Astăzi, 3 septembrie, Comisia prezintă un plan de acțiune privind materiile prime critice , lista din 2020 a materiilor prime critice și un studiu prospectiv privind materiile prime critice pentru tehnologii și sectoare strategice din perspectiva anilor 2030 și 2050. Planul de acțiune analizează provocările actuale și viitoare și propune acțiuni de reducere a dependenței Europei de țările terțe, diversificând oferta provenită atât din surse primare, cât și din surse secundare și îmbunătățind eficiența și circularitatea utilizării resurselor, promovând, în același timp, aprovizionarea responsabilă la nivel mondial.Acțiunile vor favoriza tranziția noastră către o economie verde și digitală și, în același timp, vor consolida reziliența Europei și autonomia strategică deschisă în ceea ce privește tehnologiile esențiale necesare pentru o astfel de tranziție. Lista materiilor prime critice a fost actualizată pentru a reflecta evoluția importanței economice și a provocărilor în materie de aprovizionare, pe baza aplicării lor în industrie. Aceasta conține 30 de materii prime critice. Litiul, care este esențial pentru trecerea la mobilitatea electrică, a fost adăugat pe listă pentru prima dată.

Maroš Šefčovič, vicepreședintele pentru relații interinstituționale și prospectivă, a declarat:
„O aprovizionare sigură și durabilă cu materii prime critice este o condiție prealabilă pentru o economie rezilientă. Dacă este să ne referim doar la bateriile auto electrice și la stocarea de energie, Europa va avea nevoie de litiu, de exemplu, de până la 18 ori mai mult până în 2030 și de până la 60 de ori mai mult până în 2050. Astfel cum demonstrează prospectiva noastră, nu putem permite înlocuirea dependenței actuale de combustibilii fosili cu dependența de materii prime critice. Acest lucru a fost amplificat de perturbările cauzate de coronavirus în lanțurile noastre valorice strategice. Prin urmare, vom construi o alianță puternică pentru a trece în mod colectiv de la o dependență ridicată la o aprovizionare diversificată, durabilă și responsabilă din punct de vedere social, la circularitate și la inovare”.

Thierry Breton, comisarul pentru piața internă, a declarat: „Anumite materii prime sunt esențiale pentru ca Europa să joace un rol primordial în tranziția verde și digitală și să rămână primul continent industrial al lumii. Nu ne putem permite să ne bazăm în totalitate pe țări terțe, iar în cazul unor pământuri rare chiar și pe o singură țară. Prin diversificarea aprovizionării din țări terțe și dezvoltarea propriei capacități a UE de extracție, prelucrare, reciclare, rafinare și separare a pământurilor rare, putem deveni mai rezilienți și mai durabili. Punerea în aplicare a acțiunilor pe care le propunem astăzi va necesita un efort concertat din partea industriei, a societății civile, a regiunilor și a statelor membre. Le încurajăm pe acestea din urmă să includă investițiile în materii prime critice în planurile lor naționale de redresare.”

Planul de acțiune privind materiile prime critice urmărește:

• să stabilească lanțuri valorice reziliente pentru ecosistemele industriale ale UE;
• să reducă dependența de materiile prime critice principale prin utilizarea circulară a resurselor, prin folosirea produselor durabile și prin inovare;
• să consolideze aprovizionarea internă cu materii prime în UE;
• să diversifice aprovizionarea de proveniență din țări terțe și să elimine denaturările în ceea ce privește comerțul internațional, respectând totodată pe deplin obligațiile internaționale ale UE.

Pentru a atinge aceste obiective, comunicarea de astăzi prezintă zece acțiuni concrete. În primul rând, Comisia va stabili, în următoarele săptămâni, o Alianță europeană în domeniul materiilor prime. Prin reunirea tuturor părților interesate relevante, alianța se va concentra în primul rând pe nevoile cele mai presante, și anume pe creșterea rezilienței UE în ceea ce privește lanțul valoric al pământurilor rare și al magneților, întrucât aceasta este vitală pentru majoritatea ecosistemelor industriale ale UE, cum ar fi energia din surse regenerabile, apărarea și spațiul. Mai târziu, alianța se va putea extinde pentru a aborda, în timp, și alte nevoi privind materiile prime critice și metalele de bază.

Pentru o mai bună utilizare a resurselor interne, Comisia va colabora cu statele membre și cu regiunile pentru a identifica proiectele de minerit și de prelucrare din UE care pot fi operaționale până în 2025. Se va pune un accent deosebit pe regiunile miniere carbonifere și pe alte regiuni aflate în tranziție, acordându-se o atenție deosebită experienței și competențelor relevante pentru mineritul, extracția și prelucrarea materiilor prime.

Comisia va promova utilizarea programului său Copernicus de observare a Pământului, pentru a îmbunătăți explorarea resurselor, operațiunile și gestionarea mediului ulterior închiderii. În același timp, programul Orizont Europa va sprijini cercetarea și inovarea, în special în ceea ce privește noile tehnologii de minerit și de prelucrare, substituirea și reciclarea.

În conformitate cu Pactul verde european, alte acțiuni vor aborda circularitatea și durabilitatea lanțului valoric al materiilor prime. Prin urmare, Comisia va elabora, până la sfârșitul anului 2021, criterii de finanțare durabilă pentru sectorul minier și pentru industria extractivă. Ea va analiza, de asemenea, potențialul materiilor prime critice secundare provenind din stocurile și deșeurile UE, pentru a identifica proiecte viabile de recuperare până în 2022.

Comisia va dezvolta parteneriate strategice internaționale pentru a asigura aprovizionarea cu materii prime critice care nu se găsesc în Europa. Parteneriatele-pilot cu Canada, cu țările interesate din Africa și cu țările din vecinătatea UE vor demara în 2021. În cadrul acestor parteneriate și al altor foruri de cooperare internațională, Comisia va promova practici miniere durabile și responsabile și transparența.

Context

Siguranța aprovizionării cu materii prime a industriei UE este o problemă veche. UE a căutat modalități de abordare a acesteia, de la instituirea, în anii ’70, a Grupului pentru aprovizionarea cu materii prime, până la lansarea Inițiativei privind materiile prime în 2008. Această inițiativă a stabilit o strategie de reducere a dependenței de materiile prime neenergetice pentru lanțurile valorice industriale și bunăstarea societății, prin diversificarea surselor de materii prime principale provenind din țări terțe, consolidarea aprovizionării interne și sprijinirea aprovizionării cu materii prime secundare prin utilizarea eficientă și circularitatea resurselor.

Pactul verde european și noua Strategie industrială a UE recunosc faptul că accesul la resurse este o chestiune strategică de securitate care contribuie la succesul transformărilor ecologice și digitale. În momentul de față, criza provocată de coronavirus face ca, în multe părți ale lumii, să se examineze cu un ochi critic modul în care sunt organizate lanțurile de aprovizionare, în special în ceea ce privește siguranța publică sau sectoarele strategice. Planul de redresare propus de Comisie pune accentul pe consolidarea ecologizării, a digitalizării și a rezilienței. Prin urmare, Europa ar trebui să depună eforturi pentru a dezvolta o autonomie strategică deschisă și pentru a diversifica aprovizionarea cu materii prime.

• Corporațiile și IMM-urile vor avea la dispoziție 46 de spații dedicate, la prețuri cu discount;
• Clienții Impact Hub vor beneficia de un nou tip de abonament, Flexi Pass, ce oferă o flexibilitate mai mare în a accesa spațiile de co-working;
• La 100 de intrări folosite, membrii Impact Hub pot beneficia de locuri în birouri private.

Impact Hub Bucharest vine în întâmpinarea angajaților și angajatorilor din România a căror activitate a fost afectată de pandemie și lansează un nou pachet de servicii și tarife.

Pentru echipe din corporații, IMM-uri, startup-uri, pentru profesioniști, antreprenori, Impact Hub Bucharest oferă acces la o rețea de spații dedicate birourilor, situate în trei zone cheie ale Bucureștiului – Floreasca, Timpuri Noi și Universitate. Birourile private sunt dotate cu o infrastructură de lucru de ultimă generație, au acces la spații verzi și respectă toate normele Covid-19 pentru siguranța utilizatorilor.

“Ultimele luni au demonstrat că munca de acasă reprezintă un compromis contextual și nu o soluție viabilă pe termen lung pentru marea majoritate a angajaților și angajatorilor din România. Constrângerile impuse de noul coronavirus determină companiile să prelungească perioada de telemuncă, să reunească temporar la birou echipe restrânse de lucru. Impact Hub vine cu noi soluții pentru acestea, oferind spații dedicate, generoase ca suprafață și mai aproape de casele angajaților. În plus, noile pachete flexible generează economii de până la 15% în bugetele firmelor în comparație cu chiriile lunare pentru birouri”, a declarat Vlad Craioveanu, cofondator Impact Hub Bucharest.

Pentru spațiile comune de co-working, pe lângă ofertele Standard, membrii comunității Impact Hub și noii clienți pot beneficia acum de Abonamentul Flexi Pass care permite o libertatea mai mare în ceea ce privește accesul și tarife substanțial reduse. Noul pachet conține acces nelimitat pentru de o zi întreagă la prețul de 15 Euro, acest cost mergând până la 10 Euro/zi în cazul achiziționării a peste 20 de intrări zilnice/lună.

Abonamentul Flexi Pass nu este nominal, astfel încât el poate fi folosit de oricare din membrii unei echipe, oricând, în oricare locație Impact Hub din București. Pentru companii care achizitionează cel puțin 100 de accese zilnice, Impact Hub le poate pune la dispoziție birouri private, pentru mai mare securitate și confidențialitate.

“Cred cu tărie că, pe termen lung, conceptele precum Impact Hub, vor deveni o componentă mai mare în piața de birouri la nivel local și global. Comunitatea este, până la urmă, cea care ne definește și care ne inspiră. “Munca în echipă” la care s-a lucrat ani de zile e amenințată în lipsa unei interacțiuni fizice între angajați. Iar spațiile de co-working sunt locurile ideale pentru comunități, colaborare și inovare. Pe lângă flexibilitatea contractuală și un control mai bun al costurilor, clienții noștri au posibilitatea de a le oferi acces angajaților lor la spații de lucru și întâlniri cât mai aproape de casa lor”, a explicat Vlad Craioveanu.

Impact Hub pune la dispoziția clienților o suprafață totală de 6,500 metri pătrați în cele trei sedii din Capitală: Impact Hub Floreasca, Impact Hub Universitate și Impact Hub Timpuri Noi. Acestea dispun de peste 150 de birouri în spațiile comune de co-working, de 46 de spații dedicate, 12 săli de conferințe, 3 locuri de luat masa și de o terasă în aer liber (Timpuri Noi).

Încă de la relaxarea restricțiilor impuse de noul coronavirus, Impact Hub Bucharest a luat toate măsurile pentru ca întreaga comunitate să fie în siguranță. Spațiile sunt dezinfectate periodic, dotate cu termoscanere la intrare, există culoare speciale de acces, birourile sunt așezate la distanțe de 1,5 metri iar fiecare membru primește un kit cu produse de dezinfectare.

Toate informațiile pot fi găsite pe www.impacthub.ro

Comisia a lansat o consultare publică referitoare la o nouă strategie a UE privind drepturile copilului, care va oferi un cadru de politică pentru toate acțiunile și politicile UE actuale și viitoare privind drepturile copiilor care trăiesc în același loc. Strategia va aborda, de asemenea, provocările existente sau noi în ceea ce privește drepturile copilului, pe care programul actual, care datează din 2011, nu le cuprinde, cum ar fi riscurile asociate utilizării noilor tehnologii și inteligenței artificiale.01/09/2020

Dubravka Šuica, vicepreședintă pentru democrație și demografie, a declarat: „Copiii au nevoie de protecția și de sprijinul nostru pentru a-și dezvolta întregul potențial, inclusiv în situații de urgență, după cum o demonstrează actuala pandemie. Prin noua noastră strategie cuprinzătoare a UE privind drepturile copilului, dorim să ne asigurăm că toți copiii din UE au aceleași drepturi de a primi protecție și acces la servicii, indiferent de originea sau de statutul lor social. De asemenea, prin acțiunea noastră externă, dorim să consolidăm sprijinul și protejarea copiilor din întreaga lume. Consultarea publică pe care o lansăm astăzi va fi un element central în elaborarea strategiei și va determina succesul acesteia”.

Didier Reynders, comisarul pentru justiție, a declarat: „Toți copiii au același drept la sănătate, educație, viață de familie, joacă și agrement; toți copiii au același drept la un nivel de viață îndestulător și la protecție împotriva abuzurilor și a prejudiciilor. Cu toate acestea, în practică nu toți copiii beneficiază de aceleași drepturi. Noua noastră strategie este menită să ofere o abordare coerentă și cuprinzătoare pentru ca drepturile copiilor să se aplice în mod egal în întreaga UE. Pentru a ne asigura că strategia noastră este adecvată scopului său, colaborăm îndeaproape cu organizațiile pentru drepturile copilului, astfel încât vocile și opiniile copiilor să devină parte integrantă a pregătirii acestui proiect important. Pentru a reuși, trebuie să cunoaștem și punctul de vedere al publicului larg, motiv pentru care îi încurajăm pe toți cetățenii să se exprime”.

Consultarea publică va fi deschisă până la 1 decembrie 2020.

• În S1 2020, profitul net al băncii s-a ridicat la 184,4 mil lei, peste nivelul bugetat, reprezentând aproximativ 49% din profitul înregistrat la nivelul întregului an 2019
• Activele totale ale băncii au crescut în primul semestru cu cca. 10% față de finele anului 2019, la peste 36 de miliarde de lei

CEC Bank, instituția financiară cu cea mai lungă tradiție și cea mai extinsă rețea teritorială din România, rămâne o bancă solidă și profitabilă. CEC Bank a încheiat primul semestru din 2020 cu un profit net de 184,4 mil lei, conform rezultatelor preliminare, neauditate, peste nivelul bugetat. Profitul din primul semestru reprezintă 49% din profitul înregistrat la nivelul întregului an 2019.

”În primul semestru din 2020, am luat o serie de măsuri pentru a ne adapta la provocările legate de pandemia COVID-19, dar în același timp, am continuat să implementăm strategia de modernizare a băncii și de consolidare a poziției pe piață. Am luat toate măsurile necesare pentru siguranța clienților și angajaților noștri și am fost alături de clienții a căror situație financiară a fost afectată. În același timp, am continuat să finanțăm economia României. Activele totale ale CEC Bank au înregistrat o creștere susținută, de circa 10% în primul semestru, față de sfârșitul lui 2019, atingând nivelul de 36,1 de miliarde de lei. Am accelerat eforturile de digitalizare: am lansat CEC_IN, un flux care permite contractarea serviciilor bancare de la distanță, CEC Bank fiind printre primele bănci din România cu un astfel de sistem, am implementat sisteme de plată contactless de pe telefon sau ceas, am adus multiple îmbunătățiri serviciului de mobile banking și am demarat un amplu program de investiții pentru modernizarea bancomatelor”, a declarat Bogdan Neacșu, director general al CEC Bank. 

În primul semestru, veniturile nete din dobânzi au fost stabile, ridicându-se la circa 555 milioane lei, în timp ce veniturile nete din comisioane au înregistrat o creștere de 5,4% față de perioadă similară a anului trecut, ajungând la valoarea de 124 milioane lei, pe fondul creșterii numărului de clienți și de operațiuni. Raportul cost – venit a continuat să se îmbunătățească, situându-se la sfârșitul primului semestru în partea inferioară a intervalului 50%-55%, fiind în continuare sub media înregistrată în sistemul bancar, cu toate că banca operează cea mai extinsă rețea teritorială, de peste 1.000 de unități.

Sursele atrase de la clienți au crescut cu 8% față de sfârșitul anului trecut, depășind nivelul de 30 de miliarde de lei, persoanele fizice având o pondere de 75%. Pe segmentul persoanelor fizice, creșterea a fost de peste 5%, iar pe segmentul persoanelor juridice, de peste 17%.

Portofoliul de credite, la valoare brută, acordate clientelei a crescut cu circa 3% față de sfârșitul anului trecut. În cazul persoanelor fizice, creșterea a depășit 4% la nivelul întregului portofoliu, urcând la aproape 10% în cazul creditelor pentru locuințe.

În cazul creditelor acordate companiilor, banca a înregistrat o creștere de circa 3% a portofoliului, creditele de investiții și cele pentru finanțarea activității curente înregistrând ritmuri de creștere relativ egale. Cel mai mare volum al finanțărilor a avut ca destinație domeniile agricultură, industrie și comerț. În contextul în care, după declararea stării de urgență am asistat la o scădere a cererii de credite, dar și la o nevoie crescută de finanțare a bugetului de stat, banca și-a intensificat activitatea pe piața titlurilor de stat, soldul activelor de această natură crescând la 12,7 miliarde lei, față de 7,7 miliarde lei soldul în decembrie 2019.

În condițiile creșterii activelor CEC Bank cu circa 10%, peste ritmul de creștere mediu la nivelul sistemului bancar (4,7%), cota de piață a CEC Bank a crescut de la 6,64%, la sfârșitul lui 2019, la 6,96%.

Rata creditelor neperformante a crescut la 6,49%. Creșterea se datorează în principal modificării reglementărilor privind modul de raportare, începând cu data de 30.06.2020, anumite categorii de active (RMO, depozite la bănci) nemaifiind incluse în baza de calcul, iar expunerile neperformante nemaifiind diminuate cu valoarea provizionului pentru dobânda depreciată (unwinding).

Banca înregistrează o acoperire confortabilă a creditelor neperformante cu provizioane și garanții, de peste 210%.

În primul semestru, CEC Bank a înregistrat cheltuieli cu ajustări pentru pierderi așteptate aferente creditelor în valoare de circa 100 de milioane de lei, ținând cont de perspectivele de deteriorare a indicatorilor macro-economici.

La sfârșitul semestrului 1 din 2020, rata fondurilor proprii totale se situa la un nivel de circa 25,65%, semnificativ peste nivelul cerinței globale de capital (OCR) aplicabilă băncii. Rata de rentabilitate a capitalurilor a fost de 9,02%.

Măsuri luate de CEC Bank în contextul COVID-19

• În luna martie, CEC Bank a lansat fluxul CEC_IN, care permite contractarea serviciilor bancare online 100%, fără deplasări la bancă, de către clienții din România și din diaspora. Pachetul oferit prin acest flux include cont curent, card bancar și acces la Mobile Banking.
• În contextul crizei COVID-19, banca a acordat amânări la plată în cazul a peste 14.000 de clienți (persoane fizice și juridice), din care peste 10.000 clienți au apelat la soluțiile proprii ale băncii, iar peste 4.000 de amânări la plată au fost acordate în baza OUG 37/2020.
• Toți clienții băncii au beneficiat de acces GRATUIT la aplicația de Mobile Banking, timp de 6 luni.
• CEC Bank a emis în mod GRATUIT carduri de debit pentru clienții care își ridicau pensiile în numerar de la ghișeele băncii și a asigurat trimiterea acestora, fără costuri, la adresa de domiciliu. În plus, Banca a facilitat încasarea pensiilor în numerar, la domiciliu, pentru clienții CEC Bank din comunele și orașele mici, unde nu aveau acces la unități sau ATM-uri CEC Bank sau în cazul celor care nu se puteau deplasa.
• CEC Bank a lansat oferte promoționale pentru refinanțarea creditelor de consum și pentru achiziția de locuințe dedicate salariaților din spitalele COVID. În cazul creditelor pentru refinanțarea împrumuturilor de consum, oferta a constat în: dobândă fixă de 5,5% pe an, cea mai mică de pe piață, fără alte comisioane. La momentul respectiv, dobânda medie în sistemul bancar la creditele din portofoliu era de circa 10,5%. În cazul creditelor pentru locuințe, banca a venit cu o ofertă mai avantajoasă decât prin „Prima Casa”: dobândă la lei de 4,19% anual (IRCC + marjă anuală de doar 1,75 pp) și comision de administrare de 0,15% anual.
• Programul IMM Invest a determinat revigorarea cererii de credite pe acest segment. Banca a primit 4.300 de solicitări, din care aproape 900 au fost aprobate, iar alte circa 2.200 sunt în diverse etape de aprobare.

***

Despre CEC Bank

CEC Bank este instituția financiară cu cea mai lungă tradiție. Fondată în 1864, CEC Bank are în prezent cea mai extinsă rețea națională, cu peste 1.000 de sucursale și unități teritoriale și active de peste 36 miliarde lei, la sfârșitul primului semestru din 2020.

CEC Bank este o bancă universală de top pe piața românească, care oferă o gamă completă de produse și servicii persoanelor fizice, IMM-urilor și corporațiilor mari, prin multiple canale de distribuție: unități bancare, rețele de ATM, internet banking (CEConline), mobile banking și phone-banking (Tele CEC).

Statul român, prin Ministerul Finanțelor Publice, este unicul acționar al CEC Bank, iar în luna noiembrie 2019, în urma acordului Comisiei Europene, capitalul băncii a fost majorat cu 940 milioane lei.

Mai multe detalii despre produsele și serviciile oferite de CEC Bank pot fi obținute în orice unitate a Băncii, apelând gratuit Serviciul suport clienți la numărul de telefon 0.800.800.848 sau accesând site-ul www.cec.ro.

In luna iulie 2020, Indicatorul de Incredere Macroeconomica al Asociatiei CFA Romania a scazut fata de luna anterioara cu 3,8 puncte pana la valoarea de 30,3 puncte, (fata de aceeasi luna a anului anterior, Indicatorul a scazut cu 17,9 puncte). Aceasta evolutie s-a datorat ambelor componente ale Indicatorului.

Astfel, Indicatorul conditiilor curente a scazut, fata de luna anterioatra cu 2,2 puncte, pana la valoarea de 19,9 puncte (fata de aceeasi luna a anului anterior, Indicatorul conditiilor curente a scazut cu 36,5 puncte). Indicatorul anticipatiilor a scazut in luna iunie cu 4,6 puncte pana la valoarea de 35,6 puncte (fata de aceeasi luna a anului anterior, Indicatorul anticipatiilor a scazut cu 8,6 puncte).

In ceea ce priveste cursul de schimb EUR/RON, aproximativ 95% dintre participanti anticipeaza o depreciere a leului in urmatoarele 12 luni (comparativ cu valoarea actuala). Astfel valoarea medie a anticipatiilor pentru orizontul de 6 luni este de 4,9022, in timp ce pentru orizontul de 12 luni valoarea medie a cursului anticipat este de 4,9582 (in conditiile in care anticipatiile individuale au variat intre 4,8500 si 5,1500).  

Rata anticipata a inflatiei pentru orizontul de 12 luni (august 2021/august 2020) a inregistrat o valoare medie de 2,70%.

Din luna aprilie a acestui an, in cadrul sondajului au fost adaugate si patru intrebari suplimentare, referitoare la impactul crizei coronavirusului asupra economiei nationbale, iar rezultatele pentru luna iulie 2020 releva:

• Durata impactului economic al cornavirusului: cea mai mare parte a respondentilor (peste 69%) anticipeaza ca acesta se va resimti puternic pana in trimestrul II al anului 2021;
• Deficitul bugetului de stat anticipat pentru anul 2020: valoarea medie a anticipatiilor este 8,3% (de mentionat ca sondajul a fost realizat inaintea rectificarii bugetare);
• Evolutia, in termeni reali a PIB in anul 2020: valoarea medie a anticipatiilor este -4,4%;
• Rata somajului la finalul anului 2020: valoarea medie a anticipatiilor este 7,0%.

Raspunsurile la intrebarile cantitative referitoare la impactul economic al crizei coronavirusului prezinta o abatere medie patratica a raspunsurilor ridicata, ceea ce arata o incertitudine ridicata in randul participantilor cu privire la evolutia viitoare a parametrilor economici.

Suplimentar, in luna iulie 2020, au fost adaugate inca 4 intrebari cu privire la impactul crizei provocate de Covid-19 asupra economiei, dupa cum urmeaza :

• Modul de revenire al economiei. In acest caz s-au desprins doua opinii majoritare, ambele cu un procent de 31%, si anume, revenirea in W (avand in vedere revenirea crizei medicale) si revenirea de forma unui semn « radical » adica, se va recupera rapid o parte din scaderea economica, iar recuperarea celeilalte parti va fi lenta.
• Criza curenta a generat modificarea comportamentului de consum, de munca, de calatorie. Cea mai mare parte a respondentilor, 59%, considera ca aceste modificari de comportament vor fi de lunga durata (de ordinul anilor).
• Criza curenta a avut un impact puternic asupra anumitor sectoare economice. 44% dintre respondenti considera ca impactul asupra acestor sectoare va fi de lunga durata (de ordinul anilor), in timp ce 33% considera ca impactul asupra anumitor sectoare economice va fi permanent.
• Respondentii au fost intrebati ce masuri trebuie luate pentru iesirea din aceasta criza (intrebare deschisa). Primele trei raspunsuri, in ordinea mentionarii sunt:
  • Investii in infrastructura, educatie, sanatate
  • Investii in tehnologie si digitalizare, in special digitalizarea serviciilor publice
  • O mai buna absorbie a fondurilor europene si imbunatatirea eficientei parteneriatelor public-private

Indicatorul de Incredere Macroeconomica, a fost lansat de catre Asociatia CFA Romania in luna mai 2011 si reprezinta un indicator prin intermediul caruia organizatia doreste sa cuantifice anticipatiile analistilor financiari cu privire la activitatea economica in Romania pentru un orizont de timp de un an. De asemenea, sondajul in baza caruia este calculat Indicatorul include si intrebari referitoare la evaluarea conditiilor curente macroecnomice.

Prin modul de realizare, acest sondaj cuprinde atat elemente specifice unui indicator de sentiment (incredere) care arata perceptia grupului de analisti din comunitatea CFA din Romania privind evolutia pietelor financiare, a mediului de afaceri, a randamentelor si riscurilor, cat si un indicator fundamental de prognoza privind evolutiile cursului de schimb, a ratelor dobanzilor si inflatiei.

Sondajul este realizat in ultima saptamana a fiecarei luni iar participantii sunt membri ai Asociatiei CFA Romania si candidatii pentru nivelurile II si III ale examenului CFA.

Indicatorul de Incredere Macroeconomica ia valori intre 0 (lipsa increderii) si 100 (incredere deplina in economia romaneasca) si este calculat pe baza a 6 intrebari cu privire la:

• Conditiile curente – referitoare la mediul de afaceri si piata muncii;
• Anticipatiile pentru un orizont de timp de un an pentru: mediul de afaceri, piata muncii, evolutia venitului personal la nivel de economie si evolutia averii personale la nivel de economie.

Pe langa intrebarile necesare pentru calculul Indicatorului de Incredere Macroeconomica, sondajul evalueaza si anticipatiile, tot pentru un orizont de timp de un an, pentru rata inflatiei, ratele de dobanda, cursul de schimb EUR/RON, indicele bursier BET, conditiile macroeconomice globale si pretul petrolului.

Sprijinul public va lua forma unor subvenții directe pentru capital circulant și investiții în producție și va fi cofinanțat prin Fondul european de dezvoltare regională. Măsura se va adresa întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-urilor) care își desfășoară activitatea în anumite sectoare și anumitor întreprinderi mari care au legătură cu IMM-urile eligibile, care au avut de suferit de pe urma pandemiei de coronavirus.

Obiectivul schemei este acela de a furniza lichidități respectivelor societăți comerciale, permițându-le astfel să își continue activitățile, să înceapă să investească și să își mențină forța de muncă. Comisia a constatat că schema destinată României este conformă cu condițiile care prevăd, în cadrul temporar, în special că: (i) subvențiile directe nu vor depăși 100.000 de euro per societate care își desfășoară activitatea în sectorul agricol primar, 120.000 de euro per societate care își desfășoară activitatea în sectorul pescuitului sau al acvaculturii și 800.000 de euro per societate care își desfășoară activitatea în toate celelalte sectoare, și că (ii) schema se va aplica până la 31 decembrie 2020. Comisia a concluzionat că măsura este necesară, adecvată și proporțională pentru a remedia o perturbare gravă a economiei unui stat membru, în conformitate cu articolul 107 alineatul (3) litera (b) din TFUE și cu condițiile prevăzute în cadrul temporar. Pe această bază, Comisia a aprobat măsura în temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat.

Mai multe informații cu privire la cadrul temporar și la alte acțiuni întreprinse de Comisie pentru a aborda impactul economic al pandemiei de coronavirus sunt disponibile aici. Versiunea neconfidențială a deciziei va fi publicată, cu numărul de caz SA.58166, în Registrul ajutoarelor de stat de pe site-ul internet al Comisiei dedicat concurenței, de îndată ce vor fi soluționate eventualele probleme legate de confidențialitate.

Universitatea Hyperion deschide la 1 septembrie cursurile gratuite de pregătire pentru admitere în perioada 24-25 septembrie la Facultatea de Arte, programele de licență Artele spectacolului (Actorie) și Cinematografie, Fotografie, Media (Regie de film şi TV, Imagine de film şi TV):

– Artele spectacolului (Actorie) – cursuri de pregătire online pe zoom, ținute de conf. univ. dr. Mihaela Triboi, profesor de arta actorului și regizor; înscrieri prin email pe adresa mihaela.triboi.arte@gmail.com, cu titlul „Pregătire actorie”, în care să fie specificate următoarele informații: nume și prenume, data și locul nașterii, numărul de telefon, studii absolvite.

– Cinematografie, Fotografie, Media (Regie de film şi TV, Imagine de film şi TV) – cursuri de pregătire online pe zoom, coordonate de lector univ. dr. Catrinel Dănăiță (0741.071.208), regizor de film; orarul se va face  în funcţie de disponibilitatea celor înscrişi.

Cursurile pot fi făcute în funcţie de nivelul de pregătire al candidatului.

• Transformările cu totul ieșite din comun ale acestui an au accelerat tendințe prezente anterior, stabilind în mod distinct câștigătorii și pierzătorii, dar au deschis și linii noi, neașteptate.

• Claudiu Cazacu, Consulting Strategist în cadrul XTB România, unul dintre cei mai mari brokeri de instrumente derivate din lume și companie de investiții listată pe Bursa de la Varșovia, discută despre direcțiile deja definite și unele perspective, pe termen de 6 luni – 1 an.

• La rândul său, Radu Puiu, Analist în cadrul XTB România, punctează o serie de aspecte cheie privind implicațiile „work from home”.

• Implicațiile majore pe tot ce înseamnă mâncare, stil de viață, călătorii, mod de lucru, piață imobiliară, tehnologie, hardware, securitatea informatică, piața muncii, fitness, wellness și sănătate – sunt toate prezentate în această analiză extinsă.

Claudiu Cazacu:

1. O mișcare spre mediul online în privința modului de lucru. Titlurile companiilor care au permis lucrul la distanță, mai ales prin întâlniri video și schimb de documente în mod profesional au avut de câștigat în mod spectaculos. După reușita Zoom, companii precum Microsoft (Teams, sau divizia Skype) sau Google (Hangouts) au dezvoltat și îmbunătățit propriile produse. Zoom, evaluată la 68.04 dolari la finele anului, a închis marți 25 august la nivelul de 290.44 dolari, de 4.3 ori mai mult. Microsoft a câștigat aproape o treime în același interval, adăugând sute de miliarde de dolari la capitalizare și atingând peste 1.6 trilioane dolari pe bursă, iar Alphabet a avansat cu doar 16% pe perioada similară. O parte din venituri au fost afectate puternic de scăderea interesului pentru publicitate în turism, transport și unele bunuri și servicii. O performanţă bună a înregistrat, justificabil, TeamViewer, firma care oferă servicii de acces la distanţă ale calculatoarelor și resurselor IT: un avans de aproape 50% anul acesta.

În perspectiva următoarelor 6 luni – 1 an, chiar și după trecerea pandemiei o serie de angajați vor prefera să lucreze măcar în parte de acasă. Firmele vor vedea de asemenea avantajul unui astfel de mod de funcționare hibrid, prin perspectiva costurilor și satisfacției angajaților. Evaluările titlurilor listate în domeniu sunt totuși foarte ridicate, din perspectiva multiplilor de evaluare. Este astfel posibilă o ajustare înainte de o reluare a unei tendințe favorabile.

• Evitarea aglomerației din magazinele fizice și a deplasărilor, în beneficiul giganților specializați pe comerțul online sau a diviziilor online ale celor tradiționali. Amazon a fost marele câștigător (+76% anul acesta până la închiderea de pe 25 august), dar e de notat avansul spectaculos al vânzărilor online Walmart sau Target în SUA potrivit raportărilor recente. În trimestrul al doilea, Walmart a avut o creștere a veniturilor de 5.6% agregat față de trimestrul 2 din anul precedent, iar Target de 25%, creșteri posibile doar cu largul sprijin al segmentului online.

Perspectiva noastră ar fi că magazinele clasice tip brick and mortar vor avea probabil parte de o revanșă parțială, dar noul echilibru va arăta oricum mai favorabil mediului digital față de anii anteriori. Aspectul este favorabil procesatorilor de plăți (atât cei clasici de tip Visa sau Mastercard cât și Square, PayPal sau Shopify), retailerilor care migrează favorabil spre digital și bineînțeles, Amazon. Tendinţa a fost vizibilă și în România, cu o deplasare majoră înspre achizițiile online. Unele segmente precum electronicele și calculatoarele au fost preferate, atât la nivel local cât și internațional, în detrimentul segmentului de cosmetice, îmbrăcăminte, încălțăminte și accesorii și bunuri de folosință îndelungată. Tendința de migrare spre mediul online va favoriza acele companii care vor dezvolta tehnologie și pentru digitalizarea firmelor mici și medii, greu încercate în această perioadă. Pe lângă giganții din tehnologie, este loc semnificativ pentru nou-intrați, startup-uri sau firme de nișă, pentru dezvoltarea de produse adresabile segmentului mic și mijlociu.

• Producătorii de PC-uri, laptop-uri și echipamente de birou au înregistrat salturi masive ale cererii. Revenind din scăderile primăverii, volumele de unități livrate fiind cu 2.8% potrivit unui studiu Gartner decât în trim. II din 2019. Tendința pozitivă va continua, cel mai probabil, în ritmuri relativ mai scăzute în trimestrele următoare, însă totuși peste cele din anii anteriori. Fondurile economisite prin reducerea unor cheltuieli au fost redirijateinclusiv spre echipamente de lucru sau gaming. Acer și Asus au avut creșteri de vânzări de peste 20%. Segmentul suferă însă de pe urma unei competiții ridicate, iar performanțele sunt inegale: acțiunile HP, Acer și Lenovo sunt pe minus anul acesta, în timp ce Dell și Asus au fost căștigate, un salt de peste două cifre înregistrând doar Dell.

• Lucrul de la distanță a adus ocreștere importantă pentru domeniul cloud, segment major al Amazon, Google și Microsoft. O parte din creșterea accelerată a deschis totuși ochii unor companii în privința facturilor ridicate. Concurența ridicată dintre giganții de cloud (între care se poate profila și Alibaba) se va adăuga eforturilor firmelor mari de dezvoltare a unor soluții hibride. Profiturile aduse mai repede „din viitor” în buzunarele acționarilor anul acesta ar putea pre-anunța o creștere mai lentă anul viitor, ca efect al motivelor prezentate anterior și al ștachetei deja înalte.

• Cu atât de multă informație care circulă, este stocată sau procesată online,nevoia de securitate informatică va crește. Afacerile companiilor din domeniu ar putea cunoaște o perioadă foarte bună în următoarele trimestre. Fortinet, Palo Alto Networks, CrowdStrike sau Splunk, CloudFlare și chiar diviziile specifice ale Cisco și Broadcom ar putea vedea interes (și venituri) în creștere. Este o veste bună și pentru producătorii de antiviruși, majoritatea nefiind însă listați la bursă, o șansă pentru Bitdefender (nelistată, văzută de către Techradar drept cea mai bună soluție de antivirus), dar și Symantec (cotată) sau McAfee (de asemenea, nelistată).

• Atractivitatea birourilor și a spațiilor aglomerate din centrul orașelor a scăzut, în timp ce utilizarea intensivă a transportului auto adaugă presiunea timpului petrecut în trafic. Pentru cei care vor avea deschisă opțiunea lucrului de la distanță, fenomenul de migrare spre suburbii, cartiere mai liniștite sau chiar destinații mai îndepărtate, mai aproape de natură, spre orașe mici sau mediul rural va continua într-o formă accentuată, fiind de mare impact, în timp (orizont de 1 an și peste) în piața imobiliară. Apetitul pentru ETF-urile din domeniul de birouri și chiar spații comerciale, limitat în termeni relativi, nu va fi totuși dramatic afectat, investitorii fiind în continuare în căutare de active ”reale” și având o anume inerție în evaluare. Trenduri noi ar putea apărea în preferințele regionale pentru imobile, cu accent pe calitatea și costul vieții. Volumul amplu de amenajări și îmbunătățiri necesare, în SUA, Vestul Europei și tangențial și în România va ajuta operatorii de magazine de bricolaj și construcții.

• Mâncare și stil de viață: pentru o perioadă, probabil de câteva luni, fenomenele recente vor continua, cu un interes ridicat atât pentru comenzile online cât și pentru unele mâncăruri gătite acasă. Pâinea, cafeaua, mâncarea sănătoasă și suplimentele pentru imunitate au înregistrat creșteri notabile ale interesului potrivit clasamentului Google Search (SUA). Pentru unii consumatori alimentele de tip fast-food au fost o variantă de ”îndulcire” a stresului perioadei. Vânzările de alcool cunosc un profil regional foarte diferit. Diageo, producător de băuturi alcoolice listat la Londra a pierdut aproape 20% anul acesta. Scăderea consumului la nivel global nu a putut fi oprită de vânzările bune din America de Nord. O atenție mai ridicată o vor avea în perioada următoare producătorii de alimente bio, suplimente naturale și pentru imunitate și chiar segmentul vegan, pe măsură ce stilul de viață sănătos dobândește noi adepți.

• Călătorii: ridicarea definitivă a restricțiilor va aduce o revenire majoră a sectorului turistic și hotelier, însă pentru unele nume mari din domeniu costul perioadei va atârna greu în bilanț pentru o perioadă, situația pentru jucătorii medii și mici fiind în general și mai dificilă. Zonele mai retrase, mai puțin aglomerate, apropiate de natură vor avea de câștigat în detrimentul destinațiilor pur urbane. Transportul aerian pe distanțe foarte lungi va rămâne probabil încă o perioadă de ordinul mai multor ani la niveluri sensibil sub cele de vârf, din moment ce inclusiv o parte a turismului de afaceri va fi înlocuit cu tele-conferințe și apeluri video. Sectorul liniilor aeriene rămâne pentru o vreme rezervat celor foarte curajoși, deși ”supraviețuitorii” perioadei vor culege în cele din urmă roadele unor cote de piață îmbunătățite.

• Cererea pentruproduse de fitness, wellness și sănătate poate continua să genereze câștigători. Vânzările de biciclete au cunoscut un salt important vara aceasta. În Marea Britanie, în perioada aprilie – iunie saltul a fost de 63% pentru toată piața, segmentul accesibil (400-1000 de lire) a avut cea mai aprinsă creștere, în afară de bicicletele electrice, 150%. Fenomenul a fost încurajat de politicile locale și guvernamentale, iar trendul are șanse să continue la nivel european și asiatic. Acțiunile Shimano, faimos furnizor de componente pentru biciclete, listat în Japonia, au crescut cu aproximativ 30% anul acesta. În SUA, Nautilus, producător de echipamente de fitness se afla în dificultăți financiare serioase anul trecut, însă revirimentul afacerilor a susținut o creștere spectaculoasă de 575% a acțiunilor. Peloton, care oferă biciclete pentru antrenament și servicii pentru antrenamente de acasă a avansat cu 125%, arătând interes din partea investitorilor chiar și fără a oferi profit în ultimul an. Acolo unde salturile au fost foarte ridicate procentual, riscul unor ajustări proporționale este de luat în calcul, în special atunci când tratamentul sau vaccinul va deveni o certitudine. O continuare a trendului pro-mișcare și viață sănătoasă ar fi totuși probabilă pe un orizont de un an și chiar dincolo de acesta, aducând interes sporit asupra acțiunilor din domeniu.

Radu Puiu:

În martie, sute de milioane de angajați la nivel global au părăsit biroul cu gândul că trebuie să își amenajeze un spațiu de lucru în casă, dar crezând că vor reveni în câteva săptămâni. Pe măsură ce pandemia a început să se extindă și s-a dovedit a fi mai persistentă decât se prognoza anterior, săptămânile s-au transformat în luni.

Până în vară, marile companii de tehnologie erau în mod oficial ”în concurență” pentru a anunța ”cea mai întârziată” revenire la birou. În primul rând, Facebook și Google și-au prelungit activitatea de la distanță până la sfârșitul anului. Twitter și Square au dus subiectul și mai departe, afirmând că angajații ar putea alege să lucreze de acasă „pentru totdeauna”. De curând, Facebook, Google și multe alte companii au extins această opțiune până în 2021.

La aproape șase luni după ce virusul a schimbat total imaginea pieței de muncă, companiile mari încearcă să modifice beneficiile punctuale precum oferirea unui program ajustabil sau o comandă gratuită de mâncare în beneficii mai susținute și solide, care să susțină angajații care își desfășoară activitatea acasă și pentru a stimula moralul echipei.

Compensațiile monetare par să fie o modalitate populară prin care firmele încearcă să îi ajute pe angajați să facă tranziția. La începutul primăverii, multe organizații au furnizat angajaților bugete pentru a cumpăra echipamente noi pentru birou. Google le-a transmis angajaților că pot cheltui cel mult 1.000 de dolari pe echipamente pentru a-și organiza un spațiu potrivit pentru desfășurarea muncii de la distanță. Mișcarea a urmat anunțurilor anterioare conform cărora lucrătorii, care au discutat despre lipsa beneficiilor oferite în campus, nu au posibilitatea de a beneficia de mese și gustări gratuite sau să redirecționeze bugetele neutilizate din evenimente anulate pentru uz individual, cum ar fi abonamentele la săli de fitness sau pentru gesturi caritabile.

          Aceste decizii ar putea impulsiona achizițiile de componente hardware pentru finalizarea sau completarea biroului de acasă. Astfel, printre principalii câștigători s-ar putea numără Apple. Necesitatea oamenilor de a utiliza tehnologia pentru a susține activitatea de zi cu zi (lucrul, petrecerea timpului liber sau învățatul de la distanță) are potențialul de a impulsiona vânzările iPad-urilor și Mac-urilor. Vânzările de iPad-uri ale companiei au crescut cu 31%, iar categoria „Alte produse”, care include produse precum AirPods și Apple Watch, a crescut cu 17% față de trimestrul al treilea al anului trecut. De asemenea, veniturile aduse de vânzarea de laptopuri a crescut cu aproape 18% față de această perioadă a anului trecut.

Într-un astfel de scenariu, caracterizat printr-un nivel ridicat de incertitudine,antreprenorii vin cu noi soluții care să le permită continuarea activității. În pofida optimismului cu privire la faptul că birourile vor continua să aibă căutare, unul dintre cei mai mari jucători de pe piața imobiliară din România, propune o idee interesantă. Astfel, aduce în discuție termenul de ”co-living”. Acesta presupune transformarea uneia dintre clădirile sale de birouri în spații rezidențiale. Rămâne de văzut dacă o astfel de idee va câștiga tracțiune. Un lucru e clar însă: în ciuda crizei mondiale, oamenii au continuat să se afle în căutarea de noi locuințe, care să răspundă noilor nevoi subliniate de realitatea actuală, printre care se află și necesitatea unei locuințe mai spațioase. Această afirmație este sprijinită de faptul că datele referitoare la cererile de obținere a unui credit ipotecar pentru luna august au arătat o creștere de 33% față de aceeași perioadă a anului trecut, în SUA.

Despre XTB:

Cu mai mult de 15 ani de experiență în piețele financiare, XTB este, în prezent, unul dintre cei mai mari brokeri de instrumente derivate din lume și o companie completă de investiții listată pe Bursa de la Varșovia. Cu birouri în peste 10 țări incluzând Marea Britanie, Polonia, Germania și Franța, XTB este, de asemenea, reglementată de cele mai importante autorități de supraveghere din lume incluzând FCA și KNF.

Avertisment cu privire la riscuri:

Orice opinii, cercetări, analize, preţuri sau alte informaţii oferite cu titlul de comentarii generale de piaţă nu reprezintă sfaturi de investiţii. XTB nu este răspunzător pentru orice pierdere sau pagubă incluzând şi fără limitare la, orice pierdere sau câştig care poate lua naștere direct sau indirect din utilizarea sau bazarea pe astfel de informații. Vă aducem la cunoştinţă că informațiile sau cercetările bazate pe date istorice nu garantează viitoare performanțe sau rezultate.

Grupul BCR finanțează programul Digital People, inițiat de Școala informală de IT, dedicat reconversiei profesionale a celor care și-au pierdut locul de muncă în pandemie

• Programul „Digital People” se adresează celor interesați de conversia profesională și care vor să înceapă o carieră în IT
• Contravaloarea cursurilor se achită după obținerea unui job în domeniu
• Absolvenții programului pot obține un Certificat de absolvire cu recunoaștere națională, eliberat de Ministerul Muncii și Protecției Sociale și Ministerul Educației Naționale
• Înscrierile se desfășoară în perioada 1 septembrie – 30 noiembrie 2020

Grupul Banca Comercială Română, prin BCR, BCR Social Finance și Fundația Erste, a acordat o finanțare de 340.000 de lei programului lansat de Școala informală de IT, ce vine în ajutorul persoanelor care și-au pierdut locul de muncă sau au rămas în șomaj tehnic, pe fondul crizei generate de pandemia de COVID-19.  Finanțarea a fost realizată printr-un program pus la dispoziția sectorului non-profit din România de către Grupul BCR, în care dobânda este subvenționată 100% de Fundația Erste pentru utilizările din credit efectuate până la 31 decembrie 2020.

Inițiativa Digital People le oferă cursanților șansa să înveţe skill-uri digitale noi și să se specializeze în domenii aflate la mare căutare pe piața forței de muncă, precum Java Development, Software Testing, Web Development (JavaScript) sau Python Development. Cursurile durează în medie 4-5 luni și sunt predate de mentorii Școlii informale de IT, într-un mix de training-coaching-mentorat, ce include sesiuni de Soft Skills și Interview Preparation, menite să-i ajute pe absolvenți să se angajeze mai ușor.

„Odată cu pandemia, societatea și economia au fost  nevoite să accelereze procesele de digitalizare, pentru a  se putea adapta noului context. Multe procese care anterior erau greoaie au fost rezolvate mult mai repede.  Aceasta este partea pozitivă. Din păcate, România se află pe ultimul loc în Europa atunci când vine vorba de munca la distanță și, în același timp, se confruntă cu o creștere a șomajului,. De aceea, am primit cu brațele deschise programul Digital People. Ne bucurăm să fim parte din el și să contribuim la susținerea celor care și-au pierdut locul de muncă în această perioadă grea. Mai mult decât atât, ne place să spunem că finanțăm un program de formare ce reprezintă o soluție pe termen lung pentru toți cei care îl vor urma”, a declarat Ștefan Buciuc, CEO BCR Social Finance.

Programul se adresează exclusiv persoanelor care, din cauza efectelor pandemiei COVID-19 și-au pierdut locul de muncă sau se află în șomaj tehnic, dar și celor care au absolvit anterior o școală cu caracter tehnic obținând diploma de Bacalaureat. Programul este accesibil celor care locuiesc în unul dintre cele șapte orașe unde Școala informală de IT are sedii, sau în proximitatea acestora: Brașov, București, Cluj-Napoca, Craiova, Iași, Sibiu sau Timișoara.

Înscrierile se desfășoară în perioada 1 septembrie – 30 noiembrie 2020, prin completarea formularului de înscriere disponibil online pe pagina programului (www.scoalainformala.ro/digital-people), unde poate fi accesat și regulamentul campaniei.

„Programul Digital People aduce o soluție practică pentru oameni și ne dorim ca prin intermediul lui să atenuăm efectele nefaste ale pandemiei, printre care se numără și creșterea mare a numărului de șomeri. Împreună cu BCR Social Finance IFN SA, ne-am propus să sprijinim, pentru început, minimum 70 de persoane în reorientarea lor profesională către industria IT&Software. În cadrul programului le oferim acestora cursuri specializate, dar și recomandări de angajare către diverse companii din această industrie sau din industrii diferite, dar care au departamente de IT aflate în căutare de personal calificat”, a declarat Mihai Talpoș, co-fondatorul Școlii informale de IT.

Despre Școala informală de IT

Înființată în 2013, Școala informală de IT este lider la nivel național în sectorul educației nonformale și a reconversiei profesionale în domeniul IT. Până în prezent, peste 5000 de pasionați de tehnologie au absolvit cursurile de IT din oferta școlii, în cele mai mari 7 hub-uri IT din țară (București, Cluj-Napoca, Iași, Timișoara, Brașov, Sibiu și Craiova). Comunitatea activă de peste 100 de mentori practicieni în mari companii IT naționale și internaționale oferă mentorat și coaching în carieră cursanților care își doresc șansa unui nou început. Școala informală de IT este partener a peste 120 de companii de top din industria IT & Software.

IMM FACTOR este cel de-al treilea program guvernamental, derulat de FNGCIMM, prin care este sustinut accesul la finantare al IMM. Costurile de finantare, in procent de 50% si costurile de garantare, in procent de 100% sunt acoperite printr-o Schema de Ajutor de Stat, suportata din bugetul Ministerului Finantelor Publice.

Sprijinirea sectorului intreprinderilor mici si mijlocii reprezinta o prioritate a Guvernului Romaniei, care prin Planul National de Investitii si Relansare Economica, recunoaste contributia acestui  sector de importanta strategica la cresterea economica si la crearea de locuri de munca.

IMM Factor este cel de-al treilea program guvernamental, care sustine accesul la finantare al intreprinderilor mici si mijlocii, prin acordarea de facilitati de garantare de catre stat pentru pentru finantarea creditului comercial. IMM Factor vine ca raspuns la realitatea economica care arata ca in Romania creditul comercial este insuficient dezvoltat, in timp ce in tari cu economie de piata dezvoltata are o pondere importanta ca sursa de finantare. Romania ocupa locul 26 intre tarile europene in privinta intermedierii financiare prin factoring, situatie care trebuie remediata pentru a oferi lichiditatile necesare sectorului antreprenorial, atunci cand exista varfuri de plati in activitatea IMM-urilor.

Schema de garantare a creditului comercial va putea fi accesata pana la 31 decembrie 2020, beneficiarii programului avand posibilitatea de a obtine de la bancile inscrise in program, finantari de tip factoring acordate pe baza facturilor comerciale si garantate de stat.

Beneficiarii programului IMM Factor vor fi sustinuti de o schema de ajutor de stat, sub forma de granturi, prin care vor fi acoperite costurile de finantare (dobanda aferenta sumelor avansate de finantator si comisionul de factoring aferent serviciilor de colectare si administrare creante) in procent de 50% si costurile de garantare (comisionul de risc si comisionul de gestiune), in procent de 100%. Valoarea maxima a granturilor ce pot fi acordate prin schema de ajutor de stat, este de pana la 800.000 euro/ IMM, iar pentru sectoarele pisciculturii si acvaculturii, precum si cel al agriculturii, granturile sunt limitate pana la maxim 120.000 euro, respectiv 100.000 euro pentru fiecare beneficiar.

Garantiile vor fi acordate in procent de maximum 50% din valoarea finantarii de tip factoring, exclusiv dobanzile, comisioanele si alte cheltuieli aferente finantarii garantate cu posibilitatea prelungirii finantarii de maximum 3 ori, pe perioade de pana la 12 luni.

Valoarea plafonului de garantare este de maximum 5.000.000 lei/ beneficiar, iar valoarea maxima a unei garantii pentru o facilitate de factoring este de maximum 750.000 lei. Valoarea finantarilor, perioada cu trageri si rambursari pe masura prezentarii, se acorda conform normelor proprii de creditare ale finantatorilor.

Pot beneficia de garantii si ajutor de stat IMM-urile din toate sectoarele de activitate (cu exceptia celor declarate neeligibile potrivit OUG 146/2020), care respecta conditiile programului si se incadreaza in normele si procedurile interne ale finantatorilor.

 „Sustinerea sectorului intreprinderilor mici si mijlocii reprezinta misiunea FNGCIMM si o prioritate a programului economic de guvernare actual. FNGCIMM ca institutie specializata a statului pentru acordarea de garantii, si-a asumat rolul de liant intre mediul de afaceri, si sistemul bancar, iar in acest sens, dedicam intreaga capacitate operationala pentru a interveni in economie cu cele mai adecvate si eficiente masuri pentru diminuarea efectelor economice induse de pandemie. Performantele economice si financiare ale IMM-urilor si viabilitatea afacerilor, sunt elemente de care depinde evolutia economica si sociala si implicit, viata fiecaruia dintre noi. Ne simtim responsabili si datori sa ajutam, prin implicare totala, fiecare initiativa care poate conduce la cresterea economica, la crearea si pastrarea locurilor de munca.

IMM FACTOR reprezinta o solutie la o problema cu care stim ca se confrunta mediul antreprenorial si indemnam intreprinzatorii sa acceseze pana la finalul acestui an, produsele de factoring ce vor fi oferite de către finanatori pentru derularea activitatii curente, sa beneficieze de granturile de pana la 800.000 de euro si de garantiile de stat de pana la 5.000.000 lei.“,  a declarat Dumitru Nancu – Directorul general al FNGCIMM.

FNGCIMM reprezinta un pilon important de sustinere si un vector de implementare al Planului National de Investitii si Relansare Economica, prin operationalizarea a patru programe noi: IMM Invest (accesul IMM la capital financiar), IMM Leasing de echipamente si utilaje (asigura accesul la creditul furnizor), IMM Factor (schema de garantare de catre stat a creditului comercial) si Noua Casa (deblocarea creditului ipotecar).

Cum de au ajuns românii din marile orașe să se spele la lighean, ca pe vremea lui Ceaușescu? De ce nu s-a investit în rețeaua de termoficare, care este motivul pentru care CET-urile au rămas de  izbeliște în mare parte din țară? Cine sunt vinovații pentru faptul că românii au ajuns dependenți de centralele termice de apartament? Întrebări care îi vizează, în primul rând, pe administratorii marilor orașe, cei care au preluat, cu ochii închiși și fără niciun plan de acțiune, activitatea de termoficare de la fosta societate Termoelectrica.

Totul a început acum 20 ani, odată cu procesul de reorganizare al producției de energie din Romania când guvernul de atunci, presat pe de o parte de normele europene în materie de mediu iar pe de altă parte de FMI, pentru a stopa pierderile uriașe ale marilor concerne de stat, a trecut la restructurarea Termoelectrica SA. 

Fără o strategie unitară, fără a lua în considerare studiile plătite din fonduri PHARE, cele mai mari electrocentrale din Termolectrica au trecut la ministerul de resort sub forma unor societăți comerciale (Rovinari, Turceni, Elcen etc).

Restul filialelor Termoelectrica, sub influența politicienilor, au trecut în patrimoniul orașelor unde erau amplasate.  Potrivit HG104/2002 și OPUG78/2002, prin trecerea din domeniul privat al statului și din patrimoniul SC Termoelectrica SA în domeniul public al marilor orașe, acestea au devenit societăți comerciale cu acțiuni deținute de municipii.

Operațiunea s-a derulat în mod gratuit, iar consiliile locale au preluat atât activele (instalații, terenuri, clădiri etc.) cât și obligațiile financiare ale fostelor sucursale, multe dintre ele aflate într-o stare de faliment mascat.

La vremea respectivă, primăriile au înființat societăți care au preluat,  în evidența contabilă la conturile de active, toate bunurile mobile și imobile, iar la pasiv cota parte din datoriile istorice ale Termolelectrica. În unele cazuri, transferul s-a făcut însă fără toată documentația necesară impusă de Legea 31 privind societățile comerciale.

,,La Bacău, de exemplu, pentru preluarea bunurilor după înființarea CET SA nu s-a semnat între Municipiul Bacău și CET SA niciun protocol de predare-primire, bunurile fiind considerate de ambele părți ca aparținând societății CET SA în baza actului de înființare. O problemă care, ulterior, a ajuns subiect de procese în justiție’’, a declarat Florin Dragomir, asociat coordonator al Sierra Quadrant, reprezentantul lichidatorului judiciar al CET SA Bacău.

CASTELUL DE NISIP AL CET-URILOR

Preluarea CET-urilor de către administrația locală s-a dovedit, pentru comunitățile locale, un cadou otrăvit. Cum majoritatea orașelor aveau bugete insuficiente, iar necesarul de investiții în funcționarea unităților de termoficare era uriaș, cele mai multe CET-uri au intrat, rând pe rând, în faliment ( București, Piteşti, Iaşi, Braşov, Bacău, Oradea, Suceava).

,,Din păcate, în majoritatea cazurilor, am avut de-a face cu un management dezastruos, cu o lipsă crasă de viziune. Primăriile au preluat CET-urile cu ochii închiși, nu au investit în ele, n-au apelat la expertize independente, au subvenționat cât au putut gigacaloria și astfel, pe fondul degradării rețelelor, problemele financiare s-au acumulat. A fost doar o problemă de timp până ce să se ajungă la stadiul de faliment’’, a explicat Dragomir.

,,Bacăul este un exemplu în acest sens, la o scară mai mică față de situația din București, dar pe aceleași coordonate negative’’, a mai spus acesta.

Cu falimentul la ușă, o serie de  municipalități au încercat diverse artificii, înființând și falimentând societăți comerciale pe bandă rulantă, în tentativa de a scăpa de datoriile către furnizori.

S-a întâmplat inclusiv la București, unde RADET a dat faliment, iar datoriile istorice, de peste 3,7 miliarde de lei, au ajuns subiect de dispută juridică între municipalitate și furnizori.

La Bacău, datoriile neachitate de CET SA, societate aflată în faliment, sunt de peste 20 milioane de euro și fac obiectul dosarului de faliment aflat în justiție.

BĂTĂLIA DIN JUSTIȚIE

În loc să investească în reabilitarea CET-urilor și rețelelor de distribuție,  multe dintre primării au așteptat falimentul și au ales să ducă războaie în justiție, în tentativa de a scăpa de datorii și de a recupera terenurile, clădirile și celelalte active ale CET-urilor, cu gândul de a înființa noi societăți.

Unele au reușit, pe calea justiției, să revendice patrimoniul societăților (Pitești, Oradea, Brașov). Altele, precum cele din Iași, Suceava și Bacău, au pierdut sau sunt pe cale să facă acest lucru.

,,Multe dintre deciziile luate în justiție sunt controversate, magistrații decizând în favoarea ,,statului’’, cu toate că din dosare au lipsit documentele esențiale. Legile au fost interpretate într-un mod cel puțin original, în unele cazuri o hotărâre de guvern fiind considerată mai puternică decât legea societăților comerciale, exemplul de la Pitești fiind poate cel mai relevant în materie’’, explică Florin Dragomir.

,,În cazul de la Bacău, am reușit să câștigăm prima runda contra Primăriei în dosarul în care aceasta revendică întreg patrimoniul CET SA, compus din  aproape 68 ha teren și zeci de construcții si echipamente specifice producției de energie termică și electrică. Autoritățile locale au înființat CET SA cu un capital social de 53.800.780 lei – prin preluarea activului și pasivului Sucursalei Electrocentrale Bacău din cadrul Termoelectrica SA. Dacă pasivul a fost preluat fără comentarii în bilanțul societății, despre activ au pretins, în 2015, că ar fi al municipiului. Sentința pe fond a demonstrat că n-au dreptate. În dreptul civil, statul are aceleași drepturi și obligatii ca orice altă parte, iar actul constitutiv este un contract de societate, cu drepturi și obligații, capitalul social și alte elemente ce se menționează în Registrul Comertului fiind opozabile terților’’, a declarat repezentantul lichidatorului judiciar al CET SA Bacău.

Un alt numitor comun al tuturor proceselor legate de CET-uri. Majoritatea covârșitoare a datoriilor sunt către Ministerul Finantelor/ANAF/AVAS și ANRSPS.

,,Numai la CET Bacău, creanțele statului depășesc 20 milioane de euro. Prin cererea reconvențională, am solicitat instanței ca, în cazul in care va admite acțiunea Primăriei, să dispună obligarea lor la plata pasivului preluat la data înființării. Nu poți lua înapoi activele dacă nu pui in loc ceva, respectiv echivalentul lor valoric din pasiv’’, a mai declarat Dragomir.

La Bacău, decizia este în primă instanță, războiul juridic urmând să continue. La fel și la București, unde disputa dintre ELCEN și Muncipalitate (RADET) a ajuns în fața judecătorilor.

CE URMEAZĂ PENTRU CET-URI

Indiferent că vorbim de Iași, Brașov, Bacău, Constanța, Suceava sau de București, situația sistemelor de termoficare este similară, aproape de dezastru.

La București, principala problemă o constituie starea rețelei de termoficare. O rețea de aproape 4000 de kilometri de conducte, a doua ca mărime din lume după cea din Moscova, în care peste 80% din conducte datează din anii ‘60-‘70 și necesită reparații majore.

În prezent, din cauza gradului major de degradare a rețelei de termoficare, ce poate fi comparată cu o găleată cu fundul spart, presiunea din conducte a scăzut progresiv de la valori de 8 – 9 bari la 3,5 – 4 bari și chiar sub acest nivel.

Așa s-a ajuns ca ELCEN să fie nevoită să pompeze în rețea până la 2.000 de tone de apă de adaos/oră, în condiţiile în care, în 2016, cantitatea nu depăşea 1.200 de tone.

Pe fondul degradării conductelor, avariile au devenit din ce în ce mai dese, iar bucureștenii o simt pe pielea lor. Deși își plătesc facturile, mulți dintre ei au ajuns să se spele cu apă încălzită la aragaz.

Necesarul total de investiții este de peste 3 miliarde de euro numai în București (ELCEN/Termoenergetica). Și în celelalte orașe din țară, investițiile necesare depășesc, cumulat, peste 7 miliarde de euro.

De unde bani? ,,Noile administrații locale, ce vor fi votate la alegerile locale, vor trebui, de voie de nevoie, să găsească resursele bugetare, să construiască proiectele de finanțare europeană pentru reabilitarea rețelelor și a punctelor termice’’, spune Florin Dragomir. 

În plus, autoritățile trebuie să găsească o soluție pentru funcționarea sistemelor, mai ales că, din 2021, subvențiile la plata energiei termice vor fi eliminate. Decizia ar putea duce la triplarea cheltuielilor de întreținere, cel puțin în București.

,,Încă din 2000-2004, Guvernul a avut la dispoziție studii de impact asupra situației sectorului de producție a energiei termoelectrice, din perspectivă aderării la UE, cu toate datele concrete, inclusiv cu necesarul investițional și strategia de implementare. Oare degringolada centralelor termoelectrice reprezintă modul original al României de transpunere în practică al angajamentelor luate? Tot ce este posibil. Mai degrabă acestea au fost nuci fierbinți plasate de la guvernare la alta, în stilul clasic românesc. Să sperăm că, după alegeri și în perspectiva fondurilor uriașe puse la dispoziție de UE, vom vedea proiecte concrete de susținere a sistemului centralizat de termoficare, de salvare a acestui sector vital pentru societate’’, a mai declarat Florin Dragomir.

Companiile din întreaga lume cheltuiesc mai puțin de 5% din venituri pe tehnologie, inclusiv așa-numitele organizații avangardiste în domeniul tehnologiei, care au o viziune și o strategie bine definite și un departament de tehnologie dezvoltat, potrivit studiului Deloitte Global Technology Leadership 2020, efectuat în rândul a 1.300 de lideri din domeniul afacerilor și al tehnologiei din 69 de țări, inclusiv România. De asemenea, studiul arată că doar 11% dintre organizații sunt avangardiste în materie de tehnologie și că aproape o treime dintre liderii acestor companii (29%) pot juca un rol vizionar, de două ori mai mulți decât în cazul organizațiilor tradiționale (14%).

Asemănările dintre cele două tipuri de organizații sunt vizibile și atunci când vine vorba de bugetele alocate pentru inovație, deoarece 20% dintre companiile avangardiste în tehnologie investesc în această zonă, puțin peste procentul organizațiilor tradiționale (15%).

„Pandemia a accelerat planurile de adoptare a tehnologiei și digitalizării, oferind liderilor o oportunitate fără precedent pentru a-și transforma afacerile. Organizațiile au nevoie, mai mult ca oricând, de lideri care au cunoștințe în domeniul tehnologiei, întrucât companiile au devenit mai tehnice, iar studiul chiar subliniază faptul că directorii generali îi privesc pe liderii din domeniul tehnologiei drept parteneri strategici principali, mai mult decât pe liderii tuturor celorlalte funcții la un loc”, a spus Vladimir Aninoiu (foto), Director de Tehnologie în cadrul practicii de consultanță a Deloitte România.

Conform studiului Deloitte Global Technology Leadership 2020, principalul element care ajută companiile avangardiste în domeniul tehnologiei să depășească organizațiile tradiționale este capacitatea acestora de a utiliza tehnologia în vederea creșterii afacerii, susținută de cadența la nivel operațional și de prioritățile strategice, nu numai în interiorul departamentelor de tehnologie, dar și în întreaga organizație. Companiile avangardiste în tehnologie se concentrează pe inovație (66%) și pe clienți (60%), iar departamentele lor de tehnologie sunt mai implicate pe parcursul întregului proces de inovație, din faza de anticipare (52%), până la cea de realizare a prototipului (56%) și implementare (47%). De asemenea, departamentele de tehnologie ale acestor organizații au de 2,5 ori mai multe șanse să fie considerate extrem de eficiente sau foarte eficiente (66%) în definirea experiențelor clienților și a interacțiunilor cu aceștia, în comparație cu departamentele de tehnologie din organizațiile tradiționale (27%), de la care companiile se așteaptă să dezvolte astfel de abilități în timp. Două treimi dintre liderii de tehnologie (67%) din organizațiile avangardiste se așteaptă ca departamentele de tehnologie să contribuie la transformarea abordării față de clienți în viitorul apropiat, în sensul concentrării pe aceștia, comparativ cu doar 43% dintre organizațiile tradiționale.

Respondenții sondajului consideră că profilul liderului care pune organizația în mișcare – the kinetic leader – este cel mai potrivit pentru un lider în tehnologie, un vizionar concentrat pe schimbări și pe evoluție. Pentru a descrie caracteristicile definitorii ale unor lideri de succes din domeniul tehnologiei în următorii trei ani, 69% dintre respondenți au folosit cuvinte precum schimbare, viziune, inovație și agilitate, în timp ce 46% au concluzionat că atribute precum abilități strategice și cunoștințe solide în domeniul tehnologiei sunt extrem de apreciate.

Studiul Deloitte Global Technology Leadership 2020, denumit anterior studiul Deloitte Global CIO, urmărește evoluția organizațiilor, a departamentelor de tehnologie și a rolului jucat de liderii din domeniul tehnologiei în cadrul companiilor. Ediția de anul acesta include răspunsuri din 22 de sectoare, companii care activează în America, Europa, regiunea Asia-Pacific, Orientul Mijlociu și Africa. Mai multe informații despre studiu sunt disponibile aici.

Evoluția comunicațiilor în mediul rural în ultimii 20 de ani

 Aproape o cincime dinte români nu au utilizat niciodată Internetul, iar mai puţin de o treime au competenţe minime, elementare, despre digitalizare.

Cristin Popa, director executiv Monitorizare şi Control în cadrul Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM), a declarat, recent: “În Agenda Digitală avem stipulat foarte clar că toţi locuitorii europeni trebuie să dispună de o viteză de Internet de 30 Mbps, iar cel puţin 50% să aibă peste 100 Mpbs. Partea bună unde noi stăm foarte bine este că, la finalul anului 2019, trei sferturi dintre cele 5,3 milioane de conexiuni de Internet fix din România permiteau viteze foarte mari, de peste 100 Mbps, considerând să astfel targetul pe zona asta a fost atins şi chiar depăşit. Cu toate acestea, digitalizarea economiei a rămas în urmă, în condiţiile în care aproape o cincime dinte români nu au utilizat niciodată Internetul, nu mai spun de servicii digitale, iar mai puţin de o treime au competenţe minime, elementare, despre digitalizare”.

Reputați specialiști vor discuta, mâine, despre evoluția comunicațiilor în cadrul webinarului ROMÂNIA DIGITALĂ: Evoluția comunicațiilor în mediul rural în ultimii 20 de ani, organizat de Financial Intelligence, de la ora 11:00.

Evenimentul se va desfășura ONLINE și va fi transmis LIVE pe site-ul www.financialintelligence.ro, pe pagina de Facebook Financial Intelligence, precum și pe canalul de YouTube Financial Intelligence.

Participanții vor putea transmite întrebări speakerilor, LIVE, în comentarii la video, prin intermediul paginii de Facebook Financial Intelligence.

În cadrul webinarului se vor aborda următoarele subiecte:

• Abordarea globală, europeană și națională a problemei securității cibernetice 5G.
• Dezvoltarea comunicațiilor în zonele rurale, în ultimii 20 de ani
• Agenda Digitală

• Extinderea și dezvoltarea infrastructurii de comunicații în bandă largă de mare viteză
• Finanțarea proiectelor de dezvoltare a infrastructurii de comunicații
• Educația online în mediul rural, în contextul pandemiei Covid – probleme și soluții
• Ce țintă are România privind digitalizarea zonelor rurale?

Speakerii evenimentului sunt: Dragoș PREDA, Secretar de stat pentru Comunicații la Ministerul Transporturilor Infrastructurii și Comunicațiilor, Marian MURGULEȚ,Secretar de stat pentru Tehnologia Informației la nivelul întregii Administrații Publice Centrale, CIO Guvernamental, Cristin POPA, Director Executiv Monitorizare și Control la ANCOM, Jean BADEA, Consilier, Ministerul Educației și Cercetării, Bogdan-Andrei GHINEA, Consilier evaluare-examinare, Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației, Emil DRĂGHICI, Preşedintele Asociației Comunelor din România, Mihai CHIRICA, Primar al Municipiului Iași, Gabriela VLAD, Director executiv, Direcția Tehnologii Informaționale și Servicii Electronice Primăria Municipiului Brașov, Dan GEORGESCU, Președintele Asociației Operatorilor de Telecomunicații din România (AOTR) și Ioan-Cosmin MIHAI, Vicepreședinte, Asociația Română pentru Asigurarea Securității Informației (ARASEC).

Evenimentul va fi moderat de Adina ARDELEANU, Membru Fondator Financial Intelligence.

Partener istituțional al evenimentului: ICSS. Parteneri media: Agerpres, România Durabilă, Economistul, Club Economic, The Diplomat, New Money, BiziLive TV, Boof Media.

Comisia Europeană a încheiat astăzi, 24 august, o serie de discuții preliminare cu societatea Moderna pentru achiziționarea unui potențial vaccin împotriva COVID-19. Moderna este cea de-a cincea societate cu care Comisia a încheiat discuții, după Sanofi-GSK la 31 iulie, Johnson & Johnson la 13 august, CureVac la 18 august și semnarea unui angajament prealabil de achiziție cu AstraZeneca la 14 august.24/08/2020

Contractul avut în vedere cu societatea Moderna ar prevedea posibilitatea ca toate statele membre ale UE să achiziționeze vaccinul, precum și să îl doneze țărilor cu venituri mici și medii sau să îl redirecționeze către țări europene. Se anticipează că Comisia va dispune de un cadru contractual pentru achiziționarea inițială a 80 de milioane de doze în numele tuturor statelor membre ale UE, cu o opțiune de a achiziționa până la 80 de milioane de doze suplimentare, care vor fi furnizate după ce un vaccin se va dovedi a fi sigur și eficace împotriva COVID-19. Comisia continuă discuțiile intensive cu alți producători de vaccinuri.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat: „După negocieri intense, Comisia Europeană a încheiat azi discuțiile cu o a cincea companie farmaceutică pentru a le oferi cetățenilor europeni un acces rapid la un vaccin împotriva coronavirusului. Investim în societăți care utilizează tehnologii diverse, pentru a ne spori șansele de a dispune de vaccinuri sigure și eficace. Continuăm discuțiile cu alte societăți pentru a ne asigura că vaccinurile vor fi disponibile în mod rapid pe piață. Investițiile europene în vaccinurile împotriva coronavirusului vor fi în beneficiul întregii lumi și ne vor ajuta să învingem acest virus.”

Stella Kyriakides, comisarul pentru sănătate și siguranță alimentară, a declarat: „Rezultatele discuțiilor de astăzi cu societatea Moderna arată că ne respectăm angajamentul de a obține acces la un vaccin sigur și eficace. Mă bucur să constat că ne menținem eforturile în direcția obiectivului nostru de a dispune de un portofoliu diversificat de vaccinuri, necesar pentru a garanta succesul final și pentru a ne proteja cetățenii împotriva coronavirusului.”

Moderna este o societate cu sediul în SUA care desfășoară o activitate de pionierat în vederea dezvoltării unei clase noi de vaccinuri bazate pe ARN mesager (ARNm). ARNm joacă un rol fundamental în biologia umană, transferând instrucțiunile care direcționează celulele din organism în vederea producerii proteinelor, inclusiv a celor care pot preveni sau combate bolile.

Discuțiile preliminare încheiate astăzi sunt menite să ducă la un angajament prealabil de achiziție care urmează să fie finanțat prin Instrumentul pentru sprijin de urgențăCăutați traducerile disponibile pentru linkul precedentEN•••, care prevede fonduri dedicate creării unui portofoliu de potențiale vaccinuri cu profiluri diferite și produse de societăți diferite.

Pe măsură ce impactul COVID-19 se face tot mai resimțit, companiile se concentrează pe redresare, însă doar cele care accelerează transformarea digitală prin adoptarea unor tehnologii precum cloud, Inteligența Artificială, infrastructuri IT flexibile și operațiuni inteligente se vor afla în avangardă, arată cel mai recent studiu Accenture, Is it Time for a Course Correction?

Transformarea digitală este procesul de integrare a tehnologiilor digitale în toate ariile de business ceea ce duce la o schimbare fundamentală a modului de operare și livrare a produselor și serviciilor. Transformarea digitală atrage după sine și o schimbare culturală și determină ieșirea din confort a organizațiilor și a angajaților lor.

Dintre directorii generali care au răspuns la studiul Accenture, 92% au declarat că vor accelera investițiile în transformare digitală, iar 74% intenționează să-și regândească complet procesele și modelele de operare pentru a se adapta mai ușor la schimbări ce nu pot fi anticipate. În plus, 87% dintre respondenți au afirmat iau în calcul posibilitatea de a achiziționa companii insolvabile, proprietate intelectuală sau forță de muncă talentată.

Mai mult ca oricând, pe măsură ce companiile se redresează, succesul competitiv va fi determinat de capacitatea lor de a prezice, a se pregăti și de a răspunde.

Conform experților Accenture, companiile ar trebui să aibă în vedere trei principii:

• Schimbarea procesului decizional strategic: Revizuiți periodic ipotezele pe care le-ați făcut cu privire la punctele critice, identificați lacunele de înțelegere de la momentul definirii ipotezelor. Stabiliți care dintre acțiuni trebuie atenuate, care accelerate și care să continue conform planului inițial. De asemenea, aveți în vedere dacă este nevoie să încetați anumite acțiuni și să porniți altele noi.
• Redefinirea planurilor de investiții: Urmăriți și actualizați permanent impactul deciziilor asupra contului de profit și pierdere precum și a creditelor și lichidităților. În cazul în care sunt identificate zone de supracapacitate, actualizați structurile de costuri, creând capacități de investiții pentru zonele care au o probabilitate mai mare să crească în toate scenariile.
• Automatizarea sistemelor de avertizare rapidă: Investiți în sisteme de date de avertizare timpurie care monitorizează atent modul în care incertitudinile critice evoluează în timp real, impactul lor asupra indicatorilor interni și modificările care se impun față de scenariul inițial.

Pe parcursul procesului de redresare, rămân prioritare pentru companii nevoile angajaților și cele ale clienților, ceea ce implică decizii responsabile, punând oamenii pe primul loc. Acest lucru va ajuta la consolidarea încrederii. Conform studiului Accenture, există o schimbare în ceea ce privește frecvența lucratului de acasă. Astfel, 36% dintre angajați intenționează să mărească timpul de muncă la distanță în viitor, în timp ce 53% dintre persoanele care nu au lucrat niciodată de acasă intenționează să lucreze de la domiciliu mai des în viitor.

Comportamentul clienților și al angajaților este probabil să se schimbe continuu pe măsură ce criza evoluează. Companiile trebuie să înțeleagă modul în care acest lucru le afectează activitatea în timp real și să dezvolte capacități și parteneriate pentru a explora mai eficient modalitățile de îmbunătățire a situației.

____________________

Despre Accenture

Accenture este lider mondial în domeniul serviciilor profesionale, oferind o gamă largă de servicii și soluții în strategie, consultanță, tehnologie, digital și operațiuni. Combinând o experiență de neegalat și competențele specializate din peste 40 de industrii și toate funcțiile de business – susținute de cea mai mare rețea de distribuție din lume – Accenture lucrează la intersecția dintre afaceri și tehnologie pentru a ajuta clienții să își îmbunătățească performanța și să creeze o valoare durabilă. Cu aproximativ 513.000 de angajați care deservesc clienți în peste 120 de țări, Accenture promovează inovația pentru a îmbunătăți modul în care funcționează și trăiește lumea. Vizitați-ne la https://www.accenture.com/ro-en

Tranzacțiile globale au înregistrat o oprire bruscă odată cu declanșarea pandemiei COVID-19, companiile optând să-și conserve lichiditățile când s-au văzut confruntate cu efectele imediate ale crizei. Studiile EY arată, însă, că acele companii care iau decizii îndrăznețe și planifică tranzacții și investiții strategice imediat după o criză sunt cele care beneficiază cel mai mult pe termen lung.  

Analizând tranzacțiile din perioada imediat următoare crizei financiare globale (2008-2010), cercetările EY au constatat că organizațiile care s-au mișcat rapid, care au făcut tranzacții curajoase și și-au transformat portofoliile, au înregistrat o creștere cu 25% a profitului total al acționarilor în decada următoare, în comparație cu cele care nu au procedat astfel.

Companiile care au realizat achiziții au înregistrat profituri ale acționarilor cu 26% mai mari.

Companiile care și-au reconfigurat portofoliile prin asumarea unor decizii mai dificile, dar necesare de a ceda active, au fost și ele recompensate prin obținerea unor profituri cu 24% mai mari în același interval.

Ca o dovadă suplimentară a faptului că organizațiile care au investit capital după criza financiară globală au câștigat avantaj competitiv, sunt profiturile de două sau de trei ori mai mari comparativ cu cele ale companiilor care au adoptat o abordare precaută – arată analizele EY.

Andrea Guerzoni, vicepreședinte EY Global, Strategie și Tranzacții, a declarat: „Când vine o furtună, reacția firească este să ferecăm ușile și ferestrele și să așteptăm să treacă. Dar dovezile arată că a sta și a nu face nimic în toiul unei astfel de crize nu reprezintă o opțiune. După cum am observat în perioada de după criza financiară, contextul tranzacțional le permite adeseori companiilor să realizeze achiziții valoroase care pot alimenta o creștere mai rapidă, pe o piață aflată în recuperare. În același timp, creșterea organică prin investiții strategice este la fel de importantă. De exemplu, sectorul tehnologic a cules beneficiile intensificării activităților de cercetare-dezvoltare în acea perioadă de recuperare, imediat după criza financiară globală. Multe dintre acele investiții au facilitat intrarea companiilor tehnologice în sectoare precum comerțul cu amănuntul și divertismentul”.

Factorii specifici fiecărui sector care vor duce la intensificarea activității M&A

Pandemia COVID-19 a afectat activitatea de fuziuni și achiziții (M&A) în toate sectoarele, iar intensificarea tranzacțiilor va fi favorizată de o serie factori care pot varia semnificativ de la un sector la altul, potrivit analizei EY.

În sectorul sănătății, activitatea M&A va fi impulsionată probabil de achiziționarea de către marile companii a jucătorilor inovatori din domeniul terapiilor celulare și genice, în contextul în care progresele științifice continuă să demonstreze potențialul acestor terapii personalizate. O creștere a numărului de consorții și alianțe este de asemenea posibilă în acest sector, deoarece companiile caută să acumuleze cunoștințe de specialitate cu privire la aprovizionarea la scară largă de care au nevoie pentru a-și crește producția.

Sectoarele de media și telecomunicații par hotărâte să depășească problemele cauzate de oprirea activității și să exploateze tranziția continuă a preferințelor consumatorilor spre mediile digitale de divertisment.

În sectorul tehnologic, jucătorii consacrați, care doresc să își extindă capacitățile, în special în domeniul cloud și al implicării participative a clienților, își vor mări cota de piață și veniturile prin valorificarea prețurilor atractive ale start-up-urilor inovatoare.

În comerțul cu amănuntul și industrie, activitatea va fi impulsionată de fuziunile ce vor duce la consolidarea capacității companiilor de a genera fluxuri de numerar mai mari și de a-și spori rezervele de lichidități.

În industria auto, tranzacțiile vor fi susținute de actualele tendințe ale pieței, cum ar fi trecerea la vehicule complet electrice.

______________________
Această analiză a fost realizată de departamentul Strategie și Tranzacții al EY, o linie de servicii redefinită, care va îngloba practici extinse de consultanță în strategie, reunind capacități ale echipelor EY-Parthenon (consultanţă în strategie) și ale serviciilor de consultanță în afaceri și consultanță în tranzacții.
În România, departamentul are o echipă de 42 de profesioniști, condusă de Florin Vasilică, Liderul Departamentului de Strategie și Tranzacții.

Comisia Europeană a prezentat Consiliului propuneri de decizii de acordare de sprijin financiar în valoare de 81,4 miliarde EUR din cadrul Instrumentului SURE pentru 15 state membre. Instrumentul SURE este un element esențial al strategiei cuprinzătoare elaborate de UE pentru protejarea cetățenilor și atenuarea consecințelor socioeconomice foarte grave ale pandemiei de coronavirus. Acesta este una dintre cele trei plase de siguranță convenite de Consiliul European pentru a proteja lucrătorii, întreprinderile și țările.24/08/2020

Odată ce Consiliul a aprobat aceste propuneri, sprijinul financiar va fi furnizat sub formă de împrumuturi acordate în condiții avantajoase de UE statelor membre. Aceste împrumuturi vor ajuta statele membre să facă față creșterilor bruște ale cheltuielilor publice pentru menținerea locurilor de muncă. Mai exact, împrumuturile respective vor ajuta statele membre să acopere costurile legate direct de finanțarea sistemelor naționale de șomaj tehnic și a altor măsuri similare puse în aplicare ca răspuns la pandemia de coronavirus, în special pentru lucrătorii independenți.

În urma consultărilor cu statele membre care au solicitat sprijin și după evaluarea cererilor formulate de acestea, Comisia propune Consiliului să aprobe acordarea de sprijin financiar după cum urmează:

Instrumentul SURE poate oferi sprijin financiar în valoare totală de până la 100 de miliarde EUR tuturor statelor membre. Propunerile înaintate de Comisie Consiliului cu privire la deciziile de acordare a unui sprijin financiar se ridică la 81,4 miliarde EUR și vizează 15 state membre. Portugalia și Ungaria au prezentat deja cereri oficiale care sunt în curs de evaluare. Comisia se așteaptă să prezinte în scurt timp o propunere de acordare de sprijin pentru Portugalia și Ungaria. Statele membre care nu au introdus încă cereri oficiale mai au încă posibilitatea de a face acest lucru.

Împrumuturile acordate statelor membre din cadrul Instrumentului SURE vor fi susținute de un sistem de garanții voluntare din partea statelor membre. Comisia se așteaptă ca procesul de finalizare a acordurilor de garantare încheiate de statele membre cu Comisia să fie finalizat în scurt timp.

Membrii colegiului au declarat:

Președinta Ursula von der Leyen a declarat: „Trebuie să facem tot ce ne stă în putință pentru a menține locurile de muncă și mijloacele de subzistență. Facem astăzi un pas important în această direcție: la doar patru luni după ce am propus crearea Instrumentului SURE, Comisia propune acordarea a 81,4 miliarde EUR din cadrul acestuia pentru a contribui la protejarea locurilor de muncă și a lucrătorilor afectați de pandemia de coronavirus în întreaga UE. SURE este un simbol clar al solidarității în fața unei crize fără precedent. Europa este hotărâtă să protejeze cetățenii.”

Valdis Dombrovskis, vicepreședintele executiv pentru o economie în serviciul cetățenilor, a declarat: „Lucrătorii se confruntă, în prezent, cu un nivel extrem de ridicat de insecuritate și trebuie să îi sprijinim în vederea depășirii crizei și a relansării economiilor noastre. Acesta este motivul pentru care Comisia a propus Instrumentul SURE, menit să contribuie la protejarea lucrătorilor și să faciliteze redresarea economică. Astăzi, salutăm interesul puternic manifestat de statele membre pentru accesarea finanțării necostisitoare disponibile în cadrul Instrumentului SURE în scopul sprijinirii programelor de șomaj tehnic și a măsurilor similare și așteptăm cu interes ca procesul decizional să fie finalizat rapid pentru a începe acordarea împrumuturilor.”

Nicolas Schmit, comisarul pentru locuri de muncă și drepturi sociale, a declarat: „SURE a fost una dintre primele plase de siguranță pe care am decis să le punem în aplicare pentru a garanta că lucrătorii beneficiază de un venit în perioada în care activitatea lor profesională a fost suspendată și că locurile lor de muncă sunt menținute. Instrumentul SURE va contribui, așadar, la o redresare mai rapidă. În curând, toate statele membre vor fi furnizat garanțiile cu o valoare cumulată de 25 de miliarde EUR și propunem ca cele 15 state membre care au solicitat sprijin să primească împrumuturi cu o valoare cumulată de 81,4 miliarde EUR. Acest demers este o dovadă a solidarității europene și a faptului că împreună suntem mai puternici în beneficiul tuturor cetățenilor europeni.”

Paolo Gentiloni, comisarul pentru economie, a declarat: „Programele de șomaj tehnic au jucat un rol-cheie în atenuarea impactului pandemiei de COVID-19 asupra locurilor de muncă. Instrumentul SURE reprezintă contribuția Uniunii Europene la aceste plase de siguranță esențiale. Acesta va contribui la protejarea lucrătorilor împotriva șomajului și la menținerea locurilor de muncă și a competențelor de care vom avea nevoie pe măsură ce economiile noastre se vor redresa. Cererea ridicată din partea statelor membre confirmă importanța vitală a acestui sistem.”

Comisia Europeană a aprobat, în temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat, o garanție românească pentru împrumuturi, în valoare maximă de aproximativ 62 de milioane EUR (aproximativ 301 milioane RON), în favoarea companiei aeriene Blue Air. Prin această măsură se urmărește despăgubirea companiei aeriene pentru daunele suferite ca urmare a pandemiei de COVID-19, precum și acordarea de sprijin urgent sub formă de lichidități în favoarea companiei. Măsura a fost aprobată parțial în temeiul articolului 107 alineatul (2) litera (b) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) și parțial în temeiul Orientărilor din 2014 ale Comisiei privind ajutoarele de stat pentru salvare și restructurareCăutați traducerile disponibile pentru linkul precedentEN•••.20/08/2020

Vicepreședinta executivă Margrethe Vestager, responsabilă cu politica în domeniul concurenței, a declarat: „Sectorul aviației a fost grav afectat de pandemia de COVID-19. Această garanție pentru împrumuturi în valoare de 62 de milioane EUR îi va permite României să despăgubească parțial Blue Air pentru daunele suferite ca urmare a pandemiei. Totodată, garanția îi va oferi companiei resursele necesare pentru a acoperi o parte din nevoile urgente și imediate de lichidități cu care se confruntă. Se vor evita astfel perturbările pentru pasageri și se va asigura conectivitatea regională, în special pentru numărul semnificativ de cetățeni români care lucrează în străinătate și pentru numeroase mici întreprinderi locale care depind de biletele accesibile oferite de Blue Air pe o rețea de rute dezvoltată pentru a răspunde nevoilor specifice ale acestora. Continuăm să lucrăm cu statele membre pentru a discuta posibilitățile existente și a găsi soluții viabile pentru a conserva această parte importantă a economiei, în conformitate cu normele UE.”

Blue Air este o companie aeriană românească privată cu sedii în România, Italia și Cipru. Cu o flotă de 18 avioane, Blue Air a deservit 92 de rute și 15 țări, transportând peste 4 milioane de pasageri în 2019.

Blue Air îndeplinea condițiile pentru a fi considerată o întreprindere aflată în dificultate la 31 decembrie 2019, înainte de pandemia de COVID-19. Mai precis, compania înregistra pierderi din cauza investițiilor ample pe care le-a întreprins începând din 2016 pentru a-și îmbunătăți rețeaua de rute. Compania aeriană redevenise profitabilă în 2019 și la începutul anului 2020, însă, ca și alte companii din sectorul aviației, a înregistrat pierderi semnificative din cauza pandemiei de COVID-19 și a restricțiilor de călătorie pe care guvernul României și alte guverne au fost nevoite să le impună pentru a limita răspândirea virusului. În prezent, compania se confruntă cu nevoi urgente de lichidități.

Măsura de sprijin românească

România a notificat Comisiei, în temeiul articolului 107 alineatul (2) litera (b) din TFUE și al Orientărilor din 2014 privind ajutoarele de stat pentru salvare și restructurareCăutați traducerile disponibile pentru linkul precedentEN•••, o măsură de ajutor în valoare de 62 de milioane EUR care să sprijine Blue Air, compensând compania aeriană pentru pierderile cauzate direct de pandemia de COVID-19 și oferindu-i resursele necesare pentru a-și acoperi nevoile urgente și imediate de lichidități până în ianuarie 2021.

Măsura constă într-o garanție publică cu o valoare maximă de aproximativ 62 de milioane EUR (aproximativ 301 milioane RON) asociată unui împrumut acordat companiei aeriene, care va fi alocată după cum urmează:

• Aproximativ 28 de milioane EUR (aproximativ 137 de milioane RON) – garanție publică menită să despăgubească Blue Air pentru daunele cauzate direct de pandemia de COVID-19 și de restricțiile de călătorie introduse de România și de alte țări de destinație pentru a limita răspândirea coronavirusului în perioada 16 martie 2020-30 iunie 2020 și
• Aproximativ 34 de milioane EUR (aproximativ 164 de milioane RON) – ajutor pentru salvare sub forma unei garanții publice asociate unui împrumut destinat să acopere parțial nevoile de lichidități acute cu care se confruntă Blue Air din cauza pierderilor mari din exploatare pe care le-a suferit în urma pandemiei de COVID-19.

Blue Air nu este eligibilă pentru a primi sprijin în temeiul Cadrului temporar pentru măsuri de ajutor de stat al Comisiei, care se adresează întreprinderilor care nu erau încă în dificultate la data de 31 decembrie 2019. Prin urmare, Comisia a evaluat măsura în temeiul altor norme privind ajutoarele de stat, în conformitate cu notificarea din partea României.

În ceea ce privește compensarea daunelor, Comisia a evaluat măsura în temeiul articolului 107 alineatul (2) litera (b) din TFUE, care îi permite Comisiei să aprobe măsurile de ajutor de stat acordate de statele membre pentru a despăgubi anumite întreprinderi sau anumite sectoare (sub formă de scheme) pentru daunele cauzate în mod direct de evenimente extraordinare. Comisia consideră că pandemia de COVID-19 reprezintă un eveniment excepțional, având în vedere caracterul său extraordinar și neprevăzut și impactul economic semnificativ pe care l-a generat. Prin urmare, intervențiile excepționale din partea statelor membre menite să compenseze daunele legate direct de pandemie sunt justificate.

Comisia a constatat, în special, faptul că ajutorul acordat de România va compensa daune legate direct de pandemia de COVID-19. O firmă de audit extern independentă va verifica faptul că ajutorul nu depășește valoarea daunelor suferite în perioada 16 martie – 30 iunie 2020. În urma auditului, va trebui ca orice sprijin public primit de Blue Air peste nivelul daunelor suferite efectiv să fie returnat României. Prin urmare, riscul de supracompensare este exclus. De asemenea, Comisia a constatat că măsura este proporțională, deoarece compensația nu depășește ceea ce este necesar pentru acoperirea daunelor.

În ceea ce privește ajutorul pentru salvare, Comisia l-a evaluat în temeiul Orientărilor sale din 2014 privind ajutoarele de stat pentru salvare și restructurareCăutați traducerile disponibile pentru linkul precedentEN•••, care le permit statelor membre să sprijine întreprinderile aflate în dificultate, cu condiția, mai ales, ca măsurile de sprijin public să fie limitate în timp și ca domeniu de aplicare și să contribuie la realizarea unui obiectiv de interes comun. Ajutorul pentru salvare poate fi acordat pentru maximum șase luni pentru a-i acorda unei întreprinderi suficient timp pentru a găsi soluții într-o situație de urgență.

România s-a angajat să se asigure că, după șase luni, garanția publică va înceta sau Blue Air fie va prezenta un plan de lichidare, fie va efectua o restructurare cuprinzătoare pentru a deveni viabilă pe termen lung. O astfel de restructurare ar face obiectul evaluării și aprobării de către Comisie.

Comisia a constatat că măsura va contribui la asigurarea continuării ordonate a serviciilor de zbor pentru aproximativ 400 000 de pasageri care fie au rezervat un zbor cu Blue Air în următoarele luni, fie așteaptă să li se ramburseze biletul anulat. Mai mult, măsura va contribui la menținerea conectivității regionale pentru numărul semnificativ de cetățeni români care lucrează în străinătate, precum și pentru mici întreprinderi locale care depind de biletele accesibile oferite de Blue Air pe o rețea de rute dezvoltată de companie pentru a răspunde nevoilor specifice ale acestora. În același timp, condițiile stricte asociate împrumutului în ceea ce privește remunerarea și utilizarea fondurilor, precum și durata limitată a ajutorului vor reduce la minimum denaturarea concurenței care ar putea fi cauzată de sprijinul acordat de stat.

Așadar, pe această bază, Comisia a concluzionat că măsura aplicată de România respectă normele UE privind ajutoarele de stat.

Comisia Europeană a încheiat pe 20 august, o serie de discuții preliminare cu CureVac pentru achiziționarea unui potențial vaccin împotriva COVID-19. Acesta este rezultatul demersurilor pozitive cu Sanofi-GSK, anunțate la 31 iulie, și cu Johnson & Johnson, anunțate la 13 august, precum și al semnării unui angajament prealabil de achiziție cu AstraZeneca la 14 august.20/08/2020

Contractul avut în vedere cu societatea CureVac ar prevedea posibilitatea ca toate statele membre ale UE să achiziționeze vaccinul, precum și să îl doneze țărilor cu venituri mici și medii sau să îl redirecționeze către țări europene. Se preconizează că Comisia va dispune de un cadru contractual pentru achiziționarea inițială a 225 de milioane de doze în numele tuturor statelor membre ale UE, care vor fi furnizate după ce un vaccin s-a dovedit a fi sigur și eficace împotriva COVID-19. Comisia continuă să poarte discuții intense și cu alți producători de vaccinuri.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat: „Comisia Europeană își respectă promisiunea de a asigura accesul rapid al europenilor și al întregii lumi la un vaccin sigur, care să ne protejeze împotriva coronavirusului. Fiecare rundă de discuții pe care o încheiem cu sectorul farmaceutic ne aduce mai aproape de obiectivul nostru de a învinge acest virus. În curând vom avea un acord cu societatea europeană inovatoare CureVac, care a beneficiat anterior de finanțare din partea UE pentru a produce un vaccin în Europa. Totodată, continuăm să purtăm negocieri și cu alte societăți, în încercarea de a găsi o tehnologie care să ne protejeze pe toți”.

Stella Kyriakides, comisarul pentru sănătate și siguranță alimentară, a declarat: „Am încheiat astăzi discuțiile cu societatea europeană CureVac, pentru a spori șansele de a găsi un vaccin eficace împotriva coronavirusului. Continuăm să lucrăm umăr la umăr cu statele membre și cu dezvoltatorii de vaccinuri pentru a îndeplini obiectivele strategiei noastre europene în materie de vaccinuri – un vaccin pentru toți.”

CureVac este o societate europeană care desfășoară o activitate de pionierat în vederea dezvoltării unei clase complet noi de vaccinuri bazate pe ARN mesager (ARNm), transportat în celule de nanoparticule lipide. Platforma vaccinului a fost dezvoltată în ultimii zece ani. Principiul de bază constă în utilizarea acestei molecule ca suport de date cu ajutorul căruia organismul însuși poate produce propriile substanțe active pentru a combate diverse boli.

Discuțiile preliminare încheiate astăzi sunt menite să ducă la un angajament prealabil de achiziție care urmează să fie finanțat prin Instrumentul pentru sprijin de urgențăCăutați traducerile disponibile pentru linkul precedentEN•••, care prevede fonduri dedicate creării unui portofoliu de potențiale vaccinuri cu profiluri diferite și produse de societăți diferite.

Odată cu provocarea „Salvează Frumusețea în viață”, Concursul Internațional George Enescu a lansat manifestul de responsabilitate socială și personală „Depinde numai de noi să alegem ce pierdem și ce salvăm în vremea pandemiei”:

„Opusul dragostei nu e ura, ci indiferența. Opusul artei nu este urâțenia, ci indiferența. Opusul credinței nu este erezia, ci indiferența. Și opusul vieții nu e moartea, ci indiferența.” (Elie Wiesel)

Lucrurile cele mai prețioase în viață sunt chiar cele despre care credem că vin de la sine. Până nu le pierdem, nu știm să le apreciem, să ne bucurăm de ele, să le vedem valoarea.

În anul 2020, sănătatea, dragostea, echilibrul, emoția, frumusețea nu doar că nu mai par să vină de la sine, ci sunt mai fragile și mai vulnerabile ca oricând. Urmărim cu înfrigurare tot ce ține de imediat și de cuantificabil, ca să ne salvăm viața, dar nu mai avem ochi pentru inefabilul care ne dă trăirea. 

Criza COVID-19 seceră vieți și face ravagii sociale și economice, iar nouă ne e greu să vedem cum pandemia macină artele și cultura, deși, în vremuri normale, ne hrănim spiritul cu frumusețea lor.

Consumați de supraviețuirea fizică, nu vedem agonia scenei creative. Organizația Americani pentru Arte evaluează, până la 13 iulie, o pierdere financiară directă estimată la peste 9.1 miliarde USD pentru domeniul artelor, la care se adaugă o pierdere de peste 10.4 miliarde USD în sectoarele legate de industria spectacolelor. În UE, Eurostat estimează că, până la finalul anului, vor fi afectate peste 7.3 milioane de posturi în domeniul creativ și cultural, ridicând problema prezervării “cu orice preț” a valorilor artistice și culturale ale Europei.  În România, subiectul amenințării existențiale cu care se confruntă astăzi arta și artiștii nu a generat nicio reacție concertată și nici coeziune.  Se descurcă fiecare – în lungă tradiție istorică – cum poate.

Între timp, cu fiecare zi care ne trece în frică, răzvrătiri confuze și neatenție, pierdem câte ceva prețios. Pierdem emoție, apropierea de celălalt, artă, însuflețire și inspirație. Pierdem libertate, îndrăzneala de a visa, curajul de a ne urma visurile, energie, muzică, frumusețe.

Fără îndoială că vom privi cândva înapoi la acest timp necunoscut, neașteptat, nedorit, nesigur și zbuciumat, în care pentru a-i supraviețui am riscat ce era mai fragil și vulnerabil în viața noastră. Vom reflecta la modul în care l-am străbătut și la felul în care ne-a transformat. Vom trăi mai departe cu cei care am devenit la capătul celălalt al acestei provocări. Și depinde numai de noi să facem diferența între ce am pierdut și ce am salvat din această încercare.

Pentru români – artiști, muzicieni sau publicul larg – moștenirea lăsată de George Enescu și tot ceea ce reprezintă astăzi pe plan mondial Festivalul și Concursul care îi poartă numele sunt un reper de identitate, o restituire de demnitate, o emoție definitorie. Festivalul și Concursul Internațional George Enescu, artiștii, organizatorii, oamenii de culise, presa și publicul care l-au făcut de fiecare dată posibil s-au mai întâlnit în trecut cu frica, cu cenzura și interdicțiile, cu dezordinea socială, cu lipsurile financiare, cu  perspectiva dispariției.

După 1989, Festivalul Enescu s-a transformat dintr-un instrument de propagandă creat de Partidul Comunist în 1958, într-unul din cele mai apreciate evenimente de profil din lume. Festivalul este cotat în Top 3, iar Concursul Enescu în Top 5 la nivel internațional. Transformarea nu a venit de la sine, ci are o istorie tumultoasă. În pofida turbulențelor, organizarea Festivalului și a Concursului Enescu conform calendarului a rămas o constantă, un reper spiritual, chiar și în cele mai negre momente.

Septembrie 1991: minerii erau chemați la București pentru a debarca guvernul – un șoc pentru tânăra democrație românească. Festivalul Enescu a continuat să aducă muzică și frumusețe în sălile de concerte. 2009, în plină criză financiară: Festivalul și Concursul Enescu au supraviețuit tăierii de fonduri. 2013: Guvernul a redus finanțarea cu 30%, iar de atunci a trebuit să separăm Concursul de Festival și să apelăm la mai mulți sponsori ca să nu scădem valoarea evenimentului. Concursul s-a reinventat, organizat de sine stătător între edițiile Festivalului, cu o binemeritată personalitate nouă.

În toate aceste încercări au învins forța intrinsecă a Festivalului Enescu și a celor care îi dau viață, muzica, spiritul și valorile lui George Enescu, pe care le promovăm, capacitatea de adaptare, susținerea publicului, responsabilitatea pe care o avem față de moștenirea și modelul marelui nostru compozitor, față de spectatori și de artiști, precum și față de cei cărora le lăsăm moștenire această sursă nesecabilă de frumusețe.

Pentru că muzica este frumusețe în viață. Muzica nu se oprește de frică sau de singurătate. Muzica ne apropie atunci când viața ne desparte, creând punți de solidaritate imune la geografie, la spațiu, la timp. Așa că acum, când pandemia amenință și Concursul și Festivalul Enescu, mergem cu inima înainte. “Muzica pornește de la inimă și se adresează inimilor”, după cum spunea George Enescu.

Muzica trebuie să continue. Music Must Go On.                                              Mesajul nostru pentru voi – oameni de cultură, artiști, muzicieni, lideri de opinie, spectatori, iubitori de muzică și iubitori de viață – este că, în condiții de criză, avem cu toții responsabilitatea de a ne adapta cu grație, de a acționa pentru ca viața să continue, păstrând în același timp loc și pentru frumusețe și pentru planuri și pentru visuri, și pentru realizarea lor.

Noi, Festivalul și Concursul George Enescu, păstrăm frumusețea pe care o aduc muzica, talentul, dedicația, munca, onestitatea și întregul univers inefabil pe care marii artiști îl creează dând o valoare inestimabilă umanității. Și mergem înainte, de data asta în variantă online.

Vino alături de Concursul Enescu 2020 care se desfășoară anul acesta ONLINE cu mesajul Frumusețe în viață!

Fă un exercițiu de reflecție și împărtășeste cu noi – care este acea frumusețe pe care ai vrea să o păstrezi cu tine, în viața care va urma după pandemie? Tu ce-ai salva, cu orice preț, din ce este frumusețe în viața ta?

Spune povestea public, inspiră-i pe cei care te urmăresc, răspândește frumusețe în vremea pandemiei prin povestea ta și, dacă vrei, însoțește-o cu muzica visurilor împlinite la Concursul Enescu.

#SalveazăFrumusețeaÎnViață         #SaveBeautyInLife

„Salvează Frumusețea în viață” este provocarea prin care Concursul Internațional George Enescu „invită întreaga societate să răspundă și să ia atitudine în fața fricii, adversității și incertitudinii generate de pandemie, dând valoare vieții și frumuseții care dă sens și bucurie fiecărui om”. 

Oana Marinescu, directorul de comunicare al Festivalului și Concursului George Enescu, reiterează mesajele Concursului Enescu pentru regăsirea puterii și reinventarea dincolo de criza actuală:

„1.Pandemia este o perioadă tranzitorie. Este important să privim dincolo de ea, la felul în care vom arăta, ca oameni, când lucrurile se vor așeza. Avem resursele ca să trecem prin pandemie, sunt în noi, în lucrurile care contează și pe care ne temem că le-am pierdut sau că le pierdem. Ne putem reinventa dacă, în locul fricii, ne reconectăm la frumusețea lor și luptăm pentru a le duce mai departe, în viața noastră de după pandemie. Iar acest lucru poate fi realizat simplu: punând în prim-plan ceea ce contează mai mult în viețile noastre.

2.Suntem împreună în această confruntare brutală și doar împreună putem ieși din ea. Deși frica și fragilitatea ne divizează, suntem toți oameni și avem nevoie unii de alții. Umanitatea noastră ne leagă. Avem nevoie să ne conectăm la ea. De fiecare dintre noi depinde atât viața noastră cât și a celorlalți. Când purtăm sau nu mască, când respectăm sau nu regulile de igienă, când stăm la distanță sau ne înghesuim, alegem sau nu alegem viața atât pentru noi, cât și pentru ceilalți. Când ne susținem unii pe alții, când ne împărtășim frumusețea din viețile noastre, când ne tratăm cu respect și compasiune, când funcționăm ca o echipă, alegem viața și lăsăm loc pentru frumusețe.

3.Artele și cultura, indiferent de domeniu, sunt vitale pentru a ne salva frumusețea din viața noastră și, implicit, umanitatea. Pandemia le-a afectat profund în întreaga lume, inclusiv în România. Este nevoie de sprijin pentru artiști, atât din partea publicului, cât și a autorităților, pentru ca artiștii să continue să creeze. Artele asigură expresia profundă a umanității noastre. Iar pandemia ne afectează tocmai umanitatea.

4.Concursul Enescu a refuzat să își anuleze ediția din acest an, deși evoluția pandemiei spre asta îl împingea. S-a reorganizat online și în două faze, pentru a continua să aducă muzică în viața publicului său și pentru a-i ajuta pe tinerii concurenți să-și continue cariera, oricât de greu ar fi. Concursul Enescu a ales viața, protejând publicul și artiștii, și frumusețea muzicii. Iar acum, spune atât că muzica trebuie să continue, chiar dacă online, cât și că de fiecare dintre noi depinde dacă Semifinalele si Finalele Concursului din 2021 și Festivalul Enescu 2021 se vor ține cu public în sală”.

Primii care au răspuns Provocării sunt actrița Ana Ularu, actrița Maia Morgenstern, poetul și dramaturgul Matei Vișniec, compozitorul Dan Dediu, artistul plastic Mircea Cantor, producătoarea de film Ada Solomon, soprana Bianca Ionescu, violonistul Alexandru Tomescu, actrița Medeea Marinescu, dirijorul Tiberiu Soare, pianistul Mihai Ritivoiu, dansatorul și coregraful Gigi Căciuleanu, criticul de film Irina Margareta Nistor,  actorul Marius Manole, jurnalistul de cultură Marius Constantinescu, promotorul de cultură și fondatorul ARCEN, Edmond Niculușcă, directorul executiv al Festivalului Enescu, Mihai Constantinescu.

Provocarea lansată de Concursul Internațional George Enescu este promovată de actrița Ana Ularu prin clipul de campanie.

Programat în perioada 29 august-20 septembrie, concursul se va desfășura reorganizat în două faze: primele două etape – online, în septembrie, conform calendarului inițial; semifinalele și finalele fiecărei secțiuni (vioară, violoncel, pian, compoziție) – la Ateneul Român din București, în mai 2021. Accesul publicului la gala de deschidere și la primele două etape este exclusiv online, gratuit.

Organizația Patronală HORA este autoritatea reprezentativă a industriei ospitalității românești, care are misiunea de a susține și de a promova interesele și valorile comune ale membrilor săi, pe plan național și internațional.

Având în vedere faptul că industria HORECA din România se confruntă cu o situație de criză fără precedent, ne simțim obligați să luăm o poziție fermă și să organizăm un protest pașnic prin suspendarea activității, miercuri 19.08.2020 între orele 17:00-18:00, acțiune la care vom respecta toate prevederile sanitare in vigoare.

La protest vor participa atât angajații cât și partenerii industriei. Locurile de muncă din industria ospitalității salvează vieți!

Toți cei care lucrează în sau pentru industria HORECA pot participa la protestul de miercuri, 19 august, pentru a trage impreună un semnal de alarmă asupra viitorului celor 400000
ce lucrează în această industrie.

Miercuri, între orele 17:00 și 18:00 întrerupem vânzarea și ne poziționăm în fața restaurantelor și a teraselor cu pancarte însoțite de mesaje ferme, prin care ne exprimăm, pașnic și conform normelor de prevenire a răspândirii COVID-19, nemulțumirea față de măsurile adoptate.

Cei care vor să ia parte la protest, o pot face astfel:

1. Accesează link-ul https://we.tl/t-k6jCEE6YkQ, unde se găsesc toate pancartele în format print
2. Printează pancartele pentru toți membrii echipei
3. Opresc actvitatea comercială începând cu ora 17:00 și se poziționează în fața restaurantelorși a teraselor cu pancartele din link-ul de mai sus printate, până la ora 18:00.

În ceea ce privește activitatea din alte țări europene se poate observa că industria HORECA poate funcționa!

În afara României, toate țările Comunității Europene au redeschis restaurantele (interior și exterior) cu reglementări stricte, respectarea acestora fiind sub atenta supraveghere a statului, acesta reușind astfel să mențină un număr mult mai mic de cazuri de îmbolnăvire față de România.

Președinte, Daniel Mischie, Organizația Patronală a Hotelurilor și Restaurantelor din România

Patru din cinci directori generali se așteaptă ca munca de la distanță în companiile lor să continue pe termen lung, după ce au constat că temerile privind scăderea productivității în perioada de lockdown s-au dovedit nefondate, rezultă din raportul CEO Panel Survey realizat de PwC la nivel global, în perioada iunie-iulie 2020.
Un sondaj anterior PwC, CFO Pulse, din luna aprilie arăta că aproape jumătate dintre directorii financiari se așteptau la scăderea productivității din cauza lipsei capacităților de lucru la distanță. Două luni mai târziu, acest procent a coborât la 26%. 
”Directorii generali consideră că au trecut un test critic în ultimele luni și acum sunt pregătiți să valorifice tendințele durabile aduse de COVID-19. Noua normalitate a pus la încercare capacitatea companiilor de a-și desfășura activitățile fără ca angajații să călătorească, fără întâlniri în persoană și alte modalități de lucru ce păreau indispensabile și le-a impus să se adapteze pentru a avea o productivitate comparabilă sau mai mare. Cultura organizațională, specificul afacerii și investițiile în tehnologie au jucat și vor juca un rol foarte important în acest proces, unele activități devenind chiar mai eficiente. Pe viitor ne așteptăm ca multe companii să îmbine munca de de la distanță cu cea de la birou”, a declarat Ionuț Simion, Country Managing Partner PwC România.  
Două teme cheie au rezultat din răspunsurile date de directorii generali atunci când au fost întrebați despre prioritățile lor. Prima temă este intenția de a adopta mai mult digitalizarea în cadrul companiilor, fie prin automatizarea operațiunilor principale, fie adăugând produse și servicii digitale. Cea de-a doua temă cheie vizează dezvoltarea unei forțe de muncă mai flexibilă și mai implicată prin creșterea ponderii lucrătorilor la distanță și a celor contingenți, precum și prin programe de îmbunătățire a siguranței și sănătății.
În aceste condiții, tendințele generate de pandemia COVID-19 care vor continua sunt automatizarea, menționată de 76% dintre directorii generali, spațiile de birouri cu puțini angajați (61%), securizarea lanțurilor de aprovizionare (58%), contractele temporare (54%) și siguranța publică (50%).
Mai mult pesimism privind evoluția economiei globale
În ceea ce privește direcția economiei globale în următoarele 12 luni, directorii generali sunt mult mai pesimiști acum decât erau la sfârșitul anului 2019, doar 30% spunând că avansul economic se va îmbunătăți în anul următor. Și cu un motiv întemeiat: Banca Mondială prognozează că economia globală va scădea cu 5,2% în 2020, reprezentând cea mai profundă recesiune de la cel de-al Doilea Război Mondial.
Ca urmare, liderii de organizații se confruntă, de asemenea, cu incertitudini cu privire la propriile operațiuni, doar 15% indicând că sunt foarte încrezători în perspectivele de venituri ale organizației lor.

În urma revocării academicianului Nicolae-Victor Zamfir din funcţia de director general al Institutului Naţional pentru Fizică şi Inginerie Nucleară „Horia Hulubei”, Academia Română a înaintat ministrului educaţiei şi cercetării, Monica Cristina Anisie, un protest în care argumentează revocarea ca nejustificată și reiterează valoarea științifică și economică a Centrului ELI-NP – Extrem Light Infrastructure-Nuclear Physics, condus de acad. Nicolae-Victor Zamfir, centru administrat de IFIN-HH sub egida Ministerului Educației și Cercetării:

„Biroul Prezidiului Academiei Române a luat act cu profundă dezamăgire de decizia Ministrului Educaţiei şi Cercetării, doamna Monica Cristina Anisie, de revocare nejustificată a colegului nostru, acad. Nicolae-Victor Zamfir, din funcţia de Director General al Institutului Naţional pentru Fizică şi Inginerie Nucleară Horia Hulubei (IFIN-HH). Cariera ştiinţifică, prestigiul şi rezultatele academicianului Zamfir în conducerea IFIN-HH şi a Proiectului ELI-NP sunt de notorietate la nivel naţional şi internaţional. În virtutea colaborării dintre Academia Română şi Ministerul Educaţiei şi Cercetării, ne-am fi aşteptat la un dialog, înainte de luarea unei asemenea grave decizii.

Academia Română a dezavuat deja, prin punct de vedere făcut public în data de 21 mai 2020, acţiunile concertate de discreditare a României, a Centrului ELI-NP, şi a atras atenţia, la acel moment, asupra evidenţei existenţei unor interese obscure, al căror scop se situează în afara intereselor cercetării ştiinţifice româneşti şi ale României
(https://acad.ro/mediaAR/pctVedereAR/2020/d0521-Punct-de-vedereELI-NP.pdf). Membrii Academiei Române consideră că proiectul ELI-NP este reprezentativ pentru plasarea României pe harta ţărilor puternice în domeniul cercetării ştiinţifice şi dezvoltării tehnologice.

Actul şi maniera demiterii de către Ministrul Educaţiei şi Cercetării a Directorului General al Institutului care implementează Proiectul ELI-NP sunt de neînţeles. În plus, ele au conotaţii mai largi, reprezentând o ameninţare reală de blocare a evoluţiei clar ascendente a cercetării ştiinţifice româneşti la nivel mondial. Proiectul ELI-NP înseamnă investiţii în tehnologii de vârf, unice în lume şi deja puse în funcţiune, înseamnă atragerea de specialişti de cea mai înaltă calificare din întreaga lume, valorificarea inteligenţei româneşti la cel mai înalt nivel şi, nu în ultimul rând, readucerea în România a tinerilor plecaţi tocmai din cauza lipsei infrastructurii performante de cercetare. Demiterea conducerii Institutului în momentul când ELI-NP începe să fie operaţional pune în pericol finalizarea proiectului, având grave consecinţe financiare şi afectând imaginea României. În aceeaşi măsură, gestul nejustificat al acestei demiteri ilustrează, din păcate, incapacitatea factorilor decizionali de a acţiona coerent şi predictibil şi de a arăta lumii că România are potenţialul şi capacitatea de a fi partener cu drepturi egale în cel puţin un domeniu de referinţă la nivel mondial: cercetarea ştiinţifică.

Biroul Prezidiului Academiei Române consideră că este de datoria celui mai înalt for de ştiinţă şi cultură al ţării să dezaprobe public astfel de practici şi să atragă atenţia asupra pericolului ca o administraţie neconsolidată în plan strategic să contribuie la distrugerea domeniului deschis de ELI-NP. Academia Română trage un semnal de alarmă către Guvernul României, cerându-i să se implice în stoparea unor astfel de acţiuni contrare intereselor ţării noastre.

Biroul Prezidiului Academiei Române”.