5G este o inovație comună a comunității internaționale. Ar trebui să accelereze dezvoltarea și aplicarea tehnologiei 5G prin cooperare interstatală spre beneficii comune. Din p ă cate, în ultima perioadă, politicienii americani individuali au generalizat folosirea conceptului de „securitate națională”. De la intervenția implementării 5G ale altor țări, la constrângerea publică a aliaților pentru a se supune voinței SUA de a exclude Huawei, acești politicienii americani individuali au folosit puterea națională pentru a o suprima pe Huawei la scară globală fără limită și scrupule, în scopul de a împiedica companiile chineze să câștige un avantaj în domeniul 5G. Este vorba de bullying gol și o manipulare politică, pe care ne opunem cu fermitate. Așa-numitul slogan „Nu este sigur” al SUA a fost scandat timp de doi ani, dar până acum nu s-a prezentat nicio dovadă. Oare nu se poate explica situația? Spre deosebire de propriile sale incidente  cum ar fi programul PRISM și o serie de „backdoors”. Deci până la urmă, care rețea este nesigură?

5G nu este în niciun caz o problemă a unei întreprinderi sau a unei industrii. Direcția politicii 5G a unei țări reflectă dacă această țară poate garanta siguranța investițiilor străine, dacă poate crea un mediu de afaceri echitabil, drept, deschis și nediscriminatoriu, având o semnificație importantă de „indicator de direcție vânt” pentru mediul de investiții, imaginile internaționale ale unei țări.

Poziția Chinei cu privire la problema 5G este consecventă. Suntem dispuși să fim alături de alte țări pentru a susține principiile economiei de piață și a concurenței libere, pentru a promova schimburile și cooperarea științifică și tehnologică internațională și pentru a permite tehnologiei informaționale sigure, fiabile și de înaltă calitate să ofere un nou impuls pentru redresarea globală și o viață mai bună pentru popoarele tuturor țărilor. Părțile ar trebui să promoveze un concept deschis și cooperant al securității cibernetice, să ia faptele și știința drept criterii de bază, să vadă riscurile de securitate 5G într-o manieră cuprinzătoare și obiectivă și să susțină eforturile, sub mecanismul și cadrul internațional reprezentativ și autoritar universal, de a discuta și formula standardele și regulile de securitate a rețelelor 5G printr-un proces multilateral transparent și inclusiv, să se stabilească un sistem de evaluare și certificare bazat pe încredere și recunoaștere reciprocă, să consolideze cooperarea între industriile din amonte ș i din aval de-a lungul lanțului industrial, stimulând încrederea în securitate 5G.

Concurența echitabilă este nucleul economiei de piață. Atât normele OMC, cât și reglementările UE respectă principiile egalității, corectitudinii, deschiderii și nediscriminării. Ne opunem ferm excluderii unor companii specifice în domeniul 5G care nu se bazează pe tehnologie și standarde, ne opunem ferm politicilor și reglementărilor discriminatorii și exclusive care încalcă principiile pieței, normele economice și comerciale internaționale. Sperăm că toate țările vor respecta principiile economiei de piață și a concurenței libere și vor depune eforturi împreună pentru a menține un mediu favorabil pentru dezvoltarea 5G. Depunem speranța că România poate observa intențiile politice ale țărilor relevante, să-și formuleze în mod independent și obiectiv propriile politici și legi 5G, să se asigure nedeterioarea mediului de afaceri echitabil, drept, deschis și nediscriminatoriu, să protejeze drepturile și interesele legitime ale companiilor chineze în conformitate cu legea, menținând situația generală a cooperării economice și comerciale între China și România.

Revolut este compania de tehnologie cu cea mai rapidă creștere din Europa, Orientul Mijlociu și Africa, potrivit celei mai recente ediții a competiției Deloitte EMEA Technology Fast 500. De asemenea, clasamentul include companiile românești Tremend, Piconet, Trencadis și Qualitance, specializate în soluții software și în fintech, toate recunoscute anterior de competiția Deloitte Technology Fast 50, adresată jucătorilor din domeniul tehnologiei din Europa Centrală care înregistrează creșteri accelerate ale veniturilor.

„Suntem încântați că am ajuns în topul clasamentului. În prezent, 12 milioane de oameni folosesc Revolut pentru a-și gestiona și îmbunătăți finanțele, iar creșterea pe care am înregistrat-o confirmă faptul că oamenii sunt în căutarea unor modalități alternative de administrare a banilor”, a spus Nik Storonsky, Fondator și CEO al Revolut.

Câștigătorii ediției EMEA Fast 500 au fost selectați în funcție de creșterea veniturilor înregistrate în anii fiscali din perioada 2015-2018, ceea ce a plasat Revolut, companie fintech din Marea Britanie fondată în 2015, pe primul loc în top, cu o medie a creșterii veniturilor de 39.754%. Competiția include companii din 22 de țări care au înregistrat în medie o rată de creștere de 1.258% în 2019. Dintre companiile românești incluse în clasament, Tremend are o creștere medie a veniturilor cu 336%, urmată de Piconet (209%), Trencadis (167%) și Qualitance (162%).

„Recunoașterea companiilor românești reflectă evoluția continuă a ecosistemului local de tehnologie, majoritatea dintre acestea ajungând să activeze la nivel internațional. Performanța înregistrată de companiile locale este unul dintre factorii care ajută la consolidarea poziționării României pe harta Europei în materie de oportunități pentru startup-uri și tehnologie, cu mult înaintea altor țări. Merită felicitări pentru efortul și consecvența lor”, a spus Andrei Ionescu, Partener coordonator Consultanță și Managementul Riscului, Deloitte România, și coordonatorul programului Technology Fast 50 Europa Centrală în România.

Competiția Deloitte EMEA Technology Fast 500 include automat companii care au fost recunoscute anterior de clasamentul Deloitte CE Fast 50, pentru care înscrierile se desfășoară în această perioadă. Pentru a fi considerate eligibile în topul Fast 50, companiile trebuie să aibă venituri operaționale anuale de minimum 50.000 de euro în primii trei ani (2016-2018) și de cel puțin 100.000 de euro în 2019, să aibă sediul central în Europa Centrală și să dezvolte sau să producă tehnologii patentate sau să dețină drepturile de proprietate intelectuală asupra acestora.

Deloitte furnizează la nivel global servicii de audit, consultanță, servicii juridice, consultanță financiară și managementul riscului, servicii de consultanță fiscală și alte servicii adiacente către clienți din sectorul public și privat provenind din industrii variate. Patru din cinci companii prezente în topul Fortune Global 500® sunt clienți Deloitte, prin intermediul rețelei sale globale de firme membre care activează în peste 150 de țări și teritorii, oferind resurse internaționale, perspective locale și servicii de cea mai înaltă calitate pentru a aborda provocări de business complexe. Obiectivul Deloitte este să creeze un impact vizibil în societate cu ajutorul celor peste 312.000 de profesioniști ai săi.

Deloitte România este una dintre cele mai mari companii de servicii profesionale din țara noastră și oferă, în cooperare cu Reff & Asociații | Deloitte Legal, servicii de audit, de consultanță fiscală, servicii juridice, de consultanță în management și consultanță financiară, servicii de managementul riscului, soluții de servicii și consultanță în tehnologie, precum și alte servicii adiacente, prin intermediul a peste 1.700 de profesioniști.

• Aproape 80.000 de tone de deșeuri din fier sunt recuperate, anual, mulțumită inovațiilor tehnologice și sistemului circular dezvoltat în fabricile TenarisSilcotub
• Prin transformarea deșeurilor feroase în materii prime, gradul de sustenabilitate a activității crește, cu efecte benefice pentru mediu

Viitorul industriei metalurgice stă în capacitatea sa de a livra produse de o calitate superioară, readaptate constant noilor tehnologii de pe piață, și de a asigura sustenabilitatea întregului proces de producție. TenarisSilcotub a reușit, în urma unor proiecte complexe derulate în ultimii ani, să atingă un grad de 100% recuperare a deșeurilor din fier rezultate din procesele de producție din fabricile sale.

Oțelăria TenarisSilcotub din Călărași este unul dintre cele mai bune exemple de practică din industria de profil. Producția de aici se bazează în proporție de 96% pe un material reciclabil la infinit, respectiv fierul vechi, colectat și procesat de către companie într-o cantitate de aproximativ 500.000 de tone pe an.

Preocuparea ultimilor ani a fost recuperarea și valorificarea sub-produsului rezultat în urma topirii acestuia, respectiv a zgurii. Prin găsirea unor soluții de prelucrare mecanică, compania reușește ca, anual, 60.000 de tone de zgură să devină agregat, folosit pentru construcția de drumuri.

Barele din oțel produse la Călărași sunt transportate la fabrica de țevi din Zalău. Aici, procesele de laminare la cald, deformare la rece, tratamente chimice, tratamente termice și diferitele prelucrări mecanice generează, la rândul lor, deșeuri feroase. Dacă resturile de bare și de țevi sau șpanul au o utilizare imediată, revenind în procesul de elaborare a oțelului din oțelărie, pentru alte tipuri de deșeuri a fost nevoie de idei și testări pentru a se găsi soluția de a evita ca acestea să devină, pur și simplu, un „gunoi” depozitat în natură.

Țunderul uleios, de exemplu, a fost timp de decenii considerat un deșeu neutilizabil de către industria siderurgică, având ca unică soluție depozitarea finală. Echipa TenarisSilcotub a reușit în ultimii ani să găsească soluția de a transforma, în fiecare an, 800 de tone din acest deșeu într‑un material de adaos pentru cuptorul electric din Călărași.

Mult mai important ca și cantitate, țunderul uscat (sau crusta de țunder) este generat într-o cantitate de aproximativ 8.000 de tone anual. Pentru acest deșeu, compania a identificat mai multe soluții de valorificare. Fie că este folosit în siderurgie sau în industria chimică, fie că devine parte din materialul folosit în producția unor componente pentru frigidere, acest deșeu refolosit înseamnă aproximativ 15.000 de metri cubi de spații de depozitare în natură salvați în fiecare an.

„A fost nevoie de muncă în echipă, alături de colegi din diferite departamente și parteneri din companii specializate. Au fost luni întregi de testări pentru a îmbunătăți calitatea deșeurilor și a valida soluțiile găsite, urmate de altele pentru a identifica companii din țară sau din regiune care pot refolosi materialele, pentru a atinge scopul final: 100% reciclare a deșeurilor feroase rezultate din fabricile noastre. Important este că, odată creat acest sistem de economie circulară, el poate funcționa pe termen lung, iar asta înseamnă o amprentă redusă a activităților noastre asupra mediului înconjurător”, explică Anca Sălăjan, Director Sănătate, Securitate în Muncă și Mediu TenarisSilcotub.

TenarisSilcotub a investit peste 500 de milioane de dolari în ultimii 15 ani, în noi linii de producție pentru produse cu valoare adăugată mare și retehnologizarea celor existente pentru a le aduce la standardele exigente de sustenabilitate ale companiei. Printre cele mai relevante investiții care au avut ca rezultat alinierea la cele mai bune tehnici disponibile în domeniul protecției mediului se numără instalația de captare și epurare a gazelor arse din procesul de elaborare a oțelului de la oțelăria din Călărași, modernizarea stației de tratare a apelor în fabrica din Zalău sau retehnologizarea liniei de finisare a țevilor petroliere de la Zalău.

„Creșterile salariale în pandemie nu reprezintă altceva decât o percepție eronată a realității economice. Nu putem vorbi de creșteri ale salariului mediu net în domeniul HORECA atât timp cât s-a înregistrat o rată a concedierii personalului de 29% conform statisticilor din sector. Serviciile hoteliere și de restaurant au fost cele mai afectate de pandemie, ca urmare, datele statistice pe acest fond al concedierilor sunt distorsionate și nu reflectă situația din teren”, este de părere președintele CONAF, Cristina Chiriac.

Câștigul salarial mediu brut a fost în luna iunie, conform INS, de 5369 de lei, înregistrând o creștere de 3,5%, în timp ce salariul net a fost în creștere față de luna precedentă cu 119 lei, respectiv 3,7%. Cele mai importante creșteri lunare ale câștigului salarial mediu net s-au înregistrat în sectorul hoteluri și restaurant 27,2%, urmat de fabricarea mobilei ( 17,6%), activități culturale și spectacole ( 14,8%), fabricarea produselor textile (12,7%).

Raportat la creșterile salariale din luna iunie, avem o rată a somajului de 5,2%, cu un număr al șomerilor (în vârstă de 15-74 ani) estimat de 467 mii persoane, în creștere atât față de luna precedentă ( 463 mii persoane) cât și față de aceeași lună a anului anterior (343 mii persoane).

Cristina Chiriac declară: „Trebuie analizat întreg tabloul economic. Nu putem vorbi de creșteri de salarii când avem concedieri masive de personal. Reacția rapidă a factorilor de decizie care au hotărât acordarea de facilități fiscale și garanții guvernamentale întreprinderilor afectate de pandemie și persoanelor fizice aflate în cvasi șomaj au condus la recuperarea, într-o anumită măsură, a pierderilor conjucturale. Însă, nu este momentul să cuantificăm câștigul ci trebuie să continuăm măsurile de susținere a pieței forței de muncă pentru a putea vorbi de creșteri salariale sustenabile și de durată, care să se reflecte în buzunarele cetățenilor. Când vom vedea o creștere economică bazată pe creșterea consumului ca efect al sporirii câștigurilor salariale nete, de abia atunci putem vorbi de reflectarea indicatorilor macroeconomici în realitatea economică și nu de distorsiuni, normale de altfel, într-o situație de criză generalizată la nivel mondial.”

CONAF continuă demersul început în 2019 în cadrul dezbaterilor “Pactul pentru Muncă”, unde au fost identificate și centralizate problemele și soluțiile care pot stimula dezvoltarea unei piețe a forței de muncă flexibilă, corelată cu realitatea economică, generatoare de creștere economică durabilă și sustenabilă. În următoarea perioadă, aceste măsuri vor fi aduse în atenția tuturor factorilor politici și armonizate, astfel încât să poată fi implementate prin consens politic.

Pactul pentru Muncă este un proiect inițiat în 2019 de Confederația Națională pentru Antreprenoriat Feminin și Federația Patronală Petrol și Gaze.

OTP Bank România anunță suplimentarea plafonului de garantare a creditelor pentru întreprinderile mici și mijlocii acordate în cadrul Programului guvernamental IMM Invest România, derulat prin intermediul Fondului Național de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii, continuând astfel să aibă un rol activ în acest program și să fie alături de antreprenorii români aflați în dificultate. 

Reprezentanții băncii salută decizia Fondului Național de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii luată într-un moment în care suma inițială acordată OTP Bank în cadrul acestui program, în valoare de aproximativ 340 milioane de lei, a fost epuizată. Astfel, în aproximativ trei luni de la demararea Programului IMM Invest România și de la semnarea Convenției cu FNGCIMM, OTP Bank a alocat fonduri garantate pentru IMM-uri din sectoare precum: servicii, comerț, producție, transporturi și construcții.

”Am crezut de la bun început că Programul IMM Invest România poate fi acea forță motrice necesară în relansarea economiei românești și acea gură de oxigen de care au nevoie firmele mici și mijlocii aflate în dificultate. Faptul că am consumat deja plafonul alocat la semnarea Convenției de Garantare și Plată a Granturilor denotă implicarea colegilor mei în susținerea mediului de afaceri, dar și o nevoie foarte mare a antreprenorilor de sprijin din partea statului. Prin dublarea plafonului de creditare, ne continuăm misiunea, aceea de a fi solidari cu partenerii noștri”, a declarat Roxana Hidan, Deputy CEO Divizia Retail, în cadrul OTP Bank România.

„În timp am creat o relație de colaborare bazată pe eficiență și încredere cu OTP Bank, iar acum acest parteneriat solid își arată roadele. Sunt încântat și felicit toată echipa OTP Bank pentru eforturile extraordinare pe care le-a depus încă de la debutul programului IMM INVEST, pentru acordarea unui număr semnificativ de credite garantate, care au condus la epuizarea plafonului de garantare alocat inițial și la solicitarea unui plafon suplimentar. Așa cum am spus încă de la început, Guvernul României este interesat ca injecția de capital să ajungă cât mai repede în economie, astfel că este firesc să salutăm rezultatele băncilor care reușesc să transfere cât mai repede banii în contul IMM-urilor, să suplimentăm plafoanele acestor bănci și să realocăm resursele de la finanțatorii înscriși în program care nu reușesc să țină pasul cu acest ritm. Mulțumim OTP pentru susținerea deplină a IMM INVEST și contăm, în continuare, pe același angajament și implicare în vederea implementării noilor programe guvernamentale, care vor fi operaționalizate de către FNGCIMM în perioada imediat următoare: IMM LEASING DE ECHIPAMENTE ȘI UTILAJE, cu avans zero de finanțare, IMM Factoring cu regres pentru garantarea de către stat a creditului comercial și IMM Scont pentru încasarea în avans a cecurilor și biletelor la ordin. Aceste programe derulate împreună cu partenerii noștri bancari reprezintă pilonii relansării economiei românești, o resetare a sectorului IMM și o încurajare a sistemului bancar să finanțeze economia”, a declarat Dumitru Nancu, Directorul General FNGCIMM.

Firmele interesate pot depune în continuare solicitări pentru a beneficia de credite garantate de stat și cu costuri subvenționate în condițiile legii. Prin completarea formularului special creat pe website-ul OTP Bank, pot primi consultanța necesară pentru accesarea soluțiilor de creditare prin intermediul Programului IMM Invest România: https://www.otpbank.ro/ro/imm/credite/imm-invest-romania .

