Compania ECDL Romania, liderul național în certificarea competențelor digitale la standard recunoscut global, anunță „cu entuziasm alăturarea sa comunității ANIS – Asociația Patronală a Industriei de Software și Servicii IT. Această colaborare strategică subliniază angajamentul ECDL de a crește educația digitală de calitate și de a contribui la transformarea digitală autentică a României.
ECDL Romania subliniază că prin acest parteneriat, „își propune să accelereze eforturile naționale de dezvoltare a competențelor digitale și să joace un rol activ în susținerea progresului tehnologic, care este esențial pentru creșterea competitivității României în context european. Misiunea ECDL rămâne clară: creșterea nivelului de alfabetizare și competență digitală în rândul tuturor românilor, indiferent de vârstă sau nivel profesional, pentru a face față cerințelor economiei digitale”.
ECDL Romania reamintește că „Uniunea Europeană a stabilit, prin Programul Digital Decade 2030, câteva obiective majore pentru un proces de transformare digitală de succes. Printre aceste obiective se numără:
80% dintre cetățenii adulți să aibă competențe digitale de bază până în 2030;
20 de milioane de specialiști în ITC să fie angajați în întreaga Uniune Europeană;
Transformarea digitală a companiilor: peste 90% dintre IMM-uri să aibă un nivel de bază de adoptare a tehnologiei digitale;
Administrația publică digitalizată: toate serviciile publice esențiale să fie disponibile online.
ECDL Romania contribuie direct la aceste ținte prin oferirea de programe de certificare a competențelor digitale recunoscute internațional, care asigură o pregătire solidă pentru indivizi și organizații”.
ECDL Romania afirmă că, prin alinierea la obiectivele europene ambițioase și în contextul parteneriatului valoros cu ANIS, „își asumă un rol esențial în dezvoltarea digitală la nivel național, facilitând creșterea calității vieții cetățenilor și transformarea reală a economiei noastre. ECDL Romania va continua să sprijine creșterea nivelului de competențe digitale prin extinderea accesului la certificări pentru profesori, elevi și profesioniști din toate sectoarele, va susține digitalizarea IMM-urilor și a altor organizații prin dezvoltarea de programe educaționale adaptate nevoilor economiei digitale, facilitând astfel adaptarea la noile cerințe ale pieței și va promova integrarea tehnologiei în educație și în administrație, contribuind astfel la atingerea obiectivelor europene de digitalizare a serviciilor publice și de creștere a competitivității României pe plan internațional”.
Irinuca Vaduva, General Manager ECDL Romania: „Suntem bucuroși să ne alăturăm comunității ANIS, o asociație patronală a industriei IT care împărtășește valorile și viziunea noastră privind importanța educației digitale. Prin acest parteneriat, ne consolidăm eforturile de a aduce educația digitală de calitate în toate colțurile țării și de a susține România să urce în clasamentele europene privind nivelul de digitalizare.”
Regia Națională a Pădurilor – Romsilva anunță că „va pune, în total, la dispoziția populației, până la finalul acestui an, un volum de circa două milioane de metri cubi de lemn pentru foc.
În primele nouă luni ale anului, unitățile din cadrul Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva au vândut populației 1.312.661 metri cubi lemn pentru foc, la un preț mediu de vânzare de 282 lei/metru cub, fără TVA, apropiat de prețul înregistrat în perioada similară a anului trecut.
La nivelul Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva există în prezent, atât în depozite permanente, cât și în platformele primare de la locul recoltării, circa 500.000 metri cubi lemn pentru foc care poate fi achiziționat de populație”.
Romsilva precizează că „lucrările de recoltare a lemnului, ca urmare a efectuării operațiunilor culturale și a tăierilor de regenerare, continuă și în această perioadă, astfel încât în acest an se estimează că unitățile din cadrul Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva vor pune la dispoziția populației, în total, peste două milioane metri cubi de lemn pentru foc.
Prețurile lemnului pentru foc vândut de ocoalele silvice din cadrul Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva variază, în principal, în funcție de specie, sortiment și locul de livrare, și în majoritatea cazurilor este cel practicat la locul recoltării”.
Romsilva menționează că unele ocoale silvice din structura proprie „pot asigura la cerere, contracost, transportul lemnului la domiciliu precum și alte servicii, precum secționatul sau despicatul. De asemenea, la unele subunități se comercializează și lemn de foc vrac, în saci și lemn paletizat”.
Regia Națională a Pădurilor – Romsilva reamintește că „administrează circa 3,13 milioane hectare păduri proprietatea publică a statului, circa 48% din pădurile țării, și asigură servicii silvice pentru circa un milion hectare de păduri aflate în alte forme de proprietate.
Toate pădurile proprietatea publică a statului dețin certificarea managementului forestier în standard internațional.
De asemenea, Regia Națională a Pădurilor – Romsilva administrează 22 de parcuri naționale și naturale, cu o suprafață cumulată de peste 850.000 de hectare, precum și 12 herghelii de stat”.
Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR) realizează, începând din 1994, Topul Național al Firmelor (TNF), fiind singura instituție abilitată printr-o lege organică să stabilească o astfel de ierarhie la nivelul întregii țări. Cea de-a XXXI-a ediție a Galei Topul Național al Firmelor 2024 va avea loc în data de 7 noiembrie, la Romexpo, pavilion B3-B2, cu începere de la ora 17:30.
La realizarea clasamentului TNF 2024 au fost analizate 866.601 de bilanţuri financiar-contabile ale companiilor active în România. Topul Național al Firmelor 2024 prezintă cele mai performante companii din șapte domenii de activitate: industrie; servicii; comerț; turism; cercetare-dezvoltare și high-tech; agricultură, silvicultură și pescuit; construcții.
TNF 2024: Companiile clasate pe primele 10 poziții oferă peste 1,3 milioane de locuri de muncă
Conform datelor statistice care au stat la baza realizării Topului Național al Firmelor 2024, companiile clasate pe primele 10 poziții oferă 1.342.380 de locuri de muncă. Ca pondere, sectorul industriei oferă cele mai multe locuri de muncă (543.457), fiind urmat de servicii (335.258), comerț (265.706), turism (29.683), cercetare-dezvoltare și high-tech (85.141), agricultură, silvicultură, pescuit (34.377), construcții (48.758).
Camera de Comerț și Industrie a Municipiului București (CCIB) a organizat Topul Firmelor din Sectorul 6, eveniment al cărui scop a fost punerea în lumină a celor mai performante companii de pe raza respectivei unități administrativ-teritoriale. Gala, care a avut loc în Aula „Carol I” a Palatului CCIB s-a bucurat de prezența managerilor de top din Sectorul 6, precum și de participarea reprezentanților administrației locale și ai instituțiilor de stat.
„Într-un an plin de provocări, companiile din acest sector au demonstrat că productivitatea ridicată, inovația și sofisticarea afacerilor rămân elemente esențiale pentru garanția succesului. Dincolo de statistica rece si de cifrele seci, sunt de netăgăduit ritmul alert al vieții economice a Capitalei, concurența puternică și nevoia de reinventare. Anul acesta, la nivelul sectorului 6 premiem 3.111 firme, respectiv 34,3% din cele care au îndeplinit criteriile de eligibilitate la nivelul acestei unități administrativ-teritoriale. Îmi face plăcere să subliniez că 32,3% dintre companiile premiate la nivelul acestui sector s-au calificat și la etapa pe municipiu a Topului. În plus, dintre cele 830 firme care s-au calificat la nivel de Capitală pentru a primi trofeul de excelenţă pentru clasarea, timp de cinci ani consecutiv, pe primele trei poziții ale Topului firmelor din București, 116 firme (14%) sunt din sectorul 6”, a declarat Iuliu Stocklosa, președintele Camerei de Comerț și Industrie a Municipiului București.
În ceea ce priveşte structura pe domenii de activitate, cele mai multe companii premiate de Camera București, în sectorul 6, activează în domeniul serviciilor (38,7% din total), fiind urmate de firmele din domeniul comerţului (29,5%) şi de cele cu profil industrial (11,5%). Construcţiile concentrează 8,2% dintre firmele premiate, cercetarea-dezvoltarea şi high-tech-ul – 6,7%, turismul – 3,9%, în timp ce doar 1,5% provin din agricultură, silvicultură şi pescuit.
„Sectorul 6, fiind un sector eminamente rezidențial, fără acces la Centrul Vechi al Capitalei, trebuie să aibă și o viață economică, deoarece nicio comunitate nu poate să supraviețuiască fără resurse la buget care să sprijine proiectele de investiții. De aceea, noi, Primăria Sectorului 6, am încercat să reînnodăm un mod de comunicare cu mediul de afaceri și am încercat să fim prezenți în viața economică a companiilor din acest sector, venind chiar și cu politici în acest sens, precum: simplificări administrative, digitalizarea unor procese și a relației cu mediul de afaceri. Astfel am reușit să apropiem administrația publică de mediul de afaceri din sector”, a declarat Paul Moldovan, administratorul public al Sectorului 6.
„Este necesar să atragem și să stimulăm cât mai mulți investitori în zona Sectorului 6 deoarece fiecare Primar și fiecare administrație publică își dorește să atragă cât mai multe fonduri, pentru a putea dezvolta comunitățile pe care le administrează. Felicit toate companiile din Sectorul 6 pentru importanța lor economică și felicit Camera de Comerț și Industrie a Municipiului București pentru activitatea de susținere a acestor companii”, a afirmat Gheorghe Bogdan, secretar general adjunct al Ministerului Economiei, Antreprenoriatului și Turismului.
Pe lângă premiile acordate companiilor din Sectorul 6 pentru performanțele economice, Camera de Comerț și Industrie a Municipiului București a decernat, de asemenea, o serie de trofee speciale, pentru a recompensa simbolic eforturile de peste an ale unor echipe de excepție, din mediul public și privat.
Compania Nestlédeclară că „parteneriatul dintre producători, Organizații care Implementează obligațiile privind Răspunderea Extinsă a Producătorului (OIREP), autorități și societatea civilă reprezintă rețeta de succes pentru atingerea țintelor naționale de reciclare prin redirecționarea atenției în reciclarea plasticului către folia flexibilă”.
Totodată, Nestlé „observă un interes crescut al populației în ceea ce privește colectarea selectivă a ambalajelor din polietilenă sau alte tipuri de plastic flexibil utilizat preponderent în industria alimentară, atenție care este necesară în contextul creșterii constante a țintelor de reciclare și dezvoltării sistemului de garanție.
Această tendință este susținută de către campaniile de educare și conștientizare, precum ReciCLARea e totul, inițiată de către companie împreună cu Green Resources Management, Federația Națională a Părinților (FNAP) – Edupart și Primăria Sector 6, campanie menită să explice simbolurile de colectare separată și reciclare de pe ambalajele din industria alimentară și să pună accent pe plasticul flexibil.
Campania lansată în mai 2024 s-a încheiat săptămâna aceasta prin vizita elevilor din clasa a VI-a D de la Școala Gimnazială Liviu Rebreanu din București, câștigătorii marelui premiu al concursului de design de postere, la fabrica GreenGroup din Buzău, specializată în reciclarea deșeurilor din plastic și echipamente electrice și electronice.
În campanie au fost înscrise 361 de lucrări, dintre care 50 au fost expuse la Palatul Parlamentului, în cadrul unei expoziții care a arătat dorința copiilor de a avea un mediu înconjurător mai curat, aspect de care factorii de decizie politică și administrativă de la toate nivelurile trebuie să țină cont.
Vizita la fabrica de reciclare GreenGroup le-a reamintit celor mici importanța colectării separate și le-a dezvăluit procesul complex prin care ambalajele din plastic flexibil primesc o nouă viață. De asemenea, tinerii vizitatori au putut observa direct procesul de reciclare a deșeurilor electrice și electronice, de la recepție și sortare, până la dezasamblarea, procesarea și stocarea materialelor reciclabile rezultate”.
Alina Georgescu, director general Green Resources Management: „Suntem încântați să împărtășim tinerei generații din cunoștințele și experiența noastră in domeniul reciclării, iar succesul acestei campanii ne motivează să continuăm misiunea GreenGroup de educare și conștientizare.”
Irina Siminenco, Corporate Affairs Manager, Nestlé România: „Nestlé a lansat acest proiect pentru că, la nivel național, încă nu se colectează o cantitate suficient de mare de ambalaje de plastic flexibil. Este nevoie ca românii să se implice și mai mult în colectarea selectivă a deșeurilor de ambalaje din plastic flexibil, susținând astfel atingerea țintelor naționale de reciclare asumate la nivelul Uniunii Europene.”
Nestlé România subliniază că, „pentru a avea succes în inițiativa de promovarea unei industrii de reciclare a plasticului flexibil, primii pași implică educarea populației cu privire la regimul special necesar colectării selective a ambalajelor din polietilenă sau alte tipuri de folii de plastic din industria alimentare. Spre deosebire de PET-uri, ambalajele din polietilenă sunt preponderent murdare după consumul alimentului. Altfel spus, fiind în contact cu produse alimentare de consistențe variate, ele păstrează urme de la aceste alimente. Pentru creșterea gradului de reciclare, înainte de a fi depuse în containerele de colectare, aceste ambalaje ar trebui curățate sau chiar spălate. Pe de altă parte, acest proces ar putea fi preluat de o facilitate industrială special concepută, destinată reciclării acestor ambalaje flexibile, dar care ar implica investiții de amploare”.
Grupul Nestlé este prezent în România din 1995, printre brandurile din portofoliul său numărându-se NESCAFÉ, Nespresso, Nesquik, Chocapic, KitKat, Lion, JOE, After Eight, Maggi, Purina sau NAN. În România, Nestlé s-a implicat și în inițiative ecologice și de responsabilitate socială. În ultimii 3 ani compania a plantat 90.000 de copaci, care vor contribui la atingerea obiectivului de net zero emisii de carbon până în 2050.
Inițiativele globale Nestlé:
În 2017, Nestlé a luat o serie de măsuri pentru accelerarea progresului în vederea atingerii obiectivelor pentru anul 2030, ca parte a acțiunilor de îmbunătățire a calității vieții și contribuției la un viitor mai bun. Printre acestea se numără consolidarea programului “Nestlé for Healthier Kids”, extinderea inițiativei “Nestlé needs YOUth” și dezvoltarea activităților de management sustenabil al performanței de mediu. Nestlé își menține poziția de lider global în industria de alimente și băuturi prin portofoliul de produse sănătoase accesibile consumatorilor. Indicele global The Access To Nutrition Initiative (ATNI) evaluează cei mai mari 25 de producători de alimente din lume, concentrându-se pe politicile, practicile și performanțele lor legate de nutriție. Poziția de top conferită Nestlé este recunoașterea angajamentului său permanent față de nutriție și sănătate, precum și angajamentul său de a ajuta la abordarea provocărilor globale ale obezității și subnutriției.
Nestlé for Healthier Kids
Programul „Nestlé for Healthier Kids” a fost creat pentru a uni toate eforturile Nestlé care susțin părinții și tutorii să crească copii mai sănătoși, de la activități de cercetare și formulare a produselor până la servicii de educație și nutriție inovatoare pentru un stil de viață sănătos. în România, aceste eforturi se regăsesc sub umbrela programului „Și eu trăiesc sănătos – SETS”, inițiat de Fundația PRAIS.
Nestlé needs YOUth
Ambiția Nestlé în ceea ce privește inițiativa globală de tineret „Nestlé needs YOUth” este să ajute 10 milioane de tineri din întreaga lume să aibă acces la oportunități de carieră până în anul 2030. Această inițiativă globală combină și coordonează toate activitățile care susțin tinerii din întreaga lume, inclusiv eforturile Alliance for YOUth.
Nestlé for a Waste Free World
Nestlé dorește ca produsele sale să nu fie doar mai gustoase și mai sănătoase, ci și mai bune pentru mediu. Ambiția Nestlé pentru anul 2030 este impact zero asupra mediului, apa fiind una dintre ariile prioritare.
Boeing a publicat raportul privind profiturile din trimestrul III al anului, dezvăluind pierderi substanțiale și estimări ratate, compania continuând să se confrunte cu probleme de producție, conflicte la nivelul angajaților și provocări operaționale, arată Radu Puiu, analist financiar în cadrul XTB România, companie de investiții pe bursele internaționale.
Rezultatele reflectă impactul continuu al grevei Asociației Internaționale a Mașiniștilor și Muncitorilor din Sectorul Aerospațial și al taxelor anunțate anterior privind programele comerciale și de apărare.
Directorul general Kelly Ortberg a prezentat un plan cuprinzător de redresare axat pe o serie de factori:
Schimbarea fundamentală a culturii.
Stabilizarea activității.
Îmbunătățirea execuției programelor.
Stabilirea bazei pentru o viitoare creștere.
„Încrederea în compania noastră s-a erodat. Va fi nevoie de timp pentru a readuce Boeing la moștenirea de odinioară, dar cu atenția și cultura potrivite, putem fi din nou o companie emblematică și un lider în domeniul aerospațial”, a promis Ortberg.
Provocări majore sunt dispuse pe mai multe planuri, precum:
Greva continuă a forței de muncă afectează producția.
Plafonarea producției de avioane MAX impusă de autorități.
Întreruperi ale lanțului de aprovizionare.
Probleme crescânde legate de datorii.
Ratingul de credit riscă să scadă la statutul de junk.
Acțiunile au închis la 157 USD, pierzând în jur de 2% în cursul zilei de 23 octombrie, după o sesiune foarte volatilă. Performanța din acest an a prețurilor acțiunilor a fost una dezamăgitoare, compania pierzând 12,2% în ultimele 3 luni și 39,75% de la începutul anului și până în prezent.
Boeing se confruntă cu obstacole semnificative pe termen scurt, în timp ce încearcă să rezolve problemele operaționale și să recâștige încrederea părților interesate.
Compania se concentrează pe stabilizarea operațiunilor înainte de a lua în considerare noi programe de dezvoltare a aeronavelor, Ortberg menționând că Boeing are „mult de lucru” înainte de a dezvolta un nou avion. Aceasta include îmbunătățirea execuției programelor de dezvoltare actuale și restabilirea bilanțului.
După ce 33.000 de membri ai Asociației Internaționale a Mașiniștilor au intrat în grevă împotriva companiei în urmă cu o lună, Boeing nu va putea livra toate avioanele conform promisiunilor.
De altfel, compania suferă pierderi de mai bine de cinci ani, după ce două prăbușiri ale avionului 737 Max la sfârșitul anului 2018, respectiv începutul anului 2019 au cauzat victime, forțând la blocarea la sol timp de 20 de luni a celui mai bine vândut avion din flotă.
De atunci, Boeing a raportat pierderi operaționale de bază în valoare de peste 33 de miliarde de dolari și nu se întrevede niciun sfârșit pentru aceste tendințe. Potrivit agenției de rating de credit Standard & Poor’s, greva care a început la 13 septembrie adaugă pierderi de 1 miliard de dolari în fiecare lună la rezultatele finale ale companiei.
Problema este că oprirea producției de avioane 737 Max a tăiat cea mai importantă sursă de fonduri pentru companie, care își obține cea mai mare parte a lichidităților din vânzările de avioane în momentul în care acestea sunt livrate, subliniază consultantul financiar din cadrul XTB România.
Boeing încearcă să obțină o finanțare de până la 25 de miliarde de dolari pentru a face față problemelor actuale prin împrumuturi suplimentare precum și prin vânzarea de acțiuni și datorii. De asemenea, intenționează să reducă 10% din personalul său la nivel mondial, adică aproximativ 17.000 de angajați, în cadrul unei încercări de restructurare.
În egală măsură, compania analizează vânzarea de active care ar putea aduce banii necesari, eliminând în același timp unitățile neesențiale sau neperformante, arată presa internațională, citând unele surse.
Ratingul de credit al Boeing riscă să fie retrogradat la statutul de obligațiune de tip junk, ceea ce ar crea și mai multe probleme financiare prin creșterea costurilor de împrumut. Statutul de obligațiune junk înseamnă că există un risc crescut de neplată, subliniază Radu Puiu.
Președintele Emirates, unul dintre cei mai mari clienți ai Boeing, a criticat constructorul de avioane după ce acesta a anunțat o nouă amânare a mult așteptatului său avion 777X. Cea mai nouă aeronavă are deja o întârziere de cinci ani. Cu toate acestea, popularitatea sa în rândul clienților a reprezentat un avantaj pentru Boeing în urma încetinirii producției.
În cursul zilei de miercuri, 23 octombrie, angajații fabricii Boeing aflați în grevă au respins o nouă ofertă de majorare a salariilor cu 35% pe o perioadă de patru ani, ceea ce reprezintă o lovitură pentru producătorul deja aflat în dificultate.
Aproximativ 64% dintre membrii de sindicat au votat împotriva acordului provizoriu, potrivit Asociației Internaționale a Mașiniștilor și Muncitorilor din sectorul Aerospațial, care îi reprezintă pe cei 33.000 de lucrători aflați în grevă.
Este posibil ca Boeing să continue să ardă lichidități anul viitor, în timp ce se confruntă cu provocările legate de relansarea producției în urma unei greve prelungite a forței de muncă și a controlului reglementărilor privind procesele sale din fabrică, subliniază analistul financiar XTB România.
Boeing întâmpină dificultăți în a evita eventualele retrogradări ale ratingurilor de credit, după ce atât Moody’s Ratings, cât și S&P Global Ratings au declarat în ultimele săptămâni că iau în considerare reducerea ratingurilor sale de credit în teritoriul junk. Un astfel de scenariu ar putea face dificilă operațiune de finanțarea vizată de către conducere.
Asociația Energia Inteligentă a lansat astăzi, 23 octombrie 2024, la București, cea de-a doua ediție a proiectului „Case cu Căldură” prin care își propune să vină în sprijinul unor familii aflate în dificultate, prin distribuirea de lemne de foc necesare încălzirii locuințelor pe timp de iarnă. Startul proiectului a fost dat la prima casă beneficiara, locuită de o femeie în vârstă de 75 ani, singură, fără surse de venit exceptând ajutorul social. Nu este un caz aparte, astfel de situații sunt frecvente în marile orașe, ceea ce fac să adâncească discrepanța dintre imaginea ideală a unei mari metropole și realitatea care se găsește nu departe de centrul capitalei.
În cadrul acestei acțiuni a fost lansat „Registrul Caselor fără Căldură”, realizat de Asociația Energia Inteligentă în parteneriat cu Crucea Roșie Română, o situație la nivel național, structurată pe județe, a locuințelor care folosesc ca sursă de încălzire sobe pe lemne, locuite de persoane sau familii vulnerabile precum bătrâni, persoane cu handicap, familii monoparentale sau familii cu copii numeroși și posibilități materiale limitate. Potrivit unei estimări a Asociației Energia Inteligentă, în România există la ora actuală aproximativ 3.5 milioane de gospodării care se încălzesc cu lemne de foc, dintre care cca. 80.000 sunt localizate în București și Ilfov, dintre care, conform registrului menționat peste 7300 sunt locuite de familii vulnerabile, pentru care încălzirea locuințelor este o problemă reală. Teleorman și Bacău sunt județele cu cel mai multe gospodării care folosesc ca sursă de încălzire sobe pe lemne, locuite de persoane care trăiesc la limita sărăciei, cu peste 1600, respectiv 1400. La polul opus se afla județele Argeș, Bihor, Giurgiu, Hunedoara, Ialomița, Neamț, Satu Mare, Vâlcea și Vrancea cu cel mai mic număr de gospodării raportate ca fiind locuite de persoane vulnerabile, sub 100.
HARTA CASELOR FĂRĂ CĂLDURĂ
Situația gospodăriilor care se încălzesc cu sobe pe lemne, locuite de persoane vulnerabile
Registrul Național al Caselor fără Căldură.
Gospodăriilor care se încălzesc cu sobe pe lemne, locuite de persoane vulnerabile
Județ
Consumatori vulnerabili care locuiesc în Case fără Căldură
Arad
119
Argeș
72
Bacău
1441
Bihor
50
Brăila
133
Buzău
250
Călărași
195
Constanța
327
Galați
147
Giurgiu
100
Harghita
745
Hunedoara
7
Ialomița
95
Ilfov
242
Mureș
262
Neamț
54
Olt
132
Sălaj
154
Satu Mare
72
Sector 3, București
10
Sector 5, București
10
Teleorman
1696
Timiș
654
Tulcea
112
Vâlcea
29
Vaslui
130
Vrancea
100
Total
7338
Sebastian Burduja, Ministrul Energiei: „În ultimul an, am avut ocazia să particip la acțiuni care au făcut o reală diferență: am dus lemne familiilor care nu aveau cu ce să se încălzească iarna și am montat panouri fotovoltaice pe casele celor care nu au avut niciodată acces la curent electric. Ceva ce noi considerăm banal, lumină, căldură, pentru mii de oameni din România reprezintă o șansă la o viață normală.
Sunt convins că orice acțiune contează. Chiar și cele care par mărunte pot face diferența între o iarnă grea și un cămin cald. De aceea, vreau să-mi reafirm sprijinul total pentru lupta împotriva sărăciei energetice. Ministerul Energiei va rămâne un partener de nădejde pentru toate organizațiile care se dedică acestei cauze, și vom face tot posibilul să accelerăm atingerea obiectivelor noastre.”
Dumitru Chisăliță, Președinte, Asociația Energia Inteligentă: „Agenda 2030 pentru Dezvoltare Durabilă a Organizației Națiunilor Unite prevede principiul «Leave No One Behind», care promovează reducerea inegalității sociale, eradicarea sărăciei și acordarea de sprijin în dezvoltare a persoanelor vulnerabile. Este responsabilitatea noastră, ca societate, să îi sprijinim pe cei aflați în nevoie. Ceea ce am văzut astăzi la livrarea primului palet cu lemne de foc din proiectul «Case cu Căldură» este o alta față a Bucureștiului, un oraș al contrastelor, unde nu numai că exista gospodării care se încălzesc cu lemne de foc, dar sunt locuite de oameni aflați la limita sărăciei, la doar câțiva kilometri de centrul capitalei. Încălzirea cu lemne este cea mai răspândită modalitate a oamenilor de a se încălzi în România. Lemnul de foc, folosit responsabil, reprezintă o resursă regenerabilă și prietenoasă cu mediu – lemnul de foc distribuit în cadrul proiectului nostru provine din așa numita «răritură» și este uscat. În România 39% dintre români se găsesc în categoria oamenilor săraci energetici. Este foarte posibil ca aceștia, în momentul în care nu au efectiv cu ce se încălzi, să folosească lemn verde cu o eficiență scăzută din punct de vedere energetic și care generează în atmosferă un grad mare de poluare, punând în pericol sănătatea populației sau să taie arbori protejați prin lege. Așadar, proiectul nostru, pe lângă latura socială, promovează reducerea emisiilor de CO2 și protejarea biodiversității.”
Declarație Adrian Halpert, Director General Crucea Roșie Română: „Accesul la resursele esențiale, cum este încălzirea locuinței în sezonul rece, nu ar trebui să fie un lux pentru nimeni. Proiectul «Case cu Căldură» reflectă perfect valorile care ne ghidează pe noi, la Crucea Roşie Română. Am fost profund mișcați de poveștile familiilor care, în prag de iarnă, nu au siguranța că vor putea încălzi un loc numit acasă. Lipsa resurselor de bază poate adânci vulnerabilitățile și mai mult, afectând nu doar sănătatea, dar și demnitatea umană. Sunt recunoscător partenerilor noștri din Asociația Energia Inteligentă și Ministerul Energiei, care, împreună cu noi, fac posibil acest ajutor concret pentru sute şi sperăm, în cele din urmă, pentru mii de familii. Proiectul «Case cu Căldură», la care Crucea Roșie Română este mândră să contribuie, reprezintă un sprijin concret pentru cele mai vulnerabile categorii sociale din România. Împreună, putem transforma frica și nesiguranța din timpul iernii într-un sentiment de speranță și de siguranță.”
Proiectul „Case cu Căldură” este derulat în parteneriat cu Societatea Națională de Cruce Roșie din România, sub umbrela Parteneriatului pentru Combaterea Sărăciei Energetice încheiat în toamna anului trecut între Asociația Energia Inteligentă și Ministerul Energiei, cu scopul de a identifica gospodăriile aflate în situația de sărăcie energetică extremă, de a prezenta de programe și politici adecvate și de a propune soluții efective de reducere a acestui fenomen în România, într-o manieră sustenabilă.
„Case cu Căldură”, ediția I, a fost derulat în iarna 2023-2024 și s-a bucurat de sprijinul a 9 companii și 9 donatori persoane fizice care au adus o rază de speranță în viața a peste 2200 persoane ce locuiesc în cele 546 de clădiri beneficiare ale acestei etape. Aflat la cea de-a doua ediție, proiectul a fost primit cu mult entuziasm de către companiile din sectorul energetic și nu numai, care și-au arătat deschiderea de a se alătura și de aceasta dată campaniei, așadar ne așteptăm ca proiectul să ia amploare și să fie de un real succes. Compania Electrica Furnizare a fost prima care s-a alăturat demersului Asociației Energia Inteligentă și a făcut posibilă demararea celei de-a doua ediții a proiectului „Case cu Căldură”.
Asociația Administratorilor Independenți (AAI) și Chapter Zero România (CZR) aduc în atenția comunității de afaceri provocările majore ale Consiliilor de Administrație ale companiilor și sunt supuse dezbaterii la conferința „The Lit Boardroom – abordarea principalelor provocări ale consiliilor de administrație de astăzi” din data de 31 octombrie. Evenimentul va reuni membri ai Guvernului, experți internaționali, membri ai Consiliilor de Administrație, executivi din țară și din regiune, și va avea loc la București, la hotel Marmorosch.
Printre temele conferintei se numără includerea discuțiilor despre sustenabilitate și noile tehnologii pe agenda Consiliilor de Administrație, impactul noilor reglementări asupra competitivității companiilor din UE pe piața globală, deciziile strategice necesare pentru pregătirea companiei către un model de afaceri sustenabil, instrumentele consiliului pentru gestionarea incertitudinilor și noutăților tehnologice, precum și evoluția rolului membrilor consiliului în acest context.
Conferința anuală a AAI va aduce în prim-plan vorbitori de marcă, locali și internaționali, precum miniștrii Sebastian Burduja, ministrul Energiei și Bogdan Gruia Ivan, ministrul Cercetării, Inovării și Digitalizării,Rytis Ambrazevičius, Președinte ecoDa, Președintele Institututului Baltic de Guvernanță Corporativă, Radu Hanga, Președintele Bursei de Valori București, Andrew Kakabadse, Președinte Envisia Boards of Elite, Aurelia Costache, Lider AI & Data, E&Y Romania,Mircea Busuioceanu, VicePreședinte, Raiffeisen Bank Romania, Dragoș Neacșu, Membru Independent Electrica, CEO GS1 România.
Alina Prahoveanu, Președinte AAI: „Scopul conferinței este de a echipa membrii Consiliilor de Administrație cu informații practice care să le permită îmbunătățirea procesului decizional și a supravegherii strategice pentru a avea companii reziliente și capabile să se adapteze la rapiditatea schimbărilor tehnologice și a reglementărilor privind sustenabilitatea. Ne vom axa pe modul în care să acționăm eficient ca membri ai Consiliului de Administrație în peisajul corporativ în rapidă schimbare, având în vedere avansul noilor tehnologii în tandem cu geneza capitalismului regenerativ alimentat de principiile și reglementările în domeniul sustenabilității.”
Conferința The Lit Boardroom este dedicată celor interesați de buna guvernanță a companiilor și de dezvoltarea strategică prin intermediul unui Consiliu de Administrație pregătit și eficient.
Clubul Fermierilor Români a lansat pe 21 octombrie noul Centru de Inovare și Formare a Tinerilor Lideri și Antreprenorilor din Agricultură, la București, inițiativă care se bucură de susținerea fermierilor, autorităților guvernamentale române și cele europene, a Bancii Mondiale de la Washington DC și a partenerilor Clubului.
Scopul Centrului de Inovare și Formare este de a consolida o comunitate rezilientă de fermieri antreprenori de succes, capabilă să inițieze și să susțină transformări economice, sociale, politice și tehnologice, contribuind astfel la o agricultură românească competitivă la nivel global și la crearea unui mediu rural atractiv.
Dimensiunea europeană a Centrului a fost deja prezentată în cadrul conferinței organizate de Club în Parlamentul European (martie 2023) și a obținut reacții extrem de favorabile din partea unor lideri europeni cu responsabilitate în domeniul agriculturii din cadrul Comisiei și Parlamentului European și membrii ai corpului diplomatic de la Bruxelles.
„Prin acumulările celor cinci generații de absolvenți ai Programului Tineri Lideri pentru Agricultură și Antreprenor în Agricultura 4.0, Clubul Fermierilor Români și-a consolidat rolul și contribuția în crearea unui Centru legitim de analiză și reflecție pentru susținerea celor mai bune decizii politice și economice vizând asigurarea rezilienței și competitivității agriculturii românești”, declară Florian Ciolacu, Directorul Executiv al Clubului Fermierilor Români.
Un alt obiectiv principal al Centrului de Inovare și Formare este formarea tinerilor fermieri prin programe specializate, menite să faciliteze schimbul generațional, leadership-ul la nivel de ferme și conducerea ecosistemelor agricole, implicarea pro-activă în dezvoltarea comunității și a spațiului rural. În acest sens, cu ocazia lansării oficiale a Centrului , a fost inaugurată cea de-a șasea serie a programului Tineri Lideri pentru Agricultură, oragnizat de Clubul Fermierilor Români, program ce și-a câștigat recunoașterea în rândul fermierilor și autorităților, fiind primul program major care vine cu o abordare integrată privind Succesiunea – Competitivitatea – Leadership-ul Tinerilor în comunitatea rurală. Programul numără până în prezent 300 de absolvenți, cu un obiectiv de 1000 de tineri fermieri până în 2027.
„Viitorul agriculturii europene depinde de capacitatea de a crea un sector dinamic, inovativ și sustenabil, în care fermierii sunt pregătiți să devină lideri ai schimbării. Viziunea noastră prin Centrul de Inovare și Formare este de a dezvolta un model european, un hub de excelență în educație agricolă, care să ofere fermierilor nu doar competențe tehnice, ci și abilități strategice și de leadership. Investim în această inițiativă pentru a asigura că fermierii noștri sunt pregătiți să navigheze provocările globale, să influențeze politicile viitorului și să construiască afaceri agricole sustenabile. Prin această viziune, ne dorim să transformăm agricultura într-un motor al creșterii economice și al prosperității comunităților”, a declarat Jabbar Kanani, Membru în Consiliul Director al Clubului Fermierilor Români, Inițiatorul și Fondatorul Programului Tineri Lideri pentru Agricultură.
„Fermierii gestionează resurse, riscuri și trebuie să inoveze pentru a asigura viabilitatea fermelor lor, practic, dintotdeauna. Totuși, într-un context agricol marcat de schimbări rapide – tehnologice, economice și climatice – aceștia au nevoie de sprijin pentru a se adapta. Agricover susține programul Tineri Lideri pentru Agricultură și lansarea Centrului de Inovare și Formare, pentru că înțelegem că fermierii trebuie să își extindă competențele antreprenoriale pentru a rămâne competitivi. Oferim acces la educație și resurse moderne pentru ca tinerii fermieri să navigheze cu succes noile provocări și să transforme oportunitățile în creștere sustenabilă” – Liviu Dobre, CEO Agricover Holding.
Aproape 60% estimează că facturarea electronică și raportările digitale aferente operațiunilor comerciale vor simplifica procesul de conformare.
Companiile multinaționale din întreaga lume (70%) se așteaptă la înmulțirea obligațiilor de raportare fiscală, pe fondul numeroaselor reglementări adoptate în anii trecuți, astfel că asigurarea transparenței datelor și conformarea cu cerințele autorităților reprezintă principala provocare cu care se confruntă în prezent, potrivit Deloitte 2024 Global Tax Policy Survey. Pe locul doi se află digitalizarea sistemului de taxe, însă în acest caz așteptările sunt optimiste – 59% dintre participanții la studiu sunt de părere că facturarea electronică și raportările digitale aferente operațiunilor comerciale au potențialul de a simplifica conformarea fiscală, chiar dacă necesită investiții inițiale considerabile. Cu toate astea, 10% susțin că efectul va fi contrar.
A treia mare provocare pentru companiile multinaționale este legată de reforma fiscală internațională care, pe lângă acordul pe doi piloni semnat sub coordonarea Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), cuprinde și măsurile care vizează taxarea serviciilor digitale și inițiativa Organizației Națiunilor Unite (ONU) de cooperare în taxarea internațională, lansată recent la solicitarea țărilor în curs de dezvoltare.
Astfel, 54% dintre participanții la studiu spun că implementarea pilonului II din reforma OCDE (impozitul minim pe profit la nivel global), așteptată în următorii trei ani, va genera mai multă complexitate în raportările fiscale. În plus, dat fiind că pilonul II anulează avantajul competitiv al statelor care utilizau ratele reduse de impozitare pentru a atrage investiții, 77% dintre participanți anticipează că acestea vor introduce alte facilități în acest scop, compatibile cu pilonul II. Pe de altă parte, implementarea pilonului I din reforma OCDE (redistribuirea parțială a drepturilor de impozitare către țările din care sunt obținute veniturile) rămâne incertă, dat fiind că statele semnatare nu au ajuns la un acord final până la termenul asumat, respectiv 30 iunie 2024.
În aceste condiții, participanții la studiu se așteaptă ca inițiativa ONU să pună accentul, în principal, pe taxarea serviciilor digitale, pe aspectele legate de considerentele ESG (evironment, social, governance – protecția mediului, aspecte sociale, guvernanță), pe asigurarea unei abordări fiscale echitabile în economiile dezvoltate și în cele în curs de dezvoltare, dar și pe relocarea drepturilor de impozitare din statele de rezidență fiscală în țările sursă.
„Tendințele evidențiate în studiu sunt valabile și în România, având în vedere că noile cerințe de raportare, cum ar fi cele prevăzute în declarația de informații GloBE (regulile globale de combatere a erodării bazei impozabile) aferentă pilonului II din reforma OCDE sau în Directiva UE privind raportarea de sustenabilitate (CSRD), vizează și companiile care activează pe piața locală. Iar aceste raportări implică transferul unui volum foarte mare de date între contribuabili și autorități, motiv pentru care procesul de digitalizare, demarat în România de câțiva ani și aflat într-un stadiu avansat de implementare a sistemelor electronice de raportare precum SAF-T, RO e-Factura și RO e-Transport, trebuie să continue. În acest sens, urmează ca autoritățile fiscale să dezvolte mecanismele necesare analizării datelor pe care le primesc prin intermediul acestor sisteme, astfel încât beneficiile digitalizării să devină vizibile atât pentru contribuabili, prin simplificarea procedurilor de raportare și a acțiunilor de control fiscal, cât și pentru autorități, prin gestionarea mai eficientă a controalelor, reducerea evaziunii fiscale și, în final, prin venituri mai mari la bugetul de stat”, a declarat Dan Bădin, Partener Servicii Fiscale, Deloitte România.
Deși utilizarea inteligenței artificiale (AI) în conformarea fiscală se află în stadiu incipient, aproximativ două treimi dintre respondenți (66%) estimează că aceasta va fi folosită pe scară largă în următorii trei ani, însă dublată de supraveghere umană. Beneficiile așteptate de companii din utilizarea soluțiilor bazate pe AI sunt acuratețe crescută în raportări (34%), costuri reduse (23%), aplicarea unei strategii fiscale coerente la nivelul companiei (15%), conformare sporită cu reglementările în vigoare (14%), mai mult timp pentru implicare în activitatea de bază (14%).
În zona de protecție a mediului și sustenabilitate, taxele cu cel mai mare impact asupra activității companiilor participante sunt cea pe consumul de energie (40%) și cea pe carbon (33%). În ceea ce privește măsurile specifice, aproximativ 80% dintre participanți spun că sunt afectați direct sau indirect de mecanismul UE de ajustare a carbonului la frontieră (taxa pe carbon).
Studiul Deloitte 2024 Global Policy Survey, ajuns la a 11-a ediție, este realizat anual, începând din 2014, în rândul reprezentanților departamentelor de taxe și al directorilor financiari, pentru a analiza impactul noilor reglementări fiscale aplicabile la nivel internațional asupra companiilor din întreaga lume. Studiul din acest an cuprinde opiniile exprimate de peste 1.000 de reprezentanți ai companiilor din 28 de țări.
Agenția Națională pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați anunță că în perioada 21-22 octombrie 2024, la Geneva, a avut loc Reuniunea Regională de Evaluare Beijing +30 convocată, în comun, de Comisia Economică pentru Europa a Națiunilor Unite (UNECE) și Organizația Națiunilor Unite (ONU) pentru Statutul Femeii, în scopul revizuirii a 30 de ani de la angajamentele de la Beijing pentru accelerarea egalității de gen în regiunea Europei Centrale și de Est.
Agenția Națională pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați subliniază că „reuniunea s-a bucurat de reprezentare la nivel mondial, iar alături de miniștri, secretari de stat și ambasadori, au participat și reprezenanți ai organizațiilor internaționale și societatea civilă. Delegația națională a României a fost condusă de doamna Luminița Popescu, secretară de stat a Agenției Naționale pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați (ANES), alături de doamna Monaliza Cîrstea, director al Direcției Prevenirea și Combaterea Violenței Domestice. Luminița Popescu, secretara de stat a ANES, a susținut declarația națională în care au fost prezentate aspecte esențiale realizate în promovarea egalității de șanse și prevenirea și combaterea violenței domestice, în conformitate cu Obiectivul 5 de Dezvoltare Durabilă (ODD) al Agendei 2030”. Luminița Popescu, secretara de stat, ANES: „România și-a aliniat politicile la angajamentele europene și internaționale, considerând egalitatea de gen o condiție sine qua non (trad. fără de care) pentru o societate democratică și durabilă care, în același timp, servește drept factor pozitiv pentru accelerarea progresului social. În prezent, considerăm că este esențial să acordăm atenție sinergiei dintre domeniile critice specifice de interes ale Platformei de acțiune de la Beijing și ODD nr. 5 și ODD nr. 16. Acum, mai mult ca niciodată, o abordare holistică și o voce globală comună sunt esențiale pentru accelerarea realizării egalității de gen. Guvernul României își exprimă angajamentul ferm pentru crearea unui sistem integrat de intervenție, cu acțiuni foarte bine coordonate pentru combaterea violenței împotriva femeilor, implicând activ toți factorii responsabili.”
După cum apreciază Agenția Națională pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați, „rezultatele acestei reuniuni vor contribui la evaluarea globală a implementării Declarației și Platformei de Acțiune de la Beijing, care va avea loc în cadrul celei de-a 69-a Sesiuni a Comisiei ONU pentru Statutul Femeii, din anul 2025. Reamintim faptul că România a devenit, recent, membru în această comisie pentru un mandat de 4 ani. Totodată, evenimentul a reprezentat o oportunitate de a reafirma angajamentele asumate prin Declarația de la Beijing și de a contribui la discuțiile privind strategiile pentru realizarea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă, în special în contextul provocărilor actuale, precum migrația, conflictele armate și inegalitățile economice. Agenția Națională pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați își reafirmă angajamentul de a continua eforturile pentru promovarea egalității de gen și pentru prevenirea și combaterea violenței domestice, prin inițiative legislative, proiecte și acțiuni, contribuind, astfel, la realizarea unui viitor incluziv și echitabil pentru toate și pentru toți”.
Hospitality Culture Institute anunță lansarea ediției a douăsprezecea a F&B Business Accelerator, program dedicat antreprenorilor care dezvoltă soluții tehnologice inovatoare pentru HoReCa și Retail.
Organizatorii precizează că „antreprenorii se pot înscrie până pe 3 noiembrie, accesând site-ul F&B Business Accelerator” și ne oferă următoarele detalii:
Acces la singurul bootcamp de inovare în industria alimentară
Programul va debuta în perioada 11-13 noiembrie, printr-un bootcamp de inovare care va avea loc la Balvanyos Resort, între Băile Tușnad și Târgu Secuiesc. Timp de 3 zile, peste 60 de profesioniști din ospitalitate și retail, jurnaliști, avocați, investitori și specialiști IT, alături de fondatorii startup-urilor acceptate în program, vor lucra împreună pentru a identifica soluții la principalele provocări cu care se confruntă industria ospitalității. Lista participanților, precum și programul complet al Bootcampului pot fi consultate pe site-ul F&B Innocation Camp”.
Robert Agarici, Project Manager F&B Business Accelerator: „Industria ospitalității, precum și Retailul Modern, pot capitaliza de pe urma tehnologiilor emergente. Acestea pot aduce eficiență operațională, personalizare mai mare a experienței clienților și pot răspunde cu succes provocărilor specifice precum criza de personal. Căutăm antreprenori care propun astfel de soluții tehnologice inovatoare și facilităm colaborarea acestora cu profesioniștii din HoReCa, Retail și industrii conexe, pentru a ne asigura că soluțiile lor răspund cu adevărat unor nevoi reale.”
Cei mai apreciați profesioniști HoReCa, mentori în F&B Business Accelerator
De asemenea, ințiatorii anunță că „F&B Business Accelerator va continua printr-un program intensiv de șase săptămâni cu workshopuri online, de grup, precum și întâlniri de mentorat 1 to 1. Antreprenorii acceptați în program vor avea ocazia să lucreze cu unii dintre cei mai apreciați profesioniști HoReCa. Așadar, printre mentorii F&B Business Accelerator se numără și Radu Savopol, fondator 5 to go, desemnat Cel mai bun antreprenor HoReCa din România în cadrul Galei Romanian Hospitality Awards, precum și Alex Petricean, desemnat Cel mai bun chef. Totodată, din echipa de traineri și mentori ai programului mai fac parte: Iulian Cîrciumaru, cofondator V7 Capital, Daniel Mischie, CEO City Grill Grup, Daniel Donici, fondator Artesana, Albert Davidoglu, CEO Macromex, Răzvan-Gheorghiu Testa, Partener Fondator Țuca Zbârcea & Asociații sau Florian Bucă, CEO FreyaPOS.
La finalul programului de accelerare, antreprenorii vor participa la un Pitch de finanțare, prezentându-și startup-ul în fața mai multor fonduri de investiții și investitori de tip angel. Totodată, aceștia vor intra în comunitatea de alumni a F&B Business Accelerator, având acces preferențial la evenimentele organizate de Hospitality Culture Institute”.
Hospitality Culture Institute reamintește că „reunește lideri din ospitalitate, profesioniști din diverse industrii, arhitecți, reprezentanți media, antreprenori și manageri. Misiunea Institutului este de a identifica tendințe cu impact economic, social, politic și cultural și de a împărțăși know-how și soluții aplicate. Cele mai importante proiecte ale Hospitality Culture Institute sunt F&B Business Accelerator, Romanian Hospitality Awards, National Food Service Research, Urbea Food Fest și Intimate Roundtable Conversations”.
de Daniel Apostol, Director General al Federației Patronale de Petrol și Gaze
România are nevoie stringentă de creșterea capacității sale instituționale pentru a putea facilita și administra punerea în aplicare a unei multitudini de regulamente și reglementări europene, mai ales în domeniul energiei.
Este imperativ ca statul român să dispună de o expertiză aprofundată la nivelul autorităților implicate în negocierile purtate cu privire la impactul acestor reglementări europene asupra sectorului energetic. Este esențial să se creeze un cadru general care să favorizeze proiectele majore de investiții din energie (precum Neptun Deep) și adoptarea la scară largă a tehnologiilor moderne care fac obiectul tranziției energetice și este la fel de important să se construiască scheme de stat pentru finanțarea acestor investiții majore în conlucrare cu fondurile private. Printr-o politică industrială proactivă bazată pe inovare, România poate deveni competitivă și poate atinge cu costuri acceptabile și în termeni rezonabili obiectivele tranziției energetice.
Se vorbește din ce în ce mai mult despre reindustrializarea României și despre politicile publice care ar ghida acest proces. Nu știu sigur dacă ideea de reindustrializare se naște în urma mișcărilor europene – declarația industriașilor europeni, de la Anvers, din februarie și lansarea recentă a raportului lui Mario Draghi „The Future of European Competitiveness” („Viitorul competitivității europene”). La fel, nu știu sigur dacă tema apare în agenda publică doar pentru că poate fi o direcție plină de conținut în campania electorală în care suntem prinși deopotrivă candidați și alegători.
Dar știu că o relansare a industriilor românești nu poate fi realizată fără să fie luate în calcul cu seriozitate resursele naturale naționale. Și din acest punct de vedere, consider că gazele naturale de care dispune România au un rol crucial și complex în dezvoltarea industriei autohtone și – așa cum am subliniat și într-o recentă conferință – se vor situa de partea bună a istoriei viitoare a procesului de tranziție energetică.
Rolul gazelor naturale este crucial pentru că acestea sunt o imensă resursă care va purta pe umeri o bună parte din povara costurilor financiare și non-financiare menite să facă o poveste de succes din procesul românesc de tranziție energetică și de implicită transformare economică. Rolul producției autohtone de gaze naturale este deopotrivă complex, pentru că exploatarea acestei resurse va avea directă legătură cu asigurarea stabilității economice și a securității energetice regionale, cu necesarul de producție de energie în următoarele decade de tranziție, dar și cu procesul de adoptare de noi tehnologii menite să asigure în viitor atingerea obiectivelor naționale de decarbonare. Rolul proiectului de exploatare a gazelor naturale din adâncurile Mării Negre (Neptun Deep) precum și al altor proiecte de exploatare la mică adâncime (BSOG) este de netăgăduit când vine vorba de resursele care stau la temelia posibilului proces de relansare a industriilor românești. O reindustrializare a României nu poate fi gândită fără a se ține cont de rolul gazelor naturale în susținerea unor ramuri industriale competitive și în dezvoltarea de sectoare industriale bazate pe noi tehnologii, precum biometanul, geotermalul, captarea-stocare-și-utilizarea carbonului, hidrogenul etc.
Dar pentru acesta, România are nevoie de un pachet la fel de crucial și de complex de politici publice care să încurajeze și să ghideze dezvoltarea producției autohtone de gaze naturale în armonie cu dezvoltarea de noi tehnologii curate. Sectorul energetic este motor al economiei naționale și contributor cheie la bugetul de stat, prin plata de taxe și impozite, dar are nevoie de resurse de finanțare considerabile pentru adoptarea și punerea în practică a tehnologiilor moderne care reduc emisiile și amprenta de carbon. Pentru a se bucura de astfel de investiții majore, România trebuie să creeze un mediu de reglementare și un regim fiscal prietenoase cu investitorii, predictibile, stabile și transparente.
Actualul context regional volatil și scăderea progresivă a competitivității la nivel european impun readaptarea modelului de dezvoltare industrială a României, regândirea cadrului de reglementare, disciplina politicii fiscal-bugetare și asigurarea unui cadru general care să favorizeze finanțarea și adoptarea la scară largă a tehnologiilor verzi și prin scheme de stat, nu numai prin fonduri private, având în vedere faptul că unele dintre acestea sunt încă în fază de proiecte pilot, iar investițiile inițiale necesare sunt semnificative.
Doar prin politici industriale pro-active, România poate atinge obiectivele de reindustrializare, de competitivitate dar și țintele de decarbonizare impuse prin regulamentele europene. Viitoarele legi nu trebuie să pună bariere în calea dezvoltării sectorului energetic românesc – implicit producției de gaze naturale-, ci dimpotrivă, ar trebui să elimine orice bariere, astfel încât România să fie un câștigător net al procesului de tranziție energetică.
Proiectele strategice și de mari dimensiuni de investiții în energie au o contribuție uriașă la stabilitatea economică și securitatea energetică a unei națiuni. România, prin resursele sale naturale și poziția geopolitică, are oportunitatea de a deveni un jucător cheie pe scena europeană și regională odată cu începerea exploatării proiectului Neptun Deep.
Neptun Deep, un proiect extrem de important
Neptun Deep este proiectul cu cea mai mare anvergură tehnică și investițională dezvoltat de noi în platoul continental al Mării Negre, cu care facem un salt marcant în întărirea securității naționale nu doar pentru România, ci și pentru Europa Centrală și Balcani, cel puțin.
Proiectul contribuie la reducerea dependenței energetice a României de importurile de gaz, în special din surse externe instabile, precum Rusia. Acest lucru devine și mai important în contextul geopolitic actual, marcat de conflictul de durată din Ucraina și de tensiunile din Republica Moldova, generate de referendumul privind aderarea la EU, tensiuni construite inclusiv pe eșafodul prețurilor mari la electricitate și gaze naturale.
Fără stabilitate politică și predictibilitate fiscală însă nu se poate! Astfel de proiecte strategice nu pot fi implementate cu succes într-un mediu caracterizat de incertitudine legislativă. Cadrul de reglementare trebuie să fie transparent, clar, și să ofere garanții pe termen lung investitorilor, atât români cât și străini.
Să nu uităm că, înainte de orice, promotorii proiectului din Marea Neagra sunt companii listate la bursa din București în care au investit un număr semnificativ de cetățeni români, fie direct, fie prin intermediul fondurilor de pensii private din pilonul 2.
Modificările legislative legitime care afectează proiectul ar trebui puse în practică în urma unui proces de consultare reală, în colaborare cu toți actorii implicați – guvern, companii, și alți parteneri interesați. Astfel asigurăm nu doar o implementare eficientă a noilor măsuri, ci și o înțelegere clară din partea investitorilor a riscurilor și oportunităților.
În caz contrar, investițiile cheie riscă să migreze către alte state din regiune sau către alte colțuri ale globului unde parteneriatele public privat au valoare dincolo de declarații, unde regimurile fiscale sunt mai atractive și stabile. România are deja exemple de eșecuri în atragerea investițiilor strategice, cum ar fi pierderea oportunității de a găzdui gigafabrici de baterii sau fabrici noi de automobile, care s-au orientat către țări cu cadru legislativ și fiscal mai favorabil.
Este vital să învățăm din aceste greșeli și să ne asigurăm că proiecte de o importanță capitală beneficiază de un sprijin adecvat din partea statului.
Schimbările frecvente, anunțate sau nu, ale reglementărilor fiscale și lipsa de capacitatea a instituțiilor abilitatea de a oferi un răspuns convingător în chestiuni cheie cum ar fi considerentele de protecție a mediului sunt o vulnerabilitate în creștere pentru sectorul energetic românesc.
Proiectele de amploare, inclusiv cel din Marea Neagră, riscă să devină din ce în ce mai riscante pentru investitori. Volatilitatea de care vorbeam poate duce la întârzieri în implementare sau chiar la abandonarea proiectelor, în detrimentul, în final, al tuturor cetățenilor României.
Conflictul din Ucraina a scos în evidență vulnerabilitățile Europei în ceea ce privește securitatea energetică, vulnerabilități transportate nemijlocit în arena politică, prin operațiuni complexe de manipulare electorală și exploatare a tensiunilor istorice.
Investițiile în noi surse de energie autohtone sunt mai importante ca niciodată iar Neptun Deep poate juca un rol vital nu doar pentru România, dar și pentru toate statele din regiune care depind de gazele rusești pentru a-și alimenta sectorul industrial sau consumatorii casnici. Ar fi, de altfel, o greșeală să privim securitatea noastră decuplată de cea a vecinilor!
Proiectele precum Neptun Deep contribuie la stabilitate macroeconomică, la creșterea produsului intern brut și la atragerea de noi investiții în domenii conexe. Veniturile generate de exploatarea gazelor din Marea Neagră vor întări bugetul de stat, permițând României să-și reducă deficitul bugetar și să investească în alte proiecte strategice.
Astfel, stabilitatea politică, claritatea reglementărilor și un regim fiscal predictibil devin fundament pentru atragerea și menținerea investițiilor strategice majore, care contribuie la creșterea economică și la securitatea energetică a României și a regiunii.
Anul 2025 se anunță a fi plin de incertitudini. Dar, într-o „mare” de necunoscute, România ar trebui să ofere predictibilitate legislativă măcar pentru un proiect esențial pentru economie: exploatarea resurselor energetice din Marea Neagră.
Recent, publicația profit.ro a prezentat o statistică a producției de gaze naturale în Uniunea Europeană. Rezultatele sunt elocvente. Olanda, cel mai mare producător de gaze naturale din Uniunea Europeană, și-a redus în mod constant producția în ultimii patru ani. Motivele sunt fie legate de protecția mediului, fie de rațiuni mult mai pragmatice și anume din cauză că zăcămintele au ajuns la maturitatea exploatării și au devenit neprofitabile.
Marea majoritate a statelor Uniunii Europene și-au redus producția de gaze naturale, cu puține excepții, printre care se află și România. În anul 2023, producția Olandei era de 96 TWh, iar cea a României a ajuns aproape de acest nivel, respectiv aproximativ 89 TWh.
Gazele naturale au emisii de carbon mai scăzute decât alți combustibili fosili, ceea ce a făcut să fie incluse în categoria de tranziție. Dar, chiar și în această situație, producătorii din industrie vor trebui să respecte normele legale europene.
Există un nou regulament al Uniunii Europene care introduce obligații de transparență și impune companiilor producătoare să reducă emisiile de carbon. De asemenea, sunt prevăzute sancțiuni pentru firmele care nu respectă legislația europeană.
În acest context, industria energetică românească are nevoie de un aliat. Iar acest aliat ar trebui să vină din interior, adică din legislația românească. Anul viitor este caracterizat de multe incertitudini. Sunt factori interni și externi care contribuie la necunoscutele ce vor însoți anul 2025.
Dar, proiectul Neptun Deep, exploatarea resurselor energetice din Marea Neagră, este esențial pentru România. Estimările specialiștilor arată că după anul 2027, când va începe producția din zona offshore, România va deveni cel mai mare producător de gaze naturale din Uniunea Europeană. România va deține o cotă de piață între 40% și 60%, la nivel european, în funcție de ritmul exploatării de la Neptun Deep și de nivelul scăderii producției în statele Uniunii Europene.
Regulamentul european privind reducerea emisiilor de carbon va avea un impact semnificativ asupra companiilor care activează în această industrie, cum sunt Romgaz, OMV Petrom și Black Sea Oil & Gas (BSOG).
De aceea, este nevoie ca actualul și viitorul guvern să înțeleagă nevoia unei legislații stabile și predictibile, inclusiv în ceea ce privește sistemul de taxare care se aplică industriei energetice. Regimul fiscal și stabilitatea legislativă în materie de taxe și impozite sunt esențiale pentru economie, dar mai ales pentru proiectele energetice de anvergura Neptun Deep. De asemenea, barierele puse prin supraimpozitarea sectorului energetic productiv ar trebui eliminate tocmai pentru a încuraja sectorul de exploatare și producție a materiilor prime energetice.
Investițiile din Marea Neagră au un rol important în securitatea energetică și în stabilitatea economiei românești și de aceea, în următorii ani, dialogul cu reprezentanții industriei și predictibilitatea cadrului legislativ vor fi esențiale. Astfel de investiții au nevoie de un regim fiscal competitiv, de o cotă unică aplicată corect, pentru a atrage și a menține investitorii.
Clasa politică românească a mai întârziat o dată proiectul din Marea Neagră, în anii 2017-2018, atunci când instabilitatea legislației i-a făcut pe investitori să amâne începerea exploatării. Acum, România este din nou contratimp, pentru că tranziția europeană în materie de gaze naturale se va încheia, probabil, în următorii 10-15 ani. Există, așadar, o fereastră de oportunitate de care statul român, companiile care vor exploata resursele din Marea Neagră, industria locală și economia românească trebuie să profite.
Dar, în afară de cuvintele mari, este nevoie de rezultate concrete. În acest moment, industria energetică este suprataxată. Pentru ca proiectul energetic din Marea Neagră să poată fi demarat cu eficiență este nevoie ca între marile incertitudini ale anului viitor să se strecoare o insulă de predictibilitate legislativă în ceea ce privește exploatarea resurselor din Marea Neagră.
Fintech-ul TOKEN Payment Services (TOKEN), care a obținut recent autorizație de la Banca Națională a României și a devenit instituție de plată, anunță „încheierea unui parteneriat strategic cu Zeus Service, al doilea cel mai mare importator și distribuitor de case de marcat din România.
În cadrul acestui parteneriat, cei 250.000 de comercianți din România, parte din portofoliul Zeus Service și al distribuitorilor săi, vor avea acces la cele mai noi soluții digitale de plată, configurare rapidă a dispozitivelor POS, servicii și mentenanță de înaltă calitate, costuri reduse și decontări rapide, în doar 24 de ore”.
Burak Yildiran, CEO TOKEN România:„Suntem bucuroși să semnăm primul nostru acord strategic de distribuție cu Zeus Service, un jucător important pe piața caselor de marcat din România. Împreună, ne propunem să îmbunătățim soluțiile de plată disponibile pentru comercianții români și să susținem dezvoltarea tehnologiilor în regiune. Colaborarea cu Zeus Service ne oferă acces la rețeaua sa de distribuție și service pentru casele de marcat, respectiv 25% din piața locală.”
Florin Băjan, CEO Zeus Service: „Suntem încântați să ne unim forțele pentru a le oferi comercianților români o soluție de plată digitală de ultimă generație, marcând astfel o inovație semnificativă în sectorul nostru. Prin parteneriatul cu TOKEN, un jucător-cheie, cu o expertiză inegalabilă și cu peste 900.000 de dispozitive active în Turcia, ne completăm și consolidăm oferta.”
TOKEN precizează că noul său terminal all-in-one, „o casă de marcat cu POS integrat, ideal în special pentru sectoarele HoReCa și retail, a obținut certificarea fiscală în România din partea Institutului Național de Cercetare – Dezvoltare în Informatică (ICI București) și a Ministerului Finanțelor. Dispozitivul oferă activare online simplificată și gestionare remote, conectivitate Wi-Fi și 4G fără întreruperi, un ecran tactil generos și o baterie puternică ce permite realizarea a până la 550 de operațiuni cu o singură încărcare. Astfel, comercianții, prin rețeaua Zeus Service, vor beneficia de instalare în orice locație, plăți rapide și eficiență în procesarea tranzacțiilor, economisind timp prețios”.
Token Payment Services SRL reamintește că „face parte din Koç Group, cel mai mare holding privat din Turcia, prezent în România din anul 2003 prin brandurile Arctic, Beko, Grundig, Ford și Otokar.
Cu un portofoliu de peste 900.000 de utilizatori,Token este liderul pieței platformelor de plăți din Turcia (cu o cotă de piață de 54%), gestionând în condiții de siguranță aproximativ 6 milioane de tranzacții în fiecare zi.
Token a intrat pe piața din România la începutul anului 2023, prin intermediul brandului Odero și aduce în țara noastră conceptul de one-stop-shop în materie de soluții de plăți digitale, integrate, sigure, rapide și ușor de utilizat de către orice comerciant.
Zeus Service este caracterizat ca „distribuitor autorizat de Ministerul de Finanțe pentru casele de marcat Daisy în România. Cu o experiență solidă în domeniu, Zeus Service oferă soluții fiscale avansate, adaptate nevoilor fiecărui comerciant.
Produsele sale sunt conforme cu reglementările legale în vigoare și sunt recunoscute pentru fiabilitate și ușurința în utilizare. Echipa de profesioniști a Zeus Service asigură suport tehnic dedicat și consultanță specializată, garantând astfel eficiență maximă în gestionarea tranzacțiilor comerciale.
Redresarea economică globală prezintă o imagine mixtă. În timp ce economia SUA pare pregătită pentru o revenire uşoară, zona euro continuă să se confrunte cu multe incertitudini, în special în sectorul industrial. China, între timp, se luptă să-și susțină creșterea. În cele din urmă, indicele Coface de risc politic și social rămâne la un nivel ridicat în ciuda scăderii inflației – semn al unui mediu din ce în ce mai complex și mai incert.
În acest context, Coface a modificat evaluările pentru cinci țări (patru reclasificări și o retrogradare) și 17 sectoare (12 reclasificări și cinci retrogradări), ilustrând scenariul Coface de stabilizare a creșterii economice mondiale în 2025, desigur la un nivel sub potențial, dar fără vreo tulburare majoră.
Economia SUA își revine, zona euro nu reușește să accelereze
După un început promițător al anului 2024, zona euro și-a văzut din nou sectorul industrial în scădere. Perspectiva sa nu este foarte dinamică, după cum arată scăderea indicelui de încredere a managerilor de achiziții. Germania, principalul centru industrial al Europei, rămâne deosebit de afectată, producția fiind cu 12% sub nivelul de dinainte de COVID. Sectorul serviciilor, care a condus redresarea, încetinește și el, iar consumul gospodăriilor este frânat de gradul ridicat de economisire și de nivelurile scăzute de încredere într-un context de incertitudine politică.
Scenariul unei reveniri treptate pare să fie confirmat în Statele Unite. Economia SUA continuă să-și dea dovadă de rezistență, fapt demonstrat de revenirea înregistrată în trimestrul II (+3% anualizat), pe fondul unei cereri interne puternice, deși piața muncii încetinește treptat.
Dezinflația în Statele Unite, slăbirea sentimentului corporativ din zona euro
Al treilea trimestru din 2024 a adus vești bune pe frontul dezinflației, atât în Statele Unite, cât și în Europa, din nou datorită scăderii prețurilor materiilor prime – în special a produselor petroliere. Cu toate acestea, în zona euro, companiile suferă în continuare de o creștere bruscă a costurilor unitare cu forța de muncă (+4,2% an-la-an), ceea ce le strânge marjele. După ce a atins un vârf în prima jumătate a anului 2023 în toate țările din zona euro, rata marjei a scăzut cu aproape 2 puncte procentuale în Germania și Țările de Jos și cu dublul acestui nivel în Spania și Italia, lăsând întreprinderile vulnerabile, așa cum arată creșterea numărului de insolvențe în ultimele luni.
E timpul pentru relaxarea monetară pe scară largă… și austeritate?
Primele reduceri ale dobânzii cheie ale Fed și ale BCE în 2024 marchează începutul relaxării monetare. În plus, în timp ce politica monetară va fi mai puțin restrictivă anul viitor, politicile fiscale mai stricte vor avea un efect negativ asupra creșterii economice în marea majoritate a țărilor, în special în zona euro. În iulie 2024, Comisia Europeană a deschis o procedură de deficit excesiv împotriva a șapte țări, inclusiv Franța.
Alegerile din SUA, un vot decisiv
În vreme ce Kamala Harris și Donald Trump sunt cap de afiș al alegerilor prezidențiale din SUA, selecția unui program în detrimentul celuilalt va avea repercusiuni mult dincolo de Statele Unite. Pe frontul intern, K. Harris pledează pentru reglementarea prețurilor și o reducere a costurilor locuințelor, în timp ce D. Trump propune o reducere masivă a taxelor și o creștere a producției de energie (hidrocarburi). Pe plan internațional, K. Harris este văzută ca o garanție a continuității comparativ cu un D. Trump mai imprevizibil și, în unele privințe, mai radical decât în timpul primului său mandat la Casa Albă (2017-2021). Oricare ar fi rezultatul, aceste alegeri vor avea un impact major asupra economiei globale în anii următori.
China se luptă să-și revină, în timp ce alte economii emergente câștigă teren
În ciuda măsurilor de sprijin anunțate, economia chineză continuă să încetinească, trasă in jos și de o piață imobiliară în criză și de cererea internă redusă.
Cu toate acestea, contribuția economiilor emergente la creșterea globală va rămâne neschimbată în 2025, în principal datorită accelerării economice a statelor din Golf și din America de Sud. Acest lucru se întâmplă în ciuda faptului că se prognozează o creștere mai puțin dinamică în Brazilia, după doi ani de creștere de aproximativ 3%. Dincolo de factorii interni, multe țări din regiune sunt marii câștigători în reorganizarea în curs a comerțului mondial, devenind relee strategice care captează cota de piață în lanțurile de aprovizionare chino-americane.
Cifra de afaceri totală a industriei IT a depășit 15,5 miliarde EUR, în 2023, reprezentând o creștere de 12,16% comparativ cu 2022, se arată în studiul lansat astăzi de ANIS, realizat cu sprijinul unui grup de cercetare din cadrul Academiei de Studii Economice din București. Această performanță subliniază reziliența industriei, în ciuda unui context economic global dificil.
Industria continuă să fie caracterizată de o mare diversitate în materie de tipuri de activități, tehnologii și modele operaționale. Avem 48.405 companii înregistrate în sectorul IT&C, dintre care 45.467 în segmentul IT și 2.938 în segmentul telecomunicații. Principala componentă, dezvoltarea de software la comandă, realizează 40,24% din cifra de afaceri totală și a înregistrat o creștere de 19,92% în 2023, contribuind la generarea unei valori adăugate brute (VAB) de 50,9 miliarde lei, în creștere cu 19,5% față de 2022. În aceeași perioadă, industria de telecomunicații a ajuns la o VAB de 12,4 miliarde de lei, în creștere cu 20,4% față de anul 2022.
Unul dintre punctele centrale ale studiului este capacitatea sectorului IT&C de a genera un efect multiplicator major asupra economiei. Impactul total al industriei asupra PIB-ului în 2021[1] a fost de 14,16%.
Impactul direct reprezintă contribuția generată strict de activitățile companiilor IT&C, și anume 7,99% din PIB. Acesta include dezvoltarea și livrarea de soluții software și servicii tehnologice.
Impactul indirect se referă la cererea suplimentară de bunuri și servicii generate în alte industrii pentru a susține activitatea IT&C. În România, acest impact indirect reprezintă 2,74% din PIB. Practic, creșterea activităților IT&C generează cerere pentru furnizori din alte domenii, cum ar fi logistică, servicii profesionale sau producție de hardware.
Impactul indus derivă din consumulangajaților din sector și industriile conexe, ceea ce contribuie cu 3,42% din PIB.
Astfel, impactultotal al sectorului IT&C a fostde 45,3 miliarde EUR, raportat la PIB-ul din 2023, ceeace consolidează poziția acestuia ca motor esențial al economiei românești. De asemenea, studiul arată că peste 880.000 de locuri de muncă au fost create direct și indirect de industria IT&C în 2021.
Politicile fiscale: Catalizatori ai creșterii sectorului IT
Studiul subliniază importanța stimulentelor fiscale, cum ar fi scutirea de impozit pe venit pentru profesioniștii IT, pentru menținerea competitivității sectorului. În 2023, contribuțiile fiscale ale angajaților IT au fost cele mai ridicate din economie, ajungând la 55.777 lei per angajat, chiar și în prezența acestor scutiri. Sectorul a fost al doilea contributor la buget în termeni de taxe și impozite plătite, cu o medie de 76.992 lei/angajat. Studiul izolează impactul direct în scenariul eliminării acestei facilități, respectiv o scădere estimată de până la 26,7% în profitabilitatea companiilor din sector, sub prezumția faptului că toate celelalte condiții ale economiei rămân neschimbate, ceea ce nu surprinde un efect compus și al celorlalte modificări precum creșterile de costuri cu energia sau capitalul uman, inflația, evoluția pieței globale etc.[2]
Inovația, Cercetarea & Dezvoltarea
Analiza asupra impactului sectorului în economia românească este însoțită de o cercetare cantitativă și calitativă cu privire la gradul de inovație în sectorul IT&C, barierele și factorii favorizanți pentru accelerarea inovației. Cercetarea a fost realizată în perioada iunie-iulie 2024, pe un eșantion de 1.042 de companii care reflectă structura industriei după mărime și tipurile de activități.
Inovația este o componentă centrală a sectorului IT&C din România. Datele arată însă că, în timp ce 78,8% dintre respondenți au raportat inițiative de inovație în ultimii trei ani, doar 5,7% dintre aceștia au lansat un produs propriu pe piață. Cu alte cuvinte, deși există numeroase inițiative, conversia acestora de la stadiul de idee la produse efectiv lansate pe piață este limitată.
Companiile respondente au evidențiat o serie de bariere structurale în calea inovației, precum lipsa facilităților fiscale specifice pentru cercetare-dezvoltare (R&D) și/sau accesul dificil la mecanismele existente, lipsa centrelor de inovare și a parcurilor științifice, precum și a competențelor de înregistrare a proprietății intelectuale. În mod notabil, companiile medii și mari alocă până la 12% din bugetele lor pentru R&D, alimentând astfel un ciclu continuu de creștere și diferențiere competitivă.
Printre factorii care pot stimula inovația și dezvoltarea unor centre IT puternice se numără accesul la fonduri europene, colaborarea cu universitățile în proiecte de cercetare și educațieși sprijinul autorităților locale pentru crearea unui cadru financiar atractiv. Acești factori pot transforma România într-un hub tehnologic de referință în Europa, contribuind astfel la creșterea competitivității economiei naționale.
Un sector strategic cu un potențial insuficient exploatat
„Studiul aduce o perspectivă fundamentată științific asupra rolului strategic al industriei IT în România. Contribuția directă a sectorului IT&C la PIB a avut o creștere exponențială în ultimul deceniu, însă efectul multiplicator al tehnologiei este cu atât mai impresionant, contribuind la creșterea economică și la dezvoltarea altor sectoare economice prin digitalizare și inovație. Viitorul economiei are gene tech, astfel că avem nevoie de un angajament solid din partea tuturor – sectorul privat, autoritățile publice, mediul academic și societatea civilă – pentru a dezvolta un ecosistem digital robust și o politică industrială bazată pe inovație, care să ducă economia românească la următorul nivel de dezvoltare. Studiul lansat astăzi poate fi un fundament pentru politici publice bazate pe date clare și cercetări amănunțite, menite să sprijine evoluția industriei IT și să maximizeze potențialul acesteia ca sursă de creștere pentru întreaga economie”- concluzionează Edward Crețescu, Președintele ANIS.
Prezentarea grafica a rezultatelor poate fi regăsita aici.
*Efectul de multiplicare se bazează pe interdependențele economice dintre sectoare:
Efecte directe: O creștere a cererii într-un sector determină o creștere imediată a producției și a angajărilor în acel sector.
Efecte indirecte: Pe măsură ce sectorul inițial își mărește producția, acesta solicită inputuri suplimentare de la alte sectoare (de exemplu, materii prime, servicii, echipamente), stimulând activitatea economică în aceste sectoare.
Efecte induse: Veniturile crescute în sectoarele directe și indirecte duc la creșterea consumului gospodăriilor, care, la rândul său, stimulează și alte sectoare economice. Gospodăriile cu venituri mai mari tind să cheltuie mai mult pe bunuri și servicii, generând astfel o cerere suplimentară în economie.
De exemplu, în cazul industriei IT din România:
Direct: Creșterea producției într-o companie de software generează locuri de muncă și output în acel sector.
Indirect: Compania de software cumpără echipamente, servicii de consultanță și alte inputuri de la alte sectoare, stimulând activitatea acestora.
Indus: Angajații din IT, având venituri crescute, își măresc consumul, ceea ce stimulează sectoare precum retail, servicii, construcții etc.
Multiplicatorii economici sunt instrumente utilizate în analiza economică pentru a măsura impactul pe care o schimbare inițială într-un sector al economiei (de exemplu, investițiile sau cererea) îl are asupra outputului total, PIB-ului, ocupării forței de muncă sau altor indicatori economici. Aceștia reflectă cum o creștere inițială într-un anumit sector poate genera efecte suplimentare în alte sectoare economice, ceea ce duce la o creștere totală mult mai mare decât valoarea inițială.
Tipuri de Multiplicatori Economici
Multiplicatorul de output: Arată cât de mult crește outputul total al economiei pentru fiecare unitate suplimentară de output produsă într-un sector specific. Se măsoară în termeni de efecte directe (producția suplimentară în sectorul analizat), efecte indirecte (creșterea activității economice în sectoarele care furnizează inputuri) și efecte induse (creșterea consumului gospodăriilor ca urmare a creșterii veniturilor).
Multiplicatorul de PIB: Indică cum creșterea outputului într-un sector specific se reflectă în creșterea PIB-ului total. Acest multiplicator ia în calcul efectele directe, indirecte și induse asupra PIB-ului și este esențial pentru a înțelege cum o investiție sau o creștere a cererii finale într-un sector influențează economia per ansamblu.
Multiplicatorul de ocupare: Măsoară câte locuri de muncă sunt generate în economie pentru fiecare creștere de 1.000 de lei a outputului într-un anumit sector. Similar, acesta include efectele directe (locurile de muncă create în sectorul analizat), indirecte (locurile de muncă create în sectoarele conexe) și induse (locurile de muncă generate prin creșterea consumului gospodăriilor).
Astfel, multiplicatorii economici relevă faptul că un sector precum IT-ul nu influențează doar prin producția sa directă, ci și printr-un lanț de efecte propagate în alte părți ale economiei. Aceasta subliniază importanța sectorului în cadrul economiei naționale și capacitatea sa de a amplifica creșterea economică.
[1]Calcul pentru datele din 2021, cele mai recente disponibile, care includ seriile de date necesare analizei
[2]Estimarea a fost făcută în baza seturilor de date privind performanța financiară a companiilor în anul 2022, cele mai recente disponibile pentru analiza de față.
Sectorul construcțiilor din România a atins niveluri record în 2023 și 2024, susținut de o cerere privată puternică pentru anumite segmente imobiliare și de o creștere semnificativă a investițiilor publice, de la proiecte majore de infrastructură până la spitale, finanțate prin fonduri naționale și europene. Pe termen mediu, însă, viitoarele modificări ale regimului fiscal pentru muncitorii din construcții, alături de ajustările fiscale mai ample din România, ar putea crea dificultăți, arată raportul de piață Colliers privind evoluția pieței imobiliare în primele șase luni ale anului. În plus, întârzierile României în implementarea reformelor necesare pentru a asigura accesul continuu la fondurile europene ar putea genera provocări suplimentare.
„În ultimii doi ani, piața construcțiilor a înregistrat atât o creștere a valorii nominale, cât și o extindere a volumului lucrărilor. Această evoluție a generat provocări pentru dezvoltatorii care încearcă să lanseze noi proiecte imobiliare. Ce a influențat direct această situație? În mare parte, creșterea semnificativă a costurilor totale de construcție, cauzată de scumpirea materiilor prime, care, totuși, par să se stabilizeze în prezent. Majoritatea prețurilor la mărfuri s-au apropiat acum de nivelurile pre-pandemice, fiind mai mici decât maximele din 2020. Spre exemplu, Indicele Bloomberg Commodity, care urmărește prețurile din diverse sectoare (agricultură, energie, metale), este cu aproximativ 28% sub vârful din 2022, dar totuși cu 19% peste nivelurile din decembrie 2019. Beneficiarii finali vor resimți însă aceste scăderi treptat. Pe de altă parte, tensiunile geopolitice globale – fie între blocurile comerciale principale, fie din cauza conflictelor militare regionale (mai ales în zona Mării Roșii) – mențin riscurile de reinflamare a prețurilor la mărfuri. De altfel, unele prețuri au început să crească din nou în a doua jumătate a lui 2023”, explică Silviu Pop, Director CEE & Romania Research la Colliers.
Având în vedere contextul dificil al pieței muncii, prețurile din construcții au reînceput să crească în 2024, ajungând la o rată anuală de aproximativ 12% în mai 2024 (cea mai recentă lună disponibilă), după o perioadă de stabilizare în prima jumătate a anului trecut. Unul dintre factorii principali care determină această creștere este costul forței de muncă. În timp ce prețurile materiilor prime s-au stabilizat, subliniază consultanții Colliers, cheltuielile cu angajații continuă să crească. Numărul de muncitori din sectorul construcțiilor a atins un nivel record în mai 2024, cu aproape 453.000 de angajați, înregistrând o creștere modestă de 1% față de anul anterior, dar un avans semnificativ de 15% față de perioada pre-pandemică.
Conform datelor Eurostat, intențiile de angajare rămân pozitive, ceea ce indică faptul că firmele de construcții continuă să caute forță de muncă, determinând astfel creșterea salariilor. În ultimii cinci ani, salariile din acest sector au crescut cu 63%. Un alt aspect important este că lucrătorii din construcții au beneficiat de scutiri fiscale începând din 2019, contribuind astfel la majorarea veniturilor nete. Cu toate acestea, având în vedere presiunile asupra bugetului public, guvernul intenționează să elimine aceste facilități fiscale începând cu 2025 (măsură care încă nu a fost aprobată la începutul trimestrului trei din 2024). Această schimbare ar putea complica și mai mult piața, punând presiune pe marjele de profit ale companiilor, care vor fi nevoite să crească salariile pentru a reține sau atrage angajați. O parte din aceste costuri suplimentare este probabil să fie transferată în prețuri mai mari pentru beneficiarii finali.
„Deși oferta pe piața construcțiilor este supusă unor presiuni semnificative, cererea rămâne puternică. Chiar dacă în prima parte a lui 2024 s-a înregistrat o ușoară încetinire, sondajele Comisiei Europene arată că sectorul continuă să crească. Indicele care măsoară percepția companiilor asupra volumului comenzilor generale este confortabil peste media istorică, indicând un sector robust, situat nu foarte departe de maximele istorice. Un alt indicator relevant vine din analiza autorizațiilor de construcție. Deși numărul autorizațiilor de construcție rezidențiale a încetinit în ultimii doi ani, acest lucru este cauzat în principal de probleme administrative în anumite orașe, în special în București. Totuși, se observă o tendință de revenire la nivelul mediu al ultimului ciclu, după maximele record din perioada 2021-2022. Pe segmentul non-rezidențial, deși datele sunt variabile, activitatea de autorizare se menține la un nivel solid, în concordanță cu expansiunea sectoarelor industrial și retail. Per ansamblu, deși investițiile private în construcții nu ating niveluri record, ele rămân la un nivel stabil, susținând creșterea sănătoasă a pieței”, precizează Alexandru Atanasiu, Board Member & Head of Construction Services în cadrul Colliers.
Un factor cheie care a susținut creșterea pieței construcțiilor la niveluri record a fost creșterea investițiilor publice, finanțate atât prin fonduri naționale, cât și europene. În sectorul autostrăzilor, România are în prezent aproximativ 800 de kilometri de drumuri de mare viteză în construcție, comparativ cu o rețea existentă de 1.100 de kilometri. De asemenea, sute de alte tronsoane de autostradă se află în diverse stadii de pregătire, unele fiind deja în faza de licitație. Investițiile majore nu se limitează doar la infrastructura rutieră, ci și modernizarea căilor ferate este în desfășurare, iar în prima jumătate a acestui an au început lucrările la mai multe spitale regionale importante.
Guvernul a cheltuit peste 11 miliarde de euro pe proiecte de capital susținute de UE în prima jumătate a anului 2024, ceea ce reprezintă aproximativ 3,3% din PIB. Prin comparație, în aceeași perioadă din 2019, cheltuielile guvernamentale pentru investiții au fost de 3,5 miliarde de euro, sau aproximativ 1,6% din PIB. Această creștere a investițiilor publice a contribuit semnificativ la menținerea unui nivel ridicat de activitate în sectorul construcțiilor.
Pe termen mediu, piața construcțiilor se află într-o poziție solidă, cu o cerere puternică din partea beneficiarilor și un flux consistent de proiecte pentru companiile din domeniu. Varietatea factorilor care influențează cererea creează un context mai favorabil decât în trecut, în special în comparație cu perioada 2006-2008, când piața era impulsionată în mare parte de investitori privați, în special dezvoltatori rezidențiali. Totuși, consultanții Colliers anticipează și o serie de provocări.
„Dincolo de factorii externi imprevizibili, în special de îngrijorările legate de economia globală, schimbările viitoare în regimul fiscal al muncitorilor din construcții și modificările fiscale mai largi din România ar putea crea dificultăți. De asemenea, întârzierea României în implementarea reformelor necesare pentru menținerea accesului la fondurile europene ar putea aduce noi provocări. Prin urmare, deși anticipăm rezultate bune comparativ cu istoria recentă, atingerea unor noi maxime este puțin probabilă. În acest context, ne așteptăm la o diminuare a presiunilor pe piața construcțiilor în următorul an și jumătate”, conchide Alexandru Atanasiu.
Se menține tendința de diversificare a alegerilor consumatorilor: 51% dintre brandurile comerciale validate de cercetare ca eligibile pentru statut provin din industrii precum Retail, Servicii, Construcții, Mobilă, Tehnologie, Auto, Media, Îngrijirea sănătății, HoReCa, iar 49% activează în domeniul FMCG
Brandurile românesti își păstrează relevanța: 32% dintre mărcile comerciale eligibile pentru statutul de Superbrand își au originea în România, dintre care 3 mărci se clasează între primele branduri eligible pentru statutul Superbrand, la ambele secțiuni Consumer și Business
Sustenabilitatea (ESG) a fost inclusă, în premieră pentru România, drept criteriu de selecție pentru statutul de Superbrand în Business
Superbrands România, program derulat de către agenția BDR Associates, anunță încheierea primei faze a ediției curente. Au fost identificate brandurile comerciale și de business eligibile pentru statutul de Superbrand, prin reputația și cultura lor de branding, impecabile. Procesul de evaluare a fost asigurat cu sprijinul membrilor Consiliului Superbrands, format din 30 de reputați specialiști și lideri în business din diferite companii, împreună cu Ipsos, partenerul oficial al Superbrands, în România.
„Reputația a devenit un obiectiv prioritar pentru branduri, în România, iar comunicarea de brand se dovedește esențială în consolidarea poziției în piață, creșterea prestigiului și câștigarea încrederii consumatorilor sau a partenerilor de afaceri. Atingem un reper excepțional pentru programele din România, sărbătorind în 2025, 20 de ani de continuă contribuție la poziționarea reputațională a brandurilor în piață, iar brandurile cu origini românești urcă uriaș, de la an la an, în preferințele consumatorilor sau devin redutabili parteneri de afaceri. Este o onoare pentru agenția noastră să dezvolte programul dedicat României, în cadrul Organizației Globale Superbrands, asigurându-i credibilitate și longevitate în piața locală”, declară Cătălina Rousseau, Președinte & CEO al BDR Associates și Country Manager Superbrands România.
Principalele concluzii ale etapelor de evaluare, ale jurizării și cercetării de piață:
Clasamentul Consumer Superbrands și evoluții: Deși este știut faptul că Superbrands nu urmăreste un top și că toate brandurile votate ca eligibile pentru statut se bucură de recunoaștere egală, și ediția din acest an prezintă un clasament reprezentativ pentru tendința de diversificare a categoriilor aflate în topul preferințelor consumatorilor români. Astfel, dintre sutele de branduri declarate eligibile pentru statutul Superbrand, clasamentul principalelor 20 de mărci, conform votării, include în 2024 mărcile: Visa, Strongbow, Dedeman, Glovo, FAN Courier, Dr. Max, Untold, Uber, Lidl, eMAG, Revolut, Bolt, olx.ro, Kaufland, Netflix, Pampers, Nike, McDonald’s, Ikea și Banca Transilvania. 10 dintre ele provin, majoritar, din categoriile servicii și comerț.
Servicii financiare: Este pentru prima dată când un brand de servicii financiare se clasează pe primul loc în lista Consumer Superbrands pentru România. Acest loc este ocupat în ediția curentă de către Visa, care a urcat 3 locuri față de ediția din 2021, în timp ce Revolut și Banca Transilvania completează clasamentul primelor 20 de branduri calificate ca eligibile pentru statut de Superbrand, în domeniul lor de activitate. Această nouă evoluție a clasamentului poate fi interpretată ca fiind corelată cu perioada de crize suprapuse pe care o traversăm, determinând consumatorii să acorde o atenție sporită gestiunii finanțelor proprii și ale gospodăriei.
Branduri românești: Mărcile românești continuă să fie relevante, într-o piață dominată de branduri internaționale. Dedeman, FAN Courier, Untold, eMAG și Banca Transilvania se regăsesc între primele 20 de branduri validate ca eligibile pentru statut de Superbrand, în 2024. Per total, o treime (32%) dintre brandurile astfel validate sunt mărci create în România, reprezentând o pondere similară cu valul anterior al studiului.
Tehnologia, catalist pentru branduri: Activitatea a 7 dintre primele 15 branduri comerciale calificate pentru statutul de Superbrand, de la livrarea de produse alimentare și servicii de transport persoane, până la servicii financiare sau streaming audio-video este facilitată de internet sau de aplicații dedicate.
Branduri votate ca sustenabile : În opinia consumatorilor participanți la studiu, Lidl și Kaufland reprezintă cele mai sustenabile mărci prezente pe piața din România, fiind urmate de Coca-Cola și Carrefour. Au fost definite ca sustenabile acele mărci care respectă cel mai bine criteriile ESG (Environmental, Social, and Governance/ Agenda de mediu, socială și guvernanța corporativă).
Alte evoluții notabile: În acest an remarcăm prezența în lista brandurilor eligibile pentru statutul de Superbrand în România a unui lanț de farmacii – Dr. Max, precum și intrarea în premieră, în clasament, a brandului Untold, cel mai mare festival de muzică din România, poziționat în primele 10. De asemenea, Lidl, liderul pieței românești de retail alimentar urcă tot printre primele 10 branduri eligibile, în timp ce categoria Restaurante, lanțuri fast-food și cafenele accede între primele 20, prin intermediul McDonald’s. În mod surprinzător, marca de cidru Strongbow a evoluat până pe poziția a doua a listei de branduri comerciale eligibile ca Superbrand.
„Peisajul brandurilor votate ca eligibile pentru acest statut, în România, în 2024, indică marea diversitate de opțiuni disponibile pentru consumatori, schimbarea comportamentelor de achiziție și consum, în pas cu dezvoltarea sectoarelor terțiar – servicii și, respectiv, cuaternar – tehnologia informației , dar si evoluția ‘economiei timpului liber’, plasând la vârf festivaluri. Consecvenţa în comunicarea de brand este confirmată de Visa, clasată pe primul loc în acest an, brandul regăsindu-se între primele patru branduri comerciale eligibile pentru statutul de Superbrand, în trei ediții anterioare, în timp ce Dedeman, FAN Courier, eMAG sau Banca Transilvania continuă sa fie cele mai apreciate mărci românești”, menționează Dorian Cazacu, Senior Client Director la Ipsos România.
Business Superbrands – eligibilitatea brandurilor de business a fost evaluată și votată de către Consiliul Onorific al Superbrands România: Etapa a doua de evaluare a brandurilor de business, incluse pe listele constituite de către Ipsos a avut loc în a doua jumătate a lunii septembrie. În cadrul unei secțiuni dedicate, cei 30 de lideri în business și specialiști în branding, membri ai Consiliului, au desemnat ca fiind eligibile pentru statut de Superbrand, cele mai importante mărci care oferă produse sau servicii către companiile prezente în România, pornind de la o listă care a inclus 698 de branduri de business, din 30 de categorii, de la agribusiness, tehnologii, banking sau consultanță specializată, la soluții pentru automate de vânzare, case self-checkout și bancomate. Pentru brandurile de business, selecția a luat în calcul, în premieră pentru România, şi criteriul sustenabilității. Este a treia ediție a categoriei Business Superbrands, derulată în România, de la lansarea programului Superbrands în piața locală, 2005.
Clasamentul Business Superbrands: Dintre sutele de branduri de business evaluate, principalele 20 operaționale în România, care depășesc cu mult media evaluărilor în categoriile din care fac parte, reprezintă diverse domenii de activitate: Colliers, NEPI Rockcastle, Mastercard, John Deere (IPSO Romania), Visa, One United Properties, Bitdefender, Globalworth Group, Amcham – American Chamber of Commerce in Romania, Bog’Art, DHL International Romania, FAN Courier, Strabag, Bosch, Siemens, Vodafone Romania, Google, Digi Romania/ RCS & RDS, Banca Transilvania șiHenkel Romania. Din perspectiva mărcilor care au obținut cele mai mari scoruri absolute, lista este completată de Dante International (eMAG), Husqvarna, Carrefour Romania, Porsche Leasing Romania IFN, 3M, BVB – Bucharest Stock Exchange, OMV Petrom, Procter & Gamble Romania, Microsoft Romania, Farmacia Tei/ Bebe Tei, Philip Morris Trading și Ikea.
Visa, FAN Courier,Banca Transilvania,eMAG și Ikea reușesc performanța de a obține unele dintre cele mai bune evaluări în ambele secțiuni ale acestei ediții a programului, Consumer și Business Superbrands.
Despre studiul Superbrands : Lista brandurilor eligibile pentru statutul de Consumer Superbrand a fost obținută în baza metodologiei internaționale Superbrands, care cuprinde două etape importante. În prima etapă, Consiliul Superbrands, alcătuit din 30 de profesioniști din diferite industrii, precum management, marketing, publicitate, comunicare, branding, media, consultanță, a asigurat selecția calitativă a listei de branduri constituite de catre Ipsos Romania, evaluând 1.804 branduri comerciale din 61 de categorii. Criteriile luate în considerare în procesul de selecție au fost reputatie, încredere, calitate și diferențiere pe piață. În urma acestei selecții, 968 de branduri calificate au fost incluse în cercetarea de piață, realizata online in randul consumatorilor, de către Ipsos, pentru Superbrands România, pe un eșantion reprezentativ de 1.500 de consumatori români, din mediul urban.
Separat, reprezentanții Consiliului Superbrands au votat brandurile de business, luand în calcul și sustenabilitatea (criteriul ESG). Lista completă a brandurilor votate ca eligibile, atat pentru secțiunea Consumer cât și pentru secțiunea Business, va fi publicată în volumul Superbrands România, ediția 2024, care va fi lansat în 2025.
Dintre acestea, acelor branduri invitate să intre în Program și în Cartea Superbrands li se va conferi Stamp-ul Superbrands, pentru 2024, pe care îl vor putea utiliza pe termen nedeterminat, în campaniile lor de promovare. De asemenea, ele vor fi onorate cu trofee la Gala aniversară de 20 de ani a Superbrands, ce va avea loc la începutul anului 2025.
În timp ce sistemul electoral din SUA crește incertitudinea în privința rezultatului și candidații apar suficient de apropiați în sondaje, astfel încât orice rezultat pare posibil, investitorii își îndreaptă atenția asupra economiei și perspectivelor unui an 2025 cu noi provocări, subliniază Claudiu Cazacu, consultant de strategie în cadrul XTB România, companie de investiții pe bursele internaționale.
În vreme ce Kamala Harris are în vedere politici pentru reglementarea unor prețuri și temperarea costului locuințelor, Donald Trump ar plănui măsuri de reducere a taxării și susținere a energiei convenționale. Efectele se vor resimți inclusiv mult mai departe decât granițele SUA, chiar și din pură perspectivă economică, înainte de a lua în considerare liniile diferite de politică externă.
Pentru actualul președinte Joe Biden, care a menținut taxele vamale introduse de Trump, strategia a fost cea de reducere a expunerii la China. Totuși, un al doilea mandat al lui Trump, având în vedere amenințătorul nivel de tarifare cu 60% propus în campanie, ar însemna un efort în direcția „decuplării” de China, arată Claudiu Cazacu.
Totuși, aceasta s-ar produce fragmentar, în timp, și cu anumite consecințe la adresa eficienței lanțurilor de aprovizionare și ale prețurilor. În cele din urmă, după o perioadă de tranziție, s-ar atinge un alt nivel de echilibru relativ, dar între timp afectând și state precum Vietnam, Malaezia, Mexic care au operat atât ca intermediari sau „conectori” între SUA și China, cât și ca beneficiari al relocării activelor productive.
Consumatorul ar fi cel care ar duce pe umeri o parte semnificativă din costul ajustării. Europa deja plătește prețul unei lente repoziționări potrivite pentru noul climat industrial, cu decalaje față de vârful digitalizării și tehnologiei AI din SUA și China și cu o severă concurență pe segmentul auto dinspre China. În aceste condiții, continentul riscă să prelungească sau chiar să mărească diferența de creștere economică față de celelalte mari economii.
În plus, slăbirea unor alte piețe emergente înseamnă o luptă și mai grea pentru țările exportatoare din Europa.
Deși economia a surprins favorabil în SUA, cu un avans văzut de Conference Board la 2,5% anul acesta și o creștere de 1,7% anul viitor, în timp ce datele prelucrate de Atlanta Fed arată chiar 3,4% ritm de creștere a PIB în trimestrul al treilea, aceasta nu pare a opri Rezerva Federală din tendința de scădere a dobânzilor, subliniază consultantul de strategie din cadrul XTB România.
Mișcarea este posibilă cu retragerea inflației, dar necesară în condițiile unei îndatorări publice în creștere. Peste 35% din veniturile obținute din taxe se îndreaptă către plata dobânzilor datoriei publice, în creștere de la aproape 20% cu 3 ani înainte. Până la urmă, taxele vamale sunt o formă de impozitare, iar politica băncii centrale va încerca să echilibreze balanța.
Dacă Trump favorizează menținerea unor niveluri mai reduse ale taxării individuale după 2025, iar Harris ar permite revenirea la palierele mai ridicate de dinainte de 2017, pare totuși limpede că, sub o formă sau alta, nivelul general de taxare va crește, doar sursa fiind diferită: companiile și cei cu venituri ridicate în varianta Harris, iar importurile în varianta Trump.
Totuși, sunt unele semne de întrebare despre cât de echilibrat ar putea fi bugetul american prin veniturile aduse de taxele vamale. O îngrijorare referitoare la creșterea deficitului susține, pe lângă alți factori, și aprecierea aurului.
Alegerile din SUA, efect și asupra României
În România, spațiul pentru creșteri de taxe ar putea fi amplu, având în vedere estimările pentru deficitul de cash de 8% sau 237 miliarde de lei, cu aproape 10% peste nivelul estimat anterior și ponderea tot mai mare a cheltuielilor pentru plata dobânzilor datoriei publice, subliniază Claudiu Cazacu.
Alegerile ar putea marca ieșirea din starea de expectativă a unora dintre agenții economici și ar putea debloca, de aici, un impuls favorabil, probabil însă mai mult decât compensat de prelevarea, prin taxe, a unor sume necesare aducerii deficitului bugetar pe un trend mai aproape de cel suportabil pe termen mediu lung.
Apropierea alegerilor americane înseamnă un nivel mai ridicat de incertitudine care, la rândul său, afectează economia reală. Componenta de incertitudine într-un sondaj NFIB destinat firmelor mici din SUA a ajuns la 103 puncte, un nivel record.
Un mod de așteptare poate însemna amânarea unor investiții și, pe de altă parte, poate însemna deblocare și un ritm mai accentuat după alegeri.
Istoric vorbind, pe termen mediu și lung, bursele sunt mai sensibile la tendințele economiei reale și ale inflației decât la rezultatul alegerilor. Regimul cel mai favorabil tinde să fie cel al creșterii economice combinate cu scăderea inflației, oferind pentru S&P500 un avans mediu de 3,52% în trei luni.
De data aceasta, cu bursele aproape de maxime istorice și entuziasmul referitor la AI concentrat în Nvidia și radiind spre alți giganți din domeniul tehnologiei, piețele par a culege deja roadele scăderii inflației.
Totuși, anul viitor, componenta de creștere economică ar putea fi mai dificil de îmbunătățit, aducând riscuri suplimentare investitorilor, subliniază consultantul de strategie XTB România.
Camera Deputaților a aprobat o modificare a Codului fiscal, după ce Consiliul Economic și Social, Guvernul și Senatul au respins o inițiativă, prin care toate companiile de petrol, gaze și carburanți din România (producătorii, furnizorii, retailerii) vor plăti anul viitor un impozit suplimentar de 0,5% din cifra de afaceri, nu doar cele cu un rulaj de peste 50 de milioane de euro, cum era până acum.
Motivațiile acestor măsuri: „jucătorii cu afaceri de peste 50 de milioane de euro (care erau obligați să achite până în prezent această taxă) își împart businessul în mai multe firme mai mici pentru a evita plata acestei taxe, ceea ce este legal, însă aduce prejudicii bugetului de stat”, dar mai ales invocarea în mod fals, că aceste măsuri sunt luate: „pentru eliminarea riscurilor de dezechilibre la nivel național a sectorului de petrol și gaze naturale, ce ar putea aduce atingere inclusiv asupra măsurilor de siguranță energetică la nivelul României.”
Populismul acestei modificări legislative, regăsindu-se în motivațiile expuse, dar mai ales în demonstrarea „falselor interese față de consumatori”.
Sigur, nenumăratele măsuri electorale, extrem de costisitoare, trebuie să fie acoperite de bani care să fie strânși la bugetul de stat.
Însă aceste măsuri, vor lovi, în fapt tocmai în consumatori. Este adevărat, consumatorii vor simți efectul acestor modificări legislative la mult timp după ce votanții acestei legi, fluturând beneficiile legii, vor fi realeși în viitorul Parlament al României.
Cea mai mare parte a companiilor de petrol, gaze și carburanți – furnizori, retaileri, distribuitori, transportatori – au cifră de afaceri foarte mare și marjă de profit foarte mică. În fapt supraimpozitul introdus de modificările din Camera Deputaților este mai mare decât profitul pe care unii dintre aceștia îl obțin. În această situație unii furnizori / retaileri sunt în situația în care trebuie să achite la stat un impozit (sumă a tuturor tipurilor de impozite) mai mare decât câștigul lor. Adică ar da faliment. Alternativa este majorarea prețului la combustibili și gaze naturale. Iar cel mai probabil inițiativa populistă a deputațiilor va avea ca efect – prețuri mai mari la gaze, benzină și motorină.
Marja de adaus medie în anul 2024 a traderilor de gaze estimăm că a fost cuprinsă între 0,6% și 1,3%. Având în vedere că această lege urmează se se aplice de la 1 ianuarie 2025, când conform estimărilor prețul gazelor pe piața naturale engros se așteaptă să se situeze la un nivel de 40 euro/MWh, rezultatele aplicării acestei legi ar determina următoarea situație: după achitarea impozitelor pe profit, a impozitelor pe cifra de afaceri, a impozitelor pe dividende, ar aduce un profit net între 0% și 0,5%. În condițiile în care dobânda la depozite este de 5-8%, nici un trader nu ar accepta să mai lucreze în aceste condiții, fără o creștere a prețului. Efectul acestei măsuri, se vor face doar tranzactii pe termen scurt, cu efect asupra lichidității pieței, astfel va rezulta o concurență și mai mică și prețuri și mai mari în piață.
Piețele cripto și-au continuat ascensiunea, adăugând puțin peste 140 de miliarde de dolari față de lunea trecută.
Bitcoin, în special, a înregistrat un alt maximal ultimelor luni, atingând pragul de 69.000 de dolari, un nivel care nu a mai fost înregistrat de la sfârșitul lunii iulie.
Săptămâna trecută a fost una dintre cele mai importante săptămâni în ceea ce priveste intrările nete de capital de când au fost lansate ETF-urile bitcoin spot, ajungând la 2,13 miliarde de dolari, ceea ce, fără îndoială, a contribuit la creșterea prețului bitcoin.
În plus, ETF-urile bitcoin de tip spot din SUA au depășit o etapă semnificativă săptămâna trecută, totalizând 20 de miliarde de dolari intrări nete de la lansare. Pentru context, ETF-urile de aur au avut nevoie de aproximativ cinci ani pentru a atinge aceeași cifră, potrivit analistului Bloomberg pentru ETF-uri Eric Balchunas.
Solicitările săptămânale de ajutor de șomaj, precum și datele privind indicele Purchasing Managers’ Index (PMI) – pentru industria prelucrătoare și servicii de joi ar putea provoca o anumită volatilitate pe piețele cripto dacă cifrele reale se abat semnificativ de la previziuni.
ȘTIRI CARE NE-AU ATRAS ATENȚIA
Tesla stârnește speculații, după mutarea tuturor deținerilor sale de bitcoin
Tesla a stârnit speculații cu privire la o vânzarea potențială a deținerilor sale de bitcoin săptămâna trecută, deoarece toate cele 11.509 dețineri de bitcoin, in valoare de aproximativ 782 de milioane de dolari la prețurile actuale ale piaței, au fost transferate la adrese noi.
Seria de transferuri de săptămâna trecută marchează prima dată când portofelul bitcoin al Tesla a avut activitate din iunie 2022.
Până în prezent, noile adrese nu au fost legate de nicio bursă de cripto, indicând faptul că Tesla ar putea să nu-și lichideze detinerile în acest moment și că transferurile ar putea fi doar din motive de gestionare a portofelului, audit sau restructurare.
Canary Capital depune S-1 la SEC pentru primul ETF litecoin de tip spot din SUA
Canary Capital Group, o nouă firmă de investiții axată pe active digitale, a depus săptămâna trecută prima sa declarație de înregistrare S-1 pentru un ETF litecoin de tip spot la comisia americană de valori mobiliare (US Securities and Exchange Commission).
Canary Capital Group a fost fondată de Steven McClurg, fost co-fondator al Valkyrie Funds, care a fost achiziționată de CoinShares la începutul acestui an.
Litecoin este adesea denumit „argintul” (bitcoin fiind „aurul” în acest caz) și a fost creată pornind de la codul sursă deschis al bitcoin, cu mai multe modificări, cum ar fi un timp mai scurt de generare a blocurilor și creșterea numărului total de monede (84 de milioane).
Având în vedere similitudinea sa cu bitcoin, ca rețea globală de plăți cu sursă deschisă și utilizând consensul proof-of-work, litecoin ar putea beneficia de o aprobare mult mai rapidă a ETF spot în comparație cu alte aplicații ETF spot de cripto active, precum solana și XRP.
ApeCoin creste după lansarea ApeChain
ApeCoin a crescut cu peste 100% incepand de duminică, urcând de la 0,75$ la 1,50$, cel mai mare preț din luna aprilie a acestui an. Acest lucru vine după ce echipa ApeCoin, condusă de Yuga Labs (compania din spatele colecției Bored Ape Yacht Club NFT) a lansat noua sa rețea ApeChain.
ApeChain va permite utilizatorilor să producă NFT-uri, să tranzacționeze token-uri și să creeze aplicații descentralizate. ApeCoin în sine, precum și un token de guvernanță, vor fi utilizate ca taxe de gaz pentru tranzacțiile din rețea.
Siam Commercial devine prima bancă thailandeză care adoptă stablecoins pentru plăți transfrontaliere
Siam Commercial Bank, unul dintre cei mai mari și mai vechi creditori din Thailanda, în colaborare cu Lightnet, a devenit prima bancă din țară care lansează un serviciu stablecoin pentru a eficientiza plățile și remiterile transfrontaliere.
Acest nou serviciu va oferi numeroase beneficii, inclusiv o mai bună eficiență a capitalului, precum și costuri operaționale reduse.
Utilizatorii pot folosi, de asemenea, monedele locale pentru efectuarea tranzacțiilor și se pot bucura de fiabilitate și disponibilitate îmbunătățite, serviciul fiind accesibil 24 de ore pe zi, 7 zile pe săptămână.
SCB a menționat, de asemenea, că proiectul a fost testat cu succes în sandbox-ul de reglementare al Băncii Thailandei și are flexibilitatea necesară pentru extinderea viitoare la clienții corporativi.
de Raluca Bâldea, Partener Servicii Fiscale, și Monica Zipiș, Manager, Impozitare Indirectă, Deloitte România
Instituțiile financiare care oferă servicii de plăți în România, precum băncile, emitenții de monedă electronică sau instituțiile de virament poștal, sunt obligate, de la începutul anului 2024, să monitorizeze și să raporteze autorităților fiscale informații despre plățile transfrontaliere procesate și despre destinatarii acestora, în cadrul sistemului european CESOP (Central Electronic System of Payment information – Sistemul electronic central de informații privind plățile). Procedura inițială, însă, nu permitea înregistrarea în sistem a instituțiilor de pată care activează în România, dar nu sunt înregistrate fiscal în țara noastră.
Directiva UE 2020/284, care stabilește această cerință, a fost transpusă în legislația românească prin Legea 33/2024, adoptată în martie 2024. Procedura de introducere în sistem a acestor evidențe a fost aprobată în aprilie 2024 și se aplică inclusiv prestatorilor de servicii de plată fără rezidență fiscală în România. În acest context, a apărut necesitatea înființării unui mecanism de înregistrare a acestor prestatori pentru a facilita transmiterea informațiilor în sistem.
Astfel, la jumătatea lunii octombrie 2024, a fost publicat în Monitorul Oficial Ordinul Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) prin care s-a aprobat modelul și conținutul formularului de înregistrare pentru prestatorii de servicii de plată care nu au rezidență fiscală în România, dar sunt obligați să efectueze raportarea CESOP.
Cum arată procedura de înregistrare pentru nerezidenți?
Ordinul conține formularul ce trebuie utilizat de prestatorii de servicii de plată fără rezidență fiscală în România, obligați să pună la dispoziția autorităților fiscale evidențele tranzacțiilor transfrontaliere efectuate, în cazul în care îndeplinesc anumite condiții cumulativ, valabile și pentru rezidenți (plătitorul se află în UE, iar beneficiarul, în alt stat membru UE sau într-o țară terță; sunt mai mult de 25 de plăți procesate către un beneficiar în același trimestru calendaristic).
După depunerea formularului, ANAF atribuie instituției respective un număr de evidență unic. Acest număr nu înlocuiește codul de identificare fiscală și nu poate fi utilizat decât în scopul raportării CESOP. Formularul se depune electronic, în termen de 15 zile de la sfârșitul primului trimestru pentru care intervine obligația de transmitere a acestor date. Dacă prestatorul încetează activitatea, acesta notifică ANAF prin același formular, completând secțiunea de renunțare la prestarea de servicii de plată.
Așadar, până la această dată, procesatorii de plată care nu au rezidență fiscală și nu dețin un cod unic de înregistrare fiscală în țara noastră nu au avut posibilitatea să se înregistreze în sistemul CESOP, deși erau obligați de lege să transmită informațiile referitoare la tranzacțiile menționate. Astfel, odată cu publicarea formularului, procesul a fost deblocat și pentru contribuabilii străini. Rămâne de văzut cât de dificil va fi acest proces, cum se va calcula termenul de 15 zile pentru depunerea formularului de înregistrare a prestatorilor de servicii de plată fără rezidență fiscală în România și dacă vor exista sancțiuni pentru depunerea cu întârziere a raportărilor CESOP.
Este important de subliniat faptul că scopul raportării este de a oferi autorităților europene și naționale un instrument suplimentar pentru identificarea eventualelor fraude de TVA în comerțul electronic. Frauda legată de TVA reprezintă o provocare comună pentru toate statele membre ale Uniunii Europene, însă, individual, acestea nu dețin informațiile necesare pentru a garanta aplicarea corectă a normelor TVA în comerțul electronic transfrontalier și, implicit, pentru a combate frauda din acest sector. Așadar, implementarea sistemului CESOP are potențialul de a contribui la scăderea deficitului de colectare a TVA în statele membre UE, inclusiv în România.
Conform unui studiu realizat de Invesco în anul 2023, 96% din băncile centrale consideră că aurul este cea mai sigură investiție[1]. În această ordine de idei, anii 2022, 2023 și prima jumătate a anului curent marchează cele mai ridicate achiziții de aur din partea băncilor centrale din ultimii aproape 60 de ani, sunt de părere experții Tavex, cel mai mare comerciant de aur de investiții din Europa de Nord și un jucător important pe piața din România și Europa de Sud-Est. Achizițiile cumulate a acestor doi ani și jumătate sunt de aproape 2.600 de tone de aur. Cantitatea echivalează cu peste 28% din aurul extras în aceeași perioadă.
Valoarea aurului este recunoscută inclusiv de cele mai mari surse de capital din lume – băncile centrale. Dintre toate băncile centrale, trei ies în evidență cu achiziții mai mari decât întregile rezerve de aur ale unor țări dezvoltate. Este vorba despre Banca Populară a Chinei (+316 tone), Banca Centrală a Turciei (+197,5 tone) și Banca Națională a Poloniei (+167 tone). În urma achizițiilor din ultimele luni, rezervele de aur ale Poloniei le depășesc pe cele ale Băncii Angliei.
În ceea ce privește situație României, BNR nu și-a mai extins rezervele de aur din anul 2002, când a cumpărat aproximativ 100 kilograme de aur, achiziții urmate de vânzarea a 1,6 tone de aur între 2003 și 2019. La momentul actual, rezervele de aur ale Băncii Naționale a României reprezintă aproximativ 10% din rezervele internaționale.
„Aurul reprezintă unul dintre cele mai sigure active înspre care orice investitor, fie persoană fizică, fie o instituție, își poate aloca o parte din portofoliu. Acest aspect se datorează faptului că aurul este un instrument care a fost folosit drept mijloc de schimb pentru bunuri și servicii pentru mai bine de 2.500 de ani.Dincolo de cererea instituțională de aur, vedem un interes record pentru lingourile și monedele de aur fizice în ultimii doi ani. Cele mai mari piețe sunt China și India, urmate de Statele Unite. Doar aceste trei piețe cresc anual cu aproximativ 2.000 de tone de aur, China cântărind cel mai mult în această ecuație cu piața sa de aur crescând anual cu aproape 1.000 de tone”, spune Victor Dima, Managerul Departamentului de Trezorerie al Tavex România.
Când vine vorba de cererea de aur „pe hârtie”, sub forma ETF-urilor sau a diverselor instrumente derivate având aurul drept activ de bază, SUA reprezintă cea mai mare astfel de piață din lume. ETF-urile de aur dețin aur în valoare cumulată de peste 125 de miliarde de dolari americani, reprezentând 53% din valoarea globală a aurului deținut de ETF-urile de aur globale. Deși investitorii americani și-au lichidat într-o proporție majoră deținerile de aur, odată cu creșterea prețului aurului din primăvara acestui an, vedem o abordare inversă, șianume intrări de capital în aceste ETF-uri.
Însă cererea de aur merge dincolo de aurul de investiții. China și India au cea mai mare cerere pentru bijuteriile de aur. Industria bijuteriilor reprezintă aproximativ jumătate din întreaga cerere globală de aur, fiind cea mai importantă componentă a cererii totale de aur. În pofida creșterii prețului metalului galben, cererea a rămas robustă în fața cererii semnificative de aur pentru nunțile indiene (cunoscute pentru exuberanța și luxul care marchează cea mai importantă zi a soților).
Menționarea Chinei în repetate rânduri nu este aleatorie. Aurul de investiții nu este strict un instrument de păstrare a valorii pe termen lung, când banii de hârtie își pierd puterea de cumpărare, ci este o sursă de independență față de actualul sistem global. Odată ce activele Rusiei, în urma invadării Ucrainei în februarie 2022, au fost înghețate, Rusia a reușit să evite reglementările prin vânzarea aurului extras către EmirateleArabe Unite (EAU). Aurul cumpărat de EAU a fost retopit și vândut ulterior pe piețele internaționale.
Un alt exemplu de exercitare a acestei independențe o reprezintă relocarea de către Banca de Rezerve a Indiei a o sută de tone de aur din seifurile Băncii Angliei în depozitarele din țară. Considerând că până la luarea acestei decizii, în mai anul acesta, India ținea peste 400 de tone de aur peste granițe, relocarea a un sfert din acest aur denotă un nivel crescut de tensiune între națiunile Occidentale și cele din Orient.
Toate aceste elemente, alături de începerea ciclului de tăiere a dobânzilor în Statele Unite, sunt principalii indicatori care au produs creșterea impresionantă de 41% a prețului aurului, doar în ultimele 12 luni. Pe fondul unor tăieri ale dobânzilor în lunile care urmează, alături de stagnarea economiilor Europene și creșterea diviziunii între Orient și Occident, aurul va rămâne în continuare o sursă importantă de stabilitate pentru investitori.
Cele trei companii Rețele Electrice au inițiat o licitație publică pe platforma SEAP, în valoare maximă cumulată de circa 55 milioane lei (fără TVA), pentru achiziția de transformatoare din medie tensiune în joasă tensiune, astfel încât să își poată desfășura proiectele de modernizare care să sporească reziliența și fiabilitatea rețelelor electrice de distribuție.
„Prin această achiziție, ne dorim să ne asigurăm că rețeaua noastră electrică va deveni mai rezilientă pe termen lung. Pe lângă modernizarea rețelei, aceste transformatoare vor contribui la creșterea capacității rețelei de a integra surse regenerabile de energie”, a declarat Mihai Pește, Director General al companiilor Rețele Electrice.
Aceste transformatoare vor înlocui echipamentele vechi și vor aduce îmbunătățiri semnificative atât în ceea ce privește calitatea energiei distribuite, stabilitatea rețelei, cât și în reducerea consumului propriu tehnologic. Odată instalate, ele vor permite o distribuție mai eficientă a energiei electrice, contribuind astfel la scăderea costurilor operaționale, reducerea numărului de întreruperi din rețea, îmbunătățind funcționarea de ansamblu a sistemului.
Unul dintre criteriile de selecție, din caietul de sarcini, este factorul de sustenabilitate, subliniind încă o dată angajamentul companiei de a proteja mediul înconjurător. Astfel, ofertanții care pot aduce materialele ambalate prietenos cu mediul, pot primi puncte în plus, pe baza grilei de evaluare.
Contractul va avea o perioada de valabilitate de 2 ani.
Companiile Rețele Electrice operează rețele cu o lungime totală de circa 134.000 de kilometri în trei zone importante ale țării: Muntenia Sud (inclusiv București), Banat și Dobrogea, acoperind o treime din piața locală de distribuție, și dezvoltă un program de investiții pentru îmbunătățirea calității serviciilor, siguranța și performanța rețelelor și implementarea locală a standardelor de mediu ale grupului PPC. Rețelele electrice operate de către cele trei companii Rețele Electrice numără 289 de stații de transformare și peste 25.000 de posturi de transformare.
Centrul Comercial Auchan Titan anunță că „este partener al celei de-a 15-a ediții a festivalului Les Films de Cannes à Bucarest, care se va desfășura între 25 octombrie și 3 noiembrie. Odată cu acest eveniment, centrul comercial marchează și aniversarea de 18 ani, o etapă specială pentru comunitatea bucureșteană”.
Organizatorii subliniază că „Les Films de Cannes à Bucarest, inițiat de regizorul Cristian Mungiu și susținut de Thierry Frémaux, delegatul general al festivalului de la Cannes, le aduce cinefililor o serie de filme premiate la nivel internațional, proiecții în exclusivitate și oportunitatea de a interacționa cu regizori de renume prin sesiuni de Q&A și masterclassuri.
În contextul parteneriatului, Centrului Comercial Auchan Titan a sărbătorit, pe 19 octombrie, cei 18 ani de activitate prin ateliere gratuite de actorie destinate copiilor. Acestea au fost create pentru a le stimula imaginația și abilitățile de comunicare nonverbală ale participanților cuprinși între 10 și 13 ani. Sub îndrumarea artiștilor invitați, copiii au explorat lumea teatrului prin jocuri de improvizație și dezvoltare personală.
Centrul comercial rămâne, după cei 18 ani de existență, un spațiu care se implică activ în promovarea culturii și artelor, fiind un punct de referință pentru bucureștenii de toate vârstele. Astfel, le recomandă tuturor vizitatorilor să participe la Festivalul Les Films de Cannes à Bucarest, din această toamnă.
Mai multe detalii despre evenimentele și campaniile organizate de Centrul Comercial Auchan Titan pot fi găsite pe site-ul oficial, cât și pe paginile de Instagram și Facebook”.
Centrul Comercial Auchan Titan reamintește că „a fost inaugurat în anul 2007 și găzduiește magazine pentru toate nevoile și interesele, incluzând și diverse opțiuni de relaxare și petrecere a timpului liber: cafenele, fast food-uri, magazine de fashion, de încălțăminte, magazine de electronice și electrocasnice, dar și un cinema pentru iubitorii de filme”.
Centrul de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB) prezintă un nou episod al serie #PodcasturileCSALB, în care invitațiiAna Popescu, director retail Unicredit, Ionuț Ștefan, conciliator CSALB, consultant fiscal și Adrian Asoltanie, trainer, specialist educație financiară, abordează posibilele creșteri de taxe în 2025 și efectele lor în consumul populației, oferind recomandări în acest sens:
Ce riscuri văd unele bănci pentru 2025: creșteri de taxe și scăderea consumului
Anul viitor am putea asista la creșterea unor taxe și la impozite mai mari pentru proprietăți, avertizează invitații podcastului găzduit de Centrul de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB). Efectele se vor vedea în scăderea consumului populației, lucru care poate afecta întreaga economie. În aceste condiții, presiunea pe veniturile românilor va fi în creștere, iar aceștia trebuie să își securizeze cât mai bine finanțele personale. Printre recomandările specialiștilor se regăsesc: economisirea, un grad de îndatorare scăzut și păstrarea unui dialog permanent cu banca pentru a preveni situațiile dificile.
În al 10-lea episod din #PodcasturileCSALB sunt invitați Ana Popescu, director retail Unicredit și Ionuț Ștefan, conciliator CSALB și consultant fiscal, într-o discuție moderată de Adrian Asoltanie, trainer și specialist în educație financiară.
Este al 4-lea an când în interviurile CSALB participă top managementul sistemului bancar și experți din domeniul juridic. Anul acesta și jurnaliști reputați din domeniul economic sunt invitați să dezbată principalele subiecte din banking, în cadrul Centrului de Soluționare Alternativă a Litigiilor din domeniul Bancar (CSALB). Analizăm noutățile și impactul lor în piața financiar-bancară, precum și relația consumatorilor cu instituțiile de credit într-un context socio-economic volatil și imprevizibil.
Ana Popescu, director retail Unicredit România: „În contextul în care procedura de deficit excesiv rămâne deschisă, așa cum ne-a anunțat Consiliul Uniunii Europene, iar deficitul bugetar rămâne la un nivel ridicat ce nu va mai putea fi susținut în anii următori, riscul de majorare a fiscalității în 2025 este foarte ridicat.
Consumul privat a crescut semnificativ anul acesta și probabil va mai crește până la sfârșitul anului pe fondul majorării salariilor și descreșterii inflației. Însă, potențiale majorări fiscale, precum creșterea TVA, majorarea impozitului pe profit sau impozitului pe proprietăți, vor frâna puternic consumul anul viitor.
Volumul de credite nou acordate în piață în primele 8 luni ale anului a crescut cu aproape 70% față de aceeași perioadă a anului anterior, atât pe credit de consum, cât și pe credite ipotecare.
Observăm o concentrare mai mare în refinanțare. Clienții refinanțează creditele existente cu produse care au dobânzi fixe, reduse. Băncile au venit pentru credite ipotecare și de consum cu oferte foarte bune pe dobândă fixă. De exemplu, sunt credite cu dobânda fixă în piață, sub valoarea IRCC. Cred că este vorba și despre deschiderea băncilor de a oferi soluții viabile pe termen lung pentru că ne dorim o relație sănătoasă cu clienții noștri.
Această creștere a creditării ar putea continua în 2025 în zona creditelor ipotecare, dar se va tempera în cazul creditelor de consum, având în vedere un posibil impact asupra veniturilor reale anul viitor, cauzat de creșterea fiscalității.”
Adrian Asoltanie, trainer specialist educație financiară: „Ca să evite dificultățile, consumatorii trebuie să abordeze mai prudent împrumuturile. Unii intră în bancă și întreabă: La salariul meu, cât este suma maximă pe care mi-o acordă banca? Dar nu iau în calcul că la acest maxim la care s-au gândit se adaugă cheltuielile cu notarul, cu mobilatul, cu renovarea, iar între timp mai apar și oscilații de dobândă, de venituri. Așadar, maximul nu este sănătos niciodată! Și atunci câteva recomandări sunt: rata lunară să nu depășească un sfert din veniturile lunare, iar valoarea locuinței pe care o cumperi să fie aproximativ cât venitul pe 4 ani. La asta se adaugă economisirea, care trebuie să devină precum spălatul pe dinți. Lipsa economisirii nu se vede imediat, ci peste câțiva ani. Dar și economisirea trebuie abordată cu o strategie: obiceiul de a încerca să pui deoparte ce-ți rămâne la finalul lunii, nu te ajută prea mult. Care sunt elementele de finanțe personale care-i oferă consumatorului un scor mai bun și condiții mai bune în accesarea unui credit?”
Ana Popescu, director retail Unicredit România:„O bancă se uită la istoricul de plată, să nu fi existat incidente în relația cu banca, clientul să aibă un venit constant și o continuitate a veniturilor și, evident, să aibă un grad de îndatorare adecvat. Disciplina rambursării împrumuturilor este importantă în perspectivă, deoarece un incident de plată din prezent poate afecta capacitatea de a lua un credit în viitor. Acum poate uităm să plătim, avem un credit mic de consum, dar asta ne va costa peste câțiva ani. Pentru bancă este foarte importantă relația cu clienții săi. Datorită faptului că aceștia încasează sau fac tranzacții prin intermediul băncii, sunt recompensați: au reduceri la toată oferta, conturi gratuite, retrageri de numerar, plăți electronice sau servicii de mobile banking gratuite.
Când vor să ia un credit, consumatorii trebuie să se uite la toate elementele care influențează costul de finanțare, comisioane, asigurări adiacente. În plus, să analizeze facilitățile pe care banca le pune la dispoziția consumatorului, cum ar fi confortul pentru plăți anticipateși posibilitatea ca acestea să se facă online.”
Ionuț Ștefan, conciliator CSALB, consultant fiscal: „Când te gândești la un credit trebuie să vezi exact care va fi nivelul costurilor tale lunare și să-ți calculezi gradul de îndatorare luând în calcul și cheltuielile indispensabile. Tot înainte de credit trebuie să anticipezi inclusiv posibilitatea apariției unor evenimente neașteptate, precum problemele de sănătate sau evenimente în familie care pot afecta resursele financiare și capacitatea de rambursare a împrumutului. Aceste evenimente neplăcute sunt invocate în majoritatea cererilor trimise de consumatori către CSALB.
Pentru bancă este relevant și comportamentul de economisire al clientului, iar acesta contribuie la creșterea scorului pentru accesarea împrumutului. Dacă banca vede că omul a pus 10 lei deoparte, se gândește că ar putea plăti o rată de 12 lei.
Și eu anticipez o perioadă dificilă din punct de vedere fiscal. Cred că vom citi sub brad Monitorul Oficial, ca să vedem dacă s-a schimbat ceva în Codul Fiscal. Așa cum s-a întâmplat în ultimii ani, majoritatea schimbărilor legislative fundamentale au apărut în perioada 23-31 decembrie. Adică, atunci când oamenii pot înghiți mai ușor veștile negative. Mă aștept la o majorare a cotei de TVA ținând cont de ponderea mare în încasările de la bugetul statului din această taxă. Însă majorarea va avea consecințe directe atât în consum, cât și în ceea ce înseamnă reașezarea priorităților personale. Vom asista în mod cert la probleme în ceea ce înseamnă restituirea creditelor existente.”
CSALB este o entitate înființată ca urmare a unei Directive europene și intermediază gratuit și în mai puțin de trei luni negocierea dintre consumatori și bănci sau IFN-uri pentru contractele aflate în derulare. Consumatorii din orice județ al țării pot trimite cereri către Centrul de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB) completând un formular online direct pe site-ul www.csalb.ro. Dacă banca acceptă intrarea în procedură de conciliere/negociere este desemnat un conciliator. CSALB colaborează cu 16 conciliatori, dintre cei mai buni specialiști în Drept, cu expertiză în domeniul financiar-bancar. Totul se rezolvă amiabil, iar înțelegerea părților are puterea unei hotărâri în instanță. Mai multe informații despre activitatea Centrului puteți obține și la telefon 021 9414 (apel cu tarif normal).
Federația Silva anunță că vineri, 25 octombrie 2024, silvicultorii protestează la guvern, alături de feroviari, militari, mineri, polițiști, siderurgiști, energeticieni și alte categorii profesionale. În acest sens, federația profesioniștilor în domeniul silviculturii comunică:
Așa nu se mai poate!
Federația Silva solicită Guvernului României modificarea urgentă a Legii 360/2023 privind sistemul public de pensii și retragerea de la Parlament a Proiectului de Lege privind Codul Silvic (PL-x 266/2024)
Federația Sindicatelor din Silvicultură Silva va susține vineri, 25 octombrie 2024, în intervalul orar 13.00-16.00, alături de feroviari, militari, mineri, polițiști, siderurgiști, energeticieni și alte categorii socio-profesionale, personal activ, rezerviști și pensionari din cadrul Confederației Sindicale Naționale Meridian, o amplă acțiune de protest în Piața Victoriei, la sediul Guvernului României.
Protestul reprezintă, în fapt, o continuare a mitingului desfășurat la Ministerul Muncii și Solidarității Sociale în data de 26 septembrie 2024, la care au participat, de asemenea, organizațiile sindicale din cadrul Confederației Meridian.
Principalele revendicări ale Federației Silva sunt:
Solicitarea de modificare în regim de urgență a Legii 360/2023 – privind sistemul public de pensii, care a abrogat din Statutul personalului silvic (OUG 59/2000) încadrarea în condiții speciale (fosta grupă I) a locurilor de muncă pentru personalul silvic ce desfășoară activități de paza fondului forestier, a fondurilor cinegetice şi piscicole, a ariilor naturale protejate; control silvic şi cinegetic; exploatări forestiere; construcții forestiere; lucrări de teren în activitatea de fond forestier şi împăduriri. Încadrarea în condiții speciale făcea posibilă reducerea vârstei de pensionare pentru personalul silvic de teren cu 1 an la fiecare 5 ani lucrați în astfel de condiții, conform Legii 234/2019.
Silvicultorii din România își exprimă profunda nemulțumire și revolta cu privire la această nedreptate, creată unei întregi categorii profesionale, prin noua Lege a pensiilor.
Pentru eliminarea acestei inechități, care afectează astăzi peste 20.000 de silvicultori activi, în condițiile în care din 2019 și până în prezent, condițiile de muncă în domeniul forestier nu s-au îmbunătățit cu nimic şi, cu atât mai mult, nu s-au normalizat, Federația Sindicatelor Silva propune modificarea art. 28 alin. (1) lit. k) din Legea nr. 360/2023, după cum urmează:
Art. 28 (1) În sensul prezentei legi, locurile de muncă în condiţii speciale sunt cele din:
k) sectorul silvicultură, pentru personalul care îşi desfăşoară activitatea în următoarele activităţi specifice referitoare la: paza fondului forestier, a fondurilor cinegetice şi piscicole şi a ariilor naturale protejate; control silvic şi cinegetic; activitățile de exploatări forestiere, sortare şi transport material lemnos; construcții forestiere; lucrări specifice de teren în activitatea de fond forestier şi împăduriri.
Principalele argumente pentru modificarea legii:
Activitățile din silvicultură presupun efort fizic deosebit, desfășurat în condiții de teren accidentat, condiții atmosferice deosebite (temperaturi foarte ridicate sau foarte scăzute, ploi, ninsori, fenomene meteo extreme), condiții vătămătoare din partea factorilor biotici (atacuri ale urșilor și ale altor animale sălbatice, precum și numeroase atacuri ale infractorilor surprinși în pădure), care de multe ori, pun viața personalului silvic în pericol;
Activitatea de pază a pădurilor se desfășoară adesea în condiții extreme de risc, iar în ultimii ani, 6 pădurari au fost uciși și peste 750 de silvicultori au devenit victime ale agresorilor surprinși în timp ce tăiau ilegal, sustrăgeau lemn, ori se aflau la braconaj;
Din statisticile existente la nivelul sectorului silvic din România, s-a constatat că speranța medie de viață în silvicultură nu depășește vârsta de 63 ani, fiind cea mai scăzută speranță de viață din Uniunea Europeană, în condițiile în care, vârsta standard de pensionare este 65 ani;
Solicitarea de stopare urgentă și de retragere a Proiectului de Lege privind Codul Silvic de la Parlament, proiect legislativ pe care îl considerăm periculos pentru sectorul silvic, și care, dacă va fi votat de Camera Deputaților în forma adoptată de către Senat, va produce deservicii majore gestionării durabile a pădurilor, va afecta considerabil bugetul național, va conduce la politizarea personalului silvic și a administrației silvice și, cel mai grav, va favoriza distrugerea pădurilor României.
În pragul celor două campanii electorale, pentru alegerile prezidențiale și parlamentare, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, printr-o scrisoare adresată recent Camerei Deputaților, solicită analizarea Proiectului de Lege privind Codul Silvic în comisiile de specialitate și aprobarea cu celeritate a acestuia în plenul Camerei Deputaților, solicitare justificată ca fiind cerință în Programul Național de Redresare și Reziliență. La nivelul Comisiei pentru mediu din Camera Deputaților s-a constituit un grup de lucru în acest sens, fără a invita însă și partenerii sociali, organizațiile sindicale.
Eliminarea măsurilor fiscal-bugetare din Legea nr. 296/2023 care conduc la diminuarea veniturilor salariaților și încalcă drepturile negociate prin contractele colective de muncă (tichete de masă, vouchere de vacanță, compensații la concedieri colective, condiționarea și limitarea salarizării în funcție de profitabilitatea angajatorului etc.)
Federația Sindicatelor Silva va susține în continuare, prin toate mijloacele legale, drepturile lucrătorilor din domeniul silvicultură, inclusiv prin organizarea unor noi acțiuni de protest.
Reprezentanți ai Agenției Naționale pentru Protecția Mediului (ANPM) și ai Asociației Comunelor din România (ACoR) au avut o primă întâlnire de lucru, la sediul asociației, din București. Au fost abirdate probleme privind necesitatea modificării și completării Hotărârii guvernului nr.3/2023 privind modalitatea de acordare a despăgubirilor pentru pagubele produse de speciile de faună de interes cinegetic, clarificarea situației raportării cantităților de deșeuri reciclabile, ca urmare a implementării Sistemului Garanție-Returnare, procedurile premergătoare obținerii actelor de reglementare”.
Laurențiu Alexandru Păștinaru, președintele ANPM: „Întâlnirea cu reprezentanții Asociației Comunelor din România este un pas important pe care îl face ANPM, în demersul care vizează comunicarea permanentă și conlucrarea cu instituțiile și cu organizațiile importante pentru comunitățile locale și pentru protecția mediului. Alături de specialiștii agenției, din domeniile monitorizare, reglementare, deșeuri și biodiversitate, am reușit să răspundem întrebărilor formulate de echipa ACoR reprezentată de președintele Emil Drăghici, primarul comunei Vulcana-Băi, din Dâmbovița și să stabilim împreună soluții pentru problemele semnalate de asociație sau modalitățile prin care putem susține demersurile necesare rezolvării acestor probleme.”
Emil Drăghici, președintele ACoR, primarul comunei Vulcana-Băi, din județul Dâmbovița: „Punctele aflate în discuție au fost de mare importanță pentru activitățile specifice autorităților noastre, apreciind că numai împreună putem materializa obligațiile legale care ne revin, în folosul colectivităților locale, nu numai pe termen scurt, ci și pe termen lung. Dialogul dintre noi a arătat că în respectarea reglementărilor în vigoare contează foarte mult și dialogul dintre oamenii care trebuie să fie garanți ai aplicării legii.”
ANPM subliniază că „prima temă supusă dezbaterii a fost aplicarea HG nr.3/2023, care pune numeroase probleme în teritoriu, conform reprezentanților comunelor, pentru că nu stabilește în atribuția primarilor instituirea prin dispoziție a Comisiei pentru constatarea și evaluarea pagubelor produse culturilor agricole, silvice, animalelor domestice și autovehiculelor, stabilirea răspunderii civile și a despăgubirilor, precum și alte aspecte ce țin de corecta aplicare a legii. Mai mult decât atât, reprezentanții ACoR au subliniat necesitatea realizării unui îndrumar metodologic prin are să se determine aplicarea unitară a legii la nivel național, precum și a plății sumelor stabilite în contul despăgubirilor, în termenul legal.
În cadrul întâlnirii, reprezentanții comunelor au mai atras atenția asupra amenzilor nejustificate pe care le primesc autoritățile locale, pentru deșeurile aflate în albia minoră a râurilor, care nu se află printre obligațiile lor de colectare sau pentru vegetația crescută de-a lungul căii ferate, precum și în privința anumitor acte de reglementare, al căror parcurs este considerat de lungă durată.
În privința gestionării deșeurilor, primarii-președinți de filiale județene au cerut detalii despre activitatea centrelor de aport voluntar (CAV), care urmează să fie amenajate în sute de localități din țară, prin programe finanțate de Ministerul Mediului Apelor și Pădurilor și care vor fi destinate depozitării anumitor categorii de deșeuri, direct de către populație.
Tot pe tema deșeurilor, ACoR a făcut apel la reprezentanții ANPM să susțină demersurile menite să clarifice modul de raportare a cantităților colectate prin SGR, din comunele în care nu există puncte de colectare, iar cetățenii le predau în centrele din orașele învecinate, astfel încât autoritățile locale să nu mai riște sancțiuni pentru nerealizarea țintelor de reciclare, având în vedere că noul sistem de colectare a ambalajelor pentru băuturi a diminuat considerabil cantitățile colectate la nivelul zonelor administrativ-teritoriale rurale. «Colectarea ambalajelor returnabile face imposibilă atingerea țintelor de reciclare», au afirmat primarii.
O altă problemă sesizată de reprezentanții autorităților locale rurale a vizat planurile generale de măsuri privind calitatea aerului, pe care trebuie să le ia autoritățile, pentru reducerea poluării din localitățile tranzitate de drumuri naționale, pe care circulă zilnic mii de camioane, în lipsa fondurilor necesare amenajării de rute ocolitoare, la marginea unităților administrativ-teritoriale.
Din delegația ANPM prezentă la întâlnire au făcut parte: președintele agenției, Laurențiu Alexandru Păștinaru; directorul general al Direcției Generale de Monitorizare, Corina Lupu; directorul Direcției Controlul Poluării, Octavian Pătrașcu; directorul Direcției Deșeuri și Substanțe Chimice Periculoase, Sol și Subsol, Brândușa Petroaica, precum și șeful Serviciului Protecția Naturii, din cadrul Direcției Conservarea Naturii, Biodiversitate, Cristiana Iorgulescu.
Din partea AcoR, au fost prezenți la întâlnire: Emil Drăghici, președintele Asociației Comunelor din România, primarul comunei Vulcana-Băi, jud. Dâmbovița; Dorinel Soare, Președintele Filialei Județene Dâmbovița și Primarul comunei Niculești; Ghiorghe Bute, Președintele Filialei Județene Galați și primarul comunei Scânteiești; Vasilică Diaconu, Președintele Filialei Județene Prahova și primarul comunei Măgurele; Valentin-Dumitru-Ioan Ivan, președintele Filialei Județene Sibiu, primarul comunei Sadu; Alexandru Fuică-Haisler, primarul comunei Negrilești, jud. Galați; Nicolae-Liviu Dascălu, primarul comunei Mărăcineni, jud. Argeș și Sergiu Țâra, președintele executiv al AcoR”.
Raiffeisen Bank anunță că „lansează în România jocul Misiunea mea financiară,pentru a-i pregăti pe tinerii cu vârste cuprinse între 11 și 15 ani să înțeleagă și să utilizeze concepte financiare complexe, precum gestionarea banilor, planificarea financiară responsabilă, securitatea online și rolul băncilor în păstrarea în siguranță a banilor.
Pentru prezentarea acestor concepte în mod interactiv și captivant, jocul propune patru module cu scenarii interconectate, dezvoltate pe platforma Minecraft Education, prin care utilizatorii ajută personajele să acumuleze pepite de aur și monede specifice jocului și să ia decizii pentru gestionarea, utilizarea și păstrarea în siguranță a acestora. Fiecare modul include misiuni interactive, informații și recomandări privind gestionarea monedelor acumulate, dar și quiz-uri care contribuie la înțelegerea modului în care pot fi economisiți, înmulțiți prin dobândă, investiți și păstrați în siguranță banii din viața reală”.
Vladimir Kalinov,vicepreședinte retail, Raiffeisen Bank România: „Ne bucurăm să susținem lansarea în România, alături de Junior Achievement, a jocului Misiunea mea financiară. Credem că familiarizarea copiilor, încă din școală, cu concepte financiare explicate pe înțelesul lor le oferă o bază solidă pentru gestionarea eficientă a resurselor atunci când vor deveni adulți. Prin joc, copiii învață în mod natural și distractiv despre economisire, cheltuieli responsabile, investiții și își dezvoltă capacitatea de a lua decizii informate despre bani și valoarea lor.”
Inițiatorii demersului precizează că, „din această toamnă, jocul Misiunea mea financiară va fi utilizat gratuit, în școli din toată țara, prin parteneriatul dintre Raiffeisen Bank și Junior Achievement (JA) Romania. Peste 3.500 de elevi de nivel gimnazial și profesorii lor vor beneficia de un instrument de tip edutainmentcare completează lecțiile tradiționale și propune un mod de învățare adaptat vârstei și felului în care elevii obișnuiesc să-și petreacă timpul împreună cu prietenii, colegii sau familia.
Jocul Misiunea mea financiară se adaugă unei serii care include resurse educaționale, secvențe digital interactive și modele de activități create în cadrul parteneriatului dintre Raiffeisen Bank și JA România, ce asigură un demers complex și continuu, de la clasa pregătitoare la clasa a XII-a, pentru dezvoltarea competențelor financiare ale elevilor.
Parteneriatul dintreRaiffeisen Bank și JA România a ajuns astfel la a XV-a ediție și include, pe lângă componenta de dezvoltare a cunoștințelor și abilităților de planificare financiară, și o componentă adresată liceenilor, pentru încurajarea atitudinilor responsabile în gestionarea resurselor și formarea comportamentelor cu impact asupra calității vieții și mediului.
Astfel, pe parcursului anului școlar 2024-2025, peste 50.000 de elevi vor beneficia de activități applied learning și interacțiuni cu voluntari care îi ajută să înțeleagă conexiunea directă între gestionarea banilor și sustenabilitatea resurselor de mediu, precum și modul în care alegerile pe care le fac în calitate de consumatori pot ajuta familiile, comunitățile și mediul.
Lansat în 2010, parteneriatul dintre JA România și Raiffeisen Bank a oferit până acum activități, resurse și kit-uri de educație financiară gratuite pentru 313.400 de elevi și peste 9.400 de profesori, iar 48 de licee au beneficiat de finanțări pentru îmbunătățirea condițiilor de învățare și acces la educație online”.
Factview Research relevă că „piața globală a produselor de îngrijire a animalelor de companie a fost evaluată la 68,3 miliarde de dolari americani în 2022 și se preconizează că va ajunge la aproximativ 135 de miliarde de dolari americani până în 2032, crescând cu o rată anuală compusă (CAGR) de 7% în perioada de prognoză 2023-2032”.
Datele arată că „accesoriile pentru animale de companie dețin o poziție dominantă, în principal datorită tendinței în creștere a adopției animalelor de companie atât în țările în curs de dezvoltare, cât și în cele dezvoltate. Proprietarii de animale de companie caută, în mod activ, accesorii pentru animale de companie atrăgătoare din punct de vedere vizual și durabile. Stăpânii de animale sunt conștienți de provocările care vin la pachet cu animalele de companie, mai ales, părul care se adună necontenit pe toate suprafețele din locuințe. Cantitatea de păr pe care animalele o pot lăsa în urmă are efecte puternice asupra curățeniei din casă, cât și asupra sănătății animalelor de companie”.
Dyson, companie caracterizată ca „un brand recunoscut pentru inovația sa în domeniul curățeniei domestice”, subliniază că „a făcut pași importanți în abordarea acestei probleme. De la aspiratoarele puternice la instrumentele de îngrijire specializate pentru animale de companie, Dyson a dezvoltat o gamă de produse dedicată nevoilor stăpânilor de animale, făcând casele mai curate și animalele mai sănătoase.
Soluțiile inovatoare Dyson pentru îngrijirea blănii animalelor de companie
Un studiu recent, publicat în Environmental Science: Processes & Impacts, arată că părul de animale poate acumula bacterii precum hidrocarburi aromatice policiclice (PAH-uri) și pesticide, care pot prezenta riscuri pentru sănătatea oamenilor și a animalelor. Studiul subliniază că părul de animale conține concentrații mai mari de contaminanți decât praful din locuințe, expunând locuitorii caselor la aceste substanțe. Această cercetare relevă importanța gestionării eficiente a părului de animale, nu doar pentru curățenia casei, ci și pentru reducerea riscurilor pentru sănătate.
Cunoscut pentru inovațiile sale în tehnologia aspiratoarelor, Dyson și-a extins gama de produse pentru a veni în întâmpinarea nevoilor stăpânilor de animale. Linia de instrumente specializate pentru animale de companie este concepută nu doar pentru a elimina părul din case, ci și pentru a-l îngriji, abordând cauza principală a năpârlirii.
Dyson Pet Grooming Kit: un instrument revoluționar pentru îngrijirea animalelor
Unul dintre produsele remarcabile din gama Dyson, destinată animalelor, este Dyson Pet Grooming Kit. Proiectat atât pentru animale, cât și pentru stăpâni, acest instrument de îngrijire se atașează direct la aspiratoarele Dyson, facilitând îndepărtarea părului și a mătreții înainte ca acestea să ajungă pe podea.
Dyson Pet Grooming Kit este echipat cu peri moi, care alunecă ușor prin blana animalului, capturând părul liber direct în aspirator în timp ce este periat. Acest proces ajută la reducerea cantității de păr care, altfel, s-ar acumula pe mobilă și covoare. Mai important, permite stăpânilor să-și îngrijească animalele într-un mod facil și igienic.
Îngrijirea regulată, facilitată de instrumente precum Dyson Pet Grooming Kit, joacă un rol esențial în menținerea sănătății pielii și blănii animalelor de companie. Prin îndepărtarea eficientă a părului liber și reducerea încurcăturilor, instrumentele Dyson ajută la prevenirea iritațiilor pielii și menținerea blănii în cea mai bună formă.
În plus, utilizarea aspiratoarelor avansate Dyson pentru a îndepărta părul și mătreața de pe mobilă, podele și din aer asigură că animalele de companie și familiile lor se pot bucura de un mediu de viață mai curat și mai confortabil. Într-o lume în care animalele de companie sunt considerate parte din familie, Dyson a răspuns provocărilor unice ale îngrijirii animalelor, oferind curățenie și confort, prin inovații tehnologice”.
BT Direct, companie a Grupului Banca Transilvania, specializată în credite de consum, își anunță creșterea prezenței „pe piața serviciilor medicale prin parteneriatul cu Spitalul MONZA. Colaborarea facilitează accesul la intervenții chirurgicale complexe și minim invazive, asigurate de echipe medicale cu specializare internațională, susținute de tehnologie de ultimă generație”.
Partenerii subliniază că „pacienții pot accesa credite de până la 100.000 de lei, pe loc, în Spitalul MONZA din București. Împrumuturile sunt rambursabile într-o perioadă cuprinsă între 6 și 60 de luni, iar ratele sunt fixe. În aproximatv zece minute, clienții primesc răspunsul privind eligibilitatea pentru împrumut”.
Nicoleta Bott, director general, BT Direct: „Suntem foarte bucuroși de parteneriatul cu Spitalul MONZA, recunoscut pentru excelența în serviciile medicale oferite. Știm că în multe cazuri intervențiile medicale sunt o provocare financiară, iar prin această colaborare ne-am propus să venim cu soluții rapide, flexibile și accesibile, așa încât pacienții să se poată concentra pe ceea ce contează cel mai mult, sănătatea lor.”
Adrian Demușca, director general, Spitalul MONZA: „Sănătatea este un drept fundamental, iar preocuparea noastră principală este ca pacienții să poată accesa intervențiile chirurgicale de care au nevoie, indiferent de situația financiară. Credem că fiecare pacient merită cele mai bune îngrijiri medicale, iar acest parteneriat ne permite să oferim soluții financiare flexibile, astfel încât costurile tratamentului să nu reprezinte un obstacol în calea vindecării. Împreună cu BT Direct, creăm un mediu în care sănătatea este prioritară.”
BT Direct reamintește că „are aproape 100 de parteneri din domeniul medical și, în total, peste 250.000 de clienți activi. Clienții pot accesa finanțare BT Direct pentru achiziția de produse sau pentru nevoie personale în peste 2.000 de magazine fizice/spitalele și clinicile partenere și pe aproximativ 100 de site-uri”.
Spitalul MONZA, inaugurat în 2012, este caracterizat ca „un reper în domeniul sănătății private din România, cu peste 30 de specialități clinice și chirurgicale, precum și cu accent deosebit pe intervențiile chirurgicale robotice. Echipat cu 10 săli de operație de ultimă generație și 3 laboratoare de angiografie, la Spitalul MONZA sunt efectuate anual peste 1.500 de intervenții chirurgicale complexe și microinvazive și peste 3.000 de proceduri de cardiologie intervențională, asigurând pacienților îngrijire personalizată”.
Cu puțin peste 100.000 de aplicări pe lună, candidații din segmentul de vârstă 45+ formează categoria profesională cu cel mai scăzut nivel de activitate din punctul de vedere al aplicărilor și al intenției de schimbare a carierei. Ca termen de comparație, candidații care au între 25 și 35 ani ani cumulează lunar aproape 400.000 de aplicări, cei între 18 și 24 de ani 350.000 de aplicări, iar cei între 36 și 45 de ani aproape 200.000 de aplicări.
„Mai există o categorie aflată sub 45 de ani, este vorba despre candidații care au mai puțin de 18 ani, unde se înregistrează aproximativ 10.000 de aplicări pe lună, însă aici vorbim despre o bază relativ restrânsă de candidați, în condițiile în care legea permite dreptul la muncă doar după împlinirea vârstei de 16 ani. Raportat la un bazin total atât de mic, dar și la faptul că aceștia au deja o ocupație de bază, respectiv cea de elev, este de așteptat ca și activitatea lor pe piața muncii să fie limitată. Prin urmare, nu se pot compara de pe picior de egalitate cu celelalte segmente de candidați”, explică Roxana Drăghici, Head of Sales în cadrul eJobs.ro, cea mai mare platformă de recrutare online din România.
De la începutul anului și până acum, din cele peste 10 milioane de aplicări de pe eJobs.ro, doar 10%, respectiv 1 milion, au venit din partea candidaților care au mai mult de 45 de ani. Domeniile în care și-au căutat de lucru au fost retail, construcții, servicii, transport / logistică și servicii financiare. Cel mai scăzut interes a fost manifestat pentru ofertele postate de angajatorii din educație / training, media / internet, oil&gas, asigurări, real estate, marketing sau IT.
„Sunt câteva elemente specifice care deosebesc zonele de interes ale acestei categorii de vârstă de cele ale segmentelor cu vârstă mai scăzut. Spre exemplu, cu cât vorbim despre joburi în domenii care cer un nivel mai ridicat de digitalizare, de cunoaștere fluentă a uneia sau mai multor limbi străine sau cu cât ritmul de lucru este mai dinamic, cu atât candidații sunt mai reticenți în a aplica. De altfel, și sondajele noastre arată că, pe măsură ce înaintează în vârstă, candidații pun preț mai degrabă de stabilitate, pe un mediu de lucru predictibil și pe un anumit grad de confort pe care angajatorii îl pot oferi mai degrabă decât pe aspecte precum posibilitatea de a lucra de acasă sau oportunitățile de creștere în carieră”, mai spune Roxana Drăghici.
Astfel, dacă la nivel general, procentul de aplicări pentru joburile remote este de aproximativ 15% din total, în ceea ce privește aplicările candidaților care au peste 45 de ani, ponderea nu depășește 5%. Reticenți sunt și când vine vorba despre mutarea în afara țării, în condițiile în care doar 1,6% dintre aplicările pentru această categorie de vârstă sunt pentru locurile de muncă din străinătate.
Sub același argument al stabilității, mai mult de 90% dintre aplicări vizează job-urile full time. Doar 70.000 din cele 1 milion de aplicări înregistrate de la începutul anului sunt pentru locuri de muncă part time.
„Este un alt element pe care l-am observat – în ultimii ani, a crescut numărul românilor care își iau și un al doilea job, cu jumătate de normă, însă asta se întâmplă mai ales în cazul candidaților care au maximum 40 de ani. După acest prag, sunt mult mai puțin dispuși să aibă două locuri de muncă în paralel”, comentează Roxana Drăghici.
Distribuția aplicărilor în funcție de nivelul de experiență a candidaților arată că segmentul mid-level (2-5 ani de experiență) este cel mai activ în căutarea unui nou loc de muncă. Urmează apoi cei care aplică pentru joburile entry level (0-2 ani de experiență). În acest caz, este vorba despre candidați care fie au trecut printr-un proces de reconversie profesională, fie sunt dispuși să accepte inclusiv joburi care nu necesită o specializare anume. Doar o treime dintre aplicări vin din partea candidaților cu nivel de senioritate mai mare de 5 ani și mai puțin de 10% din partea managerilor.
Stimată doamnă Biró, președinte al Comisiei pentru politică externă a Camerei Deputaților,
Stimate domnule Rasaliu, președinte al grupului parlamentar de prietenie cu Republica Populară Chineză
Stimați diplomați,
Doamnelor și domnilor, dragi prieteni,
Bună ziua tuturor!
Bine ați venit la expoziția de fotografie dedicată aniversării a 75 de ani ai relațiilor bilaterale diplomatice China-România. În numele Ambasadei Republicii Populare Chineze, aș dori să exprim cele mai sincere mulțumiri Parlamentului României pentru susținerea acordată organizării acestui eveniment.
În 1949, la doar cinci zile după nașterea Republicii Populare Chineze, România a stabilit relații diplomatice cu aceasta, devenind a treia țară din lume care o recunoaște drept Republica Populară Chineză. În ultimii 75 de ani, prietenia dintre China și România a pătruns adânc în inimile oamenilor și a dezvoltat continuu. Cele două țări și popoarele lor s-au respectat reciproc, se înțeleg și se susțin reciproc, dând naștere multor povești de neuitat. Cu ocazia celebrării a 75 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice dintre China și România, sperăm ca prin intermediul fotografiilor istorice, să vă ghidăm de-a lungul dezvoltării relațiilor dintre acestea, pentru a simți cu adevărat prietenia dintre noi.
În această călătorie prin fotografii, vom reaminti schimburile de nivel înalt dintre cele două țări. Liderii celor două țări au dat dovadă de o viziune amplă și de perspectivă pe termen lung, menținând comunicarea și o legătură strânsă. În momente critice, cum ar fi atunci când suveranitatea națională și integritatea teritorială a României au fost amenințate, când a fost luată decizia de a restabili toate drepturile Republicii Populare Chineze în cadrul Națiunilor Unite, sprijinul reciproc dintre cele două țări nu a lipsit niciodată. În ciuda schimbărilor de pe scena internațională de-a lungul deceniilor, ne-am păstrat angajați principiilor de respect reciproc al suveranității și integrității teritoriale, ținând cont de interesele fundamentale și de preocupările majore ale fiecărei părți, relațiile bilaterale continuând să se dezvolte.
În această călătorie prin fotografii, vom vedea realizările remarcabile ale cooperării avantajoase reciproc. La începutul perioadei de după înființarea Republicii Populare Chineze, România a exportat utilaje și echipamente industriale complete, ajutând China să își dezvolte industria petrolieră. În condiții de mare dificultate, China a exportat metale rare, bumbac, cauciuc, ricin, orez și alte produse de care România avea nevoie urgentă. În 1970, comerțul bilateral depășește pentru prima dată valoarea de 100 de milioane de dolari americani. În 2021, volumul comercial dintre cele două țări depășește 10 miliarde de dolari americani. De asemenea, aprofundăm și extindem cooperarea în diverse domenii, inclusiv energie nouă, servicii comerciale și construcție de infrastructură, iar prin protocoalele cu privire la produsele lactate și cele acvatice sălbatice semnate recent, mai multe produse românești de înaltă calitate vor fi aduse consumatorilor chinezi. Cooperarea pragmatică dintre China și România a adus și va continua să aducă beneficii reale ambelor părți.
În această călătorie prin fotografii, putem observa strălucirea civilizațiilor noastre. De la stabilirea relațiilor diplomatice bilaterale, ambele părți au menținut schimburi interpersonale și cooperări strânse, prin interacțiuni frecvente între academicienii, canalele media, grupurile artistice și tinerii studenți din China și România. Pentru a sărbători cea de-a 75-a aniversare de la stabilirea relațiilor diplomatice dintre noi, am organizat o serie de activități, inclusiv această expoziție de fotografie, cum ar fi spectacolul de „Happy Chinese New Year”, Săptămâna Filmului chinezesc, spectacolele speciale de dans chinezesc tradițional și concertul de muzică tradițională chineză cu prilejul Festivalului Mijlocului Toamnei, care au primit aprecierea publicului. Schimburile culturale promovează înțelegerea reciprocă între popoare și vor impulsiona dezvoltarea prieteniei dintre China și România, făcând-o și mai trainică.
Dragi prieteni,
China își aprofundează în continuare reforma în mod cuprinzător pentru a promova modernizarea Chinei. Ne luăm angajamentul de a promova reforma prin deschidere. Profitând de punctele forte ale pieței enorme a Chinei, ne vom spori capacitatea de deschidere, extinzând în același timp cooperarea internațională și dezvoltăm noi instituții pentru o economie deschisă la standarde mai înalte. Dezvoltarea Chinei va aduce, fără îndoială, mai multe oportunități de dezvoltare tuturor țărilor din lume, inclusiv României. În acest context, suntem dispuși să colaborăm cu partea română pentru a dezvolta prietenia noastră tradițională, în spiritul respectului reciproc, al egalității și al cooperării câștigătoare, împreună să promovăm noi progrese în relațiile bilaterale și să aducem contribuții la menținerea păcii și dezvoltării mondiale.
În încheiere, aș dori să profit de această ocazie pentru a extinde încă o dată aprecierea mea tuturor prietenilor pentru atenția și sprijinul acordat relațiilor dintre China și România. Fie ca prietenia dintre China și România să dăinuie veșnic! Mulțumesc!
Regiunea Europei Centrale și de Est (ECE), incluzand cele șase economii în continuă creștere ale României, Bulgariei, Cehiei, Ungariei, Poloniei și Slovaciei, oferă un mediu tot mai promițător pentru marile branduri internaționale, inclusiv cele de lux, cu un mare potențial pentru expansiune și marje semnificative de profit, arată raportul „Luxury Retail Brands in CEE”, publicat recent de Colliers. Creșterea veniturilor și aspirațiile românilor pentru un stil de viață occidental au alimentat apetitul pentru modă de înaltă calitate și bunuri de lux, cele mai multe dintre mărcile exclusiviste fiind prezente pe piața locală în magazine multi-brand sau în magazine monobrand operate în sistem de franciză.
Bucureștiul, supranumit „micul Paris”, este unul dintre orașele cu cea mai rapidă creștere din Uniunea Europeană în ultimele două decenii. În 2021, PIB-ul pe cap de locuitor ajustat la puterea de cumpărare a depășit 170% din media UE, fiind al zecelea cel mai ridicat din regiunile metropolitane europene și cel mai înalt din regiunea ECE. Acest nivel depășește majoritatea capitalelor occidentale, iar faptul că România este una dintre cele mai dinamice economii din lume, conform datelor FMI, evidențiază și mai puternic performanța Bucureștiului.
Investiții semnificative, în mare parte private, încep să transforme clădiri și zone din capitală, punctează consultanții Colliers, explicând că profilul economic puternic al orașului a generat o clasă de mijloc importantă. De asemenea, Bucureștiul are una dintre cele mai mari densități de angajați cu venituri ridicate din UE, similar cu Helsinki și Londra, contribuind la dezvoltarea unei rețele dinamice de restaurante și baruri cu servicii premium.
„Unul dintre motoarele performanței economice a Bucureștiului este faptul că găzduiește peste 100.000 de profesioniști IT, număr în creștere, și o comunitate start-up efervescentă, ceea ce a condus la crearea unei clase tot mai numeroase de persoane cu venituri ridicate și la apariția unor companii de succes la nivel global. Ne așteptăm ca acești factori de creștere să continue și să impulsioneze și mai mult dezvoltarea economiei locale. Pe termen mediu, o îmbunătățire a capacității administrative ar putea atrage și mai mulți rezidenți în zona metropolitană”, explică Liana Dumitru, Director Retail la Colliers.
Retailul modern din București este dominat de câteva centre comerciale mari, situate în diverse zone ale orașului. Acestea atrag atenția prin dimensiunile lor impresionante și prin diversitatea largă de branduri, devenind, în funcție de mixul de chiriași, conceptul și poziționarea lor, destinații preferate nu doar pentru bucureșteni, ci și pentru locuitorii din zonele limitrofe și orașele învecinate. Un exemplu notabil este Băneasa Shopping City, situat în nordul Bucureștiului, care s-a poziționat de-a lungul anilor ca o destinație pentru consumatorii cu venituri medii și mari, atrăgând numeroase branduri premium și de lux. Multe dintre aceste branduri au ales să între pe piața românească exclusiv prin deschiderea unui magazin în acest centru comercial. În prezent, Băneasa Shopping City are cea mai mare densitate de branduri premium și de lux din capitală.
Calea Victoriei și, într-o măsură mai mică, Calea Dorobanților sunt principalele zone din București unde brandurile de lux au ales să se poziționeze, în special cele care doresc să își păstreze individualitatea și să nu intre într-un centru comercial. De-a lungul timpului, aceste zone au devenit destinații pentru segmentul lor specific de consumatori. Totuși, fluctuațiile mari ale companiilor din aceste locații sugerează că piața nu este încă matură, iar numărul de branduri prezente este insuficient pentru a crea o sinergie puternică, așa cum s-a format în zonele centrale pietonale din marile capitale europene.
Un alt punct de atracție pentru brandurile de lux a fost, încă de la deschidere, galeria comercială Grand Avenue, situată la parterul hotelului de 5 stele JW Marriott Bucharest Grand Hotel. De-a lungul timpului, mari case de modă, accesorii și bijuterii au inaugurat aici primele lor magazine. Comparativ cu țările vecine și cele occidentale, multe branduri lipsesc încă din România, ceea ce face ca piața să fie considerată emergentă. Majoritatea brandurilor, precum Dior, Armani, Dolce & Gabbana și Burberry, sunt prezente prin francize sau în magazine multi-brand, Louis Vuitton fiind unul dintre puținele nume mari prezente direct, printr-un magazin monobrand.
În Europa Centrală și de Est, Praga este prima alegere pentru brandurile de lux și premium, conform raportului „Luxury Retail Brands in CEE”. Unul dintre factorii cheie care atrag aceste branduri într-o anumită piață sau regiune este nivelul ridicat al veniturilor și dorința tot mai mare a clienților de a adopta un standard de viață occidental. În egală măsură, potențialul orașelor de a atrage turiști și vizitatori joacă un rol important. Turiștii reprezintă un generator major de vânzări pentru aceste branduri, iar apetitul pentru cumpărături și cadouri scumpe devine un trend evident, mai ales în timpul călătoriilor de afaceri și de agrement.
„Ultimii 10-15 ani au fost favorabili pentru retailul de lux în Europa Centrală și de Est, iar următorul deceniu ar putea fi și mai promițător dacă tendințele actuale se mențin. Creșterea veniturilor, costurile relativ mai mici ale produselor și serviciilor de bază în raport cu venitul total al unei gospodării, precum și expansiunea economică rapidă în CEE-6, combinate cu dorința puternică pentru un stil de viață occidental, sugerează un viitor pozitiv pentru această piață”, precizează Liana Dumitru, Director Retail la Colliers.
Silviu Pop, Director CEE & Romania Research la Colliers aduce în discuție însă și contextul istoric: Europa de Vest a avut câteva decenii în plus pentru acumularea de capital, comparativ cu țările din Europa Centrală și de Est (ECE), a căror dezvoltare a fost împiedicată de comunism până în 1989. Cu toate acestea, ECE-6 recuperează rapid. Între 2005 și 2022, veniturile celor aflați în top 1% din fiecare țară ECE s-au dublat, iar în Bulgaria au crescut de aproape șase ori. În contrast, în țări precum Spania, Franța, Germania și Olanda, creșterile au fost de doar 55% până la 67%, mai puțin de jumătate din rata de creștere înregistrată în majoritatea țărilor ECE-6.
Raportul Colliers analizează 179 de branduri prezente în regiunea noastră, împărțite în categoriile de lux suprem și aspirațional, lux accesibil și branduri premium. Cea mai mare pondere a acestor branduri se regăsește pe piața cehă, unde sunt prezente fie direct prin magazine proprii, fie prin parteneriate de franciză, urmată de piața poloneză. În România, mărcile exclusiviste intră pe piață predominant prin magazine multi-brand, în timp ce în Cehia, majoritatea sunt prezente printr-un magazin propriu.
Conform acelorași date, Cehia se remarcă drept cea mai matură piață pentru brandurile de lux din regiunea CEE, având o infrastructură de retail bine dezvoltată, iar Praga a devenit un adevărat hub pentru modă de înaltă calitate și bunuri de lux. Polonia și Ungaria sunt considerate piețe în dezvoltare, cu perspective de creștere pentru brandurile de lux. Inițial, aceste branduri au intrat pe piață prin magazine multi-brand și parteneriate, dar după succesul obținut în aceste formate, multe mărci exclusiviste caută acum să deschidă propriile magazine pentru a valorifica cererea în creștere.
Accesul la gazele naturale rusești prin teritoriul Ucrainei va înceta începând cu prima zi a anului viitor. Acest lucru creează unele probleme de aprovizionare pentru țările UE, dar pericolul nu pare să fie iminent. Există soluții la această problemă, deși nu sunt simple.
Importurile din Rusia în UE se ridică încă la 18% pentru gazele naturale și gazele naturale lichefiate. Gazul care tranzitează Ucraina reprezintă jumătate din restul exporturilor de gaz rusesc prin conducte către UE și o treime din totalul exporturilor de gaz rusesc, inclusiv gaz natural lichefiat (GNL). În ciuda războiului în curs, această rută rămâne crucială pentru aprovizionarea cu gaze a Europei, în special pentru Slovacia, Ungaria și Austria, pentru care ruta de tranzit ucraineană a acoperit 65% din cererea de gaze în 2023. Per ansamblu, ponderea tranzitului ucrainean în importurile de gaze ale UE a scăzut de la 11% în 2021 la aproximativ 5% în prezent.
Dar nu există o urgență imediată pentru înlocuire. În prezent, toate cele trei țări au rezervele aproape pline, la peste 92%, care acoperă aproximativ 60% din consumul anual total pentru Ungaria și Slovacia și peste 104% pentru Austria. De asemenea, conform unei analize realizate de grupul de cercetare Bruegel, terminalele GNL din Polonia, Germania, Lituania, Italia, Croația și Grecia și noile unități de regazificare cu stocare flotantă din Germania și Italia, împreună cu potențiala extindere a capacității conductei Turkstream, ar putea înlocui volumul pierdut. De asemenea, există suficientă infrastructură pentru ca operatorii de sisteme de transport să poată transporta gaze de înlocuire. De exemplu, Cehia susține că are o capacitate suficientă a rețelei de gaze pentru a sprijini alte țări și pentru a atenua riscul unor eventuale întreruperi.
Cu toate acestea, încetarea contractului de tranzit de gaze implică faptul că, de la 1 ianuarie 2025, UE ar avea nevoie de un import suplimentar de 140 TWh anual din alte surse. Majoritatea livrărilor de gaze rusești către Austria, Ungaria și Slovacia fac obiectul unor contracte pe termen lung încheiate între marile lor companii de gaze și Gazprom. Acest scenariu în care volumele tranzitate în prezent prin Ucraina sunt înlocuite cu importuri de GNL din alte țări ar putea fi cea mai plauzibilă opțiune pentru UE.
Un alt scenariu ar fi înlocuirea gazului rusesc cu cel azer. Dar un astfel de acord nu a fost confirmat încă. Și ultimul scenariu ar putea fi un nou acord între UE, Ucraina și Rusia, în care traderii din UE ar putea cumpăra gaz rusesc la frontiera ruso-ucraineană de la Sudzha și ar putea rezerva capacitate de tranzit prin infrastructura rețelei de conducte din Ucraina pentru a livra gazul „lor” către țările europene.
Potrivit analiștilor Bruegel, prin încetarea contractului de tranzit, Ucraina riscă să piardă încasări din comisioane de tranzit echivalente cu aproximativ 0,5% din PIB-ul său și riscă să își submineze rolul strategic de partener energetic pentru Europa. În plus, infrastructura de gaze a Ucrainei, care până în prezent este în mare parte intactă, ar putea deveni o țintă militară dacă gazul rusesc nu va mai ajunge în conductele Ucrainei.
Deși cel mai probabil România nu va fi afectată direct de această situație, conjunctura actuală menține presiunea asupra prețului gazelor naturale. Țara noastră a importat aproximativ 19% din necesarul de gaze naturale în primele 8 luni ale anului, dar importurile au scăzut cu 7% față de anul trecut. La nivel european, începând cu luna februarie a acestui an, prețurile gazelor naturale sunt pe un trend ascendent, iar 1MW se tranzacționează în prezent în jurul valorii de 40 EUR. Piețele futures cotează acum prețuri în jurul acestei valori pentru întregul T1 din 2025, în timp ce pentru livrări pe parcursul anului viitor prețurile par stabile la aproximativ 38 EUR pe MW.
„România a fost cea care a pus pe agenda europeană procesarea materiilor prime critice și nu doar exploatarea lor”.
Sustenabilitatea economică este strâns legată și de continuitatea politicilor pe care le vom adopta”.
România a declarat deschis că se alătură inițiativei de dezvoltare industrială, iar reindustrializarea nu este doar o problemă a României, ci una europeană, care a fost subliniată atât de recentul Raport Draghi, cât și de Declarația de la Anvers, în care peste 1100 de companii mari din Europa au transmis semnalul, al începutul anului, că o Europă independentă înseamnă și o Europă industrială, a declarat Forin Spătaru, consilier al primului ministru pe probleme economice și fost ministru al Economiei, într-un interviu pentru RFI.
Acesta a explicat: „Europa trebuie să rămână competitivă, în special în producția industrială, pentru că altfel creăm o altă dependență. Nu vom mai putea folosi aceleași modele economice pe care le- am dezvoltat în ultimii 30 de ani, în care spunem că avem cercetare, dezvoltare, inovare, facem licențe și după aceea producția se face în altă parte. Crizele prin care am trecut până acum și probabil și următoarele crize ne- au demonstrat faptul că nu te poți baza pe o economie liberă, pe un comerț liber, fără să îți creezi o infrastructură critică. Deja au fost câteva inițiative la nivel european la care am participat în mod direct pe partea de semiconductori și materii prime critice. Practic, România a fost cea care a pus pe agenda europeană procesarea materiilor prime critice și nu doar exploatarea lor, dar lucrurile trebuie să meargă mai departe, iar pentru asta avem nevoie de avem nevoie de industrie.
Pe de altă parte, Raportul Draghi vine și spune că, dacă vrem într-adevăr să rămânem competitivi, va trebui să alocăm, suplimentar față de ceea ce avem acum, undeva la 750 de miliarde de euro la la nivelul întregii Uniuni Europene. Vorbim de o bază bună pe care o avem, dar de pași importanți pe care trebuie să- i facem tocmai pentru a câștiga această bătălie.
Trebuie să recunoaștem foarte clar că este o bătălie între țările europene în a genera acești bani și a atrage sectoare economice. Eu cred că suntem la început, avem o oportunitate foarte mare, pentru că această revoluție tehnologică practic resetează întregul sistem economic european. Dar lăsând deoparte bunele intenții și declarațiile cotidiene politice pe care le avem, succesul acestui demers nu se poate face decât prin consistență, prin continuitatea unei politici economice care să nu fie influențată de dispute politice sau de cicluri electorale. Sustenabilitatea economică este strâns legată și de continuitatea politicilor pe care le vom adopta”.
Documentul Green Deal Industrial Plan va fi gata anul viitor
Potrivit domnului Spătaru, reindustrializarea trebuie să fie un concept în dezvoltare, iar Guvernul a semnat un document programatic, contractat cu cei de la Banca Mondială, care se numește Green Deal Industrial Plan: “Am semnat împreună cu Secretariatul General al Guvernului un contract cu cei de la Banca Mondială. Practic, ne așteptăm ca acest document final să fie gata până la jumătatea anului 2025, urmând ca el, bineînțeles, să fie discutat cu mediul de afaceri, pentru că nu vom putea face o politică coerentă fără să avem această consultare cu mediul de afaceri.
Prin acest acest document vom avea direcțiile strategice de dezvoltare ale României, ținând cont de factorii competitivi pe care îi avem, oportunitățile pe care am putea să le să le dezvoltăm în noul context geopolitic și, de asemenea, care sunt sursele de finanțare și banii pe care trebuie să-i punem la dispoziție pentru a putea să avem acest plan coerent. Asta înseamnă că la nivelul întregului sistem de bugetare vom avea elemente cheie pe care trebuie să le regăsim în bugetul fiecărui an, cu direcțiile specifice de dezvoltare, astfel încât mediul de afaceri să poată să acceseze aceste aceste fonduri, dar să vină, de asemenea, cu fondurile proprii. Avem un document care a fost deja făcut – Strategia pe termen lung privind schimbările climatice, care ne spune că, dacă vrem să ne îndeplinim obiectivul de decarbonizare, adică 90% reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, până în 2050, România trebuie să pună la dispoziție sau să atragă din mediul privat 300 de miliarde de dolari până în 2050.
Această sumă poate fi alocată dacă vom fi cu coerenți și consistenți cu politicile guvernamentale pe care le vom aplica de acum încolo. Asta înseamnă că aproximativ 100 de miliarde de dolari ar trebui alocate de statul român prin fonduri europene sau prin bugete, sau prin emiterea de acțiuni verzi pentru acest sector, urmând ca 200 de miliarde de dolari să fie bani atrași din mediul privat pentru aceste dezvoltări”.
Potrivit domnului Spătaru, din 2025 toate politicile guvernamentale vor trebui să fie sectoriale și nu generice, așa cum a fost până acum: „Asta înseamnă că pentru industria metalurgică să avem un plan sectorial care presupune decarbonizarea prin introducerea hidrogenului, de exemplu, în procesul de producție, conversia de la acele furnale pe care pe care le avem la oțelării electrice, o politică privind colectarea acestor deșeuri metalice tocmai pentru a putea fi folosite în procesul de producție. La ciment, vorbim de captarea și stocarea carbonului, tocmai pentru a rămâne în continuare competitivi pe piața cimentului și a nu plăti certificatele CO2. Așadar fiecare politică trebuie să fie sectorială, iar instrumentele pe care le avem la dispoziție sunt fondurile europene. Trebuie să susținem în continuare emiterea de bonduri verzi nu numai la nivel național, dar și la nivelul fiecărei regiuni de dezvoltare, care să vină să finanțeze, să cofinanțeze ulterior aceste aceste sectoare.
Și aș mai atrage atenția asupra Agenției de comerț exterior și atragerea investițiilor străine care trebuie să fie funcțională, iar atașații economici pe care- i avem sau structurile pe care le avem să înceapă să devină active acolo unde ne dorim să atragem investițiile străine sau, de ce nu, să generăm interes și în rândul antreprenorilor români. Eu mă bazez foarte mult pe capitalul românesc și cred că acest capital românesc, printr-o comunicare corespunzătoare, cu un impuls dat antreprenorilor români și direcții clare, vom putea să atragem capitalul românesc către aceste direcții strategice”.
România are câteva avantaje incontestabile pentru reindustrializare
Florin Spătaru este unul dintre cei care a adus în discuția publică reindustrializarea României: „Eu cred că am reușit în ultimii ani să repun pe agenda publică acest subiect al reindustrializării, pentru că foarte multă lume spunea că România nu va mai putea să fie industrială, că România a pierdut această această bătălie. Dar, în acest moment, lucrurile se pot mișca.
Oportunitățile de dezvoltare ale sectoarelor industriale țin foarte mult de noile tehnologii pe care le avem acum. România are câteva avantaje incontestabile. Câteodată nu suntem atât de vocali în a le promova. Dar avem un mix energetic foarte bun. Avem un capital uman care reprezintă poate cea mai mare avere pe care această țară o are. Și avem, de asemenea, resurse naturale. Acest mix pot genera oportunități în genera oportunități. Important este ca noi să le prezentăm corespunzător. Această distribuție a lanțului de valoare la nivelul întregii țări trebuie să fie una echilibrată pentru că, dacă vom continua să deșertificăm economic anumite zone și să concentrăm foarte mult sectoare economice în zone deja care sunt suprapopulate, nu vom face decât să creăm niște dezechilibre.
Dezvoltarea inegală între între diversele zone ale țării trebuie să fie un aspect de care trebuie să ținem cont.
De asemenea, avem oportunități în domeniile de nișă, în sectoarele automotive, în domeniul semiconductorilor. Deja, la Universitatea Politehnică, vom intra într-un proiect european extrem de important. Vom avea infrastructura critică pentru producția de semiconductori. Vom avea un clean room la Universitatea Politehnică printr-un proiect de microelectronică de 500 de milioane de euro din PNRR, pe care am reușit să îl punem în funcțiune.
Alte oportunități pe care le avem vin tocmai din acest deficit de balanță comercială pe care îl avem. Vorbim de trei elemente: industria chimică, industria metalurgică, dar și producția alimentară. Referitor la producția alimentară, este foarte bine că la nivelul Ministerul Agriculturii am lansat acest proiect de 500 de milioane de euro pentru procesare, dar următoarea etapă o reprezintă dezvoltarea de hub- uri logistice, capacități de refrigerare și de frig care să vină să suplimenteze acest lanț de valoare. Având toate aceste elemente, bineînțeles că România se poate dezvolta.
În 2040, România ar putea să își tripleze PIB- ul prin aceste proiecte și bani alocați acolo unde trebuie. Asta înseamnă că guvernele pe care le vom avea din 2025 încolo, în fiecare an, vor trebui să își respecte promisiunea față de mediul de afaceri și să vină cu alocările bugetare corespunzătoare, tocmai pentru a duce a avea această consistență pe termen lung în politicile publice economice”.
Daniel Apostol, director general al Federației Patronale de Petrol și Gaze (FPPG), a declarat: „România are nevoie stringentă de creșterea capacității sale instituționale pentru a putea facilita și administra punerea în aplicare a unei multitudini de regulamente și reglementări europene, mai ales în domeniul energiei. Este imperativ ca statul român să dispună de o expertiză aprofundată la nivelul autorităților implicate în negocierile purtate cu privire la impactul acestor reglementări europene asupra sectorului energetic.
Domnul Florin Spătaru, consilier de stat, a inițiat o colaborare strânsă și un dialog cu mediul de afaceri, având ca scop integrarea expertizelor private în efortul de creștere a capacității statului de construire a unei noi viziuni de dezvoltare economică și industrială.”
Conferința va reuni 17 lideri din domeniu, ce vor analiza strategiile prin care companiile pot atrage și păstra talentele de care au tot mai mare nevoie, în acest context definit de transformare digitală, automatizare și integrarea inteligenței artificiale în procese și activități.
În contextul schimbării muncii și job-urilor, învățarea și dezvoltarea sunt mai importante ca niciodată. Angajații au nevoie să își seteze un mindset de învățare continuă pentru a dobândi aptitudinile necesare viitorului muncii, însă și angajatorii trebuie să satisfacă această nevoie prin oferirea de oportunități de în carieră și de creștere la nivel ierarhic. Ce strategii pot fi implementate în dezvoltare, în acest caz? Cum pot îmbrățișa organizațiile și liderii tehnologia, fără a pierde abordarea centrată pe oameni? Cum pot găsi un echilibrul potrivit între automatizare și interacțiunea umană? Cum pot oamenii de HR lucra cu liderii pentru construirea unui mediu de lucru pozitiv, autentic, cu atenție la work-wellbeing?
Conferința va include două sesiuni de prezentări și un panel de dezbatere, iar discuțiile se vor orienta în jurul a trei subiecte cheie: Talent Acquisition, Employer Branding și Employee Experience.
Au confirmat prezența la eveniment, în calitate de speakeri:
Angelique Slob, Founder, Management Consultant, Future of Work Strategist, Hello Monday Club (Olanda)
Tímea Mozgirs, Head of Sales and International Expansion, Blue Colibri International
Delia Pușcă, HR Manager, Talent Acquisition and Engagement, AstorMueller
Claudia Vidican, Human Resources Manager, iwis mobility systems
Aurelian Chitez, Director of Sales, Romanian Software
Luiza Bijan-Costin, HR Manager, Verdum Romania
Olivia Pocioian, HR Service Manager, Global Payroll Operations Europe, Celestica
Cătălina Breukers, Business Development Manager, UCMS by AROBS
Georgiana Andrei, Director Comercial, Divizia Abonamente, Rețeaua de sănătate REGINA MARIA
Eduard Pînzariu, Delivery Director, Smartree
Mihaela Colesnic, Tax & Legal Manager, Romanian Software
Leonard Rizoiu, Fondator & General Manager, leoHR
Moderator al evenimentului va fi Daniel Drăgan, Managing Partner, BusinessMark.
Evenimentul va avea loc la Ramada by Wyndham Oradea, în intervalul 08:30 – 15:30 și vizează: HR Managers, HR Directors, HR Business Partners, Talent Acquisition Managers, Employer Branding Managers, Culture Managers, Talent Acquisition Managers, Internal & External Communication Managers, HR, PR & employer branding consultants, General Directors, Team Leaders.
Ediția de la Oradea face parte din seria mai amplă de evenimente „Magnetico”. După edițiile din Craiova, Cluj-Napoca, Pitești, București, Iași, Brașov, din prima jumătate a anului, proiectul continuă cu ediții și în alte orașe: Timișoara (14 noiembrie, Iulius Congress Hall), Sibiu (19 noiembrie, Hotel Ramada).
Pentru mai multe informații și pentru a vă înregistra la eveniment, vă rugăm să accesați pagina oficială a evenimentului sau să transmiteți un email la adresa: office@business-mark.ro. Ultimele bilete sunt disponibile la prețul standard de 500 RON + TVA, iar grupurile beneficiază de până la 20% reducere, în funcție de numărul de participanți înscriși.
Eveniment organizat de BusinessMark
Partenerii evenimentului: colorful.hr, OLX Locuri de Muncă, Macromex, Smartree, Rețeaua de Sănătate Regina Maria, UCMS by AROBS, Chocolissimo, Blue Colibri
Eveniment susținut de: Asociația Firmelor Bihorene, British Romanian Chamber of Commerce
Partener de monitorizare: mediaTrust
Parteneri media: spotmedia.ro, IQads, SMARK, Ziarul Bursa, Revista Cariere, Portal HR, Revista de HR, angajatorulmeu.ro, PRwave, digital-business.ro, Debizz, Transilvania Business, MATEK, Jurnalul de Afaceri, EventsMax, Global HR Manager, Revista Piața, spațiulconstruit.ro, România Durabilă, Economistul, Club Economic, Business Voice, Femei în Afaceri, Bănățeanul, Express de Banat, Arad24.net
Munca în format hibrid reprezintă o provocare majoră pentru companii, necesitând o regândire a spațiilor de lucru și o adaptare a practicilor de management, pentru a menține productivitatea și coeziunea echipelor.
Investițiile în formarea și susținerea middle managementului sunt cruciale, având în vedere că 80% dintre aceștia simt că nu au resursele sau sprijinul necesar pentru a-și gestiona eficient echipele.
Creativitatea și inovația devin tot mai importante în dezvoltarea organizațională, iar companiile caută modalități de a încuraja gândirea critică și autonomia angajaților.
Diversitatea și incluziunea rămân priorități pentru organizații, studiile arătând că echipele diverse sunt cu până la 20% mai competitive și mai inovatoare.
Pe 25septembrie 2024, BusinessMark a organizat la București o nouă ediție a conferinței anuale HR Uncovered, ce a reunit 27 de lideri din domeniu. În cadrul sesiunilor de prezentări, discuțiilor 1-to-1 și panelului de dezbatere, invitații au subliniat importanța departamentului de HR în construirea și consolidarea brandului de angajator. Nu au lipsit din agenda zilei nici discuțiile despre călătoria de devenire profesională – atât a angajaților, a oamenilor de resurse umane, cât și a liderilor.
SESIUNEA I
Prima sesiune a conferinței „HR Uncovered” din 2024 a fost deschisă de Zoe Dobre, Chief People and Culture Officer, Cargus, care a vorbit despre programele de training și dezvoltare implementate în organizație.
„Anul trecut am observat că managerii zonali au nevoie de competențe mai bune – nu aveam niciun plan de training, iar performanța putea deveni mai bună. Ne-am dorit să avem un proces de curierat foarte clar, în pași, bine structurat. Ne-am dorit să le oferim un fel de ghidaj, pentru ca managerii să știe cum ar trebui să arate o săptămână de lucru, trecând prin toate taskurile agenților de vânzări. Ca departament de HR, a trebuit să ne uităm foarte clar la competențe, ne-am gândit la ce fel de oameni ne dorim în organizație și am început un proces de educație continuă. HR-ul este un partener foarte important în toate proiectele strategice. Am început prin a stabili un profil ideal al agentului de vânzări – ne-am uitat la competențele funcționale și la trăsăturile de caracter pe care le are”, a explicat ea.
A urmat Oana Munteanu, Director, People & Organisation, PwC Romania, care a adus în discuție rezultatele unui studiu privind percepția angajaților față de digitalizare și AI.
„Tehnologia este un subiect care afectează viitorul muncii – a apărut pe agenda noastră acum 5-6 ani și, de atunci, se mișcă cu o viteză foarte mare. Ceea ce se întâmplă acum are șansa să accelereze și mai mult modul în care lucrăm, în care interacționăm. Ceea ce aduce în plus acest nou val de AI este că și job-urile care presupun analiză și competențe avansate vor fi afectate de inteligența artificială. Sunt și foarte multe job-uri ce vor crește în ceea ce privește cererea: educație, sănătate, tehnologii, profesiile ce au nevoie de muncitori calificați. E important să vedem cum percep oamenii aceste schimbări și dacă va exista o cerere pentru competențele lor în viitor. În topul factorilor percepuți de angajați că le-ar afecta viitorul muncii se numără: schimbările în preferințele consumatorilor, schimbările legislative și cele de tehnologie. În România, față de global, e o percepție mult mai redusă a impactului tehnologiei asupra muncii. Asta arată că, deși subiectul e pe agenda noastră, suntem puțin în urmă în ceea ce privește utilizarea tehnologiei la locul de muncă. Există o deschidere față de noile moduri de a lucra, însă există și un fenomen care crește – acela al percepției că există mult prea multă schimbare. 50% din oameni simt că prea multe lucruri se întâmplă în același timp”, a spus ea.
La rândul său, Loredana Gîlmeanu, HR Country Lead Romania & HRBP Romania, Bulgaria, Adriatics, Nestlé România, a prezentat programele pentru atragerea talentelor în organizație, subliniind totodată rolul strategic al oamenilor de HR în organizație.
„Departamentul de HR este partener de business – nu mai este perceput ca în trecut, ca fiind departament operațional, generator de hârtii. Partea de respect este foarte importantă: respect pentru noi înșine, pentru ceilalți, pentru viitor și pentru diversitate. O imagine a unei companii pe piață, oricât de mult ne-am promova în exterior, trebuie să se reflecte și în EVP-ul nostru. Colegii noștri sunt ambasadori ai companiei pe toate canalele. Monitorizăm rata de turnover, de retenție, dar am început dinainte de pandemie să urmărim și câți foști colegi doresc sau, chiar, se întorc în companie. Când îi întrebăm ce i-a determinat să se reîntoarcă, toți răspund că vor să revină pentru cultura companiei, pentru atmosfera din companie. Pe partea de talent atraction, ne legăm campaniile de consumatori de ceea ce avem noi, cei din departamentul de HR, în focus. Avem o inițiativă numită Nestlé Needs YOUth – ce facem noi pentru generațiile tinere. Proiectul a început acum 10 ani, dintr-o îngrijorare privind ratele de șomaj în rândul tinerilor”, a spus ea.
Au urmat reprezentanții Romanian Software, Aurelian Chitez, Director of Sales și Mihaela Colesnic, Tax & Legal Manager, care au adus în discuție provocările, conformitatea și adaptabilitatea prin soluții HR digitale.
„2024 a fost un an cu multe schimbări, mai ales la început, iar vara aceasta a fost liniște. Ne pregătim pentru ce urmează începând cu 2025. Se preconizează că, în zona de fiscalizare, vor fi modificări fiscale majore, precum reevaluarea impozitării veniturilor persoanelor fizice, eliminarea scutirilor de impozit pentru salariații din construcții, IT și industria agroalimentară. Se discută despre ele și avem presiuni de la UE să le eliminăm, deși teoretic ele sunt în vigoare până în 2028. Propunerile sunt asumate și prin PNRR, astfel că ne așteptăm să se producă aceste eliminări mai devreme. Vorbim și despre două alternative pentru reducerea taxării persoanelor cu venituri mici. În 2025, avem și noul salariu minim brut european, ce impune ca salariul minim din fiecare țară parteneră să nu fie mai mic de 50% din salariul mediu brut. În prezent, în România, este de 7.700 lei pe lună. Astfel, trebuie să ne pregătim bugetele pentru noile modificări”, a explicat Mihaela Colesnic.
„Zona de Revisal este un aspect important în această perioadă. Pentru companiile care folosesc tehnologia veche trebuie ca furnizorii să ofere integrare prin API, iar partea de comunicare între aplicația furnizorului și zona de REVISAL va fi făcută automat. Va fi o comunicare bilaterală. Va fi o provocare pentru partea de preluare a istoricului – va dispărea acest DP de pe Revisal. Practic, comunicarea va fi doar imaginea de la momentul T0, când transmiteți Revisal”, a continuat Aurelian.
În continuare, a urcat pe scenă o invitată specială, Stephanie Fastré, Talent Management Leader, Anterior la Google, Netflix, Action, care a vorbit despre evoluția rolului de Talent Manager.
„Se observă pe LinkedIn tot mai mulți oameni cu rolul de Talent Manager. Am ajuns să înțeleg că acesta este un rol critic pentru retenție, angajare și întregul ciclu al Experienței Angajatului. Mi-am dat seama, pe parcursul colaborării cu diverse organizații, că învățarea și dezvoltarea sunt o parte foarte importantă, dar managementul talentelor este cel care conectează toate piesele. Angajații întreabă acum, când se alătură unei organizații, ce beneficii vor avea. Sunt trei lecții-cheie pe care le-am învățat în activitatea mea. Prima abordare este să mă întreb cu ce am de-a face. Ce fel de organizație este aceasta, astăzi? Trebuie să înțelegem imaginea de ansamblu a organizației. Din perspectiva resurselor umane, am observat că este necesar să ai curajul de a pune aceste întrebări și să faci asta de la început și cât mai rapid. Vorbește cu CEO-ul, vorbește cu departamentul de HR. Al doilea pas este să înțelegi misiunea organizației și ce înseamnă succesul acesteia. Al treilea pas este să petreci timp pentru a înțelege care este problema. Care este nevoia? De ce trebuie să gestionăm talentele? Ce soluții putem găsi?„, a spus ea.
Prima sesiune de prezentări a fost încheiată de Dan Moraru, Country Lead, 7card by Gympass, care a adus în discuție importanța și necesitatea ca organizațiile să acorde atenție wellbeing-ului angajaților lor.
„Astăzi voi vorbi despre starea de bine. Sunt câteva date extrase din două surse: prima este o cercetare făcută de colegii din Wellhub în 9 piețe din Europa și America, iar al doilea studiu este făcut de noi în România. Wellbeing-ul angajaților este o provocare unică în România, iar 9 din 10 angajați afirmă că nivelul de stres și epuizare le afectează nivelul de productivitate și implicare la locul de muncă. Totodată, 79% din angajații din România de astăzi declară un nivel de stres foarte ridicat. Am găsit un studiu care indica faptul că în 2019, aproape 66% simțeau stresul la locul de muncă. Deci procentul a crescut semnificativ. Mi se pare foarte important de semnalat că 3 din 5 oameni se simt epuizați la finalul zilei de muncă. Nu obosiți, nu stresați, ci epuizați, ceea ce înseamnă că au 10-12 ore pentru a se reface și a o lua de la început, cu o nouă zi de muncă. Din 2022 și până astăzi, a crescut de la 82% la 93% numărul oamenilor care consideră partea de salariu ca fiind un element în ceea ce privește wellbeing-ul la locul de muncă”, a spus el.
Conferința a continuat cu panelul „The Journey of Becoming”, la care au participat Andreea Leonte (Schneider Electric), Elena Anghel (SSAB-AG), Diana Bobulescu (AUSTRAL TRADE), Ioana Vrânceanu (OLX Locuri de muncă), Oana Scarlat (EXEC-EDU), Ionuț Păun (City Grill Group), moderator fiind Daniel Drăgan (BusinessMark).
Succesul companiei este strâns legat de succesul fiecărui angajat, a spus Ioana Vrânceanu, Head of Sales, OLX Locuri de Muncă. „Poveștile de devenire au mai multe capitole și sunt susținute atât de departamentul de HR, cât și de managerii direcți. Trebuie să susținem acest proces creând un mediu de lucru care să inspire și care să valideze. Nu în ultimul rând, zona aceasta, care duce cumva la merit, este cu totul al angajatului, pentru că noi nu facem decât să punem în lumină aspectele pozitive, punctele forte pe care le are (…) Cred că procesul de creștere vine cu un soi de urcușuri și coborâșuri; rareori este liniar. În egală măsură, este important să existe susținere. În compania noastră, fiecare angajat are în obiectivele anuale un proces prin care are posibilitatea să își creioneze planul de dezvoltare personală și profesională, fiind susținut de managerul direct, astfel încât să își atingă obiectivele”, a spus ea.
La rândul său, Diana Bobulescu, HR Manager, Austral Trade , a intervenit, precizând că: „Există oameni care își doresc schimbarea. Trebuie să identificăm promotorii schimbării, să îi implicăm în poveste. Trebuie să lucrăm pe partea de conștientizare și follow-up, feedback, fără să uităm de apreciere și recunoaștere. Observ leadership, empatie, transformare a rolului HR-ului în companiile românești. În compania noastră, toți angajații au același sens, aceeași direcție, iar nivelul de adaptare și de schimbare este continuu. Compania noastră are 31 de ani pe piață și avem o rată de retenție fantastică. Atenția leadership-ului și a oamenilor, empatia, felul în care toată lumea este la masă și discută despre subiectele care ard și dor sunt cheia succesului unei organizații.”
Într-un astfel de context, omul de resurse umane devine un fel de „integrator”, a fost de părere ElenaAnghel, Chief People Officer, SSAB AG: „În călătoria profesională avem provocări pe care le putem asemăna cu valurile. Câteodată sunt liniștite, dar câteodată ne surprind – apare acea rezistență la schimbare. Rolul specialistului din resurse umane este de a degaja, relaxa atmosfera, fie că vorbim de interviul de angajare sau de promovare, evaluare. Una din trăsăturile omului de HR este curiozitatea, pentru că relaxează omul, astfel încât să îl descopere, să îl pună la locul potrivit și să îi aleagă cel mai bun loc în carieră și în organizație, cât să aducă valoare companiei în care lucrează. Când vorbim de rezistență la schimbare, oamenii de HR și leadership-ul trebuie să comunice transparent, sănătos”, a completa ea.
Foarte importantă este și partea de adaptabilitate la cultura organizațională, a intervenit, la rândul său, Ionuț Păun, Human Resources Director, City Grill Group. „Compania este 100% românească, iar intern se face un fel de interantreprenoriat. Ne interesează foarte mult persoanele ce vin cu o viziune diferită; care nu caