Tech stocks dramatically outperformed the broader market in 2020, despite the COVID-19 effects. According to data gathered by ForexSchoolOnline.com, the combined market cap of the five largest tech companies in the United States surged by $2.2trn in the last year, reaching $6.4trn value in July.
With nearly $1.7trn market value at the end of last week, multinational technology giant Apple ranked as the leading US tech company.
Apple Stock Price Soared in 2020
In 2006, the combined market cap of Apple, Microsoft, Amazon, Google now Alphabet, Facebook, and IBM as the leading US tech companies stood at $465.4bn, revealed Statista and Yahoo Finance data. In the next ten years, this figure grew by almost five times, reaching over $2trn in May 2016.
The US tech giants’ stock price continued rising in the following years, and by June 2019, their combined value of shares stood at $4.1trn, a 100% jump in three years. The increasing trend continued in the last twelve months, with the market cap growing by 53% between June 2019 and July 2020, the most significant increase in fifteen years.
The Yahoo Finance data also revealed that Apple and Amazon have witnessed the most impressive development in 2020. In June 2019, Apple’s market cap stood at $913bn. In the last twelve months, this figure jumped by 84%, reaching nearly $1.7trn last week and pushing the company ahead of last year’s leader Microsoft.
Amazon Market Cap Jumped 57% in a Year
The multinational eCommerce giant Amazon witnessed the second-largest stock value increase among the leading US tech companies. Statistics show that Amazon’s market cap rose by 57% year-on-year, growing from $936bn in June 2019 to $1.4trn last week. Microsoft market cap stood at $1.5trn on July 19th, a 49% jump year-on-year.
As the fourth-largest tech giant on this list, Alphabet has also witnessed a significant growth of its market value in the last twelve months. In June 2019, the total value of the company’s shares amounted to $767bn. Statistics show this figure rose by 36%, reaching over $1trn last week.
The world’s most popular social network, Facebook, ranked as the fifth-largest tech company in the United States. The Yahoo Finance data shows Facebook’s market cap increased by 26% year-on-year, growing from $574bn in June 2019 to $690bn last week.
Locuințele nou construite s-au scumpit în majoritatea statelor europene în ultimii ani, inclusiv în 2019. Din 23 de țări analizate în cadrul studiului Deloitte Property Index, 20 au consemnat creșteri de prețuri pe piața rezidențială și doar în trei s-au înregistrat ieftiniri. Reprezentanții pieței imobiliare se așteptau ca trendul de creștere să continue și în 2020 însă, din cauza pandemiei de COVID-19, optimismul s-a temperat semnificativ. Astfel, în aproape jumătate din țările analizate, se estimează o stagnare a prețurilor și doar în șase țări este prognozată o creștere a acestora.
„Piața locuințelor este influențată, în
general, de condițiile macroeconomice, dar și de raportul cerere-ofertă. Chiar
dacă prognozele pentru economiile europene sunt de scădere, măsurile de politică
monetară adoptate de Banca Centrală Europeană și de alte bănci centrale din
Uniunea Europeană au drept scop menținerea dobânzilor la niveluri reduse,
sprijinind, astfel, indirect, piața imobiliară. În România, în primul trimestru
din acest an, prețurile locuințelor au crescut cu 8,1% comparativ cu aceeași
perioadă din 2019, potrivit datelor Eurostat, iar până la finalul anului
estimăm că trendul va continua, susținut de schimbările legislative avute în
vedere pentru programul Prima Casă și de modificările anunțate la legea care
prevede aplicarea cotei de TVA de 5% la vânzarea locuințelor, care ar urma să
fie adoptate”, a declarat Alexandra
Smedoiu, Partener Deloitte România,Lider al Serviciilor de Consultanță
pentru sectorul Imobiliar.
Alexandra Smedoiu, Partener Deloitte România,Lider al Serviciilor de Consultanță pentru sectorul Imobiliar
Pe primul loc în privința creșterii
prețurilor la locuințe, în 2019, s-a plasat Luxemburg, țară aflată la prima
prezență în studiu, cu un avans de aproape 13% față de 2018, locurile următoare
fiind ocupate de Franța (+12,6%) și Spania (+12,4%). La polul opus, cu o
scădere de 7,4% a prețurilor în perioada analizată, s-a aflat Serbia. Dintre
țările din Europa Centrală și de Est (ECE), cel mai mult s-au scumpit
locuințele în Ungaria (11,5%), Slovacia (11%) și Polonia (9,7%).
În ECE, în țări precum Slovacia, Croația, Polonia,
Ungaria și Serbia, prețurile variază între 1.000 și 2.000 de euro/mp. În
această regiune, doar prețurile din Cehia depășesc limita superioară a
intervalului menționat, ajungând la 2.602 euro/mp, în special datorită
proporției ridicate pe care o are capitala Praga în media națională.
În clasamentul celor mai scumpe orașe conduce
Parisul, cu 12.863 de euro/mp pentru o locuință nouă, în ușoară scădere
(de 0,4%) față de 2018. Prin comparație, un metru pătrat nou construit în
orașul Nis din Serbia a costat 790 de euro în 2019, cel mai puțin dintre
orașele analizate. Prețul mediu pentru un metru pătrat nou construit în cele 67
de orașe menționate în studiu a fost de 3.758 de euro.
Studiul Deloitte Property Index, Overview of European Residential Markets, aflat la a noua ediție, analizează
evoluția pieței imobiliare rezidențiale din 23 de țări europene și 67 de orașe
pe parcursul anului 2019. Studiul integral este disponibil aici.
CE
propune un plan de redresare economică în valoare de 2,4 trilioane EUR pentru
toate statele europene;
Granturi
în valoare de peste 1 mld. EUR pentru companiile românești afectate de criza
COVID: investiții în capitalul de lucru, în proiecte noi, investiții în energie
regenerabilă, în baze sportive sau ajutor de 2.000 EUR pentru PFA și firme fără
angajați;
Ordonanța
pentru finanțarea IMM în contextul COVID-19, publicată și supusă consultării
publice;
Comisia Europeană a propus un plan excepțional de redresare economică în valoare de 2,4 trilioane euro, sumă ce va fi direcționată către toate statele comunitare și sectoarele afectate de criza COVID, scopul acestuia fiind de a combate și minimiza eventualele pagube materiale ce ar putea apărea în urma crizei generate de perioada pandemiei, care a afectat toată Uniunea Europeană.
La nivel local, asigurarea
capitalului de lucru necesar pentru întreprinderile afectate de COVID-19
reprezintă principala prioritate pentru Guvernul României și Uniunea Europeană,
ca urmare a închiderii temporare a activităților, reducerii cererii de consum
și întreruperilor din lanțul de aprovizionare, bugetul total de investiții
ridicându-se la peste 1 miliard de euro[1].
„În cadrul planului de măsuri de relansare economică sunt prevăzute granturi și programe de sprijin cu finanțare din fonduri externe nerambursabile și de la bugetul de stat, care au ca obiective acoperirea capitalului de lucru, finanțarea nevoilor de investiții, scheme pentru digitalizarea companiilor, dar și măsuri de sprijin pentru companiile și sectoarele ce au înregistrat o scădere a încasărilor în ultimele luni. Valoarea totală a bugetului pentru companiile afectate se ridică la peste 1 miliard de euro, iar vizate de acest ajutor sunt majoritatea sectoarelor economiei. Echipa noastră deja lucrează pentru o serie de proiecte, focusul nostru fiind direcționat în mod special pentru companiile cu afaceri de cel puțin 1 milion de euro și profit de minimum 100.000 euro care vor apela în perioada următoare la schemele de ajutor, mai ales pentru investiții noi”, a declarat Roxana Mircea, managing partner REI Finance Advisors (foto).
Schema COVID: Principalele măsuri de
ajutor propuse de Guvernul României
Un număr de șase măsuri au
fost propuse de autorități, ce vizează diferite paliere economice, pentru a
spriini financiar companiile care vor solicita finanțare pentru capitalul de
lucru, investiții noi, sprijin pentru structurile sportive, companii fără angajați sau PFA ori companii afectate de
plata chiriilor cât timp magazinele de mari dimensiuni au fost închise.
1.Granturi pentru investiții și reconversia economică a IMM – buget de 550 mil. EUR
Obiectivul acestei Scheme
constă în acordarea de granturi pentru reconversia activităților IMM, dar și
pentru realizarea de investiții necesare în economie. Valoarea schemei este de
550 mil. euro, dintre care circa 415 mil. euro din fonduri externe
nerambursabile, circa 62 mil. euro cofinanțare de la bugetul de stat și
aproximativ 72 mil. euro cofinanțare proprie asigurată de beneficiarii
finanțării.
Valoarea grantului variază
între 50.000 euro și 200.000 euro. Firma beneficiară ar trebui să contribuie la
cheltuielile eligibile cu cel puțin 15%. Acest aport este de 30% pentru firmele
din București și județul Ilfov.
„Companiile eligibile
trebuie să fi înregistrat profit în unul din ultimii doi ani, să aibă minimum
un an de activitate operațională, să își asume că vor menține activitatea
curentă timp de mai mulți ani și că vor realiza minimum 50% din veniturile
prognozate. Pentru un punctaj maxim, recomandăm companiilor să solicite drept
finanțare nerambursabilă dublul profitului din 2019 și să asigure cofinanțarea
cu 36% a proiectelor din țară și cu 46% a celor din București-Ilfov”, a punctat
Roxana Mircea, managing partner REI Finance Advisors.
Printre domeniile de
activitate eligibilă finanțării se numără industria alimentară, industria auto,
energie și echipamente de eficiență energetică, turism, construcții și
materiale de construcții, servicii de transport, confecții metalice/lemn, confecții
textile/pielărie; industria farmaceutică și echipamente medicale, servicii de
educație: creșe, grădinițe; servicii de sănătate: cabinete medicale, dispozitive
medicale; industrii creative, achiziții de teren în limita a 10% din valoarea
proiectului, dotări pentru organizarea de evenimente, tehnologia informației și
inteligență artificială; nanotehnologii și tehnologii de vârf sau echipamente,
utilaje, tehnologii de producție.
2. Capita de lucru pentru repornirea activităților economice IMM – buget de 350 mil. EUR
Obiectivul schemei de
finanțare este acela de asigurare a capitalului de lucru necesar reluării
activității pentru IMM afectate de criza COVID-19 din domenii precum HORECA,
turism, transport sau organizare de evenimente. Schema dispune de o valoare
totală de finanțare de 350 mil. euro – 265 mil. euro din fonduri externe
nerambursabile, circa 40 mil. euro cofinanțare de la bugetul de stat și
aproximativ 46 mil. euro coparticipare proprie asigurată de beneficiar.
Granturile pentru capital de
lucru se acordă beneficiarilor în cuantum de 15% din cifra de afaceri realizată
în exercițiul financiar anterior depunerii cererii de finanțare, însă nu mai
mult de 150.000 euro.
„Până la 3.500 de
beneficiari se estimează că ar putea intra în posesia finanțării pentru
repornirea activităților economice destinate IMM, numai în cazul în care vom
avea o medie de 100.000 euro/proiect. Solicitanții trebuie să dețină un certificat
de situații de urgență, să fi inregistrat profit în unul din ultimii doi ani, să
dispună de o cofinanțare în valoare de 15% și să își asume menținerea activității
curente timp de cel puțin 6 luni”, a precizat Roxana Mircea.
3. Granturi pentru investiții în energie regenerabilă destinate IMM – buget de 200 mil. EUR
Obiectivul acestei scheme
este reprezentat de acordarea de granturi pentru instalarea de panouri fotovoltaice,
maximum 27 KW, dar și pentru achiziționarea și montarea stațiilor de încărcare
electrice destinate autovehiculelor. Valoarea schemei este de 200 mil. euro,
jumătate provenind de la Fondul de Mediu, cealaltă jumătate de la bugetul
Ministerului Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri (MEEMA).
Valoarea maximă a grantului
este de 30.000 euro și poate fi accesat de companii cu activitate în industria
hotelieră, respectiv industria auto.
4. Granturi de sprijin pentru structurile sportive – buget de 180 mil. EUR
Schema de sprijin pentru
structurile sportive are ca obiectiv finanțarea cluburilor sportive aflate în
dificultate ca urmare a crizei COVID-19. Finanțarea asigură investiții în
infrastructura sportivă. Schema are o valoare totală de 180 milioane euro și
este asigurată de la bugetul statului. Valoarea grantului se ridică până la cel
mult 200.000 euro, fiind acordată o singură dată.
Aproximativ 1.500 de beneficiari
vor putea accesa fondurile pentru investiții în terenuri de antrenament pentru
copii și juniori, centre de recuperare pentru sportivi, cabinete medicale cu
dotări aferente cu specializarea în medicină sportivă, noi tehnologii pentru
introducerea de sisteme de evaluare și monitorizare a performanței sportive
(hard și soft) sau echipament sportiv performant.
5.Granturi de sprijin pentru microîntreprinderi – buget de 100 mil. EUR, câte 2.000 EUR pentru aproximativ 50.000 de firme
Schema
de finanțare are drept obiectiv ajutorarea microîntreprinderilor aflate în
dificultate ca urmare a crizei COVID-19, iar finanțarea asigură capitalul de
lucru pentru categoriile de cheltuieli necesare relansării activității
acestora. Schema are o valoare de 100 milioane euro – 85 milioane de euro din
fonduri europene nerambursabile și 15 milioane de euro cofinanțare de la
bugetul statului.
Valoarea
micrograntului se ridică la 2.000 euro, poate fi accesat o singură dată și va
putea fi accesat de aproximativ 50.000 de firme.
Beneficiari
ai schemei de finanțare sunt IMM cu asociat/administrator unic, fără contract
de individual de muncă (IMM fără salariați), PFA care desfășoară activități în
domeniul artelor și spectacolului, PFA cu activități în domeniul sănătății sau
care au fost implicate direct în transportul, echiparea, evaluarea,
diagnosticarea și tratamentul pacienților diagnosticați cu COVID-19.
6. Schema de ajutor pentru activități de comerț și servicii afectate COVID-19 – buget de 160 mil. RON
Obiectivul schemei de ajutor
îl reprezintă acordarea de sprijin nerambursabil operatorilor economici a căror
activitate a fost afectată de pandemia COVID-19, chiriași ai marilor centre
comerciale, pentru finanțarea chiriilor pe perioada în care desfășurarea
activității comerciale sau serviciilor prestate care a fost afectată pe
perioada stării de urgență sau alertă.
Valoarea grantului, în acest
caz, este reprezentat de plata chiriei pentru o perioadă de 3 luni, aproximativ
2.000 de comercianți fiind vizați de acest beneficiu.
Ordonanța pentru finanțarea IMM în contextul COVID-19, publicată
și supusă consultării publice
Pe 9 iulie a fost publicată[2]
OUG pentru finanțarea IMM în contextul COVID, fiind supusă consultării publice.
„După finalizarea perioadei
în care se pot transmite observații, ne așteptăm să fie publicată Ordonanța în
forma finală până cel târziu la începutul lunii august, urmând ca în cursul
lunii viitoare să se definitiveze ghidurile solicitantului, pentru ca în luna
septembrie să se deschidă oficial și sesiunea. Recomandăm companiilor să își
întocmească un punctaj corect pe baza documentelor oficiale publicate pentru
această Schemă și să încerce să aplice cu punctaj maxim, pe cât posibil să
opteze pentru o sumă mai mică, dublul profitului din 2019 pentru aplicațiile
prin Măsura 3 pentru a se încadra la punctajul maxim. Invităm aplicanții să
semneze contracte de consultanță prin care să solicite garanția unui proiect
corect și complet, în caz contrar să oblige consultantul să îi restituie suma
încasată sau chiar să solicite penalități. Totodată, trebuie ținut cont ca proiectele să fie
depuse în prima zi sau primele zile de la deschiderea sesiunii, în așa fel
încât șansele de a beneficia de sprijin să fie maximizate. O altă recomandare
vizează pregătirea bugetului, asta după ce, în această perioadă, a fost
calculată suma maximă ce poate fi accesată pe Măsura 2, respectiv 15% din cifra
de afaceri și pe Măsura 3 – dublul profitului înregistrat în 2019. În acest
fel, companiile ar trebui să își pregătească bugetul și să solicite minimum o
ofertă pentru fiecare echipament dorit, să schițeze planul de afaceri, oferind
o descriere amănunțită a companiei,
cât și un raport estimat de venituri și cheltuieli pentrul noul proiect de
investiții”, a mai precizat Roxana Mircea.
***
Despre
REI Grup
REI FINANCE ADVISORS și REI
INTERNATIONAL CONSULTING, parte a REI Grup (reigrup.ro), sunt
companii specializate în elaborarea, implementarea și monitorizarea proiectelor
de investiții atât prin fonduri europene nerambursabile (Programul Operational
Regional, Programul Operational Infrastructura Mare), cât și pe scheme de
ajutor de stat (HG 495/2014, HG 807/2014, HG 332/2014, OUG 810).
Cu o experiență de peste 10
ani în acest domeniu, specialiștii REI Grup se adaptează ușor cerințelor
pieței, cunoscând foarte bine mecanismele fondurilor nerambursabile și identifica
oportunitățile de obținere de finanțări din surse interne și externe. Aceștia
gestionează eficient activitățile proiectelor, relația cu autoritățile publice și
pe cea cu companiile private. Echipa REI Grup numără în prezent 20 consultanți,
cu o vastă experiență în domeniul atragerii de fonduri nerambursabile pentru
companiile cu activitate pe plan local.
REI Grup a reușit cu succes atragerea
finanțării pentru peste 250 de proiecte la nivel național, cu peste 100 de
proiecte implementate și o rată de succes – lider în domeniu – de 99%. În 2019,
REI Grup a înregistrat proiecte aprobate în cuantum de 80 milioane EUR, iar în
acest an valoarea proiectelor aprobate va depăși pragul de 200 mil. EUR. Mai
multe detalii despre activitatea REI Grup, aici.
Programul de înlocuire a infrastructurii face parte din strategia de digitalizare
și modernizare a CEC Bank
Valoarea investițiilor în 2020 va fi de 2,6 milioane de euro
CEC Bank, instituția financiară cu cea mai lungă tradiție și cea mai extinsă rețea teritorială din România, demarează un amplu program multianual de modernizare a infrastructurii de bancomate și aparate multifuncționale pentru plăți, într-un efort care va permite implementarea tehnologiilor moderne și alinierea la cele mai bune practici la nivel internațional.
Programul face parte din
strategia de digitalizare și modernizare a CEC Bank, în cadrul căreia au fost
lansate deja, de la începutul anului, o serie de produse și servicii inovative:
plățile contactless de pe telefonul mobil prin Android și Apple Pay, aplicația
de transferuri Card2Card, deschiderea online a conturilor prin CEC_IN.
Până la sfârșitul lui 2020,
în prima fază a programului, vor fi înlocuite 200 de ATM-uri cu aparate de
ultimă generație, iar acest proces va continua și în următorii ani, până la înlocuirea
întregii flote de ATM-uri. În plus, va fi extinsă rețeaua de echipamente
multifuncționale de plăți (MFM). Valoarea
investițiilor programate pentru 2020 se ridică la 2,6 milioane de euro.
„Rețeaua
de bancomate este un factor important pentru clienți: o rețea extinsă de
bancomate permite acces facil la disponibilități și la alte operațiuni precum
plata facturilor, iar CEC Bank are avantajul uneia dintre cele mai mari prezențe
la nivel național, inclusiv în zona rurală. Tot mai mulți clienți apelează la
sistemele self-service pentru a economisi timp și pentru flexibilitate. De
aceea, am demarat acest program de investiții în infrastructură, care ne va
permite să ne servim clienții mai rapid și să diversificăm serviciile
disponibile la nivelul bancomatelor și echipamentelor multifuncționale de
plăți. Următorul pas în direcția digitalizării este implementarea tehnologiei
contactless și la nivelul ATM-urilor și al aparatelor multifuncționale de plăți
și sper ca până la sfârșitul anului, aceasta să fie disponibilă la nivelul
echipamentelor CEC Bank”, a declarat Bogdan Neacșu, Președinte, Director General
CEC Bank.
Echipamentele achiziționate
în cadrul acestui program sunt realizate de unul dintre cei mai mari
producători la nivel global. Bancomatele beneficiază de tehnologii moderne:
ecran tactil, cititoare de carduri contactless și sisteme pentru o securitate
sporită. La fel și echipamentele multifuncționale, care permit și depuneri de
numerar în lei și euro, operațiuni de schimb valutar și plata facturilor în
numerar și cu cardul.
Furnizorul echipamentelor a
fost ales printr-o procedură de achiziții competitivă la care au participat
principalii distribuitori de astfel de echipamente la nivel național.
Programul de modernizare a
infrastructurii de plăți va începe cu orașele mari și cele reședință de județ. Orașele
Constanța, Sibiu, Călărași, Botoșani, Slatina, Alba Iulia și Târgu Mureș vor
beneficia de ATM-uri și MFM-uri moderne până la sfârșitul lunii iulie, București,
Ploiești, Cluj și Iași – până la sfârșitul lui septembrie, programul urmând a fi extins la nivel național prin înlocuirea progresivă
a flotei de echipamente cu modele de ultimă generație. În prezent, CEC Bank
oferă servicii bancare printr-o rețea de peste 1.200 terminale de tip ATM și MFM.
Programul
face parte din planul de afaceri al CEC Bank care vizează, pentru următorii
ani, creșterea organică prin finanțarea economiei, precum și investiții în
digitalizare, în condițiile în care CEC Bank trebuie să recupereze decalajele
tehnologice. În cazul infrastructurii de bancomate, marea majoritate au o
vechime de peste 10 ani.
Planul
de afaceri a stat la baza procesului de recapitalizare a CEC Bank cu 940 de
milioane de lei la sfârșitul anului trecut. Majorarea de capital a fost
aprobată de Comisia Europeană în condiții de piață, fără a fi considerată
ajutor de stat.
Cea mai nouă companie aerienă din România, Animawings, a marcatinaugurarea primei sale aeronave, Boeing A320 200 YR AGA, prin tradiționala ceremonie de water salute (foto) pe aeroportul internațional
„Henri Coandă”, la sosirea dintr-o cursă estivală cu turiști reveniți din sejur
în Grecia.
water salute
Compania Animawings întregește portofoliul Memento Group, format din companii
cu profil de turism (touroperatori, OTA, servicii de transport, tehnologie
specifică, broker de asigurări), susținut de branduri forte: Christian Tour,
TUI TravelCenter, MementoBus, Hello România. În structura noii companii, 75%
reprezintă capital românesc, iar 25%, cotă de participare a companiei aeriene
naționale a Greciei, Aegean Airlines, desemnate cea mai bună companie aeriană
regională din Europa, pentru a zecea oară, în 2019.
Cristian Pandel,
proprietarul Memento Group, subliniază simbolistica de speranță pe care o transmite lansarea
noii companii: „Suntem deosebit de ȋncântaţi
să inaugurăm astăzi primele curse efectuate de Animawings, un proiect curajos,
cu multe provocări pentru noi toţi, dar şi un motiv de speranţă pentru
industria călătoriilor atât de afectată de contextul actual ȋn care ne găsim. Cu toate că nu
a fost o misiune uşor de ȋndeplinit, suntem mândri că am reuşit să realizăm
promisiunea asumată la momentul lansării. Este un pas major pe care ȋl face
Memento Group pentru România şi pentru industria aviatică autohtonă, şi vine ca
o completare firească a investiţiilor grupului din ultimii 23 ani de activitate
ȋn piaţa de turism, transporturi şi servicii”.
Antonio Stoian,
manager general al Animawings, evidențiază caracterul constructiv al reușitei,
contrare unei tendințe dominant de restrângere a activităților: „Animawings punctează un statut inedit, ȋncă
de la inaugurare, deoarece suntem prima companie de aviaţie din lume care şi-a
obţinut AOC-ul ȋn perioada de după izbucnirea pandemiei Covid-19. Acest lucru
ne dă putere şi ȋncredere că lucrurile ȋncep să reintre uşor pe un făgaş normal
şi că trebuie să privim ȋn perspectivă, spre viitor”.
Directorul comercial
al Animawings, Tudor Constantinescu, enumeră deschiderile oferite: „Am dat startul sezonului turistic din
această vară cu primele curse efectuate ȋn regim charter pentru touroperatori
din România, către destinaţii din Grecia (Insula Creta, Insula Zakynthos şi
Salonic). Suntem ȋn legătură cu autorităţile şi de ȋndată ce vor fi considerate
sigure, avem capacitatea operaţională să ȋncepem zborurile spre Spania, Turcia,
Egipt şi Tunisia, destinaţii turistice tradiţionale pentru piaţa românească”.
Dincolo de sezonul estival, împreună cu partenerul Aegean Airlines, Animawings
studiază posibilitatea extinderii operării pe rute din bazinul Mediteranei,
nordul Italiei, Orientul Apropiat. Compania va avea și o platformă web pentru
achiziţii şi alte activităţi specifice unei companii aeriene.
Guvernul a dat aviz negativ inițiativei legislative depuse de unul dintre liderii Partidului Republican, deputatul Marius Sorin Bota, prin care acesta propune testarea gratuită a românilor pentru Covid-19 în orice unitate sanitară, spital sau laborator. Practic, deputatul republican încearcă să-i protejeze pe acei români care sunt obligați să se testeze, spre exemplu pentru a putea pleca la muncă în străinătate, dar care sunt obligați acum să plătească chiar și 300 de lei pentru un test.
Potrivit inițiativei legislative, CNAS ar urma să stabilească prețul unitar la nivel național și va deconta costul aferent testării. În proiect se menționează că testarea se va face prioritar persoanelor suspecte de îmbolnăvire, celor care urmează să plece în țări care solicită dovada testării și persoanelor care prezintă simptome ale infectării cu Covid-19
„Este nevoie de testarea gratuită având în vedere faptul că efectuarea testelor se face la costuri ridicate și oamenii au venituri limitate. Statul trebuie să sprijine concret cetățeanul și să reducă cheltuiele inutile în această perioadă. Costul de 200-300 lei/test este unul nejustificat și împotriva principiului constituțional de a asigura acces la servicii de sănătate și chiar dreptul la libera circulație pentru a merge la muncă iar lipsa banilor pentru testare face ca aceste persoane să nu mai poată munci”, susține deputatul Marius Sorin Bota, în expunerea de motive a proiectului.
Guvernul însă a transmis Parlamentului un aviz negativ, adică cere ca această inițiativă să fie respinsă de către parlamentari și mulți români să fie obligați în continuare să-și achite testările pentru Covid-19.
Partidul Republican face apel la liderii partidelor parlamentare să voteze în favoarea românilor și să le faciliteze accesul pe piața internațională a muncii, cu atât mai mult cu cât în România, rata șomajului a atins deja cifre record.
Ministrul
Economiei, Virgil Popescu, a declarat că restaurantele vor rămâne închise,
„atâta timp cât nu vedem o respectare a regulilor pe terase”. Cu toate acestea,
ministrul se declară optimist şi afirmă că acestea vor putea fi deschise şi în
interior, în luna august, potrivit Adevărul.ro.
”Atâta timp cât nu vedem o respectare a regulilor pe terase,
acolo unde răspândirea e mai puţin periculoasă, este mai puţin iminentă, nu
putem vorbi de deschiderea restaurantelor în interior. Eu totuşi, sper, ca
proprietarii restaurantelor, teraselor să înţeleagă că e mai bine să respecte
regulile şi evident, în momentul în care vom ajunge să nu mai avem cazuri atât
de multe, vom trece la următoarea etapă de relaxare şi vom deschide
restaurantele şi în interior”, a declarat Virgil Popescu la TVR1, luni searaă.
De
asemenea, acesta a mai fost întrebat dacă e posibilă deschiderea restaurantelor
în această vară, însă ministrul Economiei a declarat că acestea ar putea
funcţiona începând din luna august.
Uber Technologies a lansat în linişte un
serviciu care oferă autorităţilor publice un acces facil la date referitoare la
şoferii şi clienţii acestora care au intrat în contact cu o persoană infectată
cu noul coronavirus, au anunţat oficiali ai companiei, citaţi de Reuters.
Serviciul, oferit gratuit, ar putea ajuta la
îmbunătăţirea imaginii companiei de ride-hailing care a lansat recent o nouă
campanie publicitară pentru a scoate în evidenţă politica ”No Mask, No Ride”
(Nu ai mască, nu călătoreşti) în Statele Unite, scrie News.ro.
Serviciul, care se adreseză oficialilor
guvernamentali din sectorul sănătăţii din toate ţările unde desfăşoară
activităţi Uber, oferă date despre cine a folosit serviciul Uber şi când şi
permite agenţiilor de sănătate să ceară utilizatorilor afectaţi să intre în
carantină, au explicat reprezentanţii Uber, potrivit sursei.
Informaţiile despre o persoană pot fi
accesate în câteva ore, compania considerând că boala Covid-19 este o urgenţă
care implică pericol, moarte sau o traumă fizică serioasă.
Indicele ROBOR la 3 luni, în funcție de care sunt calculate
dobânzile la majoritatea creditelor în lei, s-a menținut luni la nivelul de
2,15%, potrivit datelor publicate de Banca Națională a României (BNR), scrie
Profit.ro.
Un nivel mai scăzut al
ROBOR la 3 luni a fost atins pe 20 aprilie 2018, de 2,13%, arată news.ro.
Indicele ROBOR la 6 luni a rămas la rândul său la 2,24%. Acesta este cel mai
redus nivel al ROBOR la șase luni consemnat din 25 ianuarie 2018, potrivit sursei
citate.
ROBOR (Romanian Interbank Offer Rate) este rata medie a
dobânzii la care se împrumută, între ele, instituțiile bancare din România, în
lei, iar evoluția sa este legată, în principal, de nivelul de lichiditate
existent în piață. Nivelul acestuia, pentru al treilea trimestru din 2019, a
scăzut la 2,36%, de la 2,66% în T2 2019.
Coface nu se așteaptă ca sectorul să revină la
nivelul celui de-al patrulea trimestru al anului 2019 înainte de 2022.
În scenariul de bază al Coface, cifra de afaceri a companiilor listate din sectorul transporturilor globale va fi cu 32% mai mică în trimestrul 4 din 2020 și cu 5% mai mică în trimestrul 4 din 2021 comparativ cu trimestrul 4 al anului 2019.
În ipoteza unui al doilea val de pandemie în trimestrul 3 al anului curent, cifra de afaceri ar fi cu 57% mai mică în Q4 2020 și cu 27% mai mică în Q4 2021.
Impactul COVID-19 este cu atât mai important cu cât activitatea economică deja încetinea înainte de criză.
Accent asupra transportului aerian: mijlocul de
transport cel mai afectat de criza de sănătate
Printre cele 13 sectoare pentru care Coface publică evaluări sectoriale ale
riscurilor, transportul aerian ar fi cel mai afectat: cifra de afaceri este preconizată
să scadă cu 51% în scenariul de bază și cu 57% în cazul unui al doilea val de
COVID-19 în Q3 din 2020.
Conform IATA (Asociația Internațională a Transportului Aerian), traficul
aerian a scăzut cu 94% în aprilie 2020 față de anul trecut și nu va reveni la
nivelul pre-COVID mai devreme de câțiva ani.
Scăderea activității de pasageri aerieni a dus la o descreștere puternică a
capacității de încărcătură aeriană, deoarece cea mai mare parte a acesteia este
transportată de aeronavele de pasageri.
Segmentele
de transport maritim și feroviar se confruntă, de asemenea, cu o deteriorare puternică a activității lor la
nivel global, chiar dacă unele piețe
(cum ar fi transportul feroviar între China și Europa) se află într-o situație
mai bună.
Într-un
context în care:
Sectorul transportului aerian a trebuit să facă față crizei Boeing 737.
Au fost puse în aplicare mai multe reglementări pentru reducerea impactului activității sectorului de transport asupra mediului, cum ar fi: Organizația Maritimă Internațională (OMI), a cărei reglementări IMO 2020, din ianuarie, urmăresc să limiteze emisiile de sulf ale navelor sau Organizația Internațională a Aviației Civile (OACI), care din martie 2017 a adoptat un nou standard de emisii de CO2 pentru aeronave.
Explicații și
comentarii pe marginea Legii nr. 433/2020 prin care se reglementează carantina
și izolarea sunt prezentate de Iordăchescu & Asociații:
Legea
nr. 433/2020 – aspecte
relevante
La data de
18.07.2020 a fost publicată în Monitorul Oficial al României Legea nr. 433/2020
prin care se reglementează carantina și izolarea. „Noua lege prevede unele măsuri necesare în domeniul
sănătăţii publice, cu caracter temporar, în situaţii de risc epidemiologic şi
biologic, pentru prevenirea introducerii şi limitarea răspândirii bolilor
infectocontagioase pe teritoriul naţional” – av. Ioana Zorilă, Iordăchescu & Asociații.
În continuare, vom prezenta cele mai
importante dispoziții prevăzute în cuprinsul noii legi:
1. Definiții
Astfel, carantina persoanelor este definită
ca fiind o măsură
de prevenire a răspândirii
bolilor infectocontagioase, constând
în separarea fizică a persoanelor suspectate de a fi
infectate sau purtătoare ale unui agent înalt patogen, de alte persoane, în
spații special amenajate de către
autorități, la domiciliul sau la locația
declarată de către
persoana carantinată, stabilită
prin decizie individuală motivată a
DSP. Subliniem faptul că toate referirile la
carantinarea bunurilor suspecte de a fi contaminate cu un înalt patogen, au
fost eliminate.
Izolarea constă în separarea fizică a
persoanelor afectate de o boală infectocontagioasă sau a persoanelor
purtătoare ale agentului înalt patogen, chiar dacă acestea nu prezintă semne
sau simptome sugestive, la domiciliu, la locația declarată, într-o unitate
sanitară sau la o locație alternativă
atașată unității sanitare, în
vederea monitorizării.
2. Instituirea carantinei și a
izolării
Potrivit art. 7 din noua lege, carantina
persoanelor se instituie pe baza informațiilor științifice oficiale și a definiției de caz, la
domiciliul persoanei, la o locație declarată de aceasta sau după caz, într-un
spațiu special desemnat de autorități, cu privire la persoanele suspecte de a
fi infectate sau purtătoare ale unui înalt patogen care:
Sosesc din zone în care
riscul epidemiologic este ridicat, pe baza datelor
epidemiologice transmise la nivel național, european și internațional de către organismele
competente în domeniu;
Au intrat în contact cu cel puțin o
persoană confirmată
cu o boală infectocontagioasă.
În situația în care persoanele
menționate anterior, refuză măsura
carantinării la domiciliu sau la locația
declarată, precum și în situația în care nu respectă măsura carantinei pe durata
acesteia, deși au consimțit-o anterior, medicul sau organele de control
recomandă, iar reprezentantul DSP decide carantinarea persoanei în spațiul
special desemnat de autorități, dacă aceștia constată riscul de transmitere a unei boli
infectocontagioase cu risc iminent de transmitere comunitară. Decizia se
emite cu celeritate în cel mult 24 de ore de la informarea făcută de către medic sau de către
organele de control și
se comunică de îndată persoanei interesate.
Totodată, s-a stabilit că, în scopul prevenirii
răspândirii bolii infectocontagioase, până la comunicarea deciziei prin care se
infirmă măsura carantinei
recomandate în spațiu special desemnat de
autorități, sau până la comunicarea hotărârii primei instanțe, persoana în
cauză nu poate părăsi domiciliul, locația declarată pentru carantină, după
caz, spațiul special desemnat de autorități, fără încuviințarea medicului
sau reprezentantului DSP.
Măsura carantinării
se instituie pe durata perioadei de incubație specifice bolii
infectocontagioase suspicionate, încetând la expirarea termenului
specific perioadei de incubație, sau anterior, ca urmare a confirmării
persoanei ca purtătoare a agentului înalt patogen, cu sau fără semne și simptome sugestive specifice definiției
de caz, fiindu-i aplicabile dispozițiile privitoare la măsura izolării.
Important de menționat
este faptul că, potrivit ar. 8 din Legea nr. 433/2020, izolarea poate fi
dispusă pe durată
limitată, în mod
nediscriminatoriu și proporțional
cu situația de fapt care o
determină, măsura având ca scop prevenirea
răspândirii unei boli infectocontagioase periculoase pentru siguranța persoanei
și sănătatea publică.
De asemenea, s-a stabilit că izolarea se
instituie cu acordul persoanelor supuse examinării, iar în lipsa acestui accord
– situație în
care medicul sau organele de control informează DSP care confirmă sau infirmă
măsura izolării instituită sau recomandată în unitatea sanitară sau o altă locație atașată acesteia –
într-o unitate sanitară sau, după caz,
într-o locație alternativă atașată unității sanitare
stabilite, pentru cel mult 48 de ore, în scopul efectuării examinărilor
clinice, paraclinice și a evaluărilor biologice. La expirarea termenului de
48 de ore, pe baza examinărilor efectuate, medicul recomandă prelungirea
măsurii izolării într-o unitate sanitară sau într-o locație alternativă
atașată unității
sanitare ori, după caz, la domiciliul persoanei sau la locația declarată de
aceasta.
Dacă persoanele refuză măsura
izolării, medicul sau după caz organele de control, informează DSP, care în
termen de 24 de ore va emite o decizie care confirmă sau infirmă măsura, fiind
comunicată persoanei în cauză. Măsura izolării încetează la data confirmării persoanei
ca fiind vindecată pe baza examinărilor clinice și paraclinice sau a
recomandărilor medicului care constată că riscul de transmitere a bolii nu mai
există.
3. Cazul persoanelor minore
În situația în care persoana supusă
măsurii este minoră,
izolarea se instituie după caz la domiciliul aparținătorului ori la locația
declarată de către
acesta. Aparținătorul minorului este supus măsurii carantinării în situația în
care măsura izolării nu i se aplică.
În ceea ce privește luarea măsurii
carantinării sau a izolării față de o persoană în a cărui
ocrotire se află un minor, o persoană pusă sub interdicție, o persoană căreia i
s-a instituit tutela sau curatela, ori o persoană care din cauza vârstei, bolii
sau altei cauze, din orice motiv rămâne fără supraveghere și îngrijire, conform
art. 9 din legea 433/2020, părintele ocrotitorul legal, personalul medical sau
reprezentantul DSP, anunță serviciul public de asistență socială în vederea
monitorizării acestora ș dacă se impune, luarea măsurilor de ocrotire
temporară. Aceste măsuri se dispun doar pe durata în care persoanele amintite
rămân fără supraveghere și îngrijire, neavând ca efect suspendarea de drept a
exercițiului drepturilor părintești sau a drepturilor ocrotitorilor legali.
4. Măsurile luate de autoritățile centrale
De asemenea, s-a decis potrivit art. 11
al prezentei legi, că în situațiile în care există un risc iminent,
epidemiologic și biloogic ridicat, seful DSU sau persoana desemnată de aceasta,
dispune prin ordin măsurile privind carantinarea în privința persoanelor care
sosesc în România. Aceleași
situații de risc fiind prevăzute și de art.
12 în privința dispunerii carantinei zonale. Măsurile menționate, trebuie
validate într-un termen de maximum 48 de ore de către Comitetul Național pentru
Situații de Urgență.
Subliniem faptul că, potrivit art. 13
din lege, Institutul Național
de Sănătate Publică are obligația de a
comunica zilnic numărul cazurilor noi, numărul cazurilor retestate și numărul total de
teste pentru cazurile noi și cazurile retestate, raportate separat, la nivel național și județean,
inclusiv după criteriul domiciliului persoanei testate.
Pe de altă parte, ordinele șefului Departamentului pentru Situații de Urgență
sau ale persoanei desemnate de aceasta, se aplică de îndată de către autoritățile competente și se publică pe site-urile
oficiale ale MAI, DSU și IGSU, iar autoritățile publice centrale și locale
asigură informarea public a cetățenilor din zonele supuse carantinei, prin
campanii de informare.
5. Contestarea carantinei/izolării
Un alt aspect important de noua lege,
este posibilitatea persoanelor de a contesta măsurile de carantină și
izolare. Astfel, toate actele administrative cu caracter normativ privind
instituirea, modificarea sau încetarea măsurilor din prezenta lege, pot fi atacate
de către orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un
interes legitim, la instanța
competentă, atât pentru motive de de nelegalitate cât
și de temeinicie, într-un termen de 5 zile de la publicarea actului
administrativ în Monitorul Oficial al României sau de la data luării la
cunoștință a conținutului
actului în cazul nepublicării acestuia.
De asemenea, orice persoană care se
consideră vătămată
într-un drept sau interes legitim printr-un act emis potrivit dispozițiilor prezentei
legi, pe toată durata instituirii acesteia, poate introduce acțiune la judecătoria în a cărei circumscripție domiciliază sau își are reședința, ori la judecătoria în a cărei circumscripție este situată
unitatea sanitară în care este carantinată/izolată, solicitănd revizuirea
măsurii sau încetarea acesteia.
6. Detașarea personalului medical
Nu în ultimul rând, în raport de aspectele
privind detașarea
personalului medical, noua lege prevede că,
în situația existenței
unui deficit în acest sens constatat de către DSP sau de către Inspectoratul
județean pentru situații de urgență, pe durata instituirii măsurii în domeniul
sănătății publice, în situații de risc epidemiologic și biologic, personalul
medical, paramedical și auxiliar specializat din sistemul public, poate fi
detașat cu acordul persoanei detașate, iar în lipsa acestuia, în condițiile prezentei legi, pe
o durată de cel mult 30 de zile, prin ordin al ministrului sănătății, al
șefului DSU sau al persoanei desemnate de către acesta, sau al conducătorului
instituției angajatoare. Pe întreaga durată a detașării se asigură persoanei
detașate pe lângă salariul plătit de unitatea angajatoare, plata indemnizației
de detașare în
cuantum de 50% din salariul de de încadrare, diurna zilnică de 2% din salariul
de încadrare, precum și cazarea și transportul în localitatea unde se dispune
detașarea.
În final, o altă prevedere este aceea că pentru
acoperirea deficitului de personal medical din sistemul sanitar, pe durata stării
de risc epidemiologic și biologic, este permisă angajarea temporară,
fără concurs a personalului medical, în unitățile sanitare deficitare.
Euler Hermes prezintă o analiză privind
efectele crizei actuale asupra domeniului construcțiilor, odată cu estimări ale
perspectivelor de profil în depășirea situației: Criza Covid-19 stârnește o criză de profitabilitate
majoră pentru IMM-urile din construcții
Cum va ieși domeniul construcțiilor din criză? Mărimea companiilor contează!
Analiza Euler
Hermes preconizează că insolvențele din sectorul construcțiilor din Europa vor
crește cu 14-24% în 2020, Spania și Franța atingând vârful, în timp ce Marea
Britanie se poziționează la polul opus. Analiștii se așteaptă ca numărul
insolvențelor să înregistreze o creștere de +24% în Spania, +19% în Franța și
Olanda și +15% în Italia și Marea Britanie. Din cauza problemelor structurale,
domeniul construcțiilor numără deja 20% din totalul insolvențelor, Covid-19
agravând vulnerabilitățile IMM-urilor, acestea devenind și mai fragile;
companiile mari nu sunt nici ele imune.
Covid-19 a stârnit
un șoc al rentabilității IMM-urilor din sectorul construcțiilor, acestea
reprezentând partea cea mai importantă a companiilor din acest domeniu, cu o
pondere a cifrei de afaceri de aproximativ 80% din totalul sectorului în
Europa. Spre deosebire de marile companii diversificate, care sunt flexibile și
bine poziționate astfel încât să poată face față crizei generate de Covid-19,
un număr mare de IMM-uri ar putea întâmpina dificultăți majore.
În cazul României, privind din perspectiva cererii, sectorul
construcțiilor a performat peste așteptări. Creșterea cu peste 22% a volumului
lucrărilor de construcții în primele cinci luni ale anului 2020 (atât în serie
brută cât și ajustat – sursa: INS), coroborată cu evoluții pozitive la nivelul
tuturor segmentelor este un motiv de optimism. Fără a neglija impactul anului
electoral în impulsionarea cererii, evoluția poate marca și o schimbare a
politicii guvernamentale dinspre orientarea preponderent spre consum către o
mai mare atenție pentru investiții. Într-adevar, proiectele mari de infrastructură
încă nu apar în statistici – cele mai mari creșteri, de cel putin 50% – fiind
pentru proiectele de reparații capitale și de întreținere.
În linie cu
tendințele din alte țări referitoare la munca de la distanțăa, segmentul de
construcții de birouri a avut rata de creștere cea mai scăzută la nivel
structural – de doar 4% în primele 5 luni (serie brută) și ne așteptăm ca
ritmul să scadă pe măsură ce proiectele începute înainte de răspândirea
pandemiei ajung să fie finalizate.
Chiar dacă sectorul
rezidențial a avansat cu peste 19%, numărul de autorizații pentru clădiri
rezidențiale a scăzut cu 15% în primele 5 luni ale anului. Cumva în
contrapondere, înlocuirea programului Prima Casa cu Noua Casa însoțit de o
creștere substanțială a plafonului de garantare ar putea stimula dezvoltarea
segmentului rezidențial și după 2020. Efectele potențiale sunt totuși
controversate, putând ușor alimenta o inflație consistentă a prețurilor
apartamentelor în lipsa vreunui șoc asupra veniturilor gospodariilor în următoarea
perioadă.
Deși șocul
pandemiei asupra veniturilor a fost mai mic pentru sectorul local al
construcțiilor față de alte domenii economice, presiunile competitive împreună
cu gradul mare de fragmentare al pieței și costurile cu măsurile de protecție
față de pandemia care se răspăndește vor afecta marjele de profit în special
pentru companiile mici.
IMM-urile locale de
multe ori slab capitalizate și cu putere mică de negociere au un acces redus la
facilitățile bancare, cu efect direct asupra lichidității și a încetinirii
termenelor de plată. Deși numărul insolvențelor din construcții a scăzut cu mai
mult de 30% în primele 5 luni ale anului (sursa: ONRC), ponderea acestora în
total se menține pe un deloc de invidiat loc 2 după vastul domeniu al comerțului,
crescând chiar spre 17% față de 15% în perioada omoloagă a anului trecut. Ne
așteptăm ca numărul insolvențelor în construcții să crească începând cu primul
trimestru din 2021 în lipsa unor măsuri de salvgardare a marjelor și implicit a
solvabilității.
„Pentru anul 2020,
preconizăm o scădere cu 25% a veniturilor pentru IMM-uri, ceea ce ar putea
conduce la o diminuare de 2pp a marjelor Ebitda la 2%, față de o scădere de 1pp
la 12-13% pentru companiile mari. De asemenea, putem observa în continuare că,
în cazul deloc neobișnuit al unei
datorii nete de șase ori mai mare
decât nivelul Ebitda, aceasta ar putea
genera fonduri insuficiente pentru acoperirea
serviciului datoriei. Privind din perspectiva cererii, în România
sectorul construcțiilor a performat înregistrând o creștere cu peste 22% a
volumului lucrărilor de construcții în primele cinci luni ale anului 2020. În România, companiile mari au fost
favorizate la nivelul profitabilității, în defavoarea IMM-urilor, prin accesul
mai ușor la contractele publice și private dar mai ales prin prisma finanțării.
Măsurile de ajutor pentru IMM-uri sunt limitate (ca și în cazul multor altor
țări europene) la nivelul accesarii schemelor de ajutor de stat precum somajul
tehnic sau garanții pentru facilitarea creditării bancare”, a declarat Mihai
Chipirliu, CFA, Head of Risk Analysis Euler Hermes România.
Covid-19 stârnește o criza majoră de profitabilitate pentru IMM-urile din domeniul construcțiilor
Înainte de
răspândirea Covid-19, domeniul construcțiilor ieșea de pe un vârf ciclic, dar
se află încă în expansiune, cele mai mari companii prezentând o perspectivă
financiară solidă. Fiind însă un sector dependent de muncă fizică, domeniul construcțiilor a cunoscut o
întrerupere semnificativă din cauza pandemiei de Covid-19, în ciuda fatului că
a fost considerată o activitate esențială în multe țări. Ne așteptăm ca
pandemia Covid-19 să accentueze dinamica de sens opus dintre companiile mari și
cele mici din acest sector.
Partea cea mai
importantă a acestui domeniu este reprezentata de IMM-uri care realizează
aproximativ 80% din cifra de afaceri din Europa. Companiile cu mai puțin de 250
de angajați constituie 99% din totalul acestui sector, în timp ce cele mai mici
business-uri – acelea cu mai puțin de 49 de angajați- reprezintă 98%. (vezi
figura 1 și 2)
Figura 1 – Ponderea
IMM-urilor în sectorul construcțiilor europene (numărul de companii)
Sursa: Eurostat,
Euler Hermes, Allianz Research
Figura 2 –
Importanța IMM-urilor în sectorul european de construcții
Sursa: Eurostat,
Euler Hermes, Allianz Research
Figura 3 – Ponderea
IMM-urilor în funcție de tipul companiei și de țară – construcții de clădirii
Această structură
este deosebit de pronunțată în Italia, unde 99% din sectorul construcțiilor
este format din companii cu mai puțin de 20 de angajați. Urmează Olanda și
Polonia cu 98% fiecare. În Spania și Germania IMM-urile realizeaza 85% și,
respectiv 75% din cifra de afaceri a acestui sector. (vezi figura 3).
IMM-urile din
Europa tind să fie concentrate pe construcții rezidențiale/comerciale și
dezvoltări de proiecte, în timp ce în ingineria civilă, adică proiectele mari
de infrastructura, ponderea companiilor mari este mult mai ridicată, la
aproximativ 45%.
IMM-urile sunt
structural mai puțin rentabile decât omologii lor mai mari, ca dovadă marjele
Ebitda ce variază între 1% și 4% în funcție de mărime, comparativ cu 10%-14%
pentru companiile mari. Motivele diferențierii rentabilității sunt destule, dar
cel mai important îl putem atribui lipsei puterii de negociere, dimensiunii
proiectului și scalabilității. IMM-urile funcționează adesea ca
subcontractoarele companiilor mai mari, astfel încât majoritatea profiturilor
revine acestora din urmă. Observăm că la capătul celălalt, IMM-urile germane
sunt semnificativ mai rentabile decât cele franceze, cu o marjă medie Ebitda
care este cu 800 puncte de baza mai
mare. Atribuim acest lucru costului mai scăzut al resurselor umane determinat de
accesul la o forță de muncă internă și externă mai ieftină. IMM-urile franceze
fiind mult mai puțin profitabile în domeniul ingineriei civile (o consecință
foarte logică a prevalenței companiilor foarte mari care obțin cea mai mare
parte a beneficiilor contractelor publice). Germanii sunt mai activi în dezvoltarea de proiecte profitabile
și, într-o mai mică măsură folosesc
materii prime cu prețuri mai mici.
„În scenariul
nostru de bază ne așteptăm ca cele două luni de carantină să fie urmate de o
revenire în formă de U, ajungând la 85% din nivelul anterior al activității.
Astfel, estimăm că veniturile din construcții vor scădea cu 25% în Europa în
2020. Având în vedere că cele mai mari companii vor observa diminuări ale
veniturilor de 5-10% (sursa: anunțuri ale companiilor, Factset consensus),
trebuie să concluzionăm că impactul pentru IMM-uri va fi semnificativ mai grav.
Pe baza istoricului scăderilor marjelor de profit în contextul pierderilor de
venit din anul 2009, preconizăm că IMM-urile vor suferi o compresie a marjei de
200 bps, de două ori mai mare decât cea a companiilor mari. Aceasta ar putea
elimina aproape 50% din marja Ebitda a unei firme mici”, a declarat Mihai
Chipirliu, CFA, Head of Risk Analysis Euler Hermes România.
Tabelul de mai jos
arată cum pentru un nivel de îndatorare de 6x față de EBITDA (nefiind
neobișnuit), rămân fonduri insuficiente pentru acoperirea serviciului datoriei.
Figura 4 – Impactul
compresiei cu 200 bps al marjei asupra capacității de acoperire a serviciului
datoriei pentru un IMM standard din construcții
Pre-criză
Impact de criză
scăzut
Impact de criză
crescut
Venituri
100
80
75
Marja Ebitda
4%
3%
2%
Ebitda
4
2,4
1,5
Depreciere
1,6
1,6
1,6
Ebit
2,4
0,8
-0,1
Cheluielile cu
dobânda
0,6
0,6
0,6
Datoriile nete/
Ebitda
6
6
6
Datorii/Total
active
75%
75%
75%
Costul cu dobânda
2,5%
2,5%
2,5%
Serviciul
datoriei
1,6
1,6
1,6
Necesarul de capital de lucru
1,5
1,44
1,35
Fluxul de numerar
operațional net
2,5
0,96
0,15
Acoperirea
dobânzii din fluxul net de numerar
4,2
1,6
0,25
Numerar
disponibil pentru serviciul datoriei
1,9
0,36
-0,45
Cum se va apăra domeniul construcțiilor de criza provocată de COVID-19?
Cele mai comune
strategii de adaptare, cum ar fi păstrarea lichidității prin reduceri de
dividende și emisiuni pe scară largă de obligațiuni
executate de o serie de companii mari, nu sunt disponibile pentru IMM-uri.
Același lucru este valabil si pentru reducerile de cost agresive. Mai degrabă,
IMM-urile care sunt adesea subcontractoare ale companiilor mari ar putea fi
primele afectate de reducerile de cost ale companiilor mari, fiind supuse unor
presiuni crescute la nivelul marjelor de
profit. Folosirea pe scară cât mai largă a schemelor de ajutor de stat va crea
în viitor presiuni suplimentare asupra fluxului de numerar printr-un cost
crescut al îndatorării.
Într-o lume
post-Covid-19, IMM-urile pot rămâne fără oportunități Uitându-ne la politicile de sprijin din Germania,
Italia, Franța, Spania și Marea Britanie, constatăm că, deși pot acorda un
ajutor, acesta nu va putea proteja pe deplin IMM-urile, chiar dacă includ
sprijinul pentru construcția de locuințe prietenoase cu mediul. Stimulentele
administrative precum cele de lucrări publice, infrastructură de sănătate,
proiectele datorate schimbărilor climatice la scară largă, dar și oportunitățile
oferite de piață vor favoriza proiectele marilor companii. Ne așteptăm ca acele
segmente ale sectorului de construcții
vizând energia și infrastructura să
depășească așteptările în 2020 și 2021, care ar trebui să compenseze scăderea
cererii pentru construcții de birouri, respectiv din domeniul vânzarii cu
amănuntul a companiilor mari. În schimb, zonele tradiționale de activitate a
IMM-urilor în construcții ar putea necesita stimuli substanțiali și pot deveni
mai puțin profitabile din cauza costurilor legate de constrângerile sanitare
sau ar putea fi preluați de către dezvoltatori mai mari dacă cererea se
îndreaptă structural spre dezvoltarea periferică a construcțiilor noi. Acest
lucru se poate produce întrucât preconizăm o absorbție mult mai mare a
funcționalității muncii de la distanță și o modificare a preferințelor pentru
locuințe.
Insolvențele sunt așteptate să se majoreze în întreaga Europă cu 15-24%
Domeniul
construcțiilor este unul dintre cele mai expuse sectoare când vine vorba despre
insolvență. Acesta reprezintă în medie 20% din falimentul sectoarelor din
marile țări europene și înregistrează cea mai ridicată pondere, fiind urmată de
serviciile de vânzare cu amănuntul și de ospitalitate. Având în vedere impactul
crizei Covid-19, estimăm insolvențele în 2020 pe țări, pe baza analizei noastre
cu privire la capacitatea companiilor de a supraviețui în funcție de
dimensiune. Din cauza dinamicii intre
profitabilitatea în scădere, subcontractării și rezistenței la șocuri,
presupunem că cea mai mare pondere a numărului de victime va fi printre
companiile mici. Din această perspectivă estimăm că insolvențele ar putea
înregistra o creștere cu +24% în Spania, +19% în Franța și Olanda și +15% în
Italia și Marea Britanie în 2020. Estimăm acest lucru pe baza analizei noastre
pentru fiecare țarăși în funcție de procentul de companii din fiecare grup de
mărime cu șanse să supraviețuiască.
Figura 5 –
Insolvențele majore pe sectoare
Sursa: Eurostat,
Euler Hermes, Allianz Research
Cum va ieși
domeniul construcțiilor din criză?
Revenirea din criza
va fi de asemenea mult mai dificilă pentru companiile mici decât pentru cele
mari având în vedere problema specifică și prevalentă a forței de muncă, a
cărei intensitate măsurată ca angajați vs. venituri este semnificativ mai mare
pentru IMM-uri: în general, o companie cu peste 250 de angajați generează
venituri cu aproape 60% mai ridicate pe fiecare angajat decât o companie medie
cu 0-50 angajați. În consecință, noile costuri suplimentare legate de forța de
muncă cauzate de criza Covid-19 sunt astfel și mai împovărătoare. Doar costul
suplimentar al echipamentului individual de protecție (EIP) ar putea reprezenta
aproape 50% din nivelul EBITDA pentru
companiile mici. (sursa: Eurostat, Euler Hermes)
Companiile mari au
adoptat o serie de strategii de adaptare care ajută la absorbirea impactului.
În primul rând acestea includ acțiuni de conservare a lichidităților sub formă
de emisiuni la scară largă de obligațiuni și reduceri la dividende. Acest lucru
este semnificativ: noile emisii de datorii reprezintă până la 20% din ultima
datorie raportată în bilanț în unele cazuri, iar dividendele absorb între 12%
și 37% din fluxurile de numerar pentru eșantionul de companii mari.
Schemele de șomaj
tehnic și garanțiile de împrumut guvernamental sunt, totuși, la fel de
accesibile și sunt utilizate de toate companiile. În medie, sectorul de
construcții a trimis în șomaj tehnic 75-80% din forța de muncă în Marea
Britanie, în timp ce în Germania 37% au utilizat această schema și 95% în
Franța. Reducerile de costuri și de cheltuieli de investiții (capex) sunt căi
posibile, dar, din nou, sunt mult mai fiabile pentru companiile mari. Acestea
pot reduce subcontractanții și pot exercita o presiune semnificativă asupra
prețurilor de licitație, ceea ce poate duce la niveluri scăzute de activitate
și marje mici pentru IMM-uri. În final, în contextul unei utilizări mai scăzute
a capacităților existente în piață, companiile mari sunt mai predispuse să
urmarească și obținerea proiectelor de mai mică anvergură care reveneau de
obicei companiilor mai mici.
Figura 6 – Creșteri
incrementale de cost pentru EIP provocate de COVID-19 ca procent în EBITDA în
funcție de mărimea companiei
Sursa: Eurostat,
Euler Hermes, Allianz Research
Într-o lume post Covid-19, IMM-urile ar putea rămâne fără
oportunități
În ciuda crizei,
vor exista și oportunități, iar sectorul
cu siguranță va suferi schimbări structurale. Un indice P/E (Price per
earnings) mediu pe piața bursieră actuală care scade la doar 10x în 2021 de la 26x în
2020 implică o recuperare semnificativă a câștigurilor (sursa – Factset, Euler
Hermes). Consensul actual care implică o creștere medie a Ebitda de 24% pentru
eșantionul nostru de companii mari confirmă acest lucru. Printre motive – un
raport solid între valorile contractuale executate și cele încasate în jur de
1x și, mai important – abilitatea companiilor mari de a captura creștere din
segmentul de infrastructură.
Rezidențial – Deoarece locațiile periferice și îndepărtate oferă un
spațiu mai mare și mai multă accesibilitate, acest lucru ar putea determina
cererea să se îndepărteze de centrele orașelor, ceea ce ar duce la diminuarea
prețurilor locuințelor centrale. Întrucât centrele orașelor sunt caracterizate
de obicei prin renovare în defavoarea activităților de construcții noi, acest
segment ar putea să scadă, deși poate exista un impact pozitiv asupra cererii
de locuințe noi în afara centrelor metropolitane. IMM-urile ar putea beneficia
de activitatea periferică, non-centru dar vor fi, de asemenea, afectate de
scăderea pe segmentul renovărilor.
Office – Introducerea muncii de la distanță ar putea fi
consolidată prin considerente ce țin de mediu, societate și de guvernanța corporativă,
în special prin reducerea utilizarii transportului precum și a amprentei de
carbon datorată scăderii cererii pentru spații de birouri. Dintre toate
tendințele structurale, cererea redusă de spații de birouri s-ar putea dovedi a
fi cea mai puternică. În unele cazuri, ar putea exista o reconversie în spații
de locuit, dar, din nou, dezvoltatorii mai mari ar avea cele mai
importante beneficii.
Comercial/vânzarea
cu amănuntul – Criza are
potențialul de a accelera și mai mult penetrarea comerțului electronic. Acest
lucru va afecta magazinele mici dar și centrele comerciale, prin creșterea probabila a procentului spațiilor vacante. Toate acestea ar putea
duce la un număr redus de construcții noi, dar și la o activitate de
modernizare redusă, domeniul de reconversie în spații de locuit fiind limitat.
Ospitalitate – În timp ce hotelurile și sectorul de ospitalitate sunt
lovite puternic, în cele din urmă vor vedea o revenire a activității. Ar putea
exista un impact minor în ceea ce
privește reducerea structurală a călătoriilor, ca urmare a preocupărilor
privind schimbările climatice.
Infrastructura și
lucrări publice –
Infrastructura este fără îndoială un
sector care va beneficia în primul rând de programe de stimulare publică, dar
și de tendințe structurale pe termen lung. Acest lucru a fost vizibil de-a
lungul crizei, de exemplu prin intermediul companiilor care au observat o
cerere susținută în infrastructura energetică. Segmentul va continua să dețină
o activitate remarcabilă, iar politicile climatice de la nivelul următor vor
susține acest lucru. Ecologizarea economiei va crește, favorizând proiectele
mari. Mai mult, există o cerere publică sporită în sectorul sănătății deoarece
guvernele aleg să dezvolte o strategie împotriva unei viitoare pandemii.
Cererea de infrastructură a transporturilor ar putea fi determinată de
tendințele cererii pentru birouri și locuințe. Toate acestea sunt domenii în
care se remarcă cele mai mari companii din sector; IMM-urile vor primi comenzi
ca și subcontractori dar nu vor obține aceeași profitabilitate.
În Germania,
măsurile au o bază foarte largă și sunt orientate spre consum și nu direct
către construcții. Motivăm acest lucru prin faptul că, la intrarea în criză,
sectorul a dovedit faptul că este unul puternic. Preconizăm că la sfârșitul
anului taxele vor reveni la normal (după reducerile de TVA recente), ceea ce,
conform unor participanți din industrie, duce la costuri suplimentare ale
birocrației. Accelerarea, relaxarea și avansarea ofertelor publice ar trebui să
fie pozitive pentru sector, deși totul depinde de execuție. Dacă de licitațiile
la nivel federal vor beneficia mai ales companiile mari, proiectele de stat și
comunale au un impact mai mare pentru IMM-uri. Acestea sunt evidențiate prin intermediul unui sprijin federal de 5.9
miliarde EUR acordat landurilor pentru cheltuielile de investiții pe care le
vedem ca baza a programului. Limitarea contribuțiilor de securitate socială la
40% va avea, de asemenea, un impact pozitiv pentru IMM-uri. Există și măsuri pozitive
legate de energie: pe termen scurt, acestea
se regăsesc în principal in
îndepărtarea limitei de construcție a panourilor solare și
sprijinirea
măsurilor de renovare legate de eficiența energetică printr-o creștere de la 1
miliard de EUR in 2020 la 2,5 miliarde
EUR in 2021 pentru programul de renovare a clădirilor cu emisie redusă de CO2.
Toate acestea ar trebui să aibă un impact pozitiv imediat. O creștere a
obiectivului pe termen lung de extindere a folosirii energiei eoliane din 2030
cu 5GW este pe termen foarte lung și
depinde mult de o serie de alte probleme, cum ar fi planificarea, schemele de
sprijin, prețurile la energie electrică și constrângerile sistemului
electric. Vom putea vedea un impact de
la mijlocul decadei, după anul 2025.
De asemenea, Italia
a instituit sprijin pentru construcțiile legate de tranziția energetică:
reducerea impozitelor pentru sistemele de optimizare a energiei, precum
izolarea, încălzirea și schimbarea sistemelor de apă. Mai mult, există un bonus
crescut pentru întărirea protecției seismice. Scutirea fiscală se ridică la
110% din costurile suportate, ceea ce considerăm a fi un stimulent puternic.
De această scutire ar trebui să
beneficieze sectorul rezidențial și cel al IMM-urilor, chiar dacă, în medie,
acest tip de lucrări se adresează proiectelor relativ mici.
În Franța,
companiile din toate sectoarele au acces la garanțiile publice pentru
împrumuturi care au cunoscut o absorbție foarte largă. Acest lucru ajută la
asigurarea necesarului de lichidități, dar generează și o tensiune financiară
mai mare pentru anii următori, ca urmare a datoriei ridicate. Planul general de
stimulare se concentrează pe sectoarele considerate probabil strategice, adică
automobile și companii aeriene. Amprenta de carbon deja scăzută din Franța, rezultată din prevalența energiei
nucleare, este doar una dintre explicațiile probabile.
Marea Britanie
avea deja un program important în
derulare din 2019. Aceasta a anunțat o schemă transversală de garanție a
împrumuturilor de 330 miliarde GBP prin bugetul trecut in martie. Deoarece este
vorba despre o schemă pentru companii mici și mari, există riscul ca unele
firme să nu poata beneficia de acest plan. Amânarea plății TVA până în iunie a
ajutat lichiditatea, dar aceasta nu este o măsură de stimulare.
Deși Spania
sprijină sectoarele afectate prin intermediul sistemului de împrumuturi
guvernamentale – ICO, acesta este destinat companiilor mijlocii și mari. În
același timp, activitatea de licitații guvernamentale a scăzut cu 50% în al
doilea trimestru din 2020.
***
Previzionarea riscurilor comerciale și de neplată de
astăzi înseamnă protejarea trezoreriei de mâine
Euler Hermes este
liderul mondial în domeniul soluțiilor de asigurare a creditelor și un
specialist recunoscut în domeniile acoperirii și asigurării creditelor. Cu o
experiență de peste 100 de ani, Euler Hermes oferă o gamă completă de servicii
de gestionare a creanțelor clienților. Rețeaua sa internațională de
supraveghere permite analizarea stabilității financiare a IMM-urilor și a
marilor grupuri active pe piețe reprezentând 92% din PIB-ul mondial. Societatea
cu sediul social la Paris este prezentă în peste 50 de țări având peste 5800 de
angajați. Membră a Grupului Allianz, Euler Hermes a obținut ratingul AA din
partea Standard & Poor’s. Societatea a înregistrat o cifră de afaceri
consolidată de 2,9 miliarde de euro în 2019 și garanta tranzacții comerciale în
valoare de 950 miliarde de euro în întreaga lume la final de 2019. Pentru mai
multe informații: eulerhermes.com
Notă de avertizare
privind declarațiile de perspectivă: Afirmațiile conținute în acest
document pot include perspective, afirmații privind așteptările legate de
viitor precum și alte declarații prospective care sunt bazate pe opiniile și
ipotezele actuale ale conducerii și implică riscuri și incertitudini cunoscute
și necunoscute. Rezultatele, performanța și evenimentele efective pot diferi
substanțial de cele exprimate sau sugerate în aceste declarații de perspectivă.
Astfel de devieri pot surveni din următoarele cauze, fără limitare la, (i)
modificări ale condițiilor economice generale și ale situației privind
competitivitatea, în special în activitatea principală și pe piețele principale
ale Grupului Allianz, (ii) performanța piețelor financiare (în special
volatilitatea pieței, lichiditatea și evenimentele legate de credite), (iii) frecvența
și gravitatea evenimentelor care cauzează prejudicii asigurate, incluzând de la
catastrofe naturale până la realizarea de cheltuieli pentru acoperirea
prejudiciilor, (iv) nivelurile și tendințele de mortalitate și morbiditate, (v)
nivelurile de persistență, (vi) cu precădere în activitatea bancară, amploarea
riscurilor de credit, (vii) nivelurile ratei dobânzii, (viii) cursurile de
schimb valutar, incluzând cursul de schimb EUR/USD, (ix) modificările legilor
și ale reglementărilor, inclusiv ale reglementărilor fiscale, (x) impactul
achizițiilor, incluzând aspectele legate de integrare și măsurile de
reorganizare, și (xi) factorii generali privind competitivitatea, în fiecare
caz, la nivel local, regional național și/sau global. Mulți dintre acești factori
pot avea o probabilitate mai mare de a se produce, sau pot fi mai pronunțați,
ca urmare a activităților teroriste și a consecințelor acestora.
Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare
pentru Inginerie Electrică ICPE-CA anunță că, în parteneriat cu compania MGM Star
Construct SRL și Universitatea Politehnica din București, a demarat activitățile
proiectului „Tehnologii inovative pentru depuneri fizice în vid bazate pe
straturi subțiri, multifuncționale, nanostructurate destinate pieselor de mari
dimensiuni – LargCoat”. Proiectul se desfășoară prin Programul Operațional
Competitivitate 2014-2020 – POC/163/1/3/ Stimularea cererii întreprinderilor
pentru inovare prin proiecte CDI derulate de întreprinderi individual sau în parteneriat
cu institute de CDI și universități, în scopul inovării de procese și de
produse în sectoarele economice care prezintă potențial de creștere, cod MySMIS
122543. Valoarea totală a proiectului este de 22.093.854,14 lei.
Obiectivul general al proiectului îl
reprezintă „susținerea investiției private în CDI prin introducerea de
tehnologii și servicii în activitatea proprie a beneficiarului, MGM Star Construct
SRL, prin realizarea unor tehnologii inovative pentru depuneri fizice în vid
bazate pe straturi subțiri, multifuncționale, nanostructurate, destinate
pieselor de mari dimensiuni și dezvoltarea serviciilor oferite pe baza acestora”.
Cifra
de afaceri înregistrată de JTI în 2019 pentru cele două entități cu care își
desfășoară activitatea în România, JTI Trading și JTI Manufacturing, depășește
5,4 miliarde lei (1,1 miliarde euro), în creștere cu 12,5% față de anul
precedent. 78% din cifra de afaceri, și anume 4,2 miliarde lei reprezintă sume
virate la stat: accize, TVA și alte taxe, în creștere cu 27%
față de 2018.
Profitul
celor două entități JTI în 2019 este de peste 543 milioane lei, în creștere
față de 2018 cu 13,5%.
„2019
a fost un an bun pentru că nu s-au înregistrat schimbări neașteptate ale
cadrului de reglementare, iar calendarul de accizare a fost respectat, fiind
ajustat doar pentru a răspunde cerințelor exprese ale Directivei europene
privind taxarea produselor din tutun. Datorită acestui context legislativ și
fiscal predictibil și stabil, dar și eforturilor susținute ale autoritățior de
aplicare a legii, care au continuat să deruleze acțiuni de combatere a
contrabandei, nivelul mediu al pieței negre anul trecut a fost sub 14%. Vom fi
și în acest an alături de Vama Română și Poliția de Frontieră, prin programele
de sprijin, precum și prin campaniile publice anti-contrabandă. Sperăm ca la
finele anului 2020 să putem raporta rezultate cel puțin la fel de bune. Pe
durata pandemiei, nu am disponibilizat și nu am trimis în șomaj tehnic niciun
angajat dintre cei peste 1.200 oameni care lucrează în sediul central, în
fabrică și în birourile de vânzări din țară. Am plătit taxele, salariile, ne-am
protejat oamenii și am continuat să muncim. În speranța că politica fiscală și
cadrul de reglementare vor rămâne stabile și predictibile, iar piața legală nu
va fi disturbată, dorim să investim în continuare în România, să fim un
angajator de top și un partener de nădejde pentru autorități”, a declarat
Evgeny Nikolsky, General Manager JTI România,
Moldova și Bulgaria.
JTI
este una dintre primele companii multinaționale care au început să producă în
România. Circa 70% din producția fabricii din București merge la export, JTI
Manufacturing fiind considerată un centru de excelență în cadrul grupului,
pentru calitate în execuție și eficiență.
România este al treilea producător
european de țigarete, iar valoarea totală a exporturilor de tutun brut și
prelucrat în 2019 a fost de 948,4 milioane euro, tutunul având o contribuție
pozitivă la balanța comercială a României de aproape 600 de milioane euro.
Conform
ultimei execuții bugetare anunțate, veniturile provenite din accizele pentru
produsele din tutun au crescut în prima parte a anului cu peste 18% (de la an
la an), ceea ce înseamnă că sectorul tutunului este unul dintre cei mai solizi
contribuabili la bugetul statului.
Consumatorul român devine atent la calitate, preferă produsele locale și este pregătit să migreze către cumpărături online.
Efectul crizei COVID-19 a fost resimțit atât în sectorul public și privat, cât și la nivel social în România, modificând preferințele consumatorilor, dar și modul în care se raportează la activitățile uzuale și la viitor, se arată în studiul EY România – Comportamentul consumatorului român în contextul COVID -19.
Sănătatea proprie și a familiei, precum și efectele
crizei sanitare asupra situației financiare sunt principalele elemente care
îngrijorează în prezent peste 64% dintre consumatorii români. Urmează preocupările privind
accesul la necesitățile de bază (28%), relațiile personale (30%),
restricționarea libertăților (32%) și abilitatea de a-și atinge potențialul
(36%, preponderent pentru cei cu vârste cuprinse între 25 și 65 de ani).
Studiul EY, derulat în perioada mai–iunie 2020 și dezvoltat exclusiv pe
consumatorii din România, confirmă tendințele identificate
la nivel global, care semnalau apariția a 4 noi tipuri de comportament în
rândul consumatorilor: „economisește și fă stocuri” „redu drastic
cheltuielile”, „păstrează-ți calmul și cheltuie” și „hibernează și cheltuie” .
De asemenea, evidențiază faptul că în perioada de relaxare a măsurilor de
restricție și în România vor fi observabile 5 scenarii de comportament:
revenire la normal: cheltuielile rămân în mare parte neschimbate pe acest segment format din consumatorii cel mai puțin preocupați de pandemie, pentru care viața nu a fost niciodată afectată cu adevărat;
precaut, dar extravagant: în rândul celor cuvenit mediu spre mare. Sunt foarte concentrați pe sănătate, dar relativ optimiști, în pofida unei credințe puternice că o recesiune globală se apropie. Vor cheltui mai mult în domenii importante pentru ei.
rămâne econom: cheltuieli mai mici, dar și tăieri substanțiale pentru anumite produse. Încearcă să se redreseze și sunt dintre cei mai pesimiști în privința viitorului.
continuă să reducă cheltuielile: în rândul celor cu nivelul cel mai scăzut de educație, pentru care pandemia a fost întotdeauna o îngrijorarea uriașă. Sunt cei cu riscul cel mai mare de a-și pierde locul de muncă. Fac reduceri mari de cheltuieli și își schimbă opțiunile privind ce și cum cumpără.
revenire în forță: în rândul celor mai tineri, care continuă să muncească. Cheltuie mult mai mult în toate categoriile de servicii și produse. Viața lor de zi cu zi a fost cea mai perturbată. Acum sunt cei mai optimiști.
„Activitățile zilnice și dinamica de consum au
fost perturbate pe întreaga planetă. Din studiile noastre, putem observa tipare
similare ale comportamentului consumatorului român cu cele ale consumatorilor
din piețe dezvoltate precum S.U.A., Regatul Unit, Franța sau Germania. În acest
context, companiile trebuie să-și dezvolte capabilitățile necesare pentru a
rămâne relevante în piață, de la adaptarea rapidă la noile cerințe de produse
și servicii, la flexibilitatea lanțului de aprovizionare, dezvoltarea
platformelor online și implicarea în comunitate. Mai mult, în funcție de
tipurile de comportament existente în rândul populației, guvernanții pot să
identifice nevoile sociale și de business ce trebuie gestionate și să răspundă
printr-o actualizare a cadrului legal existent”,
spune Bogdan Ion, Country Managing
Partner, EY
România și Moldova și Chief Operating Officer pentru EY Europa Centrală și de
Sud-Est și Regiunea Asiei Centrale.
Bogdan Ion, Country Managing Partner, EY România și Moldova și Chief Operating Officer pentru EY Europa Centrală și de Sud-Est și Regiunea Asiei Centrale
Evoluția criteriilor
de achiziție
Conform analizei EY, criteriile
de achiziție din timpul stării de urgență și din perioada următoare s-au modificat. Calitatea adevenit reperul principal, cu cea mai mare creștere în importanță
în timpul pandemiei (66% dintre respondenți), urmată de preț. Volumul cumpărăturilor a crescut, observându-se o migrare
spre produse locale în detrimentul celor de import. De asemenea, peste o treime
din respondenți au preferat să comande online produse alimentare, cu livrare
acasă.
Pe un trend descendent se află criterii precum: brand, proveniență, sustenabilitate, a
căror importanță a scăzut pentru aprox. 20%, 11%, respectiv 17% dintre
respondenți.
O tendință majoră printre consumatorii români a fost reducerea
bugetelor pentru cheltuieli neesențiale, care s-ar putea permanentiza
pentru aproximativ un sfert dintre cei intervievați. Tot un sfert dintre
consumatori consideră că nu vor mai reveni în totalitate la obiceiurile de
consum din anii trecuți. În funcție de evoluția economică, este de așteptat ca
acest procent să se mărească, în cazul în care evoluția economică nu va fi în V
sau U, ci mai degrabă în formă de L cu mici reveniri și scăderi.
Scăderea bugetelor de
cheltuieli destinate nevoilor neesențiale vor afecta turismul, activitățile de
sport/ în aer liber, precum și cheltuielile cu îngrijirea personală. În consecință, companiile cu
aceste produse și servicii în portofoliu vor trebui să își regândească
strategiade comunicare, de vânzare, de marketing, să renegocieze
contractele existente și să analizeze achizițiile și reducerea costurilor pe
întregul lanț de aprovizionare.
În ceea ce privește efectuarea cumpărăturilor, peste 75% din
consumatori au spus că vor migra către cumpărături online. Oricare
ar fi opțiunile, companiile trebuie să fie receptive la nevoile din prezent ale
consumatorilor, la comportamentul pe care trebuie să îl adopte pentru a rămâne
relevante pe piața de consum din România.
Achiziții pe tipuri de
consumatori
Pentru peste 50% dintre respondenții chestionarului,
cheltuielile cu majoritatea bunurilor de consum au rămas la același nivel ca înainte de izbucnirea pandemiei COVID-19.
În ceea ce privește produsele alimentare, pentru un procent de 21% dintre
respondenți, cheltuielile au crescut (categoria Hibernează și cheltuie),
în timp ce pentru 64,81% dintre respondenți, suma alocată lunar pentru alimente
nu s-a modificat (caracteristică a categoriei Păstrează-ți calmul și
cheltuie). Pentru 14,18%, cheltuielile
cu produse esențiale au scăzut – preponderent pentru cei din categoria de
vârstă 31- 40 ani (Redu drastic
cheluielile).
Cheltuielile cu produsele de îngrijire personală au scăzut pentru 16,71%
dintre respondenți, iar 21,27% din consumatori au cheltuit mai mult pe acest
tip de produse (Hibernează și cheltuie).
Achizițiile de articole sportive și articole de
îmbrăcăminte și încălțăminte au scăzut pentru 41%, respectiv 63% din respondenți (Economisește
și fă stocuri).
Pentru aproape un sfert din respondenți,
economiile și investițiile au crescut. La
polul opus, 14% din consumatori
au redus nivelul sumelor economisite/investite.
Cea mai mare creștere în cheltuieli poate fi observată în cazul produselor de curățenie și îngrijire
a casei pentru peste o treime din consumatori.
Activitățile de relaxare au suferit cea mai puternică scădere – o reducere
generală a cheltuielilor de 73,42%, o schimbare anticipată având în vedere
restricțiile de circulație prezente pe parcursul lunilor martie, aprilie și mai
2020.
Cum influențează comportamentul companiilor alegerile consumatorilor
Respondenții au declarat că sunt interesați de comportamentul adoptat de
companii în cadrul crizei COVID-19 (măsuri de siguranță în magazine,
dezinfecția produselor comercializate etc.), cât și în ceea ce privește
strategia lor generală de business.
Consumatorii au fost atenți la investițiile și donațiile companiilor către
infrastructura publică de sănătate și totodată la grija și protecția oferită
propriilor angajați. 80% dintre respondenți consideră că mediul de afaceri are
responsabilitatea de a face schimbări pozitive în societate, iar 84%
poziționează comportamentul companiilor pe aceeași poziție cu produsele și
serviciile oferite.
Publicitatea a jucat un rol secundar.
Încrederea în companii și factorii de decizie
Gestionarea pandemiei COVID-19 a implicat atât sectorul public, cât și cel privat, fiind o criză care a afectat întreaga populație. Companiile de tehnologie se află pe primul loc în ceea ce privește încrederea consumatorilor în perioada de izolare, 85% din respondenți considerând că au răspuns în mod eficient la situația actuală. Următorii clasați în topul încrederii sunt Uniunea Europeană, ONG-urile și președintele. La polul opus se află Parlamentul și autoritățile locale/regionale, în care au încredere un sfert, respectiv o treime din respondenți.
Studiul Comportamentul
consumatorului român în contextul COVID-19, inițiat de EY România, este
menit să analizeze comportamentele de consum din România din ultimele luni,
precum și modul în care ne așteptăm să arate o societate „post COVID-19”,
privită din perspectiva consumatorului. Astfel, dorim să contribuim la
schițarea unei imagini de ansamblu asupra evoluției modalităților de
tranzacționare și de consum, precum și asupra preferințelor consumatorului din
România, raportate la un context complet nou: o pandemie.
Studiul a fost derulat de către EY în perioada 13 mai – 2
iunie și este bazat pe răspunsurile a 393 de participanți, colectarea datelor
fiind realizată online, prin intermediul unei platforme interne.
Cele 25 de întrebări din cadrul chestionarului vizează atât
comportamentul abordat de către consumatori înainte de izbucnirea pandemiei,
cât și în timpul izolării sociale, precum și întrebări legate de scenarii
posibile în ceea privește comportamentul lor în viitorul apropiat – când
măsurile de distantanțare socială se vor relaxa treptat.
Intenționăm să actualizăm acest studiu în perioada următoare pentru a
prezenta tendințele, comportamentele și evoluția acestora, pentru a sprijini
companiile românești în contextul actual.
Agravarea situației epidemiologice
determină Primăria Sectorului 4 să-și intensifice acțiunile de susținere a
asistenței medicale. O concretizare este ajutorul financiar de urgență în valoare de
50.000 de lei, acordat Spitalului Clinic de Urgență „Sfântul Ioan”. Banii vor fi
folosiți pentru dotarea maternității „Bucur”, secție exterioară a spitalului,
cu materiale sanitare și dezinfectanți.
Alte astfel de acte al Primăriei
Sectorului 4 sunt achiziționarea a cinci ventilatoare pulmonare de ultimă
generație (Falco 202 EVO) pentru Institutul Național de Boli Infecțioase „Prof.
dr. Matei Balș”, sprijin financiar în valoare de 100.000 de lei pentru Spitalul
Clinic de Urgență „Bagdasar-Arseni” în vederea achiziționării de echipament
pentru protecția personalului spitalicesc și 510.000 de lei pentru aparatură și
teste e diagnosticare a agentului viral de tip Covid-19, donație de măști
medicale de protecție pentru Serviciului de Ambulanță București-Ilfov (SAB-IF)
și Spitalul Clinic de Urgență „Bagdasar-Arseni”.
Medicul Daniel Băluță, primarul sectorului
4, subliniază: „În
această perioadă critică, este important să înțelegem faptul că ține de fiecare
dintre noi să facem tot ce ne stă în putință pentru a fi în siguranță! Sunt
ferm convins că împreună vom câștiga lupta cu noul coronavirus. Ajutăm
spitalele, ajutăm medicii, pentru ca ei să poată ajuta oamenii! La rândul
nostru, trebuie să purtăm mască de protecție în spațiile publice, să respectăm
regulile de distanțare fizică și extrem de important, să avem încredere și să
dăm atenția cuvenită recomandărilor primite din partea medicilor și ale
autorităților. Totul va fi bine dacă vom acționa împreună!”
În plin centru al Bucureștilor, la
Colțea, un monument istoric de secol XVIII a fost reintegrat în
contemporaneitatea economico-socială, culturală și urbană printr-un proiect
cofinanțat din fonduri europene, într-o derulare ce poate constitui exemplu de
aplicare a mecanismelor financiare, a tehnologiei avansate și a capacităților
intelectuale: proiectul „Consolidare, restaurare și punere în valoare imobil
situat în Strada Scaune, nr.2, sector 3, Biserica Adormirea Maicii Domnului
Scaune”, cod SMIS 118744, cofinanțat prin Fondul European de Dezvoltare
Regională, în baza contractului de finanțare încheiat cu Ministerul Dezvoltării
Regionale și Turismului. Proiectul a fost finanțat prin Programul Operaţional
Regional – Regio 2014-2020, Axa prioritară 5 Îmbunătățirea
mediului urban și conservarea, protecția și valorificarea durabilă a
patrimoniului cultural, Prioritatea de investiție
5.1 Conservarea, protejarea, promovarea și dezvoltarea patrimoniului natural și
cultural; organism intermediar pentru programul Regio, Agenția pentru Dezvoltare Regională
Bucuresti-Ilfov –
ADRBI.
Contribuție la dezvoltarea
economico-socială a regiunii, proiectul a avut ca obiectiv specific „restaurarea
şi consolidarea monumentului istoric de interes naţional Biserica Scaune
Bucureşti în vederea introducerii acestuia în circuitul turistic cultural-religios
local şi valorificării potenţialului turistic al municipiului Bucureşti”.
Valoarea totală a proiectului a fost de 9.045.325,40 lei (7.133.634,40 lei,
finanțare nerambursabilă).
Dincolo de datele specifice
instrumentelor de finanțare europene, informații de ordin tehnic și istoric
aplicate ne sunt prezentate de preotul paroh Jenică Danțiș, de experți din
echipa de implementare a proiectului și de reprezentanți ai ADRBI. Ridicată la
1705 pe locul unei biserici existente acolo cu vreun secol înainte, biserica
poate fi socotită o investiție dinspre economic spre credință, fiind construită
de breasla măcelarilor din zonă (scaunele de unde-și trage numele sub care s-a
impus fiind buturugiile pa care se tranșa carnea), cu bani dați de Atanasie din
Tîrnovo, terminată de un nepot, Stavro. În timp, a cunoscut o intervenție mai
serioasă la mijlocul secolului XIX, după care în prima jumătate a secolului XX
a fost părăsită, folosită drept grajd. Au urmat o restaurare după 1939, ceva
intervenții în 1950, în 1982. În aceste condiții, degradarea s-a accentuat.
Lucrările actuale au scos realmente la lumină o valoare istorică. Prin
tratamente succesive, s-a ajuns la pictura interioară originală în frescă
(autor necunoscut), restaurată pe 350 mp și la aspectul inițial al
iconostasului, de 87,44 mp. A fost introdus sistem performant de încălzire pe
sub pavimentul de asemenea original, din piatră de Buzău. S-au făcut
consolidare și restaurare a construcției pe 243 mp. S-au asugurat instalații de
iluminat, sonorizare, protecție la incendiu, la efracție, protejare față de
curenții de aer prin ușă de sticlă. Clopotele sunt „trase” prin telecomandă.
Există facilități de acces pentru persoane cu mobilitate redusă și mijloace de
informare și ghidaj pentru persoane cu deficiențe de vedere. Întreaga lucrare
s-a bazat pe expertiză de nivel înalt, asigurată de profesioniști în
construcții, arhitectură, restaurare, de instituții precum Ministerul Culturii,
Universitatea Națională de Arte din București.
BCR lansează „Sfaturi utile pentru finanțare” – un nou modul cu sfaturi practice pentru antreprenori, disponibil pe platforma Școala de Business
Cursul este
lansat în contextul programului IMM Invest și se poate accesa gratuit pe
platforma BCR Școala de Business.
„Sfaturi utile pentru finanțare” este noul modul de educație antreprenorială, lansat de BCR în cadrul proiectului Școala de Business și cuprinde sfaturi practice despre cum pot IMM-urile și microîntreprinderile să își optimizeze capitalul de lucru și să identifice oportunitățile de investiții. Cursul a fost realizat în colaborare cu iziBAC, unul dintre start-up-urile participante la Acceleratorul de business BCR-InnovX, specializat în dezvoltarea de platforme educaționale.
„În vremuri de
incertitudine găsirea finanțării potrivite poate să fie vitală. Dar cum
gestionăm corect numerarul, capitalul de lucru? Cum continuăm dezvoltarea
afacerii pe termen lung prin investiții strategice? Acestea sunt o parte din
întrebările la care noul curs încearcă să ofere răspunsuri și sfaturi utile
antreprenorilor. O parte din informații sunt bine cunoscute de antreprenori,
dar vrem să le și poată pune în aplicare cu ușurință. Avem deja peste 7.000 de
utilizatori pe platformă, antreprenori și oameni care doresc să se pregătească
pentru o aventură în lumea businessului și aș vrea să le mulțumesc că sunt
preocupați să se dezvolte și să afle informații utile și sfaturi practice.”, spune Ionuț Stanimir, Director de Marketing BCR.
Ce sfaturi vor
găsi antreprenorii în acest curs:
Identificarea corectă a unui context investițional, precum și tipul optim de investiție pentru nevoile companiei sunt cunoștințe-cheie, mai ales în perioade de criză. Antreprenorii vor afla cum se realizează un plan de investiții, cum se pregătesc fluxurile monetare și în ce măsură îi afectează ciclicitatea macroeconomică.
Cele mai bune decizii investiționale se iau la rece, pe baza unor indicatori obiectivi. Cum se calculează aceștia și ce beneficii specifice aduc în analiză? Acesta este capitolul în care antreprenorii sunt invitați să-și testeze cunoștințele pe tema indicatorilor investiționali, pentru a fi mai bine pregătiți pentru oportunitățile reale din piață.
Orice investiție reprezintă o schimbare în fluxurile afacerii. Este lecția care îi învață pe antreprenori cum își poți pregăti mai bine compania pentru o investiție, precum și cum pot să-și maximizeze șansele de succes.
Un capital de lucru bine gestionat este esențial pentru funcționarea sănătoasă a oricărei companii. Antreprenorii primesc 7 sfaturi simple care să-i ajute să gestioneze inteligent finanțarea pentru capitalul de lucru, precum și alte informații utile despre cum îl pot optimiza.
Capitalul de lucru utilizat inteligent este unul dintre factorii care fac diferența între o afacere puternică, profitabilă și o afacere care trage să moară. Este lecția în care antreprenorii află care sunt cele 6 capcane fatale ale gestiunii capitalului de lucru care trebuie evitate cu orice preț.
Lecția finală din cadrul acestui curs reprezintă o invitație la acțiune. Antreprenorii pot afla oportunitățile pe care le prezintă programul IMM Invest pentru compania lor, direct de la specialiștii BCR.
BCR Școala de Business este o platformă online cu
lecții și sfaturi practice de business pentru antreprenorii aflați la început
de drum, dar și pentru cei experimentați, unde aceștia pot învăța cum să își
completeze abilitățile native și simțul afacerilor cu cunoștințele necesare
pentru a avea un business inteligent. Platforma s-a lansat pe 12 februarie 2020
și a ajuns deja la 7417 de utilizatori
în doar 5 luni, cu peste 200 de utilizatori noi săptămânal. Platforma cuprinde în prezent 4 cursuri,
ce au în total peste 30 de capitole, 37 de materiale video și 40 de teste.
Pe lângă noul
modul, Sfaturi utile pentru finanțare,
celelalte cursuri sunt: Management
financiar, Curs de antreprenoriat
și Soluții pentru antreprenori pe timp de
criză. Platforma conține și resurse folositoare pentru antreprenori,
precum: Schița modelului de afaceri, Schița propunerii valorice, Planșa de
dezvoltare a produsului și Traseul clientului.
LONDRA – În perioada 17-18 iulie, liderii Uniunii Europene se întâlnesc la Bruxelles pentru a încerca să ajungă la un acord cu privire la fondul de recuperare propus de 750 de miliarde de euro (852 miliarde de dolari). În prezent, statele membre nu sunt de acord cu mai multe aspecte, inclusiv cotele de subvenții și de împrumuturi din pachet precum și care sunt condițiile, dacă este cazul, în urma cărora se vor face plățile. Dar, odată ce liderii vor încheia un acord, cea mai importantă întrebare va fi modul în care statele membre ar trebui să cheltuiască banii. Răspunsul este departe de a fi evident.
Guvernele au două obiective potențial contradictorii. În primul rând, economiile europene au nevoie de o încurajare a cererii pentru a compensa restricțiile asupra formelor de consum „sociale” (restaurante, baruri, săli de concerte și altele asemenea) și pentru a sprijini cheltuielile persoanelor ale căror venituri au scăzut. Într-un recent document de lucru, cercetătorii de la Institutul Ifo din München au realizat sondaje la firmele germane pentru a arăta impactul deflaționist pe care îl are COVID-19 în prezent. Acest lucru sugerează că presiunile pe cerere sunt mai mari decât cele pe ofertă.
În al doilea rând, țările europene trebuie să-și asume mai deplin oportunitățile digitale și să progreseze rapid în direcția independenței de carbon în următorul deceniu. Prin urmare, Comisia Europeană a propus ca statele membre să cheltuiască o parte importantă din banii fondului de recuperare pentru investiții și reforme care promovează creșterea pe termen lung, încurajând tranzițiile ecologice și digitale.
Dar investițiile publice – pentru destinații precum noile legături feroviare de mare viteză, stațiile de încărcare a vehiculelor electrice sau pentru rețelele cu fibră optică – vor face prea puțin pentru a stimula cheltuielile în următorii ani. Astfel de proiecte de infrastructură au nevoie de timp pentru a trece prin comisii de planificare și necesită mulți ani pentru a fi ridicate. Tichetele de consum sau programele de tipul “rabla”, pe de altă parte, ar crește rapid cererea, dar nu ar face prea mult pentru a grăbi trecerea la o economie digitală durabilă, chiar dacă li s-ar oferi o tentă verde.
Cu toate acestea, există o modalitate prin care factorii de decizie politică pot sprijini cererea pe termen scurt, în același timp accelerând trecerea către neutralitatea carbonului: o reformă fiscală ecologică îndrăzneață, combinată cu compensații generoase prin intermediul sistemului de impozite și beneficii și cu finanțare ieftină pentru a ajuta firmele și gospodăriile să se adapteze.
Argumentul economic pentru un astfel de plan este simplu și larg acceptat. Prin creșterea costului de emisii nocive de gaze cu efect de seră, “impozitele ecologice” împing consumatorii și firmele să renunțe la activitățile poluante și conduc către conservarea rentabilă a energiei. Mai mult, impozitele ecologice cu o traiectorie ascendentă predeterminată stabilesc o cale credibilă pentru costurile viitoare ale poluării. Acest lucru oferă întreprinderilor și gospodăriilor claritatea de care au nevoie pentru a investi în inovații și echipamente care economisesc energie.
Sistemul european existent de comercializare a emisiilor de carbon nu a furnizat acest semnal de preț. Prețul carbonului a fost prea mic pentru prea mult timp pentru a induce modificări în consum și prea volatil pentru a oferi firmelor indicii credibile cu privire la costurile viitoare de poluare.
Corecțiile recente au adus sistemul mai aproape de o taxă pe carbon, dar prețul emisiilor de CO2 este încă de aproximativ 20 EUR pe tonă. Potrivit Băncii Mondiale, aceasta ar trebui să crească astăzi la aproximativ 50 de euro pe tonă și 70 de euro pe tonă până în 2030, pentru a fi în concordanță cu obiectivele de reducere a emisiilor din acordul climatic de la Paris.
Mai mult, schema de comercializare a emisiilor nu acoperă trei dintre cele mai poluante sectoare europene: construcțiile, transportul și agricultura. Aceste trei sectoare, împreună cu prelucrarea deșeurilor și alte activități, reprezintă 55% din emisiile de gaze cu efect de seră ale UE. Astfel, sunt încă necesare reforme naționale îndrăznețe privind impozitele ecologice.
În plus, statele membre ale UE ar trebui să reducă permanent impozitele pe muncă și să crească beneficiile sociale, începând de acum. Acest lucru ar oferi economiei un impuls imediat al cererii și ar consolida stimulentele de lucru.
Responsabilii de politici ar trebui să se asigure că reducerile de impozite și cheltuielile suplimentare aduc mai mult decât o compensare pentru introducerea impozitelor ecologice, care la rândul lor ar crește treptat în următorul deceniu. Între timp, fondurile europene ar putea compensa parțial inevitabila creștere temporară a deficitelor bugetare rezultate dintr-un astfel de amestec de politici.
Adevărat, impozitele ecologice pot fi problematice din punct de vedere politic, deoarece mulți vor pierde: inclusiv muncitorii din industriile poluante și persoanele care nu își permit să își izoleze casele sau să-și cumpere o mașină eficientă cu combustibil. Dar noile fonduri UE pot contribui la atenuarea acestor efecte.
La nivel regional, noul Fond de tranziție (Just Transition) din UE poate sprijini economiile locale în care sectoarele poluante sunt angajatori majori. Guvernele ar trebui să completeze această asistență cu programe naționale de investiții pentru a face impozitele ecologice mai acceptabile din punct de vedere politic în aceste regiuni.
Dar nu este suficient să oferi gospodăriilor și firmelor semnale de preț clare pentru a-și reduce emisiile. Au nevoie de mijloace de ajustare, de asemenea. Prin urmare, UE ar trebui să utilizeze o parte din noile sale fonduri pentru a oferi subvenții generoase și finanțare ieftină pentru investiții ecologice. Destinatarii ar trebui să includă municipalitățile, care sunt adesea responsabile pentru proiectele de transport public. Astfel de investiții nu numai că ar contribui la acceptarea politică pentru reformele ecologice, dar ar spori și eficiența noilor semnale de preț, ajutând firmele și gospodăriile să reacționeze la acestea.
Criza COVID-19 distrage lumea de la amenințarea continuă cu schimbările climatice. Dar nu ar trebui, deoarece fondul de recuperare al UE oferă guvernelor o oportunitate unică de a muta povara fiscală de pe muncă pe poluare. Iar asta guvernele ar trebui să o folosească.
Traducere, adaptare și editare: Daniel Apostol, director editorial Jurnalul, Economistul și ClubEconomic.ro
BRUXELLES
– Cu cinci ani în urmă la Viena, săptămâna aceasta, grupul E3/EU+3 (China, Franța,
Germania, Federația Rusă, Regatul Unit și Statele Unite, împreună cu Înaltul
Reprezentant al UE) și Iranul au convenit asupra Planului comun de acțiune
cuprinzător (JCPOA). Pentru a marca cea de a cincea aniversare a acestei
ocazii, ar trebui să recunoaștem o realitate simplă: fără acest acord, Iranul
ar fi putut dezvolta arme nucleare până acum, adăugând încă o sursă de
instabilitate într-o regiune volatilă.
Astăzi,
JCPOA se află sub o presiune considerabilă pe mai multe fronturi. Am
convingerea că măsurile de conservare a acestuia nu sunt doar necesare, ci și
urgente, din cel puțin două motive. În primul rând, a durat mai mult de 12 ani
pentru ca comunitatea internațională și Iranul să depășească diferențele și să
încheie un acord. Dacă JCPOA se pierde, nicio altă alternativă cuprinzătoare
sau eficientă nu așteaptă să îi ia locul.
Preocupările
comunității internaționale cu privire la programul nuclear al Iranului datează
de multă vreme. Discuțiile purtate pentru a pune bazele unei soluții negociate
au început în 2003 la inițiativa miniștrilor de externe francez, german și
britanic, cărora li s-a alăturat la scurt timp Înaltul Reprezentant al UE
pentru afaceri externe de atunci, Javier Solana.
El și succesorii săi, Catherine Ashton și Federica
Mogherini, care au fost sprijiniți de Serviciul European de Acțiune
Externă, au păstrat întotdeauna ușa deschisă pentru o soluție diplomatică. Și,
după multe încercări, JCPOA a devenit, în cele din urmă, o realitate.
Acordul
nu ar fi fost posibil fără perseverență diplomatică. Acesta a necesitat
implicarea deplină nu numai a Statelor Unite, ci și a Rusiei, Chinei și, bineînțeles,
a Iranului. Acordul final a fost solid. Având mai mult de 100 de pagini și mai
multe anexe, acesta stabilește toate detaliile pentru o reciprocitate clară:
Iranul respectă restricțiile stricte privind programul său nuclear în schimbul
ridicării sancțiunilor economice și financiare legate de domeniul nuclear.
JCPOA
este consacrat în dreptul internațional prin Rezoluția
2231 a CSONU (care trebuie să fie pusă în aplicare pe deplin). Acesta
reprezintă un exemplu concludent pentru ceea ce pot realiza diplomația
europeană și multilateralismul eficace în cadrul ordinii internaționale bazate
pe norme. Însă procesul care a condus la acesta a fost de lungă durată și
dificil, excluzând aproape orice altă șansă de a se ajunge la un acord.
În
al doilea rând, JCPOA nu este doar un succes simbolic. Acesta și-a îndeplinit
promisiunile și s-a dovedit a fi eficace. Datorită nivelului de acces fără
precedent pe care l-a asigurat Agenției Internaționale pentru Energie Atomică,
AIEA a fost în măsură să confirme în 15 rapoarte consecutive de monitorizare în
perioada ianuarie 2016-iunie 2019 că Iranul își îndeplinise toate obligațiile
care îi reveneau în temeiul acordului.
Ca
atare, Europa și alți parteneri au ridicat sancțiuni, astfel cum se prevede în
acord. Izolarea internațională a Iranului a luat sfârșit, creând premisele
restabilirii relațiilor economice și comerciale normale cu restul lumii. Cu
toate acestea, în mai 2018, SUA a decis să se retragă din JCPOA și să
reinstituie sancțiuni în vederea aplicării unei noi strategii de „presiune
maximă”.
Deși
reinstituirea sancțiunilor impuse de SUA a avut în mod evident efecte negative
asupra economiei și a poporului iranian, Iranul a continuat să adere la acord
timp de încă 14 luni. Însă acum, Iranul acumulează din nou niveluri
îngrijorătoare de uraniu îmbogățit și obține noi cunoștințe în domeniul
nuclear. JCPOA continuă să se erodeze, iar temerile din trecut ies din nou la
suprafață.
În
ianuarie, Franța, Germania și Regatul Unit și-au
exprimat în mod oficial îngrijorarea cu privire la activitățile reînnoite
de îmbogățire a uraniului ale Iranului și au îndemnat Iranul să revină la
conformitatea deplină. În mod similar, Iranul și-a exprimat propriile
preocupări, susținând că nu a primit beneficiile economice așteptate din
ridicarea sancțiunilor.
În
calitate de coordonator actual al JCPOA, voi continua să lucrez cu toate părțile
rămase în acord, precum și cu întreaga comunitate internațională. Vom face tot
posibilul pentru a menține ceea ce am realizat acum cinci ani și pentru a ne
asigura că acordul rămâne eficace.
Este
important de reținut că programul nuclear iranian continuă să fie supus unui
control strict, natura sa pașnică fiind verificată în mod
constant. Datorită regimului de inspecții al AIEA, cunoaștem în continuare
multe lucruri despre programul nuclear iranian, chiar și în condițiile actuale.
Însă, dacă acordul ar fi pierdut, am pierde această cunoaștere a situației și
am regresa cu două decenii.
Sunt
ferm convins că JCPOA a devenit o componentă-cheie a arhitecturii globale de
neproliferare, motiv pentru care doresc să solicit în continuare ca toate părțile
să își mențină angajamentul față de punerea sa deplină în aplicare. În ceea ce
privește Iranul, acesta trebuie să revină la respectarea deplină a obligațiilor
sale nucleare; însă trebuie, de asemenea, să poată beneficia de avantajele
economice prevăzute în acord. Având în vedere că am instituit deja măsuri de
protejare a societăților noastre împotriva sancțiunilor extrateritoriale impuse
de SUA, în Europa putem face mai multe pentru a satisface așteptările Iranului
în ceea ce privește comerțul legitim.
UE
își va intensifica eforturile de a construi punți și de a reduce decalajele
între toate părțile implicate. Am convingerea că, dacă reușim să menținem JCPOA
și să asigurăm punerea sa deplină în aplicare, acesta poate deveni un pas
înainte către abordarea altor preocupări comune, inclusiv cele legate de
securitatea regională.
Trebuie
să revenim la o dinamică mai pozitivă. Atunci când vine momentul, trebuie
să fim pregătiți să ne bazăm pe acord. UE este dispusă să facă acest
lucru. Însă, primul pas este protejarea acordului nuclear cu Iranul așa
cum este, în toate elementele sale, și ca toate părțile să își respecte pe
deplin obligațiile.
Josep
Borrell este Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica
de securitate și vicepreședinte al Comisiei Europene
Conform unei analize a Cushman & Wakefield Echinox, marile companii de tehnologie și-au majorat de patru ori afacerile și echipele din România în intervalul 2009 – 2019, la peste 3 mld. Euro și 50.000 de angajați.
Cele mai mari 50 de companii de tehnologie din România, care realizează software și soluții digitale pentru companiile din grup sau pentru terţi, și-au majorat în ultimii zece ani de circa patru ori cifra de afaceri și echipele din România, ajungând anul trecut la un rulaj cumulat de 3 miliarde de euro și peste 50.000 de angajați, potrivit unei analize Cushman & Wakefield Echinox.
Cea mai mare
parte a acestor companii, precum Amazon, IBM, HP, Microsoft sau Oracle, se
regăsesc și în topul celor mai mari companii de tehnologie la nivel global,
fapt ce reconfirmă poziția României în topul celor mai dinamice hub-uri IT din
lume.
Cu o
contribuție de 5,5% la formarea PIB-ului României în 2019, sectorul tehnologiei
a devenit un pilon important al economiei naționale, dar și al pieței
imobiliare, în condițiile în care companiile din această industrie au fost în
ultimul deceniu cel mai activ ocupant de birouri atât în București, cât și în
celelalte centre universitare din ţară, precum Cluj, Timișoara sau Iași,
generând, în medie, circa 40% din cerere.
Cele mai
recente date ale Institutului Naţional de Statistică indicau la nivelul anului
2018 un număr de 140.000 de angajați în industria IT din România, cea mai mare
parte a acestora activând în București (46%), Cluj (12%), Timișoara (9%) și
Iași (6%).
În contextul
pandemiei Covid-19, în care procesele de digitalizare au fost accelerate atât
în rândul companiilor, cât și în rândul administrațiilor publice, România este
în poziția de a deveni un furnizor important de soluții tehnologice care să
contribuie la eficientizarea sistemelor informatice.
Salariile medii
nete ale angajaților români care activează în domeniul tehnologiei informației
au fost în luna mai de circa 7.800 de lei (1.600 EUR), fiind cele mai mari din
economia românească, dar printre cele mai mici din industria IT la nivel
mondial, piață locală rămânând extrem de competitivă din punct de vedere al
costurilor salariale.
Mădălina Cojocaru, Partner, Office Agency, Cushman & Wakefield Echinox:
„Evoluția pozitivă a companiilor de IT nu are doar rolul de a reconfigura
structura economiei, ci și imaginea orașelor, daca ne gândim că dezvoltarea
polului de birouri Floreasca – Barbu Văcărescu a fost în mare măsură determinată
de nevoia de spaţii a celor de la Oracle, în timp ce zona Centru – Vest este în
plină dezvoltare datorită unor companii precum IBM, Microsoft sau Bitdefender.
Am observat în ultimii ani un apetit în creștere pentru spaţii în zonele
centrale ale Bucureştiului, care oferă atât mai multe opțiuni de transport, cât
și o varietate de facilități pentru petrecerea timpului după încheierea
programului, precum restaurante, parcuri, teatre sau muzee. Prin încurajarea
deprinderii competenţelor tehnologice la un număr cât mai mare de elevi și
studenți, suntem siguri că piețele de IT și de birouri vor continua să se
dezvolte într-un ritm accelerat și în următorul deceniu.”
Cristi Moga, Head of Research, Cushman & Wakefield Echinox: „De-a lungul
ultimilor zece ani, piața de IT din România a trecut de la statutul de speranță
la cel de certitudine în ceea ce privește nivelul de competenţă și talent al
resurselor locale. Din fericire, actuala criză nu pare să influențeze acest
lucru, ba din contră, analizând datele BNR, care ne arată că în primele cinci
luni ale anului exporturile de servicii informatice au avansat cu 22% faţă de
perioada similară a anului precedent, la aproape 1,9 miliarde de euro. În
aceste condiții, ne așteptăm că industria de profil să își continue creșterea,
atât prin dezvoltarea companiilor existente, cât și prin apariția unor firme
noi, locale sau internaționale, susținând atât relansarea economiei locale, cât
și cererea pentru spaţii de birouri moderne.”
Cristi Moga, Head of Research, Cushman & Wakefield Echinox
Stocul de
birouri moderne din București și orașele regionale (Cluj-Napoca, Timișoara,
Iași și Brașov) se ridică la aproximativ 4 milioane de metri pătrați, găzduind
circa 350.000 de angajați din domenii diverse, precum IT, telecom, servicii
financiare (bănci – asigurări), servicii profesionale (avocați – consultanți),
media, etc.
Distribuția teritorială a angajaților din industria de IT și
Telecomunicații (2018)
Sursa: Institutul Naţional de Statistică
Evoluția procentuală a cifrei de afaceri, profitului net și a numărului de
angajați ai celor mai mari 50 de companii de tehnologie din România (2009 –
2019)
Cushman & Wakefield Echinox este o companie de consultanţă imobiliară de top pe piaţa locală, ce activează ȋn toate segmentele pieţei imobiliare şi afiliatul exclusiv al Cushman & Wakefield în România, deținut și operat independent. Echipa de peste 60 de profesioniști și colaboratori oferă o gamă completă de servicii investitorilor, dezvoltatorilor, proprietarilor și chiriașilor. Pentru mai multe informații, vizitați site-ul companiei www.cwechinox.com
Cushman
& Wakefield, unul dintre liderii globali în domeniul
serviciilor imobiliare comerciale, cu 53.000 de angajați în peste 60 de țări,
ajută chiriașii, proprietarii și investitorii în optimizarea valorii activelor.
Cu venituri de 8,8 miliarde de euro, serviciile principale ale companiei sunt:
consultanță în gestionarea activelor şi investițiilor, piețe de capital,
închirieri, administrarea proprietăților, reprezentarea chiriașilor, servicii
de proiect și evaluare. Pentru mai multe informații, vizitați site-ul companiei
www.cushmanwakefield.com
Fabrica Bosch de la
Blaj anunță atingerea unei producții locale de 25 de milioane de senzori în
ultimii cinci ani. Este prima unitate a companiei responsabilă de producerea
noii serii de senzori de oxigen (lambda), nominalizată ca pilot pentru
producția următoarelor generații. Bosch continuă astfel lupta cu emisiile de CO2 începută în 1960. Senzorii lambda sunt astăzi o
componentă esenţială a sistemului modern de emisii care monitorizează şi
reglează procesul de combustie, ajungând la a şasea generaţie. La Blaj, Bosch
produce mai mult de jumătate din volumul generației cinci. Christian Stach, membru
al consiliului de conducere Bosch pentru autoturisme, subliniază: „În ceea ce
priveşte excelenţa în calitate şi competenţe, fabrica Bosch din Blaj afișează
perspective pe termen lung, iar spaţiul de producţie al unității reprezintă un
atuu valoros pentru divizia soluţiilor de propulsie din sectorul auto”. Alexander
Firsching, director comercial al Bosch Automotive SRL, completează: „Acum zece
ani, în parcursul activității mele profesionale în Asia, priveam cum China
înregistra o evoluție pozitivă pe segmentul senzorilor lambda. Astăzi, mă
bucură să văd că fabrica din Blaj poate concura, de la egal la egal, cu
unitățile de producție de la nivel global”.
La Blaj, Bosch a
deschis prima fabrică din România pentru componente de tehnică liniară, în
2007. În 2013 s-au deschis unităţi de producţie pentru soluţii de mobilitate
prin diviziile Chassis Systems şi Gasoline Systems. Bosch reamintește că „produce
la Blaj componente pentru industria auto: senzori de viteză a roților, senzori
de turație a arborelui cotit, senzori şi componente electronice pentru grupul
motopropulsor. Pentru creşterea competitivităţii şi eficientizarea producţiei,
în cadrul unității de producție sunt implementate soluţii de industrie 4.0
precum Sistemul de monitorizare a producţiei şi Soluţii inteligente pentru
sudura cu laser. Ca o recunoaștere a produselor sale de înaltă calitate,
fabrica din Blaj a devenit, începând cu anul 2020, unitatea de producţie
coordonatoare Bosch la nivel global pentru producția senzorilor de detonație”.
Autoritatea Națională pentru Drepturile
Persoanelor cu Dizabilități, Copii și Adopții (ANDPDCA) și SOS Satele Copiilor
au lansat joi, 16 iulie 2020, primul studiu despre situația tinerilor care au
părăsit sistemul de protecție specială din România.
Studiul reprezintă o premieră la nivel
național, deoarece până la acest moment nu a existat o evidență detaliată
asupra situației și calității vieții și o vedere de ansamblu asupra tinerilor
care ies din sistemul de protecție specială a copilului în România. Studiul a
fost realizat de Asociația Sociometrics la cererea SOS Satele Copiilor România,
cu sprijinul Autorității Naționale pentru Drepturile Persoanelor cu
Dizabilități, Copii și Adopții (ANDPDCA). Cercetarea i-a vizat pe toți cei 13.151
tineri care au părăsit sistemul de protecție specială între 2014-2017.
Enumerăm principalele rezultate ale
cercetării:
·
proporția tinerilor care nu au un loc de muncă, nu urmează o formă de
învățământ și nici nu participă la activități de formare profesională este
aproape dublă în cazul celor din sistemul de protecție
·
din aceștia, 46,4% sunt fete și 22,3% băieți
·
24,3% dintre tineri termină doar 8 clase
·
fetele sunt de 5,5 ori mai vulnerabile
·
65,9% nu au un loc de muncă la încetarea măsurii de protecție și, cel mai
adesea, tinerii ocupă poziții cu un grad foarte scăzut de calificare (51% sunt
poziții de muncitor cu/fără calificare)
·
31% nu sunt pregătiți să-și găsească o locuință, 22% să-și caute un loc de
muncă
·
50% dintre tinerele din sistemul de protecție, care au copii au născut înainte
de 20 de ani
·
11% nu locuiesc împreună cu copiii lor și aproximativ 5% dintre copiii au
intrat la rândul lor în sistemul de protecție
Studiul a identificat problemele
principale cu care se confruntă tinerii la ieșirea din îngrijire: nu au
deprinderi de viață independentă formate (nu știu să gestioneze un buget, nu
știu să gătească), nu au o educație potrivită, nu au o locuință decentă și sunt
expuși riscurilor (prostituție, trafic de droguri etc). Vârsta medie la care
tinerii părăsesc serviciile de protecție este de 19,8 ani versus 28,1 ani pentru
copiii din familii. Sunt pe cont propriu de timpuriu, iar pentru asta e nevoie
de o pregătire susținută, care să înceapă încă de la intrarea în sistem,
etapizat
„Iată că avem, în premieră, o oglindă a situației tinerilor care părăsesc sistemul de protecție. Răspunsul instituțional la datele prezentate trebuie să fie unul ferm și să țintească deopotrivă cauzele de bază ale acestei situații, dar și măsuri concrete pentru tineri. Sistemul de protecție din România trebuie în primul rând să se mobilizeze pentru a reduce numărul copiilor care rămân în sistem nepermis de mult. Integrarea în familie și deblocarea adoptabilității copiilor de timpuriu sunt cheia diminuării situațiilor relevate de acest studiu. Cu cât un copil rămâne mai mult în sistemul de protecție, cu atât șansele sale la integrare socială și bunăstare scad, ne-o arată literatura de specialitate și realitatea obiectivă”, declară Mădălina Turza, Președinte ANDPDCA.
„De peste 20 de ani, ne preocupă constant tema tinerilor care părăsesc sistemul de protecție, iar experiența și expertiza acumulate ne îndreptățesc să spunem că este nevoie de muncă multă, perseverență, de profesioniști dedicați, dar și de un cadru legislativ și instituțional adecvat. Prin acest studiu, ne dorim sa evidențiem o realitate existentă la nivel național și să găsim, alături de partenerii noștri, de autorități, ONG-uri, companii și oameni din comunitate, cele mai bune soluții pentru a-i ajuta pe toți copiii și tinerii greu încercați să aibă un viitor. Numai împreună vom putea aduce schimbarea.” Diana Podaru, Director General SOS Satele Copiilor România
Studiul vine cu și cu o serie de recomandări
ce vizează aspecte ce țin de formarea specialiștilor care lucrează în sistemul
de protecție, cu accent pe creșterea capacității de a comunica și empatiza cu
tinerii care le solicită ajutor, colaborarea interinstituțională, dar și de
politici publice menite să asigure soluții de găzduire și îngrijire de tip
familial, adaptarea serviciilor actuale la nevoile reale ale copiilor, prin consiliere
vocațională, activități pentru dezvoltarea deprinderilor de bază pentru
autogospodărire, monitorizarea tinerilor după ieșirea din îngrijire etc.
În acest context, ANDPDCA a dezvoltat o
serie de măsuri sectoriale, dar și sistemice pentru a adresa aceste probleme
complexe:
1. ANDPDCA a
elaborat și promovat un pachet de măsuri introduse în Legea privind modificarea
și completarea Legii 272/2004 privind protecția și promovarea
drepturilor copilului, menite să adreseze problemele reliefate de acest studiu:
după cum urmează:
· A fost
introdusă posibilitatea monitorizării situației tinerilor după ce aceștia
părăsesc sistemul de protecție specială, în cazul în care aceștia își exprimă
acordul în acest sens. Pentru tinerii care părăsesc sistemul de
protecție specială și și-au exprimat acordul privind monitorizarea situației
lor, Serviciul public de asistență socială de la domiciliul tânărului
sau, după caz, din localitatea în care acesta declară că va locui are obligația
de a urmări SEMESTRIAL situația acestuia, pe o perioadă de 2
ani. Rapoartele vor fi transmise ulterior la DGASPC.
· În
ultimul an în care tinerii urmează să părăsească sistemul de protecție
specială DGASPC are obligația să îi sprijineîn căutarea
unui loc de muncă și a unui loc de cazare. Încetarea măsurii nu poate
fi realizată decât cu condiția existenței unor dovezi în acest
sens.
· Creșterea
valorii indemnizației care se acordă la ieșirea din sistemul de protecție
specială la valoarea a trei salarii de bază minim brute pe țară,
garantate în plată, stabilit potrivit legii (Față de 1 salariu minim
brut cât este în prezent).
· La
împlinirea vârstei de 18 ani, tinerii pot opta între a rămâne în sistemul de
protecție specială sau pentru primirea unei indemnizații lunare în valoare de
2.400 lei. Beneficiază de această indemnizație până la împlinirea
vârstei de 26 ani tinerii care fac dovada că urmează o formă de
învățământ la zi sau au un loc de muncă.
2. ANDPDCA a lansat în
luna iulie 2020 un mecanism integrat de monitorizare și suport
psiho-emoțional pentru copiii, tinerii și adulții din sistemul de protecție
realizat în parteneriat cu Unicef România, Centrul de Resurse Juridice (CRJ) și
Consiliul Tinerilor Instituționalizați (CTI). La TELVERDE 0800.500.550, 25
de psihologi și specialiști în domeniul juridic și al asistenței sociale vor
furniza suport și consiliere tinerilor din sistemul de protecție.
3. ANDPDCA a creat o platformă
de comunicare directă și constantă cu reprezentanții societății civile și furnizorii
de servicii sociale pentru a fi în contact cu evoluția nevoilor și
problemelor apărute în acest sector. Prin acest mecanism de dialog constant,
asigurăm deopotrivă deblocarea unor situații punctuale și identificăm măsuri la
nivel de reglementare.
4. ANDPDCA a inițiat
demersurile pentru un Program de Mentorat destinat tinerilor din
sistemul de protecție. Prin intermediul acestui Program, o serie de parteneri
publici și privați vor fi implicați în ghidarea tinerilor către o carieră
profesională.
5.
Înțelegând nevoia stringentă de eliminare a dependenței tinerilor de sistemul
de protecție, ANDPDCA a inițiat un amplu proces de eficientizare și
deblocare a procedurii premergătoare adopției. Prin acest demers urmărim,
pe lângă deblocarea procesului administrativ și conștientizarea personalului
din sistem cu privire la necesitatea identificării unei familii permanente,
la o vârstă cât mai mică a copiilor.
Administrația
Națională „Apele Române”, prin Administrația Bazinală de Apă Dobrogea – Litoral,
reabilitează mai multe sectoare de plaje prin proiectul „Reducerea eroziunii
costiere – Faza a II (2014-2020)”, în valoare de totală de 752.397.640 euro.Prin acest proiect, sunt refăcute stăvilarele Edighiol/Periboina, plajele Mamaia,
Tomis-Cazino, Agigea, Eforie (etapa I), Costinești, Olimp, Jupiter-Neptun,
Balta Mangalia – Venus-Aurora, Mangalia-Saturn, 2 Mai (etapa II).
Lucrările
hidrotehnice constau în înnisipări artificiale ale zonelor de plajă existente,
prelungirea structurilor costiere conectate sau paralele cu țărmul, execuția
unor protecții costiere noi sau de noi apărări de mal etc. De asemenea, sunt
aplicate măsuri verzi pentru creșterea biodiversității marine prin conservarea,
dezvoltarea sau protejarea unor habitate naturale în zona plajelor Agigea,
Eforie Centru, Eforie Sud, Costinești, Jupiter, Balta Mangalia, Venus, Aurora și
Saturn. Până în prezent, au fost finalizate lucrările de înnisipare dintre
Constanța, Mamaia și Eforie Nord: 5 sectoare de plajă cu o lungime cumulată de
aproximativ 7,3 km şi o lăţime extinsă la peste 100 m (accesibile turiştilor
din 2016. Suprafața celor 5 sectoare de plajă (Mamaia Sud, Tomis Nord, Tomis
Centru, Tomis Sud și Eforie Nord) a fost mărită cu 60,66 ha.
Ervin Molnar, directorul
general al AN Apele Române: „Am încredere în
echipa de profesioniști care derulează proiectul. De aceea, sunt convins
că lucrările vor fi finalizate până la data de 30 decembrie 2023. În urma
finalizării lucrărilor, locuitorii din zona litoralului românesc vor fi
protejaţi de riscul de inundații, iar
turiştii se vor putea bucura de o plajă largă şi modernă. De asemenea,
proiectul aduce avantaje majore în domeniul socio-economic pentru operatorii
din zona litorală care vor fi protejaţi împotriva riscului de eroziune costieră
și în acest fel vor putea să își dezvolte activitatea în cele mai bune
condiții”.
Asociația
Berarii României – formată din producătorii de bere din România: Bergenbier SA,
Heineken România SA, United Românian Breweries Bereprod, Urus Breweries și Martens,
microberăria Clinica de Bere și producătorii de materii prime Soufflet Malț România
și Asociația Producătorilor de Hamei din România – continuă
campania #SOSHoreca de susținere a sectorului ospitalității (#Reconnect) și oferă câteva date din
piața de profil în contextul actual:
– martie-mai
2020 – scădere de peste 10 procente a sectorului local al berii față de perioada
similară a anului trecut
– din martie 2020, odată cu
declanșarea pandemiei – creșterea cu 30% a preferinței pentru ambalajele de unică
folosință, în detrimentul sticlei reutilizabile
– ianuarie-mai
2020 – trend descendent al sticlei reutilizabile (45%) în raport cu sticla de
unică folosință (creștere cu 36%), comparativ cu pedrioada similar din 2019
– oprirea
activității în baruri și restaurante timp de 2 luni și jumătate –
închiderea liniilor de bere la draft; cu toată reluarea activității teraselor,
scăderea din segmentul Keg din primele luni va marca întregul an 2020.
În
ansamblu, Julia Leferman, diector general al Asociației Berarii României,
semnalează că „producătorii de bere observă cu îngrijorare situația din sectorul Horeca
și, implicit, din industria berii. Primele luni ale anului nu au fost unele
bune pentru industria berii, iar impactul cel mai puternic se va resimți în trimestrul
al treilea al anului care, în mod obișnuit, este vârful de sezon pentru bere,
dar care depinde mult de condițiile de operare din industria ospitalității. De
aceea este esențială implementarea programelor de investiții anunțate de
autorități și a strategiilor de susținere pentru sectorul Horeca, inclusiv prin
facilitarea extinderii teraselor pe spațiile publice, prin deciziile
autorităților locale sau prin permiterea funcționării unor locații temporare de
tip food trucks sau baruri mobile”.
Economia românească a avut o dinamică abruptă în luna martie, cu o scădere de 4% venind după două luni de creștere, urmată de o adâncire a ritmului de scădere la -10% în aprilie (potrivit BNR). Date noi urmează să sosească în perioada următoare, oferind o imagine mai clară pentru trimestrul II. În estimarea noastră, este posibil ca o frânare abruptă a activității să fi condus la scăderi de până la 9% în Q2 față de Q1 2020 și de 17% față de anul anterior – intervalul de nesiguranță fiind foarte ridicat, totuși, se arată într-o analiză a XTB România, unul dintre cei mai mari brokeri de instrumente derivate din lume și companie de investiții listată pe Bursa de la Varșovia.
Producția industrială a revenit spectaculos în mai (ajustată sezonier) la nivel lunar, plus 15.1%, dar rămâne, în cazul primelor 5 luni ale anului, cu 17% mai jos față de perioada similară a anului anterior. Comenzile noi în industrie au revenit cu peste 19%, dar sunt cu aproape o treime mai jos decât anul anterior. În aceste condiții, redresarea completă va lua timp – cu toate că, în prima sa parte, putem vorbi de un profil de tip V, este probabil ca ritmul revenirii să se tempereze, aplatizând a doua linie a V-ului în zona sa superioară.
„Cu toate acestea, este evident că diferențele între sectoare sunt foarte ample și cifre generale nu pot reda întregul peisaj. Segmente precum transportul aerian, hotelurile și pensiunile și serviciile cu relaționare fizică au avut masiv de suferit, în timp ce o parte din comerțul cu amănuntul, consrucțiile, domeniul IT și serviciile care au putut funcționa cu angajații lucrând de la distanță au mers relativ bine sau chiar mai bine în raport cu trimestrul comparabil din anul precedent. O abordare diferențiată este necesară pentru a înțelege profilul general al perioadei următoare”, explică Claudiu Cazacu, Consulting Strategist în cadrul XTB România.
Claudiu Cazacu, Consulting Strategist, XTB Romania
Necunoscutele esențiale sunt, în continuare, traseul numărului de cazuri noi, măsurile la nivel public ce vor decurge din acesta și pașii următori ai politicilor fiscale și monetare, la nivel local și european. Pe datele actuale, o serie de afaceri, în special mici și mijlocii, și un număr important de angajați vor avea nevoie în continuare de sprijin.
„Perioada curentă este una foarte tensionată, dar inegală, percepută diferit în funcție de poziționarea angajaților sau a firmelor în cadrul sectoarelor: cei care au operat în domenii de sofisticare ridicată și fără o nevoie de prezență fizică la birou au fost favorizați în raport cu media. O surpriză plăcută a oferit și sectorul construcțiilor, care ar putea fi avantajat dacă investițiile vor fi susținute cu finanțare rapidă. Sectorul public, în general, este relativ mai puțin afectat față de cel privat, la fel și cei cu lichidități și planuri de siguranță puse la punct. Sectorul auto, inițial puternic afectat de scăderea cererii, limitări logistice și închiderile în scop de sănătate publică, ar putea reveni în atenție, pe măsură ce dorința de a evita transportul în comun se transformă în decizie de cumpărare”, mai spune Claudiu Cazacu.
Investițiile sunt alocate în funcție de riscul tolerat. Cei cu aversiune ridicată față de risc ar putea prefera titlurile de stat, o serie de emisiuni noi în lei și Euro fiind deschise publicului, în timp ce pentru cei cu apetit mai ridicat și viziune pe termen lung, interesul s-ar putea îndrepta către piața de capital, mai ales spre sectoare precum tehnologie și agricultură, deși încă insuficient reprezentate pe bursa locală.
La nivel global, oferta este una foarte variată, dar, în special în domeniul tehnologic din SUA, nivelul entuziasmului a atins cote foarte înalte, propulsând cotațiile Tesla, Amazon sau Zoom la niveluri istorice, ceea ce, în perspectivă largă, ar putea sugera mai degrabă nevoie de prudență investitorilor pregătiți, care doresc să evite riscuri speculative înalte. Titlurile unor companii care sunt în cursa pentru dezvoltarea unui vaccin au intrat, de asemenea, pe termen mediu pe radarul investitorilor, cu toate că știrile frecvente impun o atenție foarte ridicată și o viteză mare de reacție pentru beneficii optime.
„Declanșarea pandemiei COVID-19 a avut loc într-un scenariu caracterizat de o creștere economică aflată deja pe un trend de încetinire. Acest mix a generat, la nivel internațional, un șoc de nesiguranță și incertitudine cu efecte importante asupra evoluțiilor macroeconomice și financiare și a condus la adoptarea unui set de măsuri economice, monetare și fiscale fără precedent. Prognozele privind creșterea economică la nivel global au fost ajustate semnificativ față de estimările anterioare și indică o recesiune în anul 2020, urmată de o revenire economică în anul 2021. Piețele financiare internaționale au reacționat puternic după intensificarea crizei, cu scăderi sincronizate ale prețurilor activelor, dar și accentuări istorice ale volatilității și primelor de risc”, atrage atenția, la rândul său, Radu Puiu, Analist în cadrul XTB România.
Radu Puiu, Research Analyst XTB Romania
Prognozele privind situația actuală a economiei nu sunt tocmai optimiste. Comisia Europeană estimează o scădere de 6% a economiei României în anul 2020. Ulterior, PIB-ul ar putea să avanseze cu 4% în 2021, în scădere față de nivelul prognozat în mai de 4,2%. Prin urmare, această revizuire descendentă nu reprezintă un semnal pozitiv, arătând că nivelul ridicat de incertitudine și persistența crizei actuale pun presiune asupra încrederii autorităților într-o revenire rapidă.
Comisia Europeană a avertizat că riscurile legate de perspectivele de creștere ar putea fi revizuite descendent, iar apariția unui al doilea val de infecții în România sau la nivelul unuia dintre principalii parteneri comerciali ai României (precum Germania sau Italia) ar putea să frâneze redresarea economiei. Un alt factor relevant este legat de traiectoria fiscală a țării și de abilitatea autorităților de a rezolva problemele dinaintea crizei. În cazul în care răspunsul va fi negativ, încrederea investitorilor ar putea avea de suferit, aspect care ar putea duce la costuri de finanțare mai ridicate și la o creștere economică mai lentă. Deși agențiile de rating au păstrat evaluarea datoriei publice românești în categoria de investiții, perspectiva a fost modificată la negativă. În acest context, implementarea în perioada următoare a unor măsuri de consolidare fiscală credibile va fi esențială pentru a asigura accesul la finanțare pe piețele externe la costuri sustenabile și, totodată, pentru a evita o ajustare abruptă la nivel intern, mai spune analistul XTB România.
Prognozele din mai ale Comisiei Europene indicau că deficitul guvernamental va ajunge la 9,2% din PIB în 2020, urmând să se majoreze până la 11,4% din PIB anul următor. Totuși, economia României a arătat semne de rezistență în primul trimestru al anului, când a avansat cu 2,4% în ritm anual. Totuși, această performanță a venit în contextul în care situația pandemiei în România se afla abia la început. Evoluția s-a bazat în mare parte pe consum și pe stocuri. Cel mai amplu impact este așteptat să se observe în T2, când restricțiile asupra circulației populației dar și suspendarea activității economice au pus presiune masivă asupra consumului privat și a veniturilor populației.
Conform Raportului de Stabilitate Financiară al BNR, există 17 sub-sectoare economice care pot fi puternic afectate de contextul economic generat de pandemie şi alte 17 domenii care pot fi afectate într-o manieră moderată. Sectoarele asupra cărora se așteaptă un impact ridicat au o importanţă semnificativă în economie. Acestea reprezintă 14% din numărul total al companiilor nefinanciare, contribuie cu 17% la valoarea adăugată brută şi angajează 21% din forţa de muncă. Potrivit BNR, aceste sectoare sunt reprezentate de: turism şi industria hotelieră şi a restaurantelor. Acestea au avut o importanță ridicată la nivelul contribuției la creșterea PIB în 2019. Industria hotelurilor şi a restaurantelor este bine reprezentată din punct de vedere al contribuţiei la evoluţia sectorului real: numărul firmelor reprezintă 5% din total (34.500), ponderea la valoarea adăugată brută este de 2%, iar aportul privind numărul angajaţilor se ridică la 4% (171.600), conchide Radu Puiu.
Compania de
asigurări Eurolife FFH, deținătoare
în România a companiilor Eurolife FFH Asigurări de Viață și Eurolife FFH
Asigurări Generale, anunță că în primul semestru al acestui an a înregistrat o
evoluție pozitivă a primelor brute subscrise generate prin atragerea de
business nou, comparativ cu perioada similară din 2019: „Trendul ascendent a fost raportat pe majoritatea
segmentelor de business în care compania este prezentă (brokeri, bancassurance
și parteneriate), cu excepția zonei de online (asigurarea de călătorie), unde
rezultatele au fost afectate de declararea stării de pandemie la nivel
internațional”.
Anita Nițulescu,
CEO Eurolife FFH, subliniază: „Rezultatele obținute în prima jumătate a anului
2020, chiar și în contextul pandemiei, ne confirmă direcția strategică propusă:
dezvoltarea de parteneriate sustenabile și sănătoase, atât cu brokerii și
băncile, cât și cu parteneri – furnizori de servicii și experiențe – prin
asocieri neașteptate. La toate acestea, adaugăm inovația digitală, zonă în care
am făcut pași importanți prin lansarea recentă a primei aplicații de mobile de
pe plan local. E un început, dar este în linie cu obiectivul strategic – acela
de a face diferența pentru clienții noștri”.
Eurolife FFH
precizează că „la nivelul
canalului de brokeri, în primul
semestru din 2020, primele brute subscrise au crescut cu 149% pe segmentul
asigurărilor de viață. În topul vânzărilor pentru persoane fizice au fost
asigurările tradiționale și asigurările atașate creditelor, în timp ce pe
segmentul corporate, companiile au manifestat un interes crescut pentru
protecția vieții angajaților, optând pentru asigurarea care îmbină beneficiile
unei asigurări de sănătate cu protecția unei asigurări de viață. Tendința s-a
menținut și pe segmentul asigurărilor generale, unde apetitul companiilor
pentru asigurarea de sănătate s-a reflectat direct în volumul de prime
subscrise în primele 6 luni ale anului. De asemenea, solicitările venite din
zona asigurărilor facultative de locuință (individuale și atașate creditelor
ipotecare) au contribuit la un avans cu 97% a primelor totale subscrise pe
acest segment de business în H1 2020 vs H1 2019.
Primele brute
subscrise s-au menținut în creștere și pe segmentul de bancassurance,
asigurările de viață atingând un nivel al primelor cu 295% mai mare vs H1 2019. Acest avans a fost
generat cu precădere de polițele de asigurare atașate creditelor. În ceea ce
privește asigurările generale, polițele de imobil atașate creditelor ipotecare
și cele pentru întreprinderile mici și mijlocii au contribuit la o majorare cu
97% a primelor subscrise în H1 2020 comparativ cu H1 2019. Un segment nou de
business, acela al micro-asigurărilor lansate în parteneriat cu alte companii
de servicii prezente în piață, a avut de asemenea o evoluție peste așteptări.
Astfel, prima asigurare de bilete disponibilă pe piața locală prin intermediul
platformei www.bilete.ro a raportat în primele 6 luni ale anului prime brute
subscrise mai mare cu 61% față de perioadă similară a anului trecut, clienții
optând astfel pentru beneficiul recuperării integrale a sumei plătite în cazul
neparticipării la eveniment din motive neprevăzute. În paralel, o scădere de
44% față de H1 2019 a fost înregistrată pentru vânzările online, respectiv
asigurarea de călătorie”.
Portofoliul Eurolife
FFH cuprinde produse dedicate „clienților persoane fizice și juridice, care poate
fi accesat prin canale diversificate de vânzare: bancassurance, parteneri,
brokeri și online”.
În contextul aplicării condiţiilor de călătorie
ȋn Grecia, agenţiile de turism touroperatoare oferă soluția mutării pe curse
charter cu avionul şi, concomitent, beneficii ȋn vederea efectuării testelor
necesare, prin parteneriate cu clinici private.
Cristian Pandel,
proprietarul celui mai mare turoperator român, Christian Tour, informează: „Ȋn contextul celor mai recente măsuri luate
de Guvernul elen cu privire la condiţiile de călătorie impuse pentru turiştii
români şi pentru că există un interes sporit pentru zona de nord a Greciei
(zonă accesibilă de regulă pe cale terestră), ȋmpreună cu compania aeriană a
grupului nostru – Animawings, am
luat decizia de a lansa o cursă charter directă Bucureşti-Salonic. Venim astfel
ȋn ȋntâmpinarea tuturor turiştilor noştri iubitori de Grecia, cu o soluţie
facilă şi rapidă, la costuri minime, subvenţionate din resurse proprii.
Putem totodată asigura, la cerere, şi
transferul de la aeroport către hotelurile situate ȋn zonele din apropierea
Salonicului, de pe Riviera Olimpului sau din Halkidiki şi asistenţa turistică
la destinaţie, ȋn vederea organizării de excursii locale. Având ȋn vedere
faptul că, treptat, solicitarea acestor teste COVID-19 devine o stare de fapt
pentru toată lumea, ȋn cazul călătoriilor spre anumite destinaţii şi zone ȋn
care se solicită prezentarea testului negativ PCR indiferent de tipul de
transport, am parafat acorduri de colaborare cu clinici medicale cu acoperire
naţională, prin care turiştii noştri pot beneficia de linii speciale pentru
prelevarea testelor, la tarife preferenţiale”.
Christian Tour
anunță că cursa charter Animawings „va opera plecări ȋn fiecare zi de sâmbătă,
ȋncepând cu 18 iulie 2020. Tariful unui bilet de avion pe această cursă va fi
de 150 euro/persoană tur-retur, cu toate taxele incluse şi va include 2 piese
de bagaj, una de mână de maxim 7kg plus o alta de cală ȋn limita a 20kg. De
asemenea, pentru a veni ȋn ajutorul clienţilor, agenţiile de turism
touroperatoare au ȋncheiat şi parteneriate cu clinici medicale specializate, ȋn
vederea facilitării efectuării testelor PCR, la tarife preferenţiale şi cu
prioritate la programare”.
BCR lansează modului
de educație antreprenorială „Sfaturi utile pentru finanțare”, în cadrul
proiectului „Școala de Business”. Sunt oferite sfaturi practice pentru IMM-uri
și microîntreprinderi vizând optimizarea capitalului de lucru și identificarea
oportunităților de investiții. Cursul a fost realizat în colaborare cu iziBAC,
start-up- participant la Acceleratorul de business BCR-InnovX, specializat în
dezvoltarea de platforme educaționale.
Ionuț Stanimir,
director de marketing al BCR, subliniază: „În vremuri de incertitudine găsirea
finanțării potrivite poate să fie vitală. Dar cum gestionăm corect numerarul,
capitalul de lucru? Cum continuăm dezvoltarea afacerii pe termen lung prin
investiții strategice? Acestea sunt o parte din întrebările la care noul curs
încearcă să ofere răspunsuri și sfaturi utile antreprenorilor. O parte din informații
sunt bine cunoscute de antreprenori, dar vrem să le și poată pune în aplicare
cu ușurință. Avem deja peste 7.000 de utilizatori pe platformă, antreprenori și
oameni care doresc să se pregătească pentru o aventură în lumea businessului și
aș vrea să le mulțumesc că sunt preocupați să se dezvolte și să afle informații
utile și sfaturi practice”.
Cursul cuprinde sfaturi
privind:
Identificarea corectă a unui context investițional,
precum și tipul optim de investiție pentru nevoile companiei sunt cunoștințe-cheie,
mai ales în perioade de criză.
Antreprenorii vor afla cum se realizează
un plan de investiții, cum se pregătesc fluxurile monetare și în ce măsură îi
afectează ciclicitatea macroeconomică.
Cele mai bune decizii
investiționale se iau la rece, pe baza unor indicatori obiectivi. Cum se
calculează aceștia și ce beneficii specifice aduc în analiză? Acesta este
capitolul în care antreprenorii sunt invitați să-și testeze cunoștințele pe
tema indicatorilor investiționali, pentru a fi mai bine pregătiți pentru
oportunitățile reale din piață.
Orice investiție reprezintă o
schimbare în fluxurile afacerii.
Este lecția care îi învață pe antreprenori
cum își poți pregăti mai bine compania pentru o investiție, precum și
cum pot să-și maximizeze șansele de succes.
Un capital de lucru bine
gestionat este esențial pentru funcționarea sănătoasă a oricărei companii. Antreprenorii primesc 7 sfaturi simple care să-i ajute
să gestioneze inteligent finanțarea pentru capitalul de lucru, precum și alte
informații utile despre cum îl pot optimiza.
Capitalul de lucru utilizat
inteligent este unul dintre factorii care fac diferența între o afacere
puternică, profitabilă și o afacere care trage să moară. Este lecția în care antreprenorii află care sunt cele 6
capcane fatale ale gestiunii capitalului de lucru care trebuie evitate cu orice
preț.
Lecția finală din cadrul
acestui curs reprezintă o invitație la acțiune. Antreprenorii pot afla oportunitățile pe care le
prezintă programul IMM Invest pentru compania lor, direct de la specialiștii
BCR.
BCR Școala de
Business se recmandă ca „platformă online cu lecții și sfaturi practice de
business pentru antreprenorii aflați la început de drum, dar și pentru cei
experimentați, unde aceștia pot învăța cum să își completeze abilitățile native
și simțul afacerilor cu cunoștințele necesare pentru a avea un business
inteligent. Platforma s-a lansat pe 12 februarie 2020 și a ajuns deja la7417 de utilizatori în doar 5 luni, cu
peste 200 de utilizatori noi săptămânal.Platforma cuprinde în prezent 4 cursuri,
ce au în total peste 30 de capitole, 37 de materiale video și 40 de teste. Pe
lângă noul modul, Sfaturi utile pentru finanțare, celelalte cursuri sunt: Management
financiar, Curs de antreprenoriat și Soluții pentru antreprenori pe timp de
criză. Platforma conține și resurse folositoare pentru antreprenori, precum:
Schița modelului de afaceri, Schița propunerii valorice, Planșa de dezvoltare a
produsului și Traseul clientului”.
Material de opinie de Ana Petrescu, Senior Manager, Taxe Directe, și Robert Ionescu, Consultant Senior, Taxe Directe, Deloitte România (foto)
Conectarea caselor de marcat electronice la sistemul informatic al Agenției
Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) pare a intra în linie dreaptă, după
adoptarea celui mai recent Ordin comun al Ministerului Finanțelor și ANAF care
prevede procedura și termenele până la care contribuabilii sunt obligați să se
conecteze. În același timp, se dorește și schimbarea tratamentului fiscal
pentru costurile cu casele de marcat electronice, pe care contribuabilii au
fost obligați să le achiziționeze încă din 2018. În noua variantă, costul cu casele
de marcat urmează să fie recuperat direct din impozitul pe profit datorat.
Măsura este una benefică pentru cele mai multe companii, dar în mod deosebit
pentru cele care sunt obligate, prin natura activității, să dețină multe case
de marcat: marii comercianți, benzinării, farmacii etc.
Este neclar, însă, cum se va corela noua prevedere cu cele deja existente,
atât din punct de vedere contabil cât și fiscal.
Cel mai recent proiect de lege pe acest subiect, care modifică atât Codul
Fiscal, cât și legea privind impozitul specific unor activități, oferă
contribuabililor dreptul de a accesa un credit fiscal (reducere a impozitului
pe profit/ pe veniturile microîntreprinderilor/specific) pentru casele de
marcat electronice achiziționate începând din 2018 (momentul în care
autoritățile au impus această obligativitate) până în prezent. Creditul fiscal
poate fi utilizat pe o perioadă de șapte ani.
Proiectul a fost adoptat în Parlamentul României, fiind trimis la
președinție spre promulgare și va intra în vigoare după publicarea în Monitorul
Oficial.
Neconcordanțe cu reglementările în vigoare
Măsura este, așadar, benefică în special pentru marii comercianți care au
avut costuri semnificative cu schimbarea caselor de marcat. Practic, după
intrarea în vigoare a noilor prevederi, contribuabilii își vor putea recupera
aceste costuri direct din impozitul pe profit/impozitul pe veniturile
microîntreprinderilor datorat.
Totuși, în cazul contribuabililor plătitori de impozit pe profit, apar
semne de întrebare cu privire la modul în care se corelează aceste noi
prevederi, din punct de vedere contabil și fiscal, cu cele deja existente,
având în vedere că noile case de marcat se înregistrează în contabilitate ca
mijloace fixe și se amortizează lunar. În proiectul trimis la promulgare se
precizează faptul că întregul cost de achiziție va fi considerat nedeductibil,
urmând a fi recuperat din impozitul pe profit datorat. Rămâne deci de analizat
cum se va aplica această facilitate, dacă amortizarea caselor de marcat se va
mai putea deduce sau nu.
De asemenea, trebuie să se țină cont și de faptul ca unii contribuabili au
beneficiat deja de un stimulent fiscal pentru achiziția noilor case de marcat,
prin intermediul facilității privind profitul reinvestit. Se vor putea cumula
cele două facilitați? Daca nu, cum se va alege facilitatea aplicabilă pentru
fiecare companie?
Cum vor aplica prevederea
microîntreprinderile?
În ceea ce privește plătitorii de impozit pe veniturile
microîntreprinderilor, proiectul prevede faptul că, pentru casele de marcat
deja achiziționate, costul cu acestea se scade din impozitul datorat pentru
trimestrul IV din anul 2020. Totuși, se precizează obligația de a include
aceste costuri și în baza impozabilă, la care se va aplica o cotă de impozitare
de 1% sau 3%. În ceea ce privește casele de marcat
achiziționate după intrarea în vigoare a legii, costul acestora se recuperează
din impozitul datorat pentru trimestrul în care au fost puse în funcțiune, fără
a avea obligația de a include costul acestora în baza impozabilă.
De aceste prevederi urmează să beneficieze și contribuabilii obligați la
plata impozitului specific, cum ar fi cei din industria ospitalității.
În concluzie, măsura propusă vine în avantajul contribuabililor vizați,
pentru că, astfel, vor reuși să își recupereze
o mare parte din costurile pe care le-au avut cu casele de marcat
electronice, însă va avea nevoie de clarificări suplimentare pentru o aplicare
corectă și în beneficiul celor vizați.
Cifra de afaceri a pieței locale de construcții (construcții de clădiri, inginerie civilă și lucrări speciale de construcții) a crescut cu 17% față de 2017 și a depășit cu aproape 30% nivelul din 2014, ajungând la peste 84,4 miliarde de lei în 2018, potrivit celei mai recente analize KeysFin.
Pentru 2019 analiștii
KeysFin estimează un avans considerabil, la nivelul de 89 miliarde de lei, iar
pentru 2020 o continuare a tendinței de creștere, deși într-un ritm mai
temperat, la aproximativ 90 de miliarde de lei.
Aproximativ
75 mii de companii (10% din total) care și-au raportat rezultatele pentru
2018 au avut ca principal domeniu de activitate unul dintre codurile CAEN
aferente sectorului de construcții, în creștere cu 4,3% față de 2017 și
cu 12,7% față de 2014. Pentru 2019 analiștii
KeysFin estimează consolidarea acestui indicator, la peste 76,4 mii companii,
iar, în 2020, creșterea fiind însă temperată de epidemia de
Coronavirus, numărul acestora va ajunge la aproximativ 77.000 companii.
Piata constructiilor 2018
Totodată, analiștii KeysFin punctează creșterea ușoară a
numărului de angajați din construcții, după minimul din 2017, de doar 340 de mii de angajați. Astfel, în 2018
numărul de angajați din domeniu însuma 342
mii.
„Deși cele mai
importante companii din industria de construcții, din punctul de vedere al
cifrei de afaceri, contractează proiecte mari de infrastructură, este important
de menționat că industria nu se bazează doar pe acestea, iar companiile medii
și mici care se ocupă de construcții de ansambluri rezidențiale, clădiri de
birouri sau alte construcții civile, însumează o valoare importantă din total.
Din punctul nostru de vedere piața de construcții din România are toate șansele
să crească în continuare, însă e dependentă de măsurile sociale și economice
aplicate de Guvern, pentru ca românii să cumpere în continuare locuințe noi,
iar companiile să continue să investească în spații noi. ” a declarat Roxana Popescu, Managing Director
KeysFin unul din cei mai importanți furnizori de soluții de business information
de pe piața locală.
În 2018, din totalul de 75.104 companii, 26 erau companii mari (cu
cifra de afaceri mai mare de 50 milioane de euro și peste 250 angajați), 952 medii (cu cifra de afaceri cuprinsă
între 50-10 milioane de euro și un număr de angajați cuprins între 250 și 50), 6503 mici (cu cifra de afaceri cuprinsă
între 10-2 milioane de euro și un număr de angajați cuprins între 50 și 10) și 67.600 microîntreprinderi (cu cifra de
afaceri mai mică de 2 milioane de euro și cu mai puțin de 10 angajați).
Cea mai mare parte din cifra de
afaceri a industriei (36,7%) a fost
generată de companiile mici. Însă, pe de altă parte, peste 24 de mii de companii (32%)
din acest sector au avut cifra de afaceri egală cu 0 în 2018.
Analiștii KeysFin punctează și
scăderea considerabilă a numărului insolvențelor, cu 58%, comparând recordul negativ de 3000 insolvențe din 2013 cu cele 1018 insolvențe din 2019. Totodată, în primele 4 luni ale lui 2020 au fost înregistrate
315 insolvențe în sectorul construcțiilor,
ceea ce arată că, momentan, acest sector nu a fost puternic afectat.
Constructii Insolvente
CONSTRUCȚIILE, PE PLUS ÎN
PRIMELE 5 LUNI DIN 2020
Potrivit celor mai recente date de
la INS, volumul lucrărilor de construcții (ca serie ajustată sezonier) a
scăzut în mai cu 2,2% față de aprilie 2020, însă a fost cu 14,3% peste
nivelul din mai 2019. În primele 5 luni din 2020 avansul a fost de 23,7%
față de aceeași perioadă din 2019.
Pe obiecte de construcții, în primele 5 luni din 2020
(comparativ cu aceeași perioadă din 2019) se remarcă avansul construcțiilor
inginerești de 39,4%, urmat de creșterea clădirilor rezidențiale de 20% și
a celor nerezidențiale de 8,4%.
Pe elemente de structură, în primele 5 luni din 2020
(comparativ cu aceeași perioadă din 2019) volumul lucrărilor de întreținere
și reparații curente a crescut cu 64%, cel al lucrărilor de reparații
capitale cu 50% iar cel al construcțiilor noi cu 11%.
Pe de altă parte, în mai s-au
eliberat 3.062 autorizații de construire pentru clădiri rezidențiale, în
creștere cu 34% față de aprilie 2020 însă cu 26% sub nivelul din mai
2019. În primele 5 luni din 2020 s-au eliberat în total 13.997 autorizații
de construire pentru clădiri rezidențiale, în scădere cu 15% față de aceeași
perioadă din 2019.
Construcțiile
din România înregistrează rezultate pozitive și în rapoartele Eurostat (Biroul
European de Statistică) astfel că, potrivit acestuia, creşterea acestui sector
a fost de 12,2% în aprilie 2020, în comparație cu aceeaşi perioadă a
anului precedent. Creșterea este cu atât mai de apreciat cu cât, în UE,
lucrările de construcții au înregistrat o scădere de 24%, în timp ce, în țările din Grupul Euro declinul anual a fost și
mai mare, de 28,4%, tot în aprilie 2020. Singurele
state membre UE în care lucrările de construcţii au crescut în luna aprilie
2020, comparativ cu aprilie 2019, sunt România (12,2%), Germania (0,9%) şi
Finlanda (0,8%).
TOPUL
FIRMELOR DIN CONSTRUCȚII DIN ROMÂNIA
Potrivit datelor KeysFin, BOG’ART SRL este liderul pieței construcțiilor, cu o cifră de
afaceri de 925,5 milioane lei în
2018 (1,1% din total). Topul este
completat de STRABAG SRL (687,8 milioane lei și 0,8% din total) și PORR CONSTRUCT SRL (551 milioane
lei și 0,7 % din total).
De altfel, cumulat, cele mai mari 10 companii au generat doar
6% din cifra de afaceri totală, ceea
ce face ca sectorul construcțiilor să fie una din cele mai echilibrate
industrii locale.
București se află pe primul loc în topul județelor în
funcție de cifra de afaceri a business-urilor din construcții care au sediul
aici, însumând 26 miliarde de lei,
aproape 31% din totalul la nivel
național în 2018. Capitala este urmată în clasament de Cluj (7.4% din total), Ilfov (6.9%), Prahova (4%) și Timiș (3.8%). Companiile
înregistrate în cele cinci județe cumulează aproape 53% din totalul cifrei de afaceri locale a acestui sector.
CE
SE CONSTRUIEȘTE PE PLAN LOCAL? ȘI CU CINE?
Unul din programele guvernamentale care a impulsionat piața
locală de construcții este „Prima Casă”. Lansat în 2009, programul a avut
diferite condiții de-a lungul timpului pentru românii care doreau să își
achiziționeze o casă, contractând un împrumut garantat de stat și cu condiții
mult mai avantajoase. Noile prevederi ale programului sunt încă în discuție,
însă au fost vehiculate creșteri ale plafonului maxim de la 70.000 euro la
140.000 euro, precum și creșterea garanției statului, până la 80% din valoarea
creditului contractat. Bineînțeles, noile condiții aprobate de legislativ vor
avea un impact direct atât asupra pieței locale de construcții, cât și asupra
sistemului bancar, analiștii KeysFin atrăgând atenția că un plafon prea mare,
precum și o garanție atât de confortabilă oferită de stat, ar putea duce la
creșterea artificială a prețurilor imobiliarelor, precum și la supraîndatorarea
unei părți a populației.
O altă direcție de creștere o reprezintă clădirile de birouri
și spațiile logistice. Astfel, în 2019, doar în București au fost dați în
folosință peste 275.000 metri pătrați de birouri, dublu față de 2018, când au
fost finalizați 141.000 metri pătrați.
Mai mult, la nivel național, tranzacțiile de închiriere a
spațiilor de birouri au însumat aproximativ 470.000 metri pătrați, cu 18% mai
mult decât în 2018, când au fost închiriați în jur de 400.000 metri pătrați,
potrivit unora din cei mai importanți jucători din piață.
Deși piața evoluează continuu, lucrările se fac cu din ce în ce
mai puțini muncitori, numărul acestora înjumătățindu-se aproape în ultimii 10
ani. Motivele principale ale acestui declin sunt atât tehnologiile implementate
și în acest domeniu, cât și lipsa forței de muncă calificate.
Comisia a prezentat în data de 15 iulie, măsuri imediate pe termen scurt pentru a crește gradul de pregătire a UE în materie de sănătate pentru apariția focarelor de COVID-19. Comisia a coordonat încă de la început schimbul de informații și de recomandări cu privire la acțiunile și măsurile sanitare transfrontaliere. Vigilența continuă și reacția rapidă din partea Comisiei și a statelor membre sunt esențiale în prezent pentru ca răspândirea virusului să poată fi stopată și pentru a se evita impunerea unor noi restricții generalizate de deplasare a persoanelor.15/07/2020
Comunicarea se concentrează asupra tuturor acțiunilor necesare pentru creșterea gradului de pregătire, inclusiv efectuarea de teste și depistarea contacților, o mai bună supraveghere a sănătății publice și extinderea accesului la contramăsurile medicale, cum ar fi echipamentele individuale de protecție, medicamentele și dispozitivele medicale. Acțiunile includ, de asemenea, măsuri privind capacitatea sistemului sanitar de a gestiona creșterea bruscă a numărului de pacienți, contramăsuri nefarmaceutice, sprijinirea minorităților și a persoanelor vulnerabile, precum și activități de reducere a sarcinii reprezentate de gripa sezonieră.
Comunicarea stabilește o serie de acțiuni prioritare pentru autoritățile naționale, Comisie și agențiile UE:
Creșterea capacității de testare, îmbunătățirea depistării contacților și a supravegherii de către organismele din domeniul sănătății publice pentru a identifica aglomerările de cazuri și a stopa extinderea focarelor. Pe lângă această comunicare, Comisia a adoptat astăzi o decizie de punere în aplicare pentru a sprijini interoperabilitatea aplicațiilor mobile de depistare a contacților și de avertizare dincolo de frontierele naționale în UE.
Asigurarea furnizării regulate a echipamentelor individuale de protecție, a medicamentelor și a dispozitivelor medicale prin intermediul unor mecanisme precum achizițiile comune de urgență și stocurile strategice ale UE.
Menținerea accesului rapid la capacitățile sistemului de sănătate publică de a gestiona creșterea bruscă a numărului de pacienți fără a neglija alte domenii ale asistenței medicale, inclusiv prin sprijin financiar pentru transportul personalului medical și al pacienților între statele membre și prin coordonarea desfășurării echipelor și echipamentelor medicale de urgență în țările solicitante prin intermediul mecanismului de protecție civilă al UE.
Prevederea unor măsuri nefarmaceutice specifice și localizate, bazate pe cercetare și pe dovezi, precum și schimbul de informații în timp util cu privire la eficacitatea măsurilor reintroduse.
Sprijinirea grupurilor vulnerabile, cum ar fi persoanele în vârstă, persoanele cu afecțiuni medicale preexistente și cele marginalizate, prin schimbul de bune practici în materie de testare, îngrijire și tratament, inclusiv în ceea ce privește sănătatea mintală și sprijinul psihosocial.
Reducerea sarcinii reprezentate de gripa sezonieră pentru a evita apariția unor presiuni suplimentare asupra sistemelor de sănătate deja suprasolicitate, prin creșterea ratei de vaccinare și prin alte mijloace, cum ar fi asigurarea unor achiziții publice suplimentare de vaccinuri antigripale.
Membrii colegiului au făcut următoarele declarații:
Margaritis Schinas, vicepreședintele pentru promovarea modului nostru de viață european: „În prezent, știm mai multe despre acest virus, însă avem datoria de a rămâne vigilenți și de a adopta o atitudine preventivă. Setul de măsuri prezentate astăzi are ca scop contracararea oricăror noi focare de COVID-19. În urma lecțiilor învățate în ultimele luni, planificăm din timp pentru a evita improvizațiile, consolidând pregătirea noastră pe toate fronturile, menținând piața unică și principalele sale libertăți și facilitând calea către o redresare economică și socială în întreaga UE.”
Stella Kyriakides, comisarul pentru sănătate și siguranță alimentară: „Am parcurs un drum lung de la vârful pandemiei de COVID-19, dar virusul încă circulă. Vigilența, pregătirea și coordonarea sunt indispensabile pentru a evita focarele generalizate. Astăzi facem apel la o acțiune comună fermă pentru a-i proteja pe cetățenii noștri și vom sprijini statele membre în acest sens. Este responsabilitatea noastră să ne asigurăm că suntem pe deplin pregătiți. Nu este momentul să lăsăm garda jos.”
Context
Pandemia de COVID-19 a creat o presiune fără precedent în întreaga Uniune Europeană și la nivel mondial. Multe țări au fost nevoite să facă față unei transmiteri comunitare extinse a virusului. UE și statele sale membre au introdus măsuri de atenuare a efectelor sociale și economice, cum ar fi menținerea funcționării pieței interne, sprijinirea sectoarelor transporturilor și turismului, protejarea ocupării forței de muncă și sprijinirea serviciilor de îngrijire medicală pentru grupurile vulnerabile. Comisia a emis, de asemenea, recomandări privind măsurile de călătorie și la frontieră necesare pentru a proteja sănătatea cetățenilor noștri, menținând totodată piața internă.
Statele membre își coordonează din ce în ce mai mult răspunsul, ceea ce este absolut esențial pentru a garanta că epidemia este ținută sub control în întreaga UE. Măsurile de sănătate publică luate de fiecare țară au contribuit la reducerea numărului de noi infectări la un nivel care a fost gestionabil de către sistemele de sănătate. Aceasta a permis ridicarea progresivă a diferitelor restricții impuse și redeschiderea majorității activităților, în conformitate cu Foaia de parcurs europeană pentru ridicarea măsurilor împotriva coronavirusului.
Virusul nu se oprește la frontierele UE. Comisia va continua să se coordoneze cu alți actori globali, inclusiv ONU și OMS, pentru a asigura răspunsul internațional necesar la această amenințare globală la adresa sănătății, inclusiv accesul echitabil la un posibil vaccin împotriva COVID-19.
Comisia Europeană a adoptat astăzi, 15 iulie, un pachet fiscal nou și ambițios pentru a se asigura că politica fiscală a UE sprijină redresarea și creșterea economică pe termen lung a Europei. Pachetul se bazează pe cei doi piloni, ai echității și simplității. Echitatea fiscală, ca mijloc de protejare a veniturilor publice, rămâne o prioritate esențială pentru Comisia Europeană și va juca un rol important în procesul de redresare economică a UE pe termen scurt și de realizare a prosperității pe termen lung.15/07/2020
Pachetul de astăzi vizează stimularea echității fiscale prin intensificarea luptei împotriva abuzurilor fiscale, reducerea concurenței fiscale neloiale și sporirea transparenței fiscale. În paralel, pachetul se concentrează pe simplificarea normelor și a procedurilor fiscale, în scopul îmbunătățirii mediului de afaceri pentru întreprinderile din întreaga UE. Aceasta include eliminarea obstacolelor fiscale și a sarcinilor administrative pentru contribuabilii din numeroase sectoare, astfel încât întreprinderile să prospere și să se dezvolte mai ușor pe piața unică.
Pachetul fiscal de astăzi este alcătuit din trei inițiative separate, dar interconectate:
Planul de acțiune fiscală prezintă 25 de măsuri distincte pentru a face impozitarea mai simplă, mai echitabilă și mai bine adaptată la economia modernă în următorii ani. Aceste măsuri le vor ușura viața contribuabililor de bună-credință, prin eliminarea obstacolelor din toate etapele, de la înregistrare până la raportare, plată, verificare și soluționarea litigiilor. Planul de acțiune va ajuta statele membre să valorifice potențialul datelor și al noilor tehnologii, să combată mai eficient frauda fiscală, să îmbunătățească respectarea normelor și să reducă sarcinile administrative.
Propunerea privind cooperarea administrativă (DAC 7) extinde normele UE în materie de transparență fiscală la platformele digitale, pentru ca și persoanele care câștigă bani din vânzarea de mărfuri sau servicii pe aceste platforme să plătească impozite în mod echitabil. Această nouă propunere va asigura schimbul automat de informații între statele membre cu privire la veniturile generate de vânzătorii de pe platformele online. De asemenea, propunerea consolidează și clarifică normele din alte domenii în care statele membre colaborează pentru a combate abuzurile fiscale, de exemplu prin audituri fiscale comune.
Comunicarea privind buna guvernanță fiscală se axează pe promovarea echității fiscale și pe combaterea concurenței fiscale neloiale, atât în UE, cât și la nivel internațional. În acest scop, Comisia propune o reformă a Codului de conduită care să abordeze concurența fiscală și practicile fiscale dăunătoare din UE. O altă propunere se referă la îmbunătățirea listei UE a jurisdicțiilor necooperante în scopuri fiscale, care include țările din afara UE ce refuză să respecte standardele convenite la nivel internațional. Aceasta a încurajat până în prezent țările terțe să adopte standarde de bună guvernanță fiscală, dar rămân încă multe de făcut în acest sens. Comunicarea evidențiază, de asemenea, abordarea UE privind colaborarea în domeniul fiscal cu țările în curs de dezvoltare, în conformitate cu Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă.
Pachetul de astăzi constituie prima parte a unei agende fiscale cuprinzătoare și ambițioase a UE pentru anii următori. De asemenea, Comisia va elabora o nouă abordare, adaptată secolului 21, cu privire la impozitarea întreprinderilor pentru a răspunde provocărilor economiei digitale și pentru a se asigura că toate întreprinderile multinaționale își plătesc impozitele în mod echitabil. În contextul Pactului verde, Comisia va prezenta propuneri pentru a garanta că fiscalitatea sprijină obiectivul UE de a atinge neutralitatea climatică până în 2050. Această abordare pluridimensională a reformei fiscalității din UE urmărește să asigure o impozitare mai echitabilă, mai ecologică și mai adaptată la economia modernă, contribuind astfel la o creștere durabilă și favorabilă incluziunii pe termen lung.
Valdis Dombrovskis, vicepreședintele executiv pentru o economie în serviciul cetățenilor, a declarat: „Acum, mai mult decât oricând, statele membre au nevoie de venituri fiscale sigure pentru a investi în oamenii și întreprinderile care au cea mai mare nevoie de astfel de investiții. În același timp, trebuie să eliminăm obstacolele fiscale și să ajutăm întreprinderile din UE să inoveze, să investească și să se dezvolte. Pachetul fiscal de astăzi ne conduce în direcția cea bună, contribuind la crearea unui sistem de impozitare mai echitabil, mai ușor de utilizat și mai adaptat la lumea noastră digitală.”
Paolo Gentiloni, comisarul pentru economie, a declarat: „Echitatea fiscală reprezintă rampa de lansare care va contribui la ieșirea economiei noastre din criză. Trebuie să facilităm plata impozitelor pentru cetățenii și întreprinderile de bună-credință și să înăsprim condițiile pentru autorii de fraude fiscale. Aceste propuneri vor ajuta statele membre să își asigure veniturile de care au nevoie pentru a investi în oameni și în infrastructură, îmbunătățind totodată mediul fiscal pentru cetățenii și întreprinderile din întreaga Europă.”
Ministerului
Finanțelor Publice a atras de pe piețele internaționale 3,3 miliarde de dolari într-o
emisiune de obligațiuni în două tranșe, operațiune în care a beneficiat de
asistența casei de avocatură Filip & Company, împreună cu casa de avocatură
Linklaters. Prima tranșă (1,3 miliarde de dolari) devine scadentă în 2031, cu o
dobândă de 3%, a doua tranșă (2 miliarde de dolari) devine scadentă în 2051, cu
o dobândă fixă de 4%.
Echipa Filip &
Company care a acordat asistența a fost compusă în principal din Alexandru
Bîrsan (partener), Monica Stătescu (counsel) şi Andreea Bănică (associate). Monica
Stătescu (foto) subliniază: „România a
reușit, în succesiune rapidă, să acceseze piețe internaționale de capital
pentru emisiuni noi în euro și, acum, în dolari, în condiții foarte bune pentru
această perioadă turbulentă și incertă pentru întreaga economie mondială. Din
acest punct de vedere, se poate spune că emisiunea de obligațiuni confirmă
încrederea de care se bucură economia României pe piețele externe, interesul
investitorilor fiind ridicat. Ne bucurăm că am putut și noi ajuta”.
Filip & Company
este caracterizată prin faptul că deține „una dintre cele mai dinamice practici
de finanţări şi pieţe de capital din România. Echipa de avocați include
specialişti cu un palmares bogat dobândit în cadrul unor tranzacţii complexe
desfăşurate atât pe plan intern, cât şi internaţional”.
Întreprinderile mici și mijlocii reprezintă motorul economiei, contribuind la reducerea sărăciei și a inegalității veniturilor, în special în țările în curs de dezvoltare; cu toate acestea, pandemia provocată de Covid-19 a avut un impact major asupra performanței acestora. Pentru a ilustra modul de răspuns și reacțiile în fața unei provocări nemaiîntâlnite până acum, Facebook, în parteneriat cu Banca Mondială și Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), realizează un sondaj la nivel global, desfășurat pe parcursul a șase luni, în 50 de țări. Prima fază a cercetării a avut loc între 29 mai și 1 iunie și a implicat peste 30.000 de lideri de afaceri din întreaga lume, care sunt prezenți pe Facebook.
O privire de ansamblu:
Peste un sfert dintre IMM-urile participante la
sondaj au raportat faptul că în primele 5 luni ale anului 2020 și-au suspendat
activitatea;
O treime dintre IMM-uri au ales să reducă numărul
de angajați, pentru a face față provocărilor legate de pandemie;
Sectoarele cele mai afectate au fost HoReCa;
Transport și Logistică; Producție și Servicii;
Suspendarea temporară a activității a pus o
presiune suplimentară asupra companiilor conduse de femei, care au fost nevoite,
mai mult decât oricând, să găsească un echilibru între responsabilitățile personale
și cele profesionale.
Majoritatea țărilor au intrat în carantină
în luna martie a anului 2020, iar impactul economic al acestei decizii a fost
major – o treime (33%) dintre IMM-urile care funcționau au raportat că și-au
redus numărul de angajați ca urmare a pandemiei provocate de Covid-19, în timp
ce 26% dintre IMM-uri au raportat faptul că și-au suspendat activitatea în
perioada ianuarie – mai 2020, procentul fiind de peste 50% în unele țări.
În România, IMM-urile au reușit să depășească provocările aduse de pandemie,
chiar dacă fac parte din industriile puternic afectate și nu primesc sprijin
financiar adecvat. Cu toate acestea, respondenții s-au declarat optimiști, mai
ales pe termen mediu, majoritatea companiilor așteptându-se să își reia
activitatea odată ce restricțiile generate de Covid-19 vor fi ridicate.
În România, IMM-urile deținute de femei au raportat mai puține sistări ale
activității
Aproape un sfert din IMM-urile
chestionate au raportat faptul că activitatea a fost suspendată în perioada
ianuarie – mai, anul curent. În Europa, IMM-urile deținute de femei erau cu 6
puncte procentuale mai probabil să fie închise decât IMM-urile deținute de
bărbați (23% dintre IMM-urile deținute de femei au fost închise, comparativ cu
17%, cele deținute de bărbați). În România, însă, situația este diferită – o
rată mai mare de suspendări a fost raportată în cazul companiilor deținute de
bărbați, față de companiile deținute de femei. Acest lucru a fost remarcat și
în Indonezia, Italia și Ungaria. Cu toate acestea, deși au reușit să își
continue activitatea, companiile din România deținute de femei au raportat o
scădere a vânzărilor cu o marjă de peste cinci puncte procentuale – aspect
întâlnit și în Japonia, Canada și Statele Unite ale Americii.
Cele mai afectate sectoare au fost
HoReCa (76%), Transport și Logistică (69%), Producție (64%) și Servicii (63%).
Un lucru important de remarcat este
legătura dintre măsurile restrictive adoptate de guverne și impactul acestor
măsuri asupra IMM-urilor: cu cât măsurile au fost mai restrictive, cu atât disparitatea
de gen în ceea ce privește ratele de închidere a IMM-urilor deținute de femei,
respectiv cele deținute de bărbați a fost mai pronunțată.
Sprijinul financiar este esențial pentru continuarea
activității
30% dintre IMM-urile chestionate în Europa
au raportat faptul că au primit o formă de asistență financiară ca răspuns la
pandemia Covid-19, până la momentul în care a fost realizat sondajul. În
România, mai puțin de 15% dintre IMM-uri au raportat că au primit asistență
financiară. Un procent similar a fost observat și în Turcia, Ungaria și Vietnam.
În schimb, Austria, Belgia și Irlanda se situează cu mult peste media
europeană, aproape 50% dintre IMM-urile chestionate din aceste țări raportând
faptul că au beneficiat de sprijin financiar.
Femeile aflate
la conducerea companiilor rămân în căutarea echilibrului muncă – viață privată
Nevoia de a găsi un echilibru între responsabilitățile profesionale și cele
personale a avut un impact disproporționat asupra liderilor de afaceri de sex
feminin. În toate țările participante la sondaj s-a putut observa o probabilitate
mai mare ca femeile aflate la conducerea companiilor să aibă grijă de copii sau
de alte persoane în nevoie, fiind mult mai puțin probabil să se bazeze pe partenerul
de viață. Așadar, în țări precum Australia, Belgia, Ungaria, Olanda, România și
Rusia există o mare inegalitate. Liderii de afaceri femei sunt cu 30% până la
50% mai predispuși să aibă grijă de persoanele dependente, fiind cu 20% până la
30% mai puțin probabil să se bazeze pe partenerul de viață. Această diferență
importantă scoate în evidență faptul că multe femei de afaceri resimt mult mai
accentuat schimbările și provocările generate de pandemia de Covid-19.
Cum va arăta viitorul?
Rezultatele sondajului au arătat faptul că antreprenorii
sunt optimiști și perseverenți, dar pentru a putea depăși acest moment dificil
au nevoie urgentă de încasări și de clienți. Întreprinderile mici și mijlocii
au avantajul major al agilității și al capacității de adaptare la situații noi,
dar, cu toate acestea, accesul la fonduri este încă o provocare. Și mai
promițător este faptul că 74% dintre IMM-urile care au fost închise la momentul
sondajului se așteaptă să își reia activitatea pe măsură ce măsurile de
prevenire a Covid-19 vor fi ridicate.
Putem spune, astfel, că depășirea efectelor pandemiei presupune o muncă permanentă. Drumul spre relansare nu este clar și pot fi necesare măsuri suplimentare de sprijin – mulți fac referire la importanța unor subvenții salariale, amânări de obligații fiscale și a accesului la împrumuturi și credite pentru a compensa problemele de încasări și de cerere, cu care companiile se confruntă la ora actuală. Sondajul va continua să monitorizeze evoluția acestor nevoi și provocări, pe parcursul următoarelor luni.
Autoritatea
Națională pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilități Copii și Adopții
(ANDPDCA) din Ministerul Muncii și Protecției Sociale face o serie de precizări în contextul informațiilor inexacte vehiculate în spațiul public
cu privire la măsurile de sprijin destinate familiilor afectate de Covid-19, ai
căror copii pot fi monitorizați, supravegheați sau îngrijiți de către DGASPC în
situații excepționale:
„Proiectul de Lege privind instituirea
unor măsuri în domeniul sănătății publice în situații de risc epidemiologic și
biologic, cuprinde o prevedere în sprijinul familiilor, care din cauza stării
de sănătate generate de infectarea cu virusul Covid-19, se află în situația excepțională
de a nu mai putea oferi îngrijire copiilor sau persoanelor dependente, pe o
perioadă temporară. Conform acestei prevederi, Direcțiile Generale de Asistență
Socială și Protecție a Copilului (DGASPC) pot oferi ocrotire temporară copiilor
și adulților dependenți, după cum urmează:
Ce înseamnă ocrotire temporară
Ocrotirea temporară înseamnă servicii
de îngrijire și supraveghere temporară oferite de către serviciile publice de
asistență socială.
Cine poate solicita ocrotire
temporară
Măsura ocrotirii temporare la nivelul
DGASPC poate fi solicitată de părinte, reprezentantul legal sau personalul
medical și DSP, cu acordul părintelui, în situația în care părintele nu a
identificat nicio alternativă în familie sau cercul de cunoștințe.
Alternativă la măsura ocrotirii
temporare
Ocrotirea temporară nu pot fi dispusă
dacă părintele sau reprezentantul legal desemnează un alt membru al familiei
sau o persoană de referință (prieten, cunoștință, vecin etc) pentru
supravegherea și îngrijirea copilului sau adultului dependent.
Ce se întâmplă cu drepturile
părintești
Măsura ocrotirii temporare nu
suspendă exercițiul drepturilor părintești sau a drepturilor ocrotitorilor
legali.
Unde vor fi îngrijiți și
supravegheați copiii sau adulții dependenți
Direcțiile Generale de Asistență Socială
și Protecția Copilului (DGASPC) vor oferi, în aceste situații excepționale, servicii
de îngrijire și supraveghere în spații corespunzătoare (apartamente/case de tip
familial) și personal specializat, în funcție de vârsta și de starea de sănătate
a persoanelor ocrotite, pe întreaga durată în care acestea rămân fără
supraveghere și îngrijire.
Această măsură de ocrotire temporară a
funcționat și pe parcursul stării de urgență, prin colaborarea cu DGASPC-urile
din țară, la recomandarea ANDPDCA. DGASPC-urile au pus la dispoziție 611
locuri pentru astfel de situații excepționale și au fost înregistrate 4
astfel de cazuri: 2 în județul Teleorman, 1 în județul Suceava și 1 în județul
Buzău. În acest moment, toți copii se află în familie, după ce acestea au
depășit cu bine perioada spitalizării”.
Mădălina Turza, președintele ANDPDCA,
precizează: „Această măsură de
ocrotire instituită prin lege pentru a putea avea siguranța acoperirii acestor
nevoi excepționale atât la copii, cât și la adulții aflați în situație de
dependență față de familie este gândită tocmai pentru a veni în sprijinul
familiilor, care se pot afla în aceste circumstanțe grele. Decizia
părintelui/reprezentantului legal este suverană și nimeni nu poate institui
această măsură fără acordul acestuia. Ocrotirea temporară nu este altceva decât
expresia preocupării noastre pentru fiecare copil, fiecare adult sau familie,
chiar dacă aceste situații s-au dovedit a fi extrem de rare”.
Rata
dobânzii pe termen lung pentru România a scăzut cu aproape un punct procentual
în doar două luni, potrivit datelor publicate de Eurostat.
De asemenea, la finele lunii iunie s-a ajuns sub
pragul de patru procente (3,89%), potrivit Curs de guvernare.ro.
Reducerea costurilor de împrumuteste extrem de importantă din perspectiva percepției piețelor
internaționale, mai ales că suntem, în continuare la limita de
recomandare de investiții și cu perspectivă negativă iar acest indicator este
cel mai evident în afara valorilor din alte state membre UE.
În același timp, Ungaria a rămas la circa 1,7 puncte
procentuale (pp) mai jos, Polonia la 2,6 pp mai puțin iar cotația pentru Cehia
arată cu peste 3 pp mai bine.
Indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care sunt calculate
dobânzile la majoritatea creditelor în lei, s-a menţinut miercuri la nivelul de
2,15%, potrivit datelor publicate de Banca Naţională a României (BNR).
Un
nivel mai scăzut al ROBOR la 3 luni a fost atins pe 20 aprilie 2018, de 2,13%,
scrie News.ro.
Indicele ROBOR la 6 luni a rămas la rândul său la 2,23%, cel mai
redus nivel atins din 19 ianuarie 2018.
ROBOR (Romanian Interbank Offer Rate) este rata medie a dobânzii
la care se împrumută, între ele, instituţiile bancare din România, în lei, iar
evoluţia sa este legată, în principal, de nivelul de lichiditate existent în
piaţă.
România
a avut, în luna mai, a treia mare scădere anuală a producției industriale,
potrivit datelor publicate de biroul european de statistică Eurostat.
Astfel, producția industrială a României a avut un declin de 27,4% în mai anul curent față de mai 2019, scăderi mai puernice fiind înregistrate doar în Slovacia (-33,5%) și Ungaria (-27,46%). Declinul anual s-a temperat, totuși, de la -39% în luna precedent, conform datelor oferite de Profit.ro.
Revenirea din mai a avut loc după un declin lunar de 27,9% în aprilie, printre cele mai abrupte din UE. La nivelul Uniunii Europene, producția industrială a crescut în ritm lunar cu 11,4%, în timp ce, față de mai 2019, a înregistrat o scădere de 20,5%. În zona euro, producția industrială a crescut cu 12,4% în ritm lunar, dar s-a redus cu 20,9% în ritm anual.
Interviu cu Vasile Bleotu, directorul financiar al Fondului de Garantare a Depozitelor Bancare (FGDB)
Credeţi că actuala criză generată de pandemia de coronavirus va influenţa o creştere a numărului de depozite garantate, în sensul reducerii sub 100.000 de euro a sumelor din depozitele eligibile?
Vasile Bleotu: Nu se va modifica plafonul de garantare şi nici încadrarea lor în depozite eligibile cel putin până în iunie 2021, când se preconizează că va avea loc reuniunea Forumului European al Asigurătorilor de Depozite Bancare.
Care este valoarea totală a depozitelor garantate şi numărul de deponenţi garantaţi, atât persoane fizice, cât şi persoane juridice?
Vasile Bleotu: Depozitele garantate de FGDB însumau 323,9 miliarde lei la finele anului 2019, din care 195,7 miliarde lei erau deţinute de populaţie, iar restul de 128,2 miliarde lei revenea segmentului persoanelor juridice garantate. La 31 decembrie 2019, numărul de deponenţi garantaţi persoane fizice se ridica la 14.181.449 persoane; 99,7% dintre aceştia deţineau depozite de valori sub nivelul plafonului de acoperire, fiind astfel protejaţi integral de FGDB. Totodată, 97,2% din cei 1.046.473 deponenţi garantaţi persoane juridice deţineau la sfârşitul anului 2019 depozite de valori în cadrul plafonului de acoperire.
Care este ponderea deponenţilor garantaţi care au depozitele sub plafon, adică sunt acoperite integral de FGDB?
Vasile Bleotu: La 31 decembrie 2019, deponenţii garantaţi de FGDB erau în număr de 15.227.922 persoane fizice şi juridice, din care 99,5% deţineau depozite acoperite integral de FGDB, respectiv 15.158.720 deponenţi. FGDB centralizează datele referitoare la numărul deponenţilor, raportate pe bază individuală de instituţiile de credit membre, fără a avea însă posibilitatea de ajustare în cazul deponenţilor care figurează concomitent în evidenţa mai multor instituţii de credit.
Ce diferenţă este între depozitele eligibile şi depozitele acoperite?
Vasile Bleotu: Depozitele eligibile sunt cele care nu sunt excluse de la garantare, respectiv acele depozite care îndeplinesc condiţiile stabilite de lege pentru acordarea de compensaţii în limita plafonului de acoperire, în timp ce un depozit acoperit reprezintă partea din depozitul eligibil care nu depăşeşte plafonul de acoperire. Un deponent garantat poate avea depozite care se încadrează în plafonul de acoperire prevăzut de lege, caz în care este garantat integral, sau depozite ce depăşesc plafonul de acoperire, situaţie în care compensaţia pe care o primeşte este limitată la nivelul plafonului.
În privinţa contribuţiilor băncilor la Fond, care este intenţia FGDB privind evoluţia acestui indicator?
Vasile Bleotu: Începând din anul 2017, în cadrul FGDB s-a implementat un sistem de stabilire a contribuţiilor instituţiilor de credit membre la schema de garantare în funcţie de profilul de risc al acestora. Pentru orizontul de timp 2018 – 2020, FGDB şi-a propus să colecteze contribuţii anuale astfel încât la nivel agregat să se menţină un nivel adecvat al gradului de acoperire.
Pe fondul pandemiei, veţi modifica politica plasamentelor Fondului?
Vasile Bleotu: Politica de plasamente a resurselor financiare ale FGDB respectă strategia de investire aprobată de Banca Naţională a României şi se axează pe lichiditatea imediată şi diversitatea portofoliilor.
Care este structura portofoliului de plasamente?
Vasile Bleotu: Investirea resurselor FGDB se realizează în condiţii de minimizare a riscului, de diversificare şi lichiditate a plasamentelor, randamentul acestora fiind un obiectiv complementar, în conformitate cu prevederile cadrului legal aplicabil şi strategia anuală privind investirea resurselor FGDB aprobată de Banca Naţională a României. În plan tactic, prin deciziile adoptate în aplicarea prevederilor strategiei de investire a resurselor, FGDB urmăreşte să menţină o structură echilibrată a portofoliului de plasamente interne şi la nivel internaţional, ajustată în funcţie de evoluţiile pieţei financiar-bancare, atât la nivelul schemei de garantare a depozitelor, cât şi la nivelul fondului de rezoluţie bancară aflat în administrarea FGDB. La finele anului 2019, ponderea investiţiilor în titluri de stat era de 64,55% din portofoliul de plasamente ale FGDB, urmată de investiţiile în obligaţiuni (26,31%) şi depozite bancare (9,14%).
Fondul de Garantare a Depozitelor Bancare poate accesa şi facilitatea de tip repo?
Vasile Bleotu: În prezent, FGDB colaborează cu Banca Naţională a României în vederea creării într-un viitor cât mai apropiat a cadrului necesar, inclusiv sub aspect legislativ, în scopul accesării de către FGDB a facilităţii de tip repo cu Banca Naţională a României, în spiritul reglementărilor europene şi al practicii altor scheme de garantare din Uniunea Europeană. Pe parcursul anului 2019 au fost identificate soluţiile aplicabile care să asigure accesul FGDB la acest tip de operaţiuni, implementarea lor urmând a se realiza în 2020, prin actualizarea cadrului de reglementări incident.
Teoretic vorbind, în cazul unui faliment bancar în care resursele Fondului nu ar fi suficiente, ce mecanisme pot fi utilizate pentru obţinerea resurselor necesare?
Vasile Bleotu: Pe lângă resursele sale interne, FGDB poate apela şi la surse externe/alternative de finanţare pentru îndeplinirea responsabilităţilor conferite prin lege, cum ar fi împrumuturile contractate de la instituţii de credit, instituţii financiare, alte scheme de garantare a depozitelor sau de la Guvern, iar în cazul măsurilor de rezoluţie şi de la alte mecanisme de finanţare a rezoluţiei din Uniunea Europeană. Potrivit Legii nr.311/2015 2015 privind schemele de garantare a depozitelor şi Fondul de garantare a depozitelor bancare, în situaţii excepţionale în care: (i) resursele financiare disponibile ale FGDB, în calitate de schemă de garantare a depozitelor, sunt insuficiente pentru acoperirea plăţii compensaţiilor ori pentru finanţarea măsurilor de rezoluţie sau (ii) resursele fondului de rezoluţie bancară administrat de FGDB sunt insuficiente pentru finanţarea măsurilor de rezoluţie a instituţiilor de credit potrivit legislaţiei aplicabile, Guvernul, prin Ministerul Finanţelor Publice, pune la dispoziţia FGDB sumele necesare sub formă de împrumut, în termen de maximum 5 zile lucrătoare de la solicitarea FGDB.
Dacă o bancă intră pe piaţa de profil din România şi intenţionează să ofere servicii de economisire este obligată să participe la schema de garantare a depozitelor?
Vasile Bleotu: FGDB este schemă statutară de garantare a depozitelor şi singura schemă de garantare a depozitelor din România. Conform prevederilor art. 44, al.1 din Legea nr. 311/2015 privind schemele de garantare a depozitelor şi Fondul de garantare a depozitelor bancare, instituţiile de credit autorizate de Banca Naţională a României sunt obligate să participe la o schemă de garantare a depozitelor oficial recunoscută pe teritoriul României, inclusiv pentru depozitele atrase de sucursalele acestora din străinătate.
La un an de activitate, divizia de marketing externalizat a agenției de relații publice și comunicare The Public Advisors oferă o retrospectivă și totodată schițează o perspectivă de profil. Divizia are ca beneficiari atât clienți din portofoliul agenției, cât și clienți cu solicitări exclusiv pentru astfel de activități. Serviciile cele mai accesate sunt cercetare și analiză, creare și coordonare de strategiei de brand, implementare în mediile offline și online. Clienții provin din FMCG, real estate, automotive, sectorul nonguvernamental.Agenția le poate oferi consultanță integrată de marketing și PR cu un singur punct de contact, prin expertiza garantată a consultanților, implementare 360°, relocare temporară in-house a unui expert.
Simona Dan (foto), Managing Partner, The Public Advisors: „Completarea cu
această nouă componentă de marketing externalizat a portofoliului de servicii
pe care le furnizăm clienților a venit ca un pas firesc în dezvoltarea noastră,
dar și ca o confirmare a trendului spre care se îndreaptă industria
comunicării, în ansamblu. După mai multe solicitări din partea clienților de a
implementa și proiecte de marketing, am simțit că este o nevoie în piață de a
oferi companiilor și această opțiune. Atât sectorul de marketing, cât și cel de
comunicare, și-au extins sfera de acoperire și se adresează de multe ori
aceluiași public, din ce în ce mai numeros. Astfel că juxtapunerea acestor
domenii reprezintă un aspect prin care comunicarea se poate adapta și poate
răspunde la nevoile actuale ale mediului de business”.
Raluca Mihălăchioiu (foto), Managing Partner, The Public Advisors: „Coordonarea
dintre PR și marketing oferă oricărui business o mai mare siguranță și un
control mai bun în ceea ce privește diseminarea mesajelor. Aceste două domenii
au fost dintotdeauna interconectate, însă în ultimii ani am simțit în rândul
companiilor o și mai mare nevoie de a le îngloba. Chiar și la nivel
internațional, majoritatea specialiștilor în comunicare consideră că relația
dintre PR și marketing va deveni mult mai firească și va contribui definitoriu
la eficientizarea comunicării. După o perioadă provocatoare pentru bugetele de
marketing, observăm o relansare a campaniilor, inclusiv în mediul offline. Cu
siguranță, cei 13 ani de experiență în comunicare pe industrii diverse, ne
oferă capacitatea de a ne adapta oricărui business și de a înțelege rapid
nevoile clienților, astfel încât să devenim un partener de încredere pentru
derularea întregului proces de marketing”.
Cu treisprezece ani de experiență pe piața de comunicare din România, Agenția The Public Advisors accentuează că „în SUA, aproape două trei mi din companii deja externalizează în mod constant toate sau o parte din activitățile lor de marketing către agenții, majoritatea alegând contracte pe termen lung (53%), restul optând pentru colaborări punctuale, pe anumite proiecte. Solicitările de expertiză externă pentru activitățile de marketing sunt adresate de companii indiferent de dimensiune sau industrie, inclusiv de antreprenori. Acest lucru confirmă faptul că mediul de afaceri pune un accent important pe expertiza și know-how-ul agențiilor în ceea ce privește planurile lor de dezvoltare, atât din punct de vedere strategic, cât și operațional, dar și în contextul peisajului media actual din ce în ce mai complex. Marketingul pentru asociații și ONG-uri, deși se află la început de drum, devine o expertiză tot mai relevantă, acestea înțelegându-i contribuția în realizarea obiectivelor. La nivel european, 37% dintre ONG-uri au întreprins și campanii de marketing. Dintre acestea, 43% au fost realizate printr-un departament de marketing, 37% direct de către management și 19% au externalizat către alți profesioniști din afara asociației”.
Ministerul Educației și Cercetării, prin Centrul Național de Recunoaștere și Echivalare a Diplomelor (CNRED), este partener în proiectul european „Compararea calificărilor pentru o recunoaștere echitabilă 2 (QUATREC 2)”, finanțat prin programul Erasmus+, acțiunea 3, proiect destinat membrilor rețelei Centrelor naționale de recunoaștere ENIC/NARIC, coordonat de Centrul Național de Recunoaștere din Letonia. Participă centre ENIC/NARIC din Letonia, România, Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord, Bulgaria, Lituania, Armenia.
Scopul proiectului este acela „de a facilita utilizarea rezultatelor învățării în evaluarea diplomelor emise între instituțiile de învățământ superior pentru recunoașterea echitabilă de către angajatori. Un alt obiectiv al proiectului este acela de a elabora și pilota o metodologie pentru utilizarea rezultatelor învățării, în urma concluziilor și a recomandărilor din primul proiect. Prin proiectul QUATREC (2018-2020) s-aurmăritîncurajareautilizăriirezultatelorînvățăriiînprocesul de evaluare a diplomelor pentru îmbunătățirea recunoașterii acestora, în conformitate cu tendințele actuale. Obiectivul a fost de a compara calificările și rezultatele învățării în plan orizontal și de a identifica dacă rezultatele învățării pentru calificări de același nivel sunt comparabile. Mai multe detalii despre proiect pot fi consultate aici”.
CNRED va colabora, în implementarea acestui proiect, cu direcțiile de specialitate din cadrul Ministerului Educației și Cercetării și cu instituțiile de învățământ superior din România, în vederea facilitării recunoașterii, în străinătate, a diplomelor absolvenților noștri și, implicit, a promovării învățământului românesc superior.
Banca Comercială Română a donat Spitalului Universitar de Urgență București primul exemplar al robotului autonom MUV Smart, produs care va fi realizat în serie în România destart-up-ul Modulab, component al acceleratorul de Business BCR InnovX. Robotul este o platformă mobilă inteligentă de sterilizare fără contact, prin intermediul unei surse de radiație UVC, eficientă împotriva tuturor tipurilor de agenți patogeni, inclusiv a tuturor tipurilor de coronavirus cunoscute. Robotul este capabil să navigheze spații complexe evitând coliziunile, să detecteze prezența oamenilor pentru a-și dezactiva lămpile și care poate fi supravegheată și controlată și de la distanță prin intermediul unei aplicații Android.
Ionuț Stanimir,
director de marketing și comunicare al BCR
și co-fondator al acceleratorului BCR-InnovX: „Încă de la declanșarea primelor efecte ale pandemiei, ne-am propus să
susținem eforturile echipelor medicale și ale populației în lupta cu noul
coronavirus. BCR a donat și a facilitat, prin intermediul platformei Bursa
Binelui, donațiile pentru proiecte care au sprijinit lupta împotriva Covid-19.
Donarea robotului autonom MUV Smart, un produs inovator fabricat în România, se
înscrie în această serie de demersuri și demonstrează, totodată, angajamentul
nostru pentru programul Romania Tech Nation”.
Producția în serie a robotului a început cu ajutorul unei campanii de crowdfunding derulate în cursul lunii aprilie. Proiectul Modulab a fost asociat campaniei #staycontactless derulate de George, prin care BCR a promis că, dacă va convinge mai mult de 23.000 de oameni să dea share mesajelor de responsabilitate și distanțare socială din cadrul campaniei, va cumpăra primul robot autonom produs, pe care îl va dona unui spital din România.
Creatorii lui
subliniază că „MUV Smart/Steriliser are capacitate totală de 5200W și o
autonomie de minimum 5 ore, putând steriliza un spațiu de 30 metri pătrați în
mai puțin de 10 minute. Robotul este dotat cu 20 de senzori diferiți care ajută
platforma în navigarea autonomă a oricărui tip de spațiu, dar și în
interacțiunea cu mediul. Fără a fi nevoie de a expune un operator uman la
radiație, MUV Smart/Steriliser își configurează automat traseul cel mai
eficient pentru dezinfectarea fiecărei incinte și poate reduce timpul de
sterilizare al unui spațiu cu peste 30% față de dispozitivele care trebuie
acționate manual. Mișcarea continuă a sursei de radiație UVC asigură o
distribuție uniformă în toată incinta, acționând asupra suprafețelor, dar și a
aerului. Utilizatorul poate vizualiza harta pe care o configurează cu ajutorul
unei aplicații Android, poate prelua controlul asupra traseului și poate
descărca un raport la finalul fiecărui ciclu de sterilizare. La începutul
acestui an, laboratorul de cercetare și dezvoltare Modulab urma să lanseze o
platformă mobilă autonomă destinată suportului logistic în fabrici, depozite și
alte facilități cu spații mari. La începutul epidemiei, platforma a fost
adaptată pentru sterilizare inteligentă. În prezent, Modulab produce două
versiuni ale platformei mobile și două versiuni de robot autonom de sterilizare
fără contact, toți roboții fiind fabricați în România. Compania a dezvoltat, de
asemenea, un prototip de robot autonom de curățenie, care va intra în producție
în toamna acestui an”.
Modulab a fost
înființat de Paul Popescu, Matei Popescu și Ioana Calen „ca o platformă interdisciplinară
între artă, design și tehnologie, unde tehnologia este folosită ca un mijloc de
expresie pentru ideile inovatoare, pe o cultură a punerii în comun a
informațiilor, rezultatelor și a cunoașterii. În ultima perioadă,
proiectul s-a concentrat tot mai mult pe dezvoltarea de roboți autonomi”.
Acceleratorul BCR-InnovX este un proiect realizat în parteneriat cu UiPath,
Microsoft, Modex, Startup Grind, Mindspace și European Center for Services
Investments and Financing (ECSIF). BCR acoperă costurile pentru toate bursele
alocate antreprenorilor din acest proiect, cursurile și costurile logistice.
Ieri, 13 iulie, Comisia a lansat noi orientări pentru a sprijini cadrele didactice, angajatorii și agenții de recrutare în misiunea acestora de a se asigura că europenii dispun de competențele digitale necesare pentru a reuși în lumea muncii de după COVID-19. Raportul DigComp în acțiune și orientările privind punerea sa în aplicare includ măsuri concrete, acțiuni-cheie, sfaturi și resurse online pentru a utiliza în mod optim cadrul european al competențelor digitale (DigComp) de-a lungul „parcursului de inserție profesională” — de la educație, la ocuparea durabilă a forței de muncă și la antreprenoriatul durabil.14/07/2020
Comisarul pentru inovare, cercetare, cultură, educație și tineret, Mariya Gabriel, a adăugat: „În utlimele luni, distanțarea socială a transformat modul în care relaționăm, cercetăm și inovăm la locul de muncă — și trebuie să le oferim cetățenilor competențele digitale adecvate pentru a continua să lucreze astfel.”
Sprijinul pentru gestionarea tranziției digitale se află în centrul Agendei europene pentru competențe. Comisia va continua acest demers în toamnă, când va prezenta un plan de acțiune actualizat pentru educația digitală, alături de o comunicare privind crearea Spațiului european al educației. DigComp va contribui la sprijinirea activității țărilor, întreprinderilor și partenerilor sociali pentru a susține dezvoltarea competențelor digitale. Studiile de caz din raport ilustrează exemple concrete de dezvoltare a competențelor digitale, iar ghidul de punere în aplicare oferă orientări specifice, exemple și resurse utile pentru utilizarea DigComp. Mai multe informații disponibile pe Platforma științifică a Centrului Comun de Cercetare.
Preferința pentru cumpărăturile online se află în creștere,
grija pentru sănătate fizică și mentală a devenit la fel de mare ca cea pentru
locul de muncă, în timp ce intențiile privind cheltuielile sunt profund
afectate de reducerea veniturilor personale, rezultă din sondajul global PwC
referitor la comportamentul consumatorilor, ”Global Consumer Insights Survey”
2020.
Schimbările de comportament ale consumatorilor în
2020, după izbucnirea pandemiei COVID-19, evidențiază trei tendințe majore:
adaptarea digitală, preocuparea pentru sănătate, respectiv pentru
sustenabilitate:
45% dintre
consumatori la nivel global spun că asistența medicală este unul dintre primele
trei motive pentru a trăi într-un oraș
69% sunt mai
preocupați de sănătatea mintală și bunăstarea persoanei
43% se așteaptă
ca întreprinderile să aibă responsabilitate pentru impactul lor asupra mediului
Mai multe cumpărături în online
Deși cumpărăturile alimentare în
magazinul fizic reprezintă în continuare principala alegere, peste o treime
dintre consumatori (35%) folosesc instrumentele online în acest scop, iar 86%
dintre aceștia intenționează să își mențină acest obicei și după ce măsurile de
distanțare socială sunt eliminate.
„Pandemia a evidențiat avantajele cumpărăturilor online și a modelat într-un timp scurt comportamentele și obiceiurile de consum. Este de așteptat ca această tendință să accelereze și, implicit, să stimuleze companiile și comercianții să își reinventeze modul în care își desfășoară activitatea. Cel mai probabil ne îndreptăm către o experiență de tip omnichannel care va integra tot mai mult cumpărăturile offline cu cele online mai curând decât se anticipa”, spune Mihai Anița, Partener, Retail & Consumer Leader, PwC România.
În ceea ce privește produsele
nealimentare, înainte de pandemie, 47% dintre consumatori spuneau că fac
cumpărături zilnic sau săptămânal din magazinele fizice, în timp ce telefoanele
mobile erau utilizate în acest scop de 30% și calculatoarele de 28%.
Post pandemie, cumpărăturile online
pentru produse nealimentare au înregistrat o creștere substanțială, astfel:
telefon mobil 45%; calculatorul 41%.
Preocuparea pentru sănătate, în creștere
51% dintre consumatorii
urbani spun că sunt mai preocupați de îngrijirea sănătății fizice și a
bunăstării mintale și a dietei ca urmare a COVID-19. Aproape jumătate dintre locuitorii urbani
chestionați după izbucnirea pandemiei spun că siguranța (49%) și asistența
medicală (45%) sunt la fel de importante pentru calitatea vieții lor ca locul
de muncă.
„Interesul consumatorilor pentru sănătate, bunăstare, dietă se află într-o tendință crescătoare și va influența atât industriile care oferă produse și servicii din aceste categorii, precum și obiceiurile de consum generale pentru că oamenii se vor aștepta ca toți producătorii și furnizorii să fie mult mai atenți la igienă, siguranță, sustenabilitate”, explică Ruxandra Târlescu, Partener Retail & Consumer Tax Leader, PwC România.
Impactul asupra cheltuielilor personale
Înainte de pandemie, încrederea
consumatorilor urcase la un nivel înalt, aproape jumătate (46%) spunând că
intenționau să cheltuiască mai mult în următoarele 12 luni.
După izbucnirea pandemiei, 40% au
raportat o scădere a veniturilor ca urmare a pierderii locului de muncă sau a
reducerii veniturilor. În plus, procentul celor care au spus că vor cheltui mai
puțin în următoarele luni aproape s-a dublat, iar numărul celor care au spus că
vor cheltui mai mult a scăzut cu mai mult de 10 puncte procentuale. Astfel:
41%
au spus că le-au crescut facturile pentru casă (de exemplu, alimente,
încălzire, energie electrică)
40%
au suportat o scădere a venitului gospodăriei din cauza concedierii / pierderii
locului de muncă /reducerii orelor de lucru
18%
au înregistrat o scădere a veniturilor și o creștere a facturilor gospodăriilor
În prezent, consumatorii cheltuiesc
mai puțin pentru majoritatea categoriilor de produse nealimentare, cele mai
mari scăderi fiind pentru îmbrăcăminte și încălțăminte (51%) și echipament
sportiv (46%).
Consumatorii
și sustenabilitatea
Conform sondajelor
efectuate înainte de pandemie, 45% dintre respondenții la nivel mondial spuneau
că evită utilizarea plasticului ori de câte ori este posibil, 43% se așteptau
ca întreprinderile să fie responsabile pentru impactul asupra mediului, iar 41%
ca retailerii să elimine pungile de plastic și ambalaje pentru articole
perisabile. Atunci când au fost întrebați cine erau cei mai responsabili de
încurajarea comportamentelor durabile în orașul lor, 20% au ales „eu
consumatorul”, în timp ce 15% au ales „producătorul”.
Global Consumers Insights
Survey este cel de-al 11-lea sondaj consecutiv PwC în rândul consumatorilor
globali și cuprinde rezultatele a două sondaje online diferite efectuate
înainte și după apariția COVID-19. Primul sondaj a colectat răspunsuri de la
19.098 consumatori din 27 de țări sau teritorii și 74 de orașe între august și
septembrie 2019. Al doilea sondaj a colectat răspunsuri de la 4.447 de
consumatori din 9 țări sau teritorii și 35 de orașe între aprilie și mai 2020.
București, 13 iulie, 2020 – O nouă
analiză realizată de Boston Consulting Group relevă faptul că averea financiară a românilor crește mai lent decât media din
Europa de Est și rămâne puternic concentrată:
aproximativ 20% din averea financiară națională
este deținută de persoane care au până la 100.000 de dolari – segment care este
reprezentat de mult peste 95% din populația României;
37% este deținută de persoane care au între
100.000 și 250.000 de dolari;
17% din averea națională este deținută de segmentul de peste 100
milioane de dolari;
restul de aproximativ 26% se împarte în ponderi
relativ egale în categoriile 250.000 – 1 milion, 1-5 milioane, 5-20 milioane,
20-100 milioane de dolari.
Averea
financiară a românilor a crescut în medie cu 7% în ultimii 20 de ani, într-un
ritm mai lent decât creșterea de 10% înregistrată în Europa Centrală și de Est, Statele Baltice și Rusia în
aceeași perioadă, arată Boston Consulting Group (BCG) în cel mai recent raport al său, Global Wealth Report.
Drept
urmare, românii dețin acum 4% din averea financiară totală din această regiune, într-o scădere semnificativă de la valoarea de 7,3% înregistrată în 1999. Acest lucru poate părea surprinzător, într-un context
în care România a avut una dintre cele mai mari rate de creștere economică din Europa din ultimii 10 ani, dar ar putea fi explicată prin doi factori: 1. o dezvoltare puternică a consumului, care a determinat creșterea economică din ultimii ani; 2. rate mari de creștere a investițiilor non-financiare, în primul rând imobiliare, care nu sunt incluse în calculul averii financiare adresate
de studiul nostru.
La 20 de
ani de la primul raport anual al BCG asupra averii globale, astăzi, aceasta
cunoaște o concentrare mult mai mică decât în trecut, iar decalajul de avere care
a separat la începutul secolului piețele dezvoltate de piețele de creștere s-a redus dramatic. La nivel global, averea
financiară netă aproape s-a triplat în ultimii 20 de ani, trecând de la 80 de
miliarde de dolari în 1999 la 226 de miliarde de dolari la sfârșitul lui 2019.
Pe de altă parte însă, criza
COVID-19 va impacta averea românilor într-o măsură mai mică decât media din regiunea est-europeană.
“BCG consideră că această criză provocată de COVID-19 va avea un impact mai
mic asupra acumulării averii de către români în comparație cu alte țări din regiune. Prin urmare, în următorii cinci ani,
averea financiară locală va crește mai susținut decât cea din Europa Centrală și de Est, Balcani, Rusia sau chiar decât media globală, luând în
considerare toate scenariile,” a spus Bogdan Belciu, Partner BCG.
În
raport, BCG prezintă trei scenarii posibile pentru evoluția post-COVID-19 la nivel global, care va impacta diferit
industria administratorilor de investiții:
Recuperare
rapidă: Deși PIB-ul mondial scade rapid, această situație va fi trecătoare, iar averea globală
va crește de la 226 trilioane de
dolari în 2019 la 282 trilioane de dolari până în 2024, cu o rată de creștere de 4,5%. Pentru administratorii de active va exista
o scădere a profiturilor pe termen scurt, dar pandemia nu va avea un impact pe
termen lung asupra industriei.
Recuperare
economică lentă: Impact mai puternic
asupra economiei, criza va fi mai severă și va dura mai mult până la recuperare. În acest scenariu, averea globală va
scădea la 215 trilioane de dolari în acest an și apoi vacrește la 265 trilioane de dolari până în 2024, o creștere anuală de 3,2%. În acest caz, marja de venit a
administratorilor de active va fi în scădere, în special pentru cei care
lucrează cu raport cost-beneficiu ridicat. Drept urmare, consolidarea
industriei poate crește.
Pierdere prelungită: Impact prelungit asupra economiei, a pieței muncii și productivității. Drept urmare, averea globală va scădea la 210 trilioane
de dolari în acest an, ca să crească apoi la 243 de miliarde de
dolari până în 2024, o creștere anuală de doar 1,4%. Ca rezultat, administratorii de active vor
trebui să lucreze într-o piață
deosebit de dificilă, costul achizițiilor în acest caz ar putea crește semnificativ.
Concentrația averii în România este mai mică decât în Europa Centrală și de Est, Balcani și Rusia, conform aceluiași raport. Românii care dețin în cont mai puțin de 250.000 de dolari în valoare netă reprezintă 57%
din totalul averii financiare personale, cu 11 procente mai mare decât în Europa Centrală și de Est, Balcani și Rusia. Ponderea indivizilor cu avere foarte mare, adică
cei care dețin o avere financiară de peste 100 de milioane de dolari,
reprezintă un procent de doar 17%, comparativ cu media de 29% în regiune.
“Nu ne așteptăm la o creștere a concentrării averii în România, deoarece averea
segmentelor inferioare crește mai repede decât cea a segmentelor foarte bogate” a declarat Belciu. Cu toate acestea, persoanele cu o avere cuprinsă între
250.000 și 1 milion de dolari vor avea cea mai rapidă rată de creștere în următorii cinci ani, conform prognozelor BCG.
Nu în
ultimul rând, alocarea activelor arată o tendință interesantă În România, asigurările de viață și, în cea mai mare parte economiile aferente pensiilor deținând o pondere semnificativă, mai mare decât în Europa Centrală și de Est, Balcani și Rusia, dar se plasează sub media globală. Fondurile
mutuale și investițiile directe în acțiuni sunt în linie cu tendințele regionale, în timp ce numerarul și depozitele au o pondere mult mai mică în averea totală.
O copie a Global Wealth Report 2020 poate fi descărcată
de aici.
Pe cerul democrației în
Europa se adună tot mai mulți nori negri. În anii nouăzeci, se vorbea cu
speranță de „valurile democratizării”, căci după Germania și Italia, în 1945, a
urmat sudul, cu Spania și Portugalia, apoi centrul, cu Polonia, Ungaria, Cehia,
șirul continuând cu sud-estul și răsăritul Europei. Atunci s-a discutat intens
de democratizare, care avea să și înainteze.
Cursul istoriei s-a schimbat, însă. Cum încă Helmut Schmidt constata cu
îngrijorare, Uniunea Europeană s-a lăsat absorbită mai mult de extinderea spre
răsărit, decât de integrarea democratică a propriilor rânduri, iar relația cu
Rusia nu și-a mai găsit soluția. Înțelegerea Reagan- Bush-Gorbaciov, pe care
secretarul de stat James Baker o vedea culminând prin conlucrarea Rusiei cu
Alianța Atlantică și o amintea nu demult ca oportunitate pierdută, a rămas în
arhive.
Pe acest fundal, democratizarea s-a oprit, în mare, la ceea ce s-a atins în
anii nouăzeci. Căci între timp democrația a avut de înfruntat nu doar
autoritarismul, cum se iluzionează și acum adepții lui Karl Popper, ci și alți
demoni – unii ieșiți din sânul ei. Cum se vede cel mai limpede pe cazul
României actuale, autoritarismul este generat de degradarea democrației înseși
atunci când se unesc neajunsuri culturale, acțiunea serviciilor secrete și
decidenți rudimentari.
Un fapt – zilele acestea, ca urmare a primitivei gestiuni a pandemiei în
țara lor, cetățenii României care călătoresc în străinătate riscă să fie
trimiși în carantine și să fie din nou priviți cu suspiciune. Aceasta nu pentru
că cineva le-ar purta sâmbetele, ci din cauza regimului care i-a luat sub
control și-și dovedește cu fiecare pas incapacitatea.
Multe dintre cele ce afectează viața oamenilor se pot pune în seama istoriei lumii – tendințe, imperii, politici discrimatorii. Cotitura din anii 1990, din Europa Centrală și Răsăriteană, ține cu siguranță de mișcările istoriei universale. Dar nu poți pune în seama acesteia tot ce se petrece într-o țară. Nici nu este nevoie ca cineva din afară să vrea subminarea democrației în respectiva țară – o fac cu mâna lor unii dintre cei dinăuntru. Bunăoară, se observă bine cum mulți așa-ziși „liberali” de azi luptă și în România nu pentru libertăți și drepturi cetățenești lărgite. Ei aspiră nu la abolirea autoritarismului și, deci, la democrație, ci tot la autoritarism, altul, dar al lor. Caragiale i-a văzut doar ridicoli; acum fac rău organizat unei țări întregi.
O veche teoremă spune că meritocrația pretinde democrație, iar democrația
fără meritocrație se sfarmă. Azi nevoia de a reuni cele două se confirmă din
plin, iar în țări care se respectă se apelează la decidenții mai capabili.
Doar că până azi, deși a fost experiența tragică a anilor treizeci, nu s-a
discutat ce se petrece atunci când democrația nu mai este meritocratică.
Ascensiunea la decizii a celor mai slabi, sesizată de Stendhal și Thomas Mann
(„die Untersten”, cum îi numea romancierul german!), abia trebuie
analizată. Cum se vede și astăzi, prostocrații desfigurează instituțiile,
măsluiesc voința politică, slăbesc economia, distrug motivația, irosesc
oportunitățile. Ei pot fi duși la guvern, pot câștiga și „alegeri”, dar din
rătăcirile lor nu ies decât pierderi.
O altă teoremă spune că solidaritatea democrațiilor condiționează reușita democrației într-o țară. Faptul este cunoscut, doar că solidaritatea s-a pervertit. Invocând-o, se cultivă mai nou clici, deloc mai arătoase decât cele înlăturate de la putere. Pe bună dreptate se acuză un „internaționalism sectar”, care sprijină coterii „cleptocratice” în numele luat în deșert al democratizării (Sarah Chayes, Thiewes of States. Why Corruption Threateans Global Security, 2015), sau folosește presiunea externă ca mijloc de dominație (Dorothea Gädeke, Politik der Beherrschung. Eine kritische Theorie externer Demokratieförderung, 2017), sau instrumentează „independența justiției” pentru a lovi în rivali și a-i favoriza pe suporteri. Maladia „juridismului” (Daniel Loick, Juridismus. Konturen einer kritischen Theorie des Rechts, 2017) face să nu se înțeleagă nici astăzi că nu este posibilă independența justiției cu magistrați numiți de persoane în funcții și nici cu activiști mediocri, având infracțiuni la activ, pe post de magistrați. Un nor negru pentru democrație s-a creat astfel din combinația cleptocrației, noii voințe de dominație și „juridismului”.
Altă primejdie vine din performanța fără precedent a digitalizării. Grație acesteia, posibilitatea de exprimare individuală și de informare liberă a oamenilor nu a fost niciodată mai largă. Niciodată „lumea fizică” nu a fost dublată de o „lume virtuală” creată cu ajutorul tehnologiei comunicațiilor, iar „puterea” nu a fost atât de pusă la încercare dinspre informație. „Lumea virtuală” poate sprijini distrugerea, cum se observă în cazul terorismului, dar ea poate fi socotită, cum arată strategia de refacere a unor țări, „noul ciment” al reconstrucției (Eric Schmidt și Jared Cohen, The New Digital Age. Reshaping the Future of People, Nations and Business, John Murray, London, 2014, p. 218). Numai că, „odată cu extinderea conectivității și a telefoanelor mobile, cetățenii vor avea mai multă putere decât oricând în istorie, dar împreună cu pericole în ceea ce privește viața privată și securitatea”.
Situația este gravă pentru democrație. Căci „o societate străbătută de
rețele digitale, care este supravegheată nu numai de giganții comerciali ai
Internetului, ci și de serviciile secrete ale statelor, la fiecare pas și în
fiecare moment, nu este mai mult, ci mai puțin autodeterminată. Ea posedă nu
mai multe, ci mai puține libertăți.” (Yvonne Hofstetter, Das Ende der Demokratie. Wie din künstliche Intelligenz die Politik
übernimmt und uns entmündigt, Penguin, München, 2018, p.33). Odată cu
Google-Online, s-a trecut la folosiri gratuite ale serviciilor digitale, care
ascund faptul că se câștigă mai mult stocând și folosind datele personale ale utilizatorilor în
scopuri comerciale sau pur și simplu pentru a-i manipula. Digitalizarea, sub
această dirijare, „fragmentează societatea, în măsura în care ea o descompune
în părți componente mai fine, pentru a personaliza și a individualiza“(p.68).
Se ajunge ca „ceea ce este public să nu mai aibă putere“, tocmai din momentul
în care totul a devenit, într-un fel, public! Pe deasupra, granițele dintre
supravegherea în treburi de stat și supravegherea vieții private se dizolvă
inevitabil. O „societate a controlului” tinde astfel să înlocuiască democrația.
Odată cu Facebook și Twiter, „comunicarea unu-la-mulți s-a transformat
…într-o comunicare mulți-la-mulți“ (Yascha Mounk, Der Zerfall der Demokratie. Wie der Populismus den Rechtsstaat bedroht,
Droemer, München, 2018, p.164), în care
nu mai există nicio instanță orientativă. Se constituie o rețea de influențare
a minților și comportamentelor ce pune în pericol democrația sub aparența că informează oamenii. În plus,
odată cu Internetul, „căutătorii de neliniște par să câștige controlul asupra
forțelor continuității“ (p.26-27) și capătă un fel de ascendent în raport cu
cetățenii.
Nu poate fi democrație unde nu sunt partide cu viziuni profilate aflate în
competiție. Și sub acest aspect situația este precară.
Am arătat detaliat în alt loc (A. Marga, Identitate națională și
modernitate, Libris Editorial, Brașov, 2018) că partidele însele sunt
deocamdată excedate. Social-democrații nu și-au elaborat concepția pentru
globalizare și digitalizare și se lasă adesea surprinși de cotitura spre
„tehnicile” politice ale anilor treizeci, liberalismul nu mai apără libertăți
și drepturi ale cetățenilor, ci strânge rândurile în jurul unui vătaf care le
promite supraviețuirea, în multe țări creștin-democrația nu știe să
convertească valorile proprii în soluții politice, ecologismul s-a oprit
înainte de a avea o vedere cuprinzătoare asupra societății.
Încălcarea libertăților și drepturilor fundamentale nu duce decât în impas.
Iar cine nu știe să dea seama de situația acestora și să-și asume criza de azi
a civismului, spre a o dezlega, subminează democrația.
Îmi amintesc din nou preocuparea lui Frank Schirrmacher, prestigiosul editor al „Frankfurter Allgemeine Zeitung”, de a elabora „analiza prezentului din perspectivă universală” în optica autonomiei persoanei. Pe când mulți își închipuie că distincția „stânga – dreapta” mai are simplitatea de altădată, la întrebarea dacă nu se simte jignit să fie socotit „de stânga”, editorul puternicului ziar conservator a răspuns: „Jignit? Nu m-am gândit la asta. Nu găsesc nici că m-aș fi schimbat. Dar sunt, ca toți ceilalți, doar martor la o gândire ce duce în mod necesar la privatizarea câștigurilor și la socializarea datoriilor”. Altfel spus, problema este de așa natură că nu poți decât apăra – rămânând rațional și integru – valorile din care constă democrația, chiar dacă poți fi socotit „de stânga”.
Reorientarea populaței suplimentează dificultățile. S-a observat că „în
democrațiile din lume se petrec două dezvoltări aparent contradictorii. Pe de o
parte, atitudinile oamenilor devin tot mai iliberale. […]. Pe de altă parte, elitele câștigă control tot mai mult
asupra sistemului politic și îl separă bucată cu bucată de opinia publică. Mai
puțin decât oricând cei care dețin puterea sunt dispuși să ia în seamă voința
poporului. Tocmai de aceea, liberalismul și democrația, elementele fundamentale
ale sistemului nostru politic, intră tot mai puternic în conflict”(Yascha
Mounk, p.23). S-a petrecut ceva peste toate așteptările. „Neobservat de
cei mai mulți politologi, în multe țări s-a insinuat un sistem al dreptului
fără democrație” (p.292), care dă acum tonul.
Însăși atitudinea cetățenilor față de democrație s-a schimbat. S-a
constatat, de pildă, că în Statele Unite, două treimi dintre cei născuți
înainte de 1950 consideră democrația extraordinar de importantă. Dintre cei
născuți după 1980, doar sub o treime! În Germania, acum douăzeci de ani,
fiecare al șaselea cetățean prefera un lider puternic. Azi, fiecare al treilea!
În Franța și Marea Britanie, fiecare al doilea! Iar statisticile aduc și alți
indicatori elocvenți.
Așa cum funcționează, democrațiile însele nu dau multe motive de speranță. Între altele, ele permit mărirea puterii celor care ajung la decizii și sporesc apatia politică a cetățenilor. În unele țări, ajung la decizii inși care promit marea cu sarea, care aruncă vina mereu pe dușmani inventați, care fac magistrați din acoliți, care își adjudecă mass media, iar legile electorale se modifică în favoarea majorităților. În Grecia, s-a capitulat în fața băncilor, în pofida unui vot popular, în vreme ce „zona Euro oferă un exemplu extrem al unui sistem politic în care oamenii au sentimentul că pot tot mai puțin să se sfătuiască asupra politicii”. Tot mai mulți au senzația că „gândirea lor abia dacă mai are influență asupra acțiunii statelor”, iar indiferența crește.
Unul dintre gânditorii prestigioși de astăzi a avertizat că democrația nu este posibilă în afara statului național. Acesta scria că, “privând națiunea de legitimitatea ei, mișcarea democratică aduce la lumina zilei comuniuni de dinainte de democrație. Națiunea democratică a fost medierea medierilor, căci ea lega comuniunea cu consimțământul” (Pierre Mannent, La Raison des nations, Reflexions sur la democratie en Europe, Gallimard, Paris, 2006. p.20). Și mai recent, s-a spus justificat că „dacă vrem să păstrăm democrația fără a renunța la potențialul emancipator al globalizării, atunci trebuie să facem în așa fel încât statele naționale să își poată lua din nou în mâinile proprii destinul lor” (Yascha Mounk, p.27). Nu dă rezultate soluția celor care susțin că statul național, globalizarea, democrația nu merg mână în mână, și nici opinia celor care cred că soluțiile sunt de acum doar internaționale. În orice caz, cât timp nu se recunoaște indispensabilitatea statului national – care nu este etnostatul – alt pericol pândește democrația în Europa.
Apelul Vigano a atras atenția că în unele țări se profită de pandemie
pentru a suspenda libertăți și drepturi fundamentale și, prin implicație,
democrația. Apelul se dovedește pe zi ce trece tot mai justificat.
Chiar aici, unde trăim. Nefiind sugativă turistică, fiind prea puțin
circulată, cu contacte comparativ mai reduse, România avea șanse să fie mai
puțin atinsă de pandemie. Azi, însă, înăuntrul ei, infectarea este mult mai
mare decât raportează „autoritățile”. Ea își are rădăcini multiple: acei peste
un milion de diasporeni („votanții noștri”, cum spunea posesiv un „liberal”)
aduși în țară fără control sanitar serios și intrați în comunități; amânarea
testărilor și apoi interminabilul dribling spre a nu se observa amploarea
crimei; amatorismul administrativ; repezirea în măsuri de controlare a
cetățenilor și de scoatere din funcțiune a parlamentului, a sindicatelor și a
forțelor vii, în locul individualizării situațiilor și al tratării lor în mod
adecvat de către autoritățile de la fața locului.
Obsesia „alegerilor” pentru a da „guvernul meu”, în loc de guvernul țării,
a întrecut în România actuală preocuparea pentru viața cetățenilor. Se
falsifică de fapt din calcule meschine ale unui „președinte” depășit de
situație, care pare gata să sacrifice vieți, condițiile de viață, prestigiul
țării, pentru a împiedica tragerea la răspundere și răspunderea în general.
La o analiză lucidă, situația din țară s-a degradat continuu de-a lungul
ultimilor ani. Se poate ușor constata că stări de urgență militară, în locul
celor sanitare, și legi de limitare a libertăților și drepturilor fundamentale,
în locul deciziilor pricepute și discutate public, nu rezolvă nimic. Doar că
permit un autoritarism grotesc, ce se
servește de un guvern incapabil și de măsluirea voinței politice. Care, de
altminteri, pare a fi și ținta!
Atacarea recentă de către vârfuri ale actualului regim a Curții
Constituționale – care rămâne, în orice țară matură, place sau nu, reazemul
ultim al cadrului democratic – este simptom de profunde carențe civice și
juridice. Mai grav, al disprețului pentru democrație, câtă și cum este! Iar
împrejurarea că sar în sprijinul atacului „constituționaliști” de mucava,
servitori știuți ai slăbirii democrației, demască în plus ascendența juridică a
regimului.
Evident că nu are loc nici o interogare etică: cu ce drept desfigurezi sau ataci instituții ale unei democrații pe
care nu o pricepi și la care nu ai contribuit cu ceva? Nu se pune nici
întrebarea simplă dacă nu cumva va fi, totuși, normalitate în această țară după
ce trece epidemia de nepricepere și incultură a actualilor decidenți!
Deocamdată, se adună nori negri pe cerul democrației. Ce va fi este, pentru
moment, din nefericire, în seama unor forțe care nu vor și nu știu ce este
democrația. Dar care o avariază din plin.
Măcelarii, comercianții de fructe, legume și brânzeturi sunt printre cei care au înregistrat cele mai mari vânzări după perioada de izolare și este probabil ca această tendință să se mențină și în continuare, conform studiului derulat de Mastercard.
63% dintre românii care au ieșit la cumpărături în perioada post-izolare declară că încearcă în mod activ să achiziționeze produse de la comercianții locali pentru a-i ajuta să-și readucă activitatea la normal, unul din trei (34%) oameni afirmând că de la începutul stării de urgență au descoperit noi magazine în comunitatea lor. Aproape doi din trei (62%) spun că intenționează să cumpere în continuare de la magazinele locale, chiar și acum când măsurile de distanțare socială au fost reduse.
29% dintre aceștia spun că au simțit lipsa restaurantului din zona în care
locuiesc, iar alți 44% au declarat că în viitor vor mânca și vor bea în
localurile din apropierea casei pentru a le ajuta își repornească afacerea. 19%
dintre români au declarat că au ales să meargă la un restaurant local pentru a
plasa o comandă la pachet, odată ce acesta și-a deschis ușile pentru livrare.
De asemenea, și saloanele de coafură și frizerie se numără printre acele
afaceri care estimează creșteri ale activității, 47% dintre oameni afirmând că
au așteptat redeschiderea salonului local, în loc să apeleze la ajutorul
familiei sau prietenilor pentru o tunsoare. Totodată, pe parcursul stării de
urgență, românii s-au orientat către mijloacele tradiționale de distribuire a
laptelui la domiciliu, 20% dintre aceștia declarând că au apelat la un astfel
de serviciu în timpul perioadei de izolare, iar 31% afirmând că intenționează
să îl folosească în continuare.
„Perioada pe care o traversăm a schimbat modul în
care românii își achiziționează produsele și serviciile de care au nevoie,
aceștia orientându-se și către surse locale de încredere, și, totodată, a
determinat o creștere semnificativă a cumpărăturilor online și a celor
contactless, oamenii fiind mult mai conștienți că mijloacele digitale de plată le
oferă siguranță, rapiditate și confort. De asemenea, magazinele și comunitățile
locale joacă un rol important în furnizarea de bunuri și servicii, în repornirea
economiei, precum și în sprijinirea localnicilor și în stimularea spiritului
comunității. Sperăm ca această perioadă dificilă să contribuie la construirea
unei relații între oameni și comercianții locali și la menținerea acesteia,
chiar și pe măsură ce viața va reveni la normal”, a declarat Cosmin Vladimirescu, Country
Manager Mastercard România și Croația.
TOP 10 AFACERI LOCALE CARE ESTIMEAZĂ CREȘTERI ALE VÂNZĂRILOR
ÎN PERIOADA POST-IZOLARE
Comercianții
de fructe și legume
Comercianții
de brânzeturi
Măcelariile
Saloanele
de coafură/frizerie
Magazinele
independente de haine
Brutăriile
Magazinele
de bricolaj/hardware
Librăriile
independente
Magazinele
de cadouri
Cafenelele
locale
***
Despre Mastercard
Mastercard, https://www.mastercard.ro, este o companie de tehnologie în industria globală de
plăți. Misiunea noastră este să generăm și să dezvoltăm o economie digitală
atotcuprinzătoare, care să ofere tranzacții sigure, simple, inteligente și
accesibile, în beneficiul tuturor, de pretutindeni. Prin transfer de date sigur
și prin rețele impenetrabile, prin parteneriate și cu pasiune, inovațiile și
soluțiile noastre le permit persoanelor fizice, instituțiilor financiare,
guvernelor și companiilor să își atingă potențialul maxim. Coeficientul nostru
de decență (DQ) este pilonul de bază al culturii care ne reprezintă și pe care
se sprijină tot ceea ce facem în companie și în afara ei. Conexiunile noastre
acoperă peste 210 țări și teritorii, astfel încât construim o lume sustenabilă
care le oferă tuturor accesul la posibilități de neprețuit.
Pe măsură ce epidemia de COVID-19 afectează foarte tare Statele Unite,
Coface prognozează în scenariul său de referință că PIB-ul țării se va
contracta cu 5,6% în 2020, înainte de a-și reveni cu 3,3% în 2021. Cu toate
acestea, prognoza este amenințată de redeclanșarea focarelor în mai multe state
care și-au încetat activitatea sau care amână reluarea activității după carantina
extinsă din aprilie.
În ceea ce privește falimentele, scăderea PIB-ului ar trebui să fie urmată de o creștere masivă a cererilor de faliment. De la începutul crizei, aceste cereri au scăzut din februarie, aspect determinat de o scădere semnificativă a solicitărilor de faliment în conformitate cu prevederile din capitolul 7 din legea americană a falimentului[1](lichidare). În același timp, numărul companiilor care solicită protecția prevăzută în capitolul 11 (reorganizare) a crescut brusc (+48% față de anul anterior în luna mai), ceea ce indică faptul că falimentele legate de COVID-19 sunt deja în creștere. Coface prognozează că procedura de faliment va reveni în a doua jumătate a anului 2020, cu o creștere preconizată de 43% între sfârșitul anului 2019 și sfârșitul anului 2021.
Mai mult, estimările Coface arată că firmele „zombie” care s-au dezvoltat în ultimul deceniu, reprezentând peste 6% din companii în 2019, ar putea fi, de asemenea, conduse către faliment în următoarele luni. Pe fondul acumulării de datorii, numărul companiilor aflate în dificultate va crește.
Numărul de falimente din ultimele luni relevă o situație problematică
Anul 2019 a înregistrat prima creștere anuală a
falimentelor din 2009, cu o evoluție ascendentă a procedurilor inițiate în 2019
de 2,5% față de 2018[2].
Datele lansate[3]
după primul trimestru al anului 2020 arată că, după un salt de 21% în ianuarie,
procedura falimentului corporativ a început să scadă din februarie.
Ca și în Europa, măsurile de susținere a
lichidității corporative, o atitudine de espectativă a companiilor debitoare și
închiderea instanțelor de faliment ar putea explica această tendință.
Cu toate acestea, având în vedere amploarea
șocului și faptul că măsurile de sprijin ar urma să expire treptat, insolvențele
din Statele Unite vor crește.
Situațiabilanțurilor agregate ale companiilor
evidențiază faptul că sectoarele aerospațial, comerț cu amănuntul, auto și
energie sunt cele mai vulnerabile în contextul dat.
Falimentele și „zombificarea” amenință companiile supraîndatorate
Companiile „zombie”, care continuă să funcționeze în ciuda solvabilității și rentabilității precare ar putea fi, de asemenea, împinse spre faliment în următoarele luni. Mai important, cum tot mai multe companii sunt forțate să mobilizeze resurse de gestionare a datoriilor pentru a face față pierderilor de venituri, amenințarea unei multiplicări a companiilor aflate în dificultate se adaugă riscului de faliment.
[1] Capitolul 7 – Lichidarea: reprezinta aproape 64% din
procedurile de faliment comercial în anul 2019, acest proces supravegheat de
instanță implică vânzarea de active și plata veniturilor din vânzări către
creditori de către un reprezentant judiciar, în conformitate cu prioritățile
stabilite de Codul falimentului. Capitolul 11 – Reorganizare: Acest proces,
care reprezinta peste 25% din proceduri în 2019, permite unei companii să își
continue activitatea în timp ce implementează o reorganizare.
[2] Date publicate de Biroul Administrativ al Curtilor
Americane
[3] Date publicate de Biroul Administrativ al Curtilor
Americane pentru trimestrul 1 și în publicații emise
pentru aprilie si mai de cattre Institutul American al Falimentului
Deși companiile europene intenționează să accelereze
transformarea digitală, este posibil ca investițiile lor mai lente în inovare
să nu le permită să ajungă din urmă companiile americane și chineze
Două treimi (66%) dintre liderii afacerilor la nivel mondial sunt încrezători că piața europeană va înregistra o revenire relativ rapidă în urma recesiunii economice cauzate de pandemia COVID-19, potrivit unui nou studiu Accenture (NYSE: ACN).
Raportul intitulat „Bold Moves in Tough Times” și bazat pe un sondaj la care au participat aproximativ 500 de directori de companii din Europa, America de Nord și regiunea Asia-Pacific din 15 industrii, constată că aproximativ trei din 10 de respondenți (29%) se așteaptă ca revenirea economică în Europa să fie destul de rapidă („în formă de V”); în timp ce 37% anticipează o revenire mai lentă, dar constantă, în formă de U în următoarele 12 luni.
Printre cele mai optimiste sectoare se numără cel al
comunicațiilor, mass-media și al divertismentului, unde 52% dintre respondenți se
așteaptă la o revenire în formă de V pe piețele europene, urmat de cel de
asigurări cu 47%. La polul opus se află sectorul auto și cel al companiilor
aeriene/travel/transporturi doar 7% și, respectiv, 12% dintre respondenți
așteptându-se la o revenire rapidă. O perspectivă optimistă se poate observa și
în domeniul produselor farmaceutice / biotehnologie / științele vieții, cu 34%
dintre liderii acestui sector așteptându-se la o creștere a cererii în Europa
ca urmare a pandemiei.
Raportul arată, de asemenea, că directorii se așteaptă ca
economiile din Germania, Marea Britanie și Țările Nordice să se refacă cel mai
rapid după recesiune, urmate de Franța, Spania și Italia. În plus, oamenii de
afaceri europeni sunt optimiști în ceea ce privește competitivitatea Europei,
deoarece patru din 10 respondenți (39%) consideră că firmele europene vor fi
mai competitive față de cele din SUA decât au fost înainte de criză și chiar
mai mulți (43%) cred că firmele europene vor fi mai competitive în comparație
cu cele chineze.
„Încrederea este critică în actualul context economic, care este încă volatil și nesigur”, a declarat Jean-Marc Ollagnier, CEO AccentureEuropa. „Optimismul cu privire la revenirea economică și competitivitatea Europei oferă companiilorde pe continent o ocazie unică de a-și consolida poziția de lider și de a reduce decalajul față de concurenții lor americani și asiatici. Totuși, acest lucru va depinde de cât de bine vor transforma optimismul în acțiuni îndrăznețe. Cel mai mare risc este ca liderii de afaceri europeni să rămână dependenți într-o proporție considerabilă de sprijinul guvernamental, să fie defensivi și să investească prea puțin în inovații radicale – deoarece competiția lor globală nu va aștepta.”
Raportul Accenture indică faptul că există riscul ca
directorii din Europa să fie prea prudenți în ceea ce privește modul în care se
pregătesc pentru revenire, în comparație cu cei din America de Nord și
Asia-Pacific. Concret, directorii europeni:
Se axează pe o inovare progresivă, mai degrabă decât pe una
radicală. Mai mult de jumătate (53%) dintre respondenții europeni
au declarat că încetinesc investițiile în inovare și nu vor relansa nicio
inițiativă în următoarele șase luni, comparativ cu 33% dintre respondenții din
America de Nord și 49% în Asia Pacific.
Investesc insuficient în viitorul afacerii. În
Europa, doar una din șapte companii (16%) investește deja în inițiative pentru
pregătirea revenirii, comparativ cu una din patru (25%) în Asia Pacific și una
din trei (34) % în America de Nord.
Sunt mai puțin înclinați către colaborare pentru a se
redresa.Liderii de afaceri din Europa sunt mai puțin înclinați decât
cei din America de Nord și Asia-Pacific să colaboreze cu alte companii pentru a
atenua impactul crizei și pentru a se redresa mai repede (48% dintre cei din
Europa, comparativ cu 53% în America de Nord și 55% în Asia-Pacific).
„Liderii de afaceri din Europa trebuie să înceapă să se reinventeze acum pentru lumea post-COVID-19”, a spus Ollagnier. „Acum este momentul să gândim și să acționăm diferit și să ne asumăm riscuri echilibrate pentru a construi reziliență pe termen lung și pentru a reînnoi modele de creștere pentru a ne adapta la ceea ce numim o lume„niciodată normală”.
Raportul evidențiază domenii critice pe care companiile
europene trebuie să se concentreze pentru a elimina decalajul de
competitivitate față de omologii lor nord-americani și asiatici.
Acestea includ:
Creșterea ritmului și a sferei de aplicare a transformării digitale: Companiile care au fost cele mai reziliente în timpul pandemiei au cele mai avansate capacități digitale, ceea ce le-a permis rapid și la scară largă să-și echipeze forțele de muncă pentru lucrul de la distanță, să își adapteze lanțurile de aprovizionare și să țină cont de noile modalități de cumpărare. Executivii europeni văd acum în mod clar necesitatea creșterii vitezei schimbării digitale, deoarece aproape două treimi (63%) au declarat că firmele lor își vor accelera transformarea digitală, inclusiv utilizarea cloud.
Crearea de experiențe pentru consumatorii din ce în ce mai responsabili: Obiceiurile de cumpărare în timpul COVID-19 – cu consumatorii care fac achiziții mai responsabile și trec masiv la canalele online – vor rămâne în lumea post-pandemică. Prin urmare, companiile vor trebui să furnizeze o experiență completă clienților – una care să îi aducă la inovație, în faza inițială, și ulterior să continue prin vânzări și servicii. Aproape două treimi (62%) dintre liderii de afaceri europeni dintr-un grup de industrii care au legătură cu consumatorii văd oportunități în a se baza pe obiceiuri de cumpărare care sunt din ce în ce mai mult determinate de criterii sociale și de mediu.
Utilizarea tehnologiei pentru reinventarea sectorului industrial: COVID-19 a declanșat dezbateri cu privire la nevoia companiilor de a-și readuce operațiunile pe piețele interne. Cu toate acestea, „re-localizarea” s-ar putea să nu fie panaceul pentru „renașterea industrială” europeană. Pentru a construi reziliență operațională pe termen lung, a reinventa modele de afaceri și a crea noi fluxuri de venituri, companiile trebuie să utilizeze tehnologii digitale avansate, cum ar fi modelarea predictivă, „digital twins” și „edge computing”, printre altele. Cu 42% dintre respondenții europeni din sectorul producției care intenționează să accelereze investițiile în transformarea digitală, comparativ cu doar 32% în America de Nord și 30% în Asia, există o oportunitate pentru companiile europene de a prelua conducerea în sectorul industrial.
„Europa este la răscruce. Liderii săi din afaceri pot continua pe căile strategice și operaționale bine cunoscute sau pot explora un nou drum, unul bazat pe inovare și tehnologie cu potențial ridicat, care se îmbină cu puterile tradiționale ale durabilității, solidarității și scopurilor europene”, a spus Ollagnier. „Deși pandemia COVID-19 a fost dificilă, pe măsură ce ieșim din ea, amploarea și sfera noilor oportunități – în special în sectorul industrial și în problemele de tranziție energetică – sunt clare. Este timpul ca Europa să facă demersuri îndrăznețe și să profite de aceste oportunități pentru a reduce în sfârșit decalajul de competitivitate.”
Despre studiu
Cercetarea se bazează pe un sondaj
efectuat cu sprijinul a 478 de directori de companii din 15 țări și 15
industrii. Studiul a fost realizat în luna mai 2020 și acoperă companii cu
venituri anuale care depășesc 500 milioane dolari. Industriile reprezentate
includ: companii aeriene / travel / transporturi; auto; bancar; comunicații /
media / divertisment; produse chimice; bunuri de consum; energie; High Tech;
bunuri și echipamente industriale; asigurări; farmaceutică / biotehnologie /
științele vieții; servicii publice; retail; software / platforme și utilități.
Țările reprezentate includ Australia, Austria, Belgia, Canada, China, Franța,
Germania, Italia, Japonia, Luxemburg, Olanda, Spania, Elveția, Regatul Unit și
Statele Unite.
O veste bună pentru cei care vor să investească în
România. Așteptăm ca autoritățile române să adopte această prelungire până în
2023.
Autor: Mihaela Mitroi, Partener, Asistență Fiscală și Juridică, EY România, lider al activității de consultanță fiscală și juridică în clusterul de Sud al regiunii EY Europa Centrală și de Sud-Est și Asia Centrală (CESA) (foto)
Modernizarea
ajutoarelor de stat în cadrul Uniunii Europene (UE) reprezintă un subiect mai
vechi, iar ideea a apărut încă din 2012, când Comisia Europeană (CE) a
prezentat o reformă în acest sens. Evident, de-a lungul timpului, am avut de-a
face cu o serie de propuneri pe această temă, iar la începutul anului trecut,
mai exact în ianuarie 2019, a fost propusă prelungirea unor serii de norme
valabile până la sfârșitul anului 2020 și a fost lansată o evaluare a acestora
sub forma unei „verificări a adecvării”.
Comisia Europeană
a adoptat recent un nou regulament de modificarea Regulamentului de declarare a
anumitor categorii de ajutoare compatibile cu piața internă (GBER) și a
Regulamentului privind ajutoarele de minimis și o Comunicare de modificare a
altor șapte seturi de orientări privind ajutoarele de stat.
Ce presupune acest lucru?
Practic, avem
de-a face cu o prelungire a valabilității anumitor norme privind ajutoarele de
stat, care altfel ar expira la sfârșitul anului 2020, astfel:
A. Prelungirea cu un an (până în 2021) a:
Orientărilor privind ajutoarele de stat regionale
pentru perioada 2014-2020;
Orientărilor privind ajutoarele de stat pentru
promovarea investițiilor de finanțare de risc;
Orientărilor privind ajutoarele de stat pentru
protecția mediului și energie pentru perioada 2014-2020;
Comunicării Comisiei – Criterii pentru analiza
compatibilității cu piața internă a ajutorului de stat destinat să
promoveze realizarea unor proiecte importante de interes european comun;
Comunicării Comisiei către statele membre privind
aplicarea articolelor 107 și 108 din Tratatul privind funcționarea Uniunii
Europene în cazul asigurării creditelor la export pe termen scurt.
B. Prelungirea cu trei ani (până în 2023) a:
Regulamentului de declarare a anumitor categorii de
ajutoare compatibile cu piața internă (GBER);
Regulamentului privind ajutoarele de minimis;
Orientărilor privind ajutoarele de stat pentru
salvarea și restructurarea întreprinderilor nefinanciare aflate în
dificultate.
Decizia de
prelungire a acestor norme a luat în considerare efectele crizei actuale
generate de COVID-19 și consultările avute cu statele membre ale UE.
De ce e important pentru România?
Schemele de
ajutor de stat adoptate de România, precum HG 807/2014, care are ca obiectiv
stimularea investițiilor cu impact major în economie, și HG 332/2014,care
vizează sprijinirea investițiilor care promovează dezvoltarea regională prin
crearea de locuri de muncă, au la bazăRegulamentul (UE) de declarare a anumitor
categorii de ajutoare compatibile cu piața internă (GBER).
Prin prelungirea acestor
norme, companiile vor putea să acceseze ca metodă de finanțare schemele de
ajutor de stat menționate anterior până la sfârșitul anului 2023 (în prezent,
acestea sunt valabile până la sfârșitul anului 2020).
Reamintesc faptul
că finanțările în baza HG 807/2014 se acordă pentru investiții de minim 1
milion de euro, în active corporale și necorporale aflate în același perimetru,
legate de demararea unei unități noi, extinderea capacității unei unități
existente, diversificarea producției unei unități prin produse care nu au fost
fabricate anterior în unitate sau o schimbare fundamentală a procesului general
de producție al unei unități existente. Această schemă de ajutor de stat nu
este condiționată de realizarea unor noi locuri de muncă, iar costurile
eligibile, în active corporale și necorporale, trebuie să îndeplinească anumite
condiții, precum:
să fie exploatate exclusiv de beneficiarul
ajutorului de stat pentru a atinge obiectivele investiției pentru care s-a
solicitat finanțarea;
să fie incluse în activele beneficiarului de ajutor
de stat și să rămână alocate investiției pentru o perioadă de minim 5 ani
de la sfârșitul investiției;
să fie achiziționate în condiții de piață;
să fie noi.
Finanțările în
baza HG 332/2014 acoperă costurile cu locurile de
muncă (în limita salariului mediu brut pe economie) aferente investiției
calculate pe o perioadă de 2 ani.
Deși această
schemă nu a mai fost deschisă din 2017, înțelegem că la nivelul Ministrului de
Finanțe are loc revizuirea acesteia și este posibil să avem schimbări în ceea
ce privește numărul minim de locuri de muncă și procesul de depunere a
cererilor.
Intensitatea
ambelor ajutoare de stat poate ajunge până la 50% din totalul investiției, în
funcție de regiunea unde va avea loc investiția, iar nivelul maxim al
ajutorului ajunge până la 37,5 milioane de euro.
Care sunt pașii următori?
Prin modificările
propuse acum, CE invită statele membre să trimită notificări până la 1
septembrie 2020 cu privire la intenția acestora de a prelungi valabilitatea
hărților lor referitoare laajutoarele de stat. Astfel, statele membre pot
decide să prelungească schemele existente. Înțelegem că la evenimentul de
lansare a noului program economic, Guvernul a anunțat deja căva prelungi schemele
de ajutor de stat.
Integratorul de soluții de securitate și control al accesului UltraVision Consult, partener strategic pentru țările din Europa Centrală și de Sud-Est al companiei Prysm, lansează noua versiune 4.6 a aplicației AppVision în regiune, caracterizată ca „una dintre cele mai versatile tehnologii PSIM (Physical Security Integration Management), dezvoltată de Prysm Software, furnizor mondial de top în domeniul tehnologiei de arhitecturi deschise”. Sistemul înglobează într-un sistem de control centralizat soluții privind securizarea perimetrelor, siguranța oamenilor și a bunurilor, controlul accesului, sistemele de monitorizare și alarmă.
UltraVision Consult informează că sistemul este „o platformă deschisă, care unifică diferite tehnologii, pentru a oferi operatorului funcții de informare, comandă și control al proceselor. Este permisă gestionarea tuturor echipamentelor cu rol în securitatea unui obiectiv, fiind în același timp menținută independența alegerii furnizorilor. Este oferită, așadar, o licențiere flexibilă, scalabilă și modulară, care asigură posibilitatea creșterii de la proiecte mici, la proiecte multi-locație, cu un număr nelimitat de interfețe incluse. Monitorizând îndeaproape noile provocări, inginerii de la Prysm Software răspund întotdeauna prompt cerințelor, prin dezvoltarea de noi funcții sau dezvoltarea celor deja existente, care sunt puse apoi la dispoziția utilizatorilor prin lansarea de noi versiuni. Din cauza crizei sanitare mondiale și a restricțiilor aferente, versiunea 4.6 a aplicației AppVision s-a lansat puțin mai târziu anul acesta, fiind disponibilă prin intermediul UltraVision Consult atât în România, cât și în restul Europei Centrale și de Sud-Est. Printre noutățile introduse odată cu trecerea la 4.6, se numără o nouă versiune AppMaintenance. Aceasta presupune administrarea informaţiilor tehnice ale activelor aflate în întreținere și trasabilitatea operațiunilor de mentenanță preventivă și corectivă. În plus, ca noutate au apărut o serie de funcții și facilități îmbunătățite de securitate IT, o nouă facilitate de administrare a procedurilor standard de operare sau scenarii și o nouă opțiune pentru audit video, care presupune înregistrarea ecranelor stațiilor de lucru. Versiunea 4.6 a AppVision™ se poate descărca de către membri de pe website, cu actualizări pentru întreaga documentație aferentă pentru a simplifica procesul de familiarizare a utilizatorilor. Echipa UltraVision Consult va fi alături de partenerii regionali care doresc să afle mai multe informații despre AppVision 4.6. Echipa de suport a actualizat în prima jumătate a anului platforma AppVision cu drivere noi pentru 2N® IP intercoms, Alwin, OPTIMA box, Horanet Go, NiceVision, Sound recognition, MobileView, Under vehicle scanner ș altele. Lista completă a driverelor este disponibilă pe site-ul Prysm la link. În plus, echipa UltraVision Consult poate asigura dezvoltările personalizate necesare diferitelor proiecte din România și întreaga regiune a Europei Centrale și de Sud-Est”.
„Există oportunități enorme în fața noastră, pe care le putem adapta în beneficiul cetățenilor, comunităților, societăților noastre. Rețelele 5G și Inteligența Artificială (AI) sunt domenii de inovație necesare pentru a permite dezvoltarea societății”, consideră Marian Murguleţ, Secretar de stat pentru Tehnologia Informației la nivelul întregii Administrații Publice Centrale, CIO Guvernamental.
„Se preconizează că noua tehnologie 5G va fi îmbunătățită cu inteligența artificială pentru a da un sens datelor, pentru a gestiona și a orchestra resursele rețelei și pentru a oferi informații pentru sisteme conectate și autonome. Aceasta va face orașe întregi « inteligente » , agricultura și sănătatea vor fi posibile în registrul «smart» , va permite mașinilor autonome să se conducă singure, în timp ce vor schimba extensiv pachete imense de date.
România trebuie să
urmărească și să trateze acele riscuri subliniate de Comisia Europeană în setul
de instrumente pentru securitatea rețelelor 5G. Comisia a stabilit cadrul de
evaluare pentru principalele amenințări, vulnerabilități și riscuri strategice
la adresa rețelelor 5G, care vor sta la baza măsurilor ce vor fi adoptate la
nivel național de fiecare stat membru, pentru a fi gestionate în mod
corespunzător. Potrivit acestei evaluări, riscurile de securitate sunt
relaționate, pe de o parte, cu inovațiile ce intervin în acest sector (în
special în zona de software, aplicații și servicii bazate pe 5G), iar, pe de
altă parte, cu furnizorii care construiesc și operează aceste rețele, și de care
nu trebuie să fim complet dependenți”, adaugă Marian Murguleţ.
Reputați specialiști din domeniul IT vor discuta, mâine,
despre 5G în cadrul webinarului 5G: ROMÂNIA
DIGITALĂ, organizat de Financial Intelligence, de la ora 11:00.
Alexandru
DRAGNE, Associate DRAGNE & ASOCIAȚII (confirmat)
Varujan
PAMBUCCIAN, Membru al Comisiei pentru Tehnologia
Informaţiei şi Comunicaţiilor, Camera Deputaților (tbc)
Reprezentant ANSSI
12:15
Q&A
Le mulțumim partenerilor
evenimentului pentru că ne sunt alături: Integrated
Corporate Security Services (ICSS), Agerpres, România Durabilă, Economistul,
Club Economic, The Diplomat, New Money, BiziLive TV, Boof Media.
Prin IMM Invest s-au acordat 10,220,224,704 lei in aproximativ 2 luni, ceea ce inseamna o crestere a creditului bancar catre companii de 34 de ori peste media lunara a creditelor acordate in ultimul deceniu.
Programul de sustinere a întreprinderilor mici si mijlocii
IMM INVEST ROMANIA a intrat in cea de-a patra faza de implementare, cea a
acordarii ajutorului de stat, care va asigura
0 costuri de finantare pentru aplicantii programului.
Aceasta subventie consta in garantarea împrumuturilor accesate prin
program, precum si a platii sumelor cuvenite din
cumulul comisionului de risc, a comisionului
de administrare şi a dobânzilor aferente creditelor/liniilor
de credite.
In acest moment, in portalul www.imminvest.ro sunt
inregistrate 65,342 IMM-uri, cu un volum total subscris de peste 85.miliarde
lei, din care aproximativ 60 miliarde lei reprezinta solicitari pentru credite
de investitii, iar peste 25 miliarde sunt solicitari pentru credite capital de
lucru. Finantarea acestor IMM-uri va contribui la mentinerea a 802.806 persoane
angajate si cu siguranta, va impulsiona crearea de alte noi locuri de munca.
Numarul creditelor aprobate de catre cei 21 finantatori participanti
in program este de 11,589, iar volumul finantarii garantate este de 10,220,224,704
RON.
Pentru IMM-urile care inca nu au accesat
programul si doresc sa se inscrie, reamintim ca aplicatia programului imminvest.ro
ramane deschisa pentru noi inscrieri pana la data de 31.12.2020.
Programul prevede parcurgerea de catre
IMM a patru etape: prima etapa presupune analiza eligibilitatii privind
incadrarea in categoria IMM- realizata de catre FNGCIMM; in faza a doua banca selectata
de catre IMM, solicita documentatia de credit, efectueaza analiza
economico-financiara si conform propriilor norme de creditare, stabileste daca
proiectul pentru care se solicita finantarea este viabil din punct de vedere
economic, caz in care aproba creditul si transmite solicitarea de garantare catre
FNGCIMM. In etapa a treia FNGCIMM analizează și garantează creditele aprobate de către instituțiile financiar bancare.
In etapa a patra, cea de acordare a
ajutorului de stat, FNGCIMM calculeaza si efectueaza plata sumelor cuvenite
finantatorilor in contul dobanzilor si comisioanelor pana la data de 31,12.2020,
cu posibilitatea de prelungire, La doua luni si jumate de la debutul
programului, FNGCIMM a facut plati in contul granturilor acordate de
16.060.493,63 RON.
„Cifrele confirma intr-adevar ca IMM Invest este cel mai de succes program de finantare cu garantii de stat din istoria Romaniei. Drept dovadă sunt cifrele ilustrate in acest grafic (sursa BNR): soldul creditelor acordate de tot sistemul bancar sectorului IMM companiilor a crescut in ultimii 12 ani, cu 40 mld RON, de la 77 mld RON (2007) la 117 mld RON (2019), media de crestere lunara a fost de 0,3 mld RON. Prin facilitatile aduse de IMM Invest s-au acordat 10,220,224,704 lei in aproximativ 2 luni, ceea ce inseamna o crestere de 34 de ori peste media lunara din ultimul deceniu!
Sursa BNR
Creditele prin IMM Invest reprezintă 11% din stocul total de credite în lei pentru companii. Anul trecut rata lunară de creștere a stocului de credite pentru companii era de aproximativ un miliard de lei pe luna. Planul National de Investitii si Relansare Economica este un plan de investitii fara precedent care are ca obiectiv inlocuirea masurilor de subventionare cu cele de stimulare. Este exact ceea ce are nevoie economia romaneasca, un plan vizionar de reconstructie si stimulare a competitivitatii economiei, bazat pe investitii care sa duca la bunastare si consum. Mai este nevoie de o masura pentru a completa tabloul: deblocarea accesului la creditul comercial (obtinerea de produse/servicii cu plata la termen), principalul canal de finantare al firmelor din Romania.” a declarat Dumitru Nancu, Directorul General al FNGCIMM.
In
perioada imediat urmatoarea FNGCIMM va operationaliza un nou program
guvernamental, IMM LEASING DE ECHIPAMENTE ȘI UTILAJE, cu avans zero de finanţare.
Valoarea maximă a finanţării este de 5 milioane de lei pe beneficiar şi isi
propune stimularea accesarii finantarilor de tip leasing, in vederea achizitionarii de active noi sau second-hand pentru
desfasurarea activitatii companiilor, in special a celor care au nevoie de transfer
de tehnologie in procesele de productie si asigurarea
fluxurilor financiare necesare acestora prin operatiuni specifice de
sell-and-lease-back.
IMM Invest (accesul la capital financiar), Factoring-ul cu regres
(schema de garantare de catre stat a creditului commercial), Scontarea
cu garantarea de catre stat si Programul de Garantare a Leasing-ului de
Echipmente si Utilaje (accesul la creditul furnizor), pot deveni pilonii de
relansare a economiei romanesti si reprezinta raspunsul FNGCIMM la necesitatile
crizei actuale, care a adus multe provocari, dar si multe oportunitati de
resetare a setorului IMM si de deschidere a sistemului bancar catre finantarea
economiei.
Deși a crescut mai lent decât media din regiunea est-europeană, averea românilor ar putea fi mai puțin afectată de criza generată de COVID-19
O nouă analiză realizată de Boston Consulting Group relevă faptul că averea financiară a românilor crește mai lent decât media din Europa de Est și rămâne puternic concentrată:
aproximativ 20% din averea financiară națională
este deținută de persoane care au până la 100.000 de dolari – segment care este
reprezentat de mult peste 95% din populația României;
37% este deținută de persoane care au între
100.000 și 250.000 de dolari;
17% din averea națională este deținută de segmentul de peste 100
milioane de dolari;
restul de aproximativ 26% se împarte în ponderi
relativ egale în categoriile 250.000 – 1 milion, 1-5 milioane, 5-20 milioane,
20-100 milioane de dolari.
Averea
financiară a românilor a crescut în medie cu 7% în ultimii 20 de ani, într-un
ritm mai lent decât creșterea de 10% înregistrată în Europa Centrală și de Est, Statele Baltice și Rusia în
aceeași perioadă, arată Boston Consulting Group (BCG) în cel mai recent raport al său, Global Wealth Report.
Drept
urmare, românii dețin acum 4% din averea financiară totală din această regiune, într-o scădere semnificativă de la valoarea de 7,3% înregistrată în 1999. Acest lucru poate părea surprinzător,
într-un context în care România a avut una dintre cele mai mari rate de creștere economică din Europa din ultimii 10 ani, dar ar putea fi explicată prin doi factori: 1. o dezvoltare puternică a consumului, care a determinat creșterea economică din ultimii ani; 2. rate mari de creștere a investițiilor non-financiare, în primul rând imobiliare, care nu sunt incluse în calculul averii
financiare adresate de studiul nostru.
La 20
de ani de la primul raport anual al BCG asupra averii globale, astăzi, aceasta
cunoaște o concentrare mult mai mică decât în trecut, iar decalajul de avere care
a separat la începutul secolului piețele dezvoltate
de piețele de creștere s-a
redus dramatic. La nivel global, averea financiară netă aproape s-a triplat în
ultimii 20 de ani, trecând de la 80 de miliarde de dolari în 1999 la 226 de
miliarde de dolari la sfârșitul lui 2019.
Pe de altă parte însă, criza
COVID-19 va impacta averea românilor într-o măsură mai mică decât media din regiunea est-europeană.
„BCG consideră că această criză provocată de COVID-19 va avea un impact mai mic asupra acumulării averii de către români în comparație cu alte țări din regiune. Prin urmare, în următorii cinci ani, averea financiară locală va crește mai susținut decât cea din Europa Centrală și de Est, Balcani, Rusia sau chiar decât media globală, luând în considerare toate scenariile,” a spus Bogdan Belciu, Partner BCG.
Bogdan Belciu, Partner, Boston Consulting Group
În
raport, BCG prezintă trei scenarii posibile pentru evoluția post-COVID-19 la nivel global, care va impacta diferit
industria administratorilor de investiții:
Recuperare rapidă: Deși PIB-ul mondial scade rapid, această situație va fi trecătoare, iar averea globală va crește de la 226 trilioane de dolari în 2019 la 282 trilioane de dolari până în 2024, cu o rată de creștere de 4,5%. Pentru administratorii de active va exista o scădere a profiturilor pe termen scurt, dar pandemia nu va avea un impact pe termen lung asupra industriei.
Recuperare economică lentă: Impact mai puternic asupra economiei, criza va fi mai severă și va dura mai mult până la recuperare. În acest scenariu, averea globală va scădea la 215 trilioane de dolari în acest an și apoi vacrește la 265 trilioane de dolari până în 2024, o creștere anuală de 3,2%. În acest caz, marja de venit a administratorilor de active va fi în scădere, în special pentru cei care lucrează cu raport cost-beneficiu ridicat. Drept urmare, consolidarea industriei poate crește.
Pierdere prelungită: Impact prelungit asupra economiei, a pieței
muncii și productivității.
Drept urmare, averea globală va scădea la 210 trilioane
de dolari în acest an, ca să crească apoi la 243 de miliarde de
dolari până în 2024, o creștere anuală de doar 1,4%. Ca
rezultat, administratorii de active vor trebui să lucreze într-o piață deosebit de dificilă, costul achizițiilor în acest caz ar putea crește semnificativ.
Concentrația averii în România este mai mică decât în Europa Centrală și de Est, Balcani și Rusia,
conform aceluiași raport. Românii care dețin în cont mai puțin de 250.000 de dolari în valoare netă reprezintă 57%
din totalul averii financiare personale, cu 11 procente mai mare decât în Europa Centrală și de Est, Balcani și Rusia. Ponderea
indivizilor cu avere foarte mare, adică cei care dețin o avere financiară de peste 100 de milioane de dolari, reprezintă un
procent de doar 17%, comparativ cu media de 29% în regiune.
„Nu ne așteptăm la o creștere a concentrării averii în România, deoarece averea segmentelor inferioare crește mai repede decât cea a segmentelor foarte bogate” a declarat Belciu. Cu toate acestea, persoanele cu o avere cuprinsă între 250.000 și 1 milion de dolari vor avea cea mai rapidă rată de creștere în următorii cinci ani, conform prognozelor BCG.
Nu în
ultimul rând, alocarea activelor arată o tendință interesantă În România, asigurările de viață și, în cea mai mare parte economiile aferente pensiilor deținând o pondere semnificativă, mai mare decât în Europa Centrală și de Est, Balcani și Rusia,
dar se plasează sub media globală. Fondurile mutuale și investițiile directe în acțiuni sunt în linie cu tendințele regionale,
în timp ce numerarul și depozitele au o pondere mult mai mică în averea totală.
O copie a Global Wealth Report 2020 poate fi descărcată de aici.
***
Despre
Boston Consulting Group
Boston Consulting Group este
partenerul liderilor din afaceri și societate pentru a-i ajuta să facă față celor mai mari provocări și pentru a descoperi cele mai
mari oportunități. Compania BCG a fost
pionierul domeniului strategiei de afaceri, aceasta fiind fondată în anul 1963. Astăzi, aducem clienților noștri o transformare totală – care inspiră schimbări complexe, permițând organizațiilor să crească, să aibă un avantaj competitiv care să conducă la un impact liniar.
Pentru a avea succes, organizațiile trebuie să îmbine capacitățile digitale cu cele umane.
Echipele noastre globale aduc industrie expertiză, competențe funcționale și o serie de perspective care
duc la crearea schimbărilor. BCG oferă soluții prin consultanța managementului de vârf, împreună cu tehnologie și design, proiecte corporative și digitale – și scopuri de afaceri. Avem un
model unic de colaborare la nivelul companiei acoperind nivelurile organizației clientului, generând rezultate care să permită clienților noștri să se dezvolte.
Conform BestJobs Șoferii, în luna iunie au avit loc peste 40% mai multe aplicări la joburi, personalul medical și farmaciștii fiind cei mai activi în căutarea unui loc de muncă.
Românii continuă să caute intens un nou loc de muncă sau o schimbare a locului de muncă actual. Luna iunie a adus, astfel, o nouă creștere a numărului de aplicări la job-uri, de peste 40% față de luna mai și de mai bine de 20% comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut.
Chiar dacă de regulă
în lunile de vară interesul angajaților în ceea ce privește căutarea unui loc
de muncă scade, situația din piața muncii pe fondul crizei epidemiologice
actuale și a impredictibilității economice determină angajații români să aplice
în număr mare la joburi noi, fie pentru că au rămas fără job în această
perioadă sau caută o schimbare pe plan profesional.
Angajații din
transport, medical & pharma, financiar și inginerie au fost cei mai activi
în căutarea unui nou loc de muncă pe platforma BestJobs în iunie, cu un volum
total de peste 100.000 de căutări pentru aceste domenii. În același timp, pe
fondul pandemiei de Covid-19, domeniul medical și farmaceutic a înregistrat cea
mai mare creștere a interesului din partea candidaților, cu un avans de peste
50% al volumului de căutări de joburi de la începutul anului și până la finalul
lunii iunie. Domeniile resurse umane și vânzări au înregistrat și ele un
interes crescut din partea candidaților comparativ cu luna mai, cu peste 13.000
de căutări fiecare, în timp ce retailul a înregistrat o scădere de peste 65% a
interesului candidaților pentru un job în acest domeniu.
Takko Fashion, Romstal și Enel au atras cei mai mulți
candidați în luna iunie, cu peste 8.000 de aplicanți
Printre companiile
care au atras cei mai mulți candidați luna trecută se numără: Takko Fashion
(3.069 candidați), Romstal (2.695 candidați), Enel (2.599 candidați), Vodafone
Romania (2.119 candidați), Regina Maria (2.113 candidați), Dona Logistica,
parte din grupul Dona (2.061 candidați), Deichmann (2.022 candidați) și BCR
(2.016 candidați).
România este bine poziționată pentru a atrage capacități industriale din Asia. Costurile mici și avansul producției în ultimii ani cresc atractivitatea pentru investitori.
Regiunea Europei Centrale și de Est (ECE) poate să atragă capacități noi de producție, în contextul în care economia globală trece prin schimbări majore pe fondul pandemiei, potrivit unui raport Colliers International privind sectorul industrial din regiune. România este foarte competitivă în zona costurilor, iar producția industrială a crescut semnificativ în ultimii ani, calități care pot transforma țara într-un magnet pentru investiții în zona de producție.
Economia
globală trece printr-o perioada de schimbări intense, în contextul pandemiei,
iar relația dintre Europa și China este așteptată să se modifice semnificativ
în viitor. Tot mai mulți specialiști vorbesc despre o relocare a unor
capacități de producție importante din Asia ale companiilor europene, dornice
să controleze mai bine lanțul logistic. Un impediment ar fi fost, până nu
demult, costurile de producție semnificativ mai mari în Europa Centrală și de
Est, în comparație cu cele din China. Însă, cum salariile din Țara Marelui Zid
au avansat enorm în ultimii 10 ani, această schimbare devine tot mai posibilă,
mai ales în contextul unei pandemii care a pus o presiune uriașă pe lanțul
logistic.
Zona
Europei Centrale și de Est a cunoscut, în ultimul deceniu, unul dintre cele mai
mari ritmuri de creștere economică, iar producția industrială a ținut și ea
pasul. Probabil, cel mai mare avantaj pe care îl au țările din regiune este
piața muncii, salariile fiind de câteva ori mai mici decât în Europa de Vest
și, în ultimii ani, surprinzător de asemănătoare cu cele din China.
„Bulgaria
rămâne cu mult sub nivelul costurilor forței de muncă din China pentru
operațiunile de producție, România este comparabilă cu China, iar Polonia și
Ungaria nu se află cu mult mai sus. Există diferențe majore față de acum un
deceniu și jumătate, când țările din Europa de Est fie se pregăteau să adere la
UE, fie tocmai deveniseră membre. Între 2004 și 2018, costurile medii de
fabricație au crescut de 5,6 ori în China, în timp ce, în regiunea ECE, avansul
a fost mult mai mic. Și toate acestea la o productivitate care a ținut în mod
clar pasul”, spune Laurențiu Duică, Partner & Head of Industrial Agency la
Colliers International.
Laurențiu Duică, Partner & Head of Industrial Agency la Colliers International
Mai
exact, Cehia, Ungaria, Polonia, Slovacia au înregistrat o creștere a costurilor
de forță de muncă de 1,6 până la 2,6 ori din 2004 până în 2018, în timp ce
Bulgaria și România au înregistrat creșteri de puțin peste 3 ori în aceeași
perioadă. Spre comparație, costurile forței de muncă în sectorul de producție din
Germania sunt de circa 3 ori mai mari decât în Cehia și Slovacia, de
aproximativ 4 ori mai mari decât în Ungaria și Polonia, de aproape 6 ori peste
România și de aproape 8 ori peste Bulgaria.
„Mai mult, regiunea
ECE a depășit Spania și Marea Britanie, în ceea ce privește volumul de
producție cumulat al fabricilor, și se apropie de Franța. Fabricile din regiune
s-au concentrat inițial pe mărfuri care implică procese de fabricație cu
complexitate scăzută, dar acest lucru s-a schimbat treptat de-a lungul
timpului, iar mărfurile cu o valoare adăugată mai mare și mai complexe
tehnologic constituie acum o pondere mult mai mare în întreaga regiune decât
acum un deceniu”, spune Silviu Pop, Head of Research
în cadrul Colliers International.
Silviu Pop, Head of Research în cadrul Colliers International
Ritmul de creștere a
productivității s-a menținut peste avansul costurilor, iar în toate țările din
Europa Centrală și de Est, diferența dintre valoarea adăugată pe angajat și
costurile forței de muncă s-a lărgit semnificativ între 2004 și 2018. Merită
menționat că, în România, diferența dintre valoarea adăugată pe angajat și
costurile forței de muncă este foarte puțin sub cea a Chinei, statele vecine
înregistrând și ele, la diferențe mici. Călcâiul lui Ahile pentru această
regiune rămâne inovația, Europa Centrală și de Est înregistrând în indicii
Forumului Economic Mondial un nivel la jumătate față de Germania, care este
totuși unul dintre cei mai mari inovatori din lume. Totuși, în ultimele decenii
statele din regiune au reușit să reducă masiv din ecart față de Germania și
alte state occidentale în ceea ce privește calitatea infrastructurii și a
instituțiilor.
LONDRA – Începând
cu luna martie, eu unul am fost mai deschis decât alți comentatori cu privire la o redresare
economică „în formă de V” din
criza provocată de pandemie (deși
în mod constant am avertizat despre provocările structurale cu care se
confruntă multe economii în deceniul următor). Oriunde am exprimat acest
optimism, am fost întâmpinat cu respingere, având în vedere
profunzimea și amploarea aparentă a crizei actuale. Și totuși, pe măsură ce înaintăm în luna iulie,
multe indicații de vârf și pe termen scurt arată încă o recuperare în formă de V, precum cea realizată de economistul
principal al Băncii Angliei, Andy Haldane.
În ciuda
complicațiilor ridicate de COVID-19, aceiași indicatori săptămânali și lunari pe care m-am bazat mai
demult rămân utili pentru separarea semnalelor corecte de zgomot. Încă din
vremurile de debut ca economist-șef pentru Goldman Sachs, am ajutat la
dezvoltarea unui index „Global Leading Indicator” (GLI), conceput să fie la fel
de precis dar mai rapid decât indicele OCDE pe termen lung, precum și mai
predictiv pentru comportamentul pieței financiare.
De acum șapte
ani când am părăsit industria
financiară, am continuat să monitorizez în fiecare lună componentele GLI
disponibile publicului. Acestea includ indicii managerilor de achiziții (PMI) din SUA; noi comenzi în raport cu
stocurile; SUA cereri săptămânale de
șomaj; sondajul belgian de încredere
în afaceri; și cifrele de export lunare din Coreea de Sud. Și pentru
sugestii suplimentare despre starea economiei globale, se pot urmări, de
asemenea, sondaje PMI binecunoscute din alte țări, precum și sondaje lunare cum
este indexul german privind climatul de afaceri. În mod crucial, mulți
indicatori similari sunt disponibili pentru China și sunt, în general, mult mai de încredere decât ar
putea gândi criticii aceastei țări.
În plus față de
acești indicatori pe termen scurt sunt cei care privesc mai larg condițiile
financiare. De la sfârșitul lunii februarie până în martie, când COVID-19 a afectat Coreea de
Sud și Italia, piețele
financiare au reacționat la conștientizarea pe scară largă a faptului că criza
va atinge proporții pandemice. Piețele de acțiuni au suferit o scădere accentuată, iar condițiile
financiare globale s-au îngustat semnificativ.
Drept urmare, toți indicatorii de frecvență înaltă menționați
anterior s-au prăbușit corespunzător. În martie și aprilie, exporturile din Coreea de Sud au scăzut brusc,
indicatorii PMI au căzut peste tot, iar șomajul a atins cote alarmante în multe
țări (fără excepție și în Statele Unite), în ciuda inițiativelor dramatice ale multor guverne de a domoli
șocul. Aceste tendințe au urmat, în mod previzibil, răspândirii bruște a
COVID-19 în lumea dezvoltată, unde ratele de infecție “au explodat” și economiile au fost închise.
De atunci, pandemia a făcut ravagii în economiile emergente și în
curs de dezvoltare, precum și în multe părți din SUA. Scara absolută a
situației de urgență pentru sănătatea publică, combinată cu experiența fără precedent a măsurilor de blocare la
nivelul întregii economii, a oferit crizei o perspectivă dramatică
și apocaliptică. Nu este surprinzător că mulți oameni pun la îndoială o perspectivă optimistă.
Cu toate acestea, indicatorii actuali de înaltă frecvență
sugerează că o recuperare în
formă de V rămâne totuși posibilă.
La urma urmei, guvernele din întreaga lume au preparat un masiv răspuns de politici economice la
scară largă, intervenind prin măsuri monetare și fiscale remarcabile. Deja,
multe guverne au depășit cu mult scala de răspuns la criza financiară globală și recesiunea 2008-10.
Este adevărat, factorii de decizie au fost concentrați mai mult
pe rezolvarea situațiilor imediate de sănătate și de criză economice punctuale
decât pe stimuli; dar multe dintre cele mai importante inițiative de reacție la criză vor continua să aibă un efect de durată. De exemplu, schemele de
subvenții finanțate pentru a susține veniturile gospodăriilor aflate în cele
mai grave condiții de blocare au sporit, în multe cazuri, volumul economiilor
personale, ceea ce se va traduce în viitor într-o creștere a cheltuielilor
(acolo unde circumstanțele
permit). Și acesta este doar unul dintre numeroasele motive pentru care indicii
de pe piețele financiare au crescut brusc în ultimele săptămâni.
Astea poate nu sunt vremuri normale, dar, în mod obișnuit, o
astfel tendință ar sugera o redresare economică. Mai mult, mulți dintre
indicatorii cheie de înaltă frecvență se îmbunătățesc, de asemenea, iar unii în
mod semnificativ. Două luni consecutive de date privind ocuparea forței de
muncă în SUA și indicatori PMI
lunari din SUA, Europa și Asia arată asta.
În special, în
ciuda provocărilor continue din China, indicele PMI Caixin a ajuns în
luna Iunie la maximul
ultimilor zece ani (58,4). Iar pentru cei care se îndoiesc de validitatea
datelor chineze, merită să ne amintim că același indice a scăzut la 26,5 în februarie. Mai mult decât atât, exporturile din Coreea de Sud au
fost substanțial mai puternice decât în lunile anterioare (deși erau cu 11%
mai mici anul trecut).
Evident, toată această mișcare către o recuperare în formă de V
este provizorie. Dacă economiile majore sunt obligate să se închidă din nou, indicatorii cheie de înaltă
frecvență și condițiile
financiare mai largi vor lua, fără îndoială, încă o dată curba negativă. Dar dacă blocajele rămân
localizate și temporare, dacă sistemele de sănătate continuă să extindă
testarea și mai ales dacă se dezvoltă un vaccin sau tratamente mai eficiente,
perspectivele economice nu trebuie să fie la fel de sumbre pe cât de mulți cred asta.
Dacă se ajunge la o recuperare în formă de V, va fi important să
ne îndreptăm atenția către alte probleme, cum ar fi
calitatea creșterii viitoare. Nu trebuie să repetăm greșelile din 2009-10, când
recuperarea a lăsat mult de dorit în ceea ce privește câștigul și incluziunea
productivității. Creatorii de politici publice vor trebui să dovedească mult
mai multă imaginație și să gândească mai radical decât au făcut-o în urmă cu un deceniu. Dar
acesta este un subiect pentru un alt comentariu.
CASETĂ AUTOR:
Jim O´Neill, fost președinte al Goldman Sachs Asset Management și
fost ministru al Trezoreriei Regatului Unit, este președintele Chatham House.
Daniel Apostol, este jurnalist, Director Editorial Jurnalul,
Economistul și ClubEconomic.ro
Dupa dezbaterile furtunoase despre impactul tehnologiei în agribusiness de pe data de 7 iulie, dezbaterile de pe data de 8 iulie despre finanțare au fost și mai aprinse.
„Este o temă de o importanță deosebită, pentru că dacă ne lipsește ceva și la cercetare și la agricultură este sistemul de finanțare performant și adaptat nevoilor.
Sistemul agricol românesc, chiar și cel agroalimentar, se bazează pe ceea ce înseamnă subvenții, fie că sunt subvenții europene, în principal, dar și din fondurile naționale. Și mai puțin forme de colaborare între sistemele financiare pe care le avem la dispoziție. Vedeți și în acest an câte slăbiciuni există în sistemul nostru agricol”, a declarat Valeriu Tabără.
Evenimentul a fost moderat de Gabriel Biriș, Partener Fondator, Casa de Avocatură Biriș-Goran, un surprinzător cunoscător al sectorului, care a reușit să capteze audiența și să provoace speakerii la dezbateri din ce în ce mai aprinse.
László Borbély, consilier de Stat, Cabinet Prim-ministru, a scos în evidență rolul “catalizator” al Departamentul de Dezvoltare Durabilă pe care îl coordonează și care pune la aceeași masă instituțiile vizate ori de câte ori sunt probleme. Borbély a vorbit despre provocările pe care le presupune alimentația sănătoasă în următorii ani, în contextul normelor tot mai stricte anunțate de CE.
Dincolo de cerințele europene, trebuie să avem strategii pe termen lung, „să ne adaptăm la ceea ce ne oferă UE și să ne apărăm interesele la Bruxelles cu mai multă fermitate și competență”, a mai precizat consilierul de stat.
Rectorul ASE, Nicolae Istudor, a trecut în revstă, cu surprinzător de înaltă competență și cu detalii practice care l-au descoperit implicat direct în tot ce înseamnă agribusiness, toate variantele posibile de finanțare pentru fermierii, producătorii, antreprenorii și instituțiile implicate. Radiografia la zi pe care a făcut-o și soluțiile propuse ar putea să rezolve provocările majore.
„Cea mai mare problemă a României azi este legată de asigurarea competivității tuturor produselor pe piata europeană și nu numai. Pentru noi este o situație favorabilă faptul că fermierii, cel puțin de dimensiuni mici și mijlocii, au potențial fantastic de a orienta producția către piață, cu condiția ca acele produse să fie lăsate să ajungă la piață”, a declarat Istudor. Adrian Pintea, directorul general al APIA, a prezentat situația la zi a plăților pentru campania 2019 și a anunțat că este foarte probabil ca avansul pentru plățile din toamnă să se poată face în septembrie, dacă autoritățile de la Bruxelles își dau accordul.
„Ministerul Agriculturii a notificat autoritățile de la Bruxelles cu privire la devansarea plății avansului către fermieri pentru subvențiile din Campania 2020. Este foarte posibil ca la 1 septembrie sau 15 septembrie să înceapă autorizarea plăților. Prin interrnediul APIA se vor face și plătile privind despăgubirile pentru secetă și, de asemenea, pregătim și cinci forme de spriijn pentru zootehnie”, a anunțat Pintea.
Constantin Boștină, președintele ASPES și director al revistei Economistul, le-a cerut bancherilor să micșoreze dobânzile pentru creditele agribusiness, producție alimentară și de băuturi, respectând realitatea ciclurilor de producție și a specificului activității. „Populația prin depozite finanțează băncile și profitul lor, nu băncile finanțează economia și agricultura. Asta trebuie să înceteze imediat, dobânzile bancare trebuie să scadă la un nivel corect. Invit Revista FoodBiz, Agrostandard, #RomaniaFuncționează, FoodIntelForum și toata presa românească alături de avocați și oameni de afaceri să ceară băncilor dobânzi mai mici la credite!”
Codruț Nicolau, director general adjunct Patria Bank, a încercat să răspundă conducătorului revistei Economistul și să protejeze sistemul bancar, trecând în revistă criteriile în funcție de care băncile țin seama la acordarea de credite, dar și modul cum este monitorizat beneficiarul.
„Nu toate băncile din România știu să finanțeze agricultura și mă refer la ceva foarte specific. Finanțarea agriculturii nu se face la fel ca finanțarea producției de haine, nu se face la fel ca și comerțul de încălțăminte. Finanțarea agricuturii are specificul ei, ar trebui făcută de oameni cu dublă specializare, atât de agro, cât și de bancher. Nu toate băncile au această diferențiere”, a precizat Nicolau.
Dar FoodIntelForum, probabil cel mai important și mai mare eveniment destinat agribusiness-ului în acest început de vară, a reușit să-i țină împreună pe speakeri și participanți în discuții care se prelungesc și acum la ceas de seară când scriu aceste rânduri.
Competența și profesionalismul care răzbat din aceste discuții ar trebui transferate de Guvern și autorități în politici chiar mai competente. FoodIntelForum, ediția a III-a, 25 iunie-14 iulie, precum pământul uscat care absoarbe cu lăcomie apa, adună informații și încearcă să ude cu finanțe cât mai multe uriașul domeniu al foodbiz-ului românesc. Toată suita de evenimente este susținută de Computerland România, partener Gold; Casa de Avocatura Biriș-Goran; CEC Bank, Ana Pan, Aqua Carpatica și Domeniile Sâmburești.
Centrul de
Inginerie Bosch din Cluj funcționează într-un spațiu de ultimă generație odată
cu inaugurarea clădirii de birouri din centrul orașului, în incinta campusului
de software DaVinci Plaza. Datele tehnice caracterizează o investiție de 30 milioane
de euro, suprafață totală construită 17.500 mp, peste 10.000 mp de spații de
birouri moderne, personalizate, cu zone de lucru interconectate. Aici lucrează
peste 500 din total de 800 de angajați ai Centrul de Inginerie Bosch din Cluj.
La evenimentul
inaugural, Mihai Boldijar, director general al Robert Bosch, reprezentantul
Grupului Bosch în România, a subliniat: „Bosch continuă să vadă un potențial considerabil
în România, iar inaugurarea noului sediu al Centrului de Inginerie Bosch din
Cluj subliniază angajamentul nostru față de țară. Continuăm să oferim
angajaților noștri resurse și facilități care să îi sprijine în îmbunătățirea
calității procesului de inovație”.
Dennis Raabe,
fostul director al Centrului de Inginerie Bosch Cluj: „Am finalizat această
construcție, chiar în centrul orașului Cluj-Napoca, ca parte a campusului de
software modern DaVinci Plaza, pentru a evidenția potențialul activităților
noastre în regiune. Este un proiect pe care îl datorăm și echipei noastre
extrem de motivate și nenumăraților ambasadori și voluntari Bosch. Noua clădire
completează, în manieră ideală, birourile și laboratoarele noastre de ultimă
generație din Jucu. Sunt mândru să inaugurăm astăzi această nouă clădire în
care peste 500 dintre cei 800 de colegi ai noștri lucrează la cele mai noi
proiecte de tehnologie de mobilitate, contribuind la modelarea viitorului
conducerii automatizate și conectate. Acesta reflectă contribuția noastră la
Bosch și povestea de succes a Centrului de Inginerie Bosch din Cluj”.
Noua construcție
cuprinde birouri comune, spații deschise, săli de ședințe diversificate, săli
de training, zone de relaxare concepute la comandă, ca și dotări precum parcare
subterană, raste pentru biciclete, centru medical, zonă de gimnastică, zone de
tip Design Thinking, Hub de Inginerie. 70% din mobilierul din spațiile de
birouri este conceput și realizat de mici producători locali și afaceri de
familie, confirmare a sprijinului companiei pentru ecosistemul local.
Concomitent, este
dezvoltată interacțiunea cu comunitatea din Cluj-Napoca, prin parteneriate
strategice ale companiei cu autoritățile locale, companii, clienți, mediul
academic local. Sunt de reamintit parteneriatele dezvoltate din 2013 cu
universități locale, actualmente fiind funcționale trei programe de masterat și
trei cursuri universitare dezvoltate împreună cu Universitatea Tehnică din
Cluj-Napoca și cu Universitatea Babeș-Bolyai. Bosch oferă anual peste 50 de
burse studenților talentați.
În domeniul
inovării, Centrul de Inginerie Bosch din Cluj reafirmă importanța pe care o
acordă „inovării continue şi lucrează la proiecte de tehnologie de ultimă
generaţie. Având o colaborare strânsă cu alte centre de cercetare şi dezvoltare
din rețeaua globală Bosch, dar şi cu fabrica locală din Jucu, tinerii ingineri
din Cluj dezvoltă produse cu competențe înalte în software, hardware, ingineria
fiabilității şi mecanică. Tehnologia pentru conducerea autonomă, conectată,
Internetul lucrurilor, industria conectată (Industria 4.0) şi vehiculele
electrice, sunt doar câteva exemple din portofoliul de inginerie Bosch din
Cluj-Napoca”.
Uniunea Națională a Transportatorilor Rutieri din România (UNTRR)
prezintă un comentariu în urma adoptării de către Parlamentul European a
Pachetului Mobilitate 1 în domeniul transportului rutier de marfă:
Parlamentul European îngroapă
industria de transport rutier internațional din România!
Pachetul
Mobilitate 1 care prevede mai multe practici discriminatorii în transportul
rutier de marfă a fost votat. Parlamentul European a
aprobat astăzi, 09.07.2020, cu o majoritate de voturi, formalizarea practicilor
discriminatorii în transportul rutier de marfă european prin adoptarea
propunerilor legislative controversate ale Pachetului Mobilitate 1, fără a ține
cont de situația de urgență fără precedent în care se găsește Uniunea Europeană și
ignorând evident realitatea economică cu care se confruntă sectorul
transporturilor rutiere, deja grav afectat de criza COVID-19.
Decizia de astăzi a Parlamentului European marchează un moment de
răscruce pentru Uniunea Europeană, prin abandonarea principiilor de
bază ale pieței unice, precum libera circulație a persoanelor și a serviciilor.
Sub presiunea intereselor politice naționale, membrii Parlamentului European au
aprobat reglementări majore europene fără o analiză solidă, în
contradicție cu tratatele UE și cu obiectivele Pactului Ecologic UE.
Precizăm că deși modificările regulamentelor europene aduse prin Pachetul
Mobilitate 1 se vor aplica teoretic în condiții egale tuturor Statelor Membre,
în realitate impactul acestora este semnificativ diferit. Operatorii de
transport români și estici vor fi cei mai afectați, întrucât propunerile din
Pachetul Mobilitate 1 duc la imposibilitatea de a efectua transport rutier
internațional în Europa de Vest de către companiile din Europa de Est:
– Obligația întoarcerii camioanelor
acasă (țara de stabilire) la fiecare opt săptămâni, indiferent dacă sunt
încărcate sau goale nu va crea nicio problemă pentru un camion
înmatriculat în Germania sau Franța, însă întoarcerea acasă a
unui camion înmatriculat în România, țară periferică UE va duce la o
medie de 6 zile pierdute la fiecare 8 săptămâni, ceea ce se traduce în pierderi
de afaceri de 10-14%.
– Întoarcerea obligatorie a șoferilor la fiecare 3 sau 4 săptămâni va
avea un impact semnificativ diferit între statele membre de bază și cele
periferice, fapt recunoscut și în evaluarea impactului, iar implementarea
acesteia imediat după publicarea Pachetului Mobilitate va afecta grav numeroase
companii de transport rutier din România.
– Interzicerea efectuării repausului săptămânal normal în cabina
camionului poate pune chiar șoferii români în pericol în circumstanțele
actuale (etapa post-pandemie COVID-19 pe termen lung) în care dormitul în
cabină le-ar proteja sănătatea.
– Introducerea unei perioade de restricționare a cabotajului de 4 zile vizeazăîn
principal limitarea accesului transportatorilor români și estici pe
piețele țărilor din vest.
– Aplicarea Regulamentului Roma 1 în sectorul transporturilor rutiere,
alături de legea specială de aplicare a normelor de detașare la
transportul rutier, va genera o creștere semnificativă a costurilor de
operare pentru transportatorii români și estici, limitând totodată transporturile
rutiere internaționale de tip cross-trade.
Uniunea Națională a Transportatorilor
Rutieri din România – UNTRR avertizează că Pachetul Mobilitate 1, ale cărui
prevederi se vor aplica începând din anul acesta, va avea un efect negativ
puternic asupra transportatorilor români și asupra României, cu consecințe
economice majore. Pe termen mediu și lung România va pierde aproximativ
200.000 de șoferi profesioniști, inclusiv familiile lor și se va confrunta cu o
criză fără precedent pe piața muncii. Totodată, estimăm că vom pierde
30% din operatorii de transport români care nu vor putea supraviețui crizei
coronavirus, iar jumătate din firmele rămase care operează transport rutier
internațional vor părăsi România înainte de 18 luni, termenul de intrare
în vigoare a tuturor prevederilor Pachetului Mobilitate 1. Viitorul sectorului românesc de transport rutier, principalul contributor la
exportul de servicii al României în ultimii ani, este în pericol. UNTRR
solicită Guvernului României să acționeze la Curtea de Justiție a
Uniunii Europene împotriva Pachetului Mobilitate 1, în coordonare cu toate
Statele Membre afectate, pentru eliminarea prevederilor discriminatorii ale
Pachetului Mobilitate 1 din legislația europeană. Salvați industria
transporturilor rutiere de mãrfuri din România!
***
Uniunea Națională a Transportatorilor
Rutieri din România (UNTRR) este o organizație profesională și patronală,
neguvernamentală, independentă, apolitică, fondată în 1990 pe principii
democratice, care promovează și apără interesele transportatorilor rutieri pe
plan intern și internațional, înregistrând de la înființare până în prezent
peste 16.000 de firme înscrise – operatori care efectuează transporturi interne
și internaționale de marfă și persoane.
Administrația Națională
„Apele Române” anunță analizarea posibilității de finanțare din fonduri europene prin Axa 5-POIM a amenajării
torenților prin montarea/realizarea unor sisteme de reținere a resturilor de
lemn, plasticelor, materialului aluvionar etc. prin baraje de control. Metoda
este aplicată în Japonia, Elveția, Austria etc. La noi, au fost încercări în
bazinul hidrografic Crișuri, pe Crișul Repede și pe Crișul Alb și în bazinul
hidrografic Someș-Tisa, cu baraje mobile.
Ervin Molnar,
directorul general al AN Apele Române, apreciază că „soluțiile furnizate de
Apele Române în calitate de specialiști nu trebuie privite disparat, ci
integrate într-o viziune de ansamblu în care toate autoritățile responsabile,
atât în managementul inundațiilor, cât și cele responsabile în managementul
deșeurilor, trebuie să colaboreze”.
AN Apele Române
subliniază că „amenajarea torenților este o componentă care nu este dezvoltată
suficient în Strategia de management a riscului la inundații. Aceasta s-a
datorat multiplelor proprietăți de terenuri, precum din cauza lipsei de
informații cu privire la situația lucrărilor/terenurilor”. Totodată, în
perspectiva precipitațiilor prognozate, semnalează
„autorităţilor locale să verifice modul în care sunt
întreţinute şanţurile şi rigolele de scurgere a apelor pluviale, să intervină
pentru îndepărtarea depozitelor de deșeuri şi a materialului lemnos de pe
maluri, pentru a evita antrenarea acestora în cursurile de apă şi obturarea
secţiunilor de scurgere”. Ordonanța nr. 21/2002 privind gospodărirea
localităţilor urbane şi rurale, cu modificările și completările ulterioare
prevăzute în Legea nr. 515/2002, art.8, lit. k), reglementează atribuțiile consiliilor locale, Consiliului General al
Municipiului Bucureşti, consiliilor locale ale sectoarelor, primăriilor
obligaţia de a asigura, în condiţiile legii, „curăţenia şi salubrizarea
digurilor şi a malurilor, a cursurilor de apă, asanarea terenurilor insalubre
şi prevenirea poluării apelor”.
Universitățile europene sunt alianțe transnaționale ale unor instituții de învățământ superior din întreaga UE, care se aliază în beneficiul studenților, al profesorilor și al societății în ansamblul ei. Astăzi, Comisia Europeană a anunțat cele 24 de noi universități europene care vor adera la primele 17 alianțe ale instituțiilor de învățământ superior selectate încă din 2019. Beneficiind de sprijin financiar din partea programelor Erasmus+ și Orizont 2020, ele sporesc calitatea, incluziunea, digitalizarea și atractivitatea învățământului superior european.09/07/2020
Margaritis Schinas, vicepreședintele pentru promovarea modului nostru de viață european, a declarat: „Comisia oferă astăzi un răspuns masiv apelului lansat de studenți pentru o mai mare libertate de a studia în întreaga Europă, de profesori și cercetători pentru o mai bună comasare a cunoștințelor, precum și de instituțiile de învățământ superior pentru comasarea resurselor. Dispunând de 41 de universități europene, care implică 280 de instituții susținute cu fonduri în valoare de 287 de milioane EUR din bugetul UE, Spațiul european al educației devine o realitate tangibilă de mare amploare.”
Mariya Gabriel, comisarul pentru inovare, cercetare, cultură, educație și tineret, a declarat: „Sunt foarte încântată să constat că o gamă diversă de instituții de învățământ superior din toate statele membre și din afara Uniunii sunt acum implicate în cele 41 de universități europene. Pandemia de COVID-19 a demonstrat că o cooperare transfrontalieră, multidisciplinară și multiculturală mai profundă este singura modalitate de a ne redresa de pe urma crizei și de a ne consolida trăinicia. Aceste universități europene reprezintă o piatră de temelie esențială a Spațiului european al educației.”
Selectate dintre 62 de candidaturi, cele 24 de universități europene nou selectate implică 165 de instituții de învățământ superior din 26 de state membre și din alte țări participante la programul Erasmus+ (a se vedea anexa). Ele vor adânci cooperarea dintre instituțiile, studenții și personalul lor și vor comasa resurse, cursuri, expertiză, date și infrastructură, atât fizic, cât și online. O colaborare mai strânsă va amplifica capacitatea lor de a face față provocărilor cu care se confruntă în cursul redresării și ulterior. Ea le va ajuta să promoveze tranzițiile ecologică și digitală, favorabile incluziunii, în beneficiul studenților lor și al tuturor europenilor.
Universitățile europene prezintă primele rezultate
Comisia a realizat recent un sondaj în rândul celor 17 universități europene deja existente, selectate anul trecut. Rezultatele arată că 96 % dintre instituții consideră că ar fi fost mai bine pregătite să se confrunte cu pandemia cauzată de noul coronavirus în cazul în care universitatea europeană de care aparțin ar fi fost deja pe deplin operațională (ele au început activitatea abia în urmă cu 6 – 9 luni). Peste 60 % dintre ele consideră că apartenența la o universitate europeană a fost deja utilă pentru abordarea dificultăților actuale cauzate de criză. Exemple bune în acest sens sunt crearea de campusuri virtuale interuniversitare, care oferă cursuri comune mixte și unități de învățământ comune integrate în programa tuturor universităților componente. Universitățile europene urmăresc, de asemenea, să sprijine în continuare învățarea pe tot parcursul vieții, oferind cursanților de toate vârstele posibilitatea de a obține microcertificate, acordate după încheierea unor cursuri sau module cu durată scurtă.
Universitățile europene includ diverse tipuri de instituții de învățământ superior, de la universități de științe aplicate, universități tehnice și școli artistice de film și mass-media, până la universități generaliste și axate pe cercetare. Ele vor implica aproximativ 280 de instituții de învățământ superior din toate statele membre și din afara Uniunii, situate nu doar în capitale, ci și în regiuni mai îndepărtate ale Europei. Fiecare alianță este compusă, în medie, din șapte instituții de învățământ superior. În timp ce unele alianțe sunt generaliste și cuprind toate disciplinele, altele se concentrează, de exemplu, asupra dezvoltării sustenabile, asupra sănătății și bunăstării, asupra digitalizării și inteligenței artificiale, asupra artei, ingineriei sau spațiului.
În total, un buget de până la 287 de milioane EUR este disponibil pentru aceste 41 de universități europene. Fiecare alianță primește până la 5 milioane EUR din programul Erasmus+ și până la 2 milioane EUR din programul Orizont 2020 timp de trei ani, pentru a începe punerea în aplicare a planurilor lor și pentru a asigura accesul altor instituții de învățământ superior din întreaga UE. Finanțarea din ambele programe reprezintă un pas important în consolidarea interacțiunilor dintre Spațiul european al educației și Spațiul european de cercetare. Progresele fiecărei alianțe sunt monitorizate riguros.
În cadrul următorului buget pe termen lung al UE pentru perioada 2021 – 2027, Comisia a propus lansarea unor universități europene în cadrul programului Erasmus, în sinergie cu programul Orizont Europa și cu alte instrumente ale UE.
Context
Comisia Europeană a propus liderilor Uniunii Europene Inițiativa privind Universitățile Europene înaintea Summitului social de la Gothenburg, în noiembrie 2017, ca parte a unei viziuni globale vizând crearea unui Spațiu european al educației până în 2025. Inițiativa a fost susținută de Consiliul European în decembrie 2017, solicitându-se crearea a cel puțin 20 de universități europene până în 2024. Conceptul de universități europene a fost creat sub îndrumarea Comisiei Europene, în strânsă cooperare cu state membre, instituții de învățământ superior și organizații studențești.
Încă șapte
universități din România au fost selectate de Comisia Europeană pentru
includere în consorții de Universități Europene: Universitatea
Politehnica Timișoara, Universitatea
„Alexandru Ioan Cuza” din Iași, Universitatea
Politehnica din București, Universitatea
din Petroșani, Universitatea
Tehnică din Cluj-Napoca, Universitatea
de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” din Cluj-Napoca, Universitatea de Vest din Timișoara.
Anterior, la primul apel de selecție, fuseseră incluse în categoria
Universităților Europene Școala Națională de Studii Politice și Administrative,
Universitatea din București și Universitatea Tehnică de Construcții din
București.
Ministrul educației și cercetării, Monica
Anisie, subliniază: „Felicit universitățile din România selectate pentru a face parte
din cadrul Universităților Europene, contribuind astfel la consolidarea
Spațiului European al Educației. Îmi doresc ca aceste universități să
constituie un exemplu de bună practică pentru tot mediul academic din
România. Vom continua să susținem cu resurse financiare universitățile,
pentru a-și îndeplini obiectivele propuse în cadrul rețelelor europene din care
fac parte. Fiecare din cele trei universități deja membre în rețeaua
universităților europene au fost finanțate de către Ministerul Educației și
Cercetării din Fondul pentru Situații Speciale cu un milion de lei pentru
fiecare universitate. Avem disponibilitatea de a susține financiar și cele
șapte universități câștigătoare. Bugetul de anul acesta pentru finanțarea
învățământului superior este mai mare cu aproximativ un miliard de lei,
comparativ cu 2019”.
Ministerul Educației și Cercetării
reafirmă că „Universitățile Europene sunt alianțe transnaționale ale unor
instituții de învățământ superior din întreaga Uniune Europeană care se aliază
în beneficiul studenților, al profesorilor și al societății în ansamblul ei. Comisia
Europeană a anunțat cele 24 de noi universități europene care vor adera la
primele 17 alianțe ale instituțiilor de învățământ superior selectate încă din
2019, din România fiind selectate șapte universități. Beneficiind de sprijin
financiar din partea programelor Erasmus+ și Orizont 2020, ele sporesc
calitatea, incluziunea, digitalizarea și atractivitatea învățământului superior
european”.
Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din
România (CNIPMMR) face mai multe aprecieri, comentarii și propuneri față de
proiecte ale unor reglementări în domeniul muncii.
Referitor la proiectul de ordonanţă de urgenţă privind modificarea şi
completarea Legii nr.53/2003 prin introducerea unei noi instituţii juridice,
„munca flexibilă” sau „kurtzarbeit”, odată cu afirmarea susţinerii pentru iniţiativa
Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale, CNIPMMR propune următoarele
completări ale proiectului de ordonanţă:
1. Pentru o mai mare
claritate asupra conținutului şi asupra măsurilor ce urmează a fi adoptate, să
se specifice în titlul actului normativ că acesta reglementeză „munca
flexibilă” sau „kurtzarbeit”;
2. Prin instituirea
sistemului de „muncă flexibilă” angajatorul să aibă posibilitatea reducerii
programului de muncă şi să poată dispune repartizarea inegală a normei de muncă
reduse;
3. Decizia de
modificare a timpului de muncă, a modului de repartizare a acestuia pe zile şi,
respectiv, a salariului să se comunice salariatului cu cel puţin 10/15 zile
anterioare producerii modificării;
4. Angajatorul să
aibă posibilitatea informării și consultării direct cu salariatul, cu privire
la intenţia de reducere unilaterală a timpului de muncă, acolo unde nu există
sindicat reprezentativ sau reprezentanţi ai salariaţilor desemnaţi;
5. Ministerul
Muncii şi Protecţiei Sociale să clarifice în cuprinsul ordonanţei dacă
îndemnizaţia pentru reducerea programului de muncă se achită de către angajator
odată cu drepturile salariale, ulterior urmând să-i fie decontată de către
instituţiile abilitate, sau va fi virată salariatului după ce angajatorul face
dovada achitării salariului corespunzător normei de muncă reduse;
6. Reducerea
termenului de aprobare a Hotărârii Guvernului privind normele de aplicare a
Ordonanţei de Urgenţă de la 60 de zile la 10 zile.
Referitor la
proiectul OUG privind instituirea unor măsuri de sprijin destinate zilierilor,
angajaților sezonieri și celor care au lucrat în sistem telemuncă, CNIPMMR își
afirmă susținerea față de iniţiativa guvernului
și propune următoarele completări în sprijinul întreprinzătorilor:
1. Suma de 2.500 lei
să fie acordată şi microintreprinderilor cu asociat unic, fără angajaţi,
deoarece toţi antreprenorii în această perioadă pentru a-şi susţine activitatea
au fost nevoiţi să se mute în on-line şi să utilizeze mai mult tehnologia
informaţiei;
2. Valoarea de
2.500 lei să poată fi decontată şi de IMM-urile care fac dovada că în perioada
stării de urgenţă din anul 2020 au lucrat în regim de telemuncă şi au
achiziţionat echipamente de tehnologia informaţiei necesare desfăşurării
activităţii în regim telemuncă;
3. Sprijinul
financiar mai sus menţionat să poată fi utilizat şi în scopul achiziţionării
unei semnături electronice calificate, precum şi a serviciile prevăzute în
pachetului digital propus de CNIPMMR în cadrul programului Tech Nation, care
cuprinde un site de prezentare a activităţii şi soft pentru gestionarea
datelor.
O propunere cu deschidere către social,
economic și cultural în contextual actual lansează Ministerul Culturii prin SAMER 2020 – Stagiunea Artistică Muzicală
Estivală a României 2020, cu începere din 10 iulie. Spații urbane sunt
puse în valoare prin evenimente organizate outdoor în condiții de siguranță de
către 11 instituții: Centrul Național
de Artă Tinerimea Română, Corul
Naţional de Cameră „Madrigal – Marin Constantin”, Filarmonica „George Enescu”,
Opera Maghiară din Cluj-Napoca, Opera
Naţională Bucureşti, Opera Națională Română din Cluj-Napoca, Opera Naţională
Română din Iaşi, Opera Naţională Română din Timişoara, Teatrul Muzical „Ambasadorii”, Teatrul Naţional de Operetă și Balet „Oleg
Danovski” din Constanța, Teatrul Naţional de Operetă și Musical „Ion Dacian”
din București.
Ministrul culturii, Bogdan Gheorghiu,
subliniază: „Îmi doresc ca toţi
managerii instituțiilor de spectacol să găsească soluții creative și spații
alternative pentru desfășurarea evenimentelor, dar fără a face rabat de la
regulile de sănătate. În urma discuțiilor cu managerii de instituții
culturale din subordinea Ministerului Culturii am pregătit această stagiune
estivală, adaptată situației curente. Va fi o stagiune în aer liber care are
potențialul de a atrage public nou. Să nu uităm că artele spectacolului au
debutat acum mai mult de 2500 de ani în aer liber şi doar de 500 de ani acestea
se regăsesc în spațiu închis”.
Spectacolele sunt promovate pe pagina
Facebook a Ministerului Culturii sub #SAMER.
Material de opinie de Elena Geageac, Senior Manager, Taxe Directe, și
Claudia Matei, Consultant Senior, Deloitte România
Măsurile necesare la nivel global pentru
atenuarea efectelor sociale și economice ale pandemiei de COVID-19 intră într-o
nouă etapă. Odată cu relaxarea graduală a restricțiilor impuse în acest
context, pentru relansarea economiilor este nevoie de elaborarea și
implementarea unor planuri de acțiuni etapizate, pe termen mediu și lung. În
esență, este vorba de trecerea de la măsuri directe de sprijin la stimularea
investițiilor pentru o dezvoltare durabilă.
Și în cazul României, slaba capitalizare a
companiilor a accentuat efectele crizei. Tocmai din acest motiv, se încearcă o
amplă operațiune de îmbunătățire a structurii capitalurilor prin acordarea de
facilități fiscale. Despre ce este vorba mai exact?
În recent lansatul Plan Național de Investiții
și Relansare Economică, apare o prevedere care are drept scop îmbunătățirea
stabilității financiare a companiilor, esențială pentru dezvoltarea pe termen
lung, și anume acordarea de stimulente fiscale pentru societățile care au un
nivel adecvat al capitalurilor proprii. Măsura este extrem de importantă în
condițiile în care, în România, numeroase firme (280.000 conform Planului
Național de Investiții și Relansare Economică) au capitaluri proprii negative
și, din acest considerent, nu au acces la finanțare bancară.
Astfel, companiile care își îmbunătățesc
structura capitalurilor proprii, respectiv ajung la capitaluri proprii
pozitive, ar urma să primească o bonificație de 10% la plata impozitului pe
profit, începând cu trimestrul IV din acest an. Planul prevede astfel de
bonificații, acordate în funcție de nivelul capitalurilor proprii, în mod
succesiv, până în anul 2025.
Stimularea companiilor să își mențină o
capitalizare adecvată prin acordarea de facilități fiscale este nu doar
binevenită, dar pare și mult mai eficientă decât masurile coercitive propuse în
trecut. Astfel, companiile ai căror acționari sunt preocupați să își mențină
firma sănătoasă din punct de vedere financiar vor fi „recompensate” prin
bonificații, pe când, în proiectul legislativ de anul trecut, se prevedea
menționarea acestor companii pe o „listă neagră” și chiar posibilitatea dizolvării lor, ca ultimă
soluție.
Ce surse au
la îndemână societățile pentru majorarea capitalurilor proprii?
În general, în categoria capitalurilor
proprii se încadrează capitalul social, primele, diverse rezerve, dar și
profiturile sau pierderile actuale și din trecut. Matematic vorbind, pentru a
crește si a aduce la un nivel pozitiv capitalurile proprii, o companie poate
alege să influențeze oricare dintre elementele menționate. Cu toate acestea,
doar capitalul social poate fi influențat independent de profitabilitatea unei
afaceri.
Astfel, pentru a-și îmbunătăți structura
capitalurilor proprii și pentru a putea beneficia și de bonificațiile la plata
impozitului pe profit, companiile ar trebui să treacă în revistă metodele cele
mai eficiente pentru atingerea acestor scopuri. Printre acestea amintim metoda
clasică, și anume majorarea capitalului social prin aport în numerar, dar și
convertirea unor împrumuturi acordate societății de acționari/asociați în
capital social, sau utilizarea în acest scop a unor sume lăsate la dispoziție
de către acționari/ asociați.
Va fi interesant de urmărit cum vor acționa
companiile, mai ales în cazurile în care decizia de capitalizare poate concura
cu îndeplinirea altor interese ale asociaților/acționarilor, cum ar fi
distribuirea de dividende. Sunt multe aspecte fiscale de care trebuie să se
țină cont în astfel de decizii, însă propunerea de a stimula capitalizarea prin
acordarea de facilități fiscale este una surprinzătoare în sens pozitiv.
În concluzie, decizia privind modalitatea
prin care se îmbunătățește structura capitalurilor rămâne la latitudinea
acționarilor/asociaților cu mențiunea că, de această dată, pare demn de luat în
seamă și impactul fiscal care poate fi unul pozitiv.
Mai multe informații și
recomandări pentru companii legate de modul în care se pot pregăti în contextul pandemiei de COVID-19 sunt
disponibile în secțiunea dedicată de pe site-ul Deloitte România.
Pentru cele mai recente modificări
legislative adoptate în contextul
coronavirus, experții Reff & Asociații | Deloitte Legal actualizează în
permanență o secțiune dedicată, disponibilă aici.
Celebrating the performance in business shared services in Romania
THE DIPLOMAT BUCHAREST & OUTSOURCING
TODAY organizes the sixth edition of the ROMANIAN BUSINESS SERVICES FORUM & Awards 2020 on July15 at Athenee palace Hilton Bucharest (Roberto’s terrace).
The event is held in English language and it is organized
between 15:00 – 19:30 pm.
The event benefits from the support of DIAMOND PARTNER Wipro, GOLD PARTNERS PwC, ADP, Colliers International, AFI
Park Brasov, Societe Generale European Business Services, PARTNERS SCC, Endava, Sea One, Wave, Accace,
Valoris, with the support of ANIS, ClujIT and MEDIA PARTNERS Financial Intelligence,
Economistul, Romania Durabila, Club
Economic, Fab Lab Iasi, Pin Magazine.
It is the high time for business shared services in
Romania to go beyond the paradigm of doing business as usual. 2020 forced all business sectors as well as outsourcing
and business shared services to develop into new areas, rethink the daily
operations and create a new future for the entire industry. This future is
about keeping the core activities and operations but also evolve into more
specific areas such as: strategy, differentiation, health&safety and more
complex and profound aspects of businesses.
THE FORUM brings together the most prominent companies acting in
the Business Shared Services– BPO, ITO, SSC and connected services and tech solutions
providers’ industry in Romania in a half-day event with engaging keynote
sessions sustained by C-level industry leaders within an interactive CEO LEADER DEBATE and multiple and engaging networking
opportunities. The event aims at becoming an arena where key players in the
field can discuss the current challenges and opportunities that the business
services providers deal with.
THE AWARDS GALA continues to recognize, reward and celebrate the
success of the most prominent companies acting in the Outsourcing – BPO, ITO
and SSC industry in Romania.
The Jury Board is formed by:
FRANCESCA POSTOLACHE, Partner at PwC Romania
ANDRADA ILIESCU, Advisory Director at KPMG
GABRIELA MECHEA, Executive Director ANIS Romania
ANDREI ROMANESCU, Managing Director at Veeam Software
ANDREI CRACIUN, head of Digital Transformation &
Data Analysis, West University of Timisoara
ALEXANDRU TULAI, Vicepresident, Cluj IT Cluster
DAN ZAHARIA, Senior Leasing Consultant, EXTIND
Management
CARMEN ADAMESCU, Partner E&Y
MIHAELA ROSU, Director, Deloitte Audit
MIHAELA ROBU, Business Development Manager at ACCA South – Eastern Europ
EVENT AGENDA
15:00 – 15:45
WELCOME GUESTS & OFFICIAL OPENING
ROMANIAN BUSINESS SHARED SERVICES FORUM & AWARDS is the ideal stage for knowledge sharing, voice expression and objective recognition of the performance proved by professionals and projects, while celebrating and raising the profile of their achievements.
The Romanian Business Shared Services Forum & Awards recognizes the personal contribution and commitment of the most experimented individuals and the added-value projects in this industry in Romania.
15:45 – 17:30
BUSINESS SHARED SERVICES | CEO
LEADERS DEBATE
At Athenee Palace Hilton, in Bucharest (Roberto’s terrace) on July 15, we
will once again bring together the C-level business leaders in the industry.
The Forum will offer the stage to key opinion leaders, experts and the most
knowns specialists in the field, to discuss some of the most pressing aspects
of the industry today.
17:30 – 18:00
NETWORKING COCKTAIL & GALA DINNER
18:00 –
19:30
AWARDS GALA – 6th EDITION
The Awards Gala, now in its sixth edition, is an elite event and a platform to recognize, reward and celebrate the success of the most prominent companies, projects and individuals acting in the business shared services field in Romania. Based on rigorously researched information and a Judging Panel formed of prominent names in business, the Gala Awards established itself as a must-attend in your Romanian Gala Awards event calendar.
CEO
LEADERS DEBATE
The
Leadership perspective in the changing business world
PANELISTS
VIVEK BAKSHI, General Manager, WIPRO Technologies
FRANCESCA POSTOLACHE, Partner, PwC Romania
MATTHIEU PASQUIER, CEO, Societe Generale European Business Services
GEORGE DIDOIU, Director Tenant Services |, Office agency, Colliers International Romania
COLIN C. LOVERING, Vice-President, BRCC, PANEL Moderator
TOPICS
WORK – A MATTER OF TRUST| OVERCOMING THE BARRIERS IN ACHIEVING THE BUSINESS GOALS
AND BUILD A STRONG FEELING OF SCOPE OF WORK
Organizational strategy in adapting workplaces and protecting workers
Rethinking or introducing new job models at work
Expanded employer role as social safety net
Separation of critical skills and roles
LEADERSHIP
– INSPIRNG, ENGAGING, EMPOWERING | HOW TO MANAGE THROUGH
THE
POWER OF EXAMPLE AND BUILD COMMITMENT ALTHOUGH THE COMPANY LEVELS
Taking tough decisions and work through tough choices faster
Conveying the Leaders’ vision and epowerement all through organizational
structures
Switching from plan-driven to purpose-driven
How do leaders and organizations
are navigating into the new business and life reality
BUILDING BRIDGES | ENVISIONING NEW
SYNERGIES AND CREATING EFFECTIVE PARTNERSHIPS ON VERTICALS AND HORIZONTALS OF
BUSINESS COMMUNITY TO REACH THE NEEDED BUSINESS GOALS
The general feeling within the organizations: Coping with anxiety,
enabling and pushing further industry syneriges through dialogue and
cooperation
Virtualization of daily work: organizational platforms, innovative ideas
to en
Leveraging teams and engaging
managers and teams in strategy planning to ensure alignment on priorities, and
contingencies
FAST LEARNING | DESIGNING NEW ROLES WITHIN THE COMPANIES. EVERY CRISIS
REVEALS A NEED
What are the revelations over the pandemic crisis and what is their
effective reflection in the company’s operations
Virtual Coaching & Online Leadership Development
Virtualization of work and of organizational communication: Challenges
and solutions
REACHING EFFECTIVE RESILIENCE | BUILDING EFFECTIVE BUSINESS RESILIENCE, BEST PRACTICES
AND SHARING KNOWLEDGE
Leaders feel the pressure too: How do you cope and make the best from the
available resourses
Adaptive Leadership and coveying a clear message within organization: What
would this message be?
Corporate Ingenuity in challenging times: How Top Leaders are making a difference
THE AWARDS CATEGORIES & DEFFINITIONS
COMPANY AWARDS
These categories of awards honor a
business organization demonstrating superior performance in the development,
delivery and innovation of outsourcing services.
BUSINESS SERVICES COMPANY OF THE YEAR (over 800 employees) – This award recognizes all aspects of business management excellence, such as financial and operational performance, depth and breadth of services, client and employee growth, company leadership and CSR.
BUSINESS SERVICES COMPANY OF THE YEAR (less than 800 employees) – This award recognizes all aspects of business management excellence, such as financial and operational performance, depth and breadth of services, client and employee growth, company leadership, as well as social responsibility
EMPLOYER OF THE YEAR (over 800 employees) – This award seeks to recognize the industry company with more than 800 employees which has achieved excellence in the provision of internationally recognized training to its employees, an employer who promotes the value of quality environment at the workplace.
EMPLOYER OF THE YEAR (less than 800 employees) – This award recognizes the industry company which has achieved excellence in the provision of internationally recognized training to its employees, an employer who promotes the value of quality environment at the workplace.
BEST WORKPLACE – This award provides recognition for top quality design, functionality and excellence in the workplace
BRAND OF THE YEAR
(ON-LINE VOTED AWARD)
This award recognizes the popularity
aspect of a brand alone. The judging process for this category is unique in
this competition: 100% public on-line voting.
INDIVIDUAL AWARD
Nominees should be extraordinary
individuals, showing demonstrable achievements in their outsourcing career,
being directly responsible for creating and instituting innovative and
effective programs, projects, or technologies and/or have otherwise
significantly helped the company or outsourcing industry meet their goals.
CEO OF THE YEAR – This award recognizes the activity of a head of operations – Chief Executive Officer, Chief Operations Officer, general manager or company president, that demonstrated commitment to the Romanian outsourcing sector by creating a positive impact with the business he/she works in.
INITIATIVE AWARDS
An initiative nomination must
describe either one or a set of activities that impacted positively on the
outsourcing sector. Nominations should describe projects that are particularly
exceptional or innovative and go beyond “business as usual” measures.
CSR INITIATIVE OF THE YEAR –
CSR is increasingly important to the competitiveness of enterprises. This award
honors the business organization demonstrating the most significant social
impact.
DIGITAL TRANSFORMATION
INITIATIVE OF THE YEAR – This Award goes to the
organization that best demonstrates that it has substantially improved its
operational performance in terms of workflow effectiveness, customer experience
management, increased turnover and improved margins or cost control through an
innovation in their use and application of digital technologies either
developed in house or sourced from an external supplier.
L&D INITIATIVE OF THE YEAR –This award recognizes the best
educational project implemented by a company.
THE DIPLOMAT MEDIA EVENTSva organiza in data de 23 iulie 2020, in cadrul Athenee Palace Hilton
Bucuresti (terasa Roberto) conferinta pe teme de energie ENERGY CEO FORUM, urmata de ROMANIAN ENERGY AWARDS, Dineu de Gala dedicat companiilor din domeniul energetic romanesc.
Evenimentul este sustinut de Partenerii Gold CEZ
Romania, MET Romania Energy , Nuclearelectrica, SDEE Transilvania Sud, Tinmar
Energy, Partners Sea One, Wave, cu sprijinul
autoritatilor Consiliul Concurentei, World Energy
Council, AFEER, ARPEE, ACUE, ROPEPCA, CIGRE Romania, ClujIT si Partenerii Media:
Financial Intelligence, Energy Industry Review, Economistul, Romania Durabila,
Club Economic, Pin Magazine.
In cadrul ENERGY CEO FORUM, unii dintre cei mai importanti CEO ai
sectorului energetic vor discuta despre principalele tendintele din domeniu.
Forumul va fi urmat de Romanian Energy Awards avand ca scop recunoasterea
rezultatelor exceptionale ale companiilor, organizatiilor si ale
personalitatilor care au contribuit decisiv la dezvoltarea proiectelor si a
climatului de afaceri din domeniul energiei in Romania.
Cu o traditie de peste 8 ani, evenimentul
din acest an reprezinta o platforma complexa de dezbatere si recunoastere a
performantei liderilor din domeniul energetic din Romania. In 2020, evenimentul
debuteaza cu sesiunea de discutii Energy CEO Forum urmata de Romanian Energy
Awards, Dineu de Gala avand ca scop recunoasterea rezultatelor exceptionale ale
companiilor, organizatiilor si ale personalitatilor care au contribuit decisiv
la dezvoltarea proiectelor si a climatului de afaceri din domeniul energiei in
Romania.
ENERGY CEO FORUM PANEL
ONDREJ SAFAR, Country Manager for Romania, CEZ Group
CORINA POPESCU GM,
Electrica
PETRE STROE CEO, MET Romania
IULIAN TUDORACHE President, Board
of Directors of SNN
ADRIAN PAVELESCU Deputy General
Manager, Tinmar Energy
PETRU RUSET CEO,
Siemens Energy Romania
VALERIU BINIG Director,
Regulatory and Antritrust, ENEL (Panel Moderator)
EVENT AGENDA
15:00 – 15:30
Registration & Networking Lunch
15:30 – 15:45 Opening
address
15:45 – 17:30 CEO FORUM
Open discussion on the
major trends transforming the energy sector
TOPICS
Green Deal 2020
Interconnect energy systems and
better link/integrate renewable energy sources to the grid
Promote innovative technologies and
modern infrastructure
Boost energy efficiency and
eco-design of products
Decarbonize the gas sector and
promote smart integration across sectors
Empower consumers and help Member
States tackle energy poverty
Promote EU energy standards and
technologies at global level
Develop the full potential of
Europe’s offshore wind energy
Increase cross-border and regional
cooperation to better share clean energy sources
17:30 –17:45 Q&A
17:45 – 18:00
Networking cocktail
18:00 – 19:30 ROMANIAN ENERGY AWARDS GALA CEREMONY
THE JURY & JUDGING
PROCESS
JURY BOARD MEMBERS:
BOGDAN CHIRITOIU President,
Romanian Competition Council
ZOLTAN NAGY Vice-President, ANRE
VALERIU BINIG, Director, Regulatory
and Antritrust, ENEL
IULIAN TUDORACHE President,
Board of Directors of SNN
RADU DUDAU Director
Energy Policy Group
SILVIA VLASCEANU Executive Director –
Federation of Associations of Energy Utility Companies
Prof. Dr. GEORGE DARIE Polytechnic Univ. Bucharest, Dept. of Power Production and Usage, Member Board of Directors, ICME ECAB S.A
The final nominees list
constitutes the basis for choosing the winners for each category. Any
information provided by the final nominees will be treated as strictly
confidential and will only be used for the purpose of designating the Award
Winners. The award is given at the majority of the votes. In case of equal
votes, there will be a second round of votes. Members of the Jury are independent
from the nominees for which they will have to vote. If otherwise they will
withdraw from that specific vote.
The Award Winners are announced during a gala evening held in Bucharest on July 23 2020, starting 6:30 PM.
AWARDS CATEGORIES of an individual that was directly
responsible for creating
DEAL OF THE YEAR
This award
recognizes a project, including either a set of activities that had an impact
on the energy sector and / or the energy business community.
ENERGY PERSONALITY OF THE YEAR
This award
recognizes the activity of an individual that was directly responsible for
creating and instituting innovative and effective programs, projects, or
technologies and/or have otherwise significantly helped the public or private
sectors meet their goals.
ENERGY MANAGER OF THE YEAR
This award
recognizes the achievements of an individual that demonstrates leadership and
commitment to the energy sector creating a positive impact with the business
he/she managed.
OIL AND GAS COMPANY OF THE YEAR
This award
honors a business organization demonstrating superior performance in the
development, delivery and innovation of oil and gas field, products and
services.
OIL AND GAS PROJECT OF THE YEAR
This award
recognizes an oil and gas sector project that has been planned and executed
with excellence, delivering significant benefits to stakeholders and community.
CUSTOMER-CENTRIC ENERGY COMPANY OF THE YEAR
This award
honors a public sector organization or a private company demonstrating superior
performance in implementing customer-centric strategies in energy and power
projects, products and services.
ENERGY COMPANY OF THE YEAR
This award
honors a public sector organization or a private company demonstrating superior
performance in the development, delivery and innovation of conventional or
renewable energy projects or energy products and services.
AWARD FOR INNOVATION IN ENERGY
This award
honors the performance, leadership and innovation for new products that deliver
improvements in energy productivity. A wide range of products are eligible for
consideration in this category, include appliances, lighting control systems
and energy management systems.
TECHNOLOGY PROVIDER OF THE YEAR
This award
recognizes a new technology or design that results in significant resource
savings, new approaches in energy practice or innovative change in energy
management.
ENERGY EFFICIENCY PROGRAM OF THE YEAR
This award
recognizes an organization that is demonstrating excellence and innovation in
environmental management and sustainable practices in business.
BEST DIGITAL TRANSFORMATION PROGRAM OF THE YEAR
This award
honors the achievements of those companies that have successfully planned and
executed the digital transformation of one or multiple areas of their business through
the use of digital and disruptive technologies.
INDUSTRY-UNIVERSITY COLLABORATION INITIATIVE OF THE YEAR
This award
recognizes successful examples of great achievements in
industry-academia-government collaborative activities by universities, public
research institutes, companies and other entities and honours them for their
outstanding contributions to the promotion of such collaboration and their
success in pioneering achievements.
BRAND OF THE YEAR IN ENERGY
(online
voting)
This award
recognizes the popularity aspect of an energy company brand. The nomination
process for this award will be conducted online exclusively, with online voters
being in charge of proposing and assessing the nominees.
EXCELLENCE AWARD FOR LIFETIME ACHIEVEMENT
This award
recognizes the lifetime achievements of an individual that demonstrates
commitment to the energy sector creating a positive impact with the business
he/she works in.
ASSOCIATION/NGO OF THE YEAR IN ENERGY
This award
recognizes the achievements of an association or non-profit organization (NGO)
whose activities have had a positive impact on the energy sector.
ENERGY SECTOR FINANCING AWARD
This award
recognizes the exceptional achievements of a financial institution that
demonstrated a successful track record of financing the energy sector.
ENERGY CORPORATE SOCIAL RESPONSIBILITY AWARD
This award
recognizes the unique and outside-the-box initiative and strategy, that
demonstrates outstanding commitment to corporate socially responsible
principles.
E-MOBILITY
The award identifies and
recognizes the innovation and progress in delivering e-mobility solutions and
effective projects for corporate and individual consumers.
JURY SPECIAL AWARD
This award
recognizes a unique and outstanding initiative / performance of a professional
or company in energy industry.