Șoferii își vor putea reîncărca vehiculele la punctele de încărcare Enel X folosind aplicația mobilă JuicePass

Enel X România, parte a Enel X, divizia de servicii energetice avansate a Grupului Enel, a instalat și a pus în funcțiune o rețea de 34 de puncte de încărcare în București și în zonele limitrofe, ca parte a planului său de a dezvolta o infrastructură extinsă de încărcare pentru vehiculele electrice din toată România.

„Vânzările de vehicule electrice și hibride sunt în continuă creștere, chiar și în perioada dificilă cu care ne confruntăm și într-un context în care piața auto, în ansamblul ei, scade puternic. Cu toate acestea, suntem siguri că segmentul de mașini electrice își va menține cursul ascendent, în special în România, și datorită relansării programului guvernamental Rabla Plus, care s-a dovedit a fi de o valoare reală pentru clienți. Ne bucurăm să putem oferi utilizatorilor de vehicule electrice din România mai multă flexibilitate pentru nevoile lor de mobilitate și să contribuim la îmbunătățirea accesului la infrastructura de încărcare pentru cât mai mulți dintre cei care adoptă mobilitatea electrică, în linie cu angajamentul nostru de a facilita transportul oriunde în țară, într-un mod mai curat și mai sustenabil”, a declarat Marius Chiriac, Head of Enel X România.

Infrastructura de încărcare instalată se bazează pe noile soluții inteligente de încărcare dezvoltate de linia de afaceri globale a Enel X. Majoritatea primelor serii de puncte de încărcare sunt unități de 2×22 kW, denumite JuicePole, care permit reîncărcarea a două vehicule electrice simultan și încărcarea a până la 40% din nivelul bateriei în 30 de minute, în funcție de modelul mașinii și specificații. Soluțiile de încărcare Enel X includ și JuicePump care, cu o putere de 50 kW DC sau de 22 sau 43 kW AC, permite reîncărcarea a două vehicule electrice în același timp.

Utilizatorii își vor putea reîncărca vehiculele la punctele de încărcare Enel X folosind aplicația mobilă JuicePass – interfața unică pentru clienții Enel X prin care pot accesa o rețea de peste 50.000 de puncte publice de încărcare din 18 țări europene, folosind parteneriatul de interoperabilitate cu operatorii rețelelor de încărcare IONITY și SMATRICS. Aplicația poate fi descărcată de pe Google Play sau App Store, iar ghidul de instalare poate fi accesat pe site-ul enelx.ro.

Șoferii pot verifica locația și starea punctelor de încărcare Enel X pe o hartă interactivă fie în aplicația JuicePass, fie pe site-ul web, aici. Ei pot vedea în timp real dacă o stație de încărcare este disponibilă, ocupată sau în întreținere, precum și tipul acesteia (cu încărcare rapidă sau ultra rapidă), tipul de cablu de încărcare, puterea, accesibilitatea și distanța pentru a ajunge la ea.

Enel X România are cel mai mare plan public de infrastructură de mobilitate electrică din țară, care include instalarea a circa 2.500 de puncte de încărcare în toate regiunile țării până în 2023, implicând o investiție totală de aproximativ 15 până la 20 de milioane de euro.

Instalarea punctelor de încărcare Enel X va continua cu alte unități în București, Timișoara, Sibiu și Constanța. Planul acoperă toate regiunile României și urmărește evoluția utilizării vehiculelor electrice în țară, la nivel rezidențial și instituțional, precum și în rândul companiilor, prin cererea venită din partea proprietarilor de flote auto.

Enel X România instalează infrastructura de încărcare în incinta spațiilor „Partenerilor de Reîncărcare” – centre comerciale, supermarketuri, restaurante și hoteluri care doresc să atragă utilizatorii de mașini electrice. Instalarea și întreținerea infrastructurii de încărcare nu presupune niciun cost din partea Partenerilor de Reîncărcare ai companiei, în schimbul disponibilității spațiilor de parcare.

De asemenea, compania oferă un serviciu similar municipalităților interesate de îmbunătățirea calității aerului prin încurajarea mobilității electrice. Enel X România ajută autoritățile locale să identifice cele mai potrivite soluții și asigură instalarea și întreținerea fără costuri a infrastructurii de încărcare pe locurile de parcare publice.

Enel X România asigură, de asemenea, servicii de call center, pentru a ajuta șoferii care își încarcă vehiculele la punctele sale de încărcare și care pot apela pentru asistență la 031.4032.231, de luni până duminică, între orele 08:00 – 24:00.

Începând cu această vară, a fost aplicat un model tarifar, conform căruia șoferii își pot încărca vehiculele electrice începând cu 1,29 lei/ unitate de reîncărcare (1 unitate de încărcare = 1 kWh). Mai multe detalii despre planul tarifar găsiți aici.

Foto ENEL

A fost inagurată Piața Sudului din sectorul 4 în noua ei configurare, la standarde economice și edilitare de top. Ansamblul cuprinde: Corp C1 – corpul central, P+1, înălțime liberă la interior 8,5 m, cu arhitectură pe structură metalică în formă de arce, fațade vitrate, copertină de sticlă în zona de acces, iluminare naturală, 145 de tarabe pentru producătorii de fructe și legume (105 la parter, 40 la etaj), 37 de spații comerciale cu  produse alimentare de bază, zonă de alimentație publică, zone de relaxare; Corp C2 – pavilion cu spații de închiriat, în lungul străzii Nițu Vasile, pentru produse fast-food, panificație, patiserie, cofetărie; Corp C4 – parter cu zone comerciale de închiriat, subsol cu spații tehnice; parcul central – lângă piață, 10.000 mp,spațiu verde, fântâni arteziene, mobilier urban modern, pentru relaxare, socializare, gestionare a fluxurilor de pietoni la orele de vârf;parcarea supraetajată – în funcțiune deja, peste 300 de locuri, 3 nivele, tip park&ride şi parcare de reşedinţă.

Dotările tehnice sunt de nivelul cel mai înalt. Ansamblul deține autorizație de securitate la incediu, este dotat cu sisteme de detecție și de stingere a incendiilor, sisteme de evacuare a fumului și, după caz, a gazelor fierbinți, la construcții s-au folosit materiale ignifugate, căile de evacuare au dimensiuni pentru evacuarea unor fluxuri mari de persoane și ieșiri direct în exterior.

Din punctul de vedere al cerințelor de igienă, sănătății publice și mediului, în zona tarabelor există zone distincte pentru spălarea fructelor și legumelor, camere frigorifice, separatoare de grăsimi pentru evacuarea apelor uzate, 8 milioane de euro plus TVA. vestiare și grupuri sanitare distincte pentru personalul de deservire și clienți.

Întreaga investiție (8 milioane euro) înseamnă revitalizarea unei zone menținute ani de zile în stare de bazar, cu chioșcuri și construcții provizorii care funcționau ilegal pe domeniul public, cee ace-l determină pe primarul sectorului 4, Daniel Băluță, să remarce că „fiecare pas înainte spre condiții civilizate de trai ne va aduce mai aproape de standardul pe care ni-l dorim pentru comunitatea noastră. Fiecare lumină aprinsă pe stradă, fiecare piață reabilitatată, fiecare școală renovată și securizată, fiecare spital construit înseamnă tot mai puțină putere în mâinile celor certați cu legea, care s-au hrănit, pe ascuns sau la vedere, din ezitările celor care trebuiau să aplice legea”.

Foto PS4

Vicepreşedintele ASF al Sectorului Sistemului de Pensii Private – domnul Dan Armeanu, a declarat:

„Digitalizarea accentuată din ultimul deceniu și contextul actual generat de pandemia cu COVID-19 au impus oferirea alternativei de transmitere a informărilor anuale din sistemul pensiilor private prin mijloace electronice, ca opțiune cerută în mod expres de participanți, existând în acest sens numeroase solicitări adresate administratorilor de fonduri de pensii private. Mulți participanți și-au modificat temporar reședința și utilizează frecvent poșta electronică în relația cu diferiți furnizori de servicii, astfel încât în ultimii ani au întâmpinat dificultăți în recepționarea informării anuale prin intermediul serviciilor poștale.

Drept urmare, Consiliul Autorității de Supraveghere Financiară a decis modificarea prevederilor normei nr. 24/2015 privind obligațiile de raportare și transparență în sistemul pensiilor administrate privat și a normei nr. 25/2015 privind obligațiile de raportare și transparență în sistemul pensiilor facultative, în sensul acordării posibilității de transmitere a informării anuale privind activul personal prin mijloace electronice, conform opțiunii exprimate de participanți.  Prevederea vizează fondul problemei și anume informarea efectivă a participanților prin creșterea gradului de recepționare a informării anuale într-un timp cât mai scurt. Aceasta măsură a fost așteptată de peste 10 ani și reprezintă un prim pas important în digitalizarea sistemului de pensii private, prin modernizarea comunicării dintre administrator și participant. Astfel, crește atât gradul de interes față de participarea la fondurile de pensii private cât și nivelul de informare cu privire la evoluția activului personal, a fondului și a situației financiare a administratorului.

Odată cu distanțarea socială și perturbarea activității generată de epidemia cu virusul COVID -19 a crescut interacțiunea și comunicarea la distanță prin mijloace electronice și utilizarea pe scară largă a acestor alternative de desfășurare a activității. Temerile față de un nou mod de lucru și vechile uzanțe au fost practic spulberate în câteva luni, de nevoia de adaptare pentru continuarea activității în condiții optime.  

În acest context, A.S.F. a luat rapid măsuri pentru facilitarea interacțiunii cu entitățile reglementate și consumatorii prin intermediul mijloacelor de comunicare la distanță, fără ca aceasta se impieteze asupra continuității și coerenței activității desfășurate. Totodată, a adaptat prevederile Regulamentul nr. 11/2016 privind activitatea de control periodic și inopinat in sensul cresterii interactiunii digitale pentru a răspunde la noile provocări și a permite desfășurarea activității în condiții de siguranță din perspectiva distanțării sociale.

Digitalizarea a schimbat fundamentele desfășurării multor activității din domenii diferite, atât în mediul industrial în condițiile în care activitățile au fost automatizate și sunt comandate de programe, cât și în cel al vânzărilor sau al serviciilor financiare, contribuind la creșterea productivității și totodată la modificarea semnificativă a structurii și specializării salariaților.

Impactul digitalizării în domeniul financiar este notabil, în măsura în care astăzi vorbim de tranzacționarea la distanță pe mai multe piețe simultan, în timp real sau de tranzacționarea algoritmică. Beneficiarii digitalizării pe piata financiara sunt intermediarii si consumatorii care dispun de conturi online, fie ca ne referim la conturi bancare, de investiții sau de pensii și care au acces la informații actualizate, astfel încât deciziile să poata fi luate rapid și în cunoștință de cauză, crescând numărul de operațiuni și gradul de intermediere financiară. În prezent, există chiar și roboți (digital chatbox) care oferă consiliere financiară pentru produse simple pe măsură ce inteligența artificială devine din ce în ce mai uzitată. Tehnologia digitală aduce oportunități pentru furnizorii de servicii financiare și pentru consumatori, dar și provocări cu privire la respectarea în permanență a confidențialității datelor și operațiunilor.

     Nevoia de digitalizare a serviciilor financiare a devenit stringentă în contextul evenimentelor din ultima perioadă. Posibilitatea de transmitere prin mijloace electronice a informațiilor esențiale privind situația conturilor personale ale participanților la fondurile de pensii private reprezintă un prim pas calitativ în creșterea  transparenței sistemului de pensii private prin digitalizare”.  

Asociația pentru Relații cu Investitorii la Bursă din România (ARIR) a organizat cea de-a patra ediție a dezbaterii lunare online ”Pulsul Pieței Financiare”. Primele concluzii ale reprezentanțiilor Băncii Naționale a României, CFA Society România și OTP Asset Management sunt că politica fiscală va fi decisivă pentru economie, avem deficite istorice dar planul european de redresare este o oportunitate extrem de rară de dezvoltare pentru România.  Specialiștii vad o volatilitate mai mare la nivel internațional întrucât piețele au crescut puternic dar incertitudinea rămâne cuvântul cheie și perspectiva revenirii depinde de traiectoria pandemiei.

Cristian Popa, CFA, Membru Consiliul de Administrație, BNR

„Românii văd deja deciziile BNR în rate mai mici la credite. În ceea ce priveste politica monetară trebuie să analizăm în detaliu, cu multă atenție, ca deciziile noastre să încurajeze creditarea fară să descurajeze economisirea.

Ne așteptăm ca inflația să fie în ținta asumată de BNR. Mai trebuie avut în vedere un aspect, foarte important de altfel – ratele reale ale dobanzilor sunt deja negative: ratele nominale ale dobânzilor sunt mai mici decât rata inflatiei. Similar politicii fiscale, condițiile monetare reale sunt și rămân stimulative, tocmai datorită dobânzilor reale negative. Desigur că ne dorim reducerea costurilor pentru economia reală și BNR a operat deja 3 reduceri de dobânzi în acest sens, însă ele trebuie să vină și din marje.

În ceea ce privește deficitele, avem cele mai mari deficite din regiune și finanțatorii stiu acest aspect. Am putea avea corecții mai puțin dure dacă vom folosi fondurile europene puse la dispoziție dar istoria ne spune că trebuie să fim mai buni la absorbția acestora.”

Daniela Șerban, Președinte și Co-fondator ARIR

„Suntem într-o situație provocatoare și este esențial ca stat să utilizăm toate resursele puse la dispoziție pentru a contracara volatilitatea din piețe și a sprijini redresarea economiei. Reforma pensiilor și o politică fiscală care să stabilizeze deficitul ne pot salva de la reducerea rating-ului de țară. O reducere a rating-ul, ar însemna că o parte din investitori nu vor mai putea investi în datorii suverane românești.”

Dragoș Manolescu, CFA, Director General Adjunct, OTP Asset Management

„Ce se va întâmpla în plan politic va influența într-o mare măsură economia României și posibilitățile de revenire. Sunt 2 scenarii care trebuie considerate: trecerea moțiunii care va implica creșterea pensiilor cu 40% și scenariul în care nu avem moțiune și în care vom avea alegeri locale și parlamentare. Creșterea pensiilor nu este sustenabilă și va duce la reducerea rating-ului de țară din partea S&P care va pune presiune pe prețurile obligațiunilor României.

Avem și o mare oportunitate cu banii care vin de la UE – cei 79+ de miliarde euro – acești bani sunt o șansă pentru România dacă ținem cont de șomajul mare (care oferă forță de muncă) și de posibilitățile de a îi investi în proiecte mari de infrastructură precum autostrăzi, spitale, educație, digitalizare. Pe fondul războiului geostrategic dintre SUA și China, investițiile majore pot ajuta România la atragerea altor investiții private (scăderea importurilor din China, integrarea lanțurilor de producție și aprovizionare).”

Adrian Codirlașu, CFA, Președinte CFA Society Romania

„Înainte de alegeri este o volatilitate mai mare în piețe. Și în cazul României, alegerile au complicat adoptarea de măsuri pentru a atenua criza sanitară. Deficitul este anul acesta în line cu cel al altor țări din UE însă va conta foarte mult cum vom fi anul viitor, dacă se vor lua măsuri pentru reducere. Totodată trebuie avut în vedere ca întâi trebuie rezolvată criza medicală și apoi vor putea fi luate măsuri mai puternice de relansare a economiei. Fără rezolvarea crizei medicale, încrederea în economie nu va reveni. Pandemia a modificat permanent anumite comportamente: cel de consum și cel de privind lucrul la distanță. Mutarea în online a avut impact pentru companiile reprezentative din acest sector care ating maxime istorice. Cum, prin munca la distanță, locația angajaților devine irelevantă, sunt oportunități care pot atenua partea de dezechilibre între orașe. De asemenea, acest trent de muncă la distanță este mult mai prietenos cu mediul încojurător.”

Prima jumătate a „anului pandemic” s-a încheiat cu investiții imobiliare în valoare totală de 408 milioane de euro în România, cu aproximativ 18% peste nivelul din primul semestru al anului 2019, tranzacțiile în segmentul birourilor reprezentând aproape 86% din volum, potrivit raportului de piață al Colliers International pentru primul semestru al anului 2020. Totuși, perspectivele sunt incerte, deoarece mai multe tranzacții majore au fost fie înghețate sau chiar anulate. Pe de altă parte, piața terenurilor continuă să înregistreze tranzacții și un interes semnificativ.

Similar Europei Centrale și de Est, volumul investițiilor imobiliare a crescut în România în prima jumătate a anului, până la 408 milioane euro, cu aproximativ 18% peste nivelul din primul semestru din 2019. Peste un sfert din volumele înregistrate pe plan local au fost generate de vânzarea portofoliului GTC către fondul de private equity Optimum, care include mai multe proiecte de birouri în București (tranzacție estimată în jurul a 116 milioane de euro pentru România). Două tranzacții de dimensiuni similare (care depășesc 50 de milioane de euro) au provenit din încheierea celei de-a treia faze a proiectului de birouri The Bridge (achiziționate de proprietarii lanțului de bricolaj românesc Dedeman) și de birourile Global City Business Park (achiziționate de grecii de la Arion Green). De fapt, aproape 86% din volume au fost generate de proiecte de birouri, majoritatea din București.

Cu toate acestea, 2020 era de așteptat să fie cel mai bun an din perioada post-criză pentru piața investițiilor imobiliare din România, spun consultanții Colliers International, însă contextul pandemiei a încetinit performanța în prima jumătate a anului. În același timp, mai multe tranzacții mari, care depășesc pragul de 100 de milioane de euro, inclusiv una care ar fi stabilit un record pentru piața locală în ceea ce privește dimensiunea, au fost amânate în contextul actual sau au fost chiar anulate.

„Predictibilitatea fluxului de venit rămâne cea mai mare problemă pe termen scurt, în special în zona birourilor și hotelurilor. Cu toate acestea, acum există mai mult capital ca niciodată datorită injecțiilor de lichidități de la băncile centrale și programelor fiscale guvernamentale. În consecință, există argumente solide că activitatea de investiții va relua cursul pe măsură ce gradul de ocupare va începe să revină la normal”, explică Mihai Pătrulescu, Senior Associate Investment Services în cadrul Colliers International.

Potențial ridicat pentru tranzacții oportuniste sau cu valoare adăugată

În ciuda lipsei tranzacțiilor de referință în România, tendința de creștere a randamentelor observată în Europa Centrală și de Est, precum și deteriorarea riscului de țară, ar fi adus suficiente argumente pentru creștere atât în segmentul birourilor, cât și în cel de retail din România, însă creșteri s-au înregistrat doar în cazul din urmă. Decizia de a păstra neschimbate randamentele în segmentul de birouri se bazează pe discuțiile din piață (fiind nevoie ca nivelurile să fie testate de piață în noul context), precum și pe faptul că, înainte de contextul coronavirusului, câteva oferte destul de mari erau în stadii avansate la un nivel de sub 7% al randamentelor. Având în vedere că România a avut o performanță mai slabă față de alte țări din Europa Centrală și de Est în acest ciclu economic, există suficiente motive de încredere că randamentele din segmentul birourilor pot fi menținute la un nivel stabil versus o mică scădere.

În ansamblu, 2020 poate părea un an lent, cu volume cuprinse între 600 și 700 de milioane de euro, care depind în mare parte de momentul și modul în care vor fi reluate tranzacțiile amânate sau anulate în timpul stării de urgență. Există, de asemenea, potențialul să apară unele tranzacții oportuniste sau cu valoare adăugată, fiind posibil ca anumiți vânzători sau companii să întâmpine probleme și să fie interesați de o vânzare imediată pentru a accesa lichidități într-un timp scurt.

La nivelul Europei Centrale și de Est, aproape toate piețele au înregistrat o creștere a randamentelor față de sfârșitul anului 2019 pentru activele de birou și de retail. Volumele de investiții din regiune au ajuns la aproape 6,3 miliarde de euro în primul semestru al anului, de la puțin sub 6 miliarde de euro în aceeași perioadă a anului trecut, ceea ce înseamnă o creștere de aproximativ 5%.

Terenuri noi sunt scoase la vânzare la prețuri care fac abstracție de pandemie

Pe piața terenurilor, activitatea decurge în ritm aproape normal, iar unele tranzacții au fost finalizate chiar în perioada stării de urgență. Cea mai mare cerere pentru terenuri în primul semestru al anului a venit din partea jucătorilor din retail. Deși cererea pentru parcele de teren destinate marilor centre comerciale sau mall-urilor a stagnat, dezvoltatorii de parcuri de retail și proprietarii de magazine de tip big box au continuat să caute proiecte noi în toate orașele unde nu au o acoperire suficientă și care au o ofertă mai redusă de spații moderne de retail. Există inclusiv o nouă intrare în segmentul de retail de tip big box, care a prospectat piața de terenuri în vederea identificării de locații pentru magazine în perioada stării de urgență.

Cu toate acestea, câteva tranzacții mari, cu valori de peste 10 milioane de euro, care erau planificate a se finaliza în 2020, s-au blocat și ar putea să nu se mai întâmple în acest an, ci mai degrabă anul viitor, în cel mai bun caz. Dezvoltatorii de proiecte rezidențiale continuă să aibă apetit pentru achiziția de terenuri, deși sub nivelul din perioada 2018-2019, când au fost înregistrate valori record (prin urmare, mulți dintre ei au stocuri importante de teren în portofoliu); totuși, majoritatea rămân în căutare de oportunități, mai ales pentru consolidarea prezenței din jurul proiectelor actuale.

„Vedem un interes crescut în segmentul rezidențial, după starea de urgență cauzată de Covid-19, pentru case. Prin urmare, mai mulți dezvoltatori care până acum construiau blocuri de apartamente se uită la parcele de teren de la marginea marilor orașe, unde prețurile sunt mai mici, pentru proiecte de case. Birourile sunt într-un context diferit: având în vedere stocul viitor semnificativ, în special în București, și incertitudinile din zona de leasing, legate în principal de impactul work from home, dar și de alte aspecte, mulți dezvoltatori preferă să aștepte pentru a vedea ce se întâmplă. Totuși, chiar și în acest segment, cei care au o strategie de dezvoltare pentru a vinde trebuie să caute în continuare proiecte noi. Hotelurile, care erau un segment foarte activ înainte de coronavirus, continuă să înregistreze un interes crescut, pe fondul unui posibil scenariu de tipul: cumpărați acum teren la un preț bun, dezvoltați și deschideți noul proiect peste doi ani, când piața ar trebui sa fie într-o formă decentă”, spune Sînziana Oprea, Director Land Agency în cadrul Colliers International.

Oferta de terenuri rămâne substanțială și vine de la diferite categorii de vânzători, prezenți pe piață în ultimii ani. Noi terenuri sunt scoase la vânzare chiar și în aceasta perioada și nu neapărat la prețuri reduse, ci la prețuri care nu țin cont de contextul pandemic, pe fondul cererii care există în continuare. În plus, nu au existat încă active distress (la prețuri sub nivelul pieței pentru o vânzare rapidă, din nevoia de a face rost de lichidități). Totusi, în timp, din cauza deteriorării climatului economic, pot apărea dificultăți financiare pentru anumite persoane sau companii, obligându-le să reducă prețurile pentru o vânzare accelerată. În ceea ce privește nivelul prețurilor, consultanții Colliers International se așteaptă ca situația să rămână oarecum stabilă (cu posibile ajustări în jos doar în anumite cazuri), cu excepția unui scenariu în care lucrurile iau brusc o întorsătură negativă.

Federația Sindicatelor GAZ-Romania, organizație reprezentativă la nivel național, care reprezintă interesele salariaților din industria gazului – angajați ai companiilor Transgaz, Romgaz, E-ON și Engie, ia act de sesizarea Sindicatului Transport Gaz și dezaprobă total opiniile lansate recent în spațiul public de diferite persoane și organizații, cu referire la o așa-zisă lipsă de utilitate a gazoductului BRUA și atrage atenția că acesta reprezintă un proiect cu valoare strategică atât pentru România, cât și pentru Uniunea Europeană, fapt dovedit și de susținerea primită din partea tuturor factorilor de decizie.
Interconectorul BRUA reprezintă o etapă esențială în dezvoltarea sistemului național de transport gaze naturale. Odată cu punerea lui în funcțiune, România se conectează la culoarele regionale de transport și va putea să-și asigure aprovizionarea cu gaze naturale din noi surse, ceea ce va satisface într-o măsură mai mare cererea existentă pe piața internă și va conduce la un nivel mai ridicat de predictibilitate și securitate energetică pentru consumatorul român. În același timp, BRUA va însemna și o cale de acces la piețele europene pentru potențiala producție de gaze naturale extrase de țara noastră din Marea Neagră.
Nu în ultimul rând, gazoductul BRUA reprezintă și un motiv de mândrie națională și de continuitate a tradiției pe care România o are în domeniul energetic. Să nu uităm că prima rafinărie industrială de petrol din lume a fost construită în România, în 1856; suntem prima țară din lume cu o producție de petrol înregistrată oficial în statisticile internaționale; România a exportat prima cantitate de benzină din lume și tot în țara noastră s-a construit prima conductă de transport gaze naturale din lume. Așadar sunt create toate premisele pentru susținerea și dezvoltarea proiectelor de investiții în sectorul gazelor naturale, pentru ca România să devină lider regional din punct de vedere energetic, astfel încât
generațiile viitoare să nu mai depindă de o singură sursă de aprovizionare cu gaze naturale iar țara noastră să devină pe deplin independentă energetic.
Din perspectiva salariaților Transgaz, gazoductul BRUA, ca și alte proiecte majore de investiții înseamnă nu doar o decizie a conducerii companiei, ci și munca concretă a miilor de angajați ai societății, care au lucrat și lucrează cu seriozitate, responsabilitate, profesionalism și devotament.
Toate aceste proiecte sunt realizate prin efortul și implicarea continuă a angajaților companiei, angajați pe care Sindicatul Transport Gaz îi reprezintă, iar desconsiderarea lor înseamnă implicit și subestimarea muncii a mii de oameni.
Toate afirmațiile publice referitoare la lipsa de valoare economică și strategică a gazoductului BRUA le considerăm neavizate și nerealiste. Prin urmare, Federația Sindicatelor GAZ-Romania, în numele Sindicatului Transport Gaz transmite public mesajul de susținere fermă a acestui proiect care aduce beneficii importante în plan economic și social, atât la nivel național cât și european, inclusiv prin crearea de noi locuri de muncă pe perioada execuției lucrărilor, dezvoltarea infrastructurii, contribuții
la economia locală, națională și europeană,prin stimularea altor investiții.

Biroul Executiv al Federației Sindicatelor Gaz România

Federația Sindicatelor din Silvicultură Silva adresează un apel președintelui  țării și avocatului poporului „să stopeze un nou tun pe seama pădurilor statului”, care s-ar produce dacă ar intra în vigoare un act normativ adoptat la nivel parlamentar, aflat acum în fața promulgării. Silvicultorii își susțin solicitarea pe baza unei analize de specialitate, sub aspect professional și juridic:

Federația Sindicatelor Silva a solicitat miercuri, 5 august, Președintelui României, Klaus Werner Iohannis, și Avocatului Poporului, Renate Weber, să atace la Curtea Constituțională Proiectul de Lege PL-x nr. 188/2020 privind unele măsuri pentru deblocarea procesului de restituire a terenurilor către foştii proprietari, adoptat de Camera Deputaților în data de 28.07.2020 şi trimis spre promulgare luni, 3 august 2020.

Dacă luăm ca referință doar Raportul Ministerului Apelor și Pădurilor privind starea pădurilor României în anul 2017,  prin legifererea acestui proiect de lege, Statul Român va pierde cel puțin 142.722 hectare terenuri forestiere, ceea ce reprezintă circa 5% din pădurile  pe care încă le mai deține, la un calcul simplu rezultând o pierdere de circa 2,6 miliarde de euro, raportată doar la valoarea lemnului de pe această suprafață.

Mai mult, prin retrocedarea acestor suprafețe de păduri,  vor fi desființate după evaluările noastre cel puțin 20 de ocoale silvice de stat și vor fi disponibilizați circa 1.000 de salariați.

Cu siguranță însă, suprafața care va fi ”smulsă” din patrimoniul public al statului va fi mult mai mare odată deschisă ”Cutia Pandorei” prin această lege, iar efectele asupra administrației pădurilor statului vor fi semnificative (după unele evaluări, suprafața afectată poate depăși chiar 1 milion de hectare).

Proiectul de lege trimis spre promulgare conține prevederi controversate, precum posibilitatea restituirii terenurilor forestiere pe alte amplasamente, chiar dacă pădurile respective s-au aflat în proprietatea statului înainte de anul 1948, sau introducerea noțiunii de „fond forestier proprietate privată a statului”pentru a crea posibilitatea retrocedării pădurilor aparținând statului.

Federaţia Sindicatelor din Silvicultură Silva apreciază că iniţiativa legislativă încalcă prevederile Constituţiei României, respectiv art. 135 alin. (2) lit. b) şi lit. d)-e), care reglementează principiile pe care Statul Român trebuie să le asigure în cadrul economiei de piaţă, art. 136 alin. (2) care garantează şi ocroteşte proprietatea publică, alin. (4) care statuează caracterul inalienabil al bunurilor proprietate publică, precum și dispozițiile art. 34 din Legea nr. 46/2008 – Codul Silvic („terenurile forestiere proprietate publică a statului nu fac obiectul constituirii dreptului de proprietate sau al vreunui dezmembrământ al acestuia”).

De asemenea, Federația Sindicatelor Silva consideră că iniţiativa legislativă nu se fundamentează pe o analiză socio-economică, cu atât mai puţin pe o analiză privind afectarea mediului înconjurător, care să rezolve sau cel puţin să propună soluţii pentru aspectele sesizate în trecut şi de către Curtea de Conturi în Raportul de audit privind „Situația patrimonială a fondului forestier din România, în perioada 1990-2012” şi nici nu evaluează impactul pe care legea, odată adoptată, îl va produce, având în vedere complexitatea şi amploarea procesului de restituire a imobilelor preluate în mod abuziv de regimul comunist, astfel cum prevede Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă.

Reamintim că din totalul de 6,56 milioane de hectare păduri la nivel național, au fost validate pentru reconstituirea dreptului de proprietate peste 3,3 milioane de hectare, din acestea circa 212 mii hectare păduri proprietate privată neavând nici în prezent servicii de pază asigurate, fiind expuse unui risc iminent  de a cădea pradă tăierilor ilegale.

Urmare aplicării succesive a legilor de retrocedare începând din anul 1991, s-a ajuns astăzi ca statul să mai dețină în proprietate doar 48 % din suprafața de păduri a României.

Pentru toate aceste motive şi altele detaliate în cele două solicitări înaintate către autorităţi, Federația Sindicatelor din Silvicultură Silva apreciază că se impune intervenţia Preşedintelui României şi a Avocatului Poporului pentru sesizarea Curții Constituționale a României, anterior promulgării legii. 

Federația Sindicatelor din Silvicultră „Silva”

București, 7 august 2020

În contextul ultimelor informații apărute în spațiul public, Federația Patronală Petrol și Gaze (FPPG) apreciază necesitatea de a reitera importanța majoră a proiectelor strategice din domeniul energetic, cu precădere BRUA – Interconectorul Bulgaria-România-Ungaria-Austria.

În ciuda impactului sever resimțit de către sectorul energetic, ca urmare a crizei actuale din domeniul sanitar, membrii federației recunosc trendul ascendent al dependenței Uniunii Europene de importuri de gaze naturale. Pe fondul înregistrării unei creșteri constante a cererii cumulată cu scăderea producției interne, asigurarea securității în aprovizionarea cu gaze naturale reprezintă o necesitate. Gazoductul BRUA constituie așadar o etapă esențială de dezvoltare a sistemului național de transport gaze naturale (SNT). Acest proiect are ca scop creșterea securității în alimentarea cu gaze naturale a României prin accesul la noi surse, precum și tranzitul către piețele central-europene a producției de gaze naturale din Bazinul Caspic. În plus, BRUA reprezintă și o cale de acces la piețele europene a unei părți a potențialei producții românești din Marea Neagră.

După cum am susținut și în trecut, potrivit studiilor și analizelor efectuate de către FPPG cu sprijinul experților din domeniu, interconectarea României la rețelele regionale de transport constituie un pas esențial în dezvoltarea pieței românești de gaze naturale. Avantajele sunt multiple și privesc securitatea energetică, precum și beneficii de ordin comercial, economic, politic și social. Din rândul acestora amintim:

•        Conectarea la culoarele regionale de transport gaze naturale permite aprovizionarea din noi surse. Din acest motiv, consumatorii din România, casnici și industriali, vor beneficia de efectele concurenței între surse multiple de gaze naturale.

•        Dezvoltarea unei piețe autohtone de tranzacționare, transparentă și lichidă, susținută și de legătura bidirecțională cu Hub-ul Central European de Gaze de la Baumgarten (CEGH), ce va fi stabilită prin intermediul gazoductului BRUA, va conferi consumatorilor predictibilitate și securitate a aprovizionării.

•        Interconectarea poate conferi României o poziție importantă în piețele regionale și implicit va spori securitatea energetică.

•        Activitatea de înmagazinare subterană a gazului natural, cu potențial geologic semnificativ de extindere, se poate dezvolta și moderniza pe baze comerciale, într-un con­text de piață regional.

•        Accesul producătorilor de gaze din România la piețele regionale și europene va stimula

investițiile în segmentul upstream și în infrastructură. Aceasta este o condiție indispensabilă pentru dezvoltarea sectorului offshore de la noi din țară.

Pentru detalii suplimentare, vă puteți adresa dlui Director Relații Externe FPPG – Daniel Apostol / +40 732 999 353  / Email: daniel.apostol@fppg.ro

Federația Patronală Petrol și Gaze (FPPG), este înființată în baza Legii Dialogului Social nr. 62/2011, este reprezentativă la nivelul sectorului de activitate ”Energie, Petrol și Gaze și Minerit Energetic” și prin intermediul companiilor afiliate, reprezintă peste 90% din producția internă de petrol și gaze naturale, sectorul de transport petrol și gaze naturale, furnizare gaze naturale precum și o parte semnificativă din activitățile de rafinare, comercializare și distribuție de produse petroliere din România.

FPPG susține constant principiile stabilității, predictibilității și competitivității cadrului legislativ aplicabil domeniului energetic din România, precum și responsabilitatea companiilor din sector în ceea ce privește siguranța, sănătatea și securitatea operațiunilor și a personalului.

FPPG este membru fondator al Confederației Patronale Concordia, singura entitate din România afiliată la ”International Organization of Employers” – IOE și la ”Business Europe” – BE.

Valoarea și numărul tranzacţiilor de plată cu cardurile emise de prestatorii de servicii de plată rezidenţi au crescut cu aproape 10%, de la începutul pandemiei COVID 19, în ritm anual, accelerând astfel procesul de digitalizare în sistemul bancar, potrivit analizei datelor statistice preliminare furnizate de bănci pentru BNR.

Astfel, restricțiile impuse în perioada stării de urgență și în starea de alertă din cauza pandemiei au permis creșterea gradului de utilizare a cardurilor emise de bănci. Numărul tranzacțiilor de plată cu carduri emise de prestatorii de servicii de plată rezidenţi a avansat cu 9,6%, în trimestrul doi 2020, până la 222,2 milioane, comparativ cu perioada similară a anului trecut.

