai bine cerințelor clienților săi, retailer-ul folosește chiar și aplicații mobile pentru cumpărătorii care doresc să negocieze prețurile, intermediind negocierea directă dintre aceștia și furnizori.

Modul în care sunt gestionate fluxurile din lanțul de aprovizionare este o provocare, în contextul în care gama de produse oferite de marile platforme de e-commerce cu ocazia Black Friday se diversifică de la an la an, la nivel global. Acestea ajung să se transforme în adevărate incubatoare de oferte și discounturi pentru companii din numeroase domenii precum ospitalitate, imobiliare, automobile, divertisment, modă etc., în mare parte puternic afectate de pandemia de COVID-19. O altă provocare a marilor jucători din retail a fost aceea de a găsi modalitatea ideală de a se apropia de clienții lor, apelând la soluții noi din zona digitală și la divertisment, în condițiile în care cea mai importantă perioadă a anului dedicată cumpărăturilor coincide cu introducerea unor noi restricții în contextul declanșării celui de-al doilea val al pandemiei.

REI Finance Advisors: Producătorul de materiale de construcții Austrotherm a obținut cu succes ajutoare de stat pentru un proiect în valoare de 3 mil. EUR

0

REI Finance Advisors: Producătorul de materiale de construcții Austrotherm a obținut cu succes ajutoare de stat pentru un proiect în valoare de 3 mil. EUR în acest an, prin HG 807/2014. „Capacitatea de producție a fabricii de polistiren extrudat din Roman va ajunge la 200.000 m3/an. Investițiile continuă și în 2021″

  • Piața construcțiilor este un sector cu un potențial uriaș pentru atragerea de fonduri europene și ajutoare de stat;
  • Austrotherm deține trei fabrici de polistiren expandat și una de polistiren extrudat în România;
  • Finanțările nerambursabile prin HG 807/2014, prelungite cu trei ani: Se pot depune proiecte în orice moment, iar evaluarea se face foarte rapid;

REI Finance Advisors, una dintre cele mai dinamice companii de consultanță specializate în atragerea de fonduri europene și ajutoare de stat pentru companii cu activitate pe piața din România, a gestionat cu succes pentru Austrotherm, unul dintre cei mai mari producători de materiale de construcții din România, obținerea unei finanțări pentru un proiect a cărui valoare totală se ridică la 3 milioane euro.

La începutul acestui an, Austrotherm a decis extinderea capacității de producție de polistiren extrudat (XPS) de la fabrica din Roman. Valoarea totală a investiției s-a ridicat la 3 milioane de euro și va fi alocată extinderii halei de producție și a unei linii moderne de fabricație XPS, care va crește capacitatea fabricii la 200.000 m3/an. Proiectul a fost realizat prin HG 807/2014, schemă ce asigură o finanțare nerambursabilă de 50% din costul de achiziție al echipamentelor de producție.

„Analizăm de mai mulți ani extinderea activității din România pentru cele două materiale termoizolante pe care le producem deja în țară (polistiren expandat – EPS și polistiren extrudat – XPS). Întrucât resursele financiare sunt de multe ori limitate, iar o extindere a vânzărilor în paralel cu o investiție în creșterea capacității de producție presupune un efort financiar serios,  ne-am orientat spre această sursă de finanțare nerambursabilă, care oferă o reducere considerabilă a efortului financiar necesar pentru realizarea unei investitii în creșterea capacității de producție. Nu excludem și alte viitoare extinderi ale capacității de producție, evaluăm și pentru acestea posibilitatea solicitării de ajutoare de stat în finanțarea acestor proiecte”, a declarat Laurențiu Istrate, director general Austrotherm România.

Laurențiu Istrate, director general Austrotherm România

Austrotherm a accesat până în prezent ajutoare de stat prin HG 495/2014 – scutirea de la plata certificatelor verzi și HG 807/2014 – ce asigură 50% finanțare nerambursabilă din costul cu echipamentele de producție pentru fabrica din Roman, județul Neamț.

„Piața construcțiilor este un sector cu un potențial uriaș pentru atragerea de fonduri europene și ajutoare de stat, iar Austrotherm este un exemplu de succes, întrucât a respectat cu mare atenție pașii necesari aplicării pentru finanțare, cât și asumarea angajamentelor pe care le vor avea în perioada următoare. Nu suntem la prima colaborare și tocmai datorită bunei relații pe care am construit-o lucrăm deja la al treilea proiect, pentru care am depășit deja două etape importante și suntem încrezători că în 2021 vom bifa un nou acord de finanțare pentru Austrotherm. În ciuda perioadei mai dificile pe care o traversează inclusiv domeniul construcțiilor, pe fondul incertitudinii din piață cauzată de pandemie, apelarea la fonduri europene sau ajutoare de stat poate fi pariul câștigător pentru depășirea unui anumit impas financiar pentru orice companie din România”, a declarat Roxana Mircea, partener REI Finance Advisors.

Roxana Mircea, partener REI Finance Advisors

Austrotherm deține trei fabrici de polistiren expandat și una de polistiren extrudat în România, localizate în București (ieșire spre autostrada A1), în Arad și la Roman (județul Neamț), capacitatea anuală de producție a acestora fiind de 700.000 m³ de polistirent expandat și 200.000 m³ de polistiren extrudat.

„Echipa REI este formată din profesioniști care cunosc foarte bine procedurile și metodologia de a întocmi un dosar pentru obținerea fondurilor nerambursabile. Cel mai mare avantaj este faptul că stăpânesc legislația în domeniu, iar acest lucru le conferă un mare avantaj în evaluarea proiectului și în identificarea soluțiilor de succes. După cele două proiecte pe care am lucrat, am decis să continuăm colaborarea și pentru al treilea proiect pe care îl vizăm, în special datorită flexibilității, modului operativ, cât și eficienței în suportul acordat pentru întocmirea documentației solicitate de autorități. Întrucât firmele nu au, în general, persoane specializate în organigramă pentru acest gen de proiecte, recomand colaboararea cu firme specializate pentru suport în obținerea fondurilor nerambursabile”, a adăugat Laurențiu Istrate, director general Austrotherm România.

Finanțările nerambursabile prin HG 807/2014, prelungite cu trei ani: Se pot depune proiecte în orice moment, iar evaluarea se face foarte rapid

Ministerului Finanțelor Publice (MFP) a anunțat în luna septembrie a acestui an prelungirea cu încă 3 ani a HG 807/2014, ce acordă granturi de până la  37,5 milioane de euro destinate start-up-urilor, IMM, dar și companiilor mari, până la 31.12.2023, sesiunea fiind deschisa continuu, ceea ce înseamnă că se pot depune proiecte în orice moment și se vor emite Acorduri de finanțare până la 31.12.2023 cu posibilitatea de a implementa proiectele până la 31.12.2028.

Proiectele se evaluează foarte rapid, în circa 3 luni, însă companiile au și opțiunea de a demara proiectul de investiții imediat după ce au depus proiectul la Ministerul Finanțelor – Departamentul de Ajutor de Stat.

Potrivit Reviziei 4 a Ghidul Solicitantului[1], elaborat în baza Hotărârii Guvernului nr. 807/2014 pentru instituirea unor scheme de ajutor de stat având ca obiectiv stimularea investiţiilor cu impact major în economie, cu modificările și completările ulterioare, au fost publicate o serie de măsuri suplimentare de sprijin pentru ajutorul de stat acordat solicitanților, fie aceștia start-up-uri, IMM sau companii mari/multinaționale.

Conform noului document, cea mai importantă modificare a fost eliminarea noțiunii de „standard de cost” limitat la 1.650 RON/mp, prin urmare se va deconta între 10% din valoarea eligibila a proiectului – zona București (maximum 7,5 mil. EUR), 35% – Ilfov și Vest (maximum 26,25 mil. EUR), respectiv 50% – restul tarii (37,5 mil. EUR) din costul efectiv/mp al clădirii, ceea ce va permite și finanțarea de hoteluri, spitale și alte tipuri de clădiri, cu un cost mai mare /mp.

Schema de ajutor de stat are ca obiectiv dezvoltarea regională, prin realizarea de investiții iniţiale în active fixe de înaltă tehnologie pentru realizarea de produse cu valoare adăugată mare, indiferent de dimensiunea beneficiarilor.

Valoarea unui proiect de investiții trebuie să fie de minimum 4,5 milioane lei. Această valoare a fost determinată prin raportarea la o valoare echivalentă de aproximativ 1 milion euro (calculată la un curs de 4,5 lei/euro). Bugetul maxim al schemei este de 4.070 milioane lei, respectiv echivalentul a aproximativ 925 milioane euro.


[1] https://www.mfinante.gov.ro/static/10/Mfp/buget/sitebuget/ajutordestat/GhidulSolicitantuluiHG807Revizia4_08092020.pdf


Despre Austrotherm România

Austrotherm România, face parte din grupul austriac Schmid-Industrie-Holding și deține în prezent 18 fabrici de polistiren în 11 țări în Europa Centrală și de Est. Având la bază tehnologia și calitatea austriacă, Austrotherm deține în România trei fabrici de polistiren expandat și una de polistiren extrudat, în București, Arad și localitatea Horia, jud. Neamț, capacitatea anuală de producție a acestora fiind de 700.000 m³ de polistirent expandat și 200.000 m³ de polistiren extrudat.

În cei 20 ani de activitate pe piața din România compania și-a concetrat atenția pe producția de materiale termoizolante. Pe lângă termoizolații, Austrotherm produce și profile pentru fațadă, într-o gamă impresionantă, de la ancadramente pentru uși și ferestre, solbancuri și cornișe, chei de boltă și capiteluri, la pietre de basaj și multe altele. 

***

Austrotherm Roman

Despre REI Grup

REI FINANCE ADVISORS și REI INTERNATIONAL CONSULTING, parte a REI Grup (reigrup.ro), sunt companii specializate în elaborarea, implementarea și monitorizarea proiectelor de investiții atât prin fonduri europene nerambursabile (Programul Operational Regional, Programul Operational Infrastructura Mare), cât și pe scheme de ajutor de stat (HG 495/2014, HG 807/2014, HG 332/2014, OUG 81/2019, OUG 130/2020).

Cu o experiență de peste 10 ani în acest domeniu, specialiștii REI Grup se adaptează ușor cerințelor pieței, cunoscând foarte bine mecanismele fondurilor nerambursabile și identifica oportunitățile de obținere de finanțări din surse interne și externe. Aceștia gestionează eficient activitățile proiectelor, relația cu autoritățile publice și pe cea cu companiile private, atât companii multinaționale, cât și companii antreprenoriale, românești. Echipa REI Grup numără în prezent peste 50 de consultanți în cele șapte birouri regionale, cu o vastă experiență în domeniul atragerii de fonduri nerambursabile pentru companiile cu activitate pe plan local sau internațional.

REI a reușit cu succes atragerea finanțării pentru peste 250 de proiecte la nivel național, cu peste 100 de proiecte implementate și o rată de succes – lider în domeniu – de 99%. În 2019, REI Grup a înregistrat proiecte aprobate în cuantum de 80 milioane EUR, iar în acest an valoarea proiectelor aprobate va depăși pragul de 200 mil. EUR. Mai multe detalii despre activitatea REI, aici.

BCR pregătită să facă plățile către clienții eligibili în cadrul programului de microgranturi – Măsura 1

0

  • Firmele micro și PFA-urile ce sunt eligibile pentru ajutorul de stat din programul de microgranturi – Măsura 1 au la dispoziție 5 zile lucrătoare pentru a semna contractele cu Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri (MEEMA).  
  • Peste 2.000 de firme micro și PFA-uri au selectat Banca Comercială Română drept partener pentru Măsura 1
  • După semnarea contractului cu ministerul, cei care au selectat BCR vor primi banii în maximum 7 zile lucrătoare.

București, 23 noiembrie 2020 – Banca Comercială Română este pregătită să facă plățile în cadrul măsurii Microgranturi acordate din fonduri externe nerambursabile. Măsura 1 a programului deGranturi nerambursabile pentru capital de lucru, acordate sub formă de sumă forfetară, s-a adresat firmelor micro fără niciun angajat, PFA-urilor, ONG-urilor cu activitate economică și cabinetelor medicale.

Astfel, pe măsură ce contractele de finanțare dintre clienții BCR și MEEMA vor fi semnate, BCR va efectua plățile în valoare de 2000 de euro/client. Pentru ca toate etapele să fie îndeplinite cât mai repede, aplicanții trebuie să urmeze toți pașii necesari detaliați în cadrul platformei https://granturi.imm.gov.ro/.

Banca a lansat special pentru acest proiect Ghidul de Granturi nerambursabile pentru IMM-uri afectate de pandemie, care conține toate informațiile necesare celor care doresc să acceseze granturile nerambursabile.

Programul de granturi nerambursabile derulat de Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri (MEEMA) prin Programul Operațional Competitivitate 2014-2020, permite PFA-urilor, microîntreprinderilor și firmelor mici și mijlocii să acceseze granturi din fonduri europene, în valoare totală de peste 1,7 miliarde de euro prin trei scheme de finanțare:  microgranturi, granturi pentru capital de lucru pentru IMM-uri și granturi pentru investiții pentru IMM-uri.

  • Măsura 1: Micro și PFA-uri Granturi nerambursabile, buget total 100 mil. Euro – Granturi nerambursabile pentru capital de lucru, acordate sub formă de sumă forfetară, pentru IMM-uri/PFA-uri în valoare de 2.000 de euro (echivalent lei)
  • Măsura 2: Granturi pentru capital de lucru pentru IMM-uri, buget total 1,067 miliarde euro, acordate sub formă de sumă forfetară reprezentând 15% din cifra de afaceri înregistrată în anul 2019, de până la 150.000 EUR (în echivalent lei)
  • Măsura 3: Granturi pentru investiții în producție pentru IMM-uri, buget total 550 mil. euro în baza evaluării proiectului de investiții care face obiectul cererii de finanțare, investiții între 50.000 de euro și 200.000 EUR (în echivalent lei).

BestJobs inovează procesul de căutare a unui job și ajută candidații să se diferențieze prin CV-ul în format video

0

Peste 65% din angajați cred că e greu sau chiar foarte greu să găsești un nou loc de muncă în această perioadă, cu riscuri foarte mari pentru economie cauzate de epidemia de Covid-19, arată datele unui sondaj realizat de platforma de recrutare online BestJobs. Pentru că orice factor de diferențiere contează, BestJobs lansează CV-ul video, o soluție unică pe piața muncii din România prin care candidații pot să-și pună și mai bine în valoare abilitățile și se pot evidenția în fața angajatorilor.

CV-ul video poate fi înregistrat și adaugat informațiilor deja disponibile în CV-ul tradițional direct în platforma BestJobs, simplu și rapid. Astfel, candidații au posibilitatea să se prezinte, în maximum un minut, și să-și pună în valoare aptitudinile și realizările profesionale, înregistrarea fiind accesibilă imediat angajatorilor, împreună cu CV-ul tradițional.

Componenta video a CV-ului vine în contextul strategiei BestJobs de a sprijini candidații să-și găsească mai ușor un job și de a simplifica în același timp procesul de selecție a candidaților potriviți pentru angajatori. Aproape 47% dintre participanții la un sondaj BestJobs consideră că un video de prezentare poate fi un diferențiator important atunci când își caută job și alți 34% sunt de părere că un astfel de CV le va permite să se exprime într-un mod mai creativ decât o pot face în scris.

Pentru a ieși în evidență printre CV-urile depuse pentru o poziție, peste 54% dintre respondenți cred că e nevoie ca CV-ul lor să fie adaptat jobului pentru care aplică, așa încât să pună în valoare abilitățile și competențele relevante pentru acel job. În plus, aproape 40% consideră că CV-ul trebuie să fie și foarte detaliat, așa încât angajatorii să-și facă o idee clară despre fiecare candidat încă din această etapă a procesului de recrutare.

Aproape jumătate dintre angajații care au participat la sondajul BestJobs spun că CV-ul lor pe BestJobs este actualizat și vizibil angajatorilor pentru că își doresc un job nou. Alți 33% au în plan să lucreze la CV-ul lor în perioada imediat următoare, pentru a fi pregătiți în eventualitatea în care vor avea nevoie să-și caute alt job. În CV-ul video, candidații cred că ar trebui să vorbească în primul rând despre aptitudinile care îi califică pentru tipul de job pe care îl caută (39,2%) și despre experiența acumulată (32,5%). În plus, 21% cred că e util să menționeze și obiectivele profesionale, 18% ar vorbi și despre realizările anterioare și 9% ar include și detalii despre pasiunile lor.

Sondajul a fost efectuat în perioada 25 octombrie – 10 noiembrie 2020, pe un eșantion de 945 de utilizatori ai platformei de recrutare BestJobs.

Sondaj de opinie INSCOP Research: Românii sunt de părere că Uniunea Europeană a ajutat România în combaterea epidemiei de coronavirus

1

Conform sondajului național realizat de INSCOP Research, Uniunea Europeană continuă să se bucure de o cotă ridicată de încredere din partea românilor, majoritatea acestora privind cu optimism viitorul construcției europene și considerând că UE a ajutat țara noastră în combaterea epidemiei de coronavirus. În ceea ce privește concretizarea avantajelor apartenenței la Uniunea Europeană, majoritatea respondenților sunt de părere că România nu a atras suficiente fonduri europene, că este pregătită să facă parte din Spațiul Schengen.

Aproape două treimi dintre români (64,1%) susțin ideea că Uniunea Europeană a ajutat România în combaterea epidemiei de coronavirus. Un sfert dintre respondenți (25,8%) își exprimă dezacordul față de această afirmație. 10,1% reprezintă procentul non-răspunsurilor.

Acordul față de afirmația că Uniunea Europeană a ajutat România în combaterea epidemiei de coronavirus este mai ridicat în rândul tinerilor (18-29 de ani) și al persoanelor active (30 – 44 de ani), al salariaților la privat, dar și al celor fără ocupație, al șomerilor și casnicelor, al respondenților care declară că reușesc să aibă tot ce le trebuie, fără să se restrângă de la ceva și al locuitorilor regiunilor Centru și Nord-Est.

56,9% dintre cei intervievați privesc cu optimism viitorul Uniunii Europene, 34,6% declarându-se pesimiști. 8,5% nu știu sau nu răspund la această întrebare.

Manifestă un optimism mai ridicat decât media respondenții cu vârsta între 18 și 29 de ani, respectiv cei până în 44 de ani, respondenții cu studii superioare, elevii și studenții, cei care declară că reușesc să cumpere și unele bunuri mai scumpe, dar cu restrângeri în alte domenii, cei care reușesc să aibă tot ce le trebuie, fără să se restrângă de la ceva și locuitorii din regiunea de Nord-Vest .

Întrebați dacă România a atras suficiente fonduri europene, majoritatea românilor (62,6%) răspunde negativ. 27,6% sunt de opinie contrarie, în timp ce 9,8% nu știu sau nu răspund.

Consideră că România a atras suficiente fonduri europene mai ales persoanele cu studii primare, cele fără ocupație, șomerii sau casnicele, respectiv persoanele care declară că veniturile nu le ajung nici pentru strictul necesar.

Din populația care consideră că România nu a atras suficiente fonduri europene (62,6%), doar 10,5% este de părere că Uniunea Europeană este de vină, în timp ce marea majoritate (85,9%) identifică România drept cauză a acestei situații. 3,5% dintre respondenți nu știu sau nu răspund la această întrebare.

55% dintre români sunt de părere că România este pregătită să facă parte din Spațiul Schengen, în timp ce 33,9 sunt de părere contrarie și 11,1% nu știu sau nu răspund.

În rândul întreprinzătorilor, patronilor, liber profesioniștilor, al celor care declară că veniturile le ajung pentru un trai decent, dar nu își permit cumpărarea unor bunuri mai scumpe, al locuitorilor regiunilor de Nord-Est și Sud-Muntenia se înregistrează procente mai ridicate decât media de respondenți care sunt de părere că România este pregătită să facă față din Spațiul Schengen.

Un procent de 59,1 dintre români au foarte multă și multă încredere în Uniunea Europeană, în timp ce 48,8% dintre respondenți au foarte multă și multă încredere în Germania, 45,5% în Statele Uniune ale Americii și 42,1% în Franța. 21,3% dintre respondenți au încredere foarte multă și multă în Rusia, iar 20,1% în China.

Sondajul a fost realizat în perioada 17-25 octombrie 2020 de INSCOP Research, volumul eșantionului multi-stratificat, probabilistic fiind de 1500 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2,6%, la un grad de încredere de 95%.
 

Prezentarea grafică a datelor poate fi descărcată la adresa: https://www.inscop.ro/wp-content/uploads/2020/11/22.11.2020-Sondaj-INSCOP.pdf 

Analiză Euler Hermes privind Zona Euro la zi

0

Euler Hermes, lider mondial în soluții de asigurare a creditelor, prezintă o analiză la zi privind Zona Euro și perspectivele în urma contextului actual:

Întârziată, nu stopată, Zona Euro
se recuperează după un „lockdown light”

Lockdown 2.0 sau „lockdown light” în Europa întruchipează strategia „stop-and-go”, care ar trebui să urmeze valurile epidemice până la revenirea la normal în 2022 după posibila apariție a unui vaccin. Cu toate acestea, noile restricții nu sunt o reeditare a celor din primăvara anului 2020, deoarece impactul lor economic asupra PIB-ul din Q4 2020 ar trebui să fie cu 30-60% mai puțin sever. Recuperarea Zonei Euro ar putea fi astfel întârziată, dar nu stopată. PIB-ul în Q4 2020 pare să se contracte cu aproximativ –4% de la un trimestru la altul, aducând prognoza pentru întregul an 2020 la –7,6%. Cu toate acestea, se așteaptă o recuperare timidă în 2021 (+ 4,1% față de + 4,8% preconizată pentru finalul lunii septembrie), în contextul în care regulile stricte privind interacțiunile sociale rămân în vigoare. Abia în a doua jumătate a anului 2021, disponibilitatea anticipată a unui vaccin eficient, urmând să fie lansat înainte de sfârșitul anului, va oferi un avânt necesar redresării economice prin reducerea incertitudinii. Cu toate acestea, riscul de a afecta pe termen lung economia a crescut din cauza înmulțirii insolvențelor, a șomajului mai ridicat și a presiunii crescute asupra sectorului bancar.

O lungă iarnă economică vine în Europa

O dublă scădere a Zonei Euro in Q4 este aproape sigură, având în vedere al doilea val de restricții. Revenirea puternică din Q3, cu mult peste așteptări,  cu un record de creștere a PIB de 12,7% (trimestru la trimestru), a dovedit că economiile Zonei Euro își pot reveni destul de repede pe măsură ce restricțiile sunt ridicate. Marea întrebare acum este dacă pot face din nou acest lucru. La urma urmei, noua rundă de restricții dure anunțate în ultimele săptămâni sigur va împinge economia Zonei Euro într-o zonă de contracție în ultimul trimestru al acestui an.

Grafic 1  – PIB-ul real al Zonei Euro (miliarde Euro)

Sursa: Refinitiv, Euler Hermes, Allianz Research

Cu toate acestea, nu vă așteptați să vedeți o reluare a ceea ce s-a întâmplat în prima jumătate a anului 2020: există diferențe importante față de primul val de restrictii din Europa. Vestea bună mai întâi: impactul asupra activității economice pe termen scurt se va dovedi mai slab. Ne așteptăm ca restrictiile din noiembrie să fie responsabile de 30-60% din vulnerabilitatea economică  a Zonei Euro în comparație cu șocul din aprilie, deoarece i) măsurile sunt mai specifice, afectând în principal cheltuielile sociale (30-45% din consumul privat) și mai puțin restrictive (școlile și întreprinderile neesențiale sunt menținute deschise în majoritatea țărilor), ceea ce ar trebui să susțină activitatea de producție și cea de construcții și astfel să reducă șocul de la aprilie cu 5 puncte procentuale[1]; companiile au câștigat experiență în adaptarea la restricțiile dure (în principal, lucrând mai mult cu soluții digitale); iii) sectoarele cele mai afectate nu s-au întors încă la nivelul de activitate dinaintea crizei, iar asta ne face să credem că noi restricții vor declanșa o scădere mai puțin accentuată și iv) se așteaptă o performanță mai bună a comerțului exterior decât în primăvară, China jucând rolul unei ancore de stabilitate.

Grafic 2 – Costul preconizat al lockdown-ului din noiembrie în % din șocul din aprilie

Germany 46%
France 53%
Italy 52%
Spain 40%
Netherlands 47%
Belgium 65%
UK 32%
USA 30%

Sursa: Euler Hermes, Allianz Research

Vestea mai putin bună este că avântul de redresare după cea de-a doua redeschidere este posibil să fie mai redus, chiar și atunci când ne gândim la efecte mai slabe ale restricțiilor. În primul rând, guvernele sunt mai puțin susceptibile în a ușura restricțiile în același mod în care au facut-o în lunile de vară, încercând să învețe din greșelile care au dus la această a doua perioadă de restricții majore.  În special, ne așteptăm ca regulile stricte privind interacțiunile sociale să rămână în vigoare pentru a reduce riscul unei recidive sanitare și, drept urmare  o recesiune de trei ori mai puternică, în timp ce țările au nevoie de mai mult timp pentru a stabili sisteme adecvate de urmărire, localizare și izolare. Între timp, este posibil ca unele activități economice să nu repornească (de exemplu, întâlnirile și evenimentele mai mari dar și călătoriile) până când nu este disponibil un vaccin și / sau teste mai rapide. În consecință, creșterea PIB-ului din primul trimestru pare pregatita să dezamăgească la doar + 1,9% (trimestru la trimestru).

Grafic 3 – Prognoza PIB-ului real (în %)

  Q4 2020 2020 2020          (as of Q3) Q1 2021 Q2 2021 Q3 2021 Q4 2021 2021 2021      (as of Q3)
EZ -4.1 -7.6 -7.9 1.9 2.3 1.2 1.0 4.1 4.8
DE -3.0 -6.2 -6.0 1.0 1.8 1.2 1.0 2.4 3.5
FR -7.1 -10.0 -9.8 3.4 3.6 1.6 1.2 6.2 6.9
IT -3.0 -9.0 -10.1 0.8 1.5 0.5 0.5 3.8 4.2
ES -5.5 -12.1 -11.8 3.7 2.2 0.4 0.5 4.0 6.4
UK -6.3 -12.2 -11.8 1.6 4.6 1.0 1.0 2.0 2.5

Sursa: Refinitiv, Euler Hermes, Allianz Research

O revenire economică la timp pentru Sărbătorile Pascale

Ne așteptăm ca relaxarea restricțiilor din Europa să intre într-un nou capitol doar în al doilea trimestru al anului 2021, pe masura ce capacitățile adecvate din sectorul sănătății vor permite acest lucru. În același timp, vremea mai caldă din preajma Paștelui ar putea păstra sub control  rata de înmulțire a cazurilor Covid-19 și ar putea da un imbold cheltuielilor sociale pentru activități în aer liber. Cu toate acestea, nivelul ridicat de incertitudine economică pe fondul îngrijorărilor persistente cu privire la un posibil al treilea val de restrictii și, la rândul său, o recesiune de trei ori mai pronunțată , vor continua să treneze asupra ritmului de redresare, în timp ce companiile și gospodăriile țin cu atenție de excesul economisit din precauție. Abia în a doua jumătate a lui 2021, disponibilitatea anticipată a unui vaccin eficient, urmând să fie lansat înainte de sfârșitul anului, va oferi avântul necesar recuperării economice, prin reducerea nivelului ridicat de incertitudine. Cu toate acestea, întrucât campania de vaccinare poate dura câteva luni, impactul schimbării anotimpurilor asupra răspândirii virusului poate necesita o reinstaurare temporară a restricțiilor începând din septembrie 2021.

În ansamblu, ne așteptăm ca al doilea val de restricții să întârzie, dar să nu stopeze recuperarea în 2021, PIB-ul Zonei Euro urmând să aibă o recuperare moderată, în jur de + 4,1%, față de + 4,8% cât este așteptat pentru sfârșitul lunii septembrie 2020. Prin urmare, o revenire completă la activitatea normală nu este de așteptat înainte de 2022, în timp ce pentru Zona Euro în ansamblu, nivelurile PIB dinainte de criză vor fi atinse numai la trecerea dintre anii 2022/23. Chiar și atunci, riscul de impact pe termen lung asupra economiei a crescut din cauza înmulțirii insolvențelor, a șomajului mai mare și a presiunii crescute asupra sectorului bancar.

În căutarea unui raspuns politic adecvat

Pentru ca scenariul nostru de bază să se mențină, factorii de decizie politică vor trebui să-și actualizeze rapid răspunsul la situația de criză, cu o viziune către susținerea încrederii sectorului privat, evitând o recesiune „triplă” și limitând pagubele irecuperabile asupra economiei. În acest context, sănătatea este pe primul loc. Fără o capacitate adecvată de urmărire, localizare și izolare a cazurilor Covid-19, al doilea val de restricții va ramâne ineficient. Între timp, din punct de vedere fiscal, măsurile minime care vizează limitarea daunelor pe termen lung asupra economiei – adică schemele de munca cu program redus  și garanțiile guvernamentale pentru credite – trebuie extinse rapid atât timp cât restricțiile privind activitatea economică rămân în vigoare. În timp ce guvernele naționale sunt cele care pot da direcția în acest sens, inițiativele UE care acționează ca a doua linie de apărare prin extinderea plaselor de siguranță naționale – mai presus de toate programul SURE (“Suport pentru gestionarea riscurilor legate de somaj in starea de urgenta” – Support to mitigate Unemployment Risks in an Emergency), precum și fondul paneuropean de garantare pentru împrumuturi corporative al Băncii Europene de Investiții – câștigă importanță și ar trebui să fie completate în funcție de necesități. Mai mult, obstacolele din calea punerii în aplicare a fondului de recuperare al UE trebuie abordate urgent pentru a evita un impact întârziat sau redus. Nu în ultimul rând, Banca Centrală Europeană va trebui să continue să sprijine expansiunea fiscală a guvernelor Zonei Euro, recalibrându-și strategia politică la următoarea reuniune din decembrie. Ne așteptăm să vedem o creștere de 500 de miliarde de euro a programului său de relaxare cantitativă pentru 2021, pentru a menține controlul asupra costurilor de refinanțare pentru guverne, precum și pentru sectorul privat. Puterea suplimentară derivată din această acțiune ar trebui să fie mai mult decât suficientă pentru a absorbi întreaga emisiune netă de obligațiuni suverane, estimatasa ajungae la 400 miliarde EUR. În plus, este probabil ca BCE să  imbunatateasca condițiile privind finantarile pe termen lung TLTRO-III (Targeted Longer-Term Refinancing Operations)  și ar putea relaxa și alți indicatori de reglementare bancară pentru a oferi mai mult spațiu de respiro băncilor.

Grafic 4 – Emisiunea de obligațiuni suverane nete din zona euro 2021 față de achizițiile anticipate ale BCE

Sursa: Refinitiv, National debt agencies, Sources: National Ministeries of Finance,  Allianz Research

Ce înseamnă acest lucru pentru companii?

Va fi evitată o criză la scară largă privind fluxul de numerar al întreprinderilor, grație măsurilor de suport fiscal și sprijinului continuu al lichidității, dar recesiunea de doua ori mai pronunțată ar trebui să slăbească și mai mult încrederea întreprinderilor. Ponderea IMM-urilor care au o marjă EBITDA negativă, adică a celor mai predispuse la un risc de criză a fluxurilor de numerar, este estimată la 15-20% în patru cele mai mari economii din Zona Euro și ponderea IMM-urilor zombi – cele cu niveluri ridicate ale datoriei, cu rentabilitate scăzută și rate scăzute alecapitalurilor proprii – se situează între 8-10%. În Q2, în timpul primului val de restrictii, companiile franceze par să fi pierdut cel mai mult din punct de vedere al profitabilității (-4,0 puncte procentuale la 25,5%), în ciuda unui sprijin fiscal puternic fără precedent. Cu toate acestea, in situatia unei recesiuni duble,  efectele asupra încrederii s-ar putea dovedi mai periculoase, încurajând companiile să acopere problemele de cash flow cu datorii suplimentare într-un mediu în care creșterea cifrei de afaceri în sectoarele cele mai afectate nu este de așteptat să revină la nivelurile dinaintea crizei mai devreme de 2023.

Ce înseamnă acest lucru pentru piețele de capital?

În primul rând, ne-am putea aștepta la o intensificare ușoară a curbelor randamentului suveran, mai mult în SUA decât în Uniunea Economica și Monetară, în tandem cu creșterea rapidă a deficitului public și a ratelor de îndatorare.Într-un context politic conflictual, piețele pot deveni îngrijorate de sustenabilitatea datoriilor. Deși sunt gata să extindă în continuare relaxările cantitative, băncile centrale vor dori să subvenționeze indirect băncile comerciale, care în prezent își extind rapid deținerile de obligațiuni de stat.

În al doilea rând, în ceea ce privește valoarea acțiunilor supraevaluările sunt mai îngrijorătoare în SUA și în piețele emergente decât în Europa, deoarece oferă o amortizare slabă în cazul unor rezultate nefavorabile. Potrivit IBES (Institutional Broker’s Estimate System), prognozele de creștere pentru câștigurile operaționale pe termen lung din SUA și piețele emergente se situează în prezent la + 16% și, respectiv, la + 19%. Același lucru se poate spune despre prognoza de creștere pe termen scurt a indicelui S&P 500 EPS, care este de + 24,5% pentru 2021 și + 16,8% pentru 2022. Așteptările pe termen lung sunt mai rezonabile în Europa (+ 6,2%) dar așteptările pe termen scurt prezintă același tipar optimist ca în SUA: + 39% în 2021 și + 17% în 2022. Da, acțiunile europene nu sunt la fel de supraevaluate ca cele din SUA, dar corelațiile dintre aceste clase de active sar la niveluri ridicate atunci când acțiunile din SUA nu performează conform așteptărilor. Supraevaluarea acțiunilor din SUA este o sabie a lui Damocles asupra acțiunilor europene și, de asemenea, un factornegativ pentru Dolarul American: după ce a luat parte la raliul de acțiuni al SUA, va participa la corectarea sa.

Grafic 5 – Prognoza de creștere pe termen lung a veniturilor operaționale medii ponderate (%)

Sursa: Refinitiv, Allianz Research

În al treilea rând, îngrijorările noastre cu privire la obligațiunile corporative au crescut, în special pentru segmentul  celor cu randament ridicat, deoarece împrumuturile către întreprinderi insolvabile nu fac parte din fișa postului băncilor centrale. Obligațiunile corporative au atras o cantitate mare de capital nou incepand din martie, ca urmare a anunțurilor de politică ale băncilor centrale în favoarea obligațiunilor de tip “investment grade” (și a îngerilorcazuti [2] în SUA, cu posibilitatea ca BCE intre în joc chiar în decembrie). Cu toate acestea, în special în UEM, ar fi o greșeală să presupunem că banca centrală poate susține orice fel de obligațiuni corporative, indiferent de bonitatea acestora. Trezoreriile naționale vor trebui să facă această treabă, sperăm, dar nu neapărat în timp util. Prin urmare, diferentialele de dobanda -“spread-urile” de la limita inferioara a spectrului de credit se vor lărgi. În piețele emergente, chiar dacă perspectivea de creștere pe termen lung este mai atractiva decât în piețele dezvoltate, o prognoză de creștere pe termen lung a câștigurilor operaționale de + 19% oferă o protecție redusă în cazul unor rezultate adverse. Datorită deprecierii valutare din trecut, obligațiunile în monedă locală oferă o anumită valoare, dar cu prețul unei volatilități ridicate. În pofida unor corecții recente, obligațiunile în valută sunt încă prea scumpe.

Costul noilor blocaje în Europa Centrală și de Est

Statele membre ale UE din Europa Centrală și de Est (CEE) au cunoscut un prim val foarte ușor de infecții cu Covid-19 în primăvara anului 2020, datorită măsurilor de izolare precoce și stricte. Cu toate acestea, după o relaxare semnificativă a restrictiilor în timpul verii, majoritatea țărilor din regiune se confruntă acum cu un al doilea val de infecții foarte puternic. Drept urmare, au fost implementate noi blocaje, stricte: Cehia, care se confruntă cu cel mai puternic val doi acum cele mai stricte măsuri, în timp ce Ungaria, Slovacia și Bulgaria aplică așa-numitele restrictii parțiale sau ușoare. România aplică o abordare mai regională. Cu toate acestea, este posibil ca ultimele patru țări să își consolideze măsurile în cazul în care numărul de noi cazuri Covid-19 va continua să crească.

Ca urmare a ultimelor evoluții, am revizuit prognozele noastre de creștere a PIB-ului pentru regiune. Costul economic global al celui de-al doilea val de restrictii este de așteptat să fie mai mic decât în ​​timpul primăverii. Principalul motiv este că măsurile sunt mai vizate și, prin urmare, afectează în cea mai mare parte numai sectoarele de servicii „Covid-19-vulnerabile” (de exemplu, comerț, transporturi, hoteluri și restaurante, educație, asistență socială, activități de agrement și sport), în timp ce sectoarele industriale, construcția și agricultura cu greu vor fi afectate de data aceasta. Costul economic al celui de-al doilea val de restrictii variază, de asemenea, în funcție de țări, în funcție de mărimea sectoarelor de serviciile afectate, de strictețea restrictiilor, de dependența de export, de situația sanitară, de marja (rămasă) a politicii fiscale a guvernelor și de încredere în răspunsurile politice. În general, ne așteptăm la recesiuni duble ca dimensiune în regiune (după T2 2020, contracții trimestriale ale PIB-ului reînnoite în T4), reveniri mai moderate în T1 2021 decât în ​​T3 2020, urmate de o consolidare în T2 2021. În H2 2021, creșterea ar trebui oarecum moderată din nou deoarece măsurile de izolare ar trebui menținute mai stricte față de anul precedent pentru a evita un al treilea val de infecții și blocaje. Tabelul de mai jos prezintă noile noastre prognoze trimestriale și de creștere pe întregul an pentru Europa Centrală și de Est. Creșterea anuală pentru 2020 pentru întreaga regiune a fost revizuită la -5,2% de la -6,0% în septembrie – revizuirea ascendentă se datorează creșterii semnificativ mai bune decât așteptate în T3, care compensează mai mult decât contracția așteptată în T4. Totuși, acesta din urmă implică un puternic efect de bază negativ pentru 2021, astfel încât creșterea pentru tot anul viitor a fost revizuită în scădere cu -1,1 puncte de bază la + 3,5%.

Focus pe țară: costurile „ lockdown light” în Germania, Franța, Italia, Spania și Marea Britanie

Pentru Germania, cererea chineză ca „stâlp al stabilității” se va dovedi din ce în ce mai importantă în lunile următoare, pe masura ce partenerii comerciali cheie întăresc restricțiile Covid-19 pentru a lupta cu al doilea val de virus. În Germania, PIB-ul a crescut cu + 8,2% )trimestru la trimestru) în Q3, rata anuală revenind de la -11,3% la -4,3%. După anunțarea unui blocaj de patru săptămâni în noiembrie pentru a salva Crăciunul, ne așteptăm acum la o contracție de -3% (trimestru la trimestru) pentru Q4 2020 (-7% luna/luna în noiembrie – aproximativ 50% din șocul din aprilie), urmată de o revenire relativ silențioasă de + 1% în primul trimestru al anului 2021, deoarece restricțiile de distanțare socială vor rămâne ridicate până de Paște anul viitor. Avântul venit dinspre China este un factor suplimentar care a ajutat Germania să iasa mai repede si intr-o postura mai bunadin șocul Covid-19 față de colegii săi europeni. La urma urmei, aproximativ jumătate din exporturile UE-27 către China provin din Germania. Întrucât perspectivele de export germane sunt vor fi afectate în contextul dublei scăderi a Zonei Euro în Q4, cererea la export oarecum mai rezistenta din partea Chinei  aduce o rază de lumină în tot acest scenariu. De fapt, din primii 10 parteneri comerciali ai Germaniei, China se remarcă ca fiind singura țară de la  care ne așteptăm sa se evite o înăsprire pronunțată a restricțiilor Covid-19. Per ansamblu, PIB-ul german pare să se contracte cu -6,2% în 2020 față de -6% preconizat anterior, urmat de o redresare mai silentioasa în 2021 de + 2,4% față de + 3,5% anterior. În consecință, ne așteptăm ca economia germană să revină la nivelurile PIB-ului dinainte de criză abia la sfârșitul anului 2022.

În Franța, redresarea economică peste așteptari din Q3 (+ 18,2% trimestrial) ar trebui să fie de scurtă durată, pe masură ce economia va aluneca într-o  recesiune de doua ori mai adâncă în Q4. PIB-ul francez și-a revenit cu + 18,2% în Q3, determinat de puternice efecte de baza post criza dar și de consumul robust din timpul verii. Cu toate acestea, odată cu creșterea ratelor de infecție in septembrie, atât consumul cât și încrederea consumatorilor s-au deteriorat. Eșecul măsurilor de izolare parțială, menite sa reducarăspândirea explozivă a virusului, a dus la reinstaurarea restrictiilor nationaledin noiembrie. Franța implementează o versiune mai ușoară a carantinei din martie-aprilie, o treime din economie fiind pusă pe pauză timp de cel puțin patru săptămâni. Ne așteptăm la o scadere mai puțin semnificativa a activității economice (-16% comparativ cu nivelurile dinaintea crizei) de această dată în comparație cu perioada anterioară de restrictii (-30%). Cu toate acestea, având în vedere capacitatea saturata a spitalelor din majoritatea orașelor, ne așteptăm ca starea de carantina la nivel nationalsă fie prelungită în decembrie (cel puțin încă două săptămâni) și să fie ridicată doar parțial (cu mentinerea starii de urgenta) în timpul sarbatorilor de sfârșit de an. În general, ne așteptăm ca PIB-ul să scadă cu -7,1% (T4 2020 comparativ cu T4 2019), aducând contracția anuală în 2020 la -10% (de la -9,8% preconizată anterior). Al doilea val al pandemiei își va pune amprenta asupra economiei, provocând pierderi semnificative de activitate în sectoarele deja slăbite (turism, industria hoteliera si de recreere, transport și comerț cu amănuntul). Au fost restabilite măsuri importante de scutire fiscală. În noiembrie, guvernul francez a anunțat un pachet suplimentar de sprijin de 20 miliarde EUR (1% din PIB) prin reluarea schemei  de ajutor partial de șomaj  și a Fondului de Solidaritate. Acesta constituie al patrulea amendament la legea financiară din 2020 și va duce deficitul fiscal la -11,3% din PIB în 2020 (în creștere de la -10,2%). În 2021, ne așteptăm ca măsurile sanitare stricte să rămână în vigoare în ianuarie și februarie, înainte de a fi relaxate progresiv începând cu luna martie. Astfel, preconizam o revenire moderată a activității:+ 3,4% în primul trimestru al anului 2021 comparativ cu aceeasi perioada din 2020. Se așteaptă ca cererea internă să revină odată cu redeschiderea progresivă a economiei în trimestrul II 2021 (+ 3,6% trimestru la trimestru). Sub impulsul pachetului de stimuli de 100 miliarde EUR și al cresterii încrederii după începerea campaniei de vaccinare, ne așteptăm la o redresare robustă în a doua jumătate a anului 2021.

În Italia, lipsa  unei politici fiscale puternice va afecta probabil performanța  creșterii la trecerea dintre anii 2020/21.

Datele preliminare privind PIB-ul în Q3 pentru Italia arată o revenire puternică de + 16,1% de la un trimestru la altul, determinată de consumul privat dar și de cererea externă sustinuta. Acest lucru se reflectă în producția industrială robustă, care, datorită poziției tarii în lanțul economic global, este acum aproape de nivelurile dinaintea crizei. Cu toate acestea, cazurile de infectare au crescut de la mijlocul lunii octombrie. În timp ce dinamica rămâne mai slabă decât în Franța sau Spania, unele măsuri restrictive au fost reintroduse, cu orientate către baruri și restaurante (orele de deschidere reduse), precum și catre activitățile de agrement și culturale (complet închise). Dar există diferențe majore între regiuni, măsurile din zona de nord fiind mai aproape de restrictiile ușoare din Germania. Aceasta înseamnă că sectoarele de retail și industrial rămân pe deplin funcționale. Cu toate acestea, o contracție a PIB-ului în Q4 este aproape sigură. În plus față de efectul măsurilor de distantare, avantul industrial este posibil sa slabeasca si sub influentareducerii stocurilor. Ne așteptăm ca activitatea economică să scadă cu -3,0% de la un trimestru la altul în Q4, iar recuperarea să fie stopata in primele luni ale anului 2021, deoarece vedem riscul unui deficit de stimulenti fiscali, , în ciuda mai multor anunțuri in acest plan (guvernul italian a aprobat pachet suplimentar de măsuri compensatorii în valoare de 5,4 miliarde EUR, care combină subvenții, amânări / anulări fiscale și prelungirea schemei de muncă cu program redus  până în ianuarie 2021). Mai exact, mai multe măsuri de sprijin pentru gospodării și întreprinderi ar putea să se încheie la sfârșitul anului. Mai mult, măsurile din planul național de redresare (150 miliarde EUR conform proiectului Ministerului Dezvoltării Economice) sunt în principal orientate catre lantul de aprovizionare și au termene de livrare mai lungi, ceea ce va permite cu greu o implementare rapidă. Toate acestea ne-au determinat sa revizuim previziunile de creștere a PIB-ului. Chiar și cu o scădere de -3,0% de la un trimestru la altul în Q4, ne așteptăm la o contractie  a PIB-ul real cu -9,0% în 2020 (-10,1% anterior). În același timp, avand in vedere mostenirea nefasta a trimestrului IV, trebuie să ne ajustăm prognoza de creștere a PIB si pentru 2021 la + 3,8% (anterior + 4,1%).

Spania rămâne alaturi de colegii săi europeni în ceea ce privește răspunsul sanitar și fiscal. Creșterea PIB-ului din Q3 a fost, de asemenea, peste asteptari, dar activitatea a fost încă cu -9,1% sub nivelurile dinaintea crizei. De data aceasta, noile restrictii sau altfel spus „confinamiento” ar trebui să fie, de asemenea, „ușoare” pentru economia spaniolă (închiderea serviciilor neesențiale, dar continuarea activitatii de construcții, a producției și a educației) și, prin urmare, mai puțin dăunătoare: estimăm că șocul lunar ar putea fi la 40% din cel înregistrat în aprilie, adică activitatea se va desfășura la aproape 86% din nivelul lunii octombrie. Prin urmare, cu un blocaj de o săptămână în centrele economice ale țării, PIB-ul s-ar putea contracta cu aproximativ -2% (trimestru la trimestru) în Q4. Cu toate acestea, este probabil ca guvernul să anunțe in plus în următoarele zile sau săptămâni, o carantina de o luna la nivel national, având în vedere că numarul de cazuri noi a continuat să atingă noi recorduri în ultima săptămână. Acest lucru ne conduce la revizuirea prognozei noastre anterioare privind PIB-ul pentru Q4, de la -1,3%  la -5,5% (trimestru la trimestru). În luna Decembrie se va observa o redresare dar în Q1 2021 masurile vor rămâne mai stricte decât după primul “confinamiento” , ceea ce va duce la o creștere slabă de + 1% comparativ cu Q1 2020. . Statutul de întârziat al Spaniei în Zona Euro ar trebui confirmat: după o contracție de – 12,1% în 2020, ne așteptăm la o recuperare de doar + 4% în 2021 din cauza șomajului ridicat, a activității turistice încă foarte reduse și a incertitudinii în jurul adoptării și implementării stimulului de 72 miliarde EUR. Activitatea de infecții din toată Europa, precum și Polonia au impus pânăeconomică reală la sfarsitul anului 2021 ar rămâne cu – 8% sub nivelurile dinaintea crizei.

În Marea Britanie, Brexit-ul va acționa probabil ca un obstacol în recuperareapost-lockdown. Costul celui de-al doilea val de restricții este așteptat să crească până la o treime din cel anterior. Cheltuielile sociale, afectate în primul rând de măsurile de distantare, reprezintă 48% din PIB. Prin urmare, contabilizând două treimi din impactul carantinei anterioare din aprilie și o redresare limitată în restul economiei, prognozăm evolutia PIB-ului astfel:aproximativ -9% (luna la luna) în noiembrie urmata de o revenire usoara în decembrie ( + 2% luna la luna) dacă va fi posibilă o redeschidere temporara în preajma Crăciunului. În general, ne așteptăm ca PIB-ul în Q4 să scadă între –5% și –6% (trimestru la trimestru). Au fost reactivate măsuri de sustinere fiscală similare cu cele din martie (schemă de ajutor de somaj temporar, amânări de rambursare a impozitelor și ratelor la creditele ipotecare, scheme cu garantie de stat), care ar trebui să adauge în jur de 1,5-2puncte procentuale din PIB la datoria publică. Cu toate acestea, măsurile de scutire fiscală, împreună cu achiziții suplimentare de relaxare cantitativă în valoare de 100 miliarde GBP până la sfârșitul anului (echivalentul a 5% din PIB) vor juca un rol extrem de stabilizator și vor ține sub control riscurile de solvabilitate. Scenariul nostru de bază (un acord de ultimă oră cu UE) a câștigat teren in mod considerabil în ultimele două săptămâni, în special pe măsură ce situația sanitară s-a agravat în toată Europa. Pe fondul masurilor de restrictie generalizate (mai ușoare) din Europa, o prelungire tehnică (scurtă) a perioadei de tranziție va evita probabil blocajele la frontiera cauzate de implementarea formalitatilor vamale la data ieșirii din UE. Prin urmare, este de asteptat ca Brexit să taie2,5puncte procentuale din redresarea post-carantina din Q2 (la 4,5% trimestru la trimestru). În ansamblu, ne așteptăm la o creștere a PIB-ului de + 2-2,5% în 2021, deoarece costul Brexitului nu ar fi pe deplin compensat de stimulentul fiscal așteptat (în jur de 3% până la 4% din PIB, concentrat în principal pe cheltuielile cu infrastructura și reducerea taxelor pe bunurile de consum pentru a reduce povara prețurilor la import mai mari după Brexit).

Ce putem învăța din gestionarea altor valuri de Covid-19 din alte țări?

Ce putem învăța din gestionarea altor valuri de Covid-19 din alte țări? Mai multe economii din Asia-Pacific au trecut deja și au controlat al doilea val de infecții cu Covid-19. În Vietnam, Australia și Hong Kong, măsuri mai stricte de izolare au fost puse în aplicare rapid după ce au izbucnit (în iunie-iulie). Vârfurile focarelor au fost atinse între una și două luni de la începerea lor, iar o relaxare treptată a măsurilor de izolare a început doar o lună mai târziu. În special în Australia, în statul Victoria, epicentrul celui de-al doilea focar, a fost instituit un blocaj îndelungat de aproape patru luni. Reducerea restricțiilor a început doar când numărul de noi infecții zilnice a scăzut la aproape 0. În Coreea de Sud, strictețea măsurilor de izolare nu s-a schimbat prea mult în al doilea val de infecții, iar strategia de izolare s-a bazat în principal pe urmărirea și izolarea riguroasă a contactelor. Măsurile sanitare mai stricte au fost completate de inițiative politice de sprijinire a economiei. În Australia, de exemplu, schema de subvenții salariale a fost prelungită cu șase luni când a izbucnit al doilea val de infecții (mărind dimensiunea programului de la 3,3% la 6,2% din PIB). Conform analizei noastre, restricțiile care sunt puse în aplicare în prezent în Europa vin mai târziu în comparație cu experiența din Asia-Pacific. Vârfurile focarelor actuale din Europa ar putea fi astfel mai ridicate și mai târziu decât în Asia-Pacific.

Previzionarea riscurilor comerciale și de neplată
de astăzi înseamnă protejarea trezoreriei de mâine

Euler Hermes este liderul mondial în domeniul soluțiilor de asigurare a creditelor și un specialist recunoscut în domeniile acoperirii și asigurării creditelor. Cu o experiență de peste 100 de ani, Euler Hermes oferă o gamă completă de servicii de gestionare a creanțelor clienților. Rețeaua sa internațională de supraveghere permite analizarea stabilității financiare a IMM-urilor și a marilor grupuri active pe piețe reprezentând 92% din PIB-ul mondial. Societatea cu sediul social la Paris este prezentă în peste 50 de țări având peste 5800 de angajați. Membră a Grupului Allianz, Euler Hermes a obținut ratingul AA din partea Standard & Poor’s. Societatea a înregistrat o cifră de afaceri consolidată de 2,9 miliarde de euro în 2019 și garanta tranzacții comerciale în valoare de 950 miliarde de euro în întreaga lume la final de 2019. Pentru mai multe informații: eulerhermes.com

Notă de avertizare privind declarațiile de perspectivă: Afirmațiile conținute în acest document pot include perspective, afirmații privind așteptările legate de viitor precum și alte declarații prospective care sunt bazate pe opiniile și ipotezele actuale ale conducerii și implică riscuri și incertitudini cunoscute și necunoscute. Rezultatele, performanța și evenimentele efective pot diferi substanțial de cele exprimate sau sugerate în aceste declarații de perspectivă. Astfel de devieri pot surveni din următoarele cauze, fără limitare la, (i) modificări ale condițiilor economice generale și ale situației privind competitivitatea, în special în activitatea principală și pe piețele principale ale Grupului Allianz, (ii) performanța piețelor financiare (în special volatilitatea pieței, lichiditatea și evenimentele legate de credite), (iii) frecvența și gravitatea evenimentelor care cauzează prejudicii asigurate, incluzând de la catastrofe naturale până la realizarea de cheltuieli pentru acoperirea prejudiciilor, (iv) nivelurile și tendințele de mortalitate și morbiditate, (v) nivelurile de persistență, (vi) cu precădere în activitatea bancară, amploarea riscurilor de credit, (vii) nivelurile ratei dobânzii, (viii) cursurile de schimb valutar, incluzând cursul de schimb EUR/USD, (ix) modificările legilor și ale reglementărilor, inclusiv ale reglementărilor fiscale, (x) impactul achizițiilor, incluzând aspectele legate de integrare și măsurile de reorganizare, și (xi) factorii generali privind competitivitatea, în fiecare caz, la nivel local, regional național și/sau global. Mulți dintre acești factori pot avea o probabilitate mai mare de a se produce, sau pot fi mai pronunțați, ca urmare a activităților teroriste și a consecințelor acestora.


[1] Diferenta consolidata între, pe de o parte, serviciile puternic afectate, unde valoarea adăugată în T3 a fost cu 20% sub nivelul dinaintea crizei , în ciuda revenirii puternice și, pe de alta parte, a producției și domeniului construcții – ambele relativ rezistente, care au scăzut doar cu aproximativ 5%, guvernele economisind până la 5pp din creșterea PIB pentru o lună de blocare.

[2] Obligațiunile care și-au pierdut ratingul de credit investițional în urma șocului economic Covid-19

Florin Jianu, reales președinte al Consiliului Național IMM

0

Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR), reunit în Convenţia Naţională, și-a stabilit componența structurii de conducere: preşedinte ales pentru următorii patru ani –Florin Jianu; preşedinte de onoare – prof. univ. dr. Ovidiu Nicolescu; prim-vicepreşedinți – Filimon Marian, Feneşan Augustin, Viţelaru Neculai, Mintaş Ioan; secretar general – Fudulea Sterică. De asemenea, au fost aleşivicepreşedinţii și membrii Consiliului Permanent, care întregesc conducerea CNIPMMR împreună cu Senatul și vicepreședinții de drept.

Florin Jianu a subliniat: „Cu ocazia celei de-a opta Convenții Naționale, forum suprem al CNIPMMR, alături de noua echipă aleasă pentru mandatul 2020-2024, CNIPMMR își asumă să rămână aceeași voce puternică a IMM-urilor românești. Ne-am luat astăzi angajamentul să luptăm pentru o Românie antreprenorială, o Românie modernă, o Romanie a tuturor. Strategia CNIPMMR Orizont 2024, conține 93 de măsuri și își propune ținte ambițioase cum ar fi o nouă strategie pentru IMM-uri sau deschiderea a minimum 5 filiale internaționale ale CNIPMMR. Avem o echipă care îmbină experiența cu tinerețea și suntem încrezători în motto-ul acestei Convenții Naționale: Împreună rămânem IMM”.

CNIPMMR și-a prezentat Strategia 2020-2024, ale cărei mari obiective sunt:

  1. Consolidarea capacității administrative și instituționale și menținerea reprezentativității naționale a organizației
  2. Promovarea și protejarea intereselor IMM-urilor la nivel local, regional, național și internațional
  3. Constituirea unei imagini consolidate a CNIPMMR și sporirea gradului de vizibilitate a organizației
  4. Dezvoltarea unui portofoliu de acțiuni și proiecte finanțate din fonduri nerambursabile și/sau din fonduri proprii, care să sprijine dezvoltarea antreprenoriatului la nivel național și să faciliteze educația, accesul la finanțare, accesul la piețe și internaționalizare

Obiectivele cuprind 93 de acțiuni concrete de implementare ce vor fi întreprinse în următorii patru ani, între cele mai importante aflându-se înfiinţarea Ministerului Antreprenoriatului, Comerţului şi Digitalizării, Programul România Tech Nation, o nouă strategie pentru IMM 2030, aplicarea Testului IMM în procesul de elaborare a actelor normative care au impact asupra întreprinderilor mici şi mijlocii, pentru a se asigura un mediu favorabil iniţierii şi dezvoltării afacerilor, înfiinţarea liceelor de antreprenoriat, introducerea unui nou tip de societate – societatea cu răspundere limitată de exerciţiu, SRL de exerciţiu, pentru tinerii cu vârsta între 16 şi 18 ani.  

Reducerea riscului de inundații în bazinul Dunării

0

Locuitorii din zonele aflate de-a lungul Dunării vor fi mai protejați de riscul inundațiilor prin aplicarea proiectului Danube Floodplain, lider, Administrația Națională Apele Române. Proiectul reunește experți din România, Austria, Bulgaria, Croația, Cehia, Germania, Ungaria, Slovacia, Slovenia, Serbia și 20 de organizații. Valoarea proiectului este de 3,67 de milioane de euro, fonduri europene, alocate prin Programul Transnațional Dunărea – Interreg. Din partea României, alături de Administrația Națională Apele Române, participă în calitate de parteneri Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor și WWF-România. 

Administrația Națională Apele Române informează că „în această perioadă, experții identifică zonele luncilor inundabile din bazinul Dunării și propun soluții tehnice pentru refacerea lor, inclusiv prin stabilirea potențialului de reconectare a acestora. Măsurile care vor fi adoptate în cadrul proiectului vor aduce beneficii majore, atât în managementul riscului la inundații, cât și pentru refacerea biodiversității și a ecosistemelor acvatice.

Proiectul are ca scop promovarea unei abordări comune de către toate țările dunărene, cu privire la refacerea capacității de stocare a apei, de-a lungul fluviului Dunărea, prin reconstrucția ecologică a zonelor inundabile și maximizarea beneficiilor aduse de ecosistemele acvatice. Aceste activități se realizează prin aplicarea matricei de evaluare a zonelor inundabile de către partenerii din cadrul proiectului. Cu sprijinul nemijlocit al Comisiei Internaționale pentru Protecția Fluviului Dunărea, vor fi extinse platformele de cooperare și de informare, cu privire la managementul riscului la inundații de la nivelul bazinului hidrografic al Dunării. Proiectul se desfășoară în cinci zone-pilot din bazinul Dunării: Bistreț (România), Begečka Jama (Serbia), Kostanjevica na Krki (Slovenia), Tisa mijlocie (Ungaria) și Hodonín – Holíč (Slovacia și Cehia). Proiectul se derulează pe o perioadă de trei ani, respectiv până la sfârșitul lunii mai a anului viitor”.

Ervin Molnar, directorul general Administrației Naționale Apele Române, subliniază: „Rezultatele proiectului vor contribui la creșterea standardului de viață al comunităților locale, situate de-a lungul Dunării, atât prin reducerea impactului produs de inundații, cât și prin apariția unor noi oportunități de dezvoltare economică la nivel local (pescuit, turism, activități de recreere)”.

Chestionarul de toamnă AHK Business Outlook

0

Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană AHK România prezintă rezultatele sondajul realizat în octombrie 2020 în cadrul participării (a șasea oară consecutiv) la sondajul AHK World Business Outlook coordonat de Uniunea Camerelor Comerț și Industrie din Germania (DIHK) prin care companii din întreaga lume răspund privitor la planurile de investiții, ocuparea forței de muncă și cei mai importanți factori de risc în afaceri din țările în care activează.

Sebastian Metz, director general al AHK România, apreciază că „situația generală a companiilor s-a înrăutățit, dar majoritatea companiilor germane din România văd totuși oportunitățile în criza actuală și acceptă provocările. Criza Corona are mai ales un rol de catalizator pentru schimbările structurale existente în toate sectoarele economice. Ritmul și presiunea pentru schimbare sunt în mod clar în creștere”.

Peste 55% dintre respondenți consideră situația actualăa companiilor germane din România ca satisfăcătoare, 35% o apreciază ca bună (60%, în toamna 2019), 9,6% apreciază situația actuală în care se află compania proprie ca dificilă (8,3%, în toamna 2019).

26% dintre companiile chestionate sunt de părere că activitatea lor va evolua mai bine în următoarele 12 luni (35%, în 2019), 25% estimează că evoluția activități lor în România va fi mai slabă (13,3%, în 2019).

În următoarele 12 luni, peste 40% dintre cei chestionați se așteaptă la o evoluție negativă conjuncturală (30,5%, în 2019), aproape un sfert cred într-o revenire conjuncturală pe termen mediu, 31% nu se așteaptă la vreo schimbare (57,6%, în 2019).

Peste 58% dintre respondenți se așteaptă la o revenire a economiei românești în 2022 sau chiar mai târziu. Sebastian Metz apreciază că „drumul spre redresarea economică rămâne stâncos și pavat cu multe incertitudini. Programele de sprijin guvernamental ar trebui să țină seama de acest aspect și, de exemplu, să extindă noul program de muncă flexibilă, Kurzarbeit”.

Rezultatele chestionarului pot fi consultate aici.

The Power Table – Cum arata rezultatele pe trimestrul III 2020 și cum investim

0

Nu mai putin de 14 companii se pregatesc sa vina la Bursa de Valori Bucuresti in perioada urmatoare!

Stefan Musgociu, Specialist Business Development si Marketing la Bursa de Valori Bucuresti

Stefan Musgociu, Specialist Business Development si Marketing la Bursa de Valori Bucuresti a declarat, in exclusivitate, in cadrul evenimentului The Power Table – Cum arata rezultatele pe Trimestrul III si cum investim, ca nu mai putin de 14 companii se pregatesc sa vina la Bursa de Valori Bucuresti in perioada urmatoare!

Pe plasamentele realizate de Laptaria cu Caimac (Agroserv Mariuta) si Safetech, in ultimele 2 luni, reprezentantul Bursei a facut un sumar al companiilor care urmeaza sa le propuna investitorilor de la BVB sa participe la plasamente, atat in obligatiuni, cat si in actiuni:

„Sunt cateva tranzactii care au avut loc deja in ultimele 2 luni. As incepe cu Laptaria cu Caimac, care este un business care are o proveste frumoasa. Din domeniul tehnilogiei avem Safetech, al carei plasament a fost realizat in doar 37 de secunde. IHunt doreste sa vina pe Bursa cu obligatiuni, Alive Capital, un nume nou pe piata, furnizor de energie electrica, doreste deasemenea sa vina cu o emisiune de obligatiuni. Residential Star Invest, o companie activa din domeniul imobiliar, care va functiona ca un REIT, se numara printre acestea. Agricover a anuntat ca doreste sa vina cu o emisiune de obligatiuni in jurul a 40.000.000 Euro, ceea ce ar fi cea mai mare operatiune de acest gen din partea unei companii private, la Bursa de Valori Bucuresti. Elmas, producator de seminte si arahide doreste sa vina din nou in piata cu o emisiune de obligatiuni. Companii de constructii Impact Developer & Contractor a anuntat si ea recent ca doreste sa vina cu o emisiune de obligatiuni cu o valoare intre 6 si 15 milioane de Euro. In fine, Aforti are si ea o oferta de obligatiuni.

Raman in asteptare alte cateva companii – Agroland, 2 Performant, MAM Bricolaj, Nemo Espress, Celinni. In total, ar fi 14 companii care sunt in pregatire”.

Totodata, Stefan Musgociu spune ca o parte dintre aceste companii ar putea veni pe Bursa in perioada imediat urmatoare: „Pana la finalul anului, cu siguranta veti vedea cateva surprize. Si anul trecut, in decembrie a fost o luna plina – veti vedea in curand anunturi din partea mai multor companii. Ma bucura faptul ca avem o trecere de la emisiunile de obligatiuni catre cele de actiuni. Ar mai fi si alte surprize, insa va trebui sa asteptam anuntul oficial”.

Actiunile a 4 companii ar putea intra
la tranzactionare in urmatoarea luna

Desi fereastra de oportunitate se micsoreaza rapid in acest an, Musgociu spune ca, in urmatoarea luna, ar putea intra la tranzactionare nu mai putin de 4 emitenti noi: „In ceea ce priveste companiile care vor veni pe piata de actiuni, vom avea Agroland, care au venit initial cu o emisiune de obligatiuni, dupa care au inteles destul de rapid ca pot sa vina cu actiuni. O alta companie este 2 Performant, care se va lista cat de curand. Speram ca si MAM Bricolaj sa parcurga ultimii pasi pana la listare anul acesta. Si, sa nu uitam de Safetech…”

O crama de vinuri eco, s-ar putea lista
in curand, la Bursa de Valori Bucuresti

Antonio Oroian, Broker, SSIF Goldring S.A.

Vorbind despre companiile pe care SSIF Goldring S.A. le consiliaza in procesul de listare pe Piata de capital romaneasca, Antonio Oroian a vorbit despre apropiata listare 2Performant, dar si despre discutii avansate cu alte 2 societati.

Brokerul a declarat, in exclusivitate, in cadrul evenimentului online The Power Table – Cum arata rezultatele financiare pe Trimestrul III si cum investim, organizat de BVBescu.ro, ca SSIF-ul se afla in discutii avansate cu o crama de vinuri eco, pentru a o aduce in randul actiunilor listate la BVB:

„Listarea 2 Performant este asteptata pentru prima jumatate a lunii decembrie. Sunt discutii avansate si pentru o listare de e-bonds, convertibile in actiuni, ale unui distribuitor de energie, cu scopul dezvoltarii productiei de energie din surse regenerabile, in special eoliana si pe partea de panouri fotovoltaice. Tot in discutii avansate suntem si cu o crama de vinuri eco, care doreste o majorare de capital social, cu listarea ulterioara a acestor actiuni pe Bursa.”

Oroian nu a dorit sa faca publice numele celor 2 companii, motivand ca informatiile nu sunt publice, in acest moment.

Evenimentul poate fi urmarit pe canalul de youtube al organizatorilor:

Greii business-ului românesc intră, marți, în Arena Tinerilor

0

Prin Vreau să fiu Antreprenor promovăm gândirea și acțiunea antreprenorială în rândul tinerilor din România

Cinci nume grele din businessul românesc participă marți la cel mai așteptat eveniment al generației Z. Tineri în Arenă aduce față în față începând cu ora 18:00 antreprenori de succes, investitori și tineri interesați să-și deschidă propria afacere. 

Tinerii în Arenă este un eveniment online cu participare gratuită, desfășurat de către echipa Vreau să fiu Antreprenor & Insights și se adresează tuturor tinerilor interesați de antreprenoriat. Marți, pe 24 noiembrie de la ora 18:00, Dragoș Petrescu, Daniela Marișcu, Cristian Onețiu, Dragoș Anastasiu și Cristina Bâtlan invită Generația Z (16 – 24 de ani) la o discuție „pe bune” despre antreprenoriat.

Ce se întâmplă la Tinerii în Arenă?

Într-un studiu desfășurat recent de către echipa Insights PulseZ, a reieșit faptul că 2 din 3 tineri la nivel național are apetit pentru antreprenoriat iar 1 din 2 tineri își dorește să fie antreprenor sau manager. Tinerii în Arenă vine în sprijinul celor interesați de antreprenoriat și motivați să își dezvolte o afacere în viitor, prin a le oferi informații cu privire la ce înseamnă defapt să fii antreprenor în România, cu bune și cu rele. Acesta reprezintă totodată un loc de inspirație și conectare cu alți antreprenori și tineri asemenea lor.

Până acum peste 800 de participanți s-au înscris la eveniment și peste 70% dintre aceștia au spus că sunt interesați să facă pașii necesari pentru a-și dezvolta afacerea.

„Sunt mulți tineri la nivel național care au spirit antreprenorial. Ne dorim să aducem această energie împreună, să îi sprijinim să afle mai multe despre ce înseamnă sa fii antreprenor și care sunt pașii pe care să îi facă pentru a putea veni la un investitor să ceară finanțare. Generația Z are nevoie să afle desprea „realitatea” antreprenoriatului și să fie susținuți să reușească pe drumul lor. Noi ne dorim să le oferim fix acest spațiu.” – a declarat Alin-Claudiu Apostu, managerul de proiect și gazda evenimentului Tinerii în Arenă

Cu cine vor sta de vorbă tinerii

Cei 5 antreprenori antreprenori vor fi acompaniați și de un invitat surpriză, un antreprenor în online și tânăr de succes care a adunat în jurul său o comunitate de 492.000 de urmăritori pe Instagram și 859.000 de urmăritori pe YouTube. Acesta vine să împărtășească sfaturile sale cu tânăra generație care dorește să îmbrățișeze o carieră în vlogging sau creare de conținut în online.

Invitații la eveniment sunt:

  • Dragoș Petrescu este unul dintre cei mai importanți oameni din industria HoReCa și fondator al Grupului City Grill, cel mai mare lanț românesc de restaurante;
  • Daniela Marișcu este pionier al industriei agrementului în România și CEO al companiei Aqua Azur, punând România pe harta globală a atracțiilor turistice;
  • Dragoș Anastasiu este unul dintre cei mai cunoscuți oameni de afaceri români și președintele grupului Eurolines, cel mai important exit din România în industria de transporturi;
  • Cristian Onețiu este co-fondatorul celei mai mari companii de vânzări directe din România și fondator al programului Scale-up 1000;
  • Cristina Bâtlan este fondatoarea brandului Musette, un brand global de pantofi și genți;
  • Radu Constantin, invitatul surpriză, este regizor și actor, creator al serialelor Școala Invers și DM

Cei 6 cred cu tărie în importanța antreprenoriatului și a gândirii antreprenoriale, valorile pe care proiectul Vreau să fiu Antreprenor & Insights le promovează, pentru a genera o transformare la nivel național și la nivel individual prin antreprenoriat.  Valori precum implicare, responsabilitate, etică și acțiunea pentru a pune ideile în practică vor fi dublate de sfaturi practice cu privire la antreprenoriat și cum să devii „investibil” ca și tânăr antreprenor, lucru care reprezintă o barieră pentru 1 din 4 tineri din România pentru intrarea în antreprenoriat conform studiului Insights PulseZ.

„Cred că schimbarea mentalității generației X si Y este esențială pentru creșterea și consolidarea clasei de Antreprenori Români. Iar eu simt că am o responsabilitate în acest sens.” – a declarat Dragoș Petrescu, Fondatorul Grupului City Grill și lider de proiect Vreau să fiu Antreprenor

Vă puteți înscrie gratuit la eveniment aici iar mai multe informații puteți obține de pe pagina evenimentului: https://www.facebook.com/events/741833273080335 

Tinerii în Arenă este un concept marca Vreau să fiu Antreprenor și Insights, un proiect Romanian Business Leaders.


Despre Vreau să fiu Antreprenor

VSFA este un program național prin care ne propunem să promovăm gândirea și acțiunea antreprenorială în rândul tinerilor din România. Desfășurăm conferințe în țară (peste 220 evenimente până acum, începând din 2013), avem 10 comunități locale de tineri care creează și implementează proiecte locale, iar impactul lor a depășit 27.000 de tineri.

Despre Insights

Misiunea Insights este aceea de a sprijini organizațiile să se dezvolte prin potențialul și creativitatea unora dintre cei mai antreprenoriali și inovativi tineri din România. Sprijinim astfel dezvoltarea tinerilor și apropierea lor de mediul de business, în timp ce aducem un plus de valoare firmelor românești de toate dimensiunile, pentru a susține dezvoltarea economică. Am organizat 8 bootcampuri până acum, iar proiectul a primit anul trecut premiul  la categoria Top 10 Programe Globale pentru dezvoltare ecosistem de inovație de la ITU, Agenția Națiunilor Unite pentru Informații și Telecomunicații.

Despre Romanian Business Leaders

Romanian Business Leaders (RBL) este o organizație apolitică, neguvernamentală și non-profit care oferă o platformă de acțiune și implicare socială pentru antreprenorii și șefii de companii din mediul de business privat.

RBL face România o țară mai bună pentru business și pentru români, prin proiecte care îmbunătățesc educația, antreprenoriatul și buna guvernare în România. Proiectele RBL sunt inițiate și dezvoltate pe bază de voluntariat de cei peste 200 de membri, antreprenori și executivi de top din România.

Turkmenistan-Politica de buna vecinatate,iubitoare de pace si dezvoltare durabila

0

Alegerea politicii externe a Turkmenistanului – neutralitatea este în concordanță cu viziunea asupra lumii, tradițiile și mentalitatea poporului turkmen, care este recunoscută și susținută de Rezoluția Adunării Generale a ONU privind “Neutralitatea permanentă a Turkmenistanului” din 12 decembrie 1995. Documentul solicită statelor membre să sprijine statutul neutru al Turkmenistanului și să respecte independența, suveranitatea și integritatea teritorială a țării. “Neutralitatea a fost unul dintre fundamentele statalității, a politicilor sale interne și externe timp de un sfert de secol. Principiile neutralității, valorile și ideologia acesteia și-au dovedit respectarea deplină a intereselor noastre naționale și a obiectivelor și sarcinilor ONU”, a declarat președintele Turkmenistanului în discursul său video adresat participanților la sesiunea a 75-a aniversare a Adunării Generale a ONU.

Principiile fundamentale ale neutralității sunt iubirea păcii, neintervenția în sarcinile altor state, respectarea suveranității și integrității lor teritoriale, neparticiparea la organizații și acorduri militare internaționale. Statutul de neutralitate al Turkmenistanului este un factor important pentru consolidarea stabilității și securității, precum și dezvoltarea cooperării economice și umanitare multilaterale. Turkmenistan reprezintă întotdeauna întărirea prieteniei și a bună vecinătății și activarea în continuare a cooperării fructuoase în toate direcțiile. Deviza anului 2020 “Turkmenistan – Patria neutralității” este indisolubil legată de principiile umaniste, care stau la baza politicii interne și externe a stimatului nostru președinte. Formula universală de cooperare dezvoltată de liderul nostru național corespunde pe deplin tendințelor globale progresive ale dezvoltare umana.

Dovedindu-se în calitate de partener ONU responsabil pe termen lung, angajat ferm în implementarea practică a obligațiilor asumate, Turkmenistan participă activ la eforturile internaționale in vedere consolidare a păcii, securității, dezvoltării durabile și cooperării în lume. Președintele nostru declară disponibilitatea de a acționa ca partener ONU în probleme atât de importante cum ar fi asigurarea păcii și securității pe planetă, găsirea soluțiilor pentru provocările și amenințările globale, promovarea dezvoltării durabile, bunăstarea mediului, soluționarea pașnică a situației din Afganistan. În discursul său video de la sesiunea aniversară a Adunării Generale a ONU, președintele nostru a exprimat inițiative specifice țării noastre, care vizează consolidarea eforturilor de a dezvolta soluții pozitive pentru problemele urgente ale modernității, optimizarea cooperării constructive îndreptate către prosperitatea și progresul mondial.

Liderul nostru național a numit COVID-19 ca o provocare globală care nu recunoaște granițele, rasele și naționalitățile, care are un efect dăunător asupra tuturor sferelor dezvoltării civilizației. Țara noastră a luat toate măsurile necesare pentru a contracara această amenințare. Turkmenistan sugerează să ia în considerare aspectele legate de dezvoltarea și stabilirea instrumentelor internaționale. În special, pentru a stabili un program special al Organizației Mondiale a Sănătății pentru a cerceta genomul coronavirusului, pentru a dezvolta un mecanism multilateral pentru controlul pneumoniei, pentru a crea un centru metodologic pentru tratamentul și prevenirea infecțiilor acute.

Transporturile, energia, ecologia sunt domenii prioritare ale direcției politicii externe a Turkmenistanului. Astăzi, promovarea cooperării în sfera transporturilor are o mare importanță pentru dezvoltarea durabilă a țărilor și regiunilor. În acest sens, Turkmenistan sugerează să se ia în considerare problema asigurării unui transport internațional stabil în caz de urgență. Proiectul de rezoluție relevant al Adunării Generale a fost pregătit și prezentat spre examinare de către statele membre.

O atenție deosebită este acordată modernizării infrastructurii de transport în Turkmenistan: construcția de noi automobile și căi ferate moderne care leagă regiunile țării și statele vecine sunt realizate în mod constant. Aeroporturile internaționale din Ashgabat, Turkmenbashi, Mary, Turkmenabat și Dashoguz fac parte integrantă din sistemul național de transport și logistică. Astăzi, portul internațional din Turkmenbashi, care a fost pus în funcțiune în mai 2018, este “poarta apei” din regiune.

Rutele de tranzit și transport în direcția Nord – Sud și Est – Vest contribuie la dezvoltarea în continuare a cooperării dintre țări. Coridorul de transport Afganistan – Turkmenistan – Azerbaidjan – Georgia – Turcia (Lazurite), unind țările din Orientul Mijlociu, Sud-Estul și Asia Centrală, precum și țările din Caucaz cu ieșire în Europa, Uzbekistan – Turkmenistan – Iran – Oman coridorul care leagă țările Asiei Centrale cu regiunea Golfului Persic, va transforma Patria noastră în centru logistic.

Liderul națiunii a remarcat un rol special al OMC în activitatea de restaurare a economiei globale, stimularea comerțului și a investițiilor. “După ce a obținut recent statutul de observator în cadrul OMC, Turkmenistan va folosi în mod activ oportunitățile deschise în acest sens pentru a promova măsuri practice pentru a depăși rapid fenomenele de criză din economia mondială, tranziția sa la dinamica pozitivă”, a declarat liderul nostru în discursul său la Sesiunea a 75-a aniversare a Adunării Generale a ONU.

Deținând rezerve enorme de hidrocarburi și folosind aceste resurse naturale pentru bunăstarea lumii, Turkmenistan contribuie foarte mult la asigurarea securității energetice regionale și mondiale. Dezvoltând o cooperare internațională reciproc avantajoasă în sectorul energetic, țara noastră implementează proiecte la scară largă care vizează crearea unei infrastructuri de export diversificate pentru resursele sale energetice. Aceste proiecte grandioase vor da un impuls puternic dezvoltării economice a regiunii, vor deveni pârghii în rezolvarea problemelor cu caracter social și umanitar, precum și în consolidarea păcii și stabilității.

Exemple clare sunt gazoductul transnațional Turkmenistan – China, precum și gazoductul Turkmenistan – Afganistan – Pakistan – India (TAPI). Un alt proiect important este construirea liniei electrice Turkmenistan – Afganistan – Pakistan (TAP), care va trece de-a lungul conductei de gaz cu același nume și va oferi posibilitatea de a livra energie electrică către Pakistan și alte țări din Asia de Sud prin tranzit din Afganistan. La baza importanței acestor proiecte, președinte nostru a spus: “Condiția cheie pentru stabilizarea politică, redresarea socială și economică a Afganistanului, integrarea cu succes a acesteia în economia globală este implementarea unor proiecte de infrastructură mari, cu implicarea Afganistanului în primul rând în sectoare vitale precum energia, transport și comunicații ”. Țara noastră ca stat vecin neutru al Afganistanului este pregătită să ofere condițiile politice și organizaționale necesare pe teritoriul nostru pentru a stabili un dialog pașnic între Guvernul Afganistanului și toate părțile interesate de soluționarea politică a situației din Afganistan.

Turkmenistan participă activ la soluționarea pozitivă a tuturor problemelor urgente la nivel global și regional, folosind doar mijloace și metode diplomatice și politice. Este extrem de simbolic, a remarcat președintele nostru foarte apreciat în discursul său istoric video, că Centrul Regional al Națiunilor Unite pentru Diplomația Preventivă pentru Asia Centrală a fost înființat prin decizia Adunării Generale cu sprijinul statelor vecine și a membrilor Consiliului de Securitate din Ashgabat. În cadrul sesiunii Turkmenistan să prezinte proiectul de rezoluție privind “Rolul Centrului regional pentru diplomație preventivă pentru Asia Centrală”.

Astăzi, problemele legate de Marea Aral depășesc cu mult Asia Centrală. Măsurile luate de Turkmenistan în găsirea unei soluții la problema Mării Aral primesc un sprijin larg în comunitatea mondială. Turkmenistan aduce o contribuție semnificativă la intensificarea cooperării fructuoase care vizează soluționarea pozitivă a problemelor de mediu, sociale, economice și umanitare din regiunea Mării Aral și utilizarea rațională a resurselor de apă. În plus, se iau măsuri practice pentru a preveni deșertificarea.

După cum se știe, Adunarea Generală a ONU a adoptat în unanimitate rezoluțiile inițiate de Turkmenistan “Cu privire la cooperarea dintre Națiunile Unite și Fondul internațional pentru salvarea Mării Aral”. Țara noastră a prezentat, de asemenea, o propunere privind dezvoltarea Programului special al ONU pentru bazinul Mării Aral, care va include măsuri privind stabilizarea situației. Dezvoltând fundații juridice internaționale pentru a aborda problemele legate de Marea Aral, Turkmenistan va prezenta un proiect inițial al conceptului și structurii viitorului program special pe Marea Aral în cadrul sesiunilor ESCATO din mai 2021, invitând toate statele și organizațiile internaționale interesate să ia în considerare documente.

Mai mult, la cea de-a 73-a sesiune, Adunarea Generală a ONU, prin initiativa a Turkmenistanului, a adoptat rezolutia, declarând anul 2021 – “Anul pacii și încrederii internaționale”. Turkmenistanul a prezentat o inițiativă de organizare in anul viitor a forumului internațional privind pacea și încrederea in vedere a pune în aplicare prevederile acestei rezoluții, care va da un impuls puternic dialogului multilateral constructiv și respectuos pe teme urgente ale agendei globale moderne. Motto-ul anului curent “Turkmenistan – Patria Neutralității” este conectat cu inițiativele globale, prezentate de președintele nostru. Astăzi, Turkmenistan acționează ca un partener de încredere și autoritar în soluționarea problemelor cheie ale cooperării internaționale.

Domnul Gapbar Hallyyev,

Lector al Institutului de Relații Internaționale

  al Ministerului Afacerilor Externe al Turkmenistan

The Policy of Good Neighborliness, Peace-loving and Sustainable Development

0

Foreign policy choice of Turkmenistan – neutrality is in line with worldview, traditions, and mentality of the Turkmen people, which is recognized and supported by the Resolution of the UN General Assembly on “Permanent Neutrality of Turkmenistan” on December 12, 1995. This historical document calls for member states to support neutral status of Turkmenistan, and respect independence, sovereignty and territorial integrity of the country. “Neutrality has been one of the foundations of statehood, its internal and foreign policies for a quarter of a century. The principles of neutrality, its values and ideology have proven their full compliance with our national interests and the UN objectives and tasks” said President of Turkmenistan in his video address to the participants of the 75th anniversary session of UN General Assembly.

Fundamental principles of Neutrality are peace-loving, non-interference in the affairs of others states, respect for their sovereignty and territorial integrity, non-participation in international military organizations and agreements. Neutrality status of Turkmenistan is important factor for strengthening stability and security, as well as development of multilateral economic and humanitarian cooperation. Turkmenistan always stands for strengthening friendship and good neighborliness, and further activation of fruitful cooperation in all directions. The motto of 2020 „Turkmenistan – Homeland of Neutrality” is inextricably connected with humanistic principles, which are the basis of the internal and foreign policy of our esteemed President. The universal formula of cooperation developed by our national Leader fully correspond to global progressive trends of human development.

Proving itself as responsible long-term UN partner, firmly committed to practical implementation of the obligations undertaken, Turkmenistan actively participates in international efforts to strengthen peace, security, sustainable development and cooperation in the world. Our esteemed President declares readiness to act as a reliable UN partner in such important issues as ensuring peace and security on the Planet, finding solutions for global challenges and threats, promotion of sustainable development, environmental well-being, peaceful settlement of the situation in Afghanistan. In his video address at the anniversary session of the UN General Assembly our President voiced specific initiatives of our country, aimed at consolidating efforts to develop positive solutions for pressing issues of modernity, optimization of constructive cooperation directed at world prosperity and progress.

Our national Leader called COVID-19 as a global challenge that does not recognize borders, races, and nationalities, which has a detrimental effect on all spheres of civilizational development. Our country has taken all necessary measures to counter this threat. Turkmenistan suggests to consider issues related with development and establishment of international tools. In particular, to establish a special program of the World Health Organization to research the coronavirus genome, to develop a multilateral mechanism for pneumonia control, establish a Methodological Center for the Treatment and Prevention of Acute Infections.

Transportation, energy, ecology are priority areas of foreign policy direction of Turkmenistan. Today, promotion of cooperation in transport sphere is of great importance for sustainable development of countries and regions. In this regard, Turkmenistan suggests to consider the issue of ensuring stable international transportation during emergencies. Relevant draft Resolution of the General Assembly has been prepared and presented for consideration of the member states.

Great attention is paid to modernization of transport infrastructure in Turkmenistan: large-scale reconstruction of existing and construction of new modern automobiles and railways connecting regions of the country and neighboring states are consistently carried out. International Airports of Ashgabat, Turkmenbashi, Mary, Turkmenabat and Dashoguz are an integral part of the national transport and logistics system. Today, International seaport in Turkmenbashi, which was put into operation in May 2018, is the „water gate” of the region.

Transit and transport routes in the direction of North – South and East – West contribute further development of cooperation between countries. Transport Corridor Afghanistan – Turkmenistan – Azerbaijan – Georgia – Turkey (Lazurite), uniting countries of Middle East, Southeast and Central Asia, as well as countries of Caucasus with exit to Europe, Uzbekistan – Turkmenistan – Iran – Oman corridor connecting Central Asian countries with the Persian Gulf region, will turn our Homeland into logistics center.

The Leader of the nation noted a special role of WTO in restoration work of the global economy, stimulation of trade and investment. “Having recently obtained observer status in the WTO, Turkmenistan will actively use the opportunities opened in this regard to promote practical measures to overcome quickly the crisis phenomena in the world economy, its transition to positive dynamics” said our national Leader in his address at the 75th anniversary session of UN General Assembly.

 Possessing enormous hydrocarbon reserves and using these natural resources for the world well-being, Turkmenistan greatly contributes to the provision of the regional and the world energy security. Developing mutually beneficial international cooperation in energy sector, our country implements large-scale projects aimed at creating a diversified export infrastructure for its energy resources. These grandiose projects will give a powerful impetus for the economic development of the region, will become levers in solving problems social and humanitarian character, and also in strengthening peace and stability.

Clear examples are transnational gas pipeline Turkmenistan – China, as well as gas pipeline Turkmenistan – Afghanistan – Pakistan – India (TAPI). Another important project is construction of power line Turkmenistan – Afghanistan – Pakistan (TAP), which will pass along gas pipeline of the same name and will give the opportunity to deliver electricity to Pakistan and other countries of the South Asia by transit through Afghanistan. Underlying the importance of these projects our highly esteemed President said: “The key condition for political stabilization, social and economic recovery of Afghanistan, its successful integration to global economy is to implement large infrastructure projects with Afghanistan’s involvement primarily in vital sectors such as energy, transport and communications”. Our country as Afghanistan’s neutral and immediate neighboring state is ready to provide necessary political and organizational conditions in our territory to establish peaceful dialogue between the Government of Afghanistan and all parties interested in political settlement of the situation in Afghanistan.

Turkmenistan takes active in the positive solution of all pressing issues of the global and regional level, using only peaceful, political diplomatic means and methods. It is highly symbolic, noted our highly esteemed President in his historic video address, that the United Nations Regional Centre for Preventive Diplomacy for Central Asia was established by the decision of the General Assembly with the support of neighboring states and Security Council members in Ashgabat, the capital city of neutral Turkmenistan in 2007. Within the framework of the session Turkmenistan to put forward draft Resolution on “Role of the Regional Center for Preventive Diplomacy for Central Asia”.

Today, issues related with the Aral Sea go far beyond Central Asia. Measures taken by Turkmenistan in finding a solution to the Aral Sea problem receive wide support in the world community. Turkmenistan makes a significant contribution to the intensification of the fruitful cooperation aimed at positive solution of environmental, social, economic and humanitarian issues in the Aral Sea region, and rational use of water resources. In addition, practical measures are taken to prevent desertification.

As is known, UN General Assembly unanimously adopted Turkmenistan initiated Resolutions “On cooperation between the United Nations and the International Fund for Saving the Aral Sea”. Our country also set forth a proposal on development of the Special UN Program for the Aral Sea Basin, which will include measures on stabilization of the situation. Developing international legal foundations to address the Aral Sea issues, Turkmenistan will present initial draft of the concept and structure of future Special program on the Aral Sea in the framework of ESCATO sessions in May 2021, calling upon all states and interested international organizations to consider these documents.

Moreover, at its 73rd session the UN General Assembly adopted the Resolution on the initiative of Turkmenistan declaring the year 2021 as the year of international peace and trust”. Turkmenistan put forward an initiative to organize International forum on peace and trust next year to implement provisions of this resolution, which will give a strong impetus to constructive and respectful multilateral dialogue on pressing subjects of modern global agenda. The motto of the current year „Turkmenistan – Homeland of Neutrality” is interconnected with global initiatives, put forward by our highly esteemed President. Today Turkmenistan acts as reliable and an authoritative partner in solution of key issues of international cooperation.

Gapbar Hallyyev,

Lecturer of the Institute International Relations

of the Ministry of Foreign Affairs of Turkmenistan

Volumul de vânzări Redmi Note a depășit 140 de milioane de unități în ultimii șapte ani

0

Redmi a anunțat oficial pe contul de Weibo că vânzările globale ale telefoanelor inteligente din seriile Redmi Note au depășit 140 de milioane de unități. În același timp, potrivit datelor companiei de cercetare Omdia, Redmi Note 8 a devenit a doua cea mai bine vândută serie din lume în prima jumătate a anului 2020, dar și cea mai bine vândută din China, ceea ce consolidează popularitatea Redmi Note la nivel global.    

Prima serie Redmi Note a fost lansată în martie 2014 și a cunoscut un succes de răsunet în întreaga industrie. Au existat numeroase modele din seriile Redmi Note în ultimii șapte ani, iar telefoanele s-au menținut în topul vânzărilor și au primit o mulțime de referințe favorabile din partea utilizatorilor. Odată cu decizia de a transforma Redmi într-un brand independent, în anul 2019, performanțele de vânzări ale seriilor Redmi Note au crescut și mai mult: peste 10 milioane de unități din seria Note 7 s-au vândut în patru luni și peste 10 milioane de unități din seria Note 8 au fost vândute într-un interval de doar trei luni, iar în prezent volumul de vânzări a depășit 40 de milioane de unități. Redmi Note 8 este unul dintre cele mai de succes modele ale brandului Redmi și se situează printre cele mai bine vândute, potrivit statisticilor mai multor companii de cercetare. 

Lu Weibing, vicepreședintele Grupului Xiaomi, președintele China Business și managerul general Redmi, a declarat că sunt trei motive pentru care seriile Redmi Note sunt iubite de 140 de milioane de utilizatori din întreaga lume. Primul dintre ele este acela că Xiaomi este adeptul principiului incluziunii tehnologice și oferă produse flagship la prețuri oneste, astfel încât oricine să aibă dreptul de a se bucura de tehnologii avansate. În al doilea rând, Xiaomi nu se oprește niciodată din a oferi transparența informațiilor. Al treilea motiv este acela că Xiaomi a îmbunătățit în mod constant controlul asupra calității produselor și selecția de furnizori, pentru la le oferi utilizatorilor din întreaga lume produse la prețuri oneste. Cu astfel de valori, Redmi Note a atins performanțe înalte, este un produs de top și le aduce utilizatorilor o experiență completă, în comparație cu alte produse din aceeași zonă de preț existente pe piață. 

Potrivit informațiilor din industrie, produsele de 1000 RMB (aprox. 128 euro) sunt tributare poziționării, iar profiturile lor sunt limitate. Costurile crescute aduse de tehnologia 5G reduc și mai mult marjele lor de profit. Puțini dintre producători vor face cu adevărat eforturi pentru a îmbunătăți astfel de produse. Telefoanele care costă sub 1000 RMB ajung să fie echipate cu tehnologie învechită și sunt de o calitate îndoielnică, în timp ce producătorii fac în continuare profituri injuste. Redmi este însă un brand rar, care respectă această piață. Existența seriilor Note declară război haosului din industria telefoanelor mobile. Printr-o serie de produse la prețuri juste, competiția din piață va reveni la normal și alegerile consumatorilor vor redeveni raționale.  

Succesul seriilor Redmi Note îi face cu siguranță pe utilizatori să aștepte următorul produs.

România: Ajutoare de stat – Comisia aprobă două scheme românești în valoare totală de 14,1 milioane de euro pentru sprijinirea producătorilor de vin și pentru companiile aeriene care își încep/reiau operațiunile pe aeroportul din Sibiu

0

Comisia Europeană a aprobat o schemă românească în valoare de 12,4 milioane de euro (59,5 milioane RON) pentru sprijinirea producătorilor de vin afectați de pandemia de coronavirus. De asemenea, Comisia Europeană a aprobat o schemă românească în valoare de 1,7 milioane de euro destinată companiilor aeriene care reiau sau încep să efectueze zboruri înspre și dinspre aeroportul din Sibiu.20/11/2020

Ajutoare de stat: Comisia aprobă o schemă românească în valoare de 12,4 milioane EUR pentru sprijinirea producătorilor de vin afectați de pandemia de coronavirus

Comisia Europeană a aprobat o schemă românească în valoare de 12,4 milioane EUR (59,5 milioane RON) pentru sprijinirea producătorilor de vin afectați de pandemia de coronavirus. Schema a fost aprobată în temeiul cadrului temporar privind ajutoarele de statCăutați traducerile disponibile pentru linkul precedentEN•••. Sprijinul public se va acorda sub formă de subvenții directe. Schema este menită să răspundă nevoilor de lichidități ale viticultorilor în cauză și să garanteze că aceștia își pot continua activitățile și își pot păstra locurile de muncă în timpul pandemiei și după aceasta. Se preconizează că peste 1.000 de producători vor beneficia de această schemă. Comisia a constatat că schema românească este în conformitate cu condițiile prevăzute în cadrul temporar. În special, ajutorul (i) nu va depăși 100.000 EUR per beneficiar care își desfășoară activitatea în domeniul producției primare de produse agricole; și (ii) se acordă cel târziu până la 31 decembrie 2020. Comisia a concluzionat că măsura este necesară, adecvată și proporțională pentru a remedia o perturbare gravă a economiei unui stat membru, în conformitate cu articolul 107 alineatul (3) litera (b) din TFUE și cu condițiile prevăzute în cadrul temporar. Pe această bază, Comisia a aprobat măsura în temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat. Mai multe informații cu privire la cadrul temporar și la alte măsuri luate de Comisie pentru a aborda consecințele economice ale pandemiei de coronavirus sunt disponibile aici. Versiunea neconfidențială a deciziei va fi disponibilă cu numărul de caz SA.59520 în Registrul ajutoarelor de stat, pe site-ul internet al Comisiei dedicat concurențeiCăutați traducerile disponibile pentru linkul precedentEN•••, de îndată ce vor fi fost soluționate eventualele probleme legate de confidențialitate. (Persoane de contact pentru presă: Arianna Podesta — Tel.: + 32 229 87024; Giulia Astuti — Tel.: + 32 229 55344; Maria Tsoni — Tel.: + 32 229 90526)

Ajutoare de stat: Comisia aprobă o schemă de ajutor românească în valoare de 1,7 milioane EUR destinată companiilor aeriene care își încep sau își reiau operațiunile pe aeroportul din Sibiu ca urmare a pandemiei de coronavirus

Comisia Europeană a aprobat o schemă românească în valoare de 1,7 milioane de euro destinată companiilor aeriene care reiau sau încep să efectueze zboruri înspre și dinspre aeroportul din Sibiu. Aeroportul Sibiu joacă un rol important în conectivitatea regională și internațională a țării. Schema a fost aprobată în temeiul cadrului temporar privind ajutoarele de statCăutați traducerile disponibile pentru linkul precedentEN•••. Aceasta oferă ajutor sub formă de subvenții directe și va fi accesibilă în mod transparent tuturor companiilor aeriene interesate care își încep sau își reiau operațiunile pe aeroportul din Sibiu. Obiectivul măsurii este acela de a sprijini activitatea operatorilor aerieni, precum și redresarea economică și viabilitatea structurală a regiunii în contextul pandemiei de coronavirus. Comisia a constatat că schema românească este în conformitate cu condițiile prevăzute în cadrul temporar. În special, ajutorul nu va depăși 800.000 EUR pe companie și se va acorda înainte de 30 iunie 2021. Comisia a concluzionat că măsura este necesară, adecvată și proporțională pentru a remedia o perturbare gravă a economiei unui stat membru, în conformitate cu articolul 107 alineatul (3) litera (b) din TFUE și cu condițiile prevăzute în cadrul temporar. Pe această bază, Comisia a aprobat măsura în temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat. Mai multe informații cu privire la cadrul temporar și la alte acțiuni întreprinse de Comisie pentru a aborda impactul economic al pandemiei de coronavirus sunt disponibile aici. Versiunea neconfidențială a deciziei va fi disponibilă cu numărul de caz SA.59156 în Registrul ajutoarelor de stat, pe site-ul web al Comisiei privind concurențaCăutați traducerile disponibile pentru linkul precedentEN•••, de îndată ce vor fi fost soluționate eventualele probleme legate de confidențialitate. 

Mesajul Președintelui Autorității de Supraveghere Financiară, domnul Nicu Marcu, cu ocazia aniversării a 25 de ani de la redeschiderea Bursei de Valori București

0

„Felicit Bursa de Valori București pentru cei 25 de ani de viață postdecembristă.

Acest moment aniversar capătă și mai multă semnificație având în vedere că, tot în acest an, piața de capital românească a primit statutul de piață emergentă. Este o binemeritată recunoaștere a potențialului bursei, care creează noi oportunități pentru dezvoltare, având în vedere perspectivele atragerii de noi capitaluri.

Așa cum am mai afirmat, Bursa de Valori București trebuie să își asume un rol regional mai pronunțat, să devină un hub regional strategic pentru celelalte piețe financiare din spațiul sud-est european. În acest fel, contribuția la creșterea economiei românești va fi cu siguranță una de substanță.

Bursa are nevoie de active de valoare, care să genereze mai multă lichiditate, are nevoie de emitenți de calibru, care să se finanțeze prin piața de capital.

Totodată, un rol important îl deține statul român. Listarea companiilor cu capital majoritar de stat va aduce mai multă anvergură pieței de capital locale. O performanță solidă a bursei consolidează încrederea investitorilor – doar astfel piața de capital autohtonă își va putea împlini pe deplin potențialul, devenind un autentic factor de progres pentru economie.

Vă urez succes pe mai departe și doresc să vă asigur de întregul sprijin al Autorității pentru îndeplinirea rolului esențial pe care îl aveți în dezvoltarea economiei românești”.

Prof. univ. dr. Nicu Marcu

Președintele Consiliului Autorității de Supraveghere Financiară

Energia în alegeri

0

Concluzii principale rezultate în urma analizei capitolelor pe energie din Programele de Guvernare

Despre proiectul „Energia în alegeri

Asociației Energia Inteligentă (AEI) a organizat miercuri, 18noiembrie, dezbaterea online intitulată „Energia în alegeri”, un proiect marca AEI care a vizat furnizarea unui cadru transparent de discuție pe marginea capitolelor dedicate sectorului energetic din Programele de Guvernare, pe care principalele facțiuni politice le-au făcut disponibile.

În consonanță cu valorile și misiunea pe care le reprezintă AEI, dezbaterea s-a derulat în registru apolitic, vizând reprezentarea echidistantă și obiectivă a intereselor tuturor participanților la piața de energie, fie că sunt furnizori, producători, operatori, proiectanți, constructori, instituții, reglementatori, ministere, politicieni, angajați din sistem sau reprezentanți ai mass-media.

Evenimentul s-a bucurat de prezența unor experți de seamă în domeniul energetic precum: Călin VILT – expert în energie, Alexandru PĂTRUȚI – expert în resurse minerale, Ioan Iordache – expert în hidrogen și resurse, energetice noi, Andrei CECLAN – expert în eficiența energetică și Dumitru CHISĂLIȚĂ – expert gaze naturale.

Menționăm că au fost analizate exclusiv secțiunile care vizează componenta energetică din Programele de Guvernare disponibile în mediul online, iar opiniile și comentariile formulate de invitați au fost exprimate în mod obiectiv, imparțial și strict prin prisma expertizei profesionale.

Motivația organizării evenimentului

Sesiunea de discuții a fost deschisă de către Dumitru CHISĂLIȚĂ -președinte al AEI, care a punctat asupra progreselor insuficiente înregistrate în sectorul energetic românesc în ultimii 30 de ani raportat la potențialul deținut de România.

A subliniat că organizarea unei astfel de dezbateri este ocazionată de necesitatea ca politicile energetice stipulate în Programele Guvernare să fie trecute prin exercițiul dialogului cu specialiști din domeniul energiei și în beneficiul consumatorilor români.

De asemenea, expertul a punctat că este necesar ca intențiile promovate prin Programele de Guvernare să fie tratate și sub aspectelor soluțiilor, respectiv al pașilor necesari implementării acestora, într-un orizont de timp oportun.

Discursurile experților prezenți la dezbatere

  • Alexandru PĂTRUȚI – expert în resurse minerale

Alocuțiunea expertului a debutat cu prezentarea tipurilor de combustibili care compun sfera resurselor minerale primare, punctând faptul că gazele naturale, țițeiul și cărbunele alături de uraniu, reprezintă principalele elemente are deservesc sistemul energetic național.

În opinia sa, situația resurselor minerale energetice din România este una îngrijorătoare, sectorul de profil confruntându-se cu scăderi importante ale producției de țiței, cărbune și gaze naturale, în timp ce explotarea zăcămintelor de uraniu a încetat de câțiva ani (materia primă fiind adusă din import).

Strict raportat la resursele minerale, ca remarcă generală ce poate fi formulată după parcurgerea Programelor de Guvernare, trimiterile către acest subiect nu sunt numeroase și pun accent pe necesitatea exploatării în condiții ecologice și întru dezideratul independenței energetice.

Potrivit expertului, viziunea noilor reglementări europene axate pe diminuarea riscurilor de mediu va face dificilă exploatarea resurselor minerale, motivat de faptul că procesul de obținere al acestora este unul poluant.

Pe un alt plan, conceptul de independență energetică se impune a fi înlocuit cu cel de securitate energetică, demers motivat pe seama faptului că independența energetică presupune producerea (integrală) pe teritoriul național a tuturor resurselor necesare consumului.

Ca o caracteristică generală a tuturor Programelor de Guvernare supuse analizei, expertul apreciază că nu se evidențiază o preocupare deosebită pentru exploatarea resurselor minerale primare, secțiunile dedicate acestui subiect fiind succinte.

Cu toate acestea, în majoritatea documentelor analizate se regăsește ca obiectiv prioritatar deblocarea investițiilor din zona economică exclusivă a Mării Negre, demers care a fost tergiversat pe fondul riscului legislativ din România (cu precădere prin OUG 114/2018 și Legea 256/2018).  

În aprecierea expertului, este vital pentru România ca exploatarea gazelor naturale din zona offshore să debuteze în perioada de tranziție către obiectivele în materie de climă propuse de Uniunea Europeană, demers facilitat de statul de „combustibil de tranziție” de care încă se bucură resursele de gaze naturale.

Cu toate acestea, contextul internațional actual este unul inoportun, majoritatea operatorilor optând pentru restrângerea activității economice, iar actorii din Marea Neagră nu fac exceptție de la această regulă, în pofida faptului că lucrările de explorare au pus în evidență existența resurselor.

Pe un alt plan, continuarea utilizării cărbunului va deveni dificilă, companiile producătoare de energie pe baza acestui combustibil fosil regăsindu-se într-o situație financiară extrem de delicată, în timp ce perspectivele de redresare și încadrare în normele stabilite de UE sunt incerte.

În ceea ce privește minereul uranifer, majoritatea obiectivelor politice sunt centrate pe dezvoltarea de tehnologii locale (vizând în general dezvoltarea de noi capacități care utilizează această resursă), însă lipsesc dezideratele referitoare la operaționalizarea unui ciclu nuclear integrat.

În opinia sa, este imperios necesar ca facțiunile politice să nu piardă din vedere lanțul complet al energiei nucleare, din care România a pierdut producția de apă grea.

De asemenea, expertul a pus în vedere părților interesate faptul că energia geotermală este insuficient tratată în conținutul Programelor de Guvernare, fiind necesar ca viitori guvernanți să își centreze atenția și asupra valorificării acestei resurse.

În final, Alexandru PĂTRUȚI a punctat asupra necesității reconfigurării cadrului legislativ aferent exploatării resurselor minerale, în prezent acesta nemaifiind racordat la realitatea peisajului energetic național și european.

  • Călin VILT – expert în energie

Expertul pe componenta energiei electrice a punctat asupra lipsei de consecvență în politicile publice și investiționale din sectorul de profil, situație explicată prin faptul că proiectele energetice nu se suprapun ca durată cu ciclurile electorale, primele necesitând o perioadă mai extinsă de operaționalizare.

Din acest considerent, Călin VILT a recomandat ca strategia energetică a României să fie realizată și aprobată la nivelul Parlamentului, cu scopul principal de a conferi acesteia un plus de stabilitate și predictilitate.

Pentru a justifica opinia exprimată, expertul a adus în discuție subiectul unităților nucleare 3 și 4, (proiect care datează din anii 1980) și a căror istorie a urmat un traseu sinusoidal, în special pe fondul recalibrărilor subsecvente ale strategiei de dezvoltare a sectorului nuclear, induse pe fondul mutațiilor repetate în plan politic.  

Pe fondul prăbușirii consumului din România, s-a renunțat la două centrale importante[1] (localizate în Moldova și Transilvania), în timp ce la Cernavodă planul de dezvoltare a fost rezumat la operaționalizarea a 4 unități.

De asemenea, expertul a punctat asupra disparției unui segment important din industria care a fost planificată special cu scopul asimilării echipamentelor din programul nuclear, respectiv a industriei nucleare conexe, în prezent activând aproximativ 33/34 de operatori economici dintr-un total de 140.

În plan pozitiv, Călin VILT a punctat că inventarul de apă grea pentru unitățile 3 și 4 este produs și existent pe stoc la nivelul rezervei de stat, acesta fiind chiar excedentar raportat la necesarul de consum previzonat.

De asemenea, tehnologia Candu 600 (utilizată în cadrul reactoarelor de la Cernavodă) este un proiect de generație a 3-a, care poate fi îmbunătățit la nivelul 3+, odată cu investițiile vizate pe segmentele echipamentelor electrice, respectiv cele de pe linie de automatizare a sistemului.

În opinia expertului, dincolo de compatibilitea cu viziunea ecologică din Acordul de la Paris, dezvoltarea reactoarelor nucleare 3 și 4 de la Cernavodă prezintă și avantaje din punct de vedere al asigurării climatului economico – social (în special, prin asigurarea de locuri de muncă și contribuții la bugetul consolidat de stat).

Mai mult, Călin VILT a opinat că excedentul de energie rezultat în urma operaționalizării celor două unități nucleare ar putea fi utilizat pentru producția de hidrogen (în măsura implementării unei strategii complemenare) și va facilita întâmpinarea creșterii de consum previzionată din anii următori.

Pe acest fond, Călin VILT și-a exprimat convingerea în ceea ce privește oportinitatea recalibrării strategiei energetice și Programelor de Guvernare, astfel încât acestea să dezvolte secțiuni dedicate unei strategii complementare între cele două componente puse în discuție, respectiv energie electrică (eventual de origine nucleară) și hidrogen.

Specialistul a mai atras atenția asupra faptului că sectorul energiei electrice se confruntă, actualmente, cu cea mai mare criză de generare din istoria României. Din acest motiv sectorul resimte o nevoie imperioasă de dezvoltare de noi capacități, una din soluțiile avansate fiind capacități noi pe nuclear și gaze naturale.

  • Ioan IORDACHE – expert în hidrogen și resurse energetice noi

Expertul a punctat că România are o istorie îndelungată (aproximativ 100 de ani) în domeniul cercetării și producției de hidrogen, însă discuțiile pe marginea acestui vector energetic au căpătat amploare doar în perioada recentă, în contextul Pactului Verde european.

În ceea ce privește Programele de Guvernare, Ioan IORDACHE a afirmat că secțiunile dedicate hidrogenului sunt, după caz, fie succinte, fie indirecte raportat la rolul pe care această formă de energie îl va putea îndeplini ecuația energetică viitoare a României.

Există un bazin de specialiști în domeniul hidrogenului, identificat de expert atât la nivelul administrației centrale, cât și la nivelul formațiunilor politice; starea de fapt reclamă, în opinia sa, o mai bună articulare a strategiilor politice centrate pe rolul acestui vector energetic în conținutul Programelor de Guvernare, însă este necesar ca această responsabilitate să revină specialiștilor.

Ioan IORDACHE și-a exprimat convingerea că România deține un potențial semnificativ sub aspectul dezvoltării unei industrii bazate pe hidrogen, însă este necesar ca acest avantaj să fie valorificat în contextul unei strategii complementare cu alte forme de energie.

Un argument în plus pentru înscrierea hidrogenului pe harta obiectivelor prioritare din sectorul energetic este reprezentat de potențialul acestui vector energetic de a contribui semnficativ la cuplarea sectorială.

Indiferent de resursa energetică utilizată în procesul de producției, hidrogenul poate contribui la sustenabilitatea și reziliența sistemului energetic prin faptul că prezintă avantajul de “a stoca” energia electrică excedentară.

În finalul alocuțiunii sale, Ioan IORDACHE a atras atenția asupra decuplării instalate între mediul politic, academic și cel al industriei, starea de fapt reclamând o coagulare, respectiv integrare a tuturor reprezentanților relevanți din domeniu la temele energetice de importanță strategică. 

  • Andrei CECLAN – expert în eficiență energetică

Potrivit specialistului, în conținutul tuturor Programelor de Guvernare s-a putut identifica o aliniere la politicile și țintele impuse la nivel european în materie de eficiență energetică.

În aprecierea sa, secțiunile dedicate acestui subiect nu sunt suficient de particularizate/ individualizate, aspect care poate fi interpretat totuși într-o notă pozitivă, deoarece este un indicator al coeziunii politice în raport cu eficiența energetică.   

Andrei CECLAN a  realizat o analiză succintă a elementelor componente care alcătuiesc conceptul eficienței energetice, cu accent pe următoarele coordonate:

– industria și autoritățile publice resimt o nevoie acută de personal specializat în domeniul eficienței energetice; necesitatea profesionalizării personalului angajat al autorităților se sprijină pe existența a unor sume consistente nerambursambile pe care România le-ar putea accesa.

– țintele de eficiență, prezente în toate Programele de Guvernare, necesită o defalcare pe nivele de acțiune, cu luarea în calcul a întreg lanțului valoric al energiei și nu doar componenta de consum;

– necesitatea dezvoltării de soluții și servicii pe plan local/ național, în detrimentul importării acestora;   

– imperiorizitatea implementării unor politici de stimulare/ subvenționare a industriei interesate de îmbunătățirea eficienței energetice;

– nevoia de a delimita categoria consumatorilor vulnerabili și definitivarea conceptului sărăciei energetice, ambele subiecte fiind în strânsă legătură eficiența energetică.

În opinia expertului, rezultatul conjugat al elementelor dezvoltate în analiza sa vor putea facilita o viziune consolidată a statului român în raport cu obiectivele de eficiență energetică și alte ținte asociate.

  • Dumitru CHISĂLIȚĂ – expert în gaze naturale

Discursul președintelui AEI a fost marcat de clarificarea conceptului de independență energetică în raport cu securitatea energetică, obiectiv care se regăsește în 2 din cele 5 Programe de Guvernare supuse analizei.

În opinia expertului, acest deziderat politic este dificil de atins, în condițiile în care, dincolo de trendul negativ înregistrat de România sub aspectul exploatării resurselor energetice de care dispune, se regăsește într-o stare de contradicție cu conceptul comunității europene.

Prin urmare, o astfel de abordare scoate România din filosofia Uniunii Europene la  care am aderat și care presupune liberul schimb de mărfuri.

Pe de altă parte, conceptul de securitate energetică – prezent în celelalte Programe de Guvernare – reprezintă un obiectiv mult mai realist și oportun a fi urmat, dar care reclamă o abordare pragmatică și imediată din partea autorităților.

În susținerea acestei idei, expertul a pus în discuție ultimul buletin trimestrial al INS[2] care a evidențiat că producția de gaze naturale a cunoscut un declin de 10,3% în ultimele 10 luni, element deosebit de îngrijorător chiar dacă acest trend a fost, cel mai probabil, facilitat și de conjuncturi nefavorabile.

Un alt element regăsit în majoritatea Programelor de Guvernare este cel al consumatorului vulnerabil și care trebuie tratat complementar altături de măsuri dedicate limitării efectelor sărăciei energetice, un concept care este mai cuprinzător și care tratează implicit și problema vulnerabilității consumatorilor.

În ceea ce privește subiectul exploatării Mării Negre, Dumitru CHISĂLIȚĂ a punctat că este imperios necesar ca autoritățile să conștientizeze importanța facilitării cu celeritate a extracției gazelor naturale din perimetrele offshore.

În absența resurselor preconizate din Marea Neagră, expertul a punctat că România se va confrunta cu un deficit acut pe componenta asigurării necesarul intern de consum al gazelor naturale începând cu anul 2030, deficit care va accentua dependența statului român de import.

Riscul confruntării cu un deficit de resurse se justifică și prin accentuarea decalajului dintre producție și consum, în contextul în care majoritatea Programelor de Guvernare își propun ca obiectiv creșterea gradului de utilizare a gazelor naturale pe teritoriul național.

Concret, la starea de fapt contribuie, pe de-o parte, intenția factorilor politici pentru înlocuirea unităților de producției a energiei electrice pe bază de cărbune, iar pe de altă parte, politicile publice care vizează racordarea intensivă a sectorului rezidențial din România.

Pe acest palier, în pofida beneficiilor aduse de o astfel de politică, expertul a punctat că nu toate țintele propuse sunt realiste, dacă nu sunt corelate cu măsuri complementare care să se sprijine pe considerente din punct de vedere economic.

Statisticile arată că între anii 1990 şi 2020 a crescut numărul localităţilor racordate la gaze naturale cu 1.744 de noi localităţi, iar numărul consumatorilor de la 1,3 milioane, la 3,9 milioane de consumatori.

În acelaşi timp, numărul de kilometri de reţea a crescut de cinci ori, de la 10.725 de kilometri la peste 48.000 de kilometri.

Menținerea acestei strategii de racordare, fără identificarea unor mecanisme de finanțare vor induce un recul în factura consumatorilor finali.

Mai exact, în scenariul racordării unui număr adițional de 2,1 milioane de clienți, costurile suplimentare etapizate pe următorii 14 ani vor fi de până la 14 lei pe MWh distribuit, ceea ce echivalează cu o creștere de aproximativ 10 – 12% față de factura energetică din prezent (respectiv cca 200 lei/ an).

În final, Dumitru CHISĂLIȚĂ a atras atenția că o politică de racordare intensivă ar trebui să țină seamă și de garanția/ perspectiva consumării resurselor de gaze naturale. Pe acest fond, președintele AEI a arătat că există situații în care un număr semnificativ din gospodăriile racordate la rețelele de distribuție (în anumite cazuri chiar 80% din totalul gospodăriilor care aparțin unei localități) nu consumă gaze naturale.

Efectul indirect al lipsei de consum după momentul racordării presupune majorarea facturii energetice, expertul avansând cu titlu de exemplu că racordarea gratuită a 2,1 milioane din care doar 1 milion vor și consuma gaze (ceilalți neavând bani să-și realizeze instalația de încălzire sau să-și plătească contravaloarea gazelor) acesta ar echivala cu o creștere suplimentară a facturii de gaze a românilor (față de obligația achitării de către toți consumatorii a racordării gratuite) cu încă aproximativ 5%.

Concluzii exprimate de experți

Finalul dezbaterii online a fost marcat de o serie de observații conclusive și recomandări formulate de experții participanți la eveniment, după cum urmează:

  • Călin VILT

Expertul în energie a punctat:

l dialogul dintre consumatorii finali și reprezentanții relevanți ai sectorului energetic trebuie să devină o realitate, eminamente prin includerea pe viitor al acestor actori în dezbaterile asociate sectorului energetic, alături de sfera politică și specialiștii de profil;

l o asumarea mai mare din partea sferei politice pentru lipsa unor măsuri corective care au fost semnalate în timp de experții din domeniul energetic;

  • Alexandru PĂTRUȚI

În aprecierea expertului în resurse minerale, sectorul energetic din România a supraviețuit în contextul scăderii drastice a consumului de energie și mai puțin ca rezultat al unor măsuri administrative.

În aprecierea sa, investițiile vizate în dezvoltarea de noi capacități, respectiv în perspective de exploatare noi sunt insuficiente raportat la prognozele de consum.

  • Ioan IORDACHE

Ioan IORDACHE a subliniat că hidrogenul reprezintă un vector energetic și nu o resursă primară, aspect care impune ca dezvoltarea acestui sector în România să se realizeze de o manieră complementară cu celelalte forme de energie de care dispune România.

Asemeni antevorbitorului său, expertul în hidrogen a pledat pentru includerea specialiștilor în demersul de creionare a politicilor publice din sectorul energetic, aceștia fiind pregătiți să își asume responsabilitatea sprijinirii sferei politice în atingerea dezideratelor propuse.

  • Andrei CECLAN

Expertul în eficiență energetică a completat intervenția realizată de Ioan IORDACHE, pledând pentru susținerea profesioniștilor din zona tehnică, astfel încât această categorie să dețină o reprezentativitate adecvată în procesul de stabilire a obiectivelor politice.

Lipsa unui liant între cele două elemente puse în discuție generează sincope în definirea priorităților strategice în domeniul energetic.

  • Dumitru CHISĂLIȚĂ

Președintele AEI a concluzionat, de asemenea, că lipsa unui dialog între diversele categorii de participanți la piața de energie conduce la formularea unor deziderate care nu sunt pe deplin racordate la realitățile peisajului sectorului energetic autohton.

Starea de fapt reclamă o resetarea  a modului în care sunt formulate prioritățile strategice – PUNCT SI DE LA CAPAT IN SECTORUL ENERGETIC – respectiv dezideratele politice la nivelul administrației centrale pentru a facilita ieșirea din situația cu valențe critice care caracterizează sectorul energetic în prezent.



[1] Inițial prevăzute în strategia de dezvoltare nucleară creionată la nivelul anilor 1980.

[2] Institutul Național de Statistică.




Despre Asociația Energia Inteligentă

Asociația Energia Inteligentă (AEI) reunește profesioniști din domeniul gazelor naturale, hidrogenului, energiei electrice și eficienței energetice. Membrii săi militează pentru un preț corect al gazelor și pentru creșterea transparenței în piața de energie din România.

AEI este o organizație non-profit al cărui scop principal este acela de a contribui la o mai bună informare a consumatorilor casnici și non-casnici de gaze și energie pentru ca aceștia să poată fi mai bine pregătiți pentru negocierea contractelor de achiziție și pentru a putea înțelege corect facturile pe care le plătesc.

AEI este și va rămâne un partener de dialog pentru toți participanții la piață, fie că sunt furnizori, producători, operatori, proiectanți, constructori, instituții, reglementatori, ministere, politicieni, angajați din sistem sau reprezentanți ai mass-media.

ASF sancționează SSIF Prime Transaction S.A. și a OTP Asset Management România S.A.I. S.A., ca urmare a deficiențelor constatate în cadrul controalelor periodice efectuate la cele două societăți

0

Consiliul Autorității de Supraveghere Financiară a decis, în ședința din data de 11 noiembrie 2020, sancționarea SSIF Prime Transaction S.A. și a OTP Asset Management România S.A.I. S.A., ca urmare a deficiențelor constatate în cadrul controalelor periodice efectuate la cele două societăți.

Astfel, în cazul SSIF Prime Transaction S.A, Consiliul A.S.F. a hotărât adoptarea mai multor măsuri, după cum urmează:

  • sancționarea cu avertisment a societății pentru deficiențe în legătură cu politica de înregistrare a convorbirilor telefonice și a comunicațiilor electronice, asigurarea de înregistrări pentru ordinele transmise telefonic și informarea adecvată a clienților, anterior prestării unor servicii;
  • sancționarea cu avertisment a directorului general/ofițerului de conformitate pentru deficiențe în legătură cu actualizarea cadrului procedural intern și a atribuțiilor angajaților societății la noile cerințe stipulate de Regulamentul A.S.F. nr. 13/2019;
  • impunerea în sarcina societății a unui plan de măsuri de remediere a deficiențelor / mitigare a riscurilor identificate (cu termen de implementare 90 de zile);
  • atenționarea societății și a unor persoane din cadrul acesteia pentru unele deficiențe minore constatate.

În ceea ce privește OTP Asset Management România S.A.I. S.A., Consiliul A.S.F. a decis următoarele:

  • sancționarea cu avertisment a societății pentru deficiențe în legătură cu desemnarea persoanei care ocupă funcția de ofițer de conformitate;
  • sancționarea cu avertisment a ofițerului de conformitate pentru deficiențe în legătură cu actualizarea cadrului procedural intern și a atribuțiilor angajaților societății la noile cerințe stipulate de Regulamentul A.S.F. nr. 13/2019;
  • impunerea în sarcina societății a unui plan de măsuri de remediere a deficiențelor / mitigare a riscurilor identificate (cu termen de implementare 90 de zile);
  • atenționarea societății și a unei persoane din cadrul acesteia pentru unele deficiențe minore constatate.

Politici Europene pentru Noua Economie – Ediție Specială

0

NOUA ECONOMIE a Uniunii Europene și implicit NOUA ECONOMIE a României este una orientată masiv pe dezvoltare durabilă. Noua Economie este cea care construiește România Durabilă.

Green Deal ne va afecta viețile în cele mai mici detalii, și cel mai probabil nici publicul european, nici românii nu înțeleg profunzimea acestui pact. Europarlamentarul Carmen Avram face o descriere scurtă a acestui efort în cadrul webinarului „Politici europene pentru noua economie”, organizat de EM360 și platforma „România Durabilă”.

„Fără tehnologie nu există viitor”, spune europarlamentarul Carmen Avram citând o voce din industria petrolului și gazelor.

Carmen Avram atrage atenția că dacă privești spre politicile europene și spre ce se întâmplă la Bruxelles în privința digitalizării și a tehnologiei, „îți dai seama cât de în urmă a rămas România ca stat.”

În „matricea Green Deal”, digitalizarea trebuie să fie o prioritate pentru țara noastră, trage concluzia europarlamentarul român.

Statul român trebuie să își stabiliească prioritățile, iar acest lucru trebuie să se întâmple urgent. Un politician român susține acest lucru cu fermitate. Desigur, e vorba despre un europarlamentar, însă astfel de voci, din orice zonă politică ar veni, se ridică tot mai des.

Green Deal nu e un plan nou. Astfel de politici europene sunt discutate cu multe luni înainte – chiar cu ani. Marian Jean Marinescu este unul dintre cei mai longevivi europarlamentari români, iar pentru el țintele din Pactul Verde european nu reprezintă nicio surpriză: acestea vin de undeva din 2017 – 2018.

Un sprijin ferm pentru gazele naturale românești vine de la Bruxelles.

Europarlamentarul Marian Jean Marinescu afirmă că „gazul este singura sursă de energie în această perioadă de tranziție care este cu adevărat de tranziție„.

Gazele naturale reprezintă un combustibil de tranziție, iar România are un mare avantaj generat de acest potențial mare pe care îl are în Marea Neagră, dar și un mare dezavantaj  – că acest potențial este blocat, afirmă Alina Popa, Director Financiar, Membru al Directoratului OMV Petrom.

Când nu bate vântul sau soarele, gazele naturale reprezintă combustibilul ideal pentru echilibrarea sistemului energetic. Este o tehnologie foarte avansată, iar România are resurse importante pentru următoarele decenii. Astfel, un mix în care să fie incluse gazele naturale ar putea să asigure o tranziție bună spre 2050, a declarat Alexandru Maximescu, Director Reglementare și Afaceri Publice la OMV Petrom.

De la începutul anului viitor, e absolut nevoie să se stabilească niște direcții clare de dezvoltare ale României în contextul țintelor climatice tot mai ambițioase. Aceste direcții trebuie agreate între reprezentanții mediului de afaceri și decidenții politici.

La nivel european, se discută de noi ținte de emisii pentru centralele pe gaze naturale, imposibil de atins momentan tehnologic. E nevoie de o abordare echilibrată și ținte pentru emisiile de CO2 realiste, care odată atinse vor putea ajuta acest proces de decarbonare.

Fondurile europene de zeci de miliarde de euro care vor veni către România, prin diverse instrumente precum Fondul de Modernizare, sunt o șansă unică pentru România. Mingea este la Guvern și de capacitatea instituțională a acestuia  depinde cât de bine vom valorifica banii și cât de corect vor fi gestionați, atrage atenția Radu Dudău, Director Energy Policy Group.

România trebuie să își cântărească foarte atent direcțiile spre care vrea să se îndrepte în procesul de tranziție. Iar primul lucru absolut necesar este ancorarea realităților românești în direcțiile și abordările europene. De asemenea, e foarte important să distingem între ceea ce ne dorim și ceea ce putem realiza cu adevărat, punctează Dumitru Chisăliță, Președinte Asociația Energia Inteligentă.

E nevoie ca guvernul să asigure climatul necesar ca industria să absoarbă fondurile importante ce vor fi dislocate sub umbrela Green Deal, care s-a transformat într-un mecanism de relansare economică post-COVID. Unde trebuie să se concentreze decidenții politici? Pe claritate legislativă și stabilitate, a declarat Corneliu Bodea, Președinte al Centrului Român al Energiei, la dezbaterea „Politici europene pentru Noua Economie”, organizată de EM360 și România Durabilă.

S-a repetat foarte mult: „Avem gaze, avem gaze, avem gaze”. Însă dacă aceste resurse rămân în pământ, fie că sunt offshore sau onshore, de fapt nu le avem, sunt o iluzie. În lipsa lor, riscăm chiar să devenim o piață de desfacere tot mai mare pentru furnizori externi. Deblocarea investițiilor în producția de gaze naturale offshore, precum și digitizarea, iată două priorități pentru decidenții politici.

„Cei care au în vedere digitalizarea vor supraviețui pe piață.”

Atât de simplă este, de fapt, problema investițiilor în tehnologie și digitalizare în viziunea europarlamentarului Daniel Buda.

Green Deal înseamnă pentru Uniunea Europeană și, automat, pentru România, un drum cu un singur sens. Nu ne putem imagina că o putem lua înapoi, că putem reveni la situații care au funcționat în trecut.
Europarlamentarul Daniel Buda a explicat cum vede el acest drum.

Pentru fostul ministru al Muncii și actualul europarlamentar Dragoș Pîslaru, Green Deal reprezintă o oportunitate imensă pentru România. Condiția este însă să avem un proiect clar, de la care să nu ne abatem. Dragoș Pîslaru are un astfel de plan pe care l-a prezentat, pe scurt, în cadrul webinarului „Politici europene pentru Noua economie”, organizat de EM360 și „România durabilă”.

Perioada prin care trecem deja de aproape 10 luni ne-a dovedit cât de importantă este digitalizarea. De la comunicarea cu prietenii până la munca de acasă am trecut cu toții prin experiențe ce țin de acest proces. Iar izolarea în pandemie ne-a demonstrat și că relația cu statul se poate menține de la distanță cu destul succes.

Pentru drumul României în cadrul Pactului verde european, „Green Deal”, europarlamentarul Dragoș Pîslaru observă importanța dialogului nepartizan între actorii implicați în diversele sectoare ce vor fi influențate. Transformarea energetică a Europei e doar o parte din acest drum.

Trei companii românești sunt recunoscute în cadrul competiției Deloitte 2020 Central Europe Technology Fast 50 la categoria Impact Star Award

0

DCS Plus, Druid și Tremend sunt companiile românești recunoscute în cadrul programului Deloitte 2020 Central Europe Technology Fast 50 la categoria Impact Star Award, care premiază companii ce reușesc să aibă, prin produsele și serviciile lor patentate, efecte pozitive asupra societății, asupra businessului, precum și în domeniile inovație, mediu și diversitate. DCS Plus dezvoltă produse dedicate companiilor din turism, Druid creează asistenți virtuali inteligenți care pot îndeplini procese complexe, iar Tremend, care a fost inclusă în edițiile anterioare ale Technology Fast 50 în topul companiilor cu cea mai rapidă creștere din Europa Centrală, creează soluții de transformare digitală agilă folosind inteligența artificială.

Andrei Ionescu, Deloitte Romania 01

„Ediția din acest an a programului CE Technology Fast 50 oferă recunoaștere companiilor care creează noi soluții tehnologice nu doar pentru creșterea susținută a veniturilor, ci și pentru impactul pozitiv asupra lumii, în general. Categoria Impact Star Award a fost introdusă în competiție pentru prima dată în 2020, în acest context fără precedent creat de pandemia de COVID-19, care a transformat modelele de business și viețile noastre într-un mod foarte rapid și intens. Felicit companiile din România premiate pentru efectele pozitive pe care au reușit să le creeze în rândul diferitelor niveluri ale societății și asupra mediului de business”, a declarat Andrei Ionescu, Partener coordonator Consultanță și Managementul Riscului, Deloitte România, și coordonatorul programului Technology Fast 50 Europa Centrală în România.

Companiile cu cea mai mare creștere din Europa Centrală

Câștigătorul principalei categorii a competiției, care oferă recunoaștere companiilor de tehnologie din Europa Centrală înființate de cel puțin patru ani care au înregistrat cele mai mari creșteri, este Packhelp, o companie poloneză de software care a dezvoltat o soluție ce oferă businessurilor acces la ambalaje personalizate, cu un impact minim asupra mediului. Packhelp a avut o creștere medie a veniturilor de 9.077% între 2016 și 2019. Următoarele două poziții sunt ocupate de două companii din Cehia, DoDo, care creează software specializat în servicii de curierat bazate pe soluții tehnologice, cu o rată de creștere de 8.427%, și UlovDomov.cz, cea mai mare și mai cuprinzătoare bază de date de apartamente de închiriat din Cehia, cu o creștere de 5.535%. Companiile incluse în principala categorie a competiției au avut o rată medie de creștere de 1.460%.

Aflat la a 21-a ediție, topul este dominat în acest an de jucători din domeniul software (30 de companii), urmat de media și divertisment (11 companii), hardware (patru companii), fintech (trei companii) și sănătate (două companii). Peste 80% din companiile incluse în competiția din 2020 se află pentru prima data în top, ceea ce indică ritmul alert de creștere a businessurilor de tehnologie tinere în regiunea Europei Centrale.

Categoria Rising Star

Pe lângă principala categorie, care include companiile cu cea mai mare creștere, Deloitte 2020 Central Europe Technology Fast 50 oferă recunoaștere și businessurilor mai tinere care se dezvoltă rapid, în cadrul categoriei Rising Star. Compania FF Trader din Cehia, care a dezvoltat o platformă educațională pentru traderi financiari, este câștigătoare pentru al doilea an consecutiv la această categorie, cu o rată de creștere de 2.356%.

Categoria Rising Stars este dominată de jucători în domeniul software și de companii care au intrat pentru prima dată în top, 23 dintre cele 25 de companii fiind incluse în premieră în competiție.

Despre Deloitte Central Europe Technology Fast 50

Pentru a fi eligibile pentru principala categorie a competiției Technology Fast 50, companiile trebuie să îndeplinească anumite condiții financiare, și anume să aibă un venit operațional anual minim de 50.000 de euro în primii trei ani analizați (2016-2018) și de 100.000 de euro în 2019. De asemenea, acestea trebuie să aibă sediul central în Europa Centrală și să dețină drepturile de proprietate intelectuală sau să fi creat tehnologie patentată.

În plus, Deloitte ia în calcul companiile care au potențial, dar încă îndeplinesc condițiile pentru a intra în categoria principală. Astfel, businessurile care au venituri anuale de peste 30.000 de euro în ultimii trei ani (2017–2019) sunt incluse în categoria Rising Stars. Mai multe informații despre programul Deloitte Central Europe Technology Fast 50 sunt disponibile aici

Risc de decuplare între evaluarea de piață a activelor și evoluția economiei reale

0

Comisia Națională de Strategie și Prognoză estimează, conform ultimei analize efectuate, că în acest an economia României se va contracta (-4,2%), față de anul 2019, pe fondul scăderii activității în industrie (-9,1%), agricultură (-21,2%) și servicii (-2%).

Și prognozele Fondului Monetar Internațional și ale Comisiei Europene privind evoluția economiei românești indică scăderi cu 4,8%, respectiv cu 5,2%, pentru sfârșitul acestui an, în comparație cu anul 2019.

Totodată, deficitul bugetar crește la 96 miliarde lei, 9,1% din PIB, potrivit proiectului de rectificare bugetară. Noua estimare de deficit bugetar se bazează pe o scădere a economiei cu 4,2% în acest an.

Cele 5 miliarde în plus față de precedenta estimare de deficit bugetar, de 91 miliarde lei, 8,6% din PIB, reprezintă în principal venituri care nu vor mai fi încasate în acest an, ca urmare a extinderii până la 25 decembrie a facilității fiscale de amânare la plată a obligațiilor fiscale.

Bazat pe execuția bugetară de până acum, Ministerul Finanțelor propune o rectificare de 9% din PIB, 96 miliarde lei, din estimarea că nu vor mai fi încasate 4,2 miliarde lei pe finalul anului.

Suma de 4,2 miliarde de lei reprezintă venituri care nu vor fi încasate, ca urmare a extinderii până la 25 decembrie, a facilității care oferă firmelor posibilitatea să amâne, fără dobânzi, penalități sau executări, plata obligațiilor fiscale.

Pandemia COVID–19 a afectat destul de serios și economiile statelor Uniunii Europene. Spre exemplu, Spania va înregistra la sfârșitul acestui an o scădere economică de 12,4%, conform estimărilor Comisiei Europene, în timp ce economia Italiei se va contracta cu aproape 10%, față de anul 2019, potrivit acelorași prognoze.

Și piețele bursiere europene au reacționat negativ în ședința din data de 18 noiembrie, pe fondul îngrijorărilor privind creșterea cazurilor de îmbolnăviri cu SARS-CoV-2 din întreaga regiune, care vor opri redresarea economică, chiar dacă au existat anumite evoluții pozitive punctuale ca urmare a știrilor privind descoperirile vaccinului împotriva COVID-19.

Conform tabloului riscurilor pentru valorile mobiliare din UE, emis de ESMA, există în continuare riscul decuplării între evaluarea de piață a activelor și evoluția economiei reale. În al treilea trimestru al anului 2020, piețele financiare din UE au continuat redresarea, iar prețurile de pe piețele de acțiuni au crescut și mai mult.

Există semnalele unei diferențieri sectoriale și geografice puternice în cadrul piețelor financiare, sectorul instrumentelor cu venit fix înregistrând creșteri ale prețurilor de-a lungul diverselor segmente cum ar fi piețele emergente, gradul de investire și randamentele ridicate. Retrogradările de rating de credit au încetinit, iar fondurile de investiții au înregistrat intrări de capital de-a lungul claselor de active, mai ales pentru fondurile de obligațiuni. Aceste evoluții, analizate împreună, subliniază riscul continuu al decuplării între prețurile activelor și fundamentele economice.

În același timp, nivelul de stres în cadrul sistemului financiar european, conform indicatorului compozit calculat de Banca Centrală Europeană, a crescut comparativ cu cel înregistrat săptămâna trecută, ceea ce indică faptul că pandemia COVID-19 taie din ce în ce mai acut oxigenul economiilor europene.

Raportul săptămânal de tendințe și riscuri pe piețele financiare, elaborat de Autoritatea de Supraveghere Financiară, reprezintă o radiografie a evoluției principalilor indicatori macroeconomici și a indicilor bursieri la nivel local și global.

Mai multe detalii despre riscurile și tendințele săptămânii pe piețele financiare găsiți în ediția nr. 46/18.11.2020 – Raportul Tendințe și riscuri pe piețele financiare locale și internaționale, ce poate fi accesat AICI.

Sondajul UE confirmă dorința cetățenilor ca UE să aibă competențe sporite pentru a face față pandemiei

0

În contextul celui de-al doilea val de coronavirus, două treimi dintre cetățenii UE se exprimă pentru competențe europene întărite și un buget suficient pentru a face față crizei.

Parlamentul European a publicat astăzi rezultatele complete ale celui de-al treilea sondaj din acest an, prin care cetățenii europeni își exprimă opiniile cu privire la criza provocată de coronavirus și atitudinea lor față de Uniunea Europeană. Deși 50% dintre europeni indică incertitudinea ca element dominant în ceea ce privește starea lor emoțională, ținând cont de impactul economic negativ al pandemiei, în prezent numărul persoanelor care au o imagine pozitivă despre UE este mai mare decât în primăvară.

Având în vedere că un număr tot mai mare de cetățeni ai UE se simt nesiguri cu privire la viitorul lor, două treimi dintre respondenți (66%) au fost de acord că UE ar trebui să aibă mai multe competențe pentru a face față pandemiei. În plus, majoritatea respondenților (54%) consideră că UE ar trebui să dispună de mijloace financiare mai mari pentru a face față efectelor pandemiei.

Cu toate acestea, este extrem de important pentru cetățenii UE ca fondurile UE să fie direcționate către statele membre cu un sistem judiciar funcțional și cu un respect ferm față de valorile democratice europene comune. Mai mult de trei sferturi dintre respondenți (77%) sunt de acord că UE ar trebui să aloce fonduri statelor membre numai cu condiția ca guvernul lor să respecte statul de drept și principiile democratice. Sănătatea publică ar trebui să fie principala prioritate pentru cheltuieli, urmată de redresarea economică și de noi oportunități pentru întreprinderi (42%), schimbările climatice și protecția mediului (37%), precum și ocuparea forței de muncă și afacerile sociale (35%).

Atitudinea față de UE a devenit mai pozitivă în comparație cu primul sondaj din aprilie/mai anul acesta. Proporția respondenților care au o imagine pozitivă despre UE a crescut constant, de la numai 31% în aprilie 2020 la 41% în prezentul sondaj. Cu toate acestea, cei mai mulți respondenți rămân nemulțumiți de solidaritatea dintre statele membre ale UE, sau mai bine spus de lipsa acesteia. Aproximativ jumătate dintre respondenți (49%) afirmă că sunt mulțumiți de măsurile pe care guvernul lor le-a luat până în prezent împotriva pandemiei de coronavirus, în timp ce 48% dintre respondenți nu sunt mulțumiți. Atitudinile au devenit mai negative de la ultimul val al sondajului, înregistrându-se o scădere a gradului de satisfacție în ceea ce privește măsurile guvernamentale.

La nivelul UE, peste o treime dintre respondenți (39%) afirmă că pandemia de COVID-19 a avut deja un impact asupra venitului lor personal. Alți 27% spun că se așteaptă la un astfel de impact asupra finanțelor lor în viitor. Tinerii și familiile cu copii par să fie cel mai grav afectați de criză: 64% dintre cetățenii cu vârste cuprinse între 16 și 34 ani s-au confruntat cu diverse forme de dificultăți financiare, iar 27% dintre respondenții cu copii și-au utilizat economiile personale mai devreme decât era planificat. În cinci state membre (Cipru, Grecia, Spania, România și Bulgaria), peste jumătate dintre respondenți afirmă că pandemia a afectat deja venitul lor personal.

Ericsson estimează o piață de consum 5G de 31 de trilioane de dolari, până în anul 2030

  • În industria IT&C tehnologia 5G ar putea aduce venituri cumulate de 31 de trilioane de dolari din produsele și serviciile destinate consumatorilor.
  • Câștigurile furnizorilor de servicii de comunicații sunt estimate la 3,7 trilioane de dolari, până în 2030.
  • Realitatea augmentată ar putea genera peste jumătate din vânzările de echipamente și dispozitive pentru astfel de aplicații, până în 2030.
  • În România peste 25% dintre utilizatorii de smartphone-uri susțin ca iau în considerare trecerea la un dispozitiv compatibil 5G în următoarele 3 până la 6 luni.

Tehnologia 5G ar putea aduce venituri cumulate de 31 de trilioane de dolari, în industria IT&C, pe segmentul consum, potrivit estimărilor Ericsson. Câștigurile furnizorilor de servicii de comunicații sunt estimate la 3,7 trilioane de dolari din total, iar cifra ar putea crește pe măsură ce vor apărea noi oportunități pentru dezvoltarea de servicii digitale conexe.  

Conform celui mai recent raport ConsumerLab, din cadrul Ericsson, referitor la potențialul tehnologiei 5G, furnizorii de servicii de comunicații ar putea genera venituri de până la 131 de miliarde de dolari, până în 2030, numai din furnizarea de servicii digitale. O cotă de aproximativ 40% din aceste venituri (estimate) este atribuită vânzărilor de echipamente video, aplicații de realitate augmentată (AR) și realitate virtuală (VR) și dispozitive de cloud gaming, prin intermediul rețelelor 5G.

Conform raportului, până în 2030, realitatea augmentată ar urma să genereze peste jumătate din vânzările de echipamente și dispozitive pentru astfel de aplicații – începând cu zona de gaming și extinzându-se până la alte arii, precum educația, cumpărăturile și productivitatea.  

Raportul analizează și impactul virusului COVID-19, subliniind modul în care pandemia a afectat decizia publicului de a plăti în plus pentru abonamentele de servicii 5G. La începutul anului 2019, în medie, clienții finali erau dispuși să plătească cu 20% mai mult pentru serviciile 5G, iar spre finalul anului, procentul scăzuse la 10%. Cu toate acestea, unul din trei, din rândul utilizatorilor timpurii de la nivel global, sunt încă dispuși să plătească cu 20% în plus, ceea ce potrivit raportului, ar putea contribui la redresarea economică.

În cadrul celor 17 piețe din raportul Ericsson (Australia, Belgia, China, Franța, Finlanda, Germania, Ireland, Italia, România, Coreea de Sud, Suedia, Elveția, UK, SUA, UAE, Qatar și Regatul Unit al Arabiei Saudite) 25% dintre consumatori spun că este foarte probabil să treacă la un smartphone 5G în următoarea perioadă. Dintre aceștia, 16 la sută nu își planificaseră acest upgrade, dar acum iau în considerare acest aspect. În România peste 25% dintre utilizatorii de smartphone-uri susțin ca iau în considerare trecerea la un aparat compatibil 5G in urmatoarele 3 pana la 6 luni.

Totodată, raportul mai indică faptul că, încurajând adoptarea tehnologiei 5G în rândul consumatorilor, furnizorii de servicii de comunicații ar putea înregistra o creștere de 34% la nivelul venitului mediu pe utilizator (ARPU), până în 2030. Ca urmare, rata de creștere anuală compusă (CAGR) a veniturilor din vânzări ar urma să crească cu 2,7%, comparativ cu o creștere stabilă a veniturilor de 0,03%.

Jasmeet Singh Sethi, director ConsumerLab, Ericsson Research, susține: „Este pentru prima dată când Ericsson publică o proiecție a veniturilor pentru segmentul din piața 5G dedicat consumatorilor, care rămâne principala direcție de business a furnizorilor de servicii de comunicații. În cercetarea noastră, am evidențiat importanța realizării studiilor de caz, aspecte privind tarifele și acoperirea serviciilor 5G, precum și importanța parteneriatelor în acest ecosistem, cu scopul de a debloca adevăratul potențial al acestei piețe. Este limpede că tehnologia 5G le va aduce furnizorilor de servicii de comunicații oportunități enorme în ceea ce privește segmentul consumatorilor finali, în următoarea decadă. Cum această călătorie a început deja, furnizorii care vor accelera acest proces vor fi, cel mai probabil, și marii câștigători”.

Raportul pune accent și pe modul în care tehnologiile de tip edge computing sau network slicing vor ajuta furnizorii de servicii să își mențină nivelurile veniturilor pe segmentul consumatorilor finali, din piața 5G. Acest lucru ar putea fi realizat prin intermediul serviciilor digitale de bază, precum cloud gaming și aplicațiile de realitate augmentată, sau din serviciile digitale adiacente, precum soluții pentru vehicule conectate sau alte măsuri de siguranță.  

În mai 2019, ConsumerLab, din cadrul Ericsson, a dat publicității un raport privind interesul consumatorilor pentru mai bine de 30 de scenarii de utilizare și disponibilitatea lor de a plăti pentru ele. Noul raport 5G Consumer Potential construiește noi previziuni de business pornind de la rezultatele respective, atât pentru furnizorii de servicii, cât și pentru cel mai mare ecosistem ICT.



Despre Ericsson

Ericsson le oferă furnizorilor de servicii de comunicații soluții complete pentru îmbunătățirea conectivității si a serviciilor. Portofoliul companiei acoperă domenii precum Rețele (Networks) , Soluții pentru Servicii Digitale (Digital Services), Servicii de Externalizare (Managed Services) și Business-uri Emergente (Emerging Business) și este menit să sprijine clienții companiilor în procesul de digitalizare, să  sporească eficiența companiilor  și să identifice noi surse de venit. Inovațiile Ericsson au pus beneficiile telefoniei și ale conexiunii mobile la dispoziția a miliarde de oameni, de la nivel global. Compania este listată la bursa din New York (NASDAQ), precum și la filiala acesteia – NASDAQ Stockholm. 

„Noul normal” accelerează adopția digital banking în Europa

0

COVID-19 i-a determinat pe europeni să devină mai digitalizați în ceea ce privește serviciile de banking, potrivit unor noi studii realizate de Mastercard

Digitalizarea rapidă a vieții în perioada de lockdown, a accelerat interesul continuu pentru soluții și aplicații de digital banking în Europa în rândul consumatorilor, potrivit studiului Mastercard „European Evolution of Banking” 2020.

Tendința spre digitalizare, care a putut fi observată în ultimii ani, a câștigat teren pe parcursul pandemiei de COVID-19, în linie cu nevoia oamenilor de a se adapta limitărilor de ordin fizic. Acest lucru a determinat o creștere accentuată a activității online și adoptarea în masă a serviciilor de digital banking, ca modalitate de a accesa și gestiona fondurile personale de la distanță, în siguranță, rapid și convenabil. Analizând tendințele în digital banking din 12 piețe europene, studiul Mastercard „Evolution of Digital Banking” dezvăluie apetitul sporit pentru soluții online, 62% dintre toți respondenții exprimându-și interesul pentru platformele digitale de banking, în detrimentul soluțiilor offline, în 2020 – o creștere de 13% comparativ cu doar 3 ani în urmă (sursa: studiul Mastercard Digital Banking 2017).

Rezultatele studiului sunt corelate cu raportul recent „State of Pay”, un studiu global comandat de Mastercard, din care reiese faptul că peste jumătate din populația lumii (53%) utilizează aplicații bancare mai mult decât înainte de pandemie. Studiul, efectuat în 14 țări diferite, a constatat, de asemenea, că numărul celor care renunță la numerar este în creștere, 64% declarând că vor plăti mai puțin cu numerar în urma COVID-19.

Mark Barnett, Președinte Mastercard Europe, a declarat: „Pe măsură ce toți ne adaptăm la o realitate nouă și aflată în continuă schimbare, ne-am dat seama de faptul că viața a devenit „digital first”. Drept urmare, știm că oamenii din toată Europa își doresc soluții simple și sigure pentru toate nevoile ce țin de banking și plăți. Mastercard este partenerul preferat atât de companiile consacrate, cât și de cele emergente, care doresc să digitalizeze și să îmbunătățească experiența oferită clienților. Prioritatea noastră este să le oferim soluții inovatoare, care îmbunătățește experiența zilnică a consumatorilor în ceea ce privește serviciile de banking și de plată. Lucrând împreună cu partenerii noștri, ne concentrăm pe furnizarea de soluții digitale, convenabile, sigure și inteligente, care ușurează activitățile de zi cu zi.”

Rata de adopție a soluțiilor și a aplicațiilor de online banking este în plină crește în toată Europa

Pe măsură ce pandemia continuă să evolueze și multe țări trec printr-un al doilea val, modul în care europenii interacționează și tranzacționează s-a mutat semnificativ pe platforme digitale, iar conferințele video, cumpărăturile online și învățământul la distanță sunt în plină expansiune. În mod similar, odată cu restricțiile care limitau anterior accesul în sediile băncilor, majoritatea europenilor au explorat noi soluții bancare convenabile și sigure. Dintre cei peste 9.600 de europeni chestionați, 46% au declarat că sunt foarte interesați de aceste noi soluții de digital banking, în timp ce 42% sunt interesați de măsurile avansate de securitate oferite de acestea.

Mai mult, interesul lor s-a tradus într-o adopție puternică, mai mult de doi din cinci europeni (42%) declarând că efectuează tranzacții online sau printr-o aplicație mai frecvent în prezent decât în înainte de pandemie, în special datorită simplității și faptului că acestea îi ajută să economisească. Aproximativ jumătate (52%) dintre utilizatorii existenți de servicii tip digital banking declară că pandemia nu a schimbat frecvența cu care efectuează tranzacții anul acesta,  în timp ce doar 6% spun că tranzacțiile lor online și prin aplicații au scăzut comparativ cu 2019. Aceste rezultate sunt, de asemenea, în conformitate cu studiul global „State of Pay”, care arată că 87% dintre cei care nu au folosit aplicații bancare înainte de COVID-19 afirmă că vor continua să le folosească după pandemie.

Est-europenii, mai optimiști în ceea ce privește viitorul fintech

Studiul a urmărit și deschiderea consumatorilor din întreaga regiune către banking-ul digital și aplicațiile de acest tip, iar din punct de vedere geografic, consumatorii din Europa de Est și-au exprimat un interes pozitiv în acest tip de platforme, cu 13% mai mult comparativ cu omologii lor din Europa de Vest (57% vs. 44%).

În ceea ce privește gradul de utilizare, în medie, 50% dintre est-europeni spun că a crescut frecvența cu care efectuează tranzacții online sau prin intermediul aplicațiilor, precum și numărul acestora, în timp ce doar 39% dintre cei din Europa de Vest declară același lucru.

Stilul de viață în lockdown a împins la schimbări în interesele utilizatorilor de digital banking

Ediția din acest an a studiului „Evolution of Banking” arată, de asemenea, că prioritățile europenilor se schimbă în materie de avantaje la care se așteaptă de la soluțiile de online banking și de plăți mobile, în comparație cu 2019. În prezent, utilizatorii consideră mult mai importante disponibilitatea ridicată (+9%), avantaje în materie de stil de viață (+11%) și eficiență din punctul de vedere al costurilor (+9 puncte) în alegerea platformelor digitale.

Cu toate că sunt considerate, în continuare, principalele beneficii ale adoptării unei soluții bancare digitale, respondenții au declarat că se concentrează mai puțin asupra avantajelor ce țin de economisirea timpului (în scădere, de la 66% în 2019, la 63% în acest an) și ușurința în utilizare (în scădere de la 65% în 2019, până la 57% în prezent) – rezultate ce dovedesc schimbarea stilului de viață în lockdown a consumatorilor. Atunci când nu clasifică atributele, majoritatea (51%) au menționat că securitatea este cea mai importantă caracteristică a unei soluții de digital banking, percepție influențată, poate, și de cele mai recente titluri din presă care se concentrează pe breșele de securitate a datelor tot mai sofisticate.

În contextul tranziției spre digitalul, băncile și instituțiile financiare rămân de încredere

În timp ce rata de adopție a serviciilor de digital banking continuă să crească de la an la an, o majoritate semnificativă (85%) dintre europeni consideră că băncile fizice vor exista în țara lor și peste 10 ani. Răspunsul este influențat, pe de-o parte, de faptul că multe bănci tradiționale oferă din ce în ce mai multe soluții digitale, ceea de determină o rată puternică de menținere a clienților existenți – mai puțin de un sfert ar trece de la banca actuală la o bancă exclusiv digitală în următoarele 12 luni (23%). În plus, 61% dintre europeni consideră că băncile sunt cel mai important consilier financiar – considerabil înaintea prietenilor și a membrilor familiei, mass-media, companiilor de consiliere financiară sau altele.

Mastercard: Partenerul preferat pentru digital banking

În 2020, Mastercard rămâne partenerul preferat de instituțiile financiare care furnizează soluții digitale. La nivel european, Mastercard este partener al peste 60 de bănci digitale și al 80% din întregul sector fintech și paytech, număr care s-a dublat în doar doi ani.

###

Despre Mastercard

Mastercard, https://www.mastercard.ro, este o companie de tehnologie în industria globală de plăți. Misiunea noastră este să generăm și să dezvoltăm o economie digitală atotcuprinzătoare, care să ofere tranzacții sigure, simple, inteligente și accesibile, în beneficiul tuturor, de pretutindeni. Prin transfer de date sigur și prin rețele impenetrabile, prin parteneriate și cu pasiune, inovațiile și soluțiile noastre le permit persoanelor fizice, instituțiilor financiare, guvernelor și companiilor să își atingă potențialul maxim. Coeficientul nostru de decență (DQ) este pilonul de bază al culturii care ne reprezintă și pe care se sprijină tot ceea ce facem în companie și în afara ei. Conexiunile noastre acoperă peste 210 țări și teritorii, astfel încât construim o lume sustenabilă care le oferă tuturor accesul la posibilități de neprețuit.