Ambasada Franței în
România și Institutul Francez din România lansează ediţia 2021-2022 a programului
de burse al guvernului francez, pentru studii de master și doctorat. Bursele se
adresează tinerilor români francofoni şi celor care doresc să urmeze un program
în limba engleză. Toate informațiile legate de criteriile de selecție,
cuantumul bursei, avantaje, documente necesare pentru dosarul de candidatură
sunt disponibile pe site-ul Institutului Francez din România: https://www.institutfrancais.ro/bgf-2021.html sau la adresa de mail bourses.bucarest-amba@diplomatie.gouv.fr. Termenul limită de trimitere a candidaturilor este 1
martie 2021.
Franța este a patra
destinație pentru studenții români în mobilitate individuală și primul partener
universitar al României cu peste 600 de acorduri de cooperare. În 2020,
bursierii români s-au format în universități prestigioase, precum Université
Paris-Saclay, École Polytechnique, Sciences Po, EHESS, École Centrale de Lyon
sau IESEG Business School etc. Până în prezent, peste 4.000 de studenți și cercetători
români au beneficiat de diferite programe de mobilitate finanțate de către
Guvernul francez, mulți dintre alumni având astăzi cariere impresionante. Unul
dintre bursierii guvernului francez în 2020, Andreea Nistor, master la EHESS,
Paris, subliniază: „Experiența de #BGF este despre ambiție, curaj și provocări
constante care te fac să ieși din zona ta de confort și să evoluezi. Am ales să
continui să studiez științele politice în cadrul unui master la EHESS, Paris și
am devenit astfel parte integrantă a unei comunități academice internaționale,
cu profesori, specialiști în domeniu și studenți din toată lumea, deschiși să
dezvăluie și să împărtășească cercetările și acel savoir-faire. Deși a fost un
an atipic, cauzat de pandemia cu care încă ne confruntăm, m-am bucurat de
sprijinul constant al profesorilor și am descoperit că seminariile online pot
fi la fel de interesante și dinamice precum cele ținute în sala de curs.
Recomand tuturor tinerilor să aplice pentru o Bursă a Guvernului Francez,
întrucât este o poartă către un mediu internațional, cu un înalt nivel de
cercetare”.
George Tecușan,
bursier BGF în 2020, master la École Polytechnique, Paris: „Experiența de
studii în Franța m-a îmbogățit, mi-a deschis noi orizonturi și m-a învățat că
nimic nu e imposibil, trebuie doar să muncești foarte mult. Bursa din partea
Guvernului francez a fost un element central al reușitei mele pe durata
studiilor pentru că, scăpând de grija unei parți a costurilor de trai și a
taxei de școlarizare, am putut să mă concentrez pe dezvoltarea academică. Pe
durata celor 2 ani la École Polytechnique am avut șansa să fiu parte a
unei comunități de excelență și încurajez toți studenții care vor să urmeze un
master în discipline inginerești să aplice cu tot curajul aici!”
Programul #MSKids2020 de susținere a copiilor cu
scleroză multiplă și a părinților lor a fost derulat de Asociația Pacienților
cu Afecțiuni Neurodegenerative (APAN România) în pofida dificultăților de
ordin economic, social, medical din acest an. Cristina Vlădău, vicepreședintele
asociației subliniază: „Ne bucurăm nespus de mult că
am reușit să susținem în acest an și a patra ediție a programului #MSKids2020. Fiind
obișnuiți ca pacienți cronici cu izolarea și lucrul de acasă și având ca
resurse flexibilitatea, adaptarea și conectarea, am reușit să ne mobilizăm
rapid, am strâns fonduri prin Swim@Home și am ajustat proiectul. Chiar dacă
avem regretul că nu am mai reușit să ne întâlnim offline, am transformat totul
într-un program mai puternic, cu un impact și mai mare. Numărul de beneficiari
a crescut la 23 de copii cu scleroză multiplă și familiile acestora“.
Dr. Carmen Burloiu, medic neurolog pediatru, manager Centru SM, Spitalul Clinic de Psihiatrie prof.
dr. Alexandru Obregia, explică: „Deoarece
debutul SM coincide cu o etapă de dezvoltare rapidă a sistemului nervos
central, copiii pot experimenta o serie de afectări psihologice și cognitive.
Ca rezultat, s-a dovedit că deficitele neuropsihologice au un spectru larg de
influențe negative în contextul educației și a calității vieții în general.
Există, de asemenea, dovezi că SM pediatrică are un impact negativ asupra
îngrijitorilor copiilor, inclusiv asupra aspectelor psihologice, sociale și
legate de ocuparea forței de muncă. În plus, sentimentele de vinovăție,
stresul, lipsa de informații adecvate, lipsa timpului și preocuparea pentru
viitorul copilului pot agrava și mai mult consecințele psihosociale dăunătoare
în rândul îngrijitorilor, în principal părinți”.
Sprijinul a constat
în 160 de ore de psihoterapie online acordate părinților și adolescenților prin
intermediul psihologilor specializați în SM de la Institutul Psychos București,
23 de echipamente pentru recuperare medicală date copiilor, constând în 20
biciclete orizontale pentru recuperare, spaliere și echipamente pentru
gimnastică (chingi, greutăți, mingi).
Parteneri în proiectul
MS Kids 2020 au fost Spitalul Clinic de Psihiatrie prof. dr. Alexandru Obregia
și Societatea Română de Neurologie Pediatrică. Finanțarea a fost asigurată prin
intermediul platformei Swimathon a Fundației Comunitare București, cu sprijinul
companiei Novartis Pharmaceuticals.
APAN România accentuează
că „adună prin proiectele MS Kids dovezi despre nevoile și experiențele
sclerozei multiple pediatrice. Acest lucru demonstrează lacune majore în
politicile și sistemele de sprijin existente în țara noastră, pe care
decidenții politici le pot utiliza pentru a acoperi golurile din politicile
existente și pentru a spori calitatea îngrijirii atât a copiilor cât și a
îngrijitorilor acestora”.
APAN România
semnalează nevoile neacoperite ale
copiilor și adolescenților cu SM și ale îngrijitorilor lor:
Sprijin educațional pentru copii/adolescenți cu SM
Sprijin practic, financiar șisuport
din partea angajatorilor pentru îngrijitori
Susținerea
sănătății mintale pentru copii /
adolescenți cu SM și îngrijitorii lor
Conștientizarea profesioniștilor din sănătate cu privire la SM pediatrică, diagnosticarea
la timp și coordonarea îngrijirii
Sprijin
pentru aderența la tratament
Informații/educare și o mai bună conștientizare
a SM pediatrice pentru a reduce stigma, izolarea și discriminarea.
Se pune, firesc, o întrebare: cum anume este văzută economia românească de către principala sursă de finanțare cu destinația redresării ei? Cum se vede de la Bruxelles economia românească ce are ambiția de a asimila fonduri europene de circa 30 de miliarde de euro doar anul viitor, în scopul revenirii din criza în care s-a scufundat? Pentru răspuns, cercetăm „previziunile economice din toamna anului 2020” realizate de Comisia Europeană:
Perspective macro
În prima jumătate a anului 2020, PIB-ul României s-a contractat cu 4,5% față de anul anterior, determinat în principal de o scădere bruscă a producției în al doilea trimestru din cauza blocării la nivel național după izbucnirea COVID-19. Măsurile restrictive adoptate pentru combaterea pandemiei au avut un impact negativ asupra cheltuielilor consumatorilor, în timp ce întreruperea lanțurilor internaționale de aprovizionare și cererea externă slabă au încetinit producția și exporturile. Investițiile au dovedit ceva inerție, sectorul construcțiilor fiind în mare parte neafectat de restricțiile impuse.
Activitatea a revenit în al treilea trimestru, însă reapariția cazurilor de COVID-19, care a început să se accelereze la sfârșitul lunii septembrie, precum și reintroducerea restricțiilor asociate nuanțează perspectivele economice pe termen scurt. În prognoza Comisiei de toamnă 2020, se estimează că PIB-ul real se va contracta cu aproximativ 5,25% în 2020 și va reveni cu aproximativ 3,25% în 2021 și 3,75% în 2022, când va recupera – teoretic – nivelul de dinaintea crizei. Este posibil să constatăm o revenire a consumului privat în 2021 și 2022, consecință a unei posibile relaxări a măsurilor de distanțare socială. Potrivit Comisiei, și investițiile sunt prognozate să revină, dar la un nivel redus din cauza incertitudinii persistente.
Previziunile de toamnă survin în momentul în care al doilea val al pandemiei determină și mai multă nesiguranță și ridică semne de întrebare cu privire la speranța noastră de a ne redresa rapid. Producția economică a UE nu va reveni la nivelurile de dinainte de pandemie până în 2022. Însă traversând această perioadă turbulentă împreună, am dat dovadă de hotărâre și de solidaritate. Am convenit cu privire la măsuri fără precedent, pentru a ajuta cetățenii și întreprinderile. Vom lucra împreună pentru a contura traiectoria redresării, utilizând toate instrumentele pe care le avem la dispoziție. Am convenit asupra unui pachet de redresare important, NextGenerationEU, în centrul căruia se află mecanismul pentru redresare și reziliență, pentru a oferi sprijin masiv celor mai grav afectate regiuni și sectoare. Invit acum din nou Parlamentul European și Consiliul să finalizeze rapid negocierile pentru ca bugetul să poată fi operațional în 2021, astfel încât să putem investi, reforma și reconstrui împreună.
Valdis Dombrovskis, vicepreședintele executiv pentru o economie în serviciul cetățenilor
Material de opinie Elena Răileanu, senior manager şi Alexandra Minescu, consultant senior, Global Employer Services, Deloitte România
Până la începutul acestui an, un telefon primit cu doar o zi înainte putea face ca angajatul unei companii să fie în avion la prima oră pentru a îndeplini o sarcină punctuală în altă țară. Contextul economic și infrastructura de transport (aerian, dar nu numai) au stimulat mobilitatea angajaților în special în interiorul Uniunii Europene (UE). În contextul pandemiei de COVID-19, fenomenul s-a temperat simțitor, iar expresia „Covido ergo Zoom” (după celebra expresie „Cuget, deci exist”) pare că ne va mai urmări ceva vreme, chiar și după depășirea crizei sanitare. Dar relațiile online funcționează doar parțial, pentru comunicare și în cazul serviciilor care pot fi livrate și virtual. Însă multe sectoare din economie activează „pe teren” (agricultură, producție de orice fel, logistică etc.), iar pentru acestea, mai devreme sau mai târziu, va fi nevoie de forță de muncă. Mobilitatea trebuie reluată, chiar dacă cu precauție, pentru că este singura soluție pentru ca motoarele economiei să revină la turația maximă. Companiile care detașează angajați trebuie să țină cont de faptul că, în perioada de temperare a mobilității, au intrat în vigoare noi reglementări care prevăd înăsprirea cadrului și condițiilor în care angajații își pot desfășura activitatea pe teritoriul altor state ale UE, indiferent dacă pentru o zi, o lună sau mai mult.
Una din formele de mobilitate a angajaților este reglementată la nivelul UE încă din 1996, când a fost adoptată Directiva privind lucrătorii detașați (Posted Worker Directive – PWD), cu scopul principal de a facilita libertatea de a presta servicii și, în subsidiar, pentru a asigura o protecție de bază pentru angajații trimiși la muncă în altă țară. În vara anului 2018, UE a adoptat o nouă directivă, de revizuire a PWD, care a introdus două principii majore: plata similară pentru muncă comparabilă – Equal Pay for Equal Work – și obligația de a respecta toate condițiile de muncă aplicabile în țara gazdă, în cazul în care detașarea depășește 12 luni (18 luni, în cazuri excepționale).
Universitatea Creștină „Dimitrie Cantemir” – investiție privată de prim rang pentru educația, cercetarea și economia din țara noastră – a celebrat 30 de ani de existență așezată de la început sub tutela spirituală a ilustrului cărturar și om de stat.
Creație cu valoare de pionierat în 1990, într-un moment de renaștere a fundamentelor democratice și umaniste la nivelul societății românești, instituția academică s-a impus prin ani ca un reper al sistemului de învățământ superior.
Meritul pentru consistența și constanța performanței aparține fondatorilor, prof. univ. dr. Momcilo Luburici, președintele Universității Creștine „Dimitrie Cantemir”, și prof. univ. dr. Corina Adriana Dumitrescu, președintele Senatului Universității Creștine „Dimitrie Cantemir”, precum și profesorilor, cercetătorilor, promoțiilor de studenți care au susținut an de an consistența actului educațional și de formare din universitate.
Mesajul prof. univ. dr. Momcilo Luburici, președinte-fondator al Universității Creștine „Dimitrie Cantemir”
Dragi membri ai comunităţii universităţii noastre, distinşi invitaţi, stimaţi părinţi, Aniversarea fondării universităţii reprezintă, în acelaşi timp, un eveniment de profundă emoţie pentru mine şi de mare bucurie. Emoţie deoarece am aşezat la temelia universităţii întreaga mea existenţă şi bucurie pentru că această creaţie a trecut cu bine proba timpului. Doresc, în primul rând, să îi mulţumesc Doamnei Preşedinte al Senatului, Profesor universitar doctor Corina Adriana Dumitrescu, pentru că în urmă cu 30 de ani a avut încrederea şi determinarea necesară pentru ca, împreună, să fondăm această universitate. Perioada celor trei decenii a fost marcată de eforturi deosebite pentru dezvoltarea şi afirmarea universităţii noastre, adesea întâmpinând obstacole de neimaginat pe care am reuşit să le depăşim, în primul rând, datorită credinţei noastre, a fondatorilor, în nobleţea realizării unei universităţi. Un vis care a devenit realitate… Desigur că se cuvine să apreciez, la ceas aniversar, meritul cadrelor didactice care s-au aflat sau se află în cadrul comunităţii noastre şi care cu atâta dedicaţie au contribuit la formarea absolvenţilor noștri. Felicit, în mod deosebit, cei peste 90.000 de absolvenţi ai studiilor de licenţă şi de master pe care îi regăsim cu cariere profesionale împlinite în domeniile pentru care s-au pregătit. Urez succes tuturor celor 9.000 de studenţi pe calea devenirii lor intelectuale. Mulţumesc tuturor acelora care au crezut şi cred în valoarea universităţii noastre. „Stări de spirit, asta trebuie dat altora”, afirma Constantin Noica în al său „Jurnal filozofic” şi acesta trebuie să rămână crezul nostru profesional. Tineri educaţi în spiritul demnităţii şi al respectului faţă de sine şi faţă de cei din jurul nostru. Vă doresc tuturor să ne revedem cu bine la aniversarea a patru decenii de la fondarea Universităţii Creştine „DimitrieCantemir”.
Prof. univ. dr. Momcilo Luburici, președinte fondator, Universitatea Creștină „Dimitrie Cantemir”
O școală a respectului și demnității acestei națiuni
Universitatea Creștină „Dimitrie Cantemir” s-a definit din momentul întemeierii, după cum a subliniat în contextul aniversar prof. univ. dr. Corina Adriana Dumitrescu, drept „o școală a respectului, a demnității acestei națiuni”. Evidențiind cea mai mare împlinire intelectuală reliefată la 30 de ani de performanță instituțională, prof. univ. dr. Corina Adriana Dumitrescu a apreciat cum se cuvine devenirea celor peste 90.000 de absolvenți formați în decursul acestor ani, simbolizând „un adevărat oraș al spiritului cantemirian”. În perpetuarea actualității acestui spirit, președintele Senatului Universității Creștine „Dimitrie Cantemir” a accentuat: „Felicităm studenții, absolvenții, părinții, mulțumim prietenilor care au susținut acest proiect universitar. Umanismul cantemirian se va reafirma de acum într-o epocă în care este nevoie mai mult ca oricând de solidaritate. Tot ce putem oferi celor din jur merită dăruit dacă ne dorim o lume mai bună”.
Un pol de excelență al cunoașterii
Rectorul Universității Creștine „Dimitrie Cantemir”, prof. univ. dr. Cristiana Cristureanu, a apreciat că universitatea „a devenit în timp un pol de excelență, s-a adaptat evoluției cunoașterii, s-a dezvoltat și a devenit un punct de referință pe plan național, recunoscut și apreciat la nivel internațional”.
Prof. univ. dr. Marja-Liisa Tenhunen, președinte al Universității Centria din Finlanda, a caracterizat drept un miracol ascensiunea rapidă a Universității Creștine „Dimitrie Cantemir” și a adresat urări de „mult noroc și succes pentru următorii 30 de ani”.
Consiliul Național al Rectorilor, prin președintele său, prof. univ. dr. ing. Sorin Mihai Cîmpeanu, a conferit Universității Creștine „Dimitrie Cantemir” Placheta de Onoare și Diploma de Excelență.
Senatul României, odată cu aprecierile formulate de vicepreședintele Titus Corlățean, a acordat Diploma de Excelență și Placheta de Onoare Universității Creștine „Dimitrie Cantemir” și fondatorilor ei, prof. univ. dr. Momcilo Luburici și prof. univ. dr. Corina Adriana Dumitrescu.
Mesaje la aniversare La celebrarea celor 30 de ani de la fondare, au transmis mesaje Universității Creștine „Dimitrie Cantemir”:
De pe mapamond
Prof. Fernando Léon Garcia, President of the CETYS University, Mexico, President of the International Association of University Presidents (IAUP), Doctor Honoris Causa of the DCCU Prof. Mortimer Sellers, Regents Professor of the System of Maryland University, USA, President of the International Association for Philosophy of LAW and Social Philosophy (IVR), Doctor Honoris Causa of the DCCU Prof. Kristin Sobolik, Interim Chancellor of the University of Missouri, St. Louis U.S.A., Doctor Honoris Causa of the DCCU Prof. Joanne Passaro, President of Metropolitan College of New York, USA Prof. Kari Ristimaki, President of the CENTRIA University of Applied Sciences, Finland Prof. Andrea McAleenan, Fresno Pacific University, USA Prof. Efstratia Oktapoda, Université de Paris, Sorbonne, France Prof. Sophie Rochefort Guillouet, Université de Rouen, France Prof. Frank S. Ravitch, Michigan State University, USA Prof. Marian Gh. Simion, Harvard Divinity School, President & CEO, Institute for Peace Studies in Eastern Christianity Prof. Dwight Watson, Chancellor, University of Wisconsin, Whitewater, USA Prof. Han Fangxi, President Qingdao Binhai University, China Prof. Lynn Rhodes, President ISCSC, USA Prof. Xiaotian Zhang, Vice Rector, Estonian Business School, Rector EBS Helsinki Finland Prof. Okhwa Lee, Chunguk National University, South Korea Prof. Susanne Hochreiter, Chairperson Equal Opportunity Working Party University of Vienna, Austria Prof. Celestino Fernández, University of Arizona, USA Dr. Harbeen Arora, Founder and Global Chairperson, ALL Ladies League (ALL) & Women Economic Forum (WEF), Founder & National President, Women’s Indian Chamber of Commerce and Industry (WICCI)
Din țară
Monica Cristina Anisie, ministru, Ministerul Educaţiei şi Cercetării Prof. dr. Doina Dimulescu, Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București Prof. Corneliu-Andy Puşcă, rector, Universitatea „Danubius” din Galați Prof. Paul Negruț, rector, Universitatea „Emanuel” din Oradea
Ca în fiecare an, Asociația Generală a Economiștilor din România (AGER) a organizat la 23 noiembrie Ziua Economistului, derulată împreună cu Ziua Profesorului de Economie. La ediția actuală, comunitatea domeniului economic – din mediul de afaceri și din cel instituțional, din învățământul superior și preuniversitar, din cercetare – s-a reunit online, într-un eveniment care a permis conturarea unei imagini la zi în contextul crizei actuale și enunțarea unor repere de perspectivă, pe baza realității economice și a implicațiilor ei sociale.
În cadrul evenimentului au luat cuvântul prof. univ. dr. Gheorghe Zaman, membru corespondent al Academiei Române, președintele AGER, prof. univ. dr. Nicolae Istudor, rectorul Academiei de Studii Economice (ASE) din București, președintele Asociației Facultăților de Economie din România (AFER), prof. univ. dr. Constantin Mitruț, președintele Societății Române de Statistică (SRS).
Prof. univ. dr. h.c. Gheorghe Zaman, membru corespondent al Academiei Române, președintele AGER
„Pădurile și industriile bazate pe lemn reprezintă un sector strategic pentru creșterea durabilă și concomitent pentru neutralitatea carbonului până în 2050, pentru că răspund acestor două nevoi: să furnizeze economiei energie și produse bazate pe bioresurse regenerabile; să contribuie puternic la menținerea rezervorului de carbon din sectorul terestru” – ideea, enunțată de Constantin Tobescu, președintele Asociației Industriei Lemnului Prolemn, poate fi luată ca un reper al Forumului Pădurilor, Industriei Lemnului și Bioeconomiei, eveniment de dezbatere și internă, pentru sectorul forestier, și publică, pentru decidenți și actanți în politici și strategii referitoare la păduri și la industria lemnului.
Forumul, organizat de Fordaq România Comunitatea Forestierilor, cu sprijinul Consiliului Pădurilor și Dezvoltării Rurale, susținut de Patronatul Investitorilor Autohtoni din România Piarom și Coaliția pentru Libertatea Comunicării și Comerțului, și-a derulat ediția a IV-a, cu tema „Rol central pentru lemnul provenit din păduri gestionate durabil în noua bioeconomie”. Au fost abordate subiecte referitoare la strategia pădure-lemn în contextul Green Deal, realități și fake-news în domeniu, produsele din lemn și lemnul de foc, răspunsurile la procedura de infringement asupra domeniului pădurilor deschisă de Comisia Europeană.
Interviu realizat cu Excelența Sa Nurbakh Rustemov, ambasadorul Kazahstanului în România.
Economistul: Domnule Ambasador, multe felicitări pentru felul în care țara dvs. a înfruntat acest an, și vă mulțumesc pentru acest interviu cu ocazia zilei voastre naționale!
Domnul Ambasador Nurbakh Rustemov: Vă mulțumesc și eu. În timp ce 2020 a fost un an dificil pentru toată lumea, din fericire putem spune că Kazahstanul s-a descurcat destul de bine. Dacă nu ar fi dificile condițiile de sănătate publică, am putea spune chiar că țara noastră s-a descurcat foarte bine, având în vedere condițiile economice globale, precum și procesele de transformare internă.
E: Cum
merge Kazahstanul pe plan intern și cum merg reformele?
Domnul Ambasador Nurbakh Rustemov: Ne bucurăm să vedem că oamenii se află în spatele conducerii țării, întrucât am început deja procese de reforme în urmă cu câțiva ani și acum le accelerăm. Kazahstanul se află într-un moment foarte semnificativ din istorie, cu o tranziție prezidențială a puterii în 2019, consolidând în același timp o dimensiune de conducere pluralistă în fruntea țării noastre, și deschizând în același timp parlamentul nostru către o diversitate sporită. O serie de reforme oferă chiar un sprijin sporit pentru ca o opoziție politică să își facă vocea auzită, precum și o cotă minimă de femei, astfel încât acestea să se simtă mai încurajate să fie implicate în viața politică. Nu mergem pentru paritate, dar dorim o participare mai implicată în politică din toate straturile societății.
E: După
ce am analizat ultimele știri din Kazahstan înainte de interviul nostru,
am aflat că guvernul a raportat o creștere
economică în acest an. Acest lucru este incredibil, având
în vedere starea economică din restul lumii. Ce ați făcut
și ce am
uitat noi să facem, pentru a avea rezultate similare?
Domnul Ambasador Nurbakh Rustemov: Foarte amabil să subliniați acest lucru. Într-adevăr, datorită accentului pe industria intermediară, putem raporta în acest an o creștere, fie ea modestă. Kazahstanul a lucrat din greu pentru a se îndepărta de o economie bazată pe industriile extractive, dar nu prin abandonarea acestora, ci prin diversificarea și amplificarea sectorului serviciilor și, mai recent, a industriei prelucrătoare și a sectoarelor întreprinderilor mici și mijlocii. Unul dintre obiectivele noastre este de a ajuta poporul kazah să fie mai antreprenorial și întregul sector al statului să fie mai agil. Și acest lucru va fi vizibil în prioritățile noastre pentru Uniunea Economică Eurasiatică (UEE) în 2021.
E: Așa este.
Kazahstanul va deține președinția
rotativă în 2021. Ce a pregătit
Astana pentru cea mai mare platformă extinsă teritorial de schimb din lume,
UEE?
Domnul Ambasador Nurbakh Rustemov: Acum că ai menționat-o, într-adevăr, am acordat Cubei și Uzbekistanului statutul de observator. Astfel, acest lucru ar aduce Uniunea Economică Eurasiatică în America – un pas foarte semnificativ, mai ales că Cuba este poziționată în mod ideal pentru a deveni centrul schimburilor pentru regiune cu UEE. Cu toate acestea, pentru membrii existenți, propunerea noastră include un accent pe sprijinirea și atragerea mai multor IMM-uri în comerțul cu bunuri și servicii, și mai multe schimburi în general, inclusiv crearea de noi coridoare nord-sud. De când a devenit membru al UEE, schimburile din Kazahstan cu ceilalți membri au crescut cu aproximativ 30+%, și există un potențial mai mare de creștere. După cum știți, dimensiunea conectivității este foarte importantă pentru noi și nu numai pentru noi, ci și pentru toate statele din Asia Centrală. În consecință, ați putea spune că propunerea noastră pentru UEE este „democratizarea accesului și a oportunităților”, prin integrarea mai multor IMM-uri și prin facilitarea conectivității și a schimburilor între toate colțurile Uniunii.
E: La
ce se gândesc kazahii cu ocazia acestei zile naționale și, în curând, de Anul Nou, care va aduce și el
alegeri parlamentare? Care sunt speranțele lor
și cum văd
viitorul?
Domnul Ambasador Nurbakh Rustemov: Aceste alegeri sunt un eveniment extrem de important în viața politică internă a Kazahstanului. Guvernul nostru se angajează să organizeze alegeri conform celor mai înalte standarde. În acest moment dificil, Kazahstanul se confruntă cu sarcina de a lua măsuri eficiente împotriva crizei, de a asigura dezvoltare economică durabilă, bunăstarea socială a cetățenilor noștri și îmbunătățirea bunăstării oamenilor. La rândul său, componența reînnoită a Parlamentului se va concentra pe sprijinul legislativ de înaltă calitate pentru reformele socio-economice din țara noastră.
Mai mult,
credem cu tărie că viitoarele alegeri demonstrează angajamentul Kazahstanului
pentru o democratizare consistentă și modernizarea instituțiilor
politice care vor asigura reînnoirea sistemului politic al țării.
E: Întrucât
acesta este un aspect mai puțin cunoscut al transformărilor interne din
Kazahstan, ați putea, pe scurt, să ne dați câteva
detalii despre modul în care conducerea țării a încercat
să deschidă
lucrurile?
Domnul Ambasador Nurbakh Rustemov: Sunt fericit să detaliez, deoarece aceste eforturi sunt esențiale pentru mandatul președintelui Tokayev. Este, de fapt, o semnătură a programului său politic, de a avea un guvern care ascultă și de a avea o clasă politică care este întotdeauna în legătură cu cetățenii. Un Consiliu Național pentru Încredere Publică înființat recent este principalul vehicul care asigură că reformele politice sunt comunicate și înțelese, și că suntem conștienți de transformarea societății. De asemenea, am dezvoltat un concept integrat al drepturilor omului, care pentru poporul kazah înseamnă integrarea participării politice cu un stat orientat social, și cu dezvoltare durabilă. Întrucât gândirea în jurul acestor trei dimensiuni, în mod tradițional separate, este încorporată treptat în activitatea guvernului și a autorităților locale, deoarece am plecat de la un nivel foarte incipient, le-am reunit pentru a ne asigura că o dimensiune a drepturilor nu le compromite pe celelalte. Acestea sunt semnele unei națiuni tinere, care lucrează pentru a face tot ce este mai bun pentru tinerii săi, fără a compromite, totuși, pentru toți cetățenii săi. Cu răbdare și muncă continuă, totul va funcționa bine în cele din urmă.
E:
Domnule ambasador, acesta este cu siguranță unul
dintre cele mai pozitive interviuri pe care am avut șansa să
le auzim în acest an marcat de Covid. Vă mulțumesc
foarte mult pentru că ați împărtășit cu noi viziunea și
optimismul dvs.
Domnul Ambasador Nurbakh Rustemov: Mulțumesc, de asemenea. Aștept cu nerăbdare să aduc știri prietenilor noștri români după alegerile noastre din ianuarie. Și între timp, permiteți-mi să le urez tuturor cititorilor voștri și poporului român un an mai bun în 2021 și sărbători fericite!
Fără a avea pretenția dreptului de autor pentru analiză și propunerile UGIR-1903 prezentate, vom prezenta în continuare rezultatul dezbaterilor și concluziile acestora.
Programul anticriză și de restructurare – relansare economică, realizat cu participarea membrilor săi, reflectă problemele reale cu care se confruntă întreprinzătorii și economia reală. Totodată, el prezintă soluțiile propuse de aceștia pentru ca politicile și măsurile care se vor aplica în economie, să stimuleze activitatea agenților economici, să încurajeze investițiile, să contribuie la păstrarea locurilor de muncă și crearea altora noi, la definirea și aplicarea unei strategii naționale de dezvoltare economico-socială a României în perioada 2020 – 2030 și perspectiva 2050. Rezultatul trebuie să conducă la creșterea calității vieții în România.
În SITUAȚIA ACTUALĂ a țării, aflată în plină pandemie de COVID, s-au arătat fără dubii tuturor „vulnerabilitățile României”. Identificarea acestor „vulnerabilități” trebuie să conducă, să determine o reacție, o intervenție promptă a tuturor structurilor politice, economice, sociale pentru a convinge guvernul să adopte modelul de dezvoltare și măsurile necesare rezolvării crizei economice și sanitare dar și perspectiva dezvoltării economice și sociale a României.
Guvernul României a lansat în iulie 2020 Planul Național de Investiții și Relansare Economică, având ca țintă realizarea convergenței cu economiile europene. Planul este bazat pe un model de creștere economică axat pe stimularea și dezvoltarea capitalului autohton și a competitivității companiilor românești, respectiv:
investiții în domeniile strategice ale infrastructurii publice
transformarea digitală a economiei și a administrației publice
pregătirea economiei pentru o nouă revoluție tehnologică
tranziția către o economie durabilă
Acest program este lăudabil și ambițios, dar mediul de afaceri și agenții economici au deja experiența celor 30 de ani de promisiuni, programe și nerealizări… Mediul de afaceri, agenții economici așteaptă măsurile concrete cu termene și responsabilități clare pentru realizarea acestor programe.
Într-o abordare simplă dar validată de istorie, orice program de dezvoltare propus României în opinia UGIR-1903, trebuie să înceapă cu:
o inventariere sectorială a tuturor resurselor autohtone (de natură materială, umană, financiară, organizațională, geostrategică etc.) existente AZI – AICI, ÎN ROMÂNIA.
o expertiză, un studiu comparat al modului de valorificare a acestor resurse pe plan internațional și orientarea de viitor a acestora.
o decizie, o strategie de dezvoltare a sectoarelor de activitate alese ca fiind prioritare în dezvoltarea economico-socială a României.
măsuri și programe specifice de dezvoltare accelerată a sectoarelor economice „prioritare”.
Cifra de afaceri a companiilor din agricultura românească va scădea cu aproximativ 15% în anul în curs, conform estimărilor specialiștilor de la KeysFin.
Astfel, seceta, dar și lipsa investițiilor în infrastructură au dus la scăderi ale cifrei de afaceri ale celor peste 25 mii de companii din agricultura locală, de la aproape 46 miliarde lei în 2019 în jurul pragului de 39 miliarde lei în 2020.
„Realizăm anual analiza dedicată agriculturii locale, însă acesta e primul an în care veștile nu sunt bune: nu putem decât să avertizăm asupra scăderii accentuate atât a cifrei de afaceri, cât și a profitabilității. Chiar dacă fenomenele extreme nu pot fi contracarate în totalitate, mai multe investiții în infrastructură și modernizarea acestui sector ar face ca agricultura românească să nu mai fie meteodependentă în business”, a declarat Roxana Popescu, managing director al KeysFin, unul dintre cei mai importanți furnizori de soluții de business information din România. În 2019, în România existau 25,2 mii de companii active, cu 4% mai puține însă, decât în 2018, când au depus bilanțul aproximativ 26,2 mii companii (în baza datelor extrase în octombrie 2020).
În ceea ce privește topul celor mai mari companii cu profil agricol, REGIA NAȚIONALĂ A PĂDURILOR ROMSILVA ocupa și în 2019 poziția fruntașă, însă analiștii de la KeysFin remarcă o cifră de afaceri în scădere, de la 2,3 miliarde lei (5,3% din total) în 2018 la 2 miliarde de lei în 2019 (4,5% din total). Pe locurile 2 și 3, în același clasament, se situează PROMAT COMIMPEX SRL (775 milioane lei) și AGRO- CHIRNOGI SA (662 milioane lei). Primii 10 jucători din agricultură au realizat afaceri însumate în valoare de 6,2 miliarde lei, concentrând 13,6% din totalul cifrei de afaceri a acestui sector în 2019.
Conform
estimărilor consumatorilor pasionați de tehnologie, conectivitatea inteligentă va
înlesni apariția unor servicii care depășesc cu mult experiențele facilitate de
conectivitatea mobilă în prezent
Așteptările
consumatorilor privind funcționalitățile create de funcțiile de conectivitate
inteligentă sunt mai mari decât pentru orice alt tip de dispozitiv sau mașină inteligent(ă)
conectat(ă)
Așteptările
consumatorilor de la mașinile sau dispozitivele inteligente conectate ale
viitorului indică oportunități de noi servicii inteligente de rețea pentru
furnizorii de servicii 5G
Consumatorii anticipează că tehnologia conectată va deveni mai flexibilă și
mai interactivă în viitor, iar până în 2030 vom vedea dispozitive care să poată
anticipa și chiar lua decizii creative într-o gamă largă de scenarii de
utilizare cotidiene.
Cea de-a zecea ediție a raportului Ericsson (NASDAQ:
ERIC) ConsumerLab 10 Hot
Consumer Trends subliniază anticipările consumatorilor cu privire la
diferitele roluri pe care dispozitivele inteligente conectate le-ar putea avea
în viitor. Fiecare dintre aceste roluri ar putea fi considerat drept o nouă zonă
de servicii, deschizând, pentru furnizorii de servicii 5G, o serie de
oportunități de extindere treptată a rețelelor viitoare către clienții lor.
Potrivit Ericsson Research, progresele în domeniul inteligenței artificiale
și al tehnologiei comunicațiilor celulare vor permite dispozitivelor inteligente
conectate să comunice în siguranță, folosind rețelele viitorului. Între timp, acestea
ar putea aduce un grad de receptivitate la nevoile consumatorilor mai ridicat
decât oricând, aceștia așteptând o conectivitate inteligentă care să ducă la
apariția unor servicii ce depășesc cu mult experiențele facilitate de conexiunile
mobile din prezent.
Pe baza unor analize îndelungate ale trendurilor globale, raportul ConsumerLab, vizând cele mai importante tendințe de consum în 2030, indică așteptările și predicțiile a 50 de milioane de consumatori (din 15 orașe mari ale lumii) care au adoptat timpuriu tehnologia.
În acest studiu, respondenții au evaluat 112 concepte/prototipuri de mașini/dispozitive
inteligente conectate, atât dintr-o perspectivă centrată pe utilizarea
individuală, cât și dintr-o perspectivă mai largă. Rezultatul constă într-o
prezentare generală a celor 10 roluri pe care consumatorii se așteaptă ca
mașinile sau dispozitivele inteligente conectate să le îndeplinească în viața
de zi cu zi, până în anul 2030; fiecare tendință din raport descrie un rol
specific pe care acestea l-ar putea avea.
Dr. Michael Björn, Head of Research Agenda, Ericsson Consumer &
IndustryLab, și autor al raportului citat, declară: „Am fost surprins să observ
că așteptările consumatorilor cu privire la conectivitatea inteligentă sunt mai
mari decât în cazul oricărui alt tip de dispozitiv/mașină inteligent(ă)
conectat(ă). De exemplu, trendul Asistenți
de conectivitate (Connectivity Gofers) descrie funcții conform cărora
dispozitivele se vor adapta în mod inteligent la orice semnal – conectivitate celulară,
Wi-Fi sau fixă, precum și folosirea de detectoare inteligente de semnal care să
ghideze utilizatorii către punctele cu acces optim, chiar și în zonele
aglomerate. Pentru furnizorii de servicii 5G, toate trendurile prezentate
indică oportunități de extindere treptată a rețelelor inteligente, pentru a
acoperi o gamă completă de servicii noi pentru clienții lor, iar fiecare dintre
rolurile prezentate în acest raport ar putea fi văzut ca o zonă de servicii cu
totul nouă”.
„Continuând, serviciul de Boți
comunitari evidențiază rolul pe care inteligența artificială l-ar putea avea
în furnizarea serviciilor comunitare atât de necesare. Explicatorii prezintă ideea că toate dispozitivele conectate
trebuie să fie capabile să-și facă înțelese funcțiile și folosirea către
utilizatori, iar Boții de sustenabilitate
se axează pe nevoia crescută de consiliere inteligentă localizată, privind problemele
climatice în viitor. Toate aceste potențiale servicii au în comun faptul că se
bazează pe comunicarea inteligentă dintre dispozitive, conectivitatea lor devenind
astfel chiar mai importantă decât este astăzi”, mai afirmă Michael Björn.
Cele mai
importante 10 tendințe de consum pentru 2030
Boți pentru corp: Putere
suplimentară – 76% dintre consumatori cred că vor exista costume inteligente
care susțin și ajută postura corpului.
Îngeri păzitori: Trei
sferturi dintre cei intervievați cred că acești „gardieni ai intimității” vor putea
ajuta în a „păcăli” camerele de supraveghere și vor bloca supravegherea electronică.
Boți comunitari: 78%
consideră că serviciile electronice de pază vor alerta locuitorii din cartiere
sau autoritățile relevante la prezența intrușilor.
Boți de sustenabilitate: În viitor, condițiile meteo vor fi unele extreme – 82% dintre consumatori
cred că dispozitivele vor furniza date și vor emite avertizări locale în
privința ploilor torențiale sau a valurilor de căldură.
Ofițeri la domiciliu: Lucru neîntrerupt acasă
– 79% spun că difuzoarele inteligente vor proiecta câmpuri de anulare a
zgomotului în jurul biroului de acasă.
Explicatori: Peste
8 din 10 anticipează sisteme de management financiar automatizate care să
explice modul în care sunt gestionate investițiile.
Asistenți de conectivitate: Dispozitivele inteligente de localizare a semnalului vor putea ghida utilizatorii
către puncte optime de conectivitate, spun 83% dintre consumatori.
Boți pentru infractori: 37% dintre utilizatorii
de AR/VR spun că își doresc un bot care să poată fi programat/setat/instruit să dea spargeri sau să
atace alte persoane.
Creatori de media: Dispozitivele
vor fi responsabile de conținut – 62% din utilizatori cred că, în viitor,
consolele vor crea jocuri noi pe baza felului lor de a se juca.
Boți
autoritari: Aproximativ 7 din 10 cred că rețelele sociale bazate
pe AI vor înțelege personalitatea utilizatorilor și vor crea un cerc de
prieteni, benefic pentru sănătatea lor mentală și fizică.
Citiți raportul ConsumerLab Hot
Consumer Trends 2030 aici.
Experții Deloitte România în servicii fiscale au câștigat, din nou, recunoașterea publicației International Tax Review (ITR), fiind desemnați printre cei mai apreciați profesioniști în domeniu din întreaga lume în ghidul World Tax 2021. În cea mai recentă ediție, patru lideri locali sunt menționați în ghidul general, dar și în cele trei ghiduri individuale relevante realizate de ITR, respectiv Indirect Tax Leaders, Controversy Tax Leaders și Women in Tax. Ghidurile ITR se realizează pe baza recomandărilor primite de la practicienii din piață, a aprecierilor primite din partea clienților, precum și a cercetărilor independente realizate de publicație și acoperă 90 de jurisdicții de pe toate continentele. La nivel global, peste 550 de profesioniști Deloitte figurează în ghidul pentru 2021.
Vlad Boeriu, Partener Coordonator Servicii Fiscale și Juridice,
Deloitte România, este considerat
unul dintre cei mai apreciați profesioniști în taxe indirecte (Highly regarded in Indirect Tax). De
asemenea, el este menționat în ghidul Tax Controversy Leaders, alături de Dan Bădin, Partener Servicii Fiscale,
și Ciprian Gavriliu, Partener Servicii
Fiscale, printre cei mai apreciați profesioniști în dispute fiscale (Highly regarded in Tax Controversy). În
ghidul Women in Tax 2021, dedicat celor mai apreciate femei din domeniul
fiscalității (Highly regarded Women in
Tax), Deloitte România este reprezentată de Raluca Bontaș, Partener Servicii Fiscale.
„Suntem onorați de
recunoașterea oferită de International Tax Review prin desemnarea
profesioniștilor Deloitte România printre cei mai performanți specialiști în
taxe la nivel global. Îi felicit pe colegii mei pentru profesionalismul și
performanțele înregistrate în ariile lor de expertiză și în relațiile cu clienții.
În actualul context epidemiologic, companiile au nevoie mai mult decât oricând de
consultanți fiscali capabili să le ajute să depășească provocările legate de schimbările
legislative operate pentru a combate efectele pandemiei și să își mențină
activitatea la un nivel optim“, a declarat Vlad
Boeriu, Partener Coordonator Servicii Fiscale și Juridice, Deloitte România.
Deloitte este unul dintre
cei mai importanți furnizori de servicii fiscale din România, oferind un
spectru larg de servicii integrate, care acoperă impozitare pe profit și pe
venit, impozitare indirectă, servicii vamale, servicii dedicate angajatorilor
globali, servicii în domeniul prețurilor de transfer și soluții de procese de
business, prin intermediul a aproximativ 200 de profesioniști.