Valoarea tranzacţiilor de plată cu carduri emise de prestatorii de servicii de plată rezidenţi s-a majorat cu 9,3%, până la 28,27 miliarde lei, la finele trimestrului doi 2020, față de intervalul similar din anul trecut. Din totalul tranzacțiilor cu cardul din trimestrul doi 2020, valoarea tranzacțiilor POS cu carduri a totalizat 15,68 miliarde lei. La acest tip de tranzacții se constată o creștere cu 7,2% față de aceeași perioadă din 2019, când s-au înregistrat tranzacții POS cu carduri în valoare de 14,62 miliarde lei.

Numărul total al cardurilor în circulație în România, la sfârșitul lunii iunie 2020, se ridică la 18,43 milioane, cu 4,1% mai mare față de luna iunie 2019, când au fost raportate 17,7 milioane carduri. Din cele peste 18,43 milioane carduri în circulație la sfârșitul semestrului I 2020, un număr de 15.430.130 reprezentau carduri de debit și 2.907.432 carduri de credit. România are mai puțin de un card bancar/ cap de locuitor, una dintre cele mai mici valori din statele Uniunii Europene, ca urmare a preferinței pentru plățile efectuate în numerar.

Trecerea la cashless și contactless este o tendință care s-a accentuat în ultimii ani pe fondul digitalizării serviciilor bancare, însă a fost accelerată în perioada pandemiei. Ca măsură suplimentară de asigurare a sănătății, băncile au recomandat populației efectuarea plăților fără numerar, prin mijloace moderne de plată puse la dispoziție de acestea, precum cardurile sau plățile online.

Instituțiile de credit din România contribuie în mod activ la accelerarea introducerii soluțiilor digitale în serviciile financiar bancare și sunt preocupate de redefinirea modelelor de afaceri prin noi servicii inovative.

Comisia Europeană a aprobat cererea de înscriere a vinului „Adamclisi” din România în Registrul denumirilor de origine protejate (DOP). „Adamclisi” este o denumire care se referă la vinuri albe, roze și roșii produse într-o zonă viticolă foarte veche din regiunea Dobrogei. Datorită caracteristicilor pedologice și climatice, vinurile produse în zonă au arome în general fructate și corpolență medie.30/07/2020

Astfel, numărul vinurilor românești protejate la nivelul UE (DOP, IGP, IG) va ajunge la 53.

Această nouă denumire se va adăuga celor 1.170 de denumiri de origine protejate vinicole înregistrate deja. Lista acestora este disponibilă în baza de date eAmbrosia.

Produsele cu certificarea DOP sunt cele care au cea mai puternică legătură cu regiunea din care provin. Alte certificări mai sunt indicație geografică protejată (IGP) sau indicație georgrafică (IG).

Pentru mai multe informații, puteți consulta și paginile privind politica de calitateCăutați traducerile disponibile pentru linkul precedentFR•••.

Patru cercetători români ai ASE, INACO și institutelor Academiei Române au creat un indice al flexibilității muncii, util companiilor și instituțiilor care doresc să-și fidelizeze angajații, să le crească performanța și satisfacția la locul de muncă, într-o piață a muncii tot mai atipică, în studiul publicat recent într-o prestigioasă revistă internațională: “Work Flexibility, Job Satisfaction, and Job Performance among Romanian Employees— Implications for Sustainable Human Resource Management” (Sustainability, MDPI, iulie 2020, https://res.mdpi.com/d_attachment/sustainability/sustainability-12-06086/article_deploy/sustainability-12-06086.pdf).
Autorii: Adriana Davidescu, Simona Apostu, Andreea Paul și Ionuț Cășuneanu, consideră că flexibilitatea în muncă va fi noua normalitate după această criză sanitară, care a determinat cel mai mare număr de angajați din întreaga lume să lucreze remote, munca la domiciu fiind azi o normalitate. Autorii propun companiilor, autorităților deopotrivă, reproiectarea managementului resurselor umane (MRU) într-o abordare nouă, sustenabilă, integrată, de flexibilizare a relațiilor de muncă ca factor motivant pentru angajații români, după ce au examinat impactul diferitelor tipuri de flexibilitate – contractuală, funcțională, a timpului de lucru și a spațiilor de lucru– asupra satisfacției și performanței la locul de muncă al salariaților, din mediul privat și public, utilizând rezultatele unei sondaj reprezentativ derulat de cercetătorii români la nivel național.
Puțin mai mult de o treime din angajații români au declarat că lucrau la sfârșitul anului 2018 într-o manieră flexibilă. În schimb, mai puțin de o treime a declarat că beneficiază de program de lucru flexibil, număr flexibil de zile pe săptămână, lucrează în ture sau în afara programului normal de lucru.
Rezultatele empirice au relevat un nivel mediu de flexibilitate în rândul angajaților români intervievați. Doar o treime dintre aceștia prezentau niveluri ridicate de flexibilitate, cu accent deosebit pe rolul a două caracteristici de bază ale MRU sustenabil: dezvoltarea angajaților, respectiv mixul dintre timpul de lucru flexibil și spațiul de lucru flexibil.Din perspectiva programului de lucru, angajații români sunt mai mulțumiți lucrând același număr de ore pe zi, dar mai dispuși să fie flexibili în numărul de zile dedicate muncii pe săptămână, iar acest comportament influențează semnificativ nivelul general al satisfacției lor. În ultimii ani, tot mai mulți angajatori români au permis angajaților să lucreze de acasă, să aibă o zi de vineri mai scurtă sau o zi total liberă, iar acest lucru se reflectă pozitiv și în nivelul general de satisfacție.
Studiul dovedește rolul important atât al flexibilității individuale, cât și al indicatorului compozit al flexibilității angajatorului asupra nivelului general de satisfacție la locul de muncă, o atenție deosebită fiind acordată impactului noilor tipuri de spații de lucru (flex office, co-working, home office total, home office parțial) asupra performanței la locul de muncă, satisfacției la locul de muncă, performanței organizaționale, creșterii și dezvoltării profesionale, relațiilor sociale, profesionale și performanței profesionale personale, precum și motivației în muncă. Rezultatele empirice au relevat faptul că aceste noi tipuri de spații de lucru sunt foarte apreciate de angajați.

Munca desfășurată parțial la domiciliu, mixul dintre munca de acasă și lucrul în biroul unei companii, a fost considerată soluția optimă pentru creșterea performanței organizaționale, relațiilor sociale și profesionale, învățarea și dezvoltarea personală, creșterea nivelul general al motivației muncii.Flexibilitatea spațiului de lucru a influențat nivelul general de satisfacție la locul de muncă pentru angajații români, devenind esențial ca angajatorii să permită o combinație de lucru la domiciliu și în birourile companiei, precum și să lucreze în spații închiriate, într-un mediu cu mai multe relații sociale, caracterizat prin relații comunitare importante și partajare de resurse (schimb de resurse), ceea ce duce la creșterea nivelului de satisfacție și a gradului de retenție pe termen lung, conform studiului citat.
Un alt rezultat important al cercetării a evidențiat faptul că angajații din regiunile Centru și București-Ilfov, cei din companiile naționale sau instituțiile publice, precum și din companiile care activează în sectoarele comerțului cu ridicata, serviciilor sau construcțiilor, directorii generali sau cei care dețin un post de conducere, dar și specialiștii în învățământul superior au un nivel mai ridicat de flexibilitate în muncă.

Studiul apare într-un context în care mulți se întreabă, pe drept cuvânt, cum va arăta piața muncii după pandemie, dacă angajații vor continua să lucreze de acasă atunci când restricțiile de sănătate publică nu vor mai fi necesare, dacă „locul” pentru lucrători se poate schimba și el. Munca la distanță cu normă întreagă nu este singura soluție, atractivă de altfel atât pentru angajatori cât și pentru angajați, cu beneficii semnificative în echilibrul mai bun între muncă și viață, productivitate crescută și costuri mai mici pentru clădiri și infrastructură.Flexibilizarea relațiilor de muncă, cu toate formele sale atipice, creative, nestandardizate, crește productivitatea angajaților, ceea ce ar putea duce la reevaluarea fundamentală a modului în care oamenii vor lucra după pandemie.Prin urmare, dacă provocarea constă în reproiectarea managementului propriu-zis al resurselor umane pentru a include conceptul de sustenabilitate, atenția trebuie să fie pusă pe combinația dintre dezvoltarea angajaților, flexibilitatea timpului de lucru și a spațiului de lucru.

Academia Română a elaborat un punct de vedere privind situația din România determinată de pandemia actuală, cu implicațiile ei de ordin economico-social. Lucrarea se bazează pe analiza asupra unor domenii strategice, elaborată de specialiști din institute de cercetare ale Academiei Române, din mediul universitar și din alte zone instituționale de cercetare. Pornind de la această analiză, Academia Români avansează o serie de propuneri care conțin obiective și măsuri pentru atenuarea efectelor pandemiei. Conducerea Academiei Române își manifestă „disponibilitatea de a participa activ, prin specialiștii săi, la elaborarea strategiei de dezvoltare a României”.

România în și după pandemie

Situația creată în România de apariția și evoluția pandemiei, al cărei impact socio-economic este îngrijorător, dacă nu chiar dezastruos pentru unele sectoare, a determinat constituirea unui grup de reflecție în cadrul Academiei Române, format din academicieni, cercetători din institutele Academiei Române, reprezentanți ai mediului universitar. Acesta a analizat și a propus o serie de măsuri necesare pentru atenuarea efectelor pandemiei pe termen scurt, mediu și lung.

Grupul de reflecție consideră că pandemia a generat o criză care reprezintă o oportunitate pentru relansarea societății și economiei românești, în cadrul unui program strategic de dezvoltare durabilă.

Principalele sectoare analizate și pentru care sunt propuse obiective și acțiuni pentru atenuarea sau chiar eliminarea efectelor crizei sunt educația, cercetarea științifică, economia, agricultura, resursele minerale și energia, mobilitatea.

1. EDUCAȚIA

Prin evoluția spectaculoasă înregistrată în ultimul deceniu, tehnologia informației și comunicațiilor poate și trebuie să contribuie la modernizarea și eficientizarea procesului de educație și instruire a elevilor și studenților.

În acest scop se impune necesitatea regândirii întregului proces formativ-educativ, în contextul evoluției tehnologiei, al trecerii la noua revoluție industrială bazată pe integrarea calculatoarelor, al comunicațiilor cu obiectele fizice, unde comunicarea între mașini (M2M) și comunicarea între oameni și mașini (H2M) joacă un rol esențial. Sistemul național de educație și instruire trebuie adaptat la cerințele impuse de mobilitatea și globalizarea pieței forței de muncă.

• Dotarea tuturor școlilor cu mijloace tehnice pentru asigurarea condițiilor necesare educației on-line (calculatoare, tablete, table inteligente, infrastructuri de comunicații, acces la platforme on-line).
• Pregătirea tuturor profesorilor pentru utilizarea eficientă a infrastructurii în procesul de educație digitală.
• Lansarea unui program coerent de educație continuă a cetățenilor pentru adaptarea la evoluția tehnologiei comunicațiilor și calculatoarelor, a roboticii și inteligenței artificiale.
• CERCETAREA ȘTIINȚIFICĂ
• Reorganizarea sistemului de cercetare-dezvoltare-inovare și orientarea cercetării inclusiv spre programe care să susțină economia și trecerea la economia digitalizată (noua revoluție industrială).
• Înființarea Fundației Române pentru Știință, cu fonduri publice și private, cu misiunea de a gestiona programe naționale de cercetare, politicile pentru cercetare-dezvoltare, infrastructura pentru cercetare, transferul tehnologic și valorificarea rezultatelor.
• Alocarea a cel puțin 2% din buget pentru susținerea programelor de cercetare-dezvoltare și inovare, așa cum se întâmplă în majoritatea statelor dezvoltate.
• Lansarea unui program național pentru stimularea creativității, inovării și invențiilor, cu aplicabilitate în economie și societate.
• Adoptarea unui program național pentru susținerea companiilor private și publice, românești sau internaționale, destinate dezvoltării de programe de cercetare-dezvoltare-inovare în România.
• Crearea și susținerea centrelor de excelență în universități și institute de cercetare și a centrelor de transfer al cunoștințelor, inovațiilor și invențiilor în mediul economic. Întărirea cooperării între universități, institute de cercetare și mediul economic.
• ECONOMIA
• Susținerea unui program național pentru dezvoltarea infrastructurii de transport rutier, feroviar, aerian și implementarea tehnologiilor digitale pentru optimizarea mobilității.
• Susținerea unui program național pentru optimizarea activităților în mediul urban și rural, implementarea unor concepte precum „orașe inteligente“, „transport inteligent“, „clădiri inteligente“ ș.a.
•  Încurajarea și susținerea întreprinzătorilor pentru dezvoltarea industriei pe baza unor inovații și invenții românești. Identificarea unor domenii tehnologice și industriale care pot conduce la relansarea unor sectoare industriale cu capital autohton (mașini agricole, automobile, echipamente electrice și de automatizare, sisteme de programare, fabrici de ulei, fabrici de zahăr, produse chimice, industria de armament etc.).
• AGRICULTURA
• Susținerea programului de irigații și valorificarea potențialului hidrologic natural al râurilor și lacurilor, înscris într-un program național de amenajare a terenurilor  agricole.
• Inițierea și susținerea unui program național de împăduriri și refaceri ale fondului forestier, precum și a perdelelor forestiere pentru protecția terenurilor agricole.
• Lansarea și susținerea unui program național pentru revigorarea sectorului zootehnic (creșterea porcilor, ovinelor, bovinelor) și valorificarea eficientă a produselor, prin crearea la nivel regional a combinatelor de prelucrare a laptelui, cărnii ș.a.
• Crearea unor ferme complexe, cu participarea statului și a mediului privat, pentru asigurarea necesarului de produse alimentare de calitate superioară.
• Crearea centrelor regionale de colectare, stocare și livrare de produse alimentare prin implicarea direcțiilor județene pentru susținerea agriculturii. 
• Susținerea directă a exploatațiilor agricole generatoare de produse agroalimentare, necesare pieței interne (carne, lapte, legume, fructe și derivate ale acestora).
• RESURSELE/ENERGIA
• Regândirea sistemului de exploatare și valorificare a resurselor minerale și energetice (gaze, petrol, cărbune, minereuri critice).
• Regândirea și reavizarea sistemului energetic național și a celui minier ca sisteme strategice aflate sub controlul statului.
• SECURITATEA CIBERNETICĂ
• Crearea unui sistem național coerent de securitate cibernetică, în contextul creșterii complexității infrastructurilor și a vulnerabilităților determinate de noua revoluție industrială și de digitalizarea economiei și a societății.

Pentru operaționalizarea unor asemenea obiective se impune viziune, coerență și responsabilitate din partea factorilor de decizie. În acest sens, sunt necesare acțiuni în următoarele direcții:

1. Reconsiderarea rolului economic și social al statului și al parteneriatului public-privat. Statul reprezintă un agent economic sui generis, a cărui intervenție crește odată cu mărirea gradului de complexitate a economiei, cu extinderea globalizării, a digitalizării pe plan mondial, în contextul unor probleme majore, generate de dezastre naturale, pandemii, degradarea mediului.
2. Investigarea atentă a problemelor legate de migrarea populației și de reducerea îngrijorătoare a numărului de locuitori din anumite zone; lansarea unui program de stopare a declinului demografic și de creștere a natalității.
3. Asigurarea premiselor necesare și suficiente pentru refacerea economiei și dezvoltarea durabilă a României prin:
4. Îmbunătățirea stării de sănătate a populației;
5. Creșterea gradului de ocupare a forței de muncă;
6. Asigurarea unui nivel de educație cât mai apropiat de cerințele economiei și ale societății moderne;
7. Promovarea și susținerea finanțării investițiilor publice și private, ca factor de creștere economică și de progres social;
8. Regândirea sistemului de împrumuturi și dobânzi pentru susținerea sectorului economic și a inițiativelor private;
9. Elaborarea unor măsuri și instrumente de creștere a eficienței economice și de protecție a mediului;
10. Conceperea și implementarea unor programe pentru creșterea rezilienței economice, a vitezei de recuperare a declinului economic și social;
11. Promovarea conceptelor legate de implementarea noii revoluții industriale, cu profunde consecințe în toate sectoarele socio-economice;
12. Acordarea unei atenții sporite schimbărilor structurilor industriei, comportamentului consumatorilor, pozițiilor pieței și atractivității sectoarelor;
13. Stimularea creativității și inovării pentru progresul social și economic al țării;
14. Refacerea încrederii populației în viitorul țării, în forța unității naționale;

Mobilizarea întregului potențial intelectual pentru relansarea societății românești și consolidarea prestigiului României ca țară cu o economie

• eficient, cu un program coerent de dezvoltare generală.
• Valorificarea oportunităților oferite de Uniunea Europeană, cu rol complementar față de eforturile la nivel național, determinante pentru dezvoltarea socio-economică a țării pe termen mediu și lung.
• Operaționalizarea strategiei naționale de dezvoltare durabilă până în anul 2030, document oficial ca interfață la agenda ONU, cu accent pe noua paradigmă a dezvoltării durabile, având la bază reducerea inechității sociale și a sărăciei extreme.
• Participarea activă, cu resurse proprii și cu resurse atrase, la programul european „Green Deal“, cu impact major asupra ecosistemelor naturale la nivelul întregii țări, pentru creșterea eco-eficienței și a capacității de protecție a mediului.
• Constituirea unei comisii guvernamentale pentru analiza modului de gestionare a capitalului bancar, menită să vizeze rata dobânzilor, facilitățile privind perioada de grație și rambursare a creditelor, dobânzile subvenționate ș.a., precum și modul de susținere a capitalului bancar național public și privat.
• Elaborarea unui Program Național pentru gestionarea durabilă a resurselor minerale și a Programului Geologic Național de reevaluare a acestor resurse, cu recomandări de valorificare a lor.
• Academia Română își propune să organizeze periodic dezbateri pe teme de interes național, cu invitarea unor reprezentanți ai instituțiilor interesate, ai mediului de afaceri și ai factorilor de decizie.
• Academia Română se oferă să constituie un grup de lucru cu scopul analizării evoluției decalajelor în diferite domenii din țara noastră, în comparație cu statele dezvoltate din Europa; rezultatele urmează să fie publicate trimestrial, într-un buletin informativ, cu menționarea principalilor indicatori la nivel național și internațional.
• Academia Română își manifestă disponibilitatea de a participa activ la elaborarea strategiei de dezvoltare a României pe termen mediu și lung.

Biroul Prezidiului Academiei Române

Grupul de reflecție a fost alcătuit din:

Acad. Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române

Acad. Ioan Dumitrache, secretar general al Academiei Române

Acad. Nicolae Anastasiu, Secția de Științe Geonomice, Academia Română

Acad. Florin Filip, președintele Secției de Știința și Tehnologia Informației, Academia Română

Acad. Nicolae Săulescu, Secţia de Ştiinţe Agricole şi Silvice, Academia Română

Prof. univ. Gheorghe Zaman, membru corespondent al Academiei Române, director, Institutul de Economie Națională

Dr. Luminița Chivu, director, Institutul Național de Cercetări Economice „Costin C. Kirițescu“

Dr. Marioara Iordan, director adjunct, Institutul de Prognoză Economică

Dr. Filip Cârlea, director, Centrul de Promovare a Energiilor Regenerabile

Prof. univ. Radu Munteanu, Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca

Dr. Ovidiu Badea, director, Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură „Marin Drăcea“

Piața birourilor în primul semestru din „anul pandemic”: Scăderea cererii începe să fie simțită, însă rata de ocupare rămâne semnificativă în majoritatea sub-piețelor

Noile spații de birouri livrate în prima jumătate a anului au fost de aproape 105.000 de metri pătrați, în concordanță cu estimările Colliers International, dar cererea totală în București a scăzut cu aproape 28%, până la puțin peste 124.000 de metri pătrați, în timp ce cererea nouă s-a redus la jumătate după un an excepțional, sub 45.000 de metri pătrați. În general, consultanții Colliers International nu se așteaptă la mișcări semnificative în privința contractelor noi, cu excepția companiilor care sunt presate să se mute sau să se extindă, în contextul în care reprezentanții acestora nu au claritate asupra modului în care se va desfășura activitatea angajaților în viitor sau asupra modului în care va evolua business-ul.

Activitatea de construcție din piața de birouri a continuat aproape normal în primăvară, chiar și în contextul blocajului generat de pandemie, și nu există întârzieri majore pentru clădirile planificate să se finalizeze în 2020, cu un potențial de livrare a aproximativ 230.000 de metri pătrați de spații, în principal deja contractate integral sau în cea mai mare parte pre-închiriate, conform datelor Colliers International.

În prima jumătate a anului au fost livrați aproape 105.000 de metri pătrați de spații moderne de birouri, cea mai mare parte fiind în primul trimestru al anului. Două treimi din suprafața totală livrată vine din proiectul Ana Tower și din faza a treia a proiectului Campus al Globalworth.

„Scăderea cererii noi începe abia acum să se facă simțită, al doilea trimestru al anului înregistrând una dintre cele mai mici cifre ale acestui ciclu – doar 16.000 de metri pătrați. Deși primul semestru nu arată deloc rău, există încă o inerție mare în joc și, în plus, pe baza experienței noastre, discuțiile pe marginea viitoarelor contracte de închiriere nu merg deloc într-un ritm bun. A doua jumătate a anului ar putea aduce, așadar, o încetinire suplimentară a activității de închiriere a spațiilor de birouri”, spune Sebastian Dragomir, Partner & Head of Office Advisory în cadrul Colliers International.

Pe lângă scăderea cererii în contextul în care companiile trebuie să facă față incertitudinilor, un alt aspect care ar putea pune presiune asupra cererii viitoare ar putea fi creșterea suprafețelor aflate la  subînchiriere. Acest lucru vine din faptul că unele companii care s-au mutat în ultimii ani au închiriat și un spațiu suplimentar care să acopere nevoia în cazul în care continuă angajările și extinderea businessului; acum, când aceste planuri par să nu mai fie fezabile, e posibil să devină disponibile destul de multe spații pentru subînchiriere. În plus, munca de acasă, fie câteva zile pe săptămână sau în regim permanent (în perioada aceasta de stare de alertă), ar putea de asemenea contribui la creșterea disponibilității unor spații ocupate anterior.

Până în prezent nu s-au observat modificări majore în ceea ce privește chiriile, însă consultanții Colliers International apreciază că este posibil să apară schimbări. Pe termen scurt, există mai multe aspecte care influențează evoluția chiriilor: în primul rând, întrucât chiriașii ar putea să nu fie deschiși la mutări, pe fondul costurilor aferente, iar proprietarii actuali ar putea să nu fie la fel de flexibili să ofere chirii mai mici; între timp, companiile care doresc să ocupe noi spații (prin relocare sau cerere nouă) vor motiva probabil proprietariii să fie sensibil mai generoși (în special prin stimulente/gratuități, mai degrabă decât cu reducerea chiriei contractuale). De asemenea, există destul de multe spații mari, complet echipate, disponibile pentru subînchiriere la chirii competitive.

„În general, presiunile pe chirii par să crească, cu argumente pentru o evoluție în același sens și pe termen mai lung. Între timp, rata de neocupare a continuat să crească în prima jumătate a lui 2020, ajungând la sfârșitul lunii iunie la 11,25%, cu un punct procentual mai mare decât la sfârșitul lui 2019, majoritatea segmentelor de piață importante înregistrând o creștere a spațiilor disponibile, cu excepția zonelor Centru Vest (scădere modestă) și Dimitrie Pompeiu (stagnare)”, explică Sebastian Dragomir.

O observație importantă este că, fără clădirile de birouri din zona Pipera Nord și cele de clasă B, rata de neocupare e la un nivel confortabil, de sub 10% în cazul clădirilor de birouri de clasă A. Pe de altă parte, considerând situația actuală, cererea pentru închirierea de spații de birouri s-ar putea diminua în perioada următoare, la fel ca și presiunea pe chirii. Rata de neocupare va urca probabil la 13-14% până la sfârșitul anului, cererea totală pentru 2020 stabilizându-se în jurul a 200.000 de metri pătrați, aproape la jumătate față de 2019 și sub media de 300.000 de metri pătrați estimați inițial pentru acest an. Din cauza creșterii timpului necesar pentru negocierea tranzacțiilor, dificultăților de călătorie a decidenților din companiile internaționale, dar și a incertitudinilor care ar putea să persiste și anul viitor, 2021 s-ar putea să nu fie un an excepțional, dar ar putea totuși să surprindă în sens pozitiv dacă revenirea accelerează, indicatorii de pe piața muncii oferind deocamdată perspective încurajatoare.

Deși este posibil ca anul viitor să nu aducă prea multe schimbări, deoarece majoritatea companiilor nu se vor extinde și nici nu vor lua decizii pe termen scurt, consultanții Colliers International prevăd că piața de birouri nu va mai arăta la fel după criza „sanitară”. Munca de acasă la scară largă va continua în companii, iar câteva zile pe săptămână de lucru remote oferite angajaților, împreună cu o optimizare a spațiului închiriat, ar putea să conducă la o reducere a spațiului necesar pentru birouri în viitor. Există totuși câteva argumente care, cel puțin pentru unii angajatori, explică nevoia de mai mult spațiu (de exemplu, dorința de a avea și în pandemie un birou pentru toți angajații, ceea ce necesită de fapt închirierea de spații suplimentare, mai ales dacă acest lucru este solicitat de către compania mamă). Mai mult, munca de acasă nu poate înlocui pe deplin importanța pe care o au birourile, ca mediu pentru construirea de echipe, mentorat și cultura corporativă.

CFA Institute a anunțat câștigătorii pentru anul 2020, la competițiile pe care le desfășoară în cadrul instituției – “Society Awards Programme”.

Adrian Codirlașu, CFA – președintele Asociației CFA România, a fost desemnat câștigător la categoria “Voluntarul anului”, pentru regiunea EMEA.

Totodată, Asociația CFA România a fost una dintre cele trei organizații finaliste la categoria “Impact și Inovație”, la care a participat cu proiectul de educație financiară “Generația I” – generația independența, și cu studiul “Viitorul Sistemului de Pensii din România”.

Adrian Codirlașu, CFA declară: “Faptul că am câștigat această competiție la care se înscriu voluntari care dețin certificarea CFA și lucrează pentru asociațiile locale din care fac parte, mă onorează. Însă efortul pentru realizarea proiectelor organizației pe care o reprezint de mai mult de patru ani, este unul comun și apreciez susținerea și implicarea colegilor mei din cadrul Asociației CFA România, cărora doresc să le mulțumesc și pe această cale”.

Randi Tolber, CFA – Head, Global Society Relations la CFA Institute, ne-a transmis: “Apreciem dedicația lui Adrian în acest proces al competiției, și am fost impresionați de această aplicație, care ne-a arătat implicarea în atât de multe activități și inițiative, în beneficiul asociației din care face parte. Această participare arată clar leadership, angajament și entuziasm. Noi cei care știm numeroasele realizări ale lui Adrian, suntem încântați să îi vedem recunoscute eforturile prin acest premiu.”.  

Titlul CFA® este unul dintre cele mai prestigioase din lume in randul profesionistilor din domeniul financiar. Administrat de catre CFA Institute, programul CFA este un program post-universitar, care pregateste si testeaza candidatii in domeniul eticii si standardelor profesionale, analizei situatiilor financiare, economiei, managementului de portofoliu, analizei si evaluarii diverselor instrumente financiare si de investitii.

Astazi, in lume exista peste 170.000 de detinatori ai acestui titlu, majoritatea fiind afiliati la cele 159 organizatii membre ale CFA Institute.

Candidatii pentru titlul CFA® trebuie sa promoveze o serie de trei examene cu frecventa anuala. Fiecare examen presupune cca. 250-300 de ore de studiu individual. In plus, sunt necesari 4 ani de experienta profesionala relevanta in domeniul financiar, precum si aderarea la un cod de standarde etice si profesionale stricte.

Asociatia CFA Romania este organizatia profesionistilor in investitii din Romania, detinatori ai titlului Chartered Financial Analyst (CFA®), calificare administrata de CFA Institute (USA). Asociatia CFA Romania este una dintre cele peste 159 de societati membre ale CFA Institute, si are  misiunea de a promova interesele specialistilor in investitii si de a mentine standarde ridicate de integritate si excelenta profesionala.

In prezent, Asociatia CFA Romania are 250 de membri, detinatori ai titlului de Chartered Financial Analyst (CFA®). Profesionistii care sunt membri ai Asociatiei CFA Romania lucreaza pentru institutii de reglementare, institutii supranationale, institutii bancare, firme de asigurari, firme de intermediere de valori mobiliare, firme de asset management, fonduri de pensii, firme de consultanta, sectorul public, institutii de invatamant, companii care activeaza in diverse sectoare economice etc. Contact de presa: Florentina Almajanu, Director General; e-mail: office@cfaromania.ro

Numărul insolvențelor, cel al radierilor și dizolvărilor companiilor din România continuă să fie mult sub nivelul din 2019, ceea ce arată reziliența mediului de afaceri local în condiții de pandemie. Cu toate acestea, fără o continuare/majorare a sprijinului autorităților în contextul unei posibile accentuări/prelungiri a crizei sanitare tendința se va inversa, iar la începutul lui 2021 peisajul de business ar putea arăta complet diferit. Rata șomajului este în creștere, ar putea ajunge la 6,5% în acest an potrivit estimărilor KeysFin, însă România rămâne sub media europeană de 7,1% sau cea din Statele Unite de 11% în iunie 2020.

Numărul companiilor care au intrat în insolvență a scăzut cu mai mult de un sfert, respectiv cu 26% în primele 6 luni din 2020, față de aceeași perioadă din 2019,  ajungând la 2.360 de companii, cea mai mică valoare din ultimii 10 ani. Numărul companiilor suspendate a avut o scădere și mai accentuată,  de aproape o treime, respectiv 32% în primele 6 luni din 2020 față de aceeași perioadă din 2019, totalizând 5.136 de companii, minimul ultimilor 10 ani.

În ceea ce privește radierile și dizolvările de firme locale, numărul acestora a scăzut și mai dramatic, cu 58% în primele luni din 2020 față de aceeași perioadă din 2019, la 35 de mii, iar numărul entităților active (PFA și persoane juridice) a crescut în acest an cu 4% la 1.391.147 în 30 iunie 2020.

„În ciuda primelor semnale de revenire a business-ului european (companiile din zona euro raportează un început încurajator al celui de-al treilea trimestru, cu cel mai rapid ritm de creștere din ultimii 2 ani) pe plan local lucrurile stau diferit. Chiar dacă momentan, potrivit ultimelor informații, companiile locale par că rezistă, ba chiar numărul entităților active a crescut, analiștii noștri consideră că înrăutățirea situației interne în ceea ce privește numărul de cazuri confirmate de Coronavirus, coroborată cu o nouă perioadă de lockdown ar putea afecta mult mai puternic mediul de afaceri local care nu a beneficiat de o capitalizare suficientă înainte de criză și nici de un pachet de sprijin al autorităților pe modelul european.” adeclarat Roxana Popescu, Managing Director KeysFin, unul dintre cei mai importanți furnizori de soluții de business information din România.

PIAȚA FORȚEI DE MUNCĂ 

Potrivit datelor INS, numărul de șomeri (15-74 ani) a crescut în mai la 463.000, rata șomajului majorându-se cu 0,4 puncte procentuale față de aprilie, la 5,2% (cel mai ridicat nivel din ultimii 3 ani).

Pe 3 iulie 2020 erau aproape 103 mii de contracte de muncă suspendate (în șomaj tehnic) cu 24,5 mii (24%) în hoteluri și restaurante, 20,6 mii în industria prelucrătoare (20%) și aproape 9 mii în comerț (9%).

Indicatorul a scăzut cu 90% față de vârful din 13 aprilie și a rămas cu 80% sub nivelul din 30 martie, data la care Ministerul Muncii a început publicarea datelor.

Șomajul tehnic a ajutat temporar companiile puternic afectate de pandemie, care aveau nevoie de această facilitate pentru a-și păstra angajații, pe termen scurt (aproximativ 1,1 milioane de angajați la solicitarea a 129 de mii de angajatori).

Ministerul Muncii nu a mai publicat din 28 mai date cu privire la numărul contractelor de muncă încetate. Cu un nivel de 430 de mii de contracte de muncă încetate pe 28 mai indicatorul înregistra o creștere de 286% față de 30 martie, evoluție care se va transmite însă doar parțial și în creșterea ratei șomajului.

Pe sectoare, distribuția diferă de cea a contractelor suspendate: comerțul și industria prelucrătoare reprezintă aproximativ 18% din total, fiecare, urmate de construcții cu 15%.

Având însă în vedere că, chiar și înainte de începerea pandemiei, în 2018, 292 mii de companii locale nu aveau niciun angajat, impactul din momentul de față asupra piaței muncii locală este și mai mare.

SECTOARE AFECTATE

Cele mai multe insolvențe au apărut în sectoarele: comerț (705 companii respectiv 30% din total), construcții (387 de companii respectiv 16,4% din total) și industria prelucrătoare (307 companii respectiv 13% din total).

Din punct de vedere geografic, cele mai multe companii intrate în insolvență au fost din București (423 de companii respectiv 18% din total), Bihor (211 de companii, respectiv 9% din total) și Constanța (140 de companii respectiv 6% din total.

Mai mult, așa cum era de așteptat, pe fondul incertitudinilor generate de pandemia de SARS COV 2, înmatriculările de companii au scăzut în primele 6 luni din acest an cu 37% față de aceeași perioadă din 2019, la 49 de mii de companii nou-înființate.

IMM INVEST 

Aproximativ 66 de mii de companii (9% dintre cele 733 de mii de IMM-uri care raportat rezultatele financiare la 2018), cu 811 mii de angajați (25% din forța de muncă de aproape 3,2 milioane), au depus cereri de finanțare prin programul IMM Invest. Dintre acestea, Fondul de Garantare a Creditelor a trimis spre bănci 36 de mii de cereri (55%).

Cele 12,3 mii de credite aprobate (18,7% din totalul cererilor) sunt în valoare de 10,8 miliarde de lei iar, dintre acestea, 51% dintre fonduri sunt îndreptate către investiții, iar restul spre capitalul de lucru (49%).

DESPRE KEYSFIN

KeysFin oferă solutii de reducere a riscului comercial utilizând date despre companiile din România și din străinătate prin intermediul unor instrumente dedicate. Cu un portofoliu de peste 500 de clienți, KeysFin este unul dintre cei mai importanți furnizori de soluții de business information din România. KeysFin deţine şi aplicaţia KeysFinder, prin intermediul căreia utilizatorii pot accesa usor şi rapid situaţii financiare, indicatori şi informaţii juridice de la peste 4 milioane de entități economice din România.

• EMS FLOOR GROUP mizează și pe piețele externe pentru a ajunge la afaceri de peste 11 milioane de euro în 2020
• EMS FLOOR GROUP vrea să devină angajatorul preferat din UE, în piața pardoselilor de rășină

Turda, jud. Cluj, 28 Iulie 2020: EMS Floor Group,cea mai mare companie de pardoseli pe bază de rășină, cu sediul central în România, estimează pentru anul în curs afaceri de 11,4 milioane de euro, în creștere cu 22% față de 2019, avans generat de proiectele pe care le execută pe cele cinci piețe europene pe care activează – România, Belgia, Luxemburg, Franța și Ungaria.

Fondată în 2010 de frații Claudiu și Marius Baciu, EMS Floor Group, o companie antreprenorială cu capital integral românesc, își propune, de asemenea, ca până în 2025 să devină ”cel mai dorit angajator” din industria de profil în Uniunea Europeană și să depășească pragul de 20 de milioane de euro cifră de afaceri.

Cu o investiție inițială exclusiv bazată pe economii proprii, după mai mulți ani de muncă în străinătate, Claudiu și Marius Baciu au înființat firma specializată în pardoseli denumită 4M Pardoseli, pe care în 2015 au rebranduit-o, devenind European Multisolutions Systems Group (EMS Floor Group). Pe piețele pe care este prezent, grupul operează cu trei divizii specializate în pardoseli, hidroizolații și recondiționări de pardoseli: EMS Floor Systems, EMS Hydro Systems și EMS Polishing.

”EMS Floor Group s-a născut din dorința de a ajuta oamenii din jurul nostru și de a contribui la prosperitatea acestora. Planul companiei s-a conturat încă din adolescență, însă am pus bazele companiei doar după ce am învățat noi înșine ”cum se face” și am strâns capitalul necesar pentru primul an de activitate. Ne-am împărțit și rolurile: Claudiu și-a asumat responsabilitatea de a învăța să facă business, să negocieze și să vândă, în timp ce Marius a plecat să lucreze în străinătate și să identifice piața pe care urma să demarăm afacerea”, au explicat fondatorii începuturile EMS Floor Group .

EMS implementează sisteme de pardoseli pentru o varietate largă de spații din diferite sectoare: industria alimentară, industria automotive, parcări, fabrici de produse farmaceutice, producție, retail, spații comerciale, clădiri de birouri, clinici medicale, școli, terenuri de sport, spitale și chiar închisori. Compania lucrează cu toate sistemele de aplicare profesionale cunoscute în Europa, ceea ce îi conferă flexibilitate și adaptabilitate pentru orice tip de proiect, la orice nivel de complexitate.

”Lucrând cot la cot cu aplicatorii, am înțeles că într-o companie ca a noastră, cel mai important activ îl reprezintă oamenii, de aceea preocuparea noastră principală este investiția în dezvoltarea lor profesională. Avem 140 de angajați care lucrează simultan în cele cinci țări unde activăm. Investim permanent în echipele noastre, asta am făcut dintotdeauna, iar gradul de retenție a personalului este de 97%. Anual, 50% din totalul investițiilor companiei reprezintă pregătirea și perfecționarea personalului”, a declarat Claudiu Baciu, cofondator al EMS Floor Group.

Trei sferturi din echipa EMS Floor Group reprezintă personal de execuție (80 de aplicatori – n.n.), provenind din județele Cluj și Alba, dar și din alte zone ale României.

Deși este companie fondată în România, cu capital integral privat românesc, EMS Floor Group realizează venituri importante din contractele internaționale. În fiecare an, compania a înregistrat creșteri pe toate piețele în care activează, inclusiv în România. Potrivit fondatorilor, pentru piața locală, estimările cifrei de afaceri din anul acesta iau în calcul o creștere de 30%, puțin adică o dinamică peste media grupului. În România, proiectele sunt preponderent private, beneficiarii fiind companii din industria de componente auto, producție industrială și alimentară.

Primul și cel mai mare proiect derulat de EMS Floor Group în România a fost, de altfel, parcarea subterană de la Piața Universității din București, proiect realizat în 2012, iar primul proiect internațional realizat a fost pentru un gigant farma în Ungaria. Alte proiecte importante realizate în România au fost pentru fabrica de baterii de la Bistrița sau pentru COSM FAN, companie din sectorul agroalimentar. În străinătate, printre proiectele de anvergură se numără sistemul de pardoseli pentru cea mai mare închisoare din Belgia, respectiv, sistemul de pardoseli pentru retailerul Auchan, în Luxemburg.

În prezent, divizia EMS Hydro Systems este implicată, în România, într-unul dintre cele mai importante proiecte de infrastructură rutieră – autostrada A10 – care interconectează autostrăzile A1 și A3, legând orașele Sebeș, Alba Iulia, Teiuș, Aiud și Turda. Compania realizează hidroizolația podurilor.

În prima jumătate a anului, blocajul generat de pandemie, a reprezentat o adevărată piatră de încercare, cei doi fondatorii find nevoiți să-și regândească rapid strategia de business și să ia în calcul o creștere mai mică a cifrei de afaceri.

”Inițial, estimările noastre de creștere erau mai mari, însă, din cauza pandemiei, credem că anul acesta anumite proiecte vor avansa mai încet, astfel că estimăm o creștere de 22 % a cifrei de afaceri consolidate. Observăm în anumite zone o scădere a apetitului, și aici mă refer la malluri sau ansambluri imobiliare. În străinătate, acum se pune accentul pe lucrări publice – parcări școli, spitale”,  a explicat Claudiu Baciu.

În același context, Marius Baciu, cofondator EMS Floor Group, a adăugat că ”șantierele lucrau, în lunile care au trecut din 2020, la capacitate maximă și, din cauza închiderii țărilor, am fost nevoiți să găsim soluții de readucere în țară a tuturor echipelor, în timp record”. Potrivit acestuia, în perioada de lockdown, compania și-a continuat însă activitatea pe șantierele din România, unde aveau proiecte în derulare în industria agroalimentară și farmaceutică.

În 2020, în afara investițiilor prestabilite – logistică și personal, compania și-a propus să înceapă construcția noului său sediu de birouri din România, la Turda, investiție estimată la 2 milioane de euro, reprezentând fonduri proprii, finanțare bancară, fonduri atrase prin programul IMM Invest dar și fonduri europene.

Pe termen mediu, plecând de la potențialul piețelor pe care operează, fondatorii EMS Floor Group și-au propus să devină angajatorul preferat în industria în care activează.

”Deja, noi suntem compania cu cea mai mare capacitate de a aloca forță de muncă proprie pe proiecte, ceea ce înseamnă că putem onora simultan proiecte de anvergură, pentru că echipele noastre sunt înalt specializate și pot livra proiectele la standarde europene. Ne propunem să consolidăm acest avantaj, să ne dezvoltăm echipele de aplicatori și să putem onora tot mai multe proiecte”, a declarat Marius Baciu.

Stocul de retail modern din România, format din centre comerciale, parcuri de retail și galerii comerciale cu o suprafață închiriabilă de minimum 5.000 de metri pătrați, a ajuns la nivelul de 3,96 milioane de metri pătrați și urmează să depășească pragul de 4 mil. metri pătrați până la finalul anului, reiese din datele raportelor Bucharest Retail Market și Retail Regional Cities, realizate de Cushman & Wakefield Echinox.

Cu un stoc de 1,25 milioane metri pătrați, format din 32 de proiecte cu o suprafață închiriabilă medie de 39.000 de metri pătrați, Bucureştiul este cea mai mare piață, deservind o populație de aproape 2,6 milioane de locuitori ai regiunii București – Ilfov, potrivit celor mai recente date ale Institutului Naţional de Statistică cu privire la populația după domiciliu.

Cel mai recent proiect intrat în stocul regiunii București – Ilfov este DN1 Value Center, finalizat la finalul anului trecut de către Prime Kapital și MAS Real Estate pe raza localității Balotești. Având o suprafață închiriabilă de 27.000 mp, DN1 Value Center a consfiinţit crearea unui nou parc de retail cu o suprafață de aproape 47.000 mp care mai cuprinde și două unități deținute și operate de grupurile germane Hornbach și Lidl.

Stocul de retail din București este comparabil ca dimensiuni cu cel din regiunea Centru – Vest a ţării (1,33 mil. mp) și de două ori mai mare decât cel din regiunea Est – Moldova (595.000 mp). La nivel de orașe, cele mai dezvoltate piețe din punct de vedere al stocului de spaţii comerciale moderne sunt Timișoara (254,000 mp), Constanţa (211,000 mp) și Oradea (199,000 mp).

Prima jumătate a anului 2020 a fost cea mai dificilă din istoria de 20 de ani a pieței locale de retail modern, în condițiile în care autoritățile au decis la finalul lunii martie suspendarea activității pentru toate magazinele considerate neesențiale care își desfășoară activitatea în centre comerciale, ca măsură de prevenție pentru stoparea extinderii pandemiei Covid-19. Începând cu 15 iunie, activitatea comercială a fost reluată, fiind restricţionate în continuare cinematografele și zonele de food-court.

În acest context, dezvoltatorii au decalat și programul deschiderilor de noi centre comerciale, cele mai importante inaugurări din prima parte a anului fiind reprezentate de centrul comercial Shopping City Târgu Mureș realizat de NEPI Rockcastle, respectiv parcul de retail NEST Miercurea Ciuc dezvoltat de RC Invest. În cea de-a doua jumătate a anului, cele mai importante inaugurări sunt așteptate la Brașov, unde AFI Europe va deschide al treilea centru comercial al companiei de pe piața locală, dar și la Târgoviște, unde Prime Kapital va deschide primul centru comercial din oraș.

În ceea ce privește Bucureştiul, primele spaţii comerciale noi sunt așteptate în 2021, când urmează a fi inaugurată extensia centrului comercial Colosseum din nord-vestul orașului, în timp ce grupul belgian Liebrecht & wooD va deschide prima etapa a Fashion House Cernica Village, cel de-al doilea outlet center din București și din ţară.

Bogdan Marcu, Partner, Retail Agency, Cushman & Wakefield Echinox: „Piața de retail a traversat, într-adevăr, o perioadă extrem de dificilă, în care activitatea a numeroși retaileri a fost suspendată, situație ce a afectat, în lanț, și încasările proprietarilor de centre comerciale. Comerțul online a prins avânt, iar în condițiile în care situația medicală rămâne delicată, frecvenţa cumpărăturilor în cadrul centrelor comerciale rămâne sub nivelul anterior stării de urgenţă. Cu toate acestea, cumpărăturile online nu se pretează pentru toate categoriile de produse și nici pentru toate profilurile de cumpărători, iar alternativa comerțului stradal rămâne slab dezvoltată, cu prea puține zone care pot oferi o experiență plăcută de shopping. În aceste condiții, considerăm că centrele comerciale își vor recâștiga, treptat, clienții, chiar dacă asta va însemna o nouă „reinventare”, pentru a răspunde unui profil de consumator mai pragmatic și mai prudent.”

Proiecte de retail livrate în intervalul S2 2019 – S1 2020

 Sursa: Cushman & Wakefield Echinox

Proiecte de retail cu livrarea programată în intervalul S2 2020 – 2021

Sursa: Cushman & Wakefield Echinox

Analiza pt România o găsiți aici, iar cea pentru București aici.

***

Cushman & Wakefield Echinox este o companie de consultanţă imobiliară de top pe piaţa locală, ce activeaza ȋn toate segmentele pieţei imobiliare şi afiliatul exclusiv al Cushman & Wakefield în România, deținut și operat independent. Echipa de peste 60 de profesioniști și colaboratori oferă o gamă completă de servicii investitorilor, dezvoltatorilor, proprietarilor și chiriașilor. Pentru mai multe informații, vizitați site-ul companiei www.cwechinox.com

Cushman & Wakefield, unul dintre liderii globali în domeniul serviciilor imobiliare comerciale, cu 51.000 de angajați în peste 70 de țări, ajută chiriașii, proprietarii și investitorii în optimizarea valorii activelor. Cu venituri de 8,2 miliarde de dolari, serviciile principale ale companiei sunt: consultanță în gestionarea activelor şi investițiilor, piețe de capital, închirieri, administrarea proprietăților, reprezentarea chiriașilor, servicii de proiect și evaluare. Pentru mai multe informații, vizitați site-ul companiei www.cushmanwakefield.com

Președintele Federației Sindicatelor din Silvicultură Silva, ing. Silviu Geană, face o serie de precizări determinate de acuzațiile apărute în ultima vreme, declanșate de discutarea la nivel parlamentar a unor propuneri de modificări operate în Codul Silvic:

Liderul Federației Sindicatelor Silva respinge acuzațiile senatorului Mihai Goțiu: „Până aici, domnule Goțiu! Așa nu se mai poate!”

În urma acuzațiilor nefondate lansate de senatorul Mihai Goțiu la adresa sindicatelor din silvicultură și la adresa mea personal, pentru o corectă informare a opiniei publice, vă aduc la cunoștință următoarele:

În data de 22 iulie 2020, senatorul Mihai Goțiu publică pe pagina proprie de facebook, o postare referitoare la dezbaterile privind Proiectul de modificare și completare a Codului Silvic, prin care denaturează în mod grosolan adevarul, răstălmăcește într-un mod tendențios  cele susținute de mine în cadrul ședintei din aceeași zi a Comisiei pentru Agricultură și Silvicultură din Camera Deputaților,  mai mult, face afirmații total neadevărate, fără nicio bază factuală, inducând în mod voit în eroare opinia publică pentru a lăsa impresia unor legături ascunse între sindicatele din silvicultură și o anumită firmă, numită în articol „termita Schweighofer”.

Atenție: Nu am spus niciodata că scoatem pădurarii în stradă pentru a favoriza o anumită firmă să cumpere lemn din pădurile României!

Nici nu se poate face așa ceva din simplul motiv că lemnul din pădurile proprietate publică se vinde prin licitație, conform Regulamentului de valorificare a masei lemnoase aprobat prin Hotărâre de Guvern, iar domnul Goțiu în calitatea sa de parlamentar, ar fi trebuit să cunoască legea.

În altă ordine de idei, cum puteam să amenințăm pe cineva în cadrul ședinței Comisiei pentru Agricultură și Silvicultură în condițiile în care domnul Goțiu afirmă în propria postare pe facebook că membrii comisiei ne sunt prieteni?!

Dar pentru o corectă informare a opiniei publice și pentru înlătura orice suspiciune cu privire la afirmațiile care mi-au fost atribuite, reproduc mai jos cele susținute de mine în mod REAL în cadrul dezbaterilor:

„Federația Silva a initiat o serie de acțiuni de protest, iar prima acțiune TREBUIA să aibă loc în 22 iulie in fața Parlamentului, în zona Parc Izvor, având ca principale revendicări:

1. Solicitarea de adoptare a unor măsuri urgente pentru sprijinirea activității administratorilor de păduri din România și pentru menținerea locurilor de muncă;
2. Solicitarea de a elabora un Cod silvic în folosul pădurilor României și în concordanță cu interesul național”

Cei care modifică Codul Silvic trebuie să fie totuși specialiștii, silvicultorii de bună-credință din această țară, cu știință de carte și cu pregătire profesională în domeniu, cei care și-au dovedit loialitatea și dăruirea pentru profesia de silvicultor și pentru pădurea românească”.

Am solicitat „adoptarea amendamentelor propuse de sindicatele din silvicultură, care sunt în concordanță cu interesul național, în favoarea conservării și gestionării durabile a pădurilor României, dar care permit totodată și autofinanțarea administratorilor de păduri, pentru administratorii pădurilor statului, pădurilor aparținând uat-urilor, dar și a celor private”.

Am atras atenția că „în momentul de față sunt peste 150.000 de locuri de muncă în pericol, dar și soarta a peste 500.000 de cetățeni ai României care depind vrând-nevrând de resursele forestiere ale acestei țări”.

„Am fost aspru criticați că am solicitat eliminarea barierelor arbitrar impuse, în opinia noastră agenților economici care cumpără lemn din România și vă informez că procentul de 30%  nu respectă cadrul general prevăzut de Legea concurenței – art. 6 din Legea nr. 21/1996 reglementează poziția dominantă la o cotă de de piață ce depășește 40 %”.

„Noi ne dorim să fim mai catolici decât Papa, ca întotdeauna și am ajuns cu un sector silvic în pragul falimentului, în timp ce vedem și o simțim cu toții, presiunile europene sunt tot mai pregnante să devenim cumpărătorii lemnului din statele dezvoltate ale Europei și nu vânzători către aceste țări”.

„Este în opinia noastră un joc foarte periculos pe care îl fac tot mai multe organizații în această perioadă și ne întrebăm cu toții, cred că retoric, oare al cui interes îl reprezintă pentru că pe cel național este evident că nu!”

Atenție! Nu am susținut nici cum că unii colegi se află în fața Parlamentului și nici că avem ca revendicare posibilitatea ca un operator să poată avea acces la mai mult de 30 % dintr-o specie de lemn, așa cum afirmă în mod nereal domnul Goțiu!

De altfel, în perioada stării de alertă acțiunile de protest sunt interzise, iar domnul Goțiu ar trebui să cunoască acest lucru.

În calitate de cetățean al acestei țări și de lider al Federației Sindicatelor din Silvicultură Silva resping acuzațiile tendențioase și nefondate ale senatorului Mihai Goțiu privind presupuse legături ale mele sau ale sindicatelor din silvicultură afiliate la Federația Silva cu oricare dintre firmele din România care exploatează sau prelucrează material lemnos.

De altfel, senatorul Mihai Goțiu a mai susținut și în alte articole că sindicatele ar avea legături cu structuri mafiote (!) care acționează în sfera tăierilor ilegale și de aceea, îl somez public să denunțe de îndată la organele de cercetare penală aceste structuri despre care susține că are cunoștință și de asemenea, să înainteze acestora mijloacele de probă pe care le deține.

Constat că senatorul Mihai Goțiu nici măcar nu a citit toate propunerile noastre de amendamente pentru Codul Silvic, între care se regăsește și propunerea sindicatelor din silvicultură DE DUBLARE A PEDEPSELOR  ÎN CAZUL ÎN CAZUL INFRACȚIUNILOR SĂVÂRȘITE DE PERSONALUL SILVIC!

Solicit public senatorului Mihai Goțiu să înceteze campania de denigrare a personalului silvic, să înceteze să lanseze acuzații nefondate la adresa sindicatelor din silvicultură și la adresa subsemnatului!

Nu sunt avocatul niciunei firme de exploatare si prelucrare a lemnului de niciunde din lumea asta domnule Goțiu și NU EU SUNT MEMBRU AL GRUPULUI PARLAMENTAR DE PRIETENIE CU AUSTRIA!

Așadar, îl asigurăm pe senatorul Mihai Goțiu că nu suntem nici vânduți, nici cumpărați de nimeni, suntem oameni integri care apără aceste păduri chiar cu prețul vieții atunci când este cazul și nu uitați că numai anul trecut doi camarazi de-ai noștri pădurari, au fost uciși cu bestialitate de hoții de lemn. În urma lor au rămas trei copii minori fără sprijin, o soție și doi bătrâni neputincioși.

Atunci când pădurarii de bună-credință erau măcelăriți cu toporul sau împușcați cu sălbăticie de ce nu ați luat atitudine?

Cu atât mai mult aducem la cunoștința opiniei publice faptul că anumiți colegi ai dumneavoastră au cerut plenului Camerei Deputaților respingerea Statutului personalului Silvic și retrimiterea proiectului la comisie.

Știm că dumneavoastră sunteți în permanentă campanie electorală și aveți impresia că puteți călca pe oameni pentru a vă atinge scopurile politice, dar vă somez să vă revizuiți acuzațiile adresate nouă, silvicultorilor din această țară, pentru că în definitiv, ca cetățeni ai acesteă țări ar trebui să fim de aceeași parte a baricadei în ceea ce privește interesul comun de a avea păduri de calitate, gestionate durabil și cu o biodiversitate valoroasă.

În calitate de apărător al pădurilor, așa cum se declară, ne întrebăm UNDE a fost senatorul Mihai Goțiu în perioada 2018 – 2019 când sindicatele din silvicultură se luptau cu ”prietenii” din Parlamentul României care puseseră ochii pe o halcă zdravănă din avuția statului – peste 650.000 de hectare de păduri?

Știți cât înseamă asta?

►nici mai mult nici mai puțin decât 21% din pădurile pe care le mai are în prezent Statul Român în proprietate!

► sau mai bine spus, fix 10% din fondul forestier național!

Credem că opinia publică nu a uitat așa repede de celebrul Proiect legislativ de modificare și completare a Legii nr. 1/2000 de reconstituire a dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, prin care urmau să fie transferate din patrimoniul public al României peste 650.000 hectare păduri prin împroprietărirea fără drept a anumitor  forme asociative ale comunităților din fostele regiuni grănicerești (!?), respectiv pentru împroprietărirea fără drept cu terenuri forestiere în suprafață de până la 30 de hectare din fondul forestier proprietate publică a statului, a unităților de cult care au deținut în folosință sau administrare și nu în proprietate (!) astfel de suprafețe.

Și mai amintim faptul că proiectul de lege a fost inițial „construit” de anumiți parlamentari pentru „a rezolva” o problemă punctuală la Suceava pentru cca. 16.500 de hectare păduri cu care urmau a fi împroprietărite anumite unități de cult, cu suprafețe de până la 30 de hectare, iar din Senat a ieșit  „îmbunătățit” cu unele amendamente prin care suprafața care urma să fie pierdută de statul roman ajungea să depășească 650.000 hectare păduri?!

Unde a fost senatorul Mihai Goțiu atunci?

În Senatul României și culmea, era membru al Comisiei pentru Mediu (perioada 11.09.2018 până în 16.10.2018).

Ce face Comisia pentru Mediu în ședința din 09.10.2018? AVIZEAZĂ FAVORABIL proiectul legislativ în cadrul ședinței!

CE PIERDE STATUL ROMÂN DACĂ ACEST PROIECT DEVINE LEGE ?

► Statul Român pierde o suprafață de peste 650.000 ha de păduri,  a căror valoare de piață este cuprinsă între 3 și 5 miliarde de euro. Cu aceste păduri ar urma să fie împroprietărite fără drept formele asociative ale comunităților din fostele regiuni grănicerești și anumite unități de cult!

Dacă este să vorbim de apărarea interesului national și de apărarea integrității fondului forestier proprietate publică a statului, știți cine au fost cei care s-au opus acestui proiect legislativ prin care statul pierdea peste 650.000 de hectare de păduri?  Deși nimeni nu ne dădea câștig de cauză la acele vremuri, noi, cei din Federația Silva, am fost singurii care    ne-am opus!

Astăzi, urmare numeroaselor acțiuni de protest susținute în anul 2019, cele 650.000 de hectare de păduri au rămas în patrimonul STATULUI ROMÂN!!! iar Proiectul de lege PL-x nr. 9/2019 privind modificarea și completarea Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997, deși a fost adoptat de Senat, se află la plenul Camerei Deputaților cu Raport de respingere!

Unde a fost domnul senator Goțiu atunci când în Parlamentul României se pregătea un tun de peste 3 miliarde de euro din avuția națională?

Pentru gravele prejudicii de imagine aduse de senatorul Mihai Goțiu,  luăm în calcul la modul serios să ne adresăm instantelor de judecată pentru antrenarea răspunderii civile delictuale, prin încălcarea art 30 alin (6) din Constituția României „Libertatea de exprimare nu poate prejudicia demnitatea, onoarea, viaţa particulară a persoanei şi nici dreptul la propria imagine ”, având în vedere faptul că și dispozițiile art. 10 pct. 2 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, recunosc dreptul la liberă exprimare, dar numai cu respectarea reputației altora. 

#AȘA#NU#SE#MAI#POATE

Silviu Geană, lider Federația Sindicatelor Silva

Federația Națională Sindicală „Alma Mater”, prin președintele acesteia, prof. univ. dr. ing. Anton Hadăr (foto), prezintă o analiză privind perspectiva accesului la fonduri europene a mediului academic și de cercetare în exercițiul financiar 2021-2027:

FNS „Alma Mater” solicită consultarea partenerilor de dialog social şi a reprezentanţilor sistemului de învățământ superior și de cercetare privind gestionarea fondurilor structurale și de investiții în perioada 2021-2027

Federația Naţională Sindicală „Alma Mater” își exprimă îngrijorarea în legătură cu eliminarea Ministerului Educației și Cercetării din construcția instituțională care va gestiona fondurile structurale și de investiții în perioada 2021-2027, așa cum prevede un proiect de Hotărâre de guvern elaborat de către Ministerul Fondurilor Europene, fără a consulta părțile implicate – reprezentanții sistemului de învățământ superior și de cercetare şi partenerii de dialog social aferenţi acestuia. 

Învățământul universitar și cercetarea științifică din România au nevoie de strategii și de politici coerente, pentru care este necesar să se realizeze un consens la nivelul societății, finanțate adecvat, atât din fonduri publice, cât și din fonduri disponibile la nivel european. Nu credem că acest lucru este posibil dacă Ministerul Educaţiei şi Cercetării este eliminat din circuitul de decizie, în ceea ce privește atragerea fondurilor europene și dacă partenerii de dialog social nu sunt consultați!

În același timp, nu înţelegem şi nu vedem care este plusvaloarea adusă prin eliminarea unor structuri care gestionează fondurile destinate învățământului superior și cercetării în ultimii 13 ani. Considerăm că aceste organisme trebuie sprijinite, astfel încât să își îmbunătățească în continuare performanțele, prin alocarea resurselor necesare și prin asigurarea independenței în funcționare. 

Sistemul de învățământ superior evoluează astăzi prin constituirea unor rețele universitare la nivel european, cu scopul final de a se ajunge la emiterea unei așa numite „diplome europene”, iar prestigiul științific nu poate fi obținut fără atingerea unei mase critice, în ceea ce privește cantitatea, dar mai ales vizibilitatea publicațiilor științifice. În plus, viitorul apropiat pune în fața noastră provocări fără precedent, în contextul celei de-a patra Revoluții Industriale.

În contextul în care resursele bugetare naţionale sunt în mod evident insuficiente, fondurile structurale și de investiții sunt singurele care pot asigura instituțiilor de învățământ superior și sistemului de cercetare din România competitivitatea necesară, menită să asigure dezvoltarea economică și socială pe care ne-o dorim cu toții. Cum va fi asigurată eficiența și eficacitatea cheltuirii fondurilor disponibile pentru educație și cercetare, aplicarea politicilor naționale în domeniu, cu asigurarea impactului dorit, în condițiile eliminării Ministerului Educaţiei şi Cercetării din acest proces? 

România, ca stat membru UE cu drepturi depline, are obligativitatea aplicării principiului subsidiarităţii, introdus expres în Tratatele Uniunii Europene, care vizează exercitarea competențelor decizionale la un nivel cât mai apropiat de beneficiar. Subliniem că aplicarea principiilor prevăzute în Regulamentele europene (eficienţă, eficacitate în utilizarea fondurilor europene etc.) implică, printre altele, constituirea unor organisme intermediare la nivelul ministerelor de linie, și, în niciun caz, desființarea lor, întrucât, au o mai bună cunoaştere a elementelor tehnice, a politicilor şi a strategiilor sectoriale.

Deciziile privind investițiile în educație și cercetare trebuie să fie luate la Ministerul Educației și Cercetării, singura autoritate publică învestită prin lege în acest sens, pentru a asigura coerența aplicării și monitorizării politicilor sectoriale.

Ministerul Fondurilor Europene trebuie însă să creeze sistemul coerent de gestiune a fondurilor, să asigure ministerelor de linie îndrumarea metodologică necesară, astfel încât eficiența și eficacitatea cheltuirii fondurilor să devină realitate. Este astfel necesar să fie valorificate toate instituțiile care au expertiza și experiența necesare și să fie aplicate lecțiile învățate în anii anterior.

Se impune, deopotrivă, o largă consultare publică, prin invitarea tuturor actorilor implicaţi, pentru asigurarea premiselor asigurării impactului dorit în ceea ce privește utilizarea fondurilor de dezvoltare a resurselor umane și cercetării pe care le va primi România în următorii ani.

De aceea, solicităm Guvernului României, Ministerului Fondurilor Europene și Ministerului Educației și Cercetării să comunice concluziile analizelor care stau la baza fundamentării noii structuri instituționale de gestionare a fondurilor pe care România le va primi pentru 2021-2027 și să realizeze o largă consultare, înainte de a lua decizii care urmează să afecteze învățământul superior și cercetarea din România pe termen lung.

Președinte FNS „Alma Mater”, Prof. univ. dr. ing. Anton Hadăr

Inovația constantă, „în serie”, este esențială pentru succesul pe termen lung

București, 22 iulie, 2020 – Companiile din domeniul tehnologiei, Apple, Alphabet și Amazon ocupă primele trei poziții în clasamentul celor mai inovatoare 50 de companii din lume în 2020, potrivit studiului realizat de compania de consultanță Boston Consulting Group (BCG), aflat la cea de-a 14-a ediție.

Pozițiile următoare în clasament sunt ocupate de Microsoft și Samsung. Compania chineză Huawei, aflată pe locul 6, înregistrează cea mai impresionantă creștere din clasament, în urcare cu 42 de locuri, succedată pe locul 7 de o altă companie chineză, Alibaba, care a urcat în acest an 16 locuri în clasament.

Topul celor mai inovatoare 50 de companii din lume, aflat la cea de-a 14-a ediție, este realizat în baza unui sondaj prin care sunt chestionați peste 2.500 de directori din industrii diferite, din întreaga lume, în perioada august – octombrie 2019.

Dimensiunea companiei a fost adesea văzută în mod greșit ca fiind un impediment în fața inovației. Realitatea este însă ca cele mai inovatoare companii din lume au devenit tot mai mari: veniturile unei companii „mici” din lista BCG din 2020 a celor mai inovatoare 50 de companii este de 30 de miliarde de dolari, în creștere cu peste 170% de la 11 miliarde USD (in

dolari constanți) în primul nostru sondaj din 2005. Mai mult de 40% din companiile mari (cu un venit de peste 1 miliard de dolari) au depășit cele două obstacole majore: lipsa de disciplină în alocarea resurselor și dificultatea de a crea o simbioză între organizație și strategia de inovare.

Este important de menționat faptul ca performanța companiilor inovative depășește în mod semnificativ media performanței celorlalte companii. O investiție de 100 de dolari în companiile dintr-un index bursier cu acoperire largă cum ar fi MCSI World Index în 2005 ar fi generat o valoare de 251 dolari la sfârșitul anului 2019. Aceiași 100 de dolari investiți în topul celor mai inovatoare companii din clasamentul BCG (re-evaluat anual) ar fi crescut la 327: cu 30% mai mult. În cei 14 ani in care a fost produs acest raport, cei mai buni inovatori au a depășit companiile din indicele MCSI World Index cu mai mult de 1 punct procentual pe an la creșterea vânzărilor și cu 2 puncte procentuale anual la rentabilitatea totală a acționarilor (Total Shareholder Return).

Cheia succesului este însă inovarea continuă – un exemplu anecdotic în acest sens este cel al cântecului Macarena, care a fost în topul a 15 clasamente muzicale globale în 1996 și a fost certificat ca platinum în șapte țări, dar a fost un succes unic. Trupa care l-a creat, Los del Rio, s-a descurcat bine în urma acestui hit, dar nu au mai ajuns niciodată atât de sus în topuri.

Dezvoltarea unui proces de inovare susținut nu este ușor de realizat: din totalul celor 162 de companii menționate încă de la prima ediție a clasamentului, doar 8 companii au reușit să prindă fiecare ediție a topului. Acestea sunt Apple, Alphabet, Amazon, HP, IBM, Microsoft, Samsung și Toyota. Alte companii care inovează constant sunt BMW și Cisco, figurând în 13 ediții ale clasamentului. În total, doar 20 de companii au avut mai mult de 10 apariții în top, în timp ce 48 de companii au apărut o singură dată.

Cercetarea din acest an dezvăluie un tipar nou și surprinzător: un număr semnificativ de respondenți au numit companiile asociate în mod tradițional cu o industrie diferită ca fiind lideri inovatori ai acelei industrii, cum ar fi Amazon în asistența medicală sau Alibaba în serviciile financiare. Într-o lume în care fiecare industrie devine într-o anumită măsură o industrie de tehnologie, depășirea granițelor tradiționale ale unei industrii devine un aspect foarte important.

Nu este întâmplător faptul ca deși cele mai inovative 50 de companii activează in numeroase domenii de activitate, primele 10 companii sunt companii din domeniul tehnologiei, in timp ce chiar si pentru companiile de pana la locul 25 care sunt focalizate pe alte domenii, tehnologia a jucat un rol esențial in procesul de inovație.

„Rezultatele studiului nostru din acest an arată că pentru a obține performanță pe termen lung este nevoie de o strategie de inovare constantă, de susținerea acesteia prin investiții și prin definirea unui sistem de inovare ușor de implementat dar care trece dincolo de granițele industriilor tradiționale. Inovația poate fi una din soluțiile repoziționării României din zona low-cost către cea cu valoare adăugată mai mare, construind cat mai mult pe baza competențelor industriei IT locale care este în creștere semnificativă de câțiva ani.”, a declarat Bogdan Belciu, Partner BCG.

București, 22 iulie, 2020 – Companiile din domeniul tehnologiei, Apple, Alphabet și Amazon ocupă primele trei poziții în clasamentul celor mai inovatoare 50 de companii din lume în 2020, potrivit studiului realizat de compania de consultanță Boston Consulting Group (BCG), aflat la cea de-a 14-a ediție.

Pozițiile următoare în clasament sunt ocupate de Microsoft și Samsung. Compania chineză Huawei, aflată pe locul 6, înregistrează cea mai impresionantă creștere din clasament, în urcare cu 42 de locuri, succedată pe locul 7 de o altă companie chineză, Alibaba, care a urcat în acest an 16 locuri în clasament.

Topul celor mai inovatoare 50 de companii din lume, aflat la cea de-a 14-a ediție, este realizat în baza unui sondaj prin care sunt chestionați peste 2.500 de directori din industrii diferite, din întreaga lume, în perioada august – octombrie 2019.

Dimensiunea companiei a fost adesea văzută în mod greșit ca fiind un impediment în fața inovației. Realitatea este însă ca cele mai inovatoare companii din lume au devenit tot mai mari: veniturile unei companii „mici” din lista BCG din 2020 a celor mai inovatoare 50 de companii este de 30 de miliarde de dolari, în creștere cu peste 170% de la 11 miliarde USD (in

dolari constanți) în primul nostru sondaj din 2005. Mai mult de 40% din companiile mari (cu un venit de peste 1 miliard de dolari) au depășit cele două obstacole majore: lipsa de disciplină în alocarea resurselor și dificultatea de a crea o simbioză între organizație și strategia de inovare.

Este important de menționat faptul ca performanța companiilor inovative depășește în mod semnificativ media performanței celorlalte companii. O investiție de 100 de dolari în companiile dintr-un index bursier cu acoperire largă cum ar fi MCSI World Index în 2005 ar fi generat o valoare de 251 dolari la sfârșitul anului 2019. Aceiași 100 de dolari investiți în topul celor mai inovatoare companii din clasamentul BCG (re-evaluat anual) ar fi crescut la 327: cu 30% mai mult. În cei 14 ani in care a fost produs acest raport, cei mai buni inovatori au a depășit companiile din indicele MCSI World Index cu mai mult de 1 punct procentual pe an la creșterea vânzărilor și cu 2 puncte procentuale anual la rentabilitatea totală a acționarilor (Total Shareholder Return).

Cheia succesului este însă inovarea continuă – un exemplu anecdotic în acest sens este cel al cântecului Macarena, care a fost în topul a 15 clasamente muzicale globale în 1996 și a fost certificat ca platinum în șapte țări, dar a fost un succes unic. Trupa care l-a creat, Los del Rio, s-a descurcat bine în urma acestui hit, dar nu au mai ajuns niciodată atât de sus în topuri.

Dezvoltarea unui proces de inovare susținut nu este ușor de realizat: din totalul celor 162 de companii menționate încă de la prima ediție a clasamentului, doar 8 companii au reușit să prindă fiecare ediție a topului. Acestea sunt Apple, Alphabet, Amazon, HP, IBM, Microsoft, Samsung și Toyota. Alte companii care inovează constant sunt BMW și Cisco, figurând în 13 ediții ale clasamentului. În total, doar 20 de companii au avut mai mult de 10 apariții în top, în timp ce 48 de companii au apărut o singură dată.

Cercetarea din acest an dezvăluie un tipar nou și surprinzător: un număr semnificativ de respondenți au numit companiile asociate în mod tradițional cu o industrie diferită ca fiind lideri inovatori ai acelei industrii, cum ar fi Amazon în asistența medicală sau Alibaba în serviciile financiare. Într-o lume în care fiecare industrie devine într-o anumită măsură o industrie de tehnologie, depășirea granițelor tradiționale ale unei industrii devine un aspect foarte important.

Nu este întâmplător faptul ca deși cele mai inovative 50 de companii activează in numeroase domenii de activitate, primele 10 companii sunt companii din domeniul tehnologiei, in timp ce chiar si pentru companiile de pana la locul 25 care sunt focalizate pe alte domenii, tehnologia a jucat un rol esențial in procesul de inovație.

„Rezultatele studiului nostru din acest an arată că pentru a obține performanță pe termen lung este nevoie de o strategie de inovare constantă, de susținerea acesteia prin investiții și prin definirea unui sistem de inovare ușor de implementat dar care trece dincolo de granițele industriilor tradiționale. Inovația poate fi una din soluțiile repoziționării României din zona low-cost către cea cu valoare adăugată mai mare, construind cat mai mult pe baza competențelor industriei IT locale care este în creștere semnificativă de câțiva ani.”, a declarat Bogdan Belciu, Partner BCG.

Maria Mânicuță, director în cadrul Autorității de Reglementare în domeniul Energiei, la o coferință organizată de publicația “Focus Energetic”, afirma că: “În acest an BRUA urmează să fie finalizată, dar dacă nu am rezolvat cu extracția gazelor din Marea Neagră, mă gândesc ce vom transporta prin această conductă. Mai ales să se dezvoltă, la sud de noi o altă conductă, din Turcia-Bulgaria spre Slovenia, Slovacia, Italia. Transgaz va trebui să recupereze prin tarifele de transport aceste investiții, de anul viitor, sperăm să nu fie doar povara consumatorului român”.

Am prognozat această situație în repetate rânduri. BRUA în viitorul apropiat nu aduce decât costuri suplimentare pentru consumatorii de gaze din România. Zecile de construcții de conducte efectuate în numele „gazeificării” României, va aduce o creștere constantă a tarifelor de transport în anii următori. Urmează construcția conductelor de transport din Republica Moldova, care probabil vor fi achitate, cel puțin parțial, tot de către Români; urmează acoperirea pierderilor financiare din încetarea tranzitului de gaze în Dobrogea, care vor fi acoperite tot de către consumatorii Români.

Aprecierile mele este că tarifele de transport ar trebui să se dubleze în următorii 2-3 ani.

Este însă și un lucru bun, cu fiecare milion de euro investit de compania de transport crește venitul încasat de conducerea companiei care este bonificată în funcție de volumul investițiilor și nu de rentabilitatea investițiilor.
Iată avertismentul meu din anul 2013 când s-a instalat Managementul Privat la Transgaz: https://www.contributors.ro/planul-de-administrare-al-transgaz-o-analiza-usor-critica/

LINK: https://asociatiaenergiainteligenta.ro/?p=3574&lang=ro

Camera de Comerț și Industrie a Municipiului București (CCIB) a organizat, în Aula Carol I din sediul său istoric, o întâlnire de lucru a reprezentanților mediului de afaceri – asociații profesionale și firme – cu dl. Liviu Rogojinaru, secretar de stat în Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri (MEEMA), co-președinte al Consiliului de Export al României.

„Este menirea noastră, a Camerei bucureștene, de a aduce în atenția dumneavoastră problemele cu care se confruntă comunitatea de business și de a asigura un cadru propice pentru un dialog deschis, onest și constructiv între oamenii de afaceri și decidenți”, a declarat în deschidere dl. dr. ing. Costică T. Mustață, președintele CCIB, subliniind colaborarea bună, constantă și de lungă durată cu MEEMA, datorită căreia multe dintre sugestiile și doleanțele antreprenorilor din Capitală au fost preluate și și-au găsit rezolvarea.

În prima parte a evenimentului, managerii şi antreprenorii prezenţi au avut posibilitatea de a obţine informaţii privind programele și proiectele Ministerului, aprobate de Guvernul României, dedicate comunității de afaceri. Astfel, potrivit secretarului de stat MEEMA, în următoarea perioadă vor fi lansate cinci programe, dintre care două, în mai puțin de două luni. Astfel, un prim program, în valoare de 100 milioane euro, este dedicat IMM-urilor fără angajați, persoanelor fizice autorizate și chiar unor organizații neguvernanamentale, iar celălalt, în valoare de 350 milioane euro, cu o finanțare maximă de 150.000 euro/firmă, dar nu mai mult de 15% din cifra de afaceri aferentă anului 2019, vizează firmele care au avut pierderi importante din cauza crizei coronavirusului.

„Al treilea program, în valoare de 550 milioane euro, va fi lansat în luna septembrie a.c. și va fi dedicat stimulării investițiilor. Astfel, se va acorda o finanțare de maximum 200.000 euro/firmă, dar nu mai mult de 15% din cifra de afaceri aferentă anului 2019, în condițiile acoperirii de către beneficiar a unei cofinanțări de 15%, cu excepția firmelor din București și Ilfov, pentru care cota de cofinanțare este de 30%. Considerăm că partea de cofinațare este foarte importantă. Știind că sunt și banii lui în proiect, antreprenorul va fi mult mai implicat în implementare”, a declarat secretarul de stat. Conform dl. Liviu Rogojinaru, celelalte două programe vizează companiile ce activează în comerțul cu amănuntul și respectiv companiile inovative.

Pe lângă demararea acestor programe, potrivit secretarului de stat MEEMA, la nivelul Ministerului se acordă atenție: finalizării hărții economice a României, promovării pe plan extern a interesului pentru relocarea în țara noastră a unor capacități de producție din Asia, continuării programului de promovare a exportului (PPE), inclusiv cel de internaționalizare a firmelor, identificării unor soluții sustenabile pentru reluarea producției în anumite domenii ale industriei chimice, petrochimice și metalurgice, precum și acordării de comenzi interne pentru înzestrarea și aprovizionarea armatei. În acest context, președintele CCIB a subliniat deschiderea mediului privat pentru a se implica în industria de apărare și experiența multor companii (carev dețin certificări NATO), punctând însă necesitatea amendării Legii offset-ului și a aplicării efective a acesteia.

În a doua parte a întâlnirii, participanții au intrat în dialog cu înaltul oficial guvernamental. Principalele probleme ridicate de către cei prezenți au vizat: scurtarea timpului de procesare pentru creditele bancare acordate în cadrul Programului IMM Invest; extinderea cadrului de aplicare a legislației din construcții și în industria mobilei și textile; diminuarea ajutorului de stat la 500.000 euro/firmă, pentru a avea acces cât mai multe IMM-uri; majorarea nivelului actual de 200.000 euro/firmă al ajutorului de minimis; actualizarea programului de promovare a exportului (includerea universităților la categoria participanților eligibili, dar și a târgurilor virtuale pe lista de evenimente subvenționate); pregătirea urgentă a ofertei de export a României; necesitatea stimulării producției de îngrășăminte chimice.

În opinia prof. univ. dr. ing. Sorin Dimitriu, secretar general al CCIB, țara noastră are nevoie să-și definească prioritățile, inclusiv în sectorul de cercetare-dezvoltare-inovare, ținând seama de competențe, capabilități și resursele ce pot fi mobilizate.

Camera de Comerț și Industrie a Municipiului București (CCIB) a organizat, în Aula Carol I din sediul său istoric, o întâlnire de lucru a reprezentanților mediului de afaceri – asociații profesionale și firme – cu dl. Liviu Rogojinaru, secretar de stat în Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri (MEEMA), co-președinte al Consiliului de Export al României.

„Este menirea noastră, a Camerei bucureștene, de a aduce în atenția dumneavoastră problemele cu care se confruntă comunitatea de business și de a asigura un cadru propice pentru un dialog deschis, onest și constructiv între oamenii de afaceri și decidenți”, a declarat în deschidere dl. dr. ing. Costică T. Mustață, președintele CCIB, subliniind colaborarea bună, constantă și de lungă durată cu MEEMA, datorită căreia multe dintre sugestiile și doleanțele antreprenorilor din Capitală au fost preluate și și-au găsit rezolvarea.

În prima parte a evenimentului, managerii şi antreprenorii prezenţi au avut posibilitatea de a obţine informaţii privind programele și proiectele Ministerului, aprobate de Guvernul României, dedicate comunității de afaceri. Astfel, potrivit secretarului de stat MEEMA, în următoarea perioadă vor fi lansate cinci programe, dintre care două, în mai puțin de două luni. Astfel, un prim program, în valoare de 100 milioane euro, este dedicat IMM-urilor fără angajați, persoanelor fizice autorizate și chiar unor organizații neguvernanamentale, iar celălalt, în valoare de 350 milioane euro, cu o finanțare maximă de 150.000 euro/firmă, dar nu mai mult de 15% din cifra de afaceri aferentă anului 2019, vizează firmele care au avut pierderi importante din cauza crizei coronavirusului.

„Al treilea program, în valoare de 550 milioane euro, va fi lansat în luna septembrie a.c. și va fi dedicat stimulării investițiilor. Astfel, se va acorda o finanțare de maximum 200.000 euro/firmă, dar nu mai mult de 15% din cifra de afaceri aferentă anului 2019, în condițiile acoperirii de către beneficiar a unei cofinanțări de 15%, cu excepția firmelor din București și Ilfov, pentru care cota de cofinanțare este de 30%. Considerăm că partea de cofinațare este foarte importantă. Știind că sunt și banii lui în proiect, antreprenorul va fi mult mai implicat în implementare”, a declarat secretarul de stat. Conform dl. Liviu Rogojinaru, celelalte două programe vizează companiile ce activează în comerțul cu amănuntul și respectiv companiile inovative.

Pe lângă demararea acestor programe, potrivit secretarului de stat MEEMA, la nivelul Ministerului se acordă atenție: finalizării hărții economice a României, promovării pe plan extern a interesului pentru relocarea în țara noastră a unor capacități de producție din Asia, continuării programului de promovare a exportului (PPE), inclusiv cel de internaționalizare a firmelor, identificării unor soluții sustenabile pentru reluarea producției în anumite domenii ale industriei chimice, petrochimice și metalurgice, precum și acordării de comenzi interne pentru înzestrarea și aprovizionarea armatei. În acest context, președintele CCIB a subliniat deschiderea mediului privat pentru a se implica în industria de apărare și experiența multor companii (carev dețin certificări NATO), punctând însă necesitatea amendării Legii offset-ului și a aplicării efective a acesteia.

În a doua parte a întâlnirii, participanții au intrat în dialog cu înaltul oficial guvernamental. Principalele probleme ridicate de către cei prezenți au vizat: scurtarea timpului de procesare pentru creditele bancare acordate în cadrul Programului IMM Invest; extinderea cadrului de aplicare a legislației din construcții și în industria mobilei și textile; diminuarea ajutorului de stat la 500.000 euro/firmă, pentru a avea acces cât mai multe IMM-uri; majorarea nivelului actual de 200.000 euro/firmă al ajutorului de minimis; actualizarea programului de promovare a exportului (includerea universităților la categoria participanților eligibili, dar și a târgurilor virtuale pe lista de evenimente subvenționate); pregătirea urgentă a ofertei de export a României; necesitatea stimulării producției de îngrășăminte chimice.

În opinia prof. univ. dr. ing. Sorin Dimitriu, secretar general al CCIB, țara noastră are nevoie să-și definească prioritățile, inclusiv în sectorul de cercetare-dezvoltare-inovare, ținând seama de competențe, capabilități și resursele ce pot fi mobilizate.

În ceea ce privește internaționalizarea afacerilor, s-a punctat importanța reintrării în spațiului ex-sovietic, în special pe segmentul de mobilier, precum și deschiderea pe care o asigură spațiul magrebian (îndeosebi Marocul) către întreaga piață a Africii.

În ceea ce privește internaționalizarea afacerilor, s-a punctat importanța reintrării în spațiului ex-sovietic, în special pe segmentul de mobilier, precum și deschiderea pe care o asigură spațiul magrebian (îndeosebi Marocul) către întreaga piață a Africii.

FOTO: CCIB

Majoritatea chiriașilor și-au respectat la timp obligațiile contractuale față de proprietarii clădirilor de birouri administrate de Colliers International în prima jumătate din acest an, chiar dacă în unele cazuri spațiile au rămas neocupate o perioadă, pe fondul stării de urgență. Astfel, ponderea chiriașilor care și-au plătit la timp datoriile a rămas, în medie, constantă comparativ cu aceeași perioadă din 2019, de aproape 90%, în ciuda efectelor pandemiei asupra activității lor, arată datelor diviziei de administrare a proprietăților din cadrul Colliers International.

„Chiriașii din clădirile de birouri de clasă A confirmă astfel bunele intenții și practici în raport cu obligațiile pe care și le-au asumat. Respectarea acestor obligații vine totodată și ca efect al globalizării, companiile care fac parte din grupuri internaționale putând continua fără probleme operațiunile locale câtă vreme companiile mamă au rezistat mai ușor efectelor pandemiei. Ca parte a planurilor de continuitate, multe companii au prevăzut bugete care să acopere anumite riscuri operaționale, astfel că majoritatea au putut opera cu impact minim asupra cheltuielilor deja contractate, cum sunt chiriile”, explică Alexandru Atanasiu, Associate Director Real Estate Management Services în cadrul Colliers International.

Pe piața birourilor există semnale că obligațiile contractuale, care includ chiria, utilitățile și costurile cu serviciile, vor continua să fie respectate și achitate la termen de către chiriași în perioada următoare, chiar dacă există incertitudini privind acest sector și așteptări că va trece prin transformări importante în următorii ani, cel puțin din perspectiva balanței dintre lucrul de la birou și lucrul de acasă.

Și chiriașii din spațiile industriale administrate de Colliers International au încercat în cea mai mare parte să-și plătească la timp obligațiile, deși există diferențe ușoare în ceea ce privește numărul de companii care au putut respecta toate obligațiile contractuale în prima jumătate din acest an comparativ cu aceeași perioadă din 2019. Dacă în cazul anumitor proiecte au existat chiriași mai afectați de contextul actual, fiind nevoiți să întârzie obligațiile de plată (facilități de producție), la altele a fost înregistrată o rată chiar mai ridicată de companii care au plătit la timp (facilități de depozitare), comparativ cu anul trecut, sau chiar proiecte în care acest lucru s-a întâmplat în cazul tuturor chiriașilor.

Chiriașii spațiilor de retail aflate la parterul clădirilor de birouri de clasă A au fost, în mod explicabil, cei mai afectați în ultima perioadă. Acest fapt s-a tradus într-o scădere a numărului de retaileri care au putut să-și respecte obligațiile contractuale față de proprietarii spațiilor de birouri administrate de Colliers International.

„În acest caz, vorbim în special de spații care au fost închise în ultima perioadă, ceea ce a pus presiune pe chiriași și s-a reflectat asupra încasărilor din chirii ale proprietarilor. Pe măsură ce angajații revin la birou, e posibil ca și diferențele la nivelul numărului de chiriași de retail care reușesc să-și plătească obligațiile la timp să se atenueze semnificativ”, spune Alexandru Atanasiu, Associate Director Real Estate Management Services în cadrul Colliers International.

Proprietarii de spații de birouri au fost însă deschiși să găsească soluții, împreună cu chiriașii de retail de la parterul clădirilor, astfel încât revenirea să fie cât mai rapidă. Printre acestea s-au numărat, în primă fază, amânări la plata chiriei, iar alte măsuri concrete ar putea fi stabilite în perioada următoare, odată ce evoluția pieței se mai clarifică.

***

Colliers International administrează un portofoliu total de peste 550.000 de metri pătrați de spații industriale și de birouri, și include proiectele de birouri Equilibrium, Business Garden Bucharest, The Office din Cluj-Napoca, The Bridge, Hermes Business Campus, Ștefan cel Mare Building, Art Business Center, portofoliul de birouri deținut de Adam America, portofoliul de birouri deținut de Smartown Group, Allianz Office Building Brașov și Vox Technology Park din Timișoara, precum și trei parcuri industriale în Timișoara, Brașov și Arad și parcul industrial ELI Park 1 dezvoltat de Element Industrial în nordul Capitalei.