Pe lângă serviciile
tradiționale, echipa de experți fiscali a Deloitte România oferă și soluții
digitale dezvoltate special pentru clienți, cum ar fi SmarTax, cu ajutorul căreia companiile își pot calcula impozitul
pe profit și completa declarațiile fiscale trimestriale și anuale, PartnerSCAN, care permite companiilor să-și evalueze partenerii
de afaceri din punctul de vedere al riscului fiscal, D.Tax, o aplicație dedicată raportării de TVA, un calculator estimativ de costuri salariale dedicat
angajatorilor care sunt afectați de restricțiile impuse pe fondul pandemiei de
COVID-19 și care nu mai pot suporta
integral plata salariilor.
Deloitte furnizează la nivel global servicii de
audit, consultanță, servicii juridice, consultanță financiară și managementul
riscului, servicii de consultanță fiscală și alte servicii adiacente către
clienți din sectorul public și privat provenind din industrii variate. Patru
din cinci companii prezente în topul Fortune Global 500® sunt clienți Deloitte,
prin intermediul rețelei sale globale de firme membre care activează în peste
150 de țări și teritorii, oferind resurse internaționale, perspective locale și
servicii de cea mai înaltă calitate pentru a aborda provocări de business
complexe. Obiectivul Deloitte este să creeze un impact vizibil în societate cu
ajutorul celor peste 330.000 de profesioniști ai săi.
Deloitte
România este una dintre cele mai mari companii de servicii profesionale din țara noastră
și oferă, în cooperare cu Reff & Asociații | Deloitte Legal, servicii de
audit, de consultanță fiscală, servicii juridice, de consultanță în management
și consultanță financiară, servicii de managementul riscului, soluții de
servicii și consultanță în tehnologie, precum și alte servicii adiacente, prin
intermediul a 2.000 de profesioniști.
Mihai Chirica, primarul Municipiului Iași, marele câștigător al celei de-a IV-a ediții a galei Smart City Industry Awards, devine, potrivit tradiției, Președinte de Onoare al Juriului la gala SCIA din acest an. Smart City Industry Awards 2020 va fi transmis online, pe data de 20 decembrie 2020, începând cu ora 20:00, pe toate canalele media disponibile ale Asociației Române pentru Smart City (Facebook, LinkedIN, Youtube) și ale partenerilor săi.
Pe 11 decembrie 2019, la Palatul Parlamentului, în fața a peste 450 de decidenți ai industriei Smart City din România, primarul Municipiului Iași, Mihai Chirica, urca pe scenă pentru a primi marele premiu al evenimentului, „Best Smart City Project”, pentru proiectul de oraș implementat în Municipiul Iași, care integrează soluții pe toate cele 6 verticale ale conceptului Smart City. Astfel, potrivit tradiției, Mihai Chirica, aflat la cel de-al doilea mandat de primar, este noul Președinte de Onoare al Juriului Smart City Industry Awards, cel mai important eveniment al Industriei de Smart City din România, ajuns deja la cea de-a V-a ediție.
Pol de dezvoltare al Regiunii Nord-Est a României, Municipiul Iași este unul dintre cele mai prospere orașe la nivel național, obținând în anul 2019, în cadrul CEE Outsourcing Awards din Polonia, distincția „Emerging City of the Year”, fiind recunoscut ca „oraşul anului pentru dezvoltarea industriei IT & Outsourcing din Europa Centrală şi de Est”. Important centru universitar, Municipiul Iași a atras numeroase investiții și s-a dezvoltat sub o viziune integrată, având soluții implementate pe toate cele 6 verticale Smart City definite de Uniunea Europeană. În anul 2019, primarul Mihai Chirica (foto), a anunțat unul dintre cele mai ambițioase proiecte Smart City din România, Iași Innovation District, în valoare de aproximativ 1,4 miliarde de euro. Primăria Municipiului Iași este membru al Asociației Române pentru Smart City.
Membri ai juriului Smart City Industry Awards sunt:
Dragoș Preda, Secretar de stat pentru Comunicații în cadrul Ministerului Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor (MTIC), Guvernul României
Conf. dr. ing. ec. Florin Nemțanu, Prodecan Facultatea de Transporturi, Universitatea Politehnica București
Conf. Dr. Ing. Ec. Ciprian Alexandru Caragea, Prorector, Universitatea Ecologică din București
Lect. univ. dr. Cătălin Vrabie, Facultatea de Administraţie Publică, SNSPA
Av. drd. Alina Bilan, expert achiziții publice, specialist dezvoltare durabilă, partener coordonator drept administrativ, infrastructură și servicii de utilitate publică în cadrul ONV LAW, președinte al Asociației Române de Dezvoltare Locală Durabilă
Vlad Stoicescu, expert în Strategie și Dezvoltare Antreprenorială / Manager Strategie și Standardizare Europeană CNAB.
Cele 6 categorii din cadrul competiției SCIA 2020 care
urmează a fi jurizate sunt: Smart Mobility, Smart Economy, Smart Environment,
Smart Living, Smart Governance și Smart Citizen.
Organizația Junior Achievement România, cu
sprijinul Citi România și Citi Foundation, implementează și în actualul an
școlar programul de antreprenoriat pentru elevide liceu„Antreprenor Junior”, de data
aceasta, adaptat condițiilor, adică în format hibrid și online, prin platforma e-learning JA Inspire™.
Investiția Citi Foundation în program face parte din inițiativa globală
proprie Pathways to Progress de sprijinire a pregătirii pentru carieră și a
oportunităților economice pentru tineri din întreaga lume:„Cu o nouă investiție
totală de 100 milioane de dolari, Pathways to Progress își propune să sprijine
peste 1 milion de tineri prin dezvoltare de aptitudini și educație
antreprenorială”.
Programul JA de antreprenoriat „Antreprenor Junior” este conceput „astfel
încât să îi motiveze, să îi inspire și să îi pregătească atât pe tineri, cât și
pe profesorii coordonatori să folosească o abordare antreprenorială în
rezolvarea problemelor cu care se pot confrunta în comunitate sau în carieră.
În cadrul programului de antreprenoriat, cu ajutorul profesorilor
coordonatori și al consultanților voluntari din mediul de afaceri, 7200 de
tineri din România vor avea oportunitatea să înțeleagă mai bine conceptul de
afacere, cum funcționează domeniul financiar, care sunt diferitele ocupații din
România în funcție de industrie, cum poți administra un start-up și cum te poți
integra mai bine într-o economie de piață la baza căreia se află principii de
etică și de sustenabilitate.
Elevii din programul Antreprenor Junior (program recunoscut de Comisia
Europeană drept model de bună practică în educația antreprenorială) își
dezvoltă competențele antreprenoriale prin activități de tip learning by doing, care presupun o
experiență antreprenorială reală în dezvoltarea unui business pilot.
Activitățile se desfășoară sub coordonarea unui profesor și beneficiază de
consultanță din partea unui voluntar JA, antreprenor sau specialist cu
experiență în domeniul afacerilor.
Elevii care participă la acest program pot susține gratuit examenul
pentru obținerea Certificatului European de Competențe
Antreprenoriale (European Skills Pass – ESP), dobândind astfel
recunoașterea competențelor lor antreprenoriale la nivel european”.
Materialele programului sunt disponibile în format tipărit și prin
platforma e-learning JA Inspire™,„adaptate
atât pentru predarea sincronă, care presupune prezența concomitentă a elevilor
și profesorilor, cât și pentru predarea asincronă, în care resursele digitale
interactive și exercițiile cu feedback pot fi accesate și utilizate de elevi în
mod autonom.
O componentă importantă a programului JA de educație antreprenorială o
reprezintă interacțiunea elevilor cu voluntarii din mediul de afaceri. În anul
curent, 15 consultanți voluntari din partea Citi România sunt implicați în
program. JA România a lansat seria webinarelor pentru educație antreprenorială
încă din toamna acestui an școlar, iar informațiile prezentate
au fost centrate pe teme generale de antreprenoriat, care să-i ajute
pe elevi să dezvolte un concept de business și să îl testeze ulterior pe piață
prin lansarea și conducerea unei afaceri pilot sau a unui start-up.Prin
participarea în calitate de voluntar JA la clasă, profesioniștii din diferite
domenii explică, pe înțelesul elevilor, concepte și termeni din economia de
piață, oferind exemple inspirate din propria experiență profesională. Prin
exemplele concrete, profesionale şi personale, pe care le oferă, consultanții
voluntari implicați în sesiunile online tematice sau în sesiunile de mentorat
dedicate echipelor înscrise în etapa a II-a programului, incubatorul JA
BizzFactory, devin un model pozitiv pentru elevi și aduc valoare adăugată
activităților educaționale”.
Alexandra Oniceanu-Becuț, director de comunicare al Citibank România,
precizează:„Asigurarea continuității accesului la educație pentru copii și
adolescenți este una dintre temele principale pe care avem responsabilitatea să
le prioritizăm la nivelul societății în contextul pandemiei. Gândirea
antreprenorială, inovația și cunoștințele financiare devin cu atât mai
importante în perioade de criză sau de transformare sistemică. De succesul
nostru colectiv în dezvoltarea acestor abilități depinde, într-o mare măsură,
progresul și viitorul țării, iar comunitatea de afaceri poate avea un rol
important aici. Parteneriatul de lungă durată între Citi Foundation și Junior
Achivement continuă să sprijine acest demers educațional, cu beneficii
importante în pregătirea pentru o viață independentă a noilor generații”.
CompaniaHuawei România a
devenit partener al Asociației Magic în echiparea secțiilor de oncologie
pediatrică de la Institutul Oncologic București, Spitalul Clinic de Urgență
M.S. Curie, Institutul Clinic Fundeni și Clinica Pediatrie 2 Cluj Napoca –
Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii cu tablete necesare copiilor în
perioada spitalizării.
Jeanina Zgirie,
responsabil comunicare Asociația Magic: „În
fiecare an, aproximativ 600 de copii din România sunt diagnosticați cu cancer.
Perioada de spitalizare este traumatizantă pentru ei, indiferent de vârsta lor.
Mulți dintre acești copii petrec luni la rând în spital. Nu mai pot merge la
școală, nu pot interacționa cu colegii și nu pot fi lângă familiile și
prietenii lor, care reprezentau sistemul lor de sprijin. Mulți dintre copiii
aflați în această situație suferă depresii și pierd etape în dezvoltarea lor
emoțională și socială. Ne dorim ca cei mici să nu piardă în spital bucuria
copilăriei și pofta de cunoaștere. De aceea suntem foarte fericiți că Huawei
devine partenerul copiilor în lupta cu boala și că a decis să le vină în ajutor
cu tablete care îi vor ajuta să descopere lumea virtual, până când își vor
recăpăta forțele”.
George Zhang, CEO
al Huawei România: „Suntem conștienți
de faptul că acești copii și familiile lor trec prin cea mai dificilă perioadă
a vieții lor și ne dorim să facem ceva pentru a-i ajuta. Din discuțiile cu
Magic, am înțeles că foarte mulți dintre acești copii suferă de depresie pentru
că se simt deconectați de lumea exterioară, în special acum, în pandemie, când
accesul în spitale este permis doar unui părinte însoțitor. Așa ca ne-am gândit
că le putem oferi ceva ce face parte din misiunea companiei noastre:
conectivitate. În acest fel, sperăm să îi ajutăm să învețe online, să se vadă
cu familia și prietenii în întâlniri online și să exploreze virtual în fiecare
zi lumea, pe toată durata spitalizării”.
Huawei subliniază
că „donația către Asociația Magic face parte din programul 1.000 Dreams, un
proiect regional de responsabilitate socială al Huawei, prin intermediul căruia
compania își propune să susțină educația și dezvoltarea copiilor și a tinerilor.
Pe parcursul celor 18 ani de prezență pe piața locală, Huawei s-a implicat
constant în educație, prin programele Seeds for the Future și ICT Academy. De
asemenea, la finalul anului 2019 Huawei a devenit partener al Salvați Copiii,
susținând un amplu program de educație digitală adresat copiilor și părinților
acestora. Recent, compania a lansat un program de conectare la Internet a
școlilor din zonele rurale ale României, pentru a sprijini copiii și a le
facilita accesul la o educație mai bună”.
Huawei este un
important furnizor global de infrastructură de tehnologie a informațiilor și
comunicațiilor (TIC) și dispozitive inteligente. Cu soluții integrate pe patru
domenii cheie – rețele de telecomunicații, IT, dispozitive inteligente și
servicii cloud – ne-am angajat să aducem tehnologia digitală fiecărei persoane,
case și organizații pentru o lume inteligentă, complet conectată. Portofoliul
complet de produse, soluții și servicii Huawei este competitiv și sigur. Prin
colaborarea deschisă cu partenerii ecosistemului, creăm o valoare de durată
pentru clienții noștri, facem eforturi pentru a oferi posibilități oamenilor,
pentru a îmbogăți viața de acasă și pentru a inspira inovație în organizațiile
de toate formele și dimensiunile. La Huawei, inovația se concentrează pe
nevoile clienților. Investim masiv în cercetarea de bază, concentrându-ne pe
descoperiri tehnologice care conduc lumea înainte. Avem 194.000 de angajați și
operăm în peste 170 de țări și regiuni. Fondată în 1987, Huawei este o companie
privată deținută integral de angajații săi. Pentru mai multe informații,
vizitați Huawei online pe www.huawei.com sau urmăriți-ne pe:http://www.linkedin.com/company/Huawei; http://www.twitter.com/Huawei; http://www.facebook.com/Huawei; http://www.google.com/+Huawei; http://www.youtube.com/Huawei
Asociația Magic
este una dintre cele mai importante organizații caritabile din România, axată
pe proiectarea și furnizarea de servicii, intervenții bazate pe știință și
tehnologii pentru îmbunătățirea sănătății și bunăstării copiilor, a
adolescenților și a adulților tineri diagnosticați cu cancer și alte afecțiuni
grave.MagiCAMP organizează tabere de vară și alte evenimente pentru copiii cu
cancer și alte afecțiuni severe. MagicBOX este un furnizor lunar de ajutor
pentru familiile care au copii bolnavi și care sunt vulnerabile din punct de
vedere financiar. Cu MagicHOME, asociația oferă părinților cazare gratuită în
timpul tratamentului copiilor în casele asociației din București, Cluj, Iași,
Craiova, Tg. Mureș, Chișinău și Viena. MagicTICKET se asigură că familiile
petrec timp de calitate împreună, oferindu-le vacanțe scurte sau evadări din
oraș. Avem un centru gratuit de terapie psihologică și asistență care ajută
copiii cu afecțiuni severe și familiile lor. MagicMAKERS sprijină copiii,
adolescenții și adulții tineri din întreaga țară în demersurile lor de
organizare de evenimente de strângere de fonduri pentru a ajuta persoanele
vulnerabile. MagicROOFS construiește case noi pentru familiile cu copii
bolnavi, care trăiesc în condiții inadecvate. Cu aplicația MagicHELP contribuim
activ la crearea unei rețele de ajutor în jurul copiilor care se confruntă cu
un diagnostic sever.
Autor: Alex Milcev, Liderul Departamentului de Asistență fiscală și juridică, EY România (foto)
Atenția tuturor este, de câteva zile bune, îndreptată către cele două Palate – Cotroceni și Victoria și către discuțiile care se poartă pentru nominalizarea unui nou premier. În 2020, pentru prima oară de la Marea Depresiune, și economiile avansate, și cele emergente au intrat în recesiune. Cel de-al doilea val al pandemiei a mărit presiunea – consumul scade, schimburile comerciale suferă. În acest context, redresarea și relansarea economică vor veni dacă statele vor ști să ofere companiilor un spațiu de manevră și acele măsuri care să le susțină. Pe scurt, despre câteva priorități fiscale imediate pe care noul Guvern ar trebui să le ia în calcul pentru relansare.
România are șanse reale de relansare economică
post-pandemie, chiar Fondul Monetar Internațional (FMI) ne creditează,
previzionând o creștere reală de peste 4,5% an/an în 2021. Acest lucru va depinde,
evident, de evoluțiile viitoare ale partenerilor noștri, de evoluția pandemiei,
dar și de cât de bine ne vom juca șansele și cum vom ști să gestionăm economia.
Măsurile la care mă voi referi în continuare ar putea contribui la poziționarea
corectă la punctul de start al redresării-relansării.
Prima prioritate și cea mai importantă este, dat fiind
contextul economic actual, păstrarea sistemului actual de impozitare, și mă
refer aici în special la păstrarea cotei unice pentru impozitul pe venit și impozitul
pe profit.
Pentru a-mi susține afirmațiile, voi face apel la recomandările aceluiași organism internațional, FMI, devenit în ani un simbol al austerității: „Criza nu s-a terminat! Continuați să cheltuiți (înțelept). O retragere prematură a sprijinului ar aduce un prejudiciu suplimentar asupra mijloacelor de trai și ar spori probabilitatea unor falimente pe scară largă, care la rândul lor ar putea pune în pericol recuperarea”. Am citat dintr-un document publicat pe site-ul instituției, care venea să precizeze că, într-un astfel de scenariu, cicatricile generate de criză ar deveni mult mai profunde.
Un alt argument ar fi acela că este în van să
stabilești impozite care nu pot fi plătite de către contribuabili, argument
recunoscut de reprezentanții Ministerului de Finanțe.
Pe de altă parte, suntem cu toții conștienți de mărimea
deficitului bugetar, dar ar fi de dorit ca statul să își acopere acest deficit
fără să apeleze la majorarea impozitelor. Cum se poate face asta? Prin
întărirea disciplinei de colectare – doar din recuperarea deficitului de
încasare a TVA, unde an de an suntem pe ultimul loc în Europa, am putea acoperi
o parte bună din deficit. Digitalizarea Fiscului și automatizarea proceselor,
inclusiv prin introducerea SAF-T, ar ajuta la realizarea acestui deziderat.
Salutăm progresele făcute de Ministerul de Finanțe și ANAF în zona digitalizării,
demarajul rapid pe care l-au avut în plină pandemie, și, bazându-ne pe aceste
fapte, îndrăznim să spunem că ar fi posibilă și întărirea colectării. De
altfel, modelele altor țări ne pot inspira. Italia și-a folosit facturarea
electronică în întărirea colectării, Portugalia a apelat, la rândul ei, la
utilizarea datelor din facturi, Belgia a introdus casele de marcat certificate,
Polonia a apelat la un sistem de stimulare/sancțiune și a introdus SAF-T –
fișierul standard de raportare. Toate acestea sunt îndemnuri la acțiune.
În paralel, noul Guvern ar trebui să se concentreze și către combaterea evaziunii fiscale și aducerea la lumină a economiei gri. Trebuie să fiscalizăm cât mai multe venituri, ceea ce va aduce implicit mai mulți bani la buget și va contribui la asanarea mediului de afaceri, curățindu-l, prin reducerea concurenței incorecte pe seama diferenței de taxe și impozite.
Clarificarea legislației cu privire la activitățile de cercetare-dezvoltare-inovare, în așa fel încât facilitățile fiscale acordate acestui sector să poată fi aplicate cu adevărat, ar fi o altă prioritate fiscală pe care viitorul guvern ar trebui să o aibă în vedere, pentru că vorbim de sectoare cu un foarte mare potențial de a aduce valoare adăugată țării și contribuții semnificative la buget.
O altă zonă pe care o considerăm prioritară este cea a relației contribuabilului cu Fiscul, care ar trebui echilibrată, iar ANAF ar fi de dorit să își asume mai bine rolul său de îndrumător. Până la urmă, așa cum o spune și Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare: „coloana vertebrală a eforturilor administrațiilor fiscale ar trebui să fie reprezentată de stimularea și gestionarea conformării voluntare a contribuabililor în raportarea veniturilor impozabile și în plata impozitelor”. Atunci când autoritățile fiscale vor trata cu adevărat contribuabilii ca pe niște clienți, nu ca pe o sursă de evaziune și alte probleme fiscale, atunci și conformarea voluntară va spori, crescând mult gradul de colectare și reducând mult costul ei.
În final, o altă recomandare: clarificarea pe termen mediu a poziției pe care o va adopta România în privința Green Deal și în aplicarea noilor taxe și impozite discutate la nivel european și global. Mă refer aici la costurile aferente planului de relansare al Comisiei Europene: impozitul pe reziduurile din plastic nereciclate, o taxă pe carbon, introducerea unui nou sistem de tranzacționare a emisiilor din sectoarele aviatic și maritim, dar și o taxa pe tranzacțiile financiare sau una pe afaceri digitale. Știm cu toții câți bani vor veni din partea Europei – cele 80 de miliarde de euro? – și ne-am entuziasmat de cât de multe putem face cu ei, dar s-a vorbit semnificativ mai puțin despre cum vom face rost de bani. Pentru a obține cele 750 de miliarde, scutul financiar de protecție oferit de Uniunea Europeană, ar fi necesar să se împrumute însăși Uniunea, cu costuri mai mici, dar cu costuri care vor trebui recuperate de undeva.
Este limpede pentru oricine că noul Guvern va avea multe de făcut. Nu doar pe parte fiscală, ci și în sectorul proiectelor capabile să atragă banii europeni pe care ni-i pune la dispoziție Uniunea, în cel al proiectelor de infrastructură și în multe altele. E nevoie de continuarea inițiativelor bune deja începute, dar și de punerea în practică a ideilor noi care sunt încă în faza de concepție.
Unii angajatori continuă să integreze în echipele lor tineri cu dizabilităţi în pofida crizei actuale, subliniază Nicolae Dobrescu, director executiv al Fundaţiei Health Action Overseas Romania (HAO), managerul proiectului „Labour market Employment for young Adults with a Disability – LEAD”, apreciind că nu este vorba nu numai „de companii multinaţionale cunoscute, care au o politică bine conturată în domeniul responsabilităţii sociale, ci şi de firme locale, mici şi mijlocii, din domenii de activitate diverse, de la producţie, până la comerţ şi alimentaţie publică”. De asemenea, semnalează că cei mai mulţi dintre tinerii beneficiary ai proiectului angajaţi înainte de pandemie şi-au păstrat locul de muncă: „Atât angajatorii, cât şi tinerii cu dizabilităţi au beneficiat, inclusiv în perioada pandemiei, de servicii de angajare asistată furnizate de echipa noastră, în cadrul proiectului LEAD”.
Nicolae Dobrescu enunță avantajele pentru care o firmă ar angaja o o persoană cu dizabilităţi: „Pentru că, pe de o parte, beneficiază de facilităţi fiscale deloc de neglijat. Aş aminti, de exemplu, subvenţia de 2250 lei/lună, acordată de stat timp de un an şi jumătate, pentru fiecare persoană cu dizabilitate, absolventă a unei instituţii de învăţământ, angajată, cu obligaţia menţinerii raporturilor de muncă cel puţin 18 luni. Pe de altă parte, apelând la programul nostru de angajare asistată, serviciile de recrutare, pre-screening și de formare și sprijin la locul de muncă sunt oferite gratuit, în condiţiile în care pe piaţa de profil aceste servicii se ridică la circa 600 de euro/persoană”.
Proiectul este cofinanţat din EEA and Norway Grants Fund for Youth Employment şi se adreseaza tinerilor cu dizabilităţi, cu vârsta cuprinsă între 15 şi 29 de ani; părinţilor şi aparţinătorilor tinerilor cu dizabilităţi; companiilor; specialiştilor şi furnizorilor de servicii de angajare asistată. Fundatia Health Action Overseas România (HAO) conduce consorţiu transnaţional care derulează proiectul, din care mai fac parte Valakupiai Rehabilitation Centre (Lituania), Consultis – Consultoria Empresarial, Unipessoal Lda (Portugalia) şi Status Employment (Marea Britanie), în calitate de partener expert.
Inițiatorii subliniază că „spre deosebire de procesul clasic de plasare de forţă de muncă, procesul de angajare asistată sprijină atât candidatul, cât şi angajatorul. În ceea ce priveşte candidatul, acesta beneficiază de: profilare vocaţională, consiliere pentru creșterea încrederii în sine, instruire și dezvoltarea abilităților, pregătire în vederea angajării, sprijin la locul de muncă şi în afara lui. În ceea ce priveşte oamenii de afaceri, pe lângă serviciile menţionate anterior, aceştia beneficiază de asistenţă în procesul de adapare la locul de muncă a proaspătului angajat. Specialiştii în angajare asistată păstrează o legătură permanentă cu fiecare angajator înscris în program, pentru a identifica problemele ce apar pe parcursul procesului de integrare a tânărului şi a le remedia şi lucrează cu membrii echipei pentru a-i ajuta să comunice eficient cu acesta. Nu în ultimul rând, echipa de proiect oferă informații complete despre: eligibilitate, reguli și proceduri pentru a obține beneficiile financiare disponibile pentru angajatorii care integrează tineri cu dizabilități, precum şi sprijin în accesarea efectivă a acestora. Tot în cadrul proiectului LEAD, tinerii cu dizabilităţi au fost implicaţi de către specialiştii din cadrul centrelor de servicii de angajare asistată în activităţi de voluntariat şi au beneficiat de sesiuni de consiliere vocaţională de grup menite să le stimuleze motivaţia pentru a pune bazele unei schimbări atitudinale și comportamentale, cu scopul de a-şi maximiza şansele de integrare socială şi profesională.
Datorită proiectului LEAD, 265 de tineri cu dizabilităţi, dintre care 124 din România, au beneficiat de asistenţă în identificarea abilităţilor şi intereselor profesionale, de elaborarea profilelor vocaţionale şi de identificarea unor oportunităţi de dezvoltare a carierei. De asemenea, 72 de tineri, dintre care 40 în România, au fost angajaţi şi benficiază de sprijin în procesul de integrare la locul de muncă, 28 de tineri dintre care 18 din România au fost implicaţi în activităţi de voluntariat, iar 58 din tineri dintre care 18 în ţara noastră au fost înscrişi la cursuri de formare profesională. În plus, datorită programului demarat de HAO la Constanţa la finalul lunii august a.c., 16 tineri au participat la sesiuni de consiliere vocaţională de grup. De menţionat că până acum 248 de reprezentanţi ai unor firme şi/sau specialişti în resurse umane, dintre care 85 în România, au beneficiat de consultanţă în ceea ce priveşte avantajele angajării asistate, iar 118, dintre care 54 în România, au participat la sesiuni de instruire.
De asemenea, în cadrul proiectului se acordă o atenţie deosebită părinţilor şi aparţinătorilor tinerilor cu dizabilităţi. Astfel, aceştia beneficiază, până la finele anului 2021, de un pachet de instruire dedicat, validat în perioada iunie-iulie a.c., care le oferă informaţii practice menite să-i ajute să-si sprijine copiii în accesarea serviciilor şi tipurilor de suport disponibile pentru integrarea acestora pe piaţa muncii; noţiuni teoretice şi abilităţi practice pentru a-şi motiva copiii în a obţine şi menţine un loc de muncă, precum şi strategii specifice de abordare individuală a nevoilor/dorinţelor tinerilor cu dizabilităţi şi de dezvoltare a abilităţilor acestora de lucru în echipă, de luare a deciziilor şi de rezolvare a conflictelor. 35 de părinţi, dintre care 15 din România, au participat deja la sesiuni de instruire individuale şi de grup, cu respectarea măsurilor de distanţare fizică și a dorinţeleor specificate de participanţi, iar 27 de părinţi din România şi Lituania au participat la întâlniri ale grupurilor suport dedicate”.
Fundaţia Health Action Overseas România (HAO) susţinede peste 25 de ani „tinerii cu dizabilităţi din instituţii ale statului să se integreze în societate. Îi sprijină să-şi dezvolte abilităţile de care au nevoie pentru a duce o viaţă pe deplin independentă, să-şi facă prieteni, să găsească un loc de muncă. De asemenea, lucrează în comunitate cu tinerii cu dizabilităţi, cu părinţii şi aparţinătorii acestora, dar şi cu firme, dezvoltând programe de angajare asistată”.
Campania națională de conștientizare și informare publică „Apa Noastră”, parte a proiectului „Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienți” derulată de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, a inclus evenimentul de premiere a câștigătorilor Concursului Național de Desen „SuperEroii lui Picurici”, organizat în parteneriat cu Ministerul Educației și Cercetării. Concursul a reprezentat „un apel comun la educație responsabilă pentru generațiile viitoare, în grija față de apă sănătoasă și mediu curat”. Au participat peste 900 de elevi din 170 de școli, s-a dorit un Concursul s-a derulat în cadrul derulată de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, ca (CIPN). Au fost premiați cei mai talentați 10 concurenți și cele mai active 10 școli participante. Galeria desenelor concurente, clasamentele finale și alte informații despre concurs sunt disponibile pe apanoastra.ro/concurs-supereroii-lui-picurici. Vedeta evenimentului online a fost Văru’ Săndel, îndrăgitul ambasador #apanoastra, care i-a susținut pe micii artiști în pasiunea lor și i-a încurajat să păstreze lumea minunată pe care au desenat-o, cu apă bună și curată.
MMAP subliniază că „proiectul Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienți (CIPN) este parte a demersurilor Guvernului României de asigurare a implementării Directivei Nitrați, prin care se urmărește reducerea poluării cu nutrienți din surse agricole. Managementul gunoiului de grajd la nivel de comună este o preocupare principală a Proiectului, având în vedere că, la ora actuală, în România sunt peste 3 milioane de ferme mici, de subzistență, care au o capacitate redusă de a implementa individual măsurile necesare prevenirii poluării solului și a apei freatice.
Proiectul CIPN, finanțat de Guvernul României, dintr-un împrumut de la Banca Mondială, este în a doua fază, cea de finanțare adițională. Proiectul inițial a demarat în 2008 și s-a încheiat în 2017 și a finanțat un număr de 86 de platforme de management de gunoi de grajd. Finanțarea adițională a proiectului a fost alocată pentru cinci ani, până în martie 2022. În această fază a proiectului vor fi finanțate peste 90 de comunități locale”.
Cele două puteri globale împărtășesc îngrijorări similare și au în vedere reglementarea fintechurilor și a protecției datelor
Începutul reglementării mai stricte a domeniului fintech din China ar fi părut surprinzătoare nu mai departe de acum câteva luni. Pentru analiști, dar mai ales pentru milioanele de investitori în Ant Financial, divizia Alibaba, hotărârea de a bloca listarea cu doar câteva zile înainte de momentul intens așteptat a venit ca o lovitură, arată Claudiu Cazacu, Consulting Strategist în cadrul XTB România.
Acoperirea mediatică a IPO-ului (ofertă publică inițială) anunța un imens succes: ar fi urmat să treacă pe locul 1 în topul celor mai mari oferte din istorie. Deși a vizat să strângă 35 de mld. dolari (echivalent în yuani) la o valoare a firmei de 320 mld. dolari (echivalent), interesul enorm, inclusiv din partea investitorilor de retail, a condus de fapt la o suprasubscriere de 872 de ori în Shanghai și de 389 ori în Hong Kong. Sumele implicate sunt, din datele noastre, fără precedent.
Un discurs al fondatorului Alibaba, în care descria industria bancară tradițională ca având o mentalitate învechită (de tip casă de amanet, referindu-se la nevoia de a avea mereu colateral pentru fiecare împrumut, și fără a inova pe partea de produse) nu pare să fi fost cel mai inspirat, privind în urmă.
Mesajul public a precedat cu puțin timp decizia autorităților de a opri procedura de listare. Potrivit unor reguli în curs de finalizare, anunțate ulterior suspendării IPO, cerințele de capital pentru firma care oferă și microfinanțări ar urma să impună majorarea resurselor Ant cu 12 mld. de dolari. Profitabilitatea firmei ar urma astfel să fie considerabil reevaluată. Vor fi oare investitorii la fel de dornici să participe la ofertă în noile condiții? Sau vor solicita o redefinire a prețului pe acțiune, reflectând noile condiții? Anul 2021 ar putea să nu fie, astfel, momentul pentru listarea Ant, șanse mai bune părând a avea 2022.
În plus, Ant va trebui să solicite două licențe pentru diviziile sale de la autoritatea bancară, și o alta, separat, de la banca centrală, pentru a opera ca holding financiar. Este posibil ca nu toate să îi fie oferite. Regulile jocului s-au schimbat brusc.Investitorii care au sperat la un câștig rapid de pe urma listării au rămas dezamăgiți, iar efectul asupra imaginii e greu de cuantificat.
Autoritățile de reglementare din China par să fi devenit mai atente și la riscurile implicate de „împachetarea” unor împrumuturi în produse vândute ulterior investitorilor, o formă de securitizare care a fost utilizată înainte de criza financiară din 2008 – 2009.
În plus, siguranța datelor personale intră și ea în vizor: președintele autorității de reglementare bancară a declarat că e nevoie să se definească dreptul de proprietate asupra datelor, sugerând că firmele din domeniu ar fi putut să folosească datele utilizatorilor fără transparență. La nivel individual, protecția datelor a început să preocupe tot mai mult China, un nou Cod Civil fiind pus în discuție în încercarea de a oferi soluții și mai multă claritate în domeniu.
Propunerile de reglementare sunt sus pe lista de priorități și în SUA, doar că aici atenția este mai ales asupra influenței pe care o au pe piață giganți precum Facebook, Google, Amazon.
Atenția a fost atrasă de modul în care își promovează serviciile, transferând date și cunoștințe între divizii diferite, alături de preocupări pentru utilizarea datelor personale și abuz de poziție dominantă (Facebook), utilizarea datelor altor vânzători pentru a beneficia în stabilirea propriilor linii de produs și oferte comerciale (Amazon) sau folosirea unor produse cu cotă de piață dominantă pentru a își promova propriile linii de interes (Google).
Lista este variată, în centru fiind datele personale și dezvoltarea unor avantaje majore de pe urma unei poziții de forță pe o anumită piață. În linii mari, vorbim de o suprapunere parțială, dar importantă, a sferei de îngrijorări a Chinei și a SUA.
Dacă în unele privințe, China pare a recupera pe partea de reglementare, acoperind zone lăsate mai degrabă ”libere”, în special în privința datelor personale, SUA a înregistrat o atitudine sensibil mai restrictivă în segmentul de fintech.
Prudența poate fi justificată prin perspectiva lecțiilor dureroase ale efectelor „inovației” în criza din 2008. Totuși, integrarea unor servicii de plăți și bancare în aplicații de largă utilizare, precum cele ale Tencent și Alibaba (Ant) au dus la o dezvoltare masivă a ofertei din domeniul fintech la nivelul populației în China, cu o penetrare mult peste cea din SUA sau Europa de Vest.
Inițiative precum yuan-ul digital, deja testat la scară redusă în China, sunt iarăși cu mult înaintea tatonărilor rezervate ale Fed sau BCE. Este probabil ca tendința de a scruta modelul de business al giganților din IT din SUA să continue, la fel cum câmpul liber oferit în planul produselor financiare ale unor firme de tehnologie care concurează cu băncile în China să se reducă.
Pentru succesul viitor al firmelor majore din segmentul IT al celor mai mari economii ale lumii, e de dorit, totuși, ca reglementarea, necesară, să nu impună costuri de nedepășit sau interdicții clare de operare. Atât în SUA, cât și în China, aceasta este și ipoteza cea mai probabilă. O reducere a vitezei de creștere ar putea fi, însă, un efect secundar, pentru care e posibil ca acționarii giganților din IT, fie din China sau din SUA, să nu fie pregătiți.
Pandemia Covid-19 marchează un moment de schimbare majoră
prin accelerarea transformării digitale. Majoritatea liderilor din business se
declară interesați să integreze tehnologia și soluțiile digitale în afacerile
lor. Multe companii au avut dificultăți la începutul crizei sanitare cu
conectarea online și comunicarea cu furnizorii și clienții lor. Unele au fost
forțate să închidă afacerea temporar sau să-și reducă substanțial activitatea
și forța de muncă.
Evoluția ecosistemului global de start-up-uri și a
fondurilor de investiții a suferit din cauza recesiunii economice. Dar, chiar
dacă afacerile au scăzut comparativ cu anul trecut, tranzacțiile continuă în
favoarea jucătorilor consacrați.
Florin Vasilică, Liderul departamentului de Strategie și Tranzacții, EY România
Florin Vasilică, Liderul departamentului de Strategie și Tranzacții, EY România:„Pandemia COVID-19 a accelerat schimbarea modelelor tradiționale de business, deoarece multe companii au fost obligate să adopte noi modalități de lucru pentru a-și continua activitatea. Companiile s-au confruntat cu nevoia de digitalizare și transformare, creând astfel un context favorabil pentru startup-uri de a veni cu soluții disruptive și inovatoare. Drept urmare, anul acesta am asistat la un volum crescut de activitate în ecosistemul startup-urilor de tehnologie din România.”
În perioada pandemiei provocate de
Covid-19, piața locală s-a aliniat la tendințele globale în ceea ce privește
investițiile în sectoarele emergente. Pentru prima dată, s-au înregistrat mai
multe runde de investiții în sectoarele emergente (sănătate, securitate,
educație și comerț electronic) față de sectoarele bine finanțate în anii
precedenți, precum cel al aplicațiilor financiare (FinTech).
Excluzând activitatea UiPath și TypingDNA, ecosistemul
antreprenorial din România rămâne un incubator pentru start-up-uri inovatoare din sectorul aplicațiilor software pentru
întreprinderi și cel al securității, care au înregistrat 38% din totalul investițiilor.
În drumul său către IPO, UiPath a înregistrat o nouă
rundă de finanțare de tip Serie E, în valoare de 225 milioane de USD. Chiar și în contextul unei
runde mai mici, investiția UiPath reprezintă 86% din totalul capitalului atras
de ecosistemul local în 2020.
Îmbucurător este numărul total al rundelor de finanțare și
suma totală a capitalului local atras în acest an, în creștere față de 2019 cu
27%, respectiv 20%, pe fondul apariției platformei de crowdfunding „Seedblink”, al mobilizării investitorilor de tip „Angels” și al implicării fondurilor locale.
Valoarea medie a finanțărilor (de 552 mii de euro/per
rundă) s-a menținut constantă față de anul anterior, pe fondul unui număr mai
mare de runde Seed.
Analizând evoluția ecosistemului start-up-urilor de
tehnologie din România, 2020 este cel mai activ an din ultimii trei ani, în
privința numărului de runde de finanțare de tip “Seed”, pentru start-up-uri
care vor crea baza unei noi bucle de creștere, în următorii ani.
Chiar dacă o parte din runde sunt investiții de
continuare a finanțărilor de tip “Pre-Seed” din 2019, acest lucru confirmă
încrederea investitorilor în start-up-urile care au primit finanțări
suplimentare, pentru a continua creșterea și în anul 2021.
Având în vedere contextul marcat de scăderea
investițiilor la nivel global ca urmare a lockdown-urilor provocate de pandemie,
coroborat cu posibila listare a UiPath, este de așteptat ca suma totală
investită în ecosistemul din România să scadă dramatic și în 2021 după ce, în
acest an, investițiile totale au înregistrat o scădere de 60% față de anul precedent,
cumulând 225 de milioane de euro.
Cu o pondere de peste 90% în finanțările ecosistemului de
start-up-uri din România din 2017 până în prezent, UiPath a poziționat România
timp de trei ani consecutivi în top 10 cele mai finanțate ecosisteme din Europa.
2021 va marca începutul unei noi perioade de creștere a
ecosistemului, având la bază mai multe start-up-uri și scale-up-uri mai mature
din punct de vedere antreprenorial, comparativ cu anul 2017, când a început
ascensiunea UiPath.
Privind în perspectivă
În mod surprinzător, ultima criză financiară globală s-a
dovedit a fi o perioadă fertilă pentru startup-uri și pentru unicorni. A fost o
perioadă de creștere pentru soluțiile de infrastructură software, instrumentele
de dezvoltare software și aplicațiile sociale. Firme precum Nutanix, MongoDB,
GitHub și Cloudera au fost fondate în această perioadă, în timp ce alte
companii precum Square, Slack, Dropbox și Glassdoor au încercat să
revoluționeze modul în care clienții lor operează în criză. Toate companiile
menționate anterior sunt acum evaluate la peste 30 miliarde de dolari.
Analiza datelor referitoare la start-up-urile din SUA
înființate după anul 2003, care au obținut mai mult de 100 milioane de USD
finanțare până în prezent, situează 2009 ca an de referință pentru cele mai
multe start-up-uri fondate în acest an și ulterior finanțate. Chiar dacă Uber
este cel mai reprezentativ start-up fondat în 2009, 80% din fondurile atrase de
start-up-urile din 2009 au mers către alte idei inovatoare, care au văzut criza
ca pe un accelerator pentru creștere.
Prin urmare, contextul socio-economic actual poate fi
unul favorabil investițiilor în tehnologie și soluții digitale, iar start-up-urile
care abordează schimbările de comportamente culturale și societale, generate de
consecințele pandemiei, pot să își găsească mai ușor calea către succes.
Interviu cu doamna ambasador a Republicii Populare Chineze la Bucuresti, Jiang Yu
Economistul: Pe fondul impactului global al epidemiei COVID-19, cum ați putea, doamnă Ambasador, să comentați dezvoltarea relațiilor Româno-Chineze în anul 2020?
Doamna Ambasador Jiang Yu: Anul acesta, omenirea trece prin cea mai gravă pandemie de boli infecțioase dintr-un secol, care a afectat grav schimburile dintre țări, însă relațiile chino-române și-au menținut o dezvoltare stabilă.
1) Cele două popoare depășesc împreună noile provocări ale epidemiei. În fața epidemiei, liderii Chinei și ai României au schimbat scrisori de compasiune și solidaritate, au oferit încurajare și sprijin reciproc. Provinciile și orașele înfrățite din cele două țări și-au donat reciproc materiale anti-epidemice, iar oamenii din cele două țări și-au întins o mână de ajutor. În vremea dificilă a epidemiei din China, corul românesc de copii „Allegretto” și-a transformat sentimentele sincere în cântece pentru a susține poporul chinez; când România a fost afectată de epidemie, China a oferit asistență României pentru achiziționarea și transportul din China a materialelor de prevenire a epidemiei, provinciile și orașele din China, întreprinderile chineze și comunitatea de chinezi din România au donat materiale anti-epidemice părții române. De asemenea, noi am organizat cinci videoconferințe bilaterale și multilaterale cu experți în prevenirea și gestionarea epidemiei din domeniul sănătății pentru a împărtăși planurile, experiența de diagnostic și tratamentul. Prietenia tradițională dintre China și România oglindită în proverbul „prietenul la nevoie se cunoaște” a rezistat încercărilor noilor circumstanțe și strălucește în ceața noului COVID-19, aducându-ne speranța depășirii epidemiei.
2) Cooperarea bilaterală a obținut noi rezultate. Ne bucurăm să constatăm că cooperarea reciproc avantajoasă dintre cele două țări a rupt interferența epidemiei și a prezentat noi puncte culminante. În primele nouă luni ale acestui an, volumul economic și comercial dintre China și România a crescut, ajungând la 5,49 miliarde de euro. O întreprindere chineză a câștigat licitația pentru proiectul de executare a centurii orașului Zalău, fapt care a jucat un rol demonstrativ în cooperarea dintre întreprinderile chineze și românești în domeniul infrastructurii. Schimburile interumane sunt la fel de remarcabile. Cele două țări au semnat acorduri de cooperare privind protecția bunurilor culturale și mass-media, au fost publicate două lucrări în ediția românească „China și România, Dialoguri între civilizații și schimburi culturale” și respectiv „Relațiile China-Europa și China-România”, o serie de activități culturale au avut loc în România, cum ar fi Expoziția Podoabelor Regale de Aur a Dinastiei Ming din China, „China Season” din cadrul Festivalului Internațional de Teatru de la Sibiu, expoziția de fotografie despre China, „Călătorind online în China”, și nu în ultimul rând, Orchestra Filarmonică din China și maestrul naiului românesc Gheorghe Zamfir au interpretat împreună „Dansul pădurii” la Ateneul Român, toate aceste activități au contribuit efectiv la apropierea celor două popoare.
3) Cooperarea la nivel local a dat un nou impuls relațiilor bilaterale. Cooperarea locală este o parte importantă a relațiilor chino-române, iar eu personal și Ambasada Chinei în România promovăm activ această cooperare. Provinciile și orașele înfrățite din China și România s-au unit pentru a combate epidemia și pentru a-și oferi asistență reciprocă în limitele capacității lor. Autoritățile locale chineze au acordat asistență medicală pentru mai mult de 30 de județe și orașe înfrățite din România, transformând prietenia în acțiuni concrete. Recent, provincia Fujian din China și județul Arad din România au semnat un acord privind înființarea relației de înfrățire. După alegerile locale din România, am vorbit la telefon cu aproape 20 de președinți ai consiliilor județene și primari și am scris pe larg liderilor nou aleși din diferite regiuni pentru a face schimburi aprofundate de opinii privind schimburile locale și cooperarea în diferite domenii specifice. Am fost profund impresionată de dorința lor puternică de a extinde schimburile regionale și de a profita de potențialul de cooperare.
E:În plus, cele două țări se înțeleg și se susțin reciproc în afacerile internaționale multilaterale, conduc o cooperare solidă și aduc contribuții pozitive la susținerea multilateralismului și a dreptății internaționale.
Doamna Ambasador Jiang Yu: România este țară membră a Uniunii Europene. În acest an, relațiile China-UE au făcut, de asemenea, progrese considerabile, ambele părți s-au sprijinit reciproc în lupta împotriva epidemiei, liderii Chinei și ai Uniunii Europene au consolidat în mod repetat comunicarea care viza probleme majore prin telefon și videoconferință. A avut loc și cea de-a 22-a reuniune a liderilor China-UE. În cadrul acesteia, Președintele Xi Jinping a avut o întâlnire în format video cu președintele Consiliului European Charles Michel și președintele Comisiei Europene Ursula Von der Leyen. A fost semnat „Acordul privind indicațiile geografice China-UE”. De menționat faptul că, între China și UE, cooperarea este mai vastă decât concurența, iar consensul depășește cu mult diferențele. Suntem încrezători că relațiile China-UE în „era post-epidemică” vor fi mai stabile și mai mature și vor trece la un nivel superior, ceea ce va oferi, de asemenea, o platformă mai mare pentru dezvoltarea relațiilor dintre China și România.
Anul viitor, China va implementa cel de-al 14-lea plan cincinal și va începe o nouă etapă istorică de construire cuprinzătoare a unei țări socialiste moderne. România a formulat recent un plan de redresare economică. Suntem dispuși să consolidăm comunicarea și coordonarea cu România, să promovăm cooperarea reciproc avantajoasă prin complementaritate și să promovăm în comun recuperarea și dezvoltarea economică. Ambasada Chinei în România va colabora cu prietenii români din toate cercurile sociale pentru a promova prietenia tradițională dintre cele două țări și pentru a utiliza pe deplin platformele „Belt and Road” și „Cooperarea 17+1”, promovând cooperarea în diverse domenii pentru a obține rezultate mai concrete și pentru a contribui la dezvoltarea continuă a Parteneriatului Amplu de Prietenie și Cooperare dintre China și România.
E:Vă rugăm să ne informați despre lupta Chinei împotriva epidemiei. Ce lecții ne-a învățat epidemia?
Doamna Ambasador Jiang Yu: Epidemia de COVID-19 reprezintă un mare test pentru toate țările. Guvernul chinez insistă pe ideea că oamenii sunt pe primul loc, viața este prioritară. Astfel, au fost adoptate cele mai cuprinzătoare, minuțioase și riguroase măsuri de prevenire și gestionare al epidemiei, a fost stabilit un mecanism de coordonare pe termen mediu și lung pentru gestionarea epidemiei, concomitent cu dezvoltarea economică și socială, au fost depuse toate eforturile pentru a depăși impactul epidemiei, și a accelera restaurarea producției și a ordinii normale de viață, obținându-se rezultate strategice majore. În prezent, se poate spune că în China epidemia este sub control, iar oamenii sunt liberi să-și viziteze rudele și prietenii, să meargă la școală și să călătorească. În primele trei trimestre ale acestui an, economia chineză a înregistrat o creștere pozitivă și a jucat un rol important în promovarea redresării economice mondiale.
China a lucrat cot la cot cu alte țări pentru a depăși dificultățile și a contribuit cu înțelepciune și forță la lupta globală împotriva pandemiei de COVID-19. Într-un mod deschis, transparent și responsabil, am informat Organizația Mondială a Sănătății, țările relevante și organizațiile regionale cu privire la situația epidemiei în cel mai scurt timp posibil, am desfășurat mai mult de 70 de activități de schimb de informații despre lupta împotriva epidemiei cu toate părțile și am împărtășit experiența fără rezerve. De asemenea, am lansat cea mai mare operațiune umanitară globală din istoria Chinei Noi, am trimis 36 de echipe de experți medicali în 34 de țări, am acordat asistență anti-epidemică pentru 150 de țări și 9 organizații internaționale, am exportat peste 179 de miliarde de măști, 1,73 miliarde de îmbrăcăminte de protecție și 543 de milioane de truse de testare.
China va continua să ofere sprijin și asistență țărilor care au nevoie și să lucreze împreună pentru a construi o comunitate a sănătății.
Fiind o calamitate care străbate întreaga lume, epidemia de COVID-19 ne-a învățat o lecție importantă: mai întâi de toate, ne-a învățat că solidaritatea și cooperarea sunt cele mai puternice arme pentru a învinge epidemia. Pandemia de COVID-19 a dovedit încă o dată că omenirea este într-o comunitate cu un viitor comun. Trebuie să depășim ideea cercurilor restrânse și gândirea jocului de sumă zero, să stabilim conceptul de mare familie umană și cooperare de tip win-win, să respectăm reciproc calea și modelul de dezvoltare alese independent de fiecare țară și să lăsăm diversitatea lumii să devină o forță motrice inepuizabilă pentru progresul societății umane. Comunitatea internațională poate să învingă această pandemie doar prin unire și cooperare. Țările ar trebui să înlocuiască divergențele cu unitatea, să elimine prejudecățile înlocuindu-le cu rațiune, astfel să creeze forță maximă în combaterea epidemiei.
În al doilea rând, epidemia ne-a învățat că globalizarea economică este o realitate obiectivă și o tendință istorică. Tendința globalizării economice este de neoprit. Trebuie să susținem conceptul de deschidere și incluziune, să construim neclintit o economie mondială deschisă, să menținem sistemul comercial multilateral bazat pe Organizația Mondială a Comerțului, să luăm o poziție clară împotriva unilateralismului și protecționismului și să menținem stabilitatea lanțului industrial global și a lanțului de aprovizionare, să promovăm economia mondială pentru a realiza o creștere puternică, durabilă, echilibrată și incluzivă. Trebuie să folosim inovația tehnologică pentru a genera un nou impuls de dezvoltare și pentru a realiza împreună o dezvoltare de calitate mai înaltă și mai rezistentă. Să acordăm mai multă atenție economiei digitale, să susținem o orientare politică axată pe oameni și bazată pe fapte și să creăm un mediu de afaceri deschis, corect, just și nediscriminatoriu. Pe baza „Inițiativei globale privind securitatea datelor”, China este pregătită să discute și să formuleze reguli de guvernanță digitală globală cu alte părți pentru a proteja în comun securitatea datelor.
În al treilea rând, guvernanța globală are nevoie urgentă de reformă și îmbunătățire. Epidemia reprezintă un test al sistemului de guvernare globală. Ar trebui să rămânem dedicați multilateralismului, să apărăm sistemul internațional având ca nucleu Organizația Națiunilor Unite și ordinea internațională bazată pe dreptul internațional. Susținând principiul consultării comune, al contribuției comune și al beneficiilor comune, promovăm drepturi egale, oportunități egale și reguli egale pentru toate țările și să rezolvăm în mod corespunzător diferențele prin dialog și consultare. Ar trebui să consolidăm rolul Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), să avansăm pregătirea și răspunsul la pandemie la nivel mondial și să construim o comunitate a sănătății. Implementarea „Agendei ONU 2030 pentru Dezvoltare Durabilă” ar trebui plasată în centrul cooperării internaționale pentru dezvoltare, reducerea sărăciei ar trebui să fie obiectivul principal, iar de rezultatele dezvoltării ar trebui să beneficieze cât mai multe țări în curs de dezvoltare. Trebuie să punem în aplicare „Acordul de la Paris” pentru a face față schimbărilor climatice, să respectăm principiul „responsabilităților comune, dar diferențiate” și să oferim mai mult sprijin țărilor în curs de dezvoltare, în special țărilor insulare mici.
Epidemia ne-a avertizat, cu prețul vieților umane, că toate țările ar trebui să depășească diferențele regionale, etnice, istorice, culturale și de sisteme sociale, să lucreze împreună pentru a construi o comunitate cu un viitor comun pentru întreaga omenire și să protejeze împreună singura planetă pe care omenirea poate supraviețui. Fiind o țară responsabilă, China este dispusă să își aducă propriile contribuții în acest scop.
E:Epidemia a afectat grav economiile tuturor țărilor. Am văzut că economia Chinei a fost prima care s-a recuperat. Ce înseamnă acest lucru pentru China și alte țări din lume?
Doamna Ambasador Jiang Yu: Pe baza realizărilor strategice majore în lupta împotriva epidemiei, China a implementat o serie de măsuri precum macro-controlul, stimularea vitalității pieței, stabilizarea ocupării forței de muncă și mijloacelor de trai ale oamenilor, stimularea comerțului exterior și a investițiilor străine și a realizat progrese economice constante. În primele trei trimestre ale acestui an, economia Chinei a înregistrat o creștere pozitivă, inclusiv o creștere de 0,7% a volumului comerțului exterior și o creștere de 5,2% a investițiilor străine efective. Se preconizează că China va atinge o creștere economică pozitivă în acest an, devenind prima entitate importantă din lume care revine la creșterea economică.
Anul 2020 are o deosebită semnificație pentru China și este ultimul an al celui de-al 13-lea plan cincinal. Obiectivele și sarcinile stabilite în plan sunt pe cale să fie finalizate și se observă victoria construirii pe toate planurile a unei societăți cu bunăstări decente. În ultimii cinci ani, dezvoltarea economică și socială a Chinei a înregistrat realizări semnificative. Din 2016 până în 2019, PIB-ul Chinei a crescut cu o rată medie anuală de 6,7%, în 2019, PIB-ul pe cap de locuitor a depășit 10.000 USD. Structura economică continuă să fie optimizată, producția avansată și industriile moderne de servicii au crescut rapid, producția anuală de cereale s-a stabilizat la peste 650 de milioane de tone, iar rata de urbanizare a populației permanente a depășit 60%. Deschiderea către lumea exterioară continuă să se extindă, iar construcția comună a „Belt and Road” a obținut rezultate fructuoase, sistemul de gestionare bazată pe liste negative pentru investițiile străine a fost complet implementat, zona experimentală de comerț liber s-a extins la o scară mai mare, iar comerțul exterior și utilizarea capitalului străin au rămas în general stabile. Reducerea sărăciei este un punct important al inițiativelor chineze, toată populația rurală săracă a Chinei (conform standardului actual) va depăși în curând pragul sărăciei, o realizare lăudată la nivel mondial.
Recent, cea de-a cincea sesiune plenară a celui de-al 19-lea Comitet Central al Partidului Comunist din China a examinat și a aprobat propunerea privind formularea celui de-al 14-lea plan cincinal de dezvoltare economică și socială, a subliniat că obiectivul de construire în toate domeniile a unei societăți moderat prospere va fi atins conform programului. Anul viitor, China va începe un nou proces de construire cuprinzătoare a unei țări socialiste moderne, va aborda noua etapă de dezvoltare într-un mod științific, va implementa ferm noul concept de dezvoltare și va construi în mod activ un nou model de dezvoltare în care ciclurile interne sunt dominante, care se completează și se promovează reciproc cu cele internaționale, construind un nou sistem al unei economii deschise la un nivel superior.
Ușa Chinei către exterior nu se va închide, ci se va deschide din ce în ce mai larg. China se va integra mai activ pe piața globală și va aprofunda mai activ cooperarea externă. China va susține în continuare conceptele de deschidere, cooperare, unitate și câștig în comun, va reduce continuu lista negativă a accesului investițiilor străine, va continua să promoveze dezvoltarea inovatoare a comerțului exterior și va sprijini întreprinderile din diferite țări să găsească oportunitățile de afaceri în China prin intermediul platformelor deschise, cum ar fi Expoziția Internațională de Import a Chinei. China va continua să aprofundeze cooperarea bilaterală, multilaterală și regională. Prin semnarea Parteneriatului Economic Cuprinzător Regional (RCEP), a fost lansată cea mai populată zonă de liber schimb din lume, cu cea mai mare scară economică și comercială și cu cel mai mare potențial de dezvoltare, iar acesta va juca un rol important și activ în promovarea redresării economice globale și apărarea sistemului comercial multilateral. China este dispusă să negocieze și să semneze acorduri de comerț liber cu standarde ridicate cu mai multe țări, să accelereze procesul de negociere a acordului de investiții China-UE și să ia în considerare în mod activ aderarea la Acordul cuprinzător și progresiv pentru parteneriatul trans-Pacific (CPTPP).
Sunt deplin convinsă că o Chină cu dezvoltare pașnică, orientată spre deschidere și angajată în cooperare va aduce oportunități uriașe pentru dezvoltarea țărilor din întreaga lume, inclusiv a României și va introduce un impuls durabil în promovarea redresării și stabilizării a economiei mondiale.
China lansează pe orbită primul satelit 6G din lume
Pensiile private au un impact semnificativ asupra dezvoltării economice indiferent de orizontul de timp, fie că ne referim la dezvoltarea pe termen scurt sau pe termen lung. Pe termen scurt, sistemul de pensii private contribuie la creșterea PIB prin investițiile efectuate de fondurile de pensii în economia reală, prin asigurarea finanțării statului și a companiilor, cât și prin susținerea consumului, ca efect al plății pensiilor viagere către populație.
De asemenea, ținând cont de faptul că orizontul investițional al fondurilor de pensii private este pe termen lung, în corelație cu durata obligațiilor față de participanți, activitățile de investiții și de asigurare a unui venit suplimentar pentru populație pot influența semnificativ factorii de producție, capitalul și munca și contribuie la dezvoltarea economică pe termen lung.
Sistemul de pensii private stimulează totodată și economisirea pe termen lung pentru pensie, sumele acumulate sub forma activelor fondurilor de pensii private sunt investite în economie pe perioade lungi, predictibile, reprezentând o sursă stabilă de finanțare a economiei și a statului. Fondurile de pensii sunt investitori instituționali care sprijină în principal economia locală și reprezintă un factor de echilibru și de stabilitate, compensând retragerea capitalului speculativ în perioade de criză. Astfel, se manifestă rolul stabilizator al fondurilor de pensii în finanțarea autohtonă, după cum rezultă și din distribuția pe țări a plasamentelor, ținând cont de expunerea predominantă pe România (90,02% în luna septembrie 2020).
Investițiile fondurilor de pensii private se realizează preponderent în societăți listate pe piața de capital, care sunt transparente și care respectă guvernanța corporativă, stimulând dezvoltarea pieței primare prin asigurarea finanțării în cadrul ofertelor publice primare iar, în cazul pieței secundare, prin îmbunătățirea adâncimii și lichidității acesteia.
Fondurile de pensii private contribuie direct la dezvoltarea economică, din postura de parteneri ai întreprinzătorilor, ai acționarilor, atunci când investesc în titluri de capital, precum și din postura de finanțatori, când investesc în obligațiuni corporative, reprezentând totodată și o alternativă la finanțarea bancară.
În ceea ce privește contribuția la piața de capital din România se observă o creștere constantă a deținerilor fondurilor de pensii private în ponderea capitalizării bursiere, așa cum este redat în graficul de mai jos (s-au avut în vedere deținerile directe în emitenți locali).
Prin intermediul investițiilor în titluri de stat, fondurile contribuie la asigurarea pe termen lung a necesarului de finanțare a statului, care utilizează fondurile inclusiv pentru investiții, care să genereze la rândul lor creștere economică sustenabilă. Este de dorit ca o parte semnificativă a datoriei publice să fie deținută de investitori instituționali locali, cu un comportament predictibil și cu strategii pe termen lung, care pot acționa ca un buffer, în condiții de volatilitate ridicată a piețelor financiare.
Mai mult, investițiile fondurilor de pensii au un efect multiplicator asupra economiei, generând o majorare a veniturilor întreprinderilor, susținând creșterea venitului salarial și ulterior a consumului.
Impactul investițiilor fondurilor de pensii private, cu deosebire a celor de Pilon II, asupra creșterii economice se poate pune în evidență prin intermediul unei estimări pe baza modelului de regresie având ca variabile PIB real ajustat sezonier și valoarea activelor nete ale fondurilor de pensii Pilon II (transformate prin prelucrări statistice specifice utilizării variabilelor în modele econometrice – de exemplu aplicarea logaritmului natural sau a diferențierii valorilor). Datele utilizate în analiză sunt trimestriale și acoperă perioada de la începutul sistemului de pensii private (2008, trimestrul al doilea) până în prezent (2020, trimestrul al doilea). Principala concluzie desprinsă din rezultatele modelului este existența unei legături semnificative statistic între PIB și activele nete ale fondurilor de pensii. Mergând mai în detaliu în interpretarea rezultatelor se observă că o variație a ratei de creștere a activelor nete ale fondurilor de pensii Pilon II de 1% ar putea avea un impact de aproximativ 0,07 % asupra PIB-ului, în scenariul acțiunii acestui factor izolat.
După cum se observă în graficul de mai jos, activele gestionate de fondurile de pensii au cunoscut evoluții pozitive de la an la an (creștere de peste 19% în ultimii ani) atât în valoare absolută, cât și ca procent exprimat în funcție de PIB (fiind la o valoare de peste 6%).
Luând în considerare și alți factori, precum structura PIB bazată în proporție de aproximativ 20% pe investiții, partea din activele nete ale fondurilor de pensii alocată investițiilor în titluri de stat (aproape 70%), ponderea investițiilor pe piața de capital (aproximativ 20%), precum și valoarea coeficientului de corelație dintre variabile, atunci influența majorării cu 19% a activelor nete (care a avut loc în ultimul an) asupra creșterii economice este în jur de 0,5 pp.
Influența sectorului de pensii private asupra dezvoltării economiei reiese și din testul Granger, care relevă faptul că se manifestă o cauzalitate unidirecțională semnificativă statistic dinspre variabila activelor nete către variabila PIB.
Utilizând un model VECM de descompunere a variantei PIB în funcție de valoarea contribuțiilor la fondurile de pensii Pilonul 2, a activelor nete și a valorii titlurilor de stat aflate în portofoliilor acestor fonduri, se constată că variabila active nete are o influență semnificativă (de peste 22% cu un lag optim de 4 trimestre) asupra variabilității dezvoltării economice.
Astfel, analiza econometrică pune în evidență faptul că sistemul de pensii private, cu accent în cazul nostru pe fondurile Pilon II, contribuie la creșterea economică cu aproximativ 0,5 pp, este într-o corelație puternică (coeficient de corelație de aproximativ 90%) cu dezvoltarea economică și are o influență semnificativă asupra dezvoltării atât pe termen scurt, cât și pe termen lung.
Nu trebuie să pierdem din vedere faptul că un sistem de pensii private dezvoltat este parte a mixului optim de politici care adresează tendința din ultimele decenii de majorare a ponderii populației în vârstă rezultată din efectul combinat al creșterii speranței de viață însoțită de scăderea constantă a natalității. Țările dezvoltate, care au un nivelul de trai ridicat, au reușit să compenseze într-o oarecare măsură această evoluție prin imigrație, atrăgând forța de muncă în detrimentul țărilor care sunt sursă a emigrației. Această evoluție provoacă temeri, atât în țările cu economii dezvoltate, cât și în cele cu economii emergente, cu privire la capacitatea sistemului public de pensii, bazat pe solidaritate inter-generațională, de a asigura un venit de înlocuire decent la pensie. O soluție, care să compenseze acest dezechilibru și să asigure un nivel de trai, cât mai apropiat de cel avut în ultimii ani din perioada activă, este cea a pensiilor private, bazate pe contributivitate și finanțate de către salariați și/sau angajatori, mai ales în condițiile în care sistemul privat de pensii are un aport semnificativ la dezvoltarea economică și un rol activ în finanțarea datoriei publice și a sectorului privat.
Organizația Junior Achievement
România a primit o nouă confirmare a expertizei pe care o deține în educație
antreprenorială prin obținerea unuia dintre premiile competiției de proiecte Business Challenges
2020 organizate de de Camera Franceză de Comerț și Industrie în
România – CCIFER. Tema ediției
din acest an a competiției a fost reziliența companiilor și organizațiilor în
actuala perioadă.
Junior Achievement România a câștigat premiul
pentru educație cu proiectul Unlimited
Education Digital Hub, caracterizat de creatorii lui ca „o soluție completă bazată pe agregarea soluțiilor hardware, software,
conținuturilor educaționale și mijloacelor de comunicare și colaborare pentru a
susține școala, profesorii și elevii în procesul de învățare la școală și acasă”.
Ștefania Popp, CEO
Junior Achievement România: „Proiectul este un model reprezentativ pentru noua
noastră strategie, prin care încercăm să folosim toate resursele organizației,
precum și pe cele existente în școli, comunități sau mediul de afaceri, oferind
soluții rapide, ușor de adaptat, cât mai potrivite pentru toți partenerii
noștri. Valoarea sa pe termen lung
constă în faptul că poate fi desfășurat atât în contextul actual, cât și în
condiții normale, iar pe parcurs pot fi adăugate conținuturi de tip blended
learning și instrumente digitale noi, precum și diferite activități menite să
contribuie în continuare la îmbunătățirea proceselor de predare în clasă și
online”.
Junior Achievement subliniază că reducerea decalajului digital
reprezintă un obiectiv prioritar pentru care „a dezvoltat acest proiect și a
verificat într-o versiune pilot soluțiile de învățare propuse, disponibile pe
piață – pachete hardware, software și de internet, conținuturi și traininguri
digitale pentru educația economică, financiară, antreprenorială și dezvoltarea
competențelor profesionale. La acest pilot au participat peste 500 de profesori
și 10.000 de elevi și studenți în perioada aprilie-iunie 2020.
Proiectul pilot stă la baza dezvoltării unui hub educațional digital–Unlimited Education Digital Hub
–, ce poate fi adaptat mai multor arii
de interes sau curriculare și implementat inclusiv în mediile defavorizate
economic. Proiectul se înscrie în cadrul mai larg al procesului de remodelare a
întregii activități și a modelului de business, inițiat de JA România încă din
luna martie 2020, având ca obiective creșterea ponderii fondurilor europene, a
colaborării cu școlile și universitățile și regândirea modului de implementare
a programelor, proiectelor și competițiilor JA”.
Proiectul Unlimited
Education Digital Hub, devenit proiect
strategic al organizației, este deschis tuturor celor care doresc să îl
susțină:
„Realizat pe baza colaborării JA România cu profesori, elevi și
studenți, încă de la începutul pandemiei, hub-ul digital are 8 camere virtuale
interactive și adaptabile, fiecare cu propriile recomandări de procese și
instrumente tehnologice, disponibile pe piață gratuit sau la prețuri
rezonabile:
Diagnoză (inventarierea resurselor
disponibile; interviuri și sondaje menite să identifice nevoile exacte ale
instituțiilor de învățământ, profesorilor, elevilor și studenților)
Resurse (campanii de responsabilizare
și alte campanii online de identificare a celor mai accesibile pachete
hardware, software și de internet existente pe piață și a persoanelor care doresc
să participe la campania Ajută școala în care ai învățat)
Training (resurse de training
transmise trainerilor locali de către trainerii principali, prin intermediul
webinariilor și/sau întâlnirilor față în față)
Profesor (conținuturi și resurse
educaționale pentru învățarea la distanță în timpul pandemiei și după,
prezentate în format blended learning și adaptate elevilor și studenților
proveniți din mediile defavorizate economic; canale de consultanță pentru
profesori, mentori și voluntari)
Studiu(materiale și instrumente
educaționale pe care elevii sau studenții le pot folosi atât acasă, cât și la
clasă; canale de consultanță pentru elevi, studenți și profesori)
Bibliotecă (instrumente de colectare,
organizare, traducere și digitalizare a materialelor educaționale; mijloace de
colaborare în vederea creării de noi conținuturi educaționale sau actualizării
conținuturilor existente; evenimente de tip hackathon dedicate profesorilor,
structurate pe diferite arii curriculare sau niveluri educaționale)
Evaluare (instrumente de testare
înaintea, în timpul și după finalizarea activităților; certificări pentru
profesori, elevi și studenți)
Relaxare (spațiu virtual
destinat profesorilor, în care aceștia se pot relaxa, pot schimba idei sau
propune proiecte; colțul elevului și al studentului)”
Junior Achievement
România reamintește că „reunește azi peste 1.670 de instituții de învățământ,
3.700 de profesori și peste 230.000 de elevi în cadrul programelor și
proiectelor sale, implementate în parteneriat cu Ministerul Educației și
Cercetării, iar materialele pentru activitățile la clasă, consultanță și
evaluare, adaptate mediului online, sunt disponibile gratuit pe platforma LMS JA InspireTM. Acestora li
se adaugă proiecte și evenimente susținute în colaborare cu voluntari din
organizațiile și companiile partenere, prin intermediul programelor
educaționale sau de implicare socială și comunitară”.
PARIS – Fără nicio îndoială, istoricii
vor privi 2020 drept un moment de cotitură pentru Uniunea Europeană. Dar care
dintre următoarele două titluri concurente va surprinde acest moment critic?
Pe de o parte, anul 2020 ar putea fi
definit prin conflicte, zbateri și dezintegrare: ieșirea Regatului Unit din UE;
conflicte legate de politicile de migrație; Ungaria și Polonia blochează bugetul UE și fondul de recuperare COVID-19 în legătură cu condiționarea alocărilor de fonduri europene de
respectarea statului de drept. Pe de altă parte, 2020 ar putea fi consemnat
anul în care Europa a decis definitiv să urmărească o economie verde, de-carbonizată, cu un sentiment reînnoit de
solidaritate și o integrare mai profundăpentru a-și
reuși redresarea economică.
Având în față un summit critic al
Consiliului European în această săptămână, vom vedea alegerea șefilor de stat și
de guvern ai UE, și anume dacă vor decide să rămână dedicați
valorilor fundamentale ale Uniunii. În primăvara trecută, președintele francez Emmanuel Macron și cancelarul german
Angela Merkel au căzut de acord să înființeze fondul de recuperare, punând
o nouă bază pentru viitorul Europei. Această propunere a marcat o abatere
semnificativă de la politica tradițională a UE
– în special din perspectiva germană – deoarece prevedea împrumuturi comune și
o uniune de transfer dincolo de bugetul actual al UE.
Această descoperire franco-germană a fost văzută ca o reafirmare răsunătoare a
PactuluiVerde european și a obiectivului de a atinge nivelul zero de emisii până
la mijlocul secolului. Aceasta a permis Comisiei Europene să propună Next
Generation UE, un program de subvenții
și împrumuturi de 750 miliarde EUR (908 miliarde USD) pentru a prelua povara
suplimentară pe care COVID-19 a provocat-o Europei – în special statelor sale
membre din sudul Uniunii.
După unul dintre cele mai lungi
summit-uri ale Consiliului European din istorie, liderii UEau adoptat în această
vară prioritățile și modalitățile de
punere în practică a unui masiv pachet de recuperare de 1,8 trilioane de euro. Însă
acordul din iulie conținea două dispoziții esențiale, privind politica climatică
și statul de drept, care stabileau condițiile pentru derularea acestei finanțări.
Dispoziția privind statul de drept a fost apoi întărită și mai mult la insistența
Parlamentului European.
Datorită valorii sale simbolice pentru UE și indispensabilității sale pentru statele membre din sud, Next Generation UE
a devenit în curând o țintă pentru Polonia și Ungaria. Temându-se că mecanismul
statului de drept le-ar expune abuzurile sancționate de guvern asupra
fondurilor UE și, prin urmare, ar limita suma pe care ar primi-o din trezoreria
Uniunii, cele două țări au pus veto pe una dintre dispoziții („decizia privind
resursele proprii”) care era necesară
pentru aprobarea bugetului multianual al UE și a fondului de recuperare.
Acesta este un pariu riscant pentru
Polonia și Ungaria, având în vedere că
fondurile de coeziune ale UE au finanțat majoritatea investițiilor lor publice în
2015-17 (peste trei cincimi în Polonia și
peste 55% în Ungaria). Cu toate acestea, excepția de la vot a celor două țări a
creat un impas care alimentează tensiunile politice înaintea summitului din
această săptămână, care trebuie să aprobe și un nou obiectiv de reducere a
emisiilor cu 55% până în 2030.
Summitul vine în momentul precis în
care beneficiile fondului de recuperare sunt deja clarificate. UE și-a vândut
noua obligațiune pe zece ani la un randament de -0,24%. Italia a vândut obligațiuni
suverane pe zece ani cu un randament de 0,76%. Și aceste emisiuni de obligațiuni
au fost suprasubscrise dramatic.
Mai mult, odată cu obligațiunile de
reconstrucție, caracterul mutual al datoriilor avansează prin crearea unui
activ european sigur prin emiterea de datorii comune. Aceasta stabilește, de
asemenea, rudimentele unui cadru decizional pentru o politică fiscală la nivel european. Încrederea pieței în
UE a crescut în mod corespunzător.
Mai subtil, acțiunea fiscală concertată încorporată în Next Generation UE a legitimat măsuri
decisive (sub formă de achiziții de active) de către Banca Centrală Europeană, producând coordonarea de facto a politicii
monetare ca răspuns la criza COVID-19.
Cei care doresc să cedeze în fața Ungariei și Poloniei se concentrează pe progresele înregistrate
în reducerea diferenței dintre ratele dobânzilor plătite de statele membre din
sud și din nord. Aceștia susțin că această nouă aliniere economică – adusă de Next Generation UE – nu ar
trebui să fie pusă în pericol din cauza mecanismului statului de drept. În
special dintr-o perspectivă a țărilor din sud și cu un oribil al doilea val de
COVID-19 care afectează Europa, admiterea dispoziției privind condiționalitatea
pare a fi opțiunea cea mai puțin proastă.
Dar cedarea la extorcare ar submina
serios credibilitatea UE și ar slăbi încrederea piețelor financiare globale în
viitorul lor și în viitorul euro. Ar deschide ușa unor veto-uri mai regresive
asupra măsurilor necesare pentru a consolida modelul democratic al UE și pentru
a atinge neutralitatea climatică până în 2050. Apetitul puternic al piețelor
financiare pentru obligațiuni verzi emise de UE s-ar diminua – crescând astfel
costurile împrumuturilor – și achizițiile de active ale BCEar putea suferi și daune
colaterale.
La summitul Consiliului European din
această săptămână, liderii trebuie să lupte pentru viitorul financiar al UE,
acordul verde, solidaritatea între popoarele noastre și opțiunea democratică. Pe măsură ce scriem, există rapoarte conform cărora
s-a convenit asupra unui compromis cu Ungaria și Polonia. Dacă este adevărat,
acest compromis nu trebuie să renunțe în niciun fel la promisiunile făcute în
iulie, când s-a născut fondul de recuperare. La urma urmei, cea mai sigură modalitate
de a submina încrederea în creștere a piețelor financiare în UE și finanțele
acesteia este de a face compromisuri cu valorile și condițiile
care au susținut aceste sentimente ale pieței.
Enrico Letta
Pascal Lamy
Laurence Tubiana
Pascal Lamy este fost director general
al Organizației Mondiale a Comerțului și
comisar european al comerțului. Enrico Letta este fost prim-ministru al
Italiei. Laurence Tubiana, fost ambasador francez la Convenția-cadru a Organizației
Națiunilor Unite privind schimbările climatice, este CEO al Fundației Europene
pentru Climă și profesor la Sciences Po, Paris.
EuropeanIssuers, organizație paneuropeană ce reprezintă interesele companiilor listate din Europa, este încântată să anunțe că Asociația pentru Relații cu Investitorii la Bursă din România (ARIR) s-a alăturat în calitate de membru, în urma aprobării Consiliului Director EuropeanIssuers din data de 1 decembrie 2020.
Daniela Șerban, Președinte și Co-fondator ARIR:
„Este o onoare să ne bazăm pe expertiza și cunoștințele unuia dintre cei mai importanți actori din Europa. Ne bucurăm să colaborăm pentru a construi piețe de capital europene care funcționează bine și pentru a calibra adecvat cerințele de guvernare corporativă pentru companii. Prin aderarea la EuropeanIssuers, ne asigurăm că vocile companiilor românești listate și, implicit, ale profesioniștilor din relația cu investitorii, sunt auzite la nivel european. Comunitatea ARIR va putea astfel să se implice în discuțiile despre politicile europene avute în vedere încă din prima etapă.”
Luc Vansteenkiste, Președinte EuropeanIssuers:
„Suntem extrem de încântați să urăm bun venit ARIR, în calitate de membru nou al EuropeanIssuers. Alăturarea ARIR ca membru este foarte valoroasă, în special în contextul revenirii post-covid. Colaborarea cu ARIR ca membru va întări eforturile noastre privind stabilirea unui mediu de reglementare adaptat și facilitarea accesului la finanțare pentru corporațiile europene.”
Conform informațiilor prezentate de Bursa de Valori București, România avea o capitalizare de aproximativ 38 miliarde Euro în 2019, 84 de companii listate pe piața principală și 280 listate pe piața AERO. De asemenea, începând cu septembrie 2020, furnizorul global de indici – FTSE Russell – a promovat România de la statutul de piață de frontieră la cel de piață emergentă secundară.
Despre EuropeanIssuers
EuropeanIssuers este o organizație paneuropeană care reprezintă
interesele companiilor cotate la bursă din întreaga Europă în fața instituțiile
UE. Membrii noștri includ atât asociații naționale, cât și companii din 15 țări
europene, din toate sectoarele, acoperind piețe cu o capitalizare bursieră în
valoare de 7,6 trilioane Euro, cu aproximativ 8000 de companii. Scopul nostru
este să ne asigurăm că legislația din UE creează un mediu în care companiile
pot atrage finanțare prin piața de capital și pot oferi creștere pe termen lung.
Ne uităm la piețe de capital care servesc interesele utilizatorilor finali,
incluzând emitenții. Viziunea
EuropeanIssuers 2019-2024 conține priorități cheie și recomandări de
politici în mai multe domenii, pentru a susține decidenții.
***
Despre Asociația pentru Relații cu Investitorii la Bursă
din România (ARIR):
ARIR este o organizație non-guvernamentală și non-profit care a fost înființată cu scopul de oferi emitenților actuali și potențiali o platformă pentru dezvoltarea profesioniștilor în relația cu investitorii (IR) și pentru a contribui la implementarea celor mai bune practici în comunicarea cu investitorii și în guvernanță corporativă. A fost înființată în Noiembrie 2018 și are ca membri companii listate, companii cu potențial de a deveni companii listate, administratori de fonduri, profesioniști în relația cu investitorii, precum și consultanți. Membrii fondatori sunt Bursa de Valori București (BVB), ALRO, Electromagnetica, Franklin Templeton Management – suc. București, Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Teraplast, Transelectrica, Daniela Șerban, Cosmin Răduță și Tony Romani, în timp ce Electrica, OMV Petrom, Antibiotice, Purcari, Idea Bank, BRK Financial Group, Banca Transilvania, Transgaz, Biofarm și MedLife s-au alăturat ca Membri Asociați, INNOVA Project Consulting, ENVISIA, RTPR, Intercapital Invest și eVote ca Membri Afiliați.
Tehnologia
face posibilă prezentarea la scară globală a evenimentului pe care-l constituie
Festivalul Internațional de Film Studențesc CineMAiubit, organizat de UnBottom of Form
iversitatea Națională de Artă Teatrală
și Cinematografică „I.L. Caragiale” din București. UNATC anunță că anul acesta,
la ediția 24, festivalul „își va deschide porțile virtuale unui public foarte
concret, de pe întregul mapamond, în data de marți, 15 decembrie 2020” cu sublinierea că „grație partenerului
principal al festivalului, cunoscuta platformă dedicată promovării filmului
românesc CINEPUB.RO,
festivalul va debuta în mediul online, filmele din competiții și retrospective
putând fi accesate din orice colț al lumii.
Festivalul este structurat în două
secțiuni competitive, cu filme din 24 de țări: Competiția internațională și
Competiția românească.
De-a lungul a cinci zile de proiecții,
publicul va avea ocazia să descopere pe marele ecran o paletă largă de viziuni
cinematografice originale, din zone culturale diferite, aparținând unora dintre
cei mai promițători actuali studenți, viitori autori de film, precum și să ia
pulsul viitorului cinemaului românesc.
În ultima zi de festival, CineMAiubit va
prezenta două proiecții speciale:
– o selecție din filmele premiate la ediția anterioară
– o proiecție din ciclul Arhiva
Activă: filme de patrimoniu din filmoteca UNATC, restaurate și redate
publicului. Proiecția va fi urmată de o dezbatere”.
După cum ne informează directorul
festivalului, prof. univ. dr. Doru Nițescu, președintele Senat UNATC, directorul Departamentului regie, producție, „în
paralel cu secțiunile competitive, CineMAiubit se definește anul acesta și ca o
foarte puternică platformă educațională, workshop-urile din cadrul festivalului
reunind nume mari din cinematografie: Melissa Leo, Hervé Schneid, Jaroslaw Kaminski, Rebekah Jorgensen, Csaba
Bollok, Cristian Lolea, Suzy Gillett. Workshop-urile vor fi transmise
în direct pe rețelele de socializare. Vă așteptăm cu drag, la CineMAiubit ISFF, între 15 şi 19
decembrie online, pe CINEPUB.RO”.
Consiliul Naţional al Întreprinderilor
Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR) propune pentru 2021 creşterea
salariului minim brut pe economie cu rata inflaţiei, la 2.300 de lei, de la
2.230 de lei, în prezent.
Ministerul Muncii și Protecției Sociale
a avansat trei posibile scenarii de creștere, în legătură cu care Florin Jianu,
președintele CNIPMMR, sintetizează astfel poziția Consiliului Național: „Toate
cele trei scenarii se bazează pe indicatori prognozaţi, incerţi. Conform
prognozei, şi în 2020 ar fi trebuit să scădem salariul minim, pentru că se lua
în calcul diferenţa dintre creşterea economică prognozată şi creşterea
economică realizată, or avem o profundă descreştere economică, de -4%, faţă de
prognoza de +4. În realitate, nu se poate aplica. Indicatorii sunt incerţi, nu
trebuie să-i punem într-o formulă de creştere sau descreştere a salariului
minim brut”.
Președintele CNIPMMR a semnalat de asemenea „consecinţele unei măriri a
salariului minim brut pe economie în această perioadă extrem de dificilă. De
exemplu, sunt consecinţe şi asupra amenzilor, pentru că salariul minim brut are
corespondent în punctul de amendă – amenzi de circulaţie și alte tipuri de
amenzi. Consecințe sunt și asupra grilelor salariale, pentru că sunt companii
care prin contractul colectiv de muncă îşi leagă grilele de salariul minim pe
economie. În al treilea rând, nu poţi să le spui unor antreprenori mici,
mijlocii sau mari, la mijlocul lui decembrie, că din ianuarie, vor trebui să
aplice un alt salariu minim brut pe economie. Acest lucru ar trebui discutat de
acum pentru peste doi ani, să discutăm cu partenerii sociali de-a lungul anului
chiar să ajungem la scenarii pe următorii 10 ani, ca să existe predictibilitate
şi stabilitate”.
CNIPMMR a realizat un „Test IMM privind creșterea salariului minim brut pe țară 2021”. Măsura indicată de antreprenorii participanți la sondaj în cea mai mare măsură ca necesară pentru creșterea salariului minim brut pe țară a rezultat a fi „reducerea fiscațității pe forța de muncă – 69%”.
NEW YORK – Uniunea Europeană se confruntă cu o amenințare existențială și totuși conducerea UE răspunde cu un compromis care pare să reflecte credința că amenințarea poate pur și simplu să fie trecută cu vederea. Regimul cleptocratic din Ungaria al prim-ministrului Viktor Orbán și, într-o măsură mai mică, guvernul iliberal Lege și Justiție (PiS) din Polonia sfidează valorile pe baza cărora a fost construită Uniunea Europeană. Tratarea opunerii lor drept o poziție politică legitimă, demnă de recunoaștere și de o soluție de compromis, doar va contribui în mod semnificativ la riscurile cu care se confruntă acum UE.
Eu
recunosc și înțeleg presiunea enormă pe care a trebuit să o gestioneze cancelarul german Angela Merkel. Aceasta a fost cancelarul
Germaniei timp de 15 ani și se apropie acum de retragere, în septembrie 2021. Din cauza faptului că președintele francez Emmanuel Macron este deocamdată preocupat de laïcité și de alte probleme serioase de securitate ale Franței,
Merkel a devenit oarecum singurul decident principal pentru UE.
De asemenea, înțeleg de ce cancelarul german nu vrea ca o altă
țară, în acest caz Ungaria, să-și anunțe
intenția de a părăsi UE în timpul mandatului său.
Se pare că
Orbán se pregătea de acest
lucru în ultimele zile deoarece nu-și
permitea
ca amploarea corupției regimului său să fie expusă, ceea ce s-ar fi produs în mod invariabil ca urmare a condiționalității “statului de drept” instituite de UE
pentru plata fondurilor Uniunii.
Orbán a furat și a deturnat sume
importante de bani în timpul deceniului petrecut la putere, inclusiv fonduri
UE de care ar fi trebuit să beneficieze poporul ungar. Acesta nu-și permite
să-i fie impusă o limită practică asupra
corupției sale personale și politice deoarece aceste câștiguri ilicite facilitează buna funcționare a regimului său și îi păstrează
docili pe acoliții săi.
Amenințarea de a submina finanțele UE
prin acordarea
unui vot de veto bugetului său a fost o speculație
disperată
din partea lui Orbán.
Însă
acest bluff ar fi trebuit să fie demascat. Din păcate,
se pare că Merkel a cedat în fața extorsiunii ungare și poloneze.
În
acest moment, pare clar că Merkel a
ajuns la un compromis cu Orbán și liderul de facto al Poloniei,
viceprim-ministrul Jarosław Kaczyński.
Totuși, înțelegerea pe care Germania a făcut-o cu cele două state membre
refractare ale UE constituie cea mai proastă soluție posibilă.
Textul propunerii de compromis, care a fost
divulgat și care va fi inclus în declarația de încheiere a ședinței
Consiliului European din această săptămână, are trei deficiențe fundamentale.
În primul rând, declarația modifică
substanța și intenția textului regulamentului care a fost convenit
de instituțiile UE pe 5 noiembrie, slăbind în mod considerabil
condiționalitatea statului de drept. Nici Comisia Europeană și nici Parlamentul
European, ca să nu mai vorbim de guvernele naționale care au acordat o atenție
deosebită integrității regulamentului în Consiliul European, nu ar trebui să se lase date
la o parte în
acest fel.
În
al doilea rând, unele prevederi din înțelegere duc la întârzierea implementării
condiționalității statului de drept cu până la
doi ani. Aceasta ar fi o adevărată
reușită
pentru Orbán, deoarece ar întârzia orice acțiune posibilă până după următoarele alegeri parlamentare
ungare programate în 2022.
Amânarea i-ar acorda suficient timp
partidului lui Orbán, Fidesz, să modifice legile și prevederile constituționale ungare și
i-ar permite lui Orbán
să
continue să redefinească ceea ce constituie “fonduri
publice” în Ungaria, în moduri care fac posibilă canalizarea banilor obținuți în mod ilicit din instituții
publice, în “fundații”
private controlate de acoliții săi. Principala victimă a înțelegerii pe
care se pare că Merkel a încheiat-o cu Orbán va fi populația Ungariei.
În ultimul rând, declarația propusă la
summit este dovada modului în care Consiliul European își depășește autoritatea
prin constrângerea capacității Comisiei Europene de a interpreta și de a acționa conform
legislației UE
convenite.
Acesta este un precedent periculos deoarece reduce independența legală
a Comisiei și poate să contravină Tratatului privind Uniunea Europeană, cel puțin ca spirit.
Înțelegerea, în presupusa
ei formă, este urâtă și încalcă dorințele exprese ale
Parlamentului European. Însă
din cauza nevoii urgente de utilizare a fondului de redresare COVID-19 în
valoare de 750 de miliarde de euro (909 miliarde de dolari), este
posibil ca Parlamentul European să o aprobe.
Tot
ceea ce pot să fac este să-mi exprim indignarea morală pe care probabil o resimt și cei care au crezut că UE
este protectoarea valorilor europene și universale. De asemenea, vreau să avertizez că este posibil ca acest compromis să afecteze în mod
serios încrederea câștigată cu greu de instituțiile Uniunii Europene prin crearea fondului de redresare.
George Soros is Chairman of Soros Fund
Management and the Open Society Foundations. A pioneer of the hedge-fund
industry, he is the author of The Alchemy of Finance,
The New Paradigm for Financial Markets: The Credit Crisis
of 2008and What it Means, and, most
recently, In Defense of Open Society.
Comunitatea Forestierilor din România –
Fordaq trage un semnal de alarmă privind situația gravă în care se află
suprafețe mari de pădure, din cauză că preluarea în pază a pădurilor
neadministrate s-a blocat, ceea ce face ca din 2017 până acum să fie
preluat în pază doar 33% din suprafața acestor păduri.
Peste 250 mii hectare de pădure
nu au asigurate serviciile de pază și sunt expuse furturilor. Situația se
poate agrava, statul are restanțe la plată și de 9 luni
Comunitatea Forestierilor
din România – Fordaq atrage atenția asupra faptului că acțiunea de preluare în
pază a pădurilor neadministrate a intrat în blocaj, din 2017 până în prezent
fiind preluate în pază doar 33% din aceste suprafețe.
Practic avansul
extrem de lent al preluării în pază a pădurilor neadministrate se datorează
sabotajului acestei acțiuni de către stat, care nu decontează serviciile de
pază, deși vorbim de sume modice pentru rezolvarea unei probleme stringente,
pentru pădurile decretate unanim „de interes național și de siguranță națională”. Încă
din anul 2017 preluarea în pază a pădurilor neadministrate a fost identificată
ca fiind o prioritate, estimându-se la acea vreme că aproximativ 385 000 ha nu au asigurate astfel de
servicii, fiind expuse furturilor, unele având proprietari identificați, altele
neidentificați ca urmare a lipsei succesiunilor și cadastrului.
Până la jumătatea anului 2019, din
totalul de 385 000 ha, conform informării
Ministerului Mediului, au
fost preluate în pază doar 126 000 ha, reprezentând 33% din aceste suprafețe! Mult mai grav este
că Ministerul Mediului nu a decontat serviciile de pază a pădurilor efectuate
de către ocoalele silvice – multe dintre ele ocoale private – nici măcar la acest nivel minim,
începând să înregistreze sistematic întârzieri care au crescut constant de la
3, apoi 6 luni, în prezent ajungându-se la întârzieri de 9 luni de zile, deși
vorbim pe nivel național de sume totale
de 2-3 milioane euro, care să acopere cea mai urgentă problemă din punctul de
vedere al pazei pădurilor și combaterii tăierilor ilegale!
Pentru preluarea în pază a „pădurilor
nimănui”, rezultate în urma unui proces
de retrocedare haotic, în vidul instituțional și de reglementare de la
începutul anilor 1990, au fost introduse
modificări ale Codului Silvic, prin Legea
175/2017. Efortul bugetar estimat pentru preluarea în pază a tuturor
pădurilor neadmnistrate, la un cost mediu al pazei de 15 euro/ha, ar fi fost de
doar 6 milioane euro/an, în condițiile în care statul deconta costul
serviciilor de pază la prețuri sub
prețul pieței! Ocoalele silvice de stat și private s-au angajat cu bună
credință în acest efort de preluare în pază a pădurilor neadministrate,
practic o muncă voluntară, în slujba
interesului public!
Am ales această
situație pentru a exemplifica diferenta între sloganurile și promisiunile de
campanie electorală ale partidelor politice și situația agendei reale a domeniului pădurilor și industriilor
bazate pe lemn. În cadrul Forumului
Pădurilor, Industriei Lemnului și Bioeconomiei organizațiile
profesionale și cele patronale au
punctat agenda reală a sectorului: Sistemul
SUMAL este nefuncțional, în ciuda „dezvoltărilor” din ultimii 4 ani de zile.
În cadrul
Forumului s-a arătat:
– sistemul SUMAL
2.0 nu prevede norme simplificate pentru consumul propriu al micilor proprietari – aproximativ 800.000
de proprietari. În lipsa acestor norme, paza și birocrația pentru a recolta 1-5
mc de lemn din suprafețele incluse în
fond forestier, dar și vegetație forestieră izolată sunt atât de costisitoare,
încât este mai ieftin ca proprietarii să cumpere lemnul de pe piață! Practic
este o lipsire de uzufructul pădurii prin suprareglementare.
– concomitent,
sistemul SUMAL 2.0 urmărește circulația materialelor lemnoase și în prelucrarea
lemnului, până la mangalul din benzinării și cofrajul din industria
construcțiilor, conducând în mod artificial la peste 100.000 de utilizatori, cu
costuri administrative uriașe, fără nicio eficiență în combaterea tăierilor ilegale! Se ignoră și Regulamentul
cadru european denumit generic EUTR, care prevede urmărirea provenienței legale
și a trasabilității cu accent pe prima
punere pe piață a masei lemnoase! Adică acolo unde pleacă lemnul de la pădure,
acolo se verifică proveniența legală și se combat tăierile ilegale, nu prin stoc în timp real la „depozitul de materiale lemnoase” de
mangal din comerț!
– sistemul SUMAL
2.0 necesită testare și revizuire în urma testării, pentru a deveni funcțional
și eficient în combaterea tăierilor ilegale!
– sistemul SUMAL
1.0 este funcțional din 2008, a fost upgradat succesiv și a devenit eficient în
2014 prin Radarul Pădurilor și 2016 prin Inspectorul Pădurilor! Urmărirea GPS a transporturilor a
fost pregătită pentru implementare pe
sistemul SUMAL 1.0 din 2016, deciziile de implementare a unui sistem complet
nou – SUMAL 2.0 – doar au întârziat implementarea, cu 4 ani deja!
În cadrul Forumui Pădurilor s-a subliniat că pădurile
gestionate durabil și resursa regenerabilă de lemn provenită din
aceste păduri gestionate durabil au potențialul unic de a susține concomitent
creșterea economică sustenabilă și
urmărirea obiectivelor Pactului Verde European, de neutralitate climatică până
în 2050 și economie circulară prin:
Sechestrarea de carbon și depozitarea acestuia în masa
lemnoasă din păduri
Stocarea carbonului în produsele din lemn
Amprenta de carbon redusă prin
substituirea materialelor neregenerabile cu lemnul.
Efectul de substituție al energiei pe bază de combustibili
fosili, cu reducerile de emisii
echivalente.
Pornind de la
potențialul lemnului de a susține creșterea durabilă, în cadrul Forumului au fost prezentate principalele oportunități
de finanțare, identificate de către organizațiile profesionale
și patronale din sector pentru Planul Național Strategic 2021-2027
și pentru Planul Național de Recuperare și Reziliență:
integrarea
sectorului rezidențial românesc în proiectul european Renovation Wave, prin
măsuri de creștere a eficienței energetice a utilizării lemnului de foc pentru
încălzire pentru minim 1 milion locuințe
din mediul rural.
susținerea
programelor de împădurire și de creare de perdele forestiere, în special pe
terenurile care nu au o folosință adecvată nici agricolă, nici forestieră.
susținerea
executării lucrărilor de îngrijire a pădurilor și a mobilizării biomasei din
aceste lucrări neeconomice pe termen scurt – sprijin de 20 de Euro/mc biomasă pusă în piață, cu efect în
creșterea stabilității arboretelor și recolte sustenabile de masă lemnoasa.
investiții
în accesibilizarea fondului forestier și
tehnologie de exploatare prietenoasă cu mediul, pentru reducerea impactului
de mediu.
Comunitatea Forestierilor – Fordaq solicită partidelor
politice să identifice problemele din agenda reală a domeniului pădurilor și
industriilor bazate pe lemn prin
consultări cu organizațiile patronale și profesionale din sector și să inițieze
politici publice pornind de la aceste probleme reale, prin consultări reale, cu
respectarea principiilor legale de transparență decizională.
Marți, 15 decembrie 2020, va avea loc prima ediție a TEDxUniversityOfBucharest, un eveniment public care își
propune să ofere o platformă de discuții despre înțelegerea și promovarea
diversității umane, despre dialog și comunitate și despre relațiile interumane
în vreme de pandemie.
Evenimentul va debuta la ora 18:00 și va fi disponibil tuturor
celor interesați sub formă de Live Stream atât pe pagina evenimentului, cât și pe conturile de Facebook și YouTube ale Universității din București.
Conceptul tematic al primei ediții TEDxUniversityofBucharest,
Mind
the Gap. Creating (Comm)Unity, accentuează diferențele dintre modul în
care ne imaginăm o lume ideală, dreaptă, și drumul pe care îl avem de parcurs
de la capacitate decizională la acțiune, în vederea atingerii acestui ideal.
O cultură incluzivă a diversității,
pentru care comunitatea este epicentrul existenței noastre sociale, respectă
indivizii în baza umanității lor împărtășite și propune o examinare critică a
metodelor antrenate să identifice, mai întâi de toate, diferențele care există
între oameni, între concepțiile lor despre ce înseamnă o viață bună, între
aptitudinile și modurile fiecăruia de a fi.
Misiunea acestei prime ediții
TEDxUniversityofBucharest este să exploreze aceste schimbări profunde, dar și
modurile în care putem să rămânem alături de ceilalți în perioadele cele mai
dificile. Cercetători, cadre universitare, activiști civici, jurnaliști și
studenți din cadrul Universității din București vor oferi, în cadrul
talk-urilor pe care le vor susține, perspective diferite asupra ideii de
comunitate care, încă de la debutul pandemiei de COVID-19, a suferit schimbări
majore:
Marian-Gabriel Hâncean, cercetător și cadru
didactic universitar la Facultatea de Sociologie și Asistență Socială, discută
despre Puterea rețelelor sociale în răspândirea COVID-19;
Marian Rădună, creatorul inițiativei voluntare
„Cumpărături la ușa ta” și vice-președinte Geeks
for Democracy, discută despre ce înseamnă să fii Cetățean în fiecare zi;
Diana Vasile, președintele Institutului pentru
Studiul și Tratamentul Traumei, psihoterapeut, psiholog clinician și cadru
didactic universitar, vorbește despre Puterea lui ”Nu Pot”;
Mircea Dumitru, profesor și cercetător în
filosofie, director executiv al Comisiei Fulbright România-SUA, Președinte al
Institutului Internațional de Filosofie, discută Despre dizabilitate și dreptate;
Anamaria Nicola, jurnalistă, cercetătoare și
cadru didactic universitar în cadrul Facultății de Jurnalism și Științele
Comunicării, propune un talk despre Despre boală, empatie și infodemie;
Alex Cucu, informatician, specialist în Tech Accessibility și Tech Lead pentru organizația Amais, ne
spune Cum creăm punți în construirea unei societăți incluzive;
Cătălina Olteanu, activistă de etnie romă, membră
în Colegiul Director al Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării,
discută despre Cum m-am bătut cu statistica și am ieșit învingătoare;
Robert Stredie, Președintele Ligii Studenților
Români din Străinătate și absolvent al Universității din Manchester, propune un
talk cu titlul Generația mea construiește.
„Ne-am propus ca, prin această primă
ediție a TEDx, să deschidem o platformă de discuții despre câteva dintre cele
mai relevante teme pentru România de astăzi, și anume înțelegerea și acceptarea
diversității, întărirea solidarității umane în vremuri, iată, foarte dificile,
precum și nevoia unui efort colectiv pentru o societate mai dreaptă. E important să ne dăm seama că, deși foarte
multe lucruri s-au schimbat din martie până acum, multe dintre experiențele
mediate de tehnologie, de un ecran de computer nu sunt simple simulacre, ci
experiențe care au o forță genuină, care ne pot insipira, emoționa, ne pot
îndemna să fim proactivi atunci când ceilalți au nevoie de noi. De dorim ca
TEDxUniversityofBucharest să reușească să facă toate aceste lucruri și să
deschidă, astfel, noi căi de dialog pentru binele comun”, spune Mirabela
Amarandei, curatorul evenimentului, Director de Orientare Strategică și
Politici Publice în cadrul UniBuc și gazda acestei ediții.
De altfel, evenimentele organizate
sub licență TEDx au rolul de a promova, într-o manieră accesibilă și inedită,
ideile care au un potențial rol transformativ în viața unei comunități locale,
care pot inspira audiența și care invită la reflecție pe marginea unor subiecte
de actualitate. TEDxUniversityofBucharest reunește opt vorbitori cu povești de
viață remarcabile, cercetători și activiști, profesioniști în domeniile în care
acestea și aceștia activează.
Mai multe detalii despre prima
ediție TEDxUniversityofBucharest pot fi accesate atât pe paginile de Facebook și Instagram ale evenimentului, cât și pe conturile de social media ale
Universității din București: Facebook, YouTube și Instagram.
Despre TEDx, x= eveniment organizat independent
În spiritul ideilor care merită să
fie cunoscute, TEDx este un program dedicat evenimentelor locale, organizate
independent, care aduc laolaltă oameni pentru a împărtăși experiența de tip
TED. În cadrul unui eveniment TEDx sunt combinate talk-uri TED și discursuri
live cu scopul de a iniția discuții profunde și de a conecta participanții prin
puterea ideilor. Aceste evenimente locale, organizate independent, cad sub
incidența brandului TEDx, unde x=eveniment TED organizat independent.
Conferința TED oferă o orientare generală pentru programul TEDx, însă
evenimentele individuale TEDx sunt auto-organizate în baza unui set de reguli
și prevederi.
Despre TED
TED este o organizație non-profit
dedicată ideilor care merită răspândite, de regulă prin intermediul unor
discursuri scurte (de 18 minute sau mai puțin) și de impact livrate de lideri
ai lumii de azi. Multe dintre aceste discursuri sunt susținute în cadrul
conferinței anuale TED care este organizată în Vancouver, British Columbia.
Acestea sunt disponibile pe TED.com. Printre vorbitorii TED se numără Bill
Gates, Jane Goodall, Elizabeth Gilbert, Sir Richard Branson, Nandal Nilekani,
Philippe Starck, Ngozi Okonjo-Iweala, Sal Khan și Daniel Kahneman.
Între inițiativele TED se numără
TED.com, locul în care sunt postate noi discursuri TED zilnic; Programul de
Traducere TED, care furnizează subtitrări și transcrieri interactive pentru
materialele TED; inițiativa educațională TED-Ed; premiul anual în valoare de
milioane de dolari TED Prize; TEDx, platforma care oferă licențe pentru mii de
persoane și grupuri care organizează evenimente locale, independente, în toată
lumea; programele TED Fellows, menite să selecteze inovatori din toată lumea și
să le amplifice impactul proiectelor remarcabile ale acestora.
Regia Națională a Pădurilor – Romsilva oferă la vânzare 42.624 de pomi de
Crăciun, majoritatea recoltați din culturi specializate în pepinierele silvice:
28.799 – specia brad, 13.825 – specia molid sau alte specii de rășinoase. Cei
mai mulți provin din culturile specializate din pepinierele silvice proprii:
32.850 de bucăți; doar aproape 20% (9.774 de bucăți) provin din lucrări silvice
de îngrijire a pădurilor, prin care se extrag arborii tineri din regenerările
naturale cu o densitate excesivă.
Prețurile de vânzare pornesc de la 15 lei – înălțime până la 1,3 metri și
ajung la 35 lei (TVA inclus) – înălțime între 2 și 3 metri; solicitările pentru
exemplare de peste 3 metri înalțime sunt considerate comenzi speciale.
Pomii de Crăciun sunt vânduți la sediile ocoalelor silvice. Persoanele
fizice au prioritate la achiziționare. În cazul în care unitățile din
subordinea Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva vând pomi de Crăciun în piețe
sau alte locuri amenajate, costurile de transport, manipulare și depozitare vor
fi incluse suplimentar în prețul final de vânzare.
Regia Națională a Pădurilor – Romsilva accentuează că „susține și
promovează achiziționarea pomilor de Crăciun autohtoni și încurajează
cumpărarea pomilor cu rădăcină protejată sau plantați în ghivece, care vor
putea fi replantați după sărbătorile de iarnă”.
În această perioadă, angajații Romsilva participă, ca în fiecare an,
alături de Poliția Română, Jandarmeria Română și Garda Forestieră „la acțiuni
de control în fondul forestier, pe drumurile publice și în locurile de vânzare
pentru a preveni tăierile ilegale și a sancționa comerțul ilegal cu pomi de
Crăciun”. Romsilva reamintește că „administrează 3,13 milioane hectare fond
forestier proprietatea publică a statului, aproximativ 48% din totalul
pădurilor la nivel național”.
Aurelia Costache este noul lider al serviciilor de automatizare inteligentă din cadrul EY EMEIA (Europa, Orientul Mijlociu, India și Africa). Noua funcție este o recunoaștere a rolului strategic pe care l-a avut în promovarea soluțiilor de automatizare la nivel regional în ultimii cinci ani. Pe mai departe, Aurelia Costache va fi responsabilă cu extinderea acestor servicii la nivelul EMEIA.
„În acest rol, îmi propun să promovez un cadru de colaborare pe bază de zone de expertiză în tehnologii de automatizare și Inteligență Artificială, pentru a asigura acces clienților la cele mai avansate soluții, care să susțină obiectivele strategice de afaceri în contextul de transformare pe care îl parcurgem, indiferent de zona geografică”, a declarat Aurelia Costache privind numirea sa în rolul de EY EMEIA Inteligent Automation Leader.
Sub
conducerea Aureliei Costache, echipa de automatizare din România și-a câștigat
poziția de lider regional, fiind implicată atât în proiecte de anvergură la
nivel internațional, cât și în dezvoltarea de proiecte locale și în organizarea
de evenimente de informare și educare a pieței (seria de conferințe anuale pe
tema automatizării). Încă de la înființare, din 2016, Aurelia Costache a
participat la dezvoltarea centrului de excelență EY pentru automatizarea
proceselor, de la București, care servește atât piața locală, cât și pe cea
globală în implementări de RPA, OCR, ML și chatbots, derulând peste 100 de
proiecte în ultimii ani.
„În contextul COVID-19, necesitatea
transformării a adus în prim plan digitalizarea, nu doar ca o alternativă la
modelele tradiționale de business, ci ca imperativ de continuitate a
activității pe piață. Așa cum am dezbătut și în a 5-a ediție a conferinței de
automatizare, organizată în format virtual anul acesta la începutul lunii
octombrie, valoarea pe termen lung a automatizării a devenit cu atât mai
evidentă cu cât digitalizarea a depășit sfera zonei de business și a cuprins
toate aspectele societății: serviciile de administrație publică, serviciile
medicale, educația și industria de divertisment fiind doar câteva exemple”, a spus Aurelia Costache.
Aurelia Costache are o experiență de peste 22 ani în
domeniul consultanței și o expertiză care acoperă industriile financiar-bancară
și telecom. În prezent, Aurelia Costache ocupă și poziția de Partener și Lider
al Departamentului de Consultanță, EY România.
Bogdan Ion,
Country Managing Partner, EY România și Moldova și Chief Operating Officer
pentru EY Europa Centrală și de Sud-Est și Regiunea Asiei Centrale: „Acest
rol strategic, încredințat unuia dintre liderii noștri din România, reprezintă
o realizare importantă pentru echipa locală, bazată pe eforturile susținute și
pe angajamentul din ultimii ani de a avansa soluțiile de automatizare
inteligentă la nivel regional și global. Prin
această nouă structură, clienții EY din România vor putea beneficia mai rapid de
accesul la resurse cu expertiză din EMEIA și EY Global și la soluții scalabile
care să genereze valoare adăugată pe termen lung.”
La nivel regional, EY EMEIA își consolidează echipa și resursele din sfera
automatizării și a Inteligenței Artificiale, venind cu o abordare orientată pe
valoarea pe termen lung pe care o pot adăuga soluțiile tehnologice. Tehnologia
alături de oameni și de inovație reprezintă cei trei piloni principali ai
strategiei globale NextWave prin care compania își propune să sprijine
companiile în procesul de integrare a transformării digitale în strategia de
dezvoltare pe termen lung.
Material de opinie de Alexandra Smedoiu,
Partener Servicii Fiscale, Deloitte România
Societățile comerciale care se confruntă cu probleme la încasarea
facturilor vor beneficia, de anul viitor, de o îmbunătățire a condițiilor în
care își pot deduce pierderile provenite din creanțele neîncasate de la
clienți. Este vorba de o relaxare a prevederilor fiscale, ce ar urma să intre
în vioare de la 1 ianuarie 2021 și care oferă posibilitatea deducerii integrale
a provizioanelor constituite pentru clienții rău-platnici, față de plafonul de
30% impus în prezent. Pentru deducerea integrală, rămân însă în vigoare o serie
de condiții: creanța să fie mai veche de 270 de zile, să nu fie garantată și să
nu fie asupra unei persoane afiliate.
Măsura, solicitată de multă vreme de mediul de afaceri, este bine-venită în
special în contextul pandemiei de COVID-19, când tot mai multe firme se
confruntă cu întârzieri la încasarea facturilor. În același timp, este de
menționat faptul că, pentru facturile emise și neîncasate, furnizorul plătește
la stat taxa pe valoarea adăugată și impozitul pe profit din propriile fonduri.
Această modificare va duce la diminuarea poverii fiscale pentru societățile
comerciale afectate de problemele financiare ale clienților lor. În plus,
acestea vor fi stimulate să se comporte prudent și să se protejeze față de
riscul de neîncasare, prin constituirea de provizioane din timp și la o valoare
cât mai apropiată de cea a creanței restante, pentru prezentarea unei imagini corecte a
situațiilor financiare. Totodată, posibilitatea de a diminua impozitul de plată
cu 16% din valoarea provizionului este menită să compenseze efectul negativ generat
de neîncasarea facturilor în fluxurile de numerar.
Restricțiile fiscale impuse la vânzarea
creanțelor, încă în vigoare
Această modificare a Codului fiscal este de apreciat, însă rămâne deschisă
o altă „rană” veche, și anume o prevedere care reduce accesul companiilor la
finanțare prin operațiuni de tip factoring. Este vorba de limitarea deducerii
pierderilor din cesiunea de creanțe la un plafon de 30%. Dacă o creanță este
vândută, de exemplu, la un sfert din valoarea ei nominală, diferența de 75%,
considerată pierdere, nu este deductibilă integral, ci doar în proporție de
30%. Astfel, pentru a recupera 25% din valoarea creanței, creditorul va trebui
să suporte, pe lângă pierderea comercială de 75%, și un cost fiscal de aproape
9%, reprezentând partea din pierdere care nu poate fi dedusă fiscal în acest
exemplu.
Cu alte cuvinte, deductibilitatea integrală a provizioanelor pentru facturile
neîncasate este favorabilă, dar incompletă. Practic, dacă un creditor decide să
renunțe la o creanță, beneficiază de
deducerea integrală a pierderii, dar dacă vrea să recupereze o parte, trebuie
să scoată bani în plus „din buzunar”.
Efectele negative ale acestei neconcordanțe în tratamentul fiscal se vor
vedea cu adevărat în special anul viitor, când multe companii care vor avea
nevoie să apeleze la operațiuni de finanțare a fluxurilor de numerar pentru
facturi neîncasate vor constata că trebuie să suporte un cost fiscal
semnificativ. În plus, această limitare va afecta și băncile comerciale, care
se vor confrunta cu credite neperformante în creștere după expirarea
moratoriului (posibilitatea amânării plății ratelor).
Este de remarcat și faptul că tratamentul din legislația românească este
foarte restrictiv prin comparație cu celelalte state membre ale Uniunii
Europene. Conform unei analize comparative Deloitte, majoritatea covârșitoare a
statelor membre acordă deductibilitate integrală pentru pierderile înregistrate
de către instituțiile de credit ca urmare a vânzării de creanțe rezultate din
credite neperformante, iar celelalte pun anumite condiții și limitări, dar mai
puțin restrictive decât cele din în România.
Așadar, modificările aduse recent Codului Fiscal, îndelung așteptate de
mediul de afaceri, sunt binevenite, însă insuficiente, în condițiile în care
anul viitor se anunță unul mai dificil, iar probabilitatea să ne confruntăm cu
o majorare a nivelului creanțelor neîncasate și a creditelor neperformante este
în creștere.
Managementul companiilor românești începe să acorde o atenție din ce în ce mai mare sustenabilității în strategiile de dezvoltare a afacerilor. Preocuparea cu privire la impactul asupra mediului și societății devine o temă de mare interes. Totuși în ceea ce privește deciziile de investiții bazate pe factorii de mediu, sociali sau de guvernanță corporativă (factorii ESG: environmental, social and governance) procesul este mai lent pentru alinierea strategiilor de investiții cu o viziune în care companiile au activități sustenabile.
Institutul de Guvernanță Corporativă și Sustenabilitate (CORP) din cadrul Facultății de Economie și Administrarea Afacerilor – Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” Iași a derulat în perioada august-octombrie 2020, în parteneriat cu Eastern Marketing Insights, o cercetare dedicată identificării trendurilor, priorităților și provocărilor întâmpinate de companiile din Regiunea Nord-Est cu privire la practicile acestora privind sustenabilitatea afacerilor.
Lumea se schimbă iar mediul de afaceri odată cu ea. Este important ca managerii români să înțeleagă faptul că modificarea culturii organizaționale și includerea principiilor de sustenabilitate în procesele de afaceri și investiționale va contribui la crearea de avantaje competitive semnificative iar pe termen lung, aceste eforturi pot duce la crearea de noi oportunități, la creșterea profitabilității și a brandului – a declarat Marius Alexa – profesor asociat al UAIC și coordonator al cercetării.
Cercetarea a vizat companii cu o cifra de afaceri de minim 100.000 EUR și a fost realizată pe bază de chestionar auto-administrat.
48% dintre participanții la studiu își desfășoară activitatea în județul Iași, 14,3% în județul Bacău, 12,2% în județul Suceava, restul de 25,5 % în Botoșani, Suceava și Vaslui. În ceea ce privește cifra de afacere a companiilor include în cercetare, 31,6% dintre respondenți au avut la finalul anului 2019 o cifră de afaceri între 1.000.000 și 5.000.000 euro.
Din punct de vedere al numărului de angajați, cei mai mulți respondenți (64,3%) au între 10 și 49 de angajați.
În ceea ce privește sectorul de activitate al companiilor participante la studiu, primele trei categorii sunt următoarele: 21,4% își desfășoară activitatea în industria prelucrătoare, 15,3% în construcții și 11,2% în comerț.
Majoritatea participanților la sondajul propus de Institutul de Guvernanță Corporativă și Sustenabilitate (CORP) au declarat că sunt preocupați într-o mare măsură (39,8%) și foarte mare măsură (34,7%) de impactul pe care compania îl are asupra mediului înconjurător. 38,9 % dintre respondenți au declarat că sunt preocupați într-o mare măsură de impactul pe care îl aduc în comunitate, la nivel social, iar 31,6% sunt preocupați într-o foarte mare măsură de aspectul social.
O proporție de 22,4% dintre companii participante la studiu au declarat că întocmesc rapoarte de natura non-financiara de tipul impactului activităților la nivelul comunității locale, la nivel social, în general și 14,3% rapoarte de natură non-financiara de tipul impactului activităților asupra mediului pe care le pun la dispoziția autorităților publice.
Principiile de sustenabilitate reprezintă o prioritate pentru companiile implicate în sondaj astfel:
În managementul operațiunilor: într-o foarte mare măsură (42,7%), în mare măsură (44,8%), într-o măsură nici mare nici mică (11,5%)
În strategia de business: într-o foarte mare măsură (39,6%), în mare măsură (47,9 %), într-o măsură nici mare nici mică (10,4%)
În fundamentarea investițiilor: într-o foarte mare măsură (33,3%), în mare măsură (46,9%), într-o măsură nici mare nici mică (16,7%).
Iar includerea acestor principii sunt o prioritate foarte mare: în managementul operațiunilor 36,7% , în strategia de business 37,8 și în fundamentarea investitiilor 28,6%.
Fiind întrebați managerii în ce măsură îi preocupă anumite aspecte (pe care le voi enumera mai jos), au răspuns astfel:
Respectarea dreptului omului la nivelul societății: 63,3% sunt foarte preocupați
Etica de afaceri: 56,1 % dintre ei sunt foarte preocupați
Distribuirea corectă a câștigurilor la nivelul societății: 46,9% dintre respondenți sunt foarte preocupați
Reducerea consumului de apă: 39,8% dintre cei intervievați sunt preocupați într-o mare măsură
Alinierea cu politicile publice de sustenabilitate: sunt preocupați într-o mare măsură în proporție de 41,8%
Schimbările climatice îi preocupă într-o mare măsură pe 35,7% dintre participanți, iar pe 30,6% dintre ei îi preocupă foarte mult acest subiect
Promovarea femeilor la locul de muncă îi preocupă într-o mare măsură pe 35,7% din respondenți
Economia circulară: 50,0% dintre cei care au răspuns la acest sondaj sunt preocupați de acest aspect într-o proporție mare
Incluziunea grupurilor vulnerabile este o preocupare mare pentru 36,7% din cei prezenți la sondaj
Cei mai importanți 3 factori ESG (factori de mediu, sociali și de guvernanță) pe care îi au în vedere respondenții sunt:
Sănătatea și siguranța locului de muncă (74,5%)
Transparența decizională (48,0%)
Conduita etică (39,8)
Per ansamblu 40,8% dintre firmele implicate în sondaj afirmă că sunt într-o mare măsură orientate spre sustenabilitate, iar 37,8% afirmă că această orientare este într-o măsură nici mare nici mică.
Iar la întrebarea ”Per ansamblu, pe parcursul ultimului an, în ce măsură considerați că firma dvs. a dovedit eficiență în a implica părțile interesate (stakeholderi) în strategia și activitățile sale?” participanții la sondaj au răspuns astfel:
Acesta este primul studiu de amploare realizat în rândul companiilor din Regiunea Nord – Est și rezultatele acestuia vor fi puse la dispoziția instituțiilor, companiilor, mediului academic și a altor părți interesate pentru a facilita strategii de adaptare a companiilor și elaborarea de politici publice conforme cu obiectivele de dezvoltare durabilă urmărite de România.
Rata anuală a inflației a coborât la 2,1% în luna noiembrie a
acestui an, de la 2,2% în octombrie, în condițiile în care mărfurile alimentare
s-au scumpit cu 3,81%, serviciile cu 2,77%, iar mărfurile nealimentare cu
0,78%, potrivit datelor publicate vineri de Institutul Național de Statistică
(INS).
„Prețurile de consum în luna noiembrie 2020 comparativ
cu luna noiembrie 2019 au crescut cu 2,1%. Rata anuală calculată pe baza
indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC) este 1,7%, scrie Profit.ro.
Banca Națională a României (BNR) estimează o
inflație de 2,1% la sfârșitul acestui an, în scădere cu 0,6 puncte procentuale
față de prognoza anterioară, și de 2% în trimestrul III din 2022, potrivit
Raportului asupra inflației, scrie Agerpres.
Ministerul Finanțelor a emis titluri de aproape 1,3 miliarde
de lei prin două emisiuni pe piața internă, pe o cerere importantă din partea
investitorilor și la randamente în scădere, conform Profit.ro.
De asemenea, suma împrumutată a fost cea din prospect, la un
randament mediu de 2,37% pe an, în scădere față de randamentul de 2,53% obținut
luna trecută la același tip de împrumut.
Obligațiunile cu scadența în iunie 2026 au atras
oferte de 1,1 miliarde de lei la un prospect de 600 de milioane de lei.
Executivul a emis obligațiuni de 781 de milioane de lei la un randament mediu
de 2,96%, în scădere față de 3,01% la jumătatea luni noiembrie. Dobânzile au
fost în scădere începând cu această primăvară, după un șoc inițial al crizei
COVID 19, potrivit sursei amintite.
Banca centrală a redus dobânda cheie cu 1 punct procentual la
1,5% în acest an. Până în noiembrie Guvernul a împrumutat din piață 138,4
miliarde de lei, inclusiv din cele externe, la care se adaugă un împrumut de 3
miliarde de euro de la Comisia Europeană.
În cadrul şedinţei de astăzi, Consiliul Autorității de
Supraveghere Financiară (A.S.F.) a aprobat măsuri privind cadrul de funcţionare
a pieţelor financiare nebancare supravegheate – asigurări, piaţă de capital şi
pensii private, printre care:
Reglementare
Proiectul de Regulament privind constituirea, publicitatea
și executarea garanțiilor reale și Proiectul de Regulament privind utilizarea
sistemului de conturi globale și aplicarea mecanismelor fără prevalidarea
instrumentelor financiare (proiectele vor
fi publicate pe www.asfromania.ro, pentru
consultare publică, timp de 30 zile).
Norma pentru modificarea și completarea Normei Autorității
de Supraveghere Financiară nr. 21/2016 privind raportările referitoare la
activitatea de asigurare și/sau de reasigurare (norma va fi transmisă, spre publicare, Monitorului Oficial al României).
Autorizare
Autorizarea domnului Christian
Ludwig Wenninger în calitate de membru al Consiliului de Administrație al Allianz-Țiriac
Pensii Private Societate de Administrare a Fondurilor de Pensii Private S.A.;
Autorizarea doamnei Mariana –
Lavinia Mindu în calitate de persoană care conduce structura de control intern
din cadrul BT Pensii – Societate de Administrare a Fondurilor de Pensii
Facultative S.A.
Agenţii economici
din județul Ilfov oferă 490 locuri de muncă vacante, aflate în evidenţele
Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă Ilfov: 36 – pentru studii
superioare, 171 – pentru studii medii, 85 – pentru muncitori calificaţi, 198 – pentru
muncitori necalificaţi.
Profesiile,
meseriile, ocupaţiile ofertei sunt: șef formație, șef oficiu zonal, manager de
zonă, inginer chimist, controlor de gestiune, ofițer confoanalist, secretară,
agent de vânzări, casier, sudor, zugrav
etc.
Condiţiile de
angajare, valabilitatea ofertei şi informaţiile suplimentare despre fiecare loc
de muncă în parte se pot obţine la sediul AJOFM Ilfov din Bucureşti, str.
Ruginoasa, nr. 4, sector 4, la telefon (021)332.37.08/105,pe site-ul ANOFM https://www.anofm.ro/ sau la punctele
de lucru ale AJOFM Ilfov.
Startup-ul românesc
fenix.eco a realizat un parteneriat cu BNP Paribas Personal Finance SA
Sucursala București, extinzându-și activitatea și pe segmentul B2B. BNP Paribas
Personal Finance SA Sucursala București este primul partener corporate al
fenix.eco pe acest segment.
Grégoire Vigroux,
Serial Entrepreneur & Business Angel, subliniază: „Am intrat cu succes pe
piața smartphone-urilor în urmă cu opt luni. Acum intenționăm să duplicăm
succesul de care am avut parte pe segmentul B2C, în zona B2B. Din cauza
impactului economic al COVID-19, multe companii încearcă în prezent să-și
optimizeze cheltuielile. Smartphone-urile noastre recondiționate au un aspect
impecabil și se află într-o stare perfectă de funcționare, la un preț mult mai
mic comparativ cu unele noi. Potrivit producătorului HMD Global, 91% dintre
companiile europene consideră că prețul este un factor important atunci când
achiziționează smartphone-uri pentru angajații lor. Prin urmare, cred că
fenix.eco va deveni rapid soluția optimă pentru un număr tot mai mare de
IMM-uri și cumpărători din zona corporate. Din ce în ce mai multe companii sunt
de părere că trecerea la o economie circulară nu are implicații doar la nivel
economic, ci și pentru mediul înconjurător. Potrivit Recommerce, procesul de
fabricare a unui smartphone generează 56 kg de CO2 și necesită 44 kg materie
primă. Acest aspect reprezintă argumentul pentru care fenix.eco poate fi o
soluție dezirabilă pentru companiile care doresc să își optimizeze costurile,
dar să aibă și un impact pozitiv asupra mediului”.
Miruna Senciuc, CEO BNP Paribas Personal
Finance SA Sucursala București:
„Mai mult decât un model de business sustenabil, o parte fundamentală a
ADN-ului nostru o reprezintă și susținerea activă a unor inițiative care
promovează responsabilitatea față de mediul înconjurător. Întâmpinăm cu mare
entuziasm fiecare prilej prin care întâlnim oameni vizionari, determinați să
genereze un impact pozitiv pentru un viitor mai bun, așa cum este start-upul
fenix.eco. Cred cu tărie în potențialul pe care un model de afaceri precum cel
de economie colaborativă îl are pentru a genera un comportament sustenabil de
consum colectiv. Am ales să folosim telefoane vechi recondiționate în locul
achiziționării unora noi, deoarece astfel putem contribui la reducerea
producției de produse poluante”.
Fenix.eco
reamintește că „a lansat primul magazin online destinat consumatorilor finali –
B2C (www.fenix.eco) – în luna aprilie. În prezent, are în portofoliu peste
20 de modele recondiționate de smartphone-uri Apple, Samsung, Sony și Huawei
dedicate companiilor, la prețuri cu până la 50% mai mici decât unele noi. Pe
lângă aparatul recondiționat, telefoanele fenix.eco dispun de accesorii noi și
beneficiază de o garanție de 12 luni. Fenix.eco vizează companiile care doresc
să ofere angajaților lor cele mai bune mărci de smartphone-uri la un cost
accesibil. În prezent, Apple reprezintă 75% din vânzările fenix.eco, iar iPhone
8 este bestseller-ul companiei. Magazinul online dispune de o secțiune B2B, www.fenix.eco/B2B,
unde cumpărătorii corporate pot plasa comenzi și obține reduceri, pe baza
volumelor comandate”.
Brandul românesc Loncolor, produs de Papillon
Laboratoires Cosmetiques, definită drept „cea mai importantă companie
românească producătoare de vopsea pentru păr, cu o experiență de 27 de ani în
domeniu”, a obținut în ultima perioadă o serie de recunoașteri ale
performanțelor calitative și financiare:
– locul 1 în Topului Național al Firmelor 2020 realizat de Camera de
Comerț și Industrie a României (CCIR), categoria Întreprinderi Mijlocii,
domeniul Industrie, grupa ”Fabricarea parfumurilor și a produselor cosmetice
(de toaletă)”
– locul 1 în clasamentul general Top Afaceri România realizat de
Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România
(CNIPMMR)
Papillon Laboratoires Cosmetiques a vândut aproape 8 milioane de produse
în 2019; cifră de afaceri, peste 12 milioane de euro, cu sublinierea că
„Loncolor deține cea mai mare cotă de piață în volume (din total România
Retail, în categoria Coloranților de Păr, conform raportului Nielsen, perioada
ianuarie-octombrie 2020)”.
Marius Niță, director de marketing și vânzări, Loncolor, accentuează: „An
de an și zi după zi investim pasiune, timp, expertiză și resurse în tot ceea ce
înseamnă Papillon Laboratoires Cosmetiques, iar atunci când aceste ore de muncă
se traduc în rezultate financiare remarcabile, ne bucurăm de reușită și ne
dorim să devenim și mai buni! 2020 este un an care a adus provocări majore
pentru fiecare dintre noi, dar ne-a și motivat să nu încetăm să găsim soluții
pentru nevoile consumatoarelor noastre, să fim aproape de ele chiar și în
starea de urgență și să lansăm o gamă nouă, Loncolor Eepert Hempstyle cu nuanțe
vibrante, moderne, care le scot în evidență frumusețea părului, mai ales acum
când alte trăsături sunt ascunse de măștile care ne protejează”.
S-a dat
startul venirii a două milioane de turiști anul viitor în România cu ajutorul
Diasporei: comunitatea RePatriot, platformă a proiectului Romanian Business Leaders
(RBL) de inspirație, acțiune, consiliere și informație pentru accesul românilor
din străinătate la oportunitățile din țară, a lansat inițiativa RePatriot Turism (https://repatriot.ro/turism/), al cărei obiectiv este „promovarea României ca
destinație turistică pe piața internațională și creșterea turismului de
incoming cu ajutorul românilor de pretutindeni”. Inițiativa beneficiază de susținerea Ministerului Economiei, Energiei şi
Mediului de Afaceri, a Departamentului pentru Românii de Pretutindeni și a Administrației
Prezidențiale.
Dragos Anastasiu
Dragoș
Anastasiu, lider al RePatriot Turism, sintetizează entuziasmul momentului și
oportunitatea perspectivei: „Este
foarte important să ne promovăm online și offline, dar nu uitați că Diaspora
este mult mai numeroasă și motivată, astfel cei 5.000.000 de români din afara
granițelor pot face mult mai mult decât toți ceilalți la un loc. Am identificat
deja ambasadori în rândul acestora și vom continua acțiunea de creștere accelerată
a lor, astfel să creăm noi comunități. Toți cei care vor promova și vor aduce
turiști străini în România vor fi răsplătiți printr-o recunoaștere specială,
dar și prin instrumente specifice. Suntem convinși că prin această inițiativă
putem aduce două milioane de turiști în România anul viitor – un milion de
români și un milion de turiști străini”.
Marius Bostan,
inițiatorul RePatriot: „Când se vor
ridica barierele să fim pregătiți să acționăm decisiv! Deja să avem turiști
care se vor îndreapta spre România. Astfel, prin resursele noastre, prin
voluntariat, prin companiile și activitățile noastre, prin locurile de muncă
noi create, dăm consistență afișării steagul României și insignei RePatriot.
RePatriot în fiecare zi oferă sprijin românilor de pretutindeni prin propriile
resurse la nivel privat și membrii noștrii dovedesc un patriotism real. Românii
din străinătate și frații noștri basarabeni aduc bunăstare României, iar dacă
țara se dezvoltă avem de câștigat cu toții, familiile și urmașii noștri, întărind
România pentru încă 100 de ani”.
RePatriot Turism vizează crearea a minimum 5 comunități în principalele țări în care sunt cei mai mulți români plecați, începutul fiind făcut în Israel, Germania, Statele Unite ale Americii. Vor fi susținuți ambasadori RePatriot Turism, inclusiv cu diplome, premii, insigne onorifice. Cei care se vor dovedi foarte implicați în promovarea turismului vor recompensați cu sejururi cu reduceri speciale sau chiar gratuități. Dragoș Anastasiu la Green Village, Emil Munteanu la ATRA Doftana, Călin Ile, în calitate de președinte al Federației Industriei Hoteliere din România transmit deja provocarea către comunitatea antreprenorilor din turism.
Primii susținători ai inițiativei își arată la rândul lor receptivitatea. Sandra Pralong, consilier de stat la Administraţia Prezidenţială, Departamentul pentru Relația cu Românii din afara Granițelor: „Brandul de țară se construiește zi de zi de către fiecare român! Nu e doar treaba instituțiilor ci a noastră, a tuturor, prin tot ce facem, ce gândim și ce spunem despre România, adică despre noi înșine. Fiecare român e un Ambasador și mă bucur ca vă propuneți să creați o comunitate echipată cu toate cele necesare promovării turismului românesc”.
Viorel Badea, senator, președintele Comisiei pentru Români de Pretutindeni: „Extraordinar proiectul RePatriot și ar fi de mare ajutor dacă vom reuși să ridicăm și barierele de acordare a vizelor turistice. Voi sprijini la nivel parlamentar inițiativele de îmbunătățire a cadrului legal necesar pentru o conectare cât mai bună a românilor de pretutindeni cu țara”.
Răzvan Pîrjol, secretar de stat la
Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri: „Cred cu tărie că acum este momentul să lansăm acest parteneriat
public-privat. Diaspora a avut și are un rol important în promovarea României
și avem în un plan o acțiune imediată de lucru cu atașații economici: evaluăm redeschiderea birourilor de promovare
a turismului românesc în străinătate. Împreună cu Diaspora vom promova
România și înțeleg asta foarte bine, după peste 20 de ani petrecuți în Elveția”.
Emil Munteanu, cofondator al ATRA
Doftana: „Lansăm o provocare și către
presa românească din Diaspora: Haideți să promovăm acest proiect către românii
din toată lumea! Dacă fiecare trust de presă românesc transmite 100 de cuvinte
frumoase despre România, vom avea milioane de cuvinte transmise către românii
plecați! În plus, echipa Repatriot
Turism, împreună cu asociațiile din domeniu, invită în perioada următoare presa
românească din Diaspora într-un trip – Delta Dunării, Muntenia, Bucovina și
Transilvania. Astfel, vom avea ocazia să ne cunoaștem și să transformăm
ideile în acțiuni concrete de promovare a turismului românesc!”
Toți românii care vor să se implice în
inițiativa RePatriot Turism sunt așteptați să transmită mesajele lor la office@repatriot.ro
și sunt invitați să promoveze mesajele #RePatriotTurism pe rețelele sociale.
Piața locală de instalații electrice a crescut cu aproximativ 12,6% în 2019, în comparație cu 2018, iar în 2020 se va îndrepta spre 9,5 miliarde lei, potrivit estimărilor specialiștilor KeysFin. La avântul pieței au contribuit atât investițiile în infrastructura locală, printre care se numără și proiectele de smart cities, cât și zona de iluminat public, din care fac parte și instalațiile de Crăciun, dar și construcțiile noi.
Mai mult, în comparație cu 2015, creșterea la nivel de
2019 este de 23%, iar ceea ce este important de avut în vedere este structura
diferită a companiilor din top 10, care au în portofoliu proiecte diferite de
instalații electrice, atât în mediul public, cât și în cel privat.
„În ultimii
ani, târgurile de Crăciun au devenit o tradiție în multe orașe din România, iar
iluminatul festiv a contribuit la creșterea acestei piețe. Cu toate acestea,
situația din acest final de an, când instituțiile locale au avut alte
priorități pe ordinea de zi, a demonstrat că o dezvoltare sănătoasă și durabilă
a acestui sector ar trebui să țină cont, în primul rând, de implementarea de
tehnologii noi în domenii cheie precum smart cities sau eficiența energetică”,a declarat
Roxana Popescu, Managing Director al KeysFin, unul din cei mai importanți
furnizori de soluții de business information din România.
Piața
locală de instalații electrice a însumat 6,4 mii de companii în 2019, cu 4,5%
mai multe față de 2018 și cu 14,8% peste nivelul din 2015, dintre care: 5,6 mii
companii micro, 726 companii mici, 87 companii medii și 4 companii mari. Cea
mai mare pondere din cifra de afaceri a fost generată de companiile mici, cu 38,6%
din total. Pe de altă parte, peste 1,2 mii de companii (19% din total) au avut
cifra de afaceri egală cu 0 în 2019.
Potrivit analizei KeysFin, în topul județelor cu cea mai mare cifră de
afaceri din piața locală de instalații electrice conduce Capitala, cu o cifră
de afaceri de 2,6 miliarde de lei (32% din total), urmată de județele Cluj
(9,4% din total), Ilfov (4,9% din total), Timiș (4,1% din total) și Brașov (4%
din total). Împreună, primele 5 județe au generat aproape 55% din cifra de
afaceri a pieței lucrărilor de instalații electrice în 2019.
TOP COMPANII INSTALAȚII
ELECTRICE DIN ROMÂNIA
Cea mai mare companie de instalații
electrice din România a fost, în 2019, IMSAT SA, cu o cifră de afaceri
de peste 257 milioane lei (3,2% din total). Clasamentul este completat
de TIAB SA (252 milioane lei), ELECTROGRUP SA (226 milioane lei), LUXTEN LIGTHING COMPANY SA (139
milioane lei) și SCHINDLER ROMÂNIA SRL (138 milioane lei).
Cele
mai mari 10 companii din această piață au cumulat afaceri de aproximativ 1,4
miliarde lei, reprezentând 17,8% din total. De asemenea, din top 10, 2 companii
au printre ariile de activitate și iluminatul festiv: LUXTEN LIGTHING COMPANY SA, ocupanta locului 4, și
FLASH LIGHTING SERVICES SA, ocupanta locului 7.
Cât despre profitul net
al companiilor din domeniu, acesta a crescut cu 9,2% față de 2018 și cu 92,5% peste
nivelul din 2015, ajungând la puțin peste 1 miliard de lei în 2019. Mai mult, din cele 6,4 mii de
companii analizate, 4,1 mii (64,5%) au înregistrat profit, 1,6 mii (24,5%)
au fost pe pierdere, iar restul au avut un rezultat nul în 2019.
O PIAȚĂ ÎN CONTINUĂ SCHIMBARE
Tehnologiile care compun instalațiile electrice au
avansat enorm în ultimii ani, iar firmele din domeniu au câștigat în măsura în
care au ținut pasul cu aceste schimbări.
Dacă în domeniul construcțiilor, conceptul de
smarthome a început să fie aplicat din ce în ce mai des în cazul ansamblurilor
rezidențiale noi, în domeniul infrastructurii electrice publice sau private,
cerințele au avut în vedere eficientizarea consumului energetic, dar și gradul
crescut de siguranță pentru angajații implicați în gestionarea acestor sisteme
complexe.
Cât despre iluminatul public, în anii dinaintea pandemiei, târgurile de Crăciun au luat o amploare din ce în ce mai mare în multe orașe din România. Astfel, potrivit unui studiu Infocons, primăriile din România au cheltuit, în perioada 2018-2019, cu 53,1% mai mult pentru iluminatul festiv, în comparație cu media achitată în perioada 2017-2018.
*Notă:
Analiza KeysFin are la bază datele financiare anuale, neajustate, agregate,
raportate de companii la Ministerul Finanțelor (la sfârșitul perioadei) care au
ca domeniu principal de activitate codul CAEN 4321 : Lucrări de instalații
electrice în 2019.
DESPRE KEYSFIN
KeysFin oferă informații despre firmele din România și din
străinătate prin intermediul unor instrumente dedicate. Cu un portofoliu de
peste 500 de clienți, KeysFin este unul dintre cei mai importanți furnizori de
soluții de business information din România.
KeysFin deţine şi aplicaţia KeysFin Mobile, prin intermediul
căreia utilizatorul poate accesa usor şi rapid informaţii de contact, situaţii
financiare, indicatori şi informaţii juridice de la peste un milion de companii
active din România. Informaţiile pot fi salvate şi vizualizate în format PDF şi
trimise via e-mail sau SMS oricărui contact din agendă.
Eventualitatea unei pensii mici,
posibilitatea producerii unui accident sau lipsa unor economii pentru nevoi
urgente reprezintă principalele riscuri care îi determină pe clienți să ia în
calcul încheierea unei asigurări facultative
Într-un an cu multe provocări, caracterizat de un context economic volatil, modul în care românii se raportează la asigurări este și el în schimbare, conform unui studiu realizat de către IRSOP pentru Groupama Asigurări, unul dintre liderii pieței de asigurări din România.
Conform studiului realizat de IRSOP pentru Groupama, eventualitatea
unei pensii mici, posibilitatea producerii unui accident sau lipsa unor
economii pentru nevoi urgente reprezintă principalele riscuri care îi determină
pe clienți să ia în calcul încheierea unei asigurări facultative. Barierele
care ar putea interveni în decizia de cumpărare țin de costuri, pentru 28%
dintre respondenți sau, pentru 24% dintre aceștia, de nevoia de prioritizare a
altor urgențe de ordin financiar. Dacă în anii anteriori lipsa încrederii în
asigurători era de asemenea un criteriu care influența în mod negativ decizia
de cumpărare, anul acesta se observă o scădere notabilă în rândul celor
sceptici, de la 22% în 2018, la 14% în 2020.
„Analizăm constant nevoile clienților
noștri și tendințele legate de comportamentul lor de consum, pentru a putea răspunde
cu produse și servicii flexibile, personalizabile, adaptate nevoilor lor reale.
Pe fondul crizei sanitare, asistăm la schimbări în obiceiurile de consum, la o
grijă mai mare față de lucrurile care contează cu adevărat – sănătatea noastră
și a celor dragi, siguranța locului pe care îl numim ”acasă” sau viitorul
copiilor noștri. Noi am răspuns cu produse flexibile, cu o decizie contrară
practicii standard, aceea de a acoperi riscurile asociate COVID-19 și cu o
paletă largă de servicii ușor de accesat, de la distanță – notificarea daunelor
online, inspecții de risc online. Recent, am introdus și opțiunea de semnare
electronică a polițelor și documentelor de asigurare. Este o modalitate simplă,
funcționează de pe dispozitivele mobile, fără a fi necesară instalarea unei
aplicații și le permite clienților să stocheze toate documentele într-un singur
fișier, pe dispozitivul personal”, a declarat Georgiana Miron, Director Marketing,
Comunicare și Servicii Clienți Groupama Asigurări.
În ceea ce privește asigurările de locuință, 77% dintre respondenții cu
venituri mari declară că au o asigurare obligatorie a locuinței, în timp ce 46%
dintre aceștia dețin și o poliță facultativă. În cazul clienților cu venituri
mici, doar 22% dintre ei au ales să își asigure locuința extra față de
asigurarea PAD obligatorie, deținută de 40% dintre ei. Studiul arată și faptul că tinerii cu vârste
cuprinse între 25 și 34 de ani, în special femeile, sunt mai preocupați de
încheierea unei asigurări de locuință. În topul regiunilor cu cele mai multe
polițe de locuință, obligatorii sau facultative, se află Bucureștiul, urmat de
Transilvania, regiunea de Sud a României și Moldova.
O tendință asemănătoare se observă și în cazul asigurărilor CASCO, unde
23% dintre clienții cu venituri mari au o astfel de poliță facultativă, spre
deosebire de doar 12% dintre cei cu venituri sub 4.000 lei/lunar. De această
dată, segmentul de vârstă 45-55 de ani este mai interesat de încheierea unei
asigurări facultative a autoturismului, capitala țării fiind în continuare în
top, urmată de Moldova.
La nivelul asigurărilor de călătorie se observă o creștere a ponderii
clienților cu venituri mici, astfel că 45% dintre aceștia aleg să plece în
vacanțe cu o asigurare de călătorie. Și în acest caz, clienții cu venituri mari
sunt cei care aleg cel mai des să încheie o astfel de poliță – 79%, în special
cei cu vârste cuprinse între 35-55 de ani.
În ceea ce privește tendințele generale ale pieței, studiul arată
faptul că, pe segmentul analizat, asigurările de sănătate generează cel mai
mare interes și un potențial de creștere care poate fi însă puternic influențat
de evoluția crizei sanitare.
Groupama se remarcă în percepția segmentului analizat cu o imagine
foarte bună, fiind caracterizată ca o companie de încredere, onestă, cu o
reputație bună și orientată către client, respondenții plasând-o în topul
companiilor de asigurare în funcție de aceste atribute.
Studiul a fost realizat pe un eșantion reprezentativ pentru populația cu vârste cuprinse între 22-55 de ani, din mediul urban, în perioada 14 septembrie – 9 octombrie 2020. Datele au fost colectate utilizând metodologia CATI (interviuri telefonice asistate de computer).
Despre Groupama Asigurări:
Groupama
Asigurări, lider pe piaţa de asigurări din România, este recunoscut pentru
calitatea serviciilor şi soluţiile flexibile de asigurare oferite celor peste 1
milion de clienţi individuali şi peste 80,000 de companii. Parte a unui grup internaţional de asigurări şi servicii
financiare, mutualist si cu o istorie de peste
100 de ani, cu 32.600 de angajaţi deservind peste 13 milioane de clienţi
la nivel global, Groupama Asigurări îşi orientează strategia de dezvoltare în
jurul celui mai important partener al său, clientul, pentru care dezvoltă
produse şi servicii simple şi flexibile, adaptabile nevoilor acestuia, care să
îi asigure continuitatea planurilor atunci când apar evenimente neprevăzute.Mai
multe informatii pe www.groupama.ro.
Accenture estimează că 7 trilioane de dolari din
cheltuielile consumatorilor vor trece de la numerar la carduri și plăți
digitale până în 2023
Pandemia COVID-19 a accelerat trecerea de la numerar la plățile digitale, iar ca urmare băncile sunt nevoite să își modernizeze sistemele de plăți, potrivit unui nou raport Accenture (NYSE: ACN).
Raportul, intitulat „Playing the Long Game in Payments Modernization” se bazează pe un sondaj realizat în rândul a 120 de directori de bănci, la nivel global, cu privire la transformarea activității lor de plăți, întrucât băncile fac investiții multianuale pentru a concura cu furnizorii de plăți digitale non-bancare și pentru a respecta noile reglementări.
În raport, Accenture estimează că aproape 420 miliarde de
tranzacții în valoare de 7 trilioane dolari vor trece de la numerar la carduri
și plăți digitale până în 2023 – și vor crește la 48 trilioane dolari până în
2030. Trecerea rapidă la plăți digitale a pus presiune suplimentară pe bănci,
trei sferturi (75%) dintre directorii instituțiilor financiare intervievați declarând
că pandemia a urgentat planurile lor de modernizare a sistemelor de plăți.
„COVID-19 a accelerat trecerea la plăți digitale într-un
ritm pe care băncile nu l-ar fi putut prezice”, a spus Sulabh Agarwal, care
conduce divizia Accenture Payments la nivel global. „Pandemia va schimba
permanent modul în care consumatorii cumpără și plătesc pentru produse, întrucât
pun comoditatea mai presus de orice. Cu toate că până acum investițiile
băncilor în noi sisteme de plăți s-au concentrat în primul rând pe respectarea normelor,
în viitor valoarea va fi generată prin adaptarea la schimbările din dinamica consumatorului
și îmbunătățirea experienței acestuia.
Sondajul a constatat că trei sferturi (75%) dintre bănci
consideră că modernizarea plăților este determinată de modificările și
reglementările naționale ale infrastructurii de plăți, care includ îmbunătățirea
sistemelor de plăți de la bancă la bancă, noile standarde industriale cu
ISO20022 și Open Banking.
Trecerea la plăți digitale variază în funcție de piață
Trecerea rapidă la plățile digitale diferă de la o țară
la alta, în funcție de rata de scădere a numerarului, de adoptarea comerțului
electronic și de modul în care companiile Big Tech furnizează servicii de
plată.
Utilizând Indicele Accenture de perturbare a plăților, care măsoară nivelurile actuale și viitoare
de perturbare în industria plăților, raportul menționează că transformarea cea
mai mare va fi în SUA, urmată îndeaproape de Marea Britanie, pe măsură ce consumatorii
optează pentru noi modalități de plată, iar instituțiile financiare non-bancare
profită de oportunitatea de a furniza servicii de plăți. În China, portofelele digitale
înlocuiesc rapid plățile în numerar – 76% din tranzacțiile din 2019 provin din
portofele digitale, față de doar 12% în 2014 – întrucât consumatorii din China
au fost obișnuiți să folosească aplicații mobile și coduri QR pentru a plăti la
restaurante și magazine de mai mulți ani.
„COVID-19 a determinat consumatorii să fie mai deschiși
la tranzacțiile financiare digitale și această schimbare va crește concurența,
deoarece furnizorii de plăți alternative se luptă pentru cotă de piață”, a spus
Alan McIntyre, care conduce practica bancară Accenture la nivel global.
„Oportunitatea plăților electronice pentru bănci variază foarte mult în funcție
de piață și depinde de maturitatea tranziției către plăți digitale. Pe piețele
mature – cum ar fi Europa de Vest, unde plățile au fost în mare parte standardizate
– ne așteptăm să vedem doar schimbări marginale. Cea mai mare oportunitate va
fi pe piețe din Asia de Sud-Est și America Latină, unde consumul de numerar a
dominat și, în unele regiuni, chiar a crescut în timpul pandemiei.”
Programele de modernizare nu generează o creștere a
veniturilor
Deși mulți dintre directori de bănci chestionați au
menționat creșterea veniturilor ca un obiectiv cheie pentru programele lor de
modernizare a plăților, doar 13% au declarat că veniturile din plăți ale băncii
lor au crescut cu mai
mult decât rata medie de creștere a pieței de 6% în ultimii trei ani și doar 16% se
așteaptă să crească veniturile din plăți mai mult decât rata medie de creștere
anticipată de 5% în următorii trei ani.
În timp ce transformarea plăților face parte din
eforturile mai largi de transformare digitală ale majorității băncilor, două
treimi (65%) dintre directorii băncilor au declarat că prețul menținerii
tehnologiei vechi în sistemele lor de plăți le împiedică capacitatea de a
investi în soluții noi pentru clienți. Spre exemplu, chiar dacă multe bănci au
adoptat sisteme cloud în alte părți ale activității lor pentru a îmbunătăți
reziliența operațională, doar 38% dintre bănci investesc în sisteme cloud pentru
plăți. Odată cu pandemia, care creează un nou punct de inflexiune pentru
companii pentru a-și accelera transformările digitale, Accenture a anunțat
recent o investiție de 3 miliarde de dolari pe trei ani pentru a lansa divizia Cloud
First care ajută companiile să-și accelereze mutarea în cloud.
„Băncile sunt blocate în ciclul de îmbunătățire a sistemelor de plăți cu soluții tehnologice ad-hoc pentru a îndeplini noile standarde din industrie și a reduce costurile”, a declarat Agarwal. „Băncile se trezesc la realitatea că modul de a face schimbări semnificative care rezonează cu consumatorii este de a face din modernizarea plăților o prioritate de afaceri și că nu mai poate fi limitată la departamentul IT. Băncile de succes vor fi cele care încorporează plățile moderne în modul în care funcționează și sunt guvernate, cu mai multă atenție la flexibilitatea arhitecturii IT și la tehnologia cloud mai bine integrată în întreaga afacere.”
Despre cercetare
Accenture a realizat un sondaj
online în rândul a 120 de directori de plăți în 20 de țări în perioada iulie – august 2020. Piețele studiate includ:
Australia, Brazilia, Canada, China, Danemarca, Finlanda, Franța, Germania,
India, Italia, Japonia, Olanda, Norvegia, Singapore, Spania, Suedia, Thailanda,
Emiratele Arabe Unite, Marea Britanie și SUA. Estimarea Accenture privind
tranzacțiile fără numerar în cheltuielile consumatorilor este calculată utilizând
datele privind evoluția numerarului și ratele MSC furnizate de GlobalData.
Scăderea așteptată a volumului de numerar se bazează pe ipotezele GlobalData & Accenture Research.
Despre Accenture
Accenture este o companie globală de servicii profesionale cu capabilități de top în domeniul digital, cloud și securitate. Combinând experiența fără egal și abilitățile specializate în peste 40 de industrii, oferim servicii de strategie și consultanță, servicii interactive, tehnologie și operațiuni – toate bazate pe cea mai mare rețea din lume de centre de tehnologie avansată și operațiuni inteligente. Cei 506.000 de angajați îndeplinesc promisiunea tehnologiei și a ingeniozității umane în fiecare zi, deservind clienții din peste 120 de țări. Îmbrățișăm puterea schimbării pentru a crea valoare și succes comun pentru clienții noștri, oameni, acționari, parteneri și comunități. Vizitați-ne la www.accenture.ro. Grupul pentru industria bancară al
companiei Accenture ajută băncile comerciale și furnizorii de plăți să
stimuleze inovarea, să abordeze provocările comerciale, tehnologice și de
reglementare și să îmbunătățească performanța operațională pentru a consolida
încrederea și angajamentul față de clienți și a crește mai profitabil și mai
sigur. Pentru a afla mai multe, vizitați
www.accenture.com/us-en/industries/banking-index.
Material de opinie de Mihaela Popescu-Ichim, Director Taxe Directe, Corina Simion, Manager Taxe Directe, Deloitte România, și Laura Spiridon, Senior Associate, Reff & Asociații | Deloitte Legal (foto)
Societățile
comerciale care datorează dobânzi și penalități pentru impozitele și taxele
restante la data de 31 martie 2020 mai au doar câteva zile pentru a solicita
ștergerea acestora. Termenul limită pentru a aplica amnistia
fiscală prevăzută de OUG 69/2020 este 15
decembrie 2020 inclusiv. Ce datorii pot fi anulate și care sunt potențialii
beneficiari?
Amnistia
fiscală permite contribuabililor să solicite anularea tuturor accesoriilor
aferente obligațiilor fiscale scadente la 31 martie 2020. Aceasta se aplică nu
numai accesoriilor neplătite, ci permite inclusiv restituirea accesoriilor deja
achitate, însă numai în cazul în care acestea au fost plătite după data
intrării în vigoare a ordonanței (14 mai 2020).
Beneficiari
ai acestei facilități pot fi contribuabilii care se află în oricare dintre
următoarele situații prevăzute de ordonanță, respectiv: au obligații fiscale
principale restante la data de 31 martie 2020, purtătoare de accesorii;
corectează prin declarație rectificativă obligațiile fiscale principale cu
scadențe anterioare datei de 31 martie 2020, rezultând accesorii;
au stins obligații fiscale principale scadente înainte de finalul lunii
martie anul acesta, iar obligațiile accesorii aferente acestora erau nestinse
la data de 14 mai 2020; datorează accesorii aferente obligațiilor fiscale
principale scadente anterior datei de 31 martie 2020, individualizate prin
decizii de impunere în urma unor inspecții fiscale aflate în derulare la data
intrării în vigoare a OUG 69/2020, respectiv 14 mai 2020.
Ce condiții trebuie să îndeplinească potențialii
beneficiari?
Deși sfera de
aplicare a amnistiei este destul de largă, contribuabilii care doresc să
beneficieze de această facilitate trebuie să îndeplinească anumite condiții
specifice fiecăreia dintre situațiile prezentate anterior. Dintre acestea, cea
mai importantă este aceea ca, la momentul înregistrării cererii de anulare,
contribuabilii să fi depus toate declarațiile și să fi achitat la zi (sau să fi
stins prin orice metodă) toate obligațiile fiscale principale sau accesorii
datorate bugetului de stat, cu excepția obligațiilor accesorii a căror anulare
se urmărește.
Societățile
interesate trebuie să țină cont de faptul că, deși amnistia vizează doar
accesoriile aferente obligațiilor fiscale principale cu scadențe anterioare
datei de 31 martie 2020, pentru a beneficia de anularea acestora,
contribuabilii trebuie să fi declarat și plătit toate obligațiile fiscale
principale și/sau accesorii care au luat naștere ulterior acestei date și până
la data depunerii cererii de amnistie.
În plus, este
de menționat faptul că rectificarea voluntară a declarațiilor și plata
corespunzătoare a obligațiilor fiscale principale se pot realiza până la
termenul limită de depunere a cererii de amnistiei.
Totodată, un
aspect important este acela că amnistia nu se poate aplica pentru accesoriile
aferente obligațiilor fiscale principale suplimentare stabilite în cadrul
inspecțiilor fiscale care au fost demarate după data de 1 aprilie 2020.
Procedura de
urmat pentru a beneficia de prevederile OUG 69/2020 este reglementată de
Ordinul 2100/2020 (publicat în Monitorul Oficial 635 din 20 iulie 2020).
Aceasta conține aspectele practice pe care potențialii beneficiari ai amnistiei
fiscale trebuie să le cunoască pentru a întocmi o solicitare conformă cu
obligațiile legale. Printre acestea se numără: tipul de obligații pentru care
se poate solicita amnistia, categoriile de contribuabili beneficiari, pașii de
urmat ulterior depunerii cererii de anulare a accesoriilor și termenele de
soluționare a acestora, informațiile minime pe care solicitarea de anulare ar
trebui să le conțină etc.
În anexele
procedurii de anulare a obligațiilor accesorii se regăsesc formularele pe care
contribuabilii și autoritățile fiscale trebuie să le folosească pentru
depunerea și soluționarea cu succes a cererii de anulare a accesoriilor.
Chiar dacă
timpul pe care contribuabilii îl mai au la dispoziție pentru a putea beneficia
de amnistie este foarte scurt, nu este încă târziu pentru a face o reevaluare a
obligațiilor fiscale datorate și, dacă sunt ajustări semnificative care pot fi
efectuate (inclusiv eventuale ajustări de prețuri de transfer), acesta pare să
fie momentul oportun.
Aspectul care
trebuie reținut de contribuabili este acela că, dacă datorează accesorii
semnificative fie în urma unor întârzieri privind declararea și plata, a unor rectificări
voluntare de declarații, fie ca urmare a unor decizii de impunere emise în urma
inspecțiilor fiscale, mai au doar câteva zile pentru a putea cere anularea
acestora.
Mai multe informații și recomandări pentru companii legate de modul în care
se pot pregăti în contextul pandemiei de
COVID-19 sunt disponibile în secțiunea dedicată de pe site-ul Deloitte
România.
Pentru cele mai recente modificări legislative adoptate în contextul coronavirus, experții Reff
& Asociații | Deloitte Legal actualizează în permanență o secțiune
dedicată, disponibilă aici.
România își propune să treacă pe gaze centralele de producere
a energiei electrice care folosesc cărbune și sobele care funcționează pe lemn.
Această conversie, conform oficialităților urmează să fie realizată cu ajutorul
fondurilor pe care UE le pune la dispoziția țării noastre pentru realizarea de
investiții privind țintele stabilite prin Green Deal.
Green Deal este un Plan prin care UE dorește să reducă la
zero net emisiile de CO2 în anul 2050 prin înlocuirea formelor de energie
poluante cu forme de energie regenerabile nepoluante. Planul a luat în considerare
că o astfel de reconversie trebuie începută acum pentru a exista timp ca până
în anul 2050 să se atingă acest deziderat. România a aderat la țintele Green
Deal-ului, fiind astăzi pusă în situația de a-și respecta obligațiile.
În fapt riscăm ca aceste miliarde de euro puse la
dispoziția României pentru proiecte în energie să nu fie cheltuite (la fel ca
anii trecuți) și consumatorii români să ajungă să achite din nou astfel de
investiții prin tarife și prețuri.
Pe lângă condiționalitățile explicite expuse pentru
accesarea de fonduri europene în energie mai mulți oficiali europeni și români
au atras atenția asupra faptului că aceste fonduri nu vor acoperi costurile cu
interschimbabilitatea cărbunelui cu gazele naturale, justificată din
considerente de eficacitate (procesul național de
interschimbabilitate a unei forme de energie presupune o perioadă îndelungată,
astfel nu mai este timp pentru o formă intermediară) și eficiență (o
investiție într-o formă de energie intermediară realizată în momentul de față
nu are timp să se amortizeze, complementar cu asigurarea unor prețuri
accesibile consumatorilor în intervalul stabilit).
Astfel,
Frans Timmermans, vicepreședintele Comisiei Europene
afirma în octombrie 2020:
„energia electrică pe bază de gaze naturale este în primul rând responsabilitatea sectorului privat. ”
„investițiile în infrastructura de gaz, este în primul rând responsabilitatea sectorului privat si depind în mare parte de autoritățile naționale de reglementare, care stabilesc tarife ce reflectă costurile”
„utilizarea gazelor naturale va trebui să se diminueze rapid după 2030. Prin urmare, determinarea a ceea ce poate fi finanțat din resursele financiare publice limitate trebuie reconciliată cu această perspectivă duală, benefică pe termen scurt, dar problematică pe termen lung.”
Adrian Mariciuc, Secretar de stat în Ministerul Fondurilor Europene, spunea pe data de 27 noiembrie 2020 că „în prezent Ministerul Fondurilor Europene nu are nicio soluție în ceea ce priveşte cogenerarea, deoarece această activitate include şi combustibili fosili, în contextul în care Green Deal şi Pactul Ecologic European pun accentul pe combustibili alternativi”.
Un document publicat la începutul lunii decembrie 2020 pe Site-ul Euractiv
arăta:
„Comisia va asigura statele membre mai sărace că vor putea alege cele mai potrivite tehnologii pentru a reduce emisiile.” Asta arată că criteriile pentru accesarea fondurilor europene încă se discută, adică este departe certiturdinea ce putem face cu acești bani în energie. În altă ordine de idei această știre este în concordanță cu declarația lui Frans Timmermans din luna octombrie 2020 și cu cea a lui Adrian Mariciuc din noiembrie 2020.
Astăzi și mâine are loc la Bruxelles un summit în care liderii celor 27 de
țări ale UE ar urma să aprobe noul obiectiv climatic al continentului
(creșterea la 55% a reducerii emisiilor de gaze cu efect se seră până în 2030).
În acest context complicat, România trebuie rapid să renunțe la planurile
populiste și să reanalizeze obligațiile asumate, respectiv să găsească soluții
reale pentru a-și maximiza avantajele:
valorificarea importantelor resurse
regenerabile disponibile și exploatarea la maxim a valorificării acestora
beneficiind de importantele resurse financiare puse le dispoziție de UE
valorificarea resurselor de gaze naturale
deținute;
valorificarea investițiilor realizate recent
în infrastructura de producere și transport a resurselor neregenerabile;
În acest sens se impune urgent:
retragerea proiectului de Strategie energetică și realizarea
urgentă a unei strategii energetice unitare (eliminarea situației actuale în
care avem strategia energetică, strategia națională de renovare, strategia
hidrogenului etc., care face ca în fapt să nu existe o abordare unitară și
logică), coerente și responsabile;
stimularea și dezvoltarea cercetării aplicate în domeniul
energetic pentru pregătirea corespunzătoare a viitorului energetic al României;
diseminarea masivă, responsabilă și corectă a schimbării
masive care va însemna implementarea Green Dealului;
promovarea, stimularea și dezvoltarea unei resurse umane
(proiectanți, constructori, manageri, administratori, funcționari publici,
politicieni) care să ducă la îndeplinire această imensă provocare pe care o
reprezintă Green Dealul.
Makershop, magazinul online dedicat artiștilor,
designerilor de produs, artizanilor și micilor producători, îmbracă de azi
haine de sărbătoare. Contextul actual determină comunitățile creative să se
adapteze și să găsească noi alternative pentru comercializarea obiectelor
unicat, handmade sau de producție în serie mică, iar Nod makerspace dă tonul
primului târg de Crăciun mutat în online – Christmas Maker Fair.
Toți creatorii de obiecte de craft și design sunt chemați să își
listeze gratuit produsele la târgul online Maker Fair din platforma makershop.ro începând de astăzi.
Târgul se va desfășura online
în perioada 14-19 decembrie pe www.makershop.ro, unde pasionații de design românesc sau cei în căutarea unor cadouri deosebite pentru Crăciun
vor putea găsi proiecte alese, obiecte de
serie mică, unicat sau personalizate, din categorii precum decorațiuni
de Crăciun, accesorii, bijuterii, ceramică, obiecte
decorative, corpuri de iluminat, ilustrație, obiecte unicat, invenții și
altele.
Produsele comercializate sunt
obiecte de design autentice, concepute și fabricate în România, iar designerii
obiectelor din Makershop vor fi specificați pe pagina fiecărui produs. Spre
exemplu, vizitatorii târgului virtual vor putea găsi creații diverse, precum
vase ceramice, decorațiuni festive, cercei din lemn, suporturi pentru ghivece
de flori, borsete impermeabile, bijuterii din ciment, kituri de bricolaj pentru
copii și nu numai.
„Târgurile tematice obișnuiau să fie nu numai atracția principală a sezonului, dar și o importantă linie de venit pentru designerii de produs, artiștii și producătorii de serie mică din România. Știm ce înseamnă provocările acestei perioade pentru comunitatea creativă și ne dorim să fim alături de aceasta. Prin Maker Fair vrem să să punem la dizpoziția publicului larg alternative inedite pentru cadourile de sărbători, fabricate în România”, a declarat Andreea Cobuz, Project Manager makershop.ro .
Andreea Cobuz, Project Manager makershop.ro
Participarea la secțiunea Maker
Fair se va face pe bază de înscriere și selecție. Designerii interesați să își
asigure un loc în standul virtual pot aplica în cadrul paginii dedicate – https://makershop.ro/vreau-sa-vand/.
Expozanții beneficiază de promovare online înainte de târg, pe canalele de
Social Media.
Spre deosebire de târgurile
clasice, unde se percepea o taxă de participare, Makershop.ro va percepe un
comision din vânzări – o opțiune
avantajoasă pentru producătorii de serie
mică.
Sunt așteptați toți cei care vor să susțină comunitatea creativă din România cumpărând cadouri speciale, produse local cu pasiune și care poartă amprenta umană.
Despre Makershop
Makershop este o
platformă online cu obiecte create special de designeri talentaţi din
comunitatea makerilor şi nu numai, ce urmărește promovarea designului local, a
prototipurilor, obiectelor inovative sau
unicat. Pornit
din necesitatea comunității de makeri și designeri formate în cadrul Nod makerspace de a avea o
platformă online dedicată care să scoată în lume proiectele realizate de ei,
Makershop facilitează promovarea makerilor emergenți și a obiectelor create de
aceștia.
Clasamentul RUR
World University Rankings by Subject 2020 situează Universitatea din București pe
locul I între universitățile din România în domeniul Științe sociale – locul 564
din 829 de universități din întreaga lume. Următoarele universități din țara
noastră în clasamentul acestui domeniu sunt Universitatea „Babeș-Bolyai” din
Cluj-Napoca (565) și Universitatea de Vest din Timișoara (610). Cele trei
universități sunt membre ale Consorțiului Universitaria.
În domeniul
Științele vieții, Universitatea din București ocupă locul 414, Universitatea „Babeș-Bolyai”
din Cluj-Napoca, locul 581 și Universitatea de Vest din Timișoara, locul 645 la
nivel global.
În domeniul Științe
naturale, Universitatea din București este pe locul 316, Universitatea de Vest
din Timișoara, pe locul 390 și Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, pe
locul 479 la nivel global,
În topul general
global, Universitatea din București se situează pe locul 589 (prima poziție
între universitățile românești) din peste 1100 de universități din 82 de țări.
În clasamentul acestui an, din țara noastră se află de asemenea Universitatea
„Babeș-Bolyai” din Cluj-Napooca, Universitatea de Medicină și Farmacie „Grigore
T. Popa” din Iași, Universitatea de Vest din Timișoara, Universitatea
Politehnica din București, Universitatea de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie
„George Emil Palade” din Târgu Mureș.
RUR World University
Rankings evaluează universitățile în funcție de patru domenii cheie ale activității
universitare: educație, cercetare, diversitate internațională, sustenabilitate
financiară.
Consiliul
Național al Întreprinderior Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR), exprimândcerințele
antreprenorilor, pledează pentru crearea în structura noului guvern,a unuiMinister al Antreprenoriatului,
Turismului și Digitalizării. Argumentele sunt următoarele:
„Având în vedere criza economică declanşată de pandemia
de COVID-19 şi necesitatea valorificării măsurilor formulate în cadrulProgramului de Guvernare al Mediului de
Afaceri 2021-2024 pentru susţinerea antreprenoriatului şi, în special, a
IMM-urilor, existenţa unui Minister al Antreprenoriatului,
Digitalizării și Turismului este necesară pentru:
Dezvoltarea
politicilor de susținere a IMM-urilor,
implementarea programelor naționale de finanțare a IMM-urilor și a programelor
de ajutor de stat;
Implementarea Programului România Tech Nation:
Susţinerea a cel puţin 500
de start-up-uri cu componentă digitală în fiecare judeţ, în total fiind
susţinute minimum 20.500 de start-up-uri:
–
acordarea unui grant de 50.000 de euro/start-up;
–
includerea obligatorie a componentei de educaţie, training şi mentorat;
–
asigurarea unui loc în makerspace, incubator de afaceri sau accelerator local;
Women in tech –sprijinirea femeilor pentru
deschiderea de afaceri în domeniul tehnologiei;
Starter kit:
Asigurarea suportului pentru transformarea/transferul companiilor în era
digitală;
Acordarea de vouchere de digitalizare.
Înfiinţarea cel puţin a unui laborator de robotică şi
makerspace în fiecare judeţ,în care să se asigure programe de training
pentru a începe, creşte şi dezvolta o companie în domeniul digital;
Tech Tour Trucks – campanii de promovarea a educaţiei
tech în comunităţi.
Tech Capital of the Year –prin care să fie desemnat
un oraş drept capitală a tehnologiei în urma unui concurs în care să participe
întreprinzătorii sau administraţiile locale care folosesc/ implementeză/
desfăşoară activităţi în cele mai noi domenii ale tehnologiei şi ştiinţei;
Cloud first policy –strategie care vizează
adoptarea de soluţii cloud pentru autorităţile publice, respectiv dotarea
acestora cu instrumentele şi cunoştiinţele necesare pentru a se muta în cloud.
Plan
național de digitalizare a instituțiilor publice
– Digitalizarea
administrației publice, astfel încât un număr important de proceduri
administrative și etapele unei interacțiuni standard cu administrația publică
să poată fi realizate în întregime online;
– Generalizarea folosirii
mijloacelor electronice pentru comunicarea cu beneficiarii serviciilor publice,
inclusiv a posibilității descărcării /completării/transmiterii on-line de
formulare;
–
Generalizarea plăților electronice și a metodelor electronice de
comunicare în timp real între administrația fiscală, instituțiile de
credit și contribuabili;
–
Generalizarea transferului electronic al datelor între
instituții și implementarea principiului depunerii documentelor și
informațiilor „doar o singură dată”.
Punerea în aplicare a Programului
strategic de susținere a Centrelor de Depozitare, Colectare și Distribuție a
produselor agro-alimentare românești
Crearea a 8 centre
regionalede depozitare, colectare și distribuție,
Pentru
relansarea agriculturii și industriei este necesar pe lângă înființarea de “Centre
de colectare” a produselor agricole și de crearea de “Asociații ale
producătorilor agricoli și industriali (pe specific: legumicultură, pomicultură
etc) dar și asigurarea că în cadrul marilor retaileri procentul de produse
fabricate în România dintr-un anumit articol vândut prin rețelele acestora, să
fie de cel puțin 50%;
d) Implementarea Programului
pentru angajarea tinerilor în sectorul privat, prin care persoanele până în 24
de ani, angajați pe durată nederminată şi program complet de lucru, să plătească
o taxă fixă de 100 lei, reprezentând contribuţii şi impozite, indiferent de
valoarea salariului, dar nu mai mult decât salariul mediu brut annual;
Modernizarea
Legii societăţilor nr. 31/1990
1.
Introducerea sediului electronic/virtual;
2.Eliminarea
radierii automate a societăţii la expirarea valabilităţii contractului de
închiriere/ comodat pentru sediu;
3.
Introducerea carnetului de conducere al afacerii pentru administrator,
cu excepţia absolvenților de învățământ superior sau liceal economic;
4.
Introducerea SRL de Exercițiu.
Sprijinirea
turismului
1. Buget de promovare multianual al României
ca destinație turistică, de la minimum 50 milioane de euro pe an, pentru a
putea susține campanii de promovare multianuale pe piețele externe;
2. Programul de Infrastructură și Agrement pentru Turism –
Recreation România
Stimularea construcției de
spaţii de agrement, în jurul unităţilor de cazare sau în staţiuni turistice, în
scopul atragerii de clienţii şi în afara sezonului turistic (ex: cofinanțare cu
30%-50% a proiectelor, printr-o schemă de ajutor de stat).
3. Stimularea incoming-ului – aducerea mai multor turiști străini
în România
Introducerea primei de
incoming, respectiv deducerea din impozitul pe profit a unei sume pe zi, pentru
fiecare turist străin adus în România”.
Florin Jianu, președinte
CNIPMMR, accentuează: „Existența în cadrul guvernului viitor a unui Minister
pentru Antreprenoriat, Turism și Digitalizare este o condiție de bază pentru
susținerea politicilor economice pentru dezvoltarea României în contexul
transformărilor generate de digitalizare și tranziţia către o economie verde.
România trebuie să își propună să devină cea mai atractivă ţară din sud-estul
Europei pentru derularea afacerilor, o condiţie esenţială fiind debirocratizarea
– niciunei companii să nu îi fie solictată o informaţie pe care o altă
instituţie a statului o deţine. Prin Programul de Guvernare al Mediului de
Afaceri 2021-2024 ne-am asumat politici publice care să susțină plasarea
României în primele 20 de țări la nivel global privind uşurinţa de a face
afaceri, toate aceste măsuri având nevoie de un minister dedicat”.
În proporție de 22%, populația noastră ajunsă la sfârșitul
învățământului de cultură generală (elevi de clasa a VIII-a) dovedește
analfabetism numeric; în proporție de 48%, nu atinge nivelul mediu-funcțional
de performanță, arată Studiul TIMSS – Trends in International Mathematics and
Science Study/„Tendințe în domeniul Studiilor Matematice și Științifice
Internaționale”, aplicat de IEA – International
Association for the Evaluation of Educational Achievement/„Asociaţia
Internaţională de Evaluare a Randamentului Şcolar” elevilor de nivel
corespunzător la noi claselor superioare de gimnaziu pentru evaluarea și
compararea nivelului lor la matematică și științe. Studiul măsoară și interpretează
„diferențele dintre sistemele educaționale naționale cu scopul de a contribui
la îmbunătățirea modalităților de predare și învățare în domeniile matematică
și științe la nivel mondial”. Se desfășoară din patru în patru ani, din 1995.
La ediția 2019 au participat peste 60 de țări. Pentru România, a fost aplicat
de Universitatea din București prin Laboratorul de Testare Educațională
Learning Centre: coordonatorii cercetării, prof. univ. dr. Lucian Ciolan – prorector
al Universității din București, președintele Asociației Române de Cercetare în
Educație (ARCE), prof. univ. dr. Dragoș Iliescu – Facultatea de Psihologie și
Științele Educației a Universității din București, președintele Diviziei de
Testare și Evaluare Psihologică a Asociației Internaționale de Psihologie
Aplicată.
O concluzie de interes largă pentru intervenție în consecință la
nivelul decidenților este că „distribuția performanței rămâne o problemă majoră
pentru sistemul educațional românesc. Aproape un sfert din elevii noștri nu
reușesc să atingă criteriile minime de performanță la matematică și la științe”.
Rezultatele
României marchează un progres față de ediția anterioară – matematică 479 puncte (454 anterior), științe
470 puncte (465 anterior), medie 475 puncte – progres insuficient ca să nu situăm pe ultimul loc între țările Uniunii
Europene ca pregătire în domeniul științific.
Cât privește nivelul mediu, dacă în România nu este atins în proporție de 48%, ponderea la nivelul de ansamblu al țărilor supuse testării este de 13%. În general, progresul țării noastre față de edițiile anterioare este mai lent în comparație cu progresul altor țări și ca urmare, rămânem tot mai în urmă.
De la începutul pandemiei, insolvențele și procesele de restructurare s-au situat la un nivel redus în statele
din Europa Centrală și de Est (ECE), excepții fiind România, care a înregistrat o creștere a numărului de
insolvențe, și Cehia, care a raportat un avans al activității de restructurare,
potrivit raportului PwC ”Global Restructuring Trends”.
„Până în prezent, atât ratele de insolvență, cât și presiunile de restructurare au fost, în general, ținute sub control de intervenția guvernului prin măsuri precum amânarea la plata taxelor, garanții pentru împrumuturi sau șomaj tehnic. Însă aceste măsuri sunt aplicate pe o perioadă determinată și, odată ce vor înceta, este de așteptat ca numărul insolvențelor să crească. Iată de ce, pentru a avea șanse mai mari de a supraviețui, companiile trebuie să ia în considerare strategii de reconfigurare a planurilor și operațiunilor înainte ca guvernele să-și retragă sprijinul. Unele companii au inițiat deja planuri de restructurare încă din acest ultim trimestru al anului 2020 și este de așteptat ca această activitate să se intensifice în primul trimestru din 2021”, a declarat Dinu Bumbăcea (foto), Partener și Liderul Serviciilor de Consultanță pentru Afaceri, PwC România.
Potrivit raportului PwC, rata insolvențelor este
așteptată să crească la nivel global, pe finalul acestui an și anul viitor, în
special în rândul companiilor din industrii grav afectate de criza sanitară,
precum turismul, transporturile sau retailul cu produse nealimentare.
Industriile care rămân sub presiune în regiunea ECE sunt auto, retail cu
produse nealimentare, turism și ospitalitate.
În cazul României, numărul insolvențelor a fost în
creștere în 2020, reiese din datele
Oficiului Național al Registrului Comerțului. Astfel, numărul entităților
intrate insolvență a urcat de la 1.392, în luna aprilie a acestui an, la 4.606,
în octombrie. Totuși numărul se menține sub valoarea înregistrată în aceeași
lună a anului trecut.
Activitatea de restructurare poate juca un rol cheie
în sprijinirea afacerilor și reducerea numărului de insolvențe potențiale și
menținerea ratelor șomajului la un nivel scăzut. În prezent peste 40 de
milioane de angajați din 37 de economii la nivel global se află în șomaj
tehnic, iar previziunile nu sunt prea optimiste.
De la începutul pandemiei, companiile s-au concentrat
în principal pe păstrarea lichidității prin folosirea măsurilor guvernamentale
de sprijin, precum și pe reducerea costurilor și stabilizarea lanțurilor de
aprovizionare. De acum, ar trebui să se concentreze și pe gestionarea
datoriilor acumulate în perioada de blocaj al activității, restructurări
financiare, consolidări și dezinvestirea activelor non-core.
Aflat la a treia ediție, raportul ”Global
Restructuring trends” analizează modul în care guvernele și companiile au
reacționat la impactul economic al pandemiei COVID-19 și prezintă provocările
care urmează în 37 de economii din întreaga lume.
Autoritatea de Supraveghere Financiară a publicat Raportul privind stabilitatea piețelor financiare nebancare – semestrul II 2020, care relevă faptul că piețele financiare non-bancare din România s-au adaptat bine în fața șocurilor care au lovit economiile europene în acest an, ca efect al pandemiei COVID-19.
Cu
toate acestea, impactul crizei sanitare, provocate de virusul SARS-CoV-2, încă
persistă asupra economiei reale, care traversează o etapă globală de
transformări structurale, implementate într-un timp scurt, determinate de
necesitatea de a reduce pierderile și de a se adapta noilor provocări apărute
în toate ramurile economice.
„Raportul de Stabilitate Financiară, alături de monitorizarea și
evaluarea stabilității financiare, reprezintă elemente importante pentru a
asigura calitatea procesului de reglementare și supraveghere a piețelor
financiare nebancare. Gestionarea riscurilor oferă o modalitate continuă de
evaluare a stabilității piețelor financiare nebancare, chiar dacă există și situații
în care efectul șocurilor nu poate fi identificat imediat, deoarece acestea
sunt noi sau uneori dificil de cuantificat”, a declarat Președintele Autorității de
Supraveghere Financiară, domnul Nicu Marcu.
Raportul privind
stabilitatea piețelor financiare nebancare – semestrul II 2020 scoate
în evidență faptul că economia
românească a avut o evoluție „blândă”
în trimestrul I 2020, comparativ cu alte state europene, care au înregistrat
contracții severe. Șocul mai puternic a fost vizibil în trimestrul al II-lea,
odată cu măsurile de izolare și de carantină instituite prin starea de urgență din
perioada aprilie – mai 2020.
De la declanșarea crizei
generate de pandemia COVID-19 și până în prezent, piețele financiare
non-bancare din România au avut evoluții lipsite de convulsii majore.
Pe
plan național, fondurile de pensii private se mențin într-o zonă de risc mediu
spre scăzut, cu tendință de diminuare. Arhitectura sistemului de pensii private
din România, bazat pe contribuții definite, este una solidă, cu multiple
mecanisme de protecție pentru participanți. Investițiile fondurilor de pensii
sunt realizate prudent, peste 67% din active fiind plasate în titluri emise de
statul român. Astfel, riscul de credit este unul redus și conectat cu riscul de
țară, în timp ce riscul de piață este diminuat prin diversificarea
plasamentelor.
Pe
piața asigurărilor din România, riscurile se află la un nivel mediu, dar în
creștere, ca urmare a efectelor incertitudinii generate de criza globală.
Riscul de afaceri a crescut, din cauza evoluției pandemiei, în timp ce
riscurile de profitabilitate și de solvabilitate s-au menținut la un nivel
mediu, chiar dacă menținerea ratelor scăzute ale dobânzii poate avea un dublu
impact pe partea activelor și a datoriilor, în special asupra asigurătorilor de
viață, cu consecințe negative asupra solvabilității și poziției financiare a
societăților. Activele totale au avut o dinamică pozitivă, determinând o
creștere a excedentului activelor față de datorii, ce reprezintă componenta
principală a elementelor de rang 1 aferente fondurilor proprii eligibile să
acopere cerințele de capital, potrivit regimului Solvabilitate II. Evoluția
ratei combinate a daunei în primul semestru din 2020 a indicat o ușoară
îmbunătățire a profitabilității pe segmentul asigurărilor generale, însă
continuă să se mențină în teritoriu supraunitar pentru principalele clase de
asigurare CASCO și RCA – CMR. Riscul de concentrare rămâne unul ridicat, atât
la nivelul întregii piețe a asigurărilor, cât și pe principalele clase de
asigurări generale și de viață.
Pe
piața de capital din România riscurile se află la un nivel ridicat cu tendință
de creștere, în special din cauza specificului burselor de a reacționa imediat,
chiar anticipativ, la orice factori perturbatori din economie și nu numai.
Bursa de Valori București a înregistrat o creștere anuală a valorii
tranzacționate, dar capitalizarea acesteia nu a reușit să recupereze încă
scăderile puternice din primul val al pandemiei. În perioada iunie-august,
contagiunea a continuat să scadă, concomitent cu relaxarea condițiilor de
izolare socială luate de toate economiile europene, iar în luna septembrie a
revenit la media pe termen lung. Odată cu materializarea valului al doilea al
pandemiei, contagiunea a început să crească în luna octombrie și se așteaptă ca
tendința să continue ca urmare a reintroducerii măsurilor de carantină și
distanțare socială în mai multe economii europene. În contextul
incertitudinilor referitoare la restricțiile viitoare din cadrul pandemiei este
posibil să asistăm și la alte episoade de presiune asupra lichidității
fondurilor prin creșterea retragerilor, deși acestea pot aplica instrumente
legale de management al lichidității. Și pe piața fondurilor de investiții se
menține un nivel ridicat de concentrare a serviciilor de depozitare.
În cadrul Raportului privind stabilitatea piețelor financiare nebancare – semestrul II 2020 poate fi regăsită o interesantă analiză a diferențelor între criza financiară din 2008 și cea provocată de apariția virusului SARS-CoV-2.
Diferențe între criza financiară din 2008 și cea generată de pandemia COVID-19
Sursa șocului – dacă în cazul crizei din 2008 sursa a fost endogenă sistemului financiar, fiind generată de creditele neperformante și de securitizarea acestora, în 2020 criza a fost exogenă, venind din afara sistemului financiar.
Sănătatea sistemului financiar – la începutul anului 2020, sistemul financiar era robust, fiind capabil să facă față șocurilor, în timp ce în 2008 sistemul financiar era fragil, având probleme interne. În plus, efectele întăririi reglementărilor care au urmat crizei din 2008 au întărit și mai mult sistemul financiar pentru a face față unor șocuri neașteptate.
Viteza de propagare – primele semne ale crizei din deceniul trecut au apărut încă din a doua parte a anului 2007, însă a durat o perioadă până când criza s-a extins la nivel global, culminând cu falimentul Lehman Brothers în septembrie 2008. Bursele au atins un minim în T1 2009, după o perioadă de 17 luni de scădere. Spre deosebire, criza actuală s-a declanșat și s-a extins la nivel global într-un timp foarte scurt, de doar câteva luni. De exemplu, bursele au început să scadă în februarie 2020, revenindu-și la nivelele anterioare la finalul lui mai 2020. Desigur, este încă devreme pentru a putea afirma că sistemul financiar a depășit criza, mai ales având în vedere că ne aflăm în al doilea val pandemic, iar OMS preconizează un al treilea val la începutul anului 2021.
Reacția autorităților – a fost mult mai pronunțată în 2020, stimulul fiscal, de exemplu, ridicându-se la valori în general peste 10% din PIB, în unele cazuri ajungând la aproape 40% din PIB, în timp ce în timpul crizei din 2008, în întreaga perioadă, stimulul fiscal a totalizat câteva procente din PIB. La acestea se adaugă măsuri extinse de relaxare monetară.
Așteptări privind forma revenirii – în 2008 am avut parte de o revenire în U, ceea ce înseamnă că șocul a fost permanent, revenirea creșterii făcându-se pe un trend inferior celui care s-ar fi înregistrat în absența crizei. În momentul de față, există încă speranța unei reveniri în V, care ar însemna o revenire la trendul de dinaintea crizei. Această speranță este alimentată de caracterul exogen al șocului, mergându-se pe ipoteza că, odată șocul îndepărtat, revenirea va fi completă, mai ales având în vedere că, atât economia, cât și sistemul financiar nu aveau probleme structurale evidente. Cu toate acestea, există și voci care anticipează o revenire în W sau chiar în U, argumentând prin contracția puternică a PIB-ului la nivel global și prin semnele unor schimbări de structură a economiei reale, care va necesita ajustări.
Amploarea impactului economic – criza din 2008 a afectat, în special, economiile dezvoltate, PIB-ul la nivel global rămânând pe un teritoriu pozitiv. Spre deosebire, criza COVID-19 pare să afecteze toate țările, PIB-ul la nivel global înregistrând o scădere, cele mai afectate fiind țările mai sărace.
Stimulul fiscal în timpul crizei din 2008 – 2010 comparativ cu criza COVID-19 (%PIB)
Sursa: FMI
Raportul privind stabilitatea piețelor financiare nebancare – semestrul II 2020 poate fi consultat AICI.
Studiul realizat de Foodwise Marketing, parte din grupul de comunicare Hello, pe un eșantion reprezentativ național CAWI arată că 35% aleg ingrediente și mâncăruri românești, iar 22% caută proveniența locală, de proximitate
O treime dintre români optează, la capitolul alimentației, pentru bunurile micilor producători locali, potrivit studiului derulat între 17-23 noiembrie
Peste un sfert dintre români admit că au început să mănânce neglijent, compulsiv, în perioada izolării, dar 55% se protejează și adaugă meniului vitamine sau suplimente alimentare
Obiceiurile de consum ale românilor au fost influențate considerabil de contextul pandemic, iar un studiu efectuat pe un eșantion național de 1.683 respondenți de către Foodwise Marketing, parte din grupul de comunicare Hello, de 10 ani activ pe piață, arată că 80% dintre respondenți gătesc acasă zilnic sau la două-trei zile, în timp ce 61% apelează la serviciile de livrare cel puțin lunar și aproape un sfert trece din nou la strânsul proviziilor de alimente conservate.
Studiul Foodwise Marketing, parte din grupul care cuprinde companiile Hello Communication și Hello Consumer Interaction, arată că pandemia i-a determinat pe respondenți să acorde o mai mare atenție provenienței ingredientelor sau tipurilor de mâncare pe care le consumă și să sprijine componenta românească. Astfel, 35% aleg produsele românești, 22% caută proveniența locală, de proximitate, în timp ce pentru 43%, decizia încă nu este influențată de acești factori.
De altfel, micii producători sunt și
câștigătorii pandemiei – o treime dintre respondenți au început să le
achiziționeze mai mult produsele, pe parcursul acestui an. Și produsele marcă
proprie din supermarket-uri atrag mai mult și ajung la 31% dintre preferințe,
mărcile populare sunt cumpărate mai des de 28% dintre români, iar produsele de
premium sunt mai sus ca dezirabilitate pentru aproape 8% dintre
respondenți.
„Ne-am propus să realizăm acest studiu pentru a avea o radiografie la zi a tendintelor în consum, a comportamentelor in food & beverages, un instrument de lucru bazat pe cifre actuale, care arată influența reală a pandemiei. Unul dintre lucrurile pe care le observăm în studiu, și care confirmă tendințele pe care le resimțim, este o mai mare deschidere a românilor față de gătitul acasă – cu ingredientele alese de ei, cu proveniență trasabilă, în condiții de siguranță și un plus de control pentru alimentația zilnică. De altfel noi, la Foodwise, suntem, în esenta, facilitatori de food intelligence, tradus în cunoașterea consumatorului și a dinamicii industriei, know-how si acces la tendințe, așa încât să oferim clienților noștri rezultate și eficiență, gratie specializării ridicate. Dincolo de pandemie, anul 2020, anul celor 10 ani de antreprenoriat, a fost un an al confirmarii maturitatii noastre. Am muncit enorm, am trăit angoase și incertitudini, însă am ales calea curajului și a muncii asidue, pentru a merge mai departe, cu întreaga echipă. Am mers cu motoarele turate la maximum, în permanență alături de clienții noștri – consultativi, creativi, adaptabili”, declară Marilena Istratescu, Managing Partner Hello Group / Foodwise Marketing.
Marilena Istratescu
Dacă pentru 30% dintre români
alimentația nu a suferit modificări, iar aproape un sfert dintre respondenți confirmă
un meniu zilnic echilibrat, mai bine de 25% dintre respondenți spun că au fost
afectați de restricții și au început să mănânce neglijent, compulsiv.
Pe de altă parte, respondenții sunt
atenți la sănătate și, pentru a-și crește imunitatea, adaugă, în proporție de
peste 40%, vitamine meniului zilnic, iar 16% optează pentru suplimentele
alimentare. Aproape 14% au decis să consume alimente cu un nivel minim de
procesare, în timp ce 27% nu schimbă nimic din modul obișnuit de alimentație.
Odată cu restricțiile ce încurajează statul
mai mult acasă, crește și deschiderea față de serviciile de livrare – peste
jumătate dintre români comandă alimente și băuturi săptămânal, bilunar sau
lunar, iar aproape 8% aleg livrarea mai frecvent, de două-trei ori pe
săptămână.
Supermarket-urile rămân destinația
preferată pentru achiziția alimentelor și ingredientelor necesare consumului,
cu aproape 70% dintre opțiuni, urmate de hypermarket-uri, cu 57%, și de
magazinele de cartier, cu 42%. Mediul online ajunge la aproape 16% din
preferințe, în studiul Foodwise Marketing.
Ajunși în magazine, șase din 10
români merg la țintă și aleg produsele cu care sunt familiarizați, iar aproape
un sfert vânează prețurile avantajoase.
Studiul Foodwise Marketing despre obiceiurile de consum ale românilor în timpul pandemiei a fost realizat pe un eșantion de 1.683 respondenți. Repartizarea în funcție de gen a acestora este de 56,4% feminin și 43,6% masculin. Două treimi dintre respondenți au studii superioare, 68% lucrează în sectorul privat, 30% sunt angajați în structurile publice, iar 2% în aria non-profit.
Anul curent a adus pentru Foodwise
Marketing o creștere a proiectelor strategice și creative, inclusiv pentru piața
externă, amplificarea componentei de digital, capitalizarea pe soluții inovatoare
de shoppermarketing, în contextul mutării multor volume de vânzări
în retail, dar și un amplu set de
proiecte menite să sprijine brandurile active in Horeca și industria in sine,
unul dintre sectoarele sever afectate de pandemie.
Cristina Diaconescu
„Am fondat Hello Communication la începutul lui 2010, în plină criză economică, și niciun an dintre cei zece de pana acum nu a semanat cu cel anterior. Mantra noastra antreprenoriala este curiozitatea și credința că ne creem singuri viitorul, explorănd minuțios, cu cifre, prezentul. Așa a apărut Foodwise Marketing – primul hub de comunicare în food & beverages din România și tot așa a apărut Foodcare – platforma de reducere a risipei alimentare. Acum, cu o noua criză în cronologia companiei, focusul nostru este să continuăm să inovăm relevant pentru consumatorii clienților nostri. Pentru că ei sunt, cu adevărat, inima oricărui demers de tip FoodTech sau RetailTech”, afirmă Cristina Diaconescu, Co-fondator si Director de Creație Hello Group / Foodwise Marketing.
Cu o medie de 17 angajați și un hub
complet de competențe și talente în multiple domenii relevante industriei food
& beverages, grupul Hello, a semnat si a derulat, pe parcursul anului
2020, proiecte majore pentru Ursus Breweries, FrieslandCampina, PPD Romania,
Pepsico, Caroli Foods, Nordic Foods, Alexandrion Group, Courtyard by Marriott
Floreasca.
Hello a raportat, la nivel de grup, o
cifră medie anuală de afaceri de 10 milioane de lei și un profit net mediu de
un million de lei, pe parcursul ultimilor trei ani. Grupul de comunicare Hello
are capital 100% românesc și cuprinde companiile Hello Communication și Hello
Consumer Interaction – cu specializări complementare, care furnizează soluții
de strategie, branding, comunicare integrată, PR și comunicare digitală, On și Off
trade marketing. Compania deruleaza propriul program de CSR pentru reducerea
risipei alimentare (Foodcare) si este implicata in programe de business
mentorship si community contributors.
Grupul crește alături de Foodwise Marketing,
hub de conţinut, creativitate si executie pentru industria de food &
beverages din România – corporaţii, antreprenoriate şi comunităţi de
consumatori.
De la izbucnirea pandemiei de COVID-19, comenzile de preparate culinare la pachet și cu livrare au crescut cu 14% în rândul consumatorilor care comandă cel puțin o dată pe lună, determinând restaurantele să-și reconfigureze rețelele, potrivit studiului Deloitte „The Restaurant of the Future Arrives Ahead of Schedule – Time to Get on Board”, efectuat în rândul clienților și managerilor de restaurante din SUA. Aproape două treimi (68%) dintre consumatori spun că își comandă mâncare cu livrare, 52% comandă la pachet, iar aproape jumătate (46%) dintre respondenți se așteaptă să-și mențină aceste obiceiuri și după sfârșitul pandemiei. Exponenții generației Millennials, cu vârste cuprinse între 23 și 39 de ani, plasează cele mai multe comenzi cu livrare (65%), în creștere cu 13% față de perioada anterioară pandemiei, iar 77% dintre exponenții Generației X, cu vârste cuprinse între 40 și 55 de ani, comandă mâncare la pachet, cu 20% mai mult decât în perioada pre-COVID.
Studiul subliniază că
accesibilitatea, care a fost întotdeauna un criteriu esențial în decizia consumatorilor
de a frecventa un restaurant, continuă să fie un aspect important, 62% dintre
respondenți afirmând că acesta este motivul principal pentru care aleg un
restaurant. În contextul actual, conceptul de accesibilitate include, în accepțiunea
consumatorilor, și costurile de transport, timpul de așteptare, adresele de unde
pot prelua preparatele la pachet și modalitatea de interacțiune. În ceea ce
privește costurile de livrare, respondenții consideră că o taxă medie rezonabilă
pentru transport este de patru dolari. Legat de timpul de așteptare, 75% dintre
respondenți consideră că 30 de minute sau mai puțin reprezintă un interval rezonabil
și doar 20% consideră că este realist să aștepte până la 45 de minute pentru ca
masa lor să fie preparată.
Deși sumele
cheltuite de clienți la restaurante au scăzut cu peste 20% față de anul
precedent, studiul evidențiază o nouă tendință de consum, și anume creșterea notei
medii de plată, ceea ce indică faptul că tot mai mulți clienți preferă meniurile
de familie sau care includ mai multe porții, informație utilă pentru restaurantele
care vor să-și regândească oferta.
Consumatorii care
sunt utilizatori de soluții tehnologice se așteaptă ca restaurantele pe care le
frecventează să interacționeze cu ei în mediul digital și să le ofere opțiuni bazate
pe tehnologii de ultimă generație, capabile să îi recunoască și să le rețină preferințele,
conform concluziilor sondajului. Clienții din acest segment sunt
dispuși să aloce resurse financiare suplimentare și să plătească în medie cu
14% mai mult pentru astfel de servicii. Șapte din zece respondenți preferă să
comande cu livrare prin intermediul soluțiilor digitale, 57% dintre ei au instalată
pe telefon o aplicație de livrare de mâncare, iar 48% urmăresc un cont de pe rețelele
de socializare al unui restaurant sau al unui brand de produse alimentare.
„Pandemia de COVID-19
a forțat închiderea unor afaceri, dar și identificarea ad-hoc a unor soluții
inovatoare. Restaurantele au menținut interacțiunile cu clienții cu ajutorul ecosistemelor
digitale – aplicații mobile, noi metode de plată, experiențe personalizate
bazate pe comportamentul consumatorilor – și, în unele cazuri, chiar și-au regândit
în întregime modelele de business. Industria ospitalității din România a fost
grav afectată de criză și a pierdut deja câteva mii de angajați, dar unii
jucători au reacționat rapid. Am văzut restaurante care s-au concentrat pe livrări
și pe comenzi la pachet prin intermediul platformelor proprii sau al parteneriatelor
cu platforme digitale de livrare, dar și pe noi linii de business, cum ar fi
crearea de pachete semi-preparate sau de meniuri speciale pentru anumite ocazii”,
a spus Zeno Căprariu, Partener Audit, Deloitte România, și liderul
industriei produselor de consum.
Zeno Căprariu
O altă tendință
identificată de studiu este atenția sporită acordată siguranței, în contextul
în care munca la distanță și evitarea locurilor aglomerate transformă
obiceiurile oamenilor de a lua masa. Clienții se așteaptă ca restaurantele să
ia măsuri de siguranță, dar să le și comunice în mod vizibil. Patru din cinci
respondenți au spus că este mai probabil să aleagă un restaurant despre care știu
ce măsuri a luat pentru a asigura curățenia, siguranța preparatelor și a
oaspeților și că sunt dispuși să accepte prețuri cu 10% mai mari de la aceste
restaurante.
Studiul Deloitte „The Restaurant of the Future
Arrives Ahead of Schedule – Time to Get on Board” examinează noile
cereri ale consumatorilor apărute pe fondul pandemiei și modul în care
restaurantele se adaptează și își regândesc modelele de business pentru o creștere
durabilă. Mai multe informații despre studiu sunt disponibile aici.
Aproape
o treime din start-up-urile tech atrag interesul investitorilor
Calitatea
echipelor a fost cel mai bun parametru al anului, la cele 230 de start-up-uri
participante la sesiunile de pitch TechAngels
În
2020, 12% dintre start-up-uri au pivotat
Jumătate
din start-up-uri au nevoie de mai multă orientare spre clienți și piață
31,3% dintre start-up-urile prezente la pitch-uri în primele 11 luni ale anului 2020 au atras atenția investitorilor din cadrul TechAngels. Din 230 de start-up-uri participante la prezentările organizate de TechAngels, 10% au reușit să suscite interesul ferm, individual, pentru investiții. Alte 21,3% au fost atractive pentru investiții în grup – investitorii manifestându-și dorința de a se alătura, în condițiile în care și alți angel investors își propun să investească – sau pentru o fază ulterioară. Aproximativ 40% dintre start-up-uri au fost considerate ca fiind prea timpuriu în căutare de angel investors și au primit recomandarea de a trece printr-un program de accelerare înainte de a utiliza o investiție. Un sfert dintre start-up-uri au fost mai puțin convingătoare și nu au antrenat deloc interesul investitorilor.
Cel mai frecvent
parametru notat pozitiv în anul 2020 a fost calitatea echipei, aproape 50%
dintre start-up-uri punctând la acest criteriu. Este un progres sensibil spre
deosebire de anii anteriori, când structura echipei era una dintre vulnerabilitățile
start-up-urilor care se prezentau la pitch-uri.
„Am observat în acest an structurarea mai bună a echipelor care s-au prezentat la pitch, o combinație mai bună de expertiză de produs și competențe din domeniile vizate. Ar putea fi vorba de o maturizare mai rapidă, stimulată și forțată de contextul pandemiei”, spune Mălin Iulian Ștefănescu, Președintele grupului TechAngels.
Pentru 52% dintre
start-up-urile tech întâlnite pe parcursul primelor 11 luni din anul 2020, investitorii
angel au remarcat necesitatea unei mai bune orientări către înțelegerea necesităților
clienților și a pieței în care start-up-ul își desfășoară activitatea. Deși acestea
sunt tendințe remarcate constant în ultimii ani, în 2020 au fost încă și mai
evidente, tocmai pentru că în toate domeniile au avut loc schimbări care au
favorizat transformări, pivotări rapide și au subliniat necesitatea răspunsului
la nevoile în evoluție ale potențialilor clienți, nișarea optimă și chiar
schimbarea soluțiilor alese.
Un procent de aproximativ
12% dintre start-up-uri au pivotat în cursul acestui an și și-au adaptat
strategia sau produsele la condițiile generate de pandemie.
Domeniile
reprezentate în pitch-uri au fost diverse, în linie cu anii anteriori acoperind
– fintech, vânzări, gaming, cercetare de piață, marketing ș.a, cu o creștere sesizabilă
în favoarea proiectelor de tele-medicină, de instrumente colaborative pentru
diferite segmente corporate și digital.
Peste 80% dintre
start-up-uri au avut pe parcursul anului modele de business cotate mediu sau
sub medie, relevând-se astfel necesitatea unei pregătiri mai solide.
„Investitorii angel se uită și dincolo de cifrele imediate ale proiectelor, întrucât pot fi mentori implicați și consilieri pentru planurile de business. Cei 70 de membri ai TechAngels au experiență atât în antreprenoriat, cât și în companii mari, astfel că pot sprijini procesele de testare, de ajustare a produselor și de elaborare a planurilor de business. În ultimul an, și monitorizarea noastră asupra mediului de start-up-uri este mai structurată, pentru că ne dorim să contribuim acolo unde este mai multă nevoie”, adaugă Mălin Ștefănescu.
Investitorii din
cadrul TechAngels au livrat peste 1.100 de ore de coaching și mentorat în
cursul anului 2020.
Despre
TechAngels
TechAngels este un grup deschis de investitori privați
interesați să susțină dezvoltarea start-up-urilor din domeniul tehnologiei din
România și din regiune. În acest moment, asociația are un număr de 70 de
membri. Investitorii din grup sunt antreprenori sau specialiști din companii
multinaționale, cu experiență extinsă pe piața din România și din întreaga
lume, în planificarea de business, dezvoltarea de produse, abordarea piețelor,
vânzări, marketing etc. În calitate de angel investors, membrii grupului
asigură mentorat și consiliere pentru start-up-urile selectate. În ultimii trei
ani, TechAngels au selectat pentru finanțare peste 100 de start-up-uri cu sume
totale de peste 10 milioane de Euro.
Dezvoltatorul Medicai, una dintre
platformele medicale online cu cea mai bună rată de adopție din România din
ultima perioadă, își schimbă numele în Atta Systems
Start-up-ul românesc de tehnologie, AB4 Systems, dezvoltatorul software al platformei Medicai și a altor soluții software de succes, a anunțat astăzi schimbarea denumirii sale în Atta Systems. Aceasta vine împreună cu schimbarea întregii sale identități de brand, inclusiv la nivel vizual, menținându-și însă misiunea de a crea produse software relevante pentru clienții săi și utilizatorii acestora.
În prezent clienții Atta Systems provin din țări precum SUA, Marea
Britanie, Olanda, Germania, România, Singapore și Malaezia. Printre aceștia se
regăsesc nume sonore la nivel mondial, precum UiPath, Carrefour sau EY, Banca
Mondială, UNICEF și alte agenții ale ONU, dar și start-up-uri de succes din
domeniul medical precum Medicai sau SkinVision, branduri din zona de mobilitate
și transport, precum Clever Taxi și UrbanAir sau de entertainment și cultură,
ca VRTW – Vinyl, Rum, Tapas & Wine și Animest.
Redenumirea companiei are loc în contextul recentei
extinderi a amprentei sale globale, prin deschiderea unui nou birou în
Singapore. Odată cu pătrunderea mai puternică pe piața globală, s-a manifestat
nevoia unui nume cu o sonoritate internațională, recognoscibil, concis și ușor
de memorat, care să faciliteze atragerea de noi clienți internaționali și
extinderea continuă a portofoliului companiei. Astfel, reprezentanții companiei
au decis că vechea denumire, AB4 Systems, și-a atins limitele și este timpul
pentru un refresh.
„Fiind în căutarea
unui nou nume care să ne reprezinte ca echipă, am apelat la partenerii noștri
de la United Pencils. Plecând de la spiritul nostru de echipă și apetitul
pentru inovație, ei au făcut imediat paralela cu furnicile Atta, iar ideea
creativă per se a pornit de la cartea lui Ayven Sanderson
<<Creatures>>, în care el spune că dacă omul și-ar putea însuşi
cunoştinţele care de milioane de ani sunt deţinute de furnicile Atta, doar
peste câţiva ani am ajunge la cele mai îndepărtate stele. Asta ne-a inspirat și
ne-a făcut să alegem denumirea de Atta Systems, căci ne
regăsim întru totul în puterea de muncă și determinarea de a concretiza
obiective ambițioase, de care furnicile Atta fac dovadă,” a afirmat Andrei Blaj, Managing Partner și cofondator,
Atta Systems.
Atta Sytems founders – Andrei & Arti
Noua denumire mizează pe simetrie, ușurința pronunției
într-o varietate mai mare de limbi, cât și pe povestea neașteptată din spatele
ei. Atta reprezintă un gen de furnici care trăiesc pe continentul american și
care se remarcă prin organizare și dedicare față de munca lor, acestea fiind
singurele furnici care practică agricultura în coloniile lor subterane. De
asemenea, furnicile sunt recunoscute pentru sistemele lor ingenioase de
comunicare. Toate aceste atribute definesc și echipa start-up-ului românesc,
care a dat dovadă de încredere, bună coordonare și comunicare, dar mai ales de
maturitate și implicare față de proiectele dezvoltate pentru clienții și
partenerii săi.
Odată cu schimbarea denumirii a fost nevoie și de un logo
care să ilustreze noua identitate asumată de start-up. Imaginat și executat de
cei de la United Pencils, noul logo are trei variante de decriptare: la prima
vedere și în cea mai simplă variantă este litera „a”. La o privire mai atentă
se observă că ilustrează esența activității start-up-ului – cifrele 0 și 1,
„instrumentele” cu care echipa Atta Systems construiește zi de zi produse
software pentru clienți din toată lumea. Și nu în ultimul rând, se disting
literele grecești alpha și omega, simbolurile începutului și sfârșitului.
Acestea reflectă asistența oferită clienților pe tot parcursul dezvoltării
produselor, cât și gama cuprinzătoare de servicii de înaltă calitate de care
aceștia beneficiază, de la început și până la finalul proiectului.
Pe lângă dezvoltarea de software pentru web și mobile, Atta Systems abordează și domenii cu tehnologii
de ultimă generație, dezvoltând soluții tehnice pentru dispozitive wearable,
sisteme de operare pentru TV, pentru platforma de VR/AR Oculus, boți și
interfețe conversaționale, data science, machine learning și AI – modelare
predictivă, forecasting, analiză statistică, Bussiness Intelligence/Analytics
(BI / BA).
„Chiar dacă avem un nume nou, misiunea noastră rămâne
aceeași și vom continua să punem accent pe construirea de relații de lungă
durată cu clienții noștri, prin care să înțelegem cât mai bine nevoile acestora
și să le oferim cele mai bune soluțiile tehnice. Avem o experiență de peste 5
ani și ne mândrim cu faptul că suntem printre puținele companii care oferă un
traseu complet de la idee, strategie de produs și designul acestuia, inginerie
software, până la lansarea și continuitatea acestuia în piață. Ne place să ne
asumăm provocări tehnice dificile, iar în noua formulă, ieșim în față cu o
suită completă de servicii centrate pe inovație, aplicând expertiza noastră pe
machine learning, AI, data science, big data și multe altele, în domenii precum
medtech, fintech, administrație etc.,” a completat Alexandru Artimon, Managing Partner și cofondator, Atta Systems.
Deși anul 2020 a adus un set de provocări neașteptate pentru
toate industriile, Atta Systems a reușit să îi facă față și să își
îndeplinească planurile de dezvoltare, prin deschiderea noului birou din
Singapore. În 2021, start-up-ul românesc de tehnologie își propune consolidarea
activității sale de pe continentul asiatic, prin intermediul biroului din
Singapore, cât și continuarea creșterii din ultimii 5 ani și extinderea sa pe
coasta de est a Statelor Unite ale Americii.
Despre
Atta Systems
Fondată în
2015, sub numele inițial de AB4 Systems, Atta Systems dezvoltă produse software relevante
global, care aduc un plus de valoare utilizatorilor și generează impact
ridicat. Compania activează pe 3 continente, cu birouri în București,
Singapore, Londra și California. Cu produse software livrate către clienți din
România, Europa, SUA și Asia, Atta Systems se concentrează pe crearea de
valoare prin tehnologie, în context global. La începutul anului 2020,
start-up-ul s-a numărat printre câștigătorii premiilor industriei IT din
România, oferite în cadrul evenimentului Gala ANIS 2020, pentru platforma
Aurora, dezvoltată pentru UNICEF România. Pentru mai multe informații vizitați:
https://atta.systems/
Deși
își doresc locuințe proprii, tinerii cu vârste cuprinse între 18 și 25 de ani
obțin cu greu credite mari, precum cel imobiliar, din cauza scorului FICO
scăzut. Scorul FICO este identic cu cel al Biroului de Credit și este factorul
principal care determină dacă solicitantul se califică pentru un credit și
tipul acestuia. O analiză Volt, aplicație românească de transfer instant
de bani, arată că soluția cea mai rapidă
pentru îmbunătățirea scorului FICO este accesarea creditelor mici și
plătite la timp.
Scorul FICO este un algoritm folosit la nivel
internațional, în principal de bănci, pentru a stabili gradul de risc al unei
persoane care solicită un împrumut, și este colectat de Biroul de Credit. Acest
scor este factorul principal care determină tipul de credit pentru care se
califică persoana în cauză. Limitele lui sunt între 300 și 850 și este
determinat de mai mulți factori, precum istoricul de plăți, numărul de
interogări al scorului sau numărul total de conturi. Scorul FICO poate fi
interogat gratuit în aplicația Volt și nu afectează scorul de creditare, așa
cum se întâmplă la interogarea Biroului de Credit de către bănci.
Valoarea medie a scorului FICO în România este
de 635, conform unei analize Volt, aplicație mobilă de transfer instant de
bani, efectuate pe un segment de 50.000 de utilizatori ai săi. Bărbații au un
scor FICO mai bun în general, cu o medie de 642, în timp ce media scorului
pentru femei este de 603.
36.6% dintre utilizatorii VOLT au scor FICO mai
mare de 700, ceea ce înseamnă un risc de neplată scăzut în viitor. La polul
opus sunt cei mai puțin conștiincioși în plata ratelor, 16.25% dintre
utilizatori, cu un scor FICO sub 500. Aceste persoane prezintă un un risc de
neplată mediu spre ridicat în viitor și au înregistrate 3 sau mai multe rate
neachitate în istoricul creditar.
Persoanele cu venituri mari, de peste 11.000
de lei, au cel mai bun scor FICO, de peste 700, în timp ce persoanele cu un
venit lunar net mai mic de 3000 de lei au un scor FICO de 590.
Tinerii au cel mai scăzut scor FICO, de 534,
pentru categoria de vârstă 18 – 25 de ani, iar persoanele din categoria de
vârstă 41 – 50 de ani au cel mai bun scor FICO, de 684.
Din top 5 județe pe țară, arădenii ocupă prima
poziție, având cei mai buni platnici, cu o valoare medie a scorului FICO de
697, urmați de utilizatorii Volt din Ilfov, București, Brașov și Suceava. Pe
ultimul loc se situează cei din Caraș-Severin, cu cea mai mică valoare medie a
scorului FICO de 473.
Radu Ciorbă,Fondator Volt
„Cei cu un scor FICO ridicat primesc cele mai avantajoase credite. Pentru tineri, care au venituri scăzute în general și un istoric creditar inexistent, șansele de a accesa un credit de o valoare mai mare, de exemplu un credit imobiliar, sunt foarte slabe. O soluție rapidă ca să își dovedească comportamentul bun de plată și să-și crească implicit scorul FICO este accesarea de microcredite, pe care să le plătească la timp. În Volt, ei pot să acceseze microcredite direct din aplicație și apoi să-și monitorizeze scorul FICO gratuit, fără să-și afecteze scorul de credit”, spune Radu Ciorbă, fondator Volt.
De ce
este important scorul FICO
Cererea de pe piața imobilelor a fost în
creștere anul acesta. După un an de stat mai mult în casă, românii au
experimentat că traiul la comun nu e cel mai comod. Familiile au început să-și
caute locuințe mai mari, cu interes crescut pentru case pe pâmânt, iar tinerii
au început să-și dorească să se desprindă de casa părinților, moment care în
2019 se petrecea abia la 28 ani (date Eurostat). Dacă 41% dintre tinerii români
cu vârsta între 25 și 34 de ani locuiau cu părinții în 2019, comparativ cu țări
precum Danemarca sau Finlanda unde media este mai jos de 10% sau media UE de 26
de ani (date Eurostat), anul acesta a forțat cu siguranță
procentul să scadă în contextul unei viitoare revigorări economice.
Studiu
de caz
Mihai are 26 de ani, locuiește în București și
lucrează la o firmă de curierat pe un salariu net de 3.000 de lei. Scorul lui
FICO este de 484. În prezent, locuiește cu părinții dar a ajuns în etapa în
care vrea să se mute în locuința lui proprie. Are deja planuri serioase de
viitor, care includ căsătorie și un copil, așa că e hotărât să-și cumpere un
apartament de două camere într-o zonă bună. A mers la bancă dar tot ce a putut
obține a fost un credit pentru o garsonieră.
Cum își
poate îmbunătăți Mihai scorul FICO
Mihai a luat prin aplicația Volt un credit
‘Crab’, de 500 lei, de la Ocean Credit, pe care l-a returnat în termen de 15
zile.
Din ecranele de mai jos reiese modul în care
scorul de credit fluctuează pe parcursul diferitelor etape ale unui credit.
Evoluția scorului FICO, în aplicația Volt
Faza 1 – Înainte de contractare, scorul de
credit FICO de la care a pornit a fost 484.
Faza 2 – Pe timpul desfășurării creditului,
imediat după contractarea împrumutului, noul scor de credit a scăzut cu câteva
puncte. În această etapă, Mihai avea un scor FICO 479.
Faza 3 – La rambursarea creditului, deși
respectarea datei scadente este punctul cheie în îmbunătățirea scorului,
aceasta nu este vizibilă imediat după ce Mihai a rambursat creditul.
Faza 4 – La 15 zile după rambursare. Mihai a
returnat suma împrumutată la data scadentă, iar acum are un nou scor de credit
FICO 494, în creștere cu 10 puncte față de cel de la care a pornit.
„În funcție de valoarea creditului, scorul FICO poate crește cu 10 – 20 de puncte. Totuși, e important ca tinerii și toți ceilalți care urmăresc să-și crească scorul FICO în acest mod să fie atenți și la celelalte condiții de bază: restul de la alte credite să fie și ele plătite la timp, să existe o pauză de măcar o lună între creditele accesate și să aibă un sold de îndatorare de cel mult 30% al liniei de credit. Îi încurajăm pe utilizatorii aplicației să folosească microcreditele în mod inteligent, punctual, atunci când au nevoie, și să nu se îndatoreze mai mult decât pot returna”, completează Radu.
Mihai a continuat cu același comportament de creditare și a decis inteligent să mai aștepte încă puțin, ca să-și îmbunătățească scorul FICO prin microcredite pe termen scurt, iar apoi să fie pregătit și să-și permită locuința pe care și-o dorea.
Despre
Volt
Volt este prima aplicație mobilă 100%
românească de transfer instant de bani între carduri de la bănci diferite, inclusiv de la Revolut, la orice oră din zi și noapte. A fost creată în 2017 de
Volt Finance, în parteneriat cu Visa, Mastercard și Libra Internet Bank.
Pe lângă transferurile instante de bani,
atât între cardurile proprii, cât şi între cardurile prietenilor sau ale
contactelor din telefonul mobil, aplicația Volt permite monitorizarea scorului
de la biroul de credit, prin scorul FICO, interogare ce nu afectează scorul de
creditare.
Aplicaţia Volt este folosită în mod activ
de circa 50.000 de utilizatori și s-au transferat în total prin intermediul
aplicației peste 20.000.000 de lei.
Autor: Raluca Popa, Partener Asociat, Asistență fiscală și juridică, EY România (foto)
România a
soluționat în 2019 mai puține proceduri de acord reciproc (MAP) decât în 2018,
arată ultimul raport al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică.
Prin comparație, în 2018, rata de soluționare a fost de 14%, iar în 2019 de doar
10,2%, procentul României situându-se sub media UE, de 33,7%. O rată de
soluționare scăzută înregistrează și Ungaria (20%) și Polonia (21,13%). În
plus, majoritatea spețelor rezolvate de România nu au eliminat dubla impunere.
Procedura de
acord reciproc (MAP) reprezintă un mecanism de soluționare a litigiilor fiscale
transfrontaliere, ce poate fi utilizat atunci când două jurisdicții (state) nu
se pun de acord asupra interpretării sau aplicării unor reguli fiscale sau
dispoziții ale Tratatului privind evitarea dublei impuneri. Pentru a înțelege
miza acestor proceduri, trebuie să avem în vedere că dubla impunere
internațională poate rezulta atunci când două administrații fiscale încearcă să
impoziteze aceleași tranzacții sau activități. Altfel spus, fiecare stat
încearcă să tragă către propriul buget banii din impozitele realizate de
același contribuabil, trecându-l la baza sa impozabilă, în detrimentul
celuilalt.
Acum, când
competiția pentru atragerea de venituri fiscale este tot mai agresivă, din ce
în ce mai multe state analizează cu atenție locul în care se impozitează
tranzacțiile, în încercarea de a maximiza valoarea celor impozitate în statul
respectiv.
Evident, direct
afectate în această competiție sunt companiile, care plătesc impozit pentru
aceeași tranzacție în două state diferite. Aici intervine procedura de acord
reciproc, care pune statele la aceeași masă cu contribuabilul. Cum un stat
poate avea un interes financiar mai mare decât celălalt, contribuabilul își
poate găsi, astfel, un partener, care să îl sprijine în litigiul internațional.
În viitor, OECD își
propune să vină și mai mult în sprijinul companiilor și să pună un accent și
mai mare pe utilizarea acestor proceduri – dovadă și Instrumentul Multilateral
pentru Modificarea Tratatelor de Evitare a Dublei Impuneri.
Pentru a produce
efectele dorite pentru părțile implicate, companii și jurisdicții, această procedură
trebuie să funcționeze cât mai eficient.
Dacă analizăm
datele Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD), România
încă mai are de lucru la eficientizarea soluționării procedurii de acord
reciproc. Din șapte acorduri închise în anul 2019 în România, două s-au închis
prin respingerea accesului la procedură, unul prin retragerea contribuabilului,
iar altul a fost rezolvat intern (unilateral). Restul de trei acorduri
soluționate, care vizau prețurile de transfer, nu au eliminat total dubla
impunere. Prin urmare, din cele șapte acorduri, niciunul nu a reușit să elimine
dubla impunere. În schimb, vecinii noștri, Polonia și Bulgaria, au avut mai
multe cazuri rezolvate prin acord bilateral de eliminare completă a dublei
impozitări.
În plus, dacă
privim statistica OECD îndeaproape, constatăm că, per total, numărul de cazuri
intrate în procedura de acord amiabil a crescut până la 2.700 în 2019, într-un
ritm destul de accelerat, de aproximativ șapte proceduri inițiate în fiecare
zi. De altfel, numărul cazurilor MAP aproape s-a dublat din 2016 și se așteaptă
ca această tendință să continue, în ciuda crizei sanitare.
La nivel global,
s-a înregistrat și o creștere a numărului de spețe soluționate – cu 70% mai
multe în 2019 decât în 2016. În sfera prețurilor de transfer, autoritățile
și-au mărit capacitatea de soluționare a procedurii de acord amiabil, închizând
în 2019 cu 50% mai multe proceduri amiabile decât în 2016.
OECD mai spune
că aproximativ 85% din MAP-urile încheiate pentru cazurile de prețuri de
transfer în 2019 au rezolvat complet problema (comparativ cu 80% în 2018), iar
timpul de soluționare a acestora a scăzut și el, până la o medie de 25 de luni.
În concluzie, ce
ar fi de făcut? Tehnic, avem de recuperat atât decalajul privind rata de proceduri
soluționate (de la 10,2% la 33,7 % media UE), cât și pe cel privind intervalul
de timp în care se realizează soluționarea procedurilor (de la 86 de luni în
Romania la 25 de luni, media OECD).
Dar, pentru a
atinge acest nivel, este esențială implicarea autorităților fiscale din România
în eficientizarea acestui proces și în derularea unui dialog cu alte state pe tema
procedurii de acord reciproc.
Acest demers
este important pentru buget (doar anul trecut, Fiscul a
stabilit suplimentar în sarcina contribuabililor verificați, prin majorarea
bazei impozabile, peste 166 de milioane de euro), pentru
poziționarea noastră în raport cu alte state, dar, mai ales, pentru a da
încredere companiilor, contribuabililor, că se pot obține rezultate reale și în
România.
***
Despre EY România
EY este una dintre cele mai mari firme de servicii
profesionale la nivel global, cu 298.000 de angajaţi în peste 700 de birouri în
150 de ţări şi venituri de aproximativ 37,2 miliarde de USD în anul fiscal
încheiat la 30 iunie 2020. Reţeaua noastră este cea mai integrată la nivel
global, iar resursele din cadrul acesteia ne ajută să le oferim clienţilor
servicii prin care să beneficieze de oportunităţile din întreaga lume.
Prezentă în România din anul 1992, EY este liderul de pe piaţa serviciilor
profesionale. Cei peste 800 de angajaţi din România şi Republica Moldova
furnizează servicii integrate de audit, asistenţă fiscală, strategi şi
tranzacţii, consultanţă către companii multinaţionale şi locale. Avem birouri
în Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi şi Chişinău. EY România s-a afiliat
în 2014 singurei competiții de nivel mondial dedicată antreprenoriatului, EY
Entrepreneur Of The Year. Câștigătorul ediției locale reprezintă România în
finala mondială ce are loc în fiecare an, în luna iunie, la Monte Carlo. În
finala mondială se acordă titlul World Entrepreneur Of The Year. Pentru mai
multe informaţii, vizitaţi pagina noastră de internet: www.ey.com
Impactul pandemiei Covid-19 asupra deciziilor economice și unele percepții ale riscului sunt analizate de Euler Hermes și de compania de management al
experienței Qualetrics pe baza unui sondaj realizat pe un eșantion
reprezentativ de 1000 de persoane din Austria, Franța, Germania, Italia,
Spania, Elveția și SUA, în perioada 28
septembrie-21 octombrie 2020:
Alfabetizarea
financiară și de risc: reziliența în timpul pandemiei
Pandemia Covid-19 este cea mai recentă dintr-o serie de crize care a
punctat primele două decenii ale secolului XXI. Cu toate acestea, este diferită
de celelalte începând mai degrabă în economia reală decât în sectorul
financiar. De această dată guvernele au depus mari eforturi pentru a reduce la
minim impactul economic al restricțiilor prin măsuri ca expansiunea politicii
monetare, reducerea temporară a datoriilor, intervenții specifice, extinderea
programelor existente, subvenții salariale și scutiri temporare de impozite.
Mai mult de 55% dintre respondenți au declarat că pandemia este
evenimentul cu cel mai mare impact din viața lor. Diferențele dintre țări
reflectă în principal profunzimea crizei sanitare și economice. Cel mai înalt
nivel de rezistență îl are Germania unde, doar 20% dintre persoanele
intervievate au raportat venituri mai mici din cauza pandemiei. Cu toate
acestea, există două aspecte comune în toate țările: femeile și generația
millennials au fost afectați în mod disproporționat de această criză. 37,8%
dintre mileniali și 27,2% dintre cei care nu fac parte din această generație au
fost nevoiti să facă față veniturilor mai mici. Decalajul de gen este la fel de
mare: 32,7 % dintre respondenții de sex feminin au văzut o scădere semnificativă
a veniturilor lor față de 27,1% dintre respondenții de sex masculin.
Cunoștiințele financiare reprezintă motivul pentru care un segment al
populației este mai capabil să facă față șocului în comparație cu alt segment.
Cu toate acestea, rezultatele arată că nivelul cunoștiințelor financiare este
extrem de scăzut. În general, doar 28,5% din respondenți sunt familiarizați cu
termenii economici. Și mai alarmantă este diferența de gen în materie de
alfabetizare financiară în toate țările: 36,4% dintre bărbați sunt alfabetizați
financiar, comparativ cu 20,7% dintre femei. Acest lucru explică de ce impactul
financiar este mai mare asupra femeilor. Nivelul de cunoaștere a riscurilor
este, de asemenea, foarte scăzut (22,8%), iar diferența de gen este omniprezentă
(9,6 puncte procentuale). Aversitatea mai mare la risc în rândul femeilor
respondente indică alți factori neobservabili, cum ar fi personalitatea sau
așteptările de rol social. Cu toate acestea, o alfabetizare financiară ridicată
pare să ducă la decizii de investiții mai bine informate în perioade de dobânzi
reale negative.
Ce înseamnă acest lucru pentru factorii de decizie politică și pentru industria financiară?
Mediul de investiții a fost o provocare chiar înainte ca pandemia
Covid-19 să lovească economiile și piețele. De atunci totul a devenit mai
dificil. Fără cunoștințe solide, multe gospodării au adoptat decizii financiare
greșite, cu consecințe devastatoare pentru viitorul bunăstării financiare. De
aceea, educația financiară trebuie să fie inclusă în curriculum școlilor.
Să privim cu atenție ce se întâmplă în gospodării
Gospodăriile au o mare influență în economie, iar în viitor deciziile
luate de acestea (dacă economisesc sau cheltuiesc) vor avea un impact major, nu
doar pentru propria lor bunăstare financiară și traiectoria creșterii
economice, ci și pentru stabilitatea monetară și financiară a țărilor. În cele
din urmă, capacitatea consumatorilor de a lua decizii financiare în cunoștință
de cauză duce la dezvoltarea finanțelor personale solide. În toată Europa, în
ciuda nivelurilor ridicate de protecție socială în ceea ce privește
cheltuielile sociale ca procent din PIB rezultatele arată că pandemia are un
impact crescut asupra gospodăriilor, 62,9% dintre respondenți fiind afectați
per total. Singura excepție este Spania unde 22,9% din persoanele intervievate
au considerat că Marea Criză Financiară a avut un impact mai îndelungat asupra
prosperității lor financiare. 55,2%
dintre aceștia sunt de părere că cel mai dăunător efect asupra economiei a fost
provocat de Covid-19. Acest rezultat nu este deloc surprinzător având în vedere
că au trecut de la criza din 2008 direct la criza euro fără pauză. În schimb,
nemții în proporție de 28,8% au declarat că nu au fost afectați de nicio criză
în ultimele două decenii, prezentând cel mai înalt nivel de rezistență în
eșantionul nostru (Figura 1). Celelalte două țări rezistente la impactul Covid
sunt Elveția, unde 23% au declarat că nu au suferit de pe urma niciunei crize
până la cea generată de Covid-19 și Austria unde 20,5% dintre respondenți nu au
fost afectați.
Figura 1 Întrebare: Ce criză economică/șoc[1]
ați considera că ar avea cel mai mare impact pe termen lung asupra bunăstării
și/sau prosperității dvs. economice? Vă rugăm să alegeți unul (%).
Sursa: Allianz Economic Research, Qualtrics
În SUA, abordarea politică pentru stabilitatea gospodăriilor este
structural diferită seamănând mai mult cu un program de transfer de numerar
ad-hoc decât cu o măsură a statului.
Pandemia Covid-19 a mărit, de asemenea, diviziunile preexistente între
țări, femeile fiind în medie mai afectate decât bărbații. Unele statistici
consolidează acest rezultat deoarece femeile reprezintă mai mult de 85% din
personalul de asistență medicală, 50% din medici și, în general, 70% din
lucrătorii din sectoarele sociale și de sănătate la nivel global, potrivit
Organizației Națiunilor Unite. Mai mult, acestea sunt reprezentate în mod
disproporționat în industria ospitalității și a serviciilor, care au fost
afectate cel mai tare în timpul restricțiilor. În cazul în care locurile de
muncă ocupate de femei sunt expuse riscului, independența lor financiară și
rolul pe care îl au în gospodărie va avea de suferit. Diferențele de răspuns
sunt uluitoare. Chiar dacă eșantionul acoperă țări cu venituri foarte mari,
niciuna nu poate pretinde că are egalitate de gen. Diviziunea, în ceea ce
privește impactul Covid-19, nu este atât de mare în țări precum Austria și
Elveția. Cel mai mare decalaj se observă în SUA (Figura 2).
Figura 2: Ponderea respondenților care sunt cei mai afectați de criza Covid-19, în funcție de sex
Nu este
surprinzător că pierderile din venit au fost distribuite inegal în eșantion. În
medie, 30% din totalul respondenților au înregistrat o pierderi, în timp ce
doar 4,4% au afirmat că veniturile lor au crescut în timpul pandemiei. Țările
care au avut cel mai mare nivel de pierdere au fost cele care au avut cele mai
stricte restricții, precum și cele cu o pondere mai mare a turismului în PIB.
În Spania, 38,6% dintre intervievați au declarat că au venituri mai mici din
cauza pandemiei, în timp ce în Italia 37,8% au declarat acest lucru. În Franța,
cifra scade la 31,9%, iar Elveția și SUA urmează cu 29,2% și respectiv 27,8%.
Austria și Germania au raportat cel mai mic procent de respondenți cu venituri
scăzute la 24,9% și, respectiv, 20,0% (Figura 3).
În ceea ce privește
evoluția acestora, doar 3,5% și respectiv 2,7%
dintre respondenții din Franța și Spania au raportat o creștere a
veniturilor. Cu toate acestea, în Elveția 4,4% au văzut o evoluție. În SUA,
datorită programului ”Plata cu impact economic” 10,2% au observat o creștere a
venitului. În cadrul acestui program, gospodăriile au primit sume cuprinse
între 1.200 USD și 2.400 USD în funcție de impozit, stare civilă și de numărul
de persoane din locuință. Limita pentru primirea ajutorului a fost de 150.000
USD venituri anuale pe gospodărie (fără copii). Trezoreria americană a efectuat
159 de milioane de plăți, injectând peste 2672[2]
miliarde USD în economie.
Figura 3: Ponderea respondenților care și-au văzut venitul
crescând sau scăzând, în funcție de țară și vârstă
Sursa: Allianz Economic Research, Qualtrics.
Figura 4 relevă din
nou diferențe destul de uriașe între mileniali și alte generații în
dezavantajul celor dintâi. Mai mulți tineri ai generației Y au raportat un
impact negativ asupra veniturilor decât restul respondenților. Cea mai mare
diferență a fost în Franța, unde 47,3% din mileniali au raportat o scădere a
câștigurilor în comparație cu 26,2% din celelalte categorii de vârstă.
În mod similar, în
Italia, 49,4% din respondenții generației millennials au raportat pierderi,
comparativ cu 34,3% din celelalte generații. În Germania, 27,7% dintre au spus
că au un venit scăzut, comparativ cu 17,5%. În Spania, Elveția, SUA și Austria
diferențele nu au fost semnificative. Cu toate acestea nu există doar o
diviziune între generații. O discrepanță similară se poate observa și între sexe.
Cele mai afectate au fost femeile din Spania, 43,9% dintre ele declarând că
pandemia a avut un impact asupra veniturilor lor față de 32,8% dintre bărbați.
În Franța, 38,8% dintre femei au raportat pierderi în timp ce doar 24,3% dintre
bărbați au fost afectați. În Italia 40,7% dintre femei au declarat că pandemia
le-a afectat câștigurile față de 34,7% dintre bărbați. În Germania, situația
este destul de neutră din punct de vedere al genului, deoarece 19,1% dintre
bărbați au declarat că veniturile au fost afectate fața de 20,7% dintre femei.
Cu toate acestea Austria este singura țară din eșantion care a avut un procent
mai mare de bărbați afectați (26,4%) decât femei (23,3%). Un factor ar putea
fi, în mod tradițional, ponderea ridicată a chelnerilor bărbați în industria
ospitalității austriece.
De ce sunt
preocupați de consum factorii de decizie politică?
Consumul
gospodăriilor reprezintă de obicei aproximativ 60% din PIB-ul țărilor. Prin
urmare, dacă banii pentru bunuri și servicii sunt cheltuiți sau nu reprezintă
un bun indicator care arată dacă intră într-o recuperare susținută sau rămân
blocați în dificultăți, necesitând în unele cazuri intervenții politice.
Pandemia a tras frâiele asupra cheltuielilor cu serviciile distanțarea socială
permițând funcționarea restaurantelor la capacitate limitată.
Întrebați de modul
în care pandemia le-a afectat consumul, respondenții au avut opinii diferite în
funcție de grupa de vârstă. Milenialii au văzut un impact mai mare asupra
obiceiurilor de consum și un procent mai mic dintre aceștia au afirmat o
schimbare de comportament mai mică. În Spania, generația Y a avut cea mai mare
schimbare de comportament în termeni de consum (83,5% au înregistrat o
schimbare majoră până la moderată a consumului din cauza Covid-19). Cea mai
mare diferență de vârstă s-a observat în Germania, unde 61,2% dintre aceștia au
raportat o schimbare semnificativă a consumului, în timp ce doar 43,7% alte
grupe de vârstă au răspuns la fel. În Franța, diferența dintre grupele de
vârstă a fost de 13 pp favorizând alte generații (61,5%). Singura țară în care
diferențele de vârstă sunt nesemnificative este Elveția (generația Y: 52,5%,
alte generații: 51,5%) (Figura 4).
Figura 4: Ponderea respondenților care afirmă că pandemia
Covid-19 a avut un impact semnificativ asupra capacității lor de cheltuieli, în
funcție de țară și vârstă
Sursa: Allianz Economic Research, Qualtrics
Motivele unui
consum redus
Există două motive
diferite în spatele consumului mai mic într-o pandemie: primul, din necesitate,
adică lipsa veniturilor, și al doilea din „lux”, adică lipsa oportunităților de
consum. În ultimul caz, economiile „forțate” vor crește rata de economisire destul
de dramatic.
Respondenții care
consumă mai puțin din veniturile lor, adică cei care raportează creșterea
ratelor de economii, depășesc numărul celor care își consumă mai mult din venit
cu o marjă largă. În Austria, 6.4% dintre respondenți au raportat că au
consumat un procent mai mare din câștigurile lor, în timp ce puțin peste o
treime (33,1%) au cheltuit mai puțin. În Germania, cifrele au fost de 7,0% față
de un sfert din respondenți. În Elveția, o zecime a consumat mai mult din
venituri în timpul pandemiei, în timp ce 28,1% au declarat că au redus
cheltuielile. Pe scurt, pentru majoritatea respondenților din regiunea DACH
(Germania, Austria, Elvetia), diminuarea câștigului nu este principala
problemă, ci mai degrabă lipsa oportunităților de a-i cheltui.
Economii de
prevenție
În medie, ratele de
economisire a gospodăriilor au crescut masiv în timpul pandemiei. În timp ce o
mare parte din aceste economii ar putea fi „forțate” unele economii sunt
rezultatul deciziilor gospodăriilor de a încerca să amortizeze șocurile
viitoare în mijlocul incertitudinii tot mai mari (economii „preventive”). 16%
dintre respondenți susțin că comportamentul lor de economisire a rămas
neschimbat, cu atât mai mult în Austria (20,0%) și Germania (20,8%) decât în
alte țări (Figura 5).
Figura 5: Ponderea respondenților care au raportat un impact
asupra economiilor lor din cauza pandemiei Covid-19
Sursa: Allianz Economic Research, Qualtrics.
În schimb, 21% din
eșantion și-a sporit economiile preventive. În mod surprinzător, respondenții
din SUA par să fie cei mai averși la risc. Ponderea acestora care se îndreaptă
spre investiții mai sigure este de două ori mai mare decât în Europa, unde nu
se observă suferințe majore ale populației care încearcă să se orienteze către
active mai sigure. În același timp, în SUA (27,0%), Spania (28,9%) și Italia
(28,1%) procentul respondenților care au intrat deja în economiile lor pentru a
putea trăi de la o lună la alta este de departe cea mai mare. Dacă situația
persistă, acest lucru se va transforma într-o tendință dramatică care ar putea
duce la îndatorirea gospodăriilor pentru a face față cheltuielilor.
Cum a influențat pandemia interesul pentru investiții?
În principal,
persoanele din eșantion au declarant că vor să păstreze aceeași acoperire pe
care o aveau anterior. Cu toate acestea, țările care au suferit cel mai mult
din cauza pandemiei au cel mai crescut nivel de interes în creșterea acoperirii
asigurărilor: SUA (17,9%), Spania (15,5%), Franța (14,7%) și Italia (11,2%).
Regiunea DACH arată cel mai scăzut interes pentru creșterea acoperirii
(Austria: 7,3%, Germania: 7,7%, Elveția: 10,2%). Cu toate acestea, există o
cantitate semnificativă de respondenți, în special în Italia (23,5%) și Franța
(20,7%), care ar dori, de fapt, să scadă valoarea acoperirii de asigurare pe
care o aveau înainte de pandemie.
În ceea ce privește
investiția de capital toți au spus că își doresc să investească în acțiuni la
fel de mult ca înainte de pandemie. Cu toate acestea, 25,8% dintre americani au
manifestat un interes crescut de a intra pe piața de capital, întrucât
companiile americane de tehnologie fintech își dezvoltă baza de membri (fani)
și creează o experiență accesibilă și „gamificată” pentru tranzacționarea
cotidiană a acțiunilor. În Europa, piața de valori nu a recuperat încă
pierderile înregistrate în luna martie a acestui an. Prin urmare, nu este
surprinzător faptul că țările europene din eșantionul nostru prezintă mai puțin
entuziasm în investițiile viitoare pentru acțiuni. Există o porțiune foarte mică
din eșantion care ar dori să „atingă randamentul” pe care îl oferă în prezent
piața de valori.
Alfabetizarea
financiară
După mai bine de
opt luni de la primul blocaj din cauza pandemiei Covid-19, multe gospodării se
confruntă cu provocări financiare. În timp ce guvernele încearcă să amortizeze
lovitura economică a restricțiilor Covid-19, ele sunt departe de a fi
suficiente pentru a restabili nivelurile veniturilor din perioada precedent
pandemiei. Cunoștiințele financiare reprezintă factorul principal care explică
de ce un sector al populației este mai capabil să facă față șocului în
comparație cu alte țări. Alfabetizarea financiară se traduce prin decizii
financiare mai bune, care duc la un succes financiar mai mare. Decalajul de gen
există și în cunoștințele financiare. Femeile sunt mai predispuse să fie
analfabete din punct de vedere financiar, dar sunt și mai susceptibile de a fi
angajate temporar și în condiții mai precare decât bărbații. Datele
Institutului European pentru Egalitatea de Gen arată că aproximativ un sfert
(26,5%) dintre femeile angajate din UE se află într-un loc de muncă precar,
comparativ cu 15,1% dintre bărbați.
Se pare că în țări
precum Germania și Elveția, cu un nivel mai ridicat de cunoștințe financiare
(DEU: 31,8%; CHE: 31,2%), persoanele sunt mai bine pregătite să facă față unui
șoc precum cel cauzat de această pandemie. Persoanele alfabetizate din punct de
vedere financiar reușesc să economisească minimul recomandat și sunt predispuse
să raporteze un nivel negativ mai scăzut al impactului economic în diferite
domenii financiare (venituri, consum și economii). Factorii de decizie politică
ar trebui să acorde o atenție sporită acțiunilor în educația financiară.
Risc sau randament
Toleranța la risc
financiar este unul dintre cei mai importanți factori care afectează deciziile
financiare. Există diferite aspecte de mediu și demografice determină toleranța
la risc. În eșantionul prezentat, vârsta, sexul și țara de reședință au un
impact asupra riscului. În general, femeile par să fie mai averse față de risc
decât bărbații. Dar vârsta și țara de reședință par să aibă nu aibă nici o
influență sistematică. În același timp, ne-am așteptat ca abilitățile de risc,
să aibă un efect asupra toleranței la risc. 27,6% dintre toți respondenții sunt
„alfabetizați în materie de risc”. Istoria se repeat și aici femeile fiind în
continuare în urma bărbaților în ceea ce privește abilitatea lor de a întlege
riscul. Decalajul din eșantion este de 9.6pp.
În SUA atât
bărbații, cât și femeile rămân în urmă în ceea ce privește cunoștințele despre
riscuri (bărbații 23,7%, femeile: 22,5%). Cele mai slabe rezultate în termeni
de diferență de gen au fost în Franța (barbații: 32,8%, femeile: 25,9%) și
Spania (barbații: 32,4%, femeile: 19,2%). Factorii de decizie politică din
Spania ar trebui să acorde o atenție deosebită acestor lacune de gen. În
Italia, femeile au o diferență de 9pp în ceea ce privește alfabetizarea
riscurilor în comparație cu bărbații. Pe de altă parte, bărbații din Elveția
prezintă un nivel la fel de scăzut al mediei riscului, dar se numără printre
cei cu cel mai mare nivel de alfabetizare a riscului. Femeile din Germania sunt
cele mai prudente (68,9%) între ele și bărbați existând un decalaj de 10,2 pp
ceea ce ar putea reflecta un decalaj de competențe. Cu toate acestea, în
comparație cu alte femei respondente, abilitățile de risc ale femeilor din
Germania nu sunt deosebit de slabe. Relația risc-rentabilitate nu este singurul
factor determinant al deciziilor financiare și de investiții.
Procesul de decizie
este complicat, motiv pentru care respondenții cu niveluri mai ridicate de
alfabetizare financiară aleg instrumente de investiții cu „randamente
variabile”, cum ar fi titluri de valoare (acțiuni, obligațiuni și fonduri
mutuale), în timp ce subiecții cu alfabetizare financiară mai mică preferă
instrumentele care au un anumit randament
(deși negativ) cum ar fi depozitele.
***
Previzionarea
riscurilor comerciale și de neplată de astăzi înseamnă protejarea trezoreriei
de mâine
Euler Hermes este
liderul mondial în domeniul soluțiilor de asigurare a creditelor și un
specialist recunoscut în domeniile acoperirii și asigurării creditelor. Cu o
experiență de peste 100 de ani, Euler Hermes oferă o gamă completă de servicii
de gestionare a creanțelor clienților. Rețeaua sa internațională de
supraveghere permite analizarea stabilității financiare a IMM-urilor și a
marilor grupuri active pe piețe reprezentând 92% din PIB-ul mondial. Societatea
cu sediul social la Paris este prezentăîn peste 50 de țări având peste 5800 de
angajați. Membră a GrupuluiAllianz, Euler Hermes a obținut ratingul AA din
partea Standard & Poor’s. Societatea a înregistrat o cifră de afaceri
consolidată de 2,9 miliarde de euro în 2019 și garanta tranzacții comerciale în
valoare de 950 miliarde de euro în întreaga lume la final de 2019. Pentru mai
multe informații: eulerhermes.com
Notă de avertizare
privind declarațiile de perspectivă: Afirmațiile conținute în acest document pot include perspective,
afirmații privind așteptările legate de viitor precum și alte declarații
prospective care sunt bazate pe opiniile și ipotezele actuale ale conducerii și
implică riscuri și incertitudini cunoscute și necunoscute. Rezultatele, performanța
și evenimentele efective pot diferi substanțial de cele exprimate sau sugerate
în aceste declarații de perspectivă. Astfel de devieri pot surveni din
următoarele cauze, fără limitare la, (i) modificări ale condițiilor economice
generale și ale situației privind competitivitatea, în special în activitatea
principală și pe piețele principale ale Grupului Allianz, (ii) performanța
piețelor financiare (în special volatilitatea pieței, lichiditatea și
evenimentele legate de credite), (iii) frecvența și gravitatea evenimentelor
care cauzează prejudicii asigurate, incluzând de la catastrofe naturale până la
realizarea de cheltuieli pentru acoperirea prejudiciilor, (iv) nivelurile și
tendințele de mortalitate și morbiditate, (v) nivelurile de persistență, (vi)
cu precădere în activitatea bancară, amploarea riscurilor de credit, (vii)
nivelurile ratei dobânzii, (viii) cursurile de schimb valutar, incluzând cursul
de schimb EUR/USD, (ix) modificările legilor și ale reglementărilor, inclusiv
ale reglementărilor fiscale, (x) impactul achizițiilor, incluzând aspectele
legate de integrare și măsurile de reorganizare, și (xi) factorii generali
privind competitivitatea, în fiecare caz, la nivel local, regional național
și/sau global. Mulți dintre acești factori pot avea o probabilitate mai mare de
a se produce, sau pot fi mai pronunțați, ca urmare a activităților teroriste și
a consecințelor acestora.
UniCredit Bank și Kaufland România susțin campania „Perna cu tihnă” –
un pachet plin cu bunătăți care încap
într-o față de pernă, pe care o derulează Asociația „Zi de Bine” în cadrul
programului prin care persoane fizice, companii, instituții etc. sunt invitate
să-și doneze propria aniversare cauzei sociale promovate de asociație în luna
respectivă. În decembrie, cauza este reprezentată de ofeirea cu sprijinul
sponsorilor a 700 de pachete pentru 700 de bunici din județele Bacău și Brașov.
Suma necesară este de 75.000 de euro.
Melania Medeleanu și Luciana Zaharia, fondatoarele Asociației Zi de Bine,
subliniază: „Anul ăsta ne-am văzut tot mai rar părinții și ne-a fost
cumplit de dor. Și mai rar ne-am văzut bunicii (cei care-i mai au!) și,
paradoxal, nu i-am strâns în brațe ca să nu le facem rău. Mulți bătrâni au fost
în 2020 mai singuri ca oricând. La ei ne e gândul în decembrie. La cei care nu
mai au pe nimeni sau pentru care sărbătorile nu vor fi prilej de bucurie ci
doar un dor nesfârșit de ai lor, cei de departe, care nu vor reuși, să-i
viziteze. Lor le trimitem Perna cu tihnă, să simtă că cineva se gândește la ei
și le e alături”.
Anca Ungureanu, director Identitate și Comunicare UniCredit Bank:
„Situația dificilă de anul acesta ne-a afectat, dincolo de consecințele ei
economice, în cele mai profunde moduri, la nivel personal, pe fiecare dintre
noi. Facem tot ce ne stă în putere pentru a ne susține comunitățile și a
răspunde nevoilor lor. A fi alături de vârstnicii noștri, care sunt printre cei
mai afectați, și mai ales de cei care nu își mai au familiile aproape, este un
gest pe care îl facem cu mare bucurie și cu speranța de a le face sărbătorile
mai frumoase. Ne dorim să fim parte din soluția concretă la problemele actuale
– dintr-o soluție care să ne ajute să depășim cu bine provocările pe care le
avem cu toții în această perioadă”.
Katharina Scheidereiter, CSR Manager Kaufland
România: „Ne-am alăturat proiectului „Perna cu tihnă” fără să stăm pe gânduri,
înțelegând cât de mare este nevoia pentru sprijin. Cu fiecare pachet oferit, ne
exprimăm recunoștința față de bunicii țării, atât de încercați în acest an.
Noi, la Kaufland România, avem un motto: Fii mai bun, nu doar de Crăciun! Prin
fiecare acțiune în care ne implicăm, zi de zi, ducem mai departe acest mesaj și
un strop de bucurie în suflete”.
Cu ajutorul oferit de Kaufland România, valoarea inițială a pachetului a
crescut de la 500 lei la 600 lei.
Cumpărăturile și distribuția sunt făcute de voluntari ai Fundației de
Sprijin Comunitar Bacău (FSC) și ai Asociației BertaLand din Brașov.
Fundația de Sprijin Comunitar Bacău (FSC) este caracterizată ca
„unul dintre cele mai mari ONG-uri din România, ce își desfășoară activitatea
într-o zonă cu mari probleme sociale, regiunea estică a Județului Bacău. De-a
lungul timpului, cu ajutorul oamenilor de bine, FSC a putut să se implice și să
contribuie la îmbunătățirea vieții a peste 25.000 de copii și bătrâni din
Bacău, aflați în nevoie și marginalizați social”.
Asociația BertaLand „dezvoltă programe sociale care ajută la integrarea
socială și îmbunătățirea calității vieții pentru copii din familii cu situații
financiare precare, pentru seniori care au nevoie de ajutor și de un adăpost,
dar și pentru animale abandonate sau abuzate, prin asigurarea terapiilor conexe
între cele trei categorii vizate. Obiectivul asociației pe termen lung este
Centrul BertaLand, o soluție de găzduire temporară sau definitivă a celor care
au nevoie de un cămin și/sau de supraveghere – bătrâni abandonați în spitale
sau care trăiesc singuri, bolnavi și izolați;
copii din centre de plasament care nu se pot integra în afara sistemului”.
Asociația Zi de Bine reamintește că scopul ei „este acela de a crea
comunități, de a sprijini mii de oameni aflați în situații vulnerabile și de a
crea notorietate în jurul unor cauze ignorate. Asociația va susține câte un ONG
în fiecare lună a anului. Fiecare cauză selectată de Asociația Zi de Bine se adresează
unei comunități și se implementează cu ajutorul unui ONG local. Mecanismul de
funcționare este unul simplu: la fiecare început de lună se va anunța cauza
susținută și se vor descrie nevoia și beneficiarii. La finalul lunii, donatorii
vor afla ce s-a întâmplat cu banii și vor fi invitați să vadă rezultatul
implicării lor. Dacă aveți un proiect în care credeți dar pentru care nu ați
găsit încă finanțare, îl puteți înscrie pe www.zidebine.ro”.
Comisia
Europeană a autorizat prelungirea până la 30 iunie 2021 a schemei de asigurare pe termen
scurt a riscurilor non-piață și temporar non-piață oferite de EximBank companiilor românești în numele și în contul statului
român.
Traian
Halalai, președintele executiv al EximBank, subliniază: „Ca urmare a
reevaluării situaţiei economice generate de epidemia Covid-19, Comisia Europeană
a prelungit valabilitatea acestei scheme de asigurări ceea ce creează cadrul
pentru ca EximBank să poată oferi exportatorilor români un grad ridicat de
protecție în derularea afacerilor cu parteneri externi. Este o măsură
suplimentară de sprijin pe care EximBank o implementează în noul context
economic local și global, asigurând pentru firmele românești un nivel de
susținere similar cu cel al companiilor europene”.
EximBank
reamintește că produsul de asigurare „a fost lansat în prima parte a acestui an,
în contextul pandemiei Covid-19, pentru a susține continuarea activității
exportatorilor români şi păstrarea locurilor de muncă prin preluarea riscurilor
comerciale şi politice aferente debitorilor din ţările Uniunii Europene şi
OECD, și era valabilă până la 31 decembrie 2020. Facilitatea se adresează tuturor categoriilor de exportatori – întreprinderi
mici, mijlocii şi mari – pentru care EximBank poate acoperi până la 85% din
pierderile înregistrate ca urmare a producerii unor riscuri comerciale și
politice aferente partenerilor comerciali din ţările Uniunii Europene şi OECD.
Prin intermediul acestei scheme de asigurare, EximBank poate prelua riscurile pe termen scurt la
care sunt expuse întreprinderile mici, mijlocii şI mari, indiferent de volumul cifrei
de afaceri la export, numărul de parteneri externi pe care doreşte să îi
asigure, pe o perioadă a riscului (care include durata de fabricație și durata de rambursare)
de până la doi ani. Pentru a beneficia de
această facilitate, exportatorii trebuie să aibă schimburi comerciale și/sau un istoric al
plăților favorabil (în cazul în care există deja o relație comercială), iar
cumpărătorii trebuie să aibă un istoric pozitiv în ceea ce privește
despăgubirile, probabilitatea de neplată trebuie să fie acceptabilă, iar
ratingul financiar intern și/sau extern al trebuie, de asemenea, să fie
acceptabil. Perioada de așteptare, respectiv perioada cuprinsă între data
producerii riscului asigurat şi data la care exportatorul este îndreptăţit să
solicite plata despăgubirii, este de 90 de zile. În calitate de Export Credit Agency (ECA) în
România, EximBank a dezvoltat și oferă
în numele și în contul statului român produse de asigurare – care protejează
încasările exportatorilor împotriva riscurilor asociate partenerilor externi şi
a riscurilor asociate ţării de destinaţie și facilitează accesul la produsele
de finanțare, putând fi cesionate în favoarea băncilor finanțatoare, pentru
completarea mixului de garanții. Banca poate acoperi riscurile exportatorilor
pe toate pieţele internaţionale, atât din Uniunea Europeană, cât şi din spațiul
extracomunitar”.
Autoritatea de Supraveghere Financiară vă invită să participați la lansarea Raportului privind stabilitatea piețelor financiare nebancare – semestrul II 2020, eveniment ce va fi transmis live pe pagina de Facebook a Autorității azi, 9 decembrie 2020, începând cu ora 11.00. Raportul prezintă publicului o analiză a riscurilor și a potențialelor vulnerabilități cu privire la piețele financiare nebancare, supravegheate de Autoritate, din perspectiva stabilității financiare, precum și cele mai recente date și informații disponibile privind evoluția piețelor financiare.
AGENDA EVENIMENTULUI
Cuvânt de deschidere
Prof. univ. dr. Nicu MARCU, Președinte Autoritatea de Supraveghere Financiară – „Gestionarea riscurilor, o modalitate continuă de evaluare a stabilității piețelor financiare nebancare”
Keynote Speakers
Prof. univ. dr. Daniel ARMEANU, Vicepreședinte Autoritatea de Supraveghere Financiară – „Contextul macroeconomic și financiar la nivel local și internațional. Stabilitatea pieței pensiilor private”
Ovidiu PETRU,Vicepreședinte Institutul de Studii Financiare – „Rolul stabilității financiare din perspectiva pregătirii profesionale”
Valentin IONESCU,Director Direcția Strategie și Stabilitate Financiară – Autoritatea de Supraveghere Financiară – „Prezentarea principalelor aspecte cuprinse în raportul de stabilitate financiară”
În partea a doua a evenimentului, colectivul de experți care a realizat documentul, coordonat de către domnul Valentin Ionescu, va oferi mai multe detalii cu privire la realizarea Raportului privind stabilitatea piețelor financiare nebancare – semestrul II 2020.
Până la 20.000 de
persoane vârstnice ar putea primi ajutor prin extinderea serviciilor sociale și a ariei de
acoperire a proiectelor dedicate seniorilor, derulate de Fundația Regală
Margareta a României. Companiile pot direcționa 20% din impozitul datorat
statului pentru susținerea unei cauze sociale, iar persoanele fizice pot
înscrie o donație lunară pe www.frmr.ro. Fundația Regală Margareta a României
va utiliza fondurile obținute astfel pentru a ajuta persoanele vârstnice care
se confruntă cu situații dificile de viață.
Peste
1 milion de vârstnici din România trăiesc singuri, iar pe fondul declanșării
crizei pandemice, Fundația Regală Margareta a României a înregistrat, în anul
2020, cele mai numeroase solicitări de sprijin. Distanțarea socială înseamnă pentru multe
persoane vârstnice lipsa unui ajutor esențial, cum ar fi cel pentru îngrijirea
personală, procurarea alimentelor și medicamentelor, sau chiar absența unui
interlocutor. Pentru că numărul celor care caută ajutor este în continuă creştere,
Fundația își propune să ajute până la 20.000 de seniori, prin proiectele sale
și o rețea de parteneri sociali. Pentru o astfel de susținere, care necesită resurse
suplimentare, Fundația apelează la implicarea companiilor și a persoanelor
fizice.
De la
declanșarea pandemiei, aproape 5.000 de seniori, mulți dintre ei afectați de
imobilitate fizică, boli cronice sau lipsuri materiale, au primit ajutor practic,
material sau emoțional prin Fondul pentru Vârstnici. Bazându-se
pe sponsorizări și donații, Fundația a creat o rețea de servicii sociale, activă
în diverse comunități, dedicată susținerii persoanelor vârstnice, a mobilizat
sute de voluntari, a extins proiectele sociale în noi zone geografice și a
lansat noi servicii implicând echipa proprie de asistenți sociali și psihologi.
Persoanele vârstnice în dificultate au beneficiat astfel de echipamente
sanitare și de protecție, pachete de ajutor cu bunuri de necesitate, livrare
gratuită la domiciliu a cumpărăturilor sau a medicamentelor, consiliere socială
și îndrumare către servicii de suport accesibile în comunitate, îngrijire la
domiciliu, sprijin practic în locuință, dar și sprijin emoțional constant sau
consiliere psihologică gratuită.
Companiile din România beneficiază de o importantă facilitate
fiscală prin care pot aduce o schimbare pozitivă în societate – direcționarea a
20% din impozitul plătit statului către o cauză socială. Această sumă poate fi
direcționată către Fondul pentru Vârstnici, prin care Fundația Regală
Margareta a României gestionează solicitările urgente şi rezolvarea celor mai grave
cazuri, la nivel național. Valoarea sponsorizării din partea unei companii poate
fi:
20% din impozitul pe profit sau
0,75% din cifra de afaceri (minimul dintre cele două) pentru companiile care
sunt impozitate pe profit;
20% din impozitul pe venit pentru companiile care
sunt impozitate pe venit (microîntreprinderi).
Fondurile
obținute vor fi utilizate de Fundație, în continuare, pentru:
Identificarea de resurse sau soluții
pentru solicitările adresate de vârstnici;
Facilitarea accesului la servicii
de suport, precum îngrijire sau sprijin practic la domiciliu;
Oferirea de consiliere
psihologică și sprijin emoțional seniorilor cu depresii sau anxietate, prin
specialiști;
Alinarea singurătății pentru
vârstnicii care nu mai au familie sau un cerc de suport;
Facilitarea livrării acasă a
medicamentelor sau a cumpărăturilor,
prin rețele de voluntari sau ong-uri locale;
Susținere și dotări pentru
îngrijitorii la domiciliu și asistenții sociali din comunități;
Ajutor material, prin produse sau
tichete sociale;
Implicarea seniorilor care doresc
să redevină activi ca voluntari pentru copii din medii defavorizate.
Nu în ultimul rând, parte din aceste fonduri
vor fi folosite pentru meniuri festive la domiciliu și organizarea de acțiuni
care să le readucă vârstnicilor spiritul Sărbătorilor care se apropie.
Companiile
care doresc să contribuie, pot descărca și completa contractul AICI.
Persoanele fizice care vor să contribuie cu o donație lunară, pot accesa www.frmr.ro/donationline
Despre Fundaţia Regală Margareta a României
Înființată
în 1990 de către Majestatea Sa Margareta, Custodele Coroanei române, împreună
cu tatăl său, Regele Mihai, Fundația Regală Margareta a României este una
dintre puținele organizații non-guvernamentale care derulează programe dedicate
seniorilor din România. De-a lungul celor 30 de
ani de activitate, cu implicarea voluntarilor și mobilizarea partenerilor
instituționali și a întregii comunităţi, Fundația a creat
diverse soluții menite să îmbunătățească viețile acestora, să aline
singurătatea, să prevină izolarea socială, ori să creeze oportunități pentru o
viață activă. Programele și campaniile Fundației, precum rețeaua Pentru Seniorii Noștri, Fondul pentru
Vârstnici, Centrele Generații, Telefonul Vârstnicului, Conferința Bune Practici
pentru o Bătrânețe Frumoasă, au redat demnitatea și speranța la vârsta a
III-a. Mai multe detalii pe www.frmr.ro.
„Imperiul inteligenței artificiale” vine incredibil de repede cu schimbări „epocale” și în domeniul mașinile electrice și cu șofer automat. În cel mult 10 ani marii producători de autoturisme vor renunța în totalitate la producția mașinilor diesel și pe benzină. Tot mai multe țări și/sau administrații locale anunță de pe acum că, în viitorul apropiat, se va interzice circulația mașinilor cu motoarele cu combustie. Pentru fiecare om este foarte important să cunoască de pe acum care este viitorul (atâta cât va mai fi, destul de scurt) mașinilor diesel și pe benzină.
Inteligența
artificială (notată cu „IA”)
este orice cunoaştere, informaţie care NU provine de la om, este
inteligența care provine de la mașini, de la computere (calculatoare), de la
programe informatice (software), de la roboţi (coordonaţi de computere). Inteligența artificială se referă la
sisteme sau la mașini care imită inteligența umană, pentru a efectua diverse
activități și care se pot îmbunătăți iterativ având deci capacitatea de a
învăța pe baza informațiilor pe care le colectează. Inteligența artificială va fi cea care va produce schimbări „epocale” și rapide (până în anul în
jurul anului 2050) la nivelul întregii omeniri.
Aproape că nimic
nu va mai fi ca mai înainte. „Imperiul inteligenței artificiale” vine
incredibil de repede, cu schimbări „epocale” și dintre cele mai diferite, de la
foarte benefice pentru cei care au capacitatea să îl prevadă și să se adapteze
la acesta, până la catastrofale cu adevărat pentru mulți dintre ceilalți.
Exemplele din acest material (dintre multele de acest fel
care se pot da) sunt relevante pentru a înțelege temeinicia acestor afirmații.
1. Un foarte bun exemplu, care afectează întreaga
populație a globului, este cu mașinile
electrice și cu șofer automat. Despre mașinile auto electrice și despre
mașinile cu „șofer automat” a început să se vorbească în urmă cu numai câțiva
ani. În 2018 au fost puse în funcțiune primele mașini cu „șofer automat”, cu
„șofer inteligență artificială”.
Acum, în anul 2021, toți marii producători de mijloace de
transport auto își reconsideră din temelii strategia de producție, tot mai
mulți hotărând construirea de „computere
pe roți”, de „mașini cu șofer inteligență artificială”. Tot mai mult dintre
marile companii (Tesla, Volkswagen, Audi etc.) vor produce numai vehicule
electrice, iar dintre acestea cele mai multe vor fi (în următorii 8 – 10 ani)
cu „șofer automat”.
Mașinile electrice vor deveni generalizate în jurul
anului 2030, iar nu peste mult timp vor fi numai
cu șofer automat. Acestea vor schimba radical viața omenirii în sensul că:
1.1. Oamenii nu vor mai deține o mașină deoarece va fi
mai simplu și eficient să apeleze, cu telefonul mobil, o mașină, care va sosi
la locul indicat și îi va conduce unde doresc.
1.2. Fiecare va plăti numai distanța parcursă, iar pe
parcursul acesteia poate să se concentreze asupra unor activități (poate să fie
productiv).
1.3. Nu vor mai fi atâtea probleme cu parcarea.
1.4. Aplicațiile inteligenței artificiale vor fi atât de
mari încât se va ajunge ca, cei care vor fi peste 30 – 50 de ani, să nu mai dețină
niciodată permis de conducere și să nu mai dețină niciodată o mașină
proprietate personală.
1.5. Mașinile personale vor fi cu circa 90 – 95% mai
puține, ceea ce va genera numeroase și deosebit de mari efecte benefice pentru
întreaga omenire, dintre care sunt de amintit fie și numai reducerea cu circa
95 – 99% a numărului de accidente și a oamenilor morți din acestea, de circa
1,2 – 1,5 milioane în prezent.
1.6. Mașinile electrice și cu pilot automat vor schimba
foarte mult orașele în sensul că:
vor fi mai puțin zgomotoase; vor avea și un aer mult mai curat; vor avea
foarte mult de câștigat prin valorificarea fostelor locuri de parcare; se va
elimina poluarea fonică și atmosferică; vor determina tot mai mulți oameni să
facă naveta (în timp ce pot lucra), să se mute mai departe de marile
aglomerații urbane, pentru a trăi într-un mediu mai sănătos și mai plăcut.
2. „Computerele pe
roți” (adică „mașinile electrice și
cu șofer automat”) vor conduce la dispariția service-urile pentru reparații
auto. Un motor pe benzină are 20.000 de piese individuale. Un motor
electric are de 1.000 de ori mai puține piese decât unul pe benzină, respectiv
de circa 20 în loc de 20.000. Mașinile electrice (și cu atât mai mult cele care
au șofer automat) sunt vândute cu garanții pe viață și sunt reparate numai
de reprezentanții firmelor vânzătoare. Activitățile de reparații vor cunoaște
schimbări radicale. Spre exemplu, a scoate și a înlocui un motor electric
va dura doar 10 minute. Motoarele defecte ale acestora nu vor mai fi reparate
oricum, ci vor fi trimise la un atelier de reparații zonal care le repară cu
roboți. La „computerele pe roți”, în caz de defecțiuni la lumini, există o
rezervă de iluminare. În cazul în care unei persoane i s-a defect mașina în
trafic, la sesizarea telefonică a acesteia i se va aduce o altă mașină, în bună
stare, care i se va de spre folosință gratuită până la primirea mașinii sale
reparate.
3. În condițiile folosirii de mașini electrice este ușor
de înțeles că benzinăriile vor dispărea.
Vor exista stații de reîncărcare electrică la tot pasul,
inclusiv la domiciliul personal (pentru cei care locuiesc la casă). Contoarele
de parcare vor fi înlocuite cu contoare care distribuie electricitate.
4. Peste 95% din
activitățile cu asigurările auto vor dispărea deoarece în aceeași măsură (sau
chiar mai mare) se vor reduce și accidentele auto.
5. În viitorul
apropiat se va renunța în totalitate la producția mașinilor diesel și pe
benzină.
Previziunile „inteligenței
artificiale” ne atenționează că, în cel mult 10 ani, marii producători de
autoturisme vor renunța în totalitate la producția mașinilor diesel și pe
benzină.
Unii producători, precum Volkswagen, au anunțat deja că
nu vor mai produce mașini cu motoarele cu combustie din anul 2026[1].
Investițiile vor fi deosebit de mari cu digitalizarea
pentru mașinile electrice şi cu conducere autonomă, dar și câștigurile vor fi
pe măsură.
6. Tot mai multe
țări și/sau administrații locale anunță de pe acum că, în viitorul apropiat, se
va interzice circulația mașinilor diesel și pe benzină.
Tot mai multe țări și/sau administrații locale estimează
și anunță de pe acum că, din anul 2035, altele chiar de prin anul 2030, vor
interzice circulației mașinilor poluante, cu motoare pe benzină și pe motorină,
în tot mai multe orașe (în cele mai poluate).
Spre exemplu, guvernatorul statului California a anunțat
din anul 2020 că, pentru a combate modificările climatice şi poluarea aerului,
începând din 2035, niciun vehicul nou vândut în California nu va mai putea fi
echipat cu motoare diesel sau pe benzină[2].
Încă din anul 2020 un număr de 10 țări, în frunte cu
Norvegia, Suedia, Danemarca, Marea Britanie şi Franţa, au anunțat deja că în
viitorul apropiat (cel mai târziu până în anul 2040, de către unele, și cel mai
devreme din anul 2025, de către altele) vor interzice circulația mașinilor cu
motoare pe benzină și pe motorină[3].
Norvegia, cea mai performantă ţară din lume în ponderea
maşinilor electrice, cu circa 50% din totalul parcului auto, a anunţat deja că
va interzice, din 2025, comercializarea maşinilor care folosesc petrol.
Suedia, Danemarca și Marea Britap
nie au anunțat că vor face acest lucru din anul 2030.
La nivelul Uniunii
Europene se vor lua măsuri (în anul 2021) pentru ca din anul 2040 în țările
acesteia să se comercializate doar mașini cu emisii zero.
Mașinile cu motoarele pe combustie vor rămâne în
circulație, dar nu se știe pentru cât timp. Marea majoritate a deținătorilor
acestora vor constata că nu mai este eficientă deținerea lor, fapt pentru care
vor face tot posibilul să scape de ele.
7. Argumentele care
vor conduce la renunțarea cât mai repede la mașinile diesel și pe benzină:
7.1. Prețurile de cumpărare ale acestora, care vor fi tot
mai mici.
7.2. Costurile foarte mici cu întreținerea acestora. Spre
exemplu, așa dup cum am mai arătat, un motor pe benzină are 20.000 de piese
individuale. Un motor electric are de 1.000 de ori mai puține piese decât unul
pe benzină, respectiv de circa 20 în loc de 20.000.
7.3. Mașinile electrice, și cu atât mai mult cele care au
șofer automat, sunt vândute cu garanții pe viață.
7.4. Repararea „computerelor pe roți va cunoaște
schimbări radicale. Spre exemplu, a scoate și a înlocui un motor electric va
dura doar 10 minute. În cazul în care unei persoane i s-a defect mașina în
trafic, la sesizarea telefonică a acesteia i se va aduce o altă mașină, în bună
stare, care i se va de spre folosință gratuită până la primirea mașinii sale
reparate. În caz de defecțiuni la lumini, există o rezervă de iluminare.
7.5. Se vor reduce substanțial și accidentele auto.
7.6. Marii producători de autoturisme vor renunța în
totalitate la producția mașinilor diesel și pe benzină încă din anul 2025.
7.7. Încă din anul 2025 tot mai multe țări și/sau
administrații locale vor interzice circulația mașinilor diesel și pe benzină.
7.8. Creșterea tot mai mare a taxelor pentru maşinile care poluează.
Conform unui studiu realizat de BestJobs, în noiembrie, angajatorii au scos la bătaie cu 5% mai multe locuri de muncă decât în aceeași perioadă a anului trecut. Candidații din București, Timiș, Iași și Brașov au fost cei mai activi în căutarea unui nou job, în ultima lună.
În luna noiembrie numărul total de joburi pentru care candidații au putut aplica pe BestJobs a înregistrat o creștere de aproximativ 5% comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, în contextul în care tot mai mulți angajatori au căutat să angajeze mai ales personal din categoriile white collar (angajați birouri) și blue collar (lucrători). Din totalul locurilor de muncă activate în luna noiembrie, mai mult de jumătate (52%) au fost din categoria white collar, 29% au fost joburi din categoria blue collar, în timp ce 19% au fost joburi pentru poziții de management și coordonare echipe.
În ceea ce privește
candidații, în luna noiembrie cei care au realizat cele mai multe aplicări la
joburi au fost cu vârste cuprinse între 25 și 34 de ani (33,9%), urmați de cei
cu vârste cuprinse între 35 și 44 de ani (22,8%). Se observă, de asemenea,
faptul că interesul tinerilor între 18 și 25 de ani, de a aplica la un job, a
scăzut cu aproape 40% față de aceeași
perioadă a anului trecut.
Candidații din
București, Timiș, Iași și Brașov au fost cei mai activi în căutarea unui nou
job, în ultima lună. Topul este condus de București-Ilfov (cu peste 70.000 de
aplicări), Timiș (cu peste 14.000 de aplicări), Cluj Napoca (cu aproape 8.000
de aplicări), Iași și Brașov (cu peste 6.000 de aplicări fiecare).
În același timp, în
luna noiembrie, femeile au fost mult mai interesate să-și găsească un loc de
muncă, acestea fiind responsabile cu peste jumătate (52,5%) dintre aplicările
la joburi.
Candidații din domeniile financiar, IT și medical & pharma au fost cei mai activi în căutarea unui nou job, în ultima lună
Primele trei poziții
în topul căutărilor efectuate de către candidații români în luna noiembrie sunt
ocupate de joburile din domeniile financiar, IT și medical & pharma, cu
aproximativ 60.000 de căutări în total.
Topul companiilor cu cele mai multe aplicări a fost condus în luna noiembrie de către Enel (3.462 aplicanți), Alpha Bank România (2.374 aplicanți), Genpact (2.199 aplicanți), UniCredit Bank (2.000 aplicanți) și Elefant.ro (1.966 aplicanți).
Despre BestJobs
BestJobs este una dintre cele
mai importante platforme de recrutare online din România. Cu o experiență de
peste 18 ani în domeniu, BestJobs a fost implicată în
transformarea și inovarea industriei de recrutare online și integrează astăzi
tehnologii digitale de ultimă generație pentru a oferi cele mai eficiente
soluții de angajare. Cu un număr de peste 4 milioane de profesioniști conectați
la piața muncii și peste 25.000 de joburi active în orice moment, atât în țară,
cât și în străinătate, BestJobs creează conexiuni
între toți cei care vor să găsească un job mai bun și angajatorii care caută
noi talente.
Investițiile globale în publicitate
sunt prognozate să scadă cu 7,5% în 2020, comparativ cu prognoza de 9,1% din
luna iulie. În România, Zenith se așteaptă la o scădere cu 3.5% pentru 2020;
Orientarea către e-commerce va duce
la o creștere de 1,4% a investițiilor în publicitatea digitală la nivel global.
Și în România, mediul digital va atrage tot mai multe investiții;
Publicitatea pe smart TV va susține conținutul
online video;
Publicitatea pe site-urile
magazinelor online (Retail media) va crește cu 46% în 2020,
la nivel global.
Piața globală de
publicitate și-a revenit mai rapid decât fusese prognozat, după căderea severă
din T2 cauzată de pandemia de coronavirus, iar potrivit analizei ZenithAdvertising Expenditure Forecasts, va încheia anul 2020 cu o
scădere de 7,5%, la valoarea de 587 miliarde de dolari. Este o îmbunătățire semnificativă față
de prognoza Zenith din iulie, care prevedea o scădere de 9,1%.
Zenith
estimează că, la nivel mondial, investițiile în publicitate vor crește cu 5,6%,
atingând 620 milliarde de dolari în 2021, creștere ajutată de situația
excepțională din 2020, precum și de amânarea Jocurilor Olimpice de vară și a turneului
de fotbal UEFA Euro. În ciuda acestui stimul, cheltuielile vor rămâne sub valoare
de 634 miliarde de dolari cheltuită în 2019. În 2022, investițiile în
publicitate vor crește cu 5,2% și vor ajunge la 652 miliarde de dolari,
depășind anul 2019 cu 18 miliarde de dolari; cu toate acestea, vor fi mai mici
cu aproximativ 70 miliarde de dolari decât ar fi fost dacă ar fi urmat cursul
pre-pandemic.
În România, Zenith preconizează o
scădere cu 3.5% a investițiilor media până la sfârșitul anului, cinema, presa,
radio și outdoor fiind mediile cele mai afectate. Incepând cu 2021, este
așteptată o ușoară revenire a pieței de publicitate, iar pentru 2022, o creștere
de 2.2%, susținută în principal de investițile din TV și Digital.
Aceste previziuni se bazează pe ipoteza că
economia globală va începe să se redreseze în ritm susținut, după introducerea
în 2021 a vaccinurilor împotriva COVID-19, și sunt supuse incertitudinii despre
cât de rapidă va fi această redresare.
Transformarea digitală mută rapid focusul bugetelor către publicitatea digitală
Zenith
estimează că investițiile globale în publicitatea digitală vor crește cu 1,4%
în 2020 și își vor mări cota din totalul investițiilor în publicitate la 52%,
de la 48% în 2019. Pandemia a forțat brandurile să-și accelereze transformarea
digitală, deoarece e-commerce s-a dovedit a fi un instrument vital pentru
menținerea relațiilor cu clienții existenți, atenuarea scăderii vânzărilor în
magazin și chiar atragerea de noi clienți. Euromonitor International estimează
că vânzările e-commerce vor crește cu 25% în acest an, în timp ce vânzările în
magazin vor scădea cu 5%. Brandurile și-au mărit cheltuielile în mediile
digitale pentru a promova și a conduce traficul către propriile operațiuni de
e-commerce, precum și către partenerii din retail. Motoarele
de căutare și social media, în creștere cu 8%, respectiv 14%, s-au dovedit a fi
deosebit de utile în aceste scopuri.
Creșterea e-commerce nu
este de așteptat să regreseze odată ce lumea va începe să își revină din
pandemia de coronavirus. Acum, când brandurile au cunoscut valoarea
transformării digitale sub stres, este probabil să urmeze în continuare cu
entuziasm acest curs, dedicând și mai mult din bugetele lor publicității
digitale. Zenith prognozează că publicitatea digitală va reprezenta 58% din
investițiile globale în publicitate până în 2023.
Românii s-au adaptat
schimbărilor – numărul de ore petrecute online a crescut, tot mai mulți au
început să folosească noi servicii online din cele mai diverse domenii:
activități educative, recreative, diverse aplicații online, cumpărături. În
2020, aproape un sfert dintre români au facut cumpărături online cel puțin o
dată pe lună, procent în creștere fată de anul trecut. Astfel, Zenith se așteaptă
ca mediul digital să atragă tot mai multe investiții și până la sfârșitul
anului 2023 să cumuleze 25% din totatul bugetelor de media din România (față de
21%, cât a preconizat pentru 2020).
Publicitatea pe smart TV este susținută de creșterea utilizării
platformelor video pe bază de abonament
Obiceiurile
de vizionare ale consumatorilor evoluează de ani buni, dar 2020 a cunoscut o
schimbare reală, deoarece platformele video online au beneficiat de un impuls
pe termen lung în ceea ce privește nivelul de notorietate și cererea. Forțați să petreacă mult mai
mult timp acasă, consumatorii s-au îndreptat către platformele specializate în
distribuţia de conținut video pe bază de abonament (SVOD) existente, precum
Netflix, care și-a mărit portofoliul cu 25 de milioane de noi abonați în prima
jumătate a anului și către altele noi, cum este Disney+, care și-a atins
obiectivul de creștere pe cinci ani în doar nouă luni.
Cererea
pentru conținut video la cerere finanțat prin reclame (AVOD) a fost mai mare
decât cea pe bază de abonament (SVOD), în special pe televizoarele smart
conectate. Între ianuarie și aprilie 2020, acoperirea serviciilor SVOD pe smart
TV în SUA a crescut cu 5%, iar cea a serviciilor AVOD a crescut cu 9%, cumulând
58,5 milioane de locuințe, sau 48% din total.
AVOD
combină mediul de vizionare premium al televiziunii cu capacitățile publicității
digitale de targetare pe baza datelor. Oferă un ad recall (amintire a reclamei)
ridicat și o acoperire mare în rândul publicului tânăr, greu de obținut prin
televiziunea tradițională. Pe măsură ce continuă să crească în următorii ani,
va contrabalansa pierderea publicului în favoarea SVOD și va contribui la o
creștere medie anuală de 8,4% a investițiilor în publicitatea video online
între 2020 și 2023.
„Acum că oferă o acoperire largă pe piețele
cheie, este momentul potrivit pentru branduri să investească în publicitatea pe
smart TV„, a declarat Christian
Lee, Global Managing Director Zenith. „Brandurile
ar trebui să utilizeze smart TV-ul atât pentru branding, cât și pentru
performanță, exploatând nivelul ridicat de ad recall și capacitățile complete
de targetare și urmărire, pentru a stimula nivelul de conștientizare și rata conversiei
în vânzări, în același timp.”
Retail media redirecționează
bugetele comerciale către publicitate
Creșterea
e-commerce din acest an a alimentat avansul rapid al cererii pentru retail
media – reclame afișate pe platformele online ale magazinelor, care
direcționează utilizatorii către produsele disponibile în vederea achiziționării.
Acesta este un canal consacrat în China, dar relativ nou în alte părți. Prin
promovarea produselor la punctul de cumpărare, acesta acționează mai curând ca publicitatea
la punctul de vânzare decât publicitatea tradițională, iar brandurile plătesc
în mod obișnuit din bugetele comerciale rezervate pentru negocierea cu
retailerii, mai degrabă decât din bugetele de marketing. Prin urmare, aceasta
poate crește fără a canibaliza cheltuielile publicitare existente. Amazon este
principalul furnizor de retail media din afara Chinei, iar veniturile sale au înregistrat
creșteri year-on-year de peste 40% în fiecare trimestru din 2020.
Retail
media are un potențial uriaș de creștere la nivel global, având în vedere cota
sa de piață din afara Chinei (3%), mai mică de o șesime din cota de piață în
China (19%) anul trecut. Conform
estimărilor Zenith, clienții de publicitate au cheltuit 35 miliarde de dolari
pentru retail media în 2019 și vor cheltui alte 51 miliarde în 2020, în
creștere cu 46% comparativ cu anul precedent.
„Platformele de retail își alimentează creșterea
punând presiune pe profitabilitatea mărcilor. Concentrarea lor pe războiul
prețurilor și îmbunătățirea experienței consumatorilor avantajează consumatorii,
în timp ce brandurile suportă costurile„, afirmă Ali Nehme, Global Chief Commerce Officer, Publicis Groupe. „În acest scenariu, brandurile trebuie să-și arate
propria putere, prin selectarea partenerilor de retail care oferă valoare
demonstrabilă prin date transparente și măsurători, precum și prin capacitatea
de a se ridica la așteptările consumatorilor, care vor susține creșterea unor
categorii atât de necesare.”
Asia Pacific și Europa Centrală și de Est vor
fi în topul redresării
Se
estimează că investițiile în publicitate vor reveni la nivelurile din 2019 în
2021 atât în Asia Pacific, cât și în Europa Centrală și de Est. Limitarea cu
succes a infecțiilor cu COVID-19 în multe piețe din Asia Pacific a limitat
daunele economice și a pregătit regiunea pentru o recuperare rapidă în 2021. Țările
din Europa Centrală și de Est au suferit în general mai mult, dar piețele lor
publicitare sunt mai puțin dezvoltate – reprezentând 0,4% din PIB comparativ cu
0,7% în Asia Pacific – și au o rată de creștere mai rapidă. Zenith prognozează
că investițiile în publicitate din ambele regiuni vor scădea cu 6% în 2020,
după care vor crește cu 7% în 2021.
America
de Nord s-a descurcat mai bine decât orice altă regiune în acest an și se preconizează
că va scădea cu doar 5,3% în 2020, dar acest lucru se datorează parțial
cheltuielilor în scop politic din perioada premergătoare alegerilor prezidențiale
din SUA. Absența investițiilor în publicitatea politică va face ca această
comparație să pară mai dură în 2021, când Zenith prognozează o creștere de doar
3,3%. Investițiile în
publicitate vor crește apoi cu 4,5% în 2022, în momentul în care America de
Nord va reveni la nivelurile de cheltuieli pre-pandemice.
Europa
de Vest, America Latină și regiunea Orientului Mijlociu și a Africii de Nord
(MENA) sunt prognozate să scadă cu 12,3%, 13,8% și, respectiv, 20,0% în acest
an. Dintre acestea, Zenith se așteaptă la o recuperare rapidă în America
Latină, o altă regiune publicitară subdezvoltată, cu cea mai rapidă rată de
creștere pe termen lung dintre cele trei, care va depăși nivelurile de
cheltuieli din 2019 în 2022. Europa de Vest, matură, nu va reveni la nivelurile
de cheltuieli din 2019 până în 2023. MENA se micșorează de ani de zile ca
urmare a conflictelor, instabilității politice și a prețurilor volatile ale
petrolului, pe care pandemia doar le-a agravat. Zenith prognozează că
investițiile în publicitate în MENA vor fi în continuare cu 4,1% mai mici în
2023 decât au fost în 2019.
„Piața globală publicitară se recuperează după căderea sa din T2„, a declarat Jonathan Barnard, Head of Forecasting Zenith. „Perspectiva mai multor vaccinuri eficiente ne dă încredere că această creștere a investițiilor în publicitate va continua în 2021 și nu numai, aducând piața la nivelurile din 2019 în 2022.”
Despre Zenith
Zenith este The ROI Agency.
Printr-o combinație unică de date, tehnologie și specialiști în domeniu, facem
față chiar și celor mai complexe provocări și contribuim activ la creșterea
business-urilor clienților noștri. Zenith este parte a Publicis Groupe, având
peste 6.000 de angajați în 95 de țări.
Suntem experți în comunicare&media planning, creare de conținut,
performance marketing și data analytics. Zenith lucrează pentru unele dintre
cele mai puternice branduri la nivel global, precum: Electrolux, Essity,
Kering, L’Oréal, Lactalis, Luxottica, Nestlé, Nomad Foods, Oracle, Perrigo sau
RB.
Utilizatorii DreamLab au ajutat Imperial College London să finalizeze prima etapă a proiectului de cercetare Corona-AI în doar șase luni.
Studiul a identificat molecule cu proprietăți antivirale din alimentele obișnuite pe bază de plante și medicamente care s-ar putea dovedi eficiente împotriva virusului COVID-19.
Utilizatorii de smartphone-uri din întreaga lume au ajutat Imperial College London să finalizeze prima etapă a proiectului de cercetare Corona-AI în doar șase luni.
Procesul s-a desfășurat semnificativ mai rapid decât ar fi fost posibil prin metode standard de cercetare. Proiectul Corona-AI, lansat de Fundația Vodafone în luna aprilie în cadrul aplicației mobile DreamLab în mai multe țări, printre care și România, urmărește identificarea unor combinații ale medicamentelor existente și moleculelor din diverse alimente uzuale care ar putea ajuta pacienții cu COVID-19.
Cercetătorii
de la Imperial College London au anunțat descoperirile preliminarii ale
cercetării, inclusiv identificarea unor molecule cu proprietăți antivirale din
alimentele obișnuite de proveniență vegetală, cum ar fi
fructele de pădure (în special coacăze negre, merișor și afine), mere,
portocale, lămâi, varză, broccoli, ceapă, usturoi, pătrunjel și fasole. De
asemenea, studiul a constatat că medicamentele obișnuite utilizate pentru
combaterea tulburărilor cardiovasculare și metabolice – precum simvastatina,
atorvastatina și metformina – ar putea fi utilizate și împotriva COVID-19.
Descoperirile vor fi analizate în continuare de către cercetători, care spun că
este necesară o validare clinică pentru a evalua potențialul impact al acestor
molecule.
Dr. Kirill
Veselkov de la Departamentul de Chirurgie și Oncologie al Imperial College London,
coordonator al proiectului Corona-AI, a declarat: „Deși, pe bună
dreptate, se pune mult accent pe descoperirea unui vaccin pentru COVID-19, preocuparea
noastră este de a găsi modalități prin care să putem ajuta oamenii care au
contractat virusul, reducând fie durata, fie gravitatea bolii. Pentru pacienții
care nu necesită internare există nevoia unui tratament inovator și rentabil
care poate fi administrat în afara spitalului. Ne așteptăm ca strategiile
nutriționale bazate pe alimente bogate în fitoelemente să ofere o soluție nouă
în acest sens.”
În prima etapă, proiectul Corona-AI a ajutat oamenii de
știință să exploreze efectul potențial a mii de molecule din medicamente și
alimente. Cu ajutorul aplicației DreamLab și a inteligenței artificiale au fost
rezolvate 100 de milioane de calcule matematice. După încheierea tuturor
fazelor de cercetare – termen estimat pentru decembrie 2021 – rezultatele obținute
vor fi puse la dispoziția comunității medicale pentru a facilita studiile
clinice. Concluziile legate de alimentele cercetate ar putea fi integrate în
sfaturile dietetice pentru pacienții care se recuperează după COVID-19.
DreamLab este o aplicație premiată, dezvoltată de
Fundația Vodafone, care oferă oricărui posesor de smartphone o modalitate facilă
de a sprijini cercetarea în domeniul cancerului. Începând din aprilie 2020, în aplicație a fost inclus Corona-AI,
un proiect care folosește aceeași tehnologie pentru a ajuta la lupta împotriva
răspândirii coronavirusului.
Aplicația mobilă utilizează puterea comună de procesare a smartphone-urilor pentru a efectua calcule complexe într-un ritm mult mai rapid decât în mod tradițional. Până în prezent, DreamLab a fost descărcată de aproape 1 milion de utilizatori din 17 țări care au ales să susțină cercetarea științifică. În acest moment, aplicația este disponibilă în România, Australia, Italia, Noua Zeelandă, Spania, Marea Britanie, Portugalia, Cehia, Ghana, Africa de Sud, Republica Democratică Congo, Lesotho, Germania, Irlanda, Grecia, Olanda și Albania.
DreamLab a fost lansată local
de către Fundația Vodafone România în septembrie, 2019 și poate fi descărcată
din App
Store sau Google
Play Store. Pentru ca aplicația să funcționeze în limba română,
utilizatorii trebuie să aibă smartphone-ul setat pe această limbă. Orice
utilizator o poate descărca în mod gratuit, însă, odată instalată, aplicația
generează trafic de date. Vodafone România susține proiectul DreamLab prin
acordarea gratuită a traficului de date naționale necesar funcționării
aplicației pentru clienții săi. DreamLab nu are acces la informațiile
utilizatorilor. Mai multe informații sunt disponibile pe www.fundatia-vodafone.ro/dreamlab/.
Fundația Vodafone se află în
centrul unei rețele de programe de investiții sociale globale și locale. Programul
Connecting for Good al Fundației Vodafone combină acțiunile caritabile cu
tehnologia pentru a face diferența în lume. Vodafone Foundation este o
instituție de caritate independentă înregistrată în Marea Britanie cu charity
number 1089625.
Imperial College London este una dintre cele mai importante universități din lume. 17.000 de
studenți și 8.000 de angajați ai Colegiului extind frontierele cunoașterii în
domeniile științei, medicinei, ingineriei și afacerilor și își transformă
descoperirile în beneficii pentru societatea noastră.
Potrivit Times Higher Education, Imperial College London este cea mai internațională universitate din Marea Britanie, având legături academice în peste 150 de țări. Reuters a numit Colegiul drept cea mai inovatoare universitate din Marea Britanie datorită culturii sale antreprenoriale excepționale și legăturilor cu industria. http://www.imperial.ac.uk/
Fundaţia Vodafone România este o organizaţie neguvernamentală românească, cu statut caritabil,
distinctă şi independentă de operaţiunile comerciale ale companiei, înfiinţată
în 1998. În cei peste 20 de ani de activitate, Fundaţia Vodafone România
a finanţat 1.168de programe derulate de 765 de ONG-uri din întreaga țară, în domeniile sănătăţii, educaţiei, serviciilor sociale. Proiectele au peste
3 milioanedebeneficiari – copii, tineri, vârstnici,
persoane defavorizate fizic, social sau economic. Până în prezent, Fundaţia
Vodafone România a investit peste 31 de milioane de euro în proiecte
desfăşurate de organizaţiile non-profit partenere. Mai multe detalii despre programele fundaţiei sunt disponibile pe www.fundatia-vodafone.ro, http://jurnaldebine.fundatia-vodafone.ro/ și www.facebook.com/fundatiavodafone.
Un raport realizat de Bankr indică faptul că importurile SUA din China au crescut cu 126,29%, până la 292,64 miliarde de dolari, între martie și octombrie 2020.
SUA
depinde de bunurile ieftine ale Chinei
În octombrie, valoarea importurilor se ridica
la 44,83 miliarde USD, cea mai mare cifră din perioada analizată. În
septembrie, valoarea s-a ridicat la 41,21 miliarde dolari, o creștere de 0,9%
față de 40,82 miliarde dolari din august.
În iulie, valoarea importurilor a fost de
40,66 miliarde dolari, în timp ce în iunie cifra a fost de 37,64 miliarde%.
Cifra a reprezentat o creștere de 2,8% față de cifra de mai de 36,6 miliarde de
dolari. În aprilie, valoarea s-a ridicat la 31,07 miliarde de dolari, în timp ce
în martie, a fost de 19,81 miliarde de dolari.
De asemenea, studiul a analizat valoarea importurilor Chinei din
SUA în aceeași perioadă. Valoarea a crescut cu 84,69% până la o valoare totală
de 81,76 miliarde de dolari, care este de cel puțin 3,5 ori mai mică decât
importurile SUA din China.
Cea mai mare valoare a importurilor Chinei din SUA a fost în octombrie, la 14,7 miliarde de dolari, o creștere de 27,6% față de 11,53 miliarde de dolari din septembrie. În august, valoarea a fost de 11,03 miliarde USD, o creștere de aproximativ 22% față de cele 9,03 miliarde de dolari din iulie.
În iunie, valoarea era de 9,24 miliarde de
dolari, în timp ce în luna mai, cifra se ridica la 9,64 miliarde de dolari. În
aprilie, valoarea a fost de 8,6 miliarde de dolari, în timp ce în martie, a
fost de 7,97 miliarde de dolari. Observăm creșteri apreciabile de la lună la
lună.
Cercetarea Bankr a evidențiat unele dintre motivele care stau la baza dezechilibrului dintre importuri și exporturi între cele două țări.
„În ciuda războaielor comerciale, SUA încă depinde în mare măsură de China pentru furnizarea de bunuri low-cost care permit consumatorilor americani cu venituri limitate să se întrețină. SUA se bazează, de asemenea, pe China pentru a-și sprijini exporturile. China pare a fi principalul partener de export al Statelor Unite ale Americii” se declară în analiza citată.
Articolul complet, statisticile și informațiile pot fi găsite aici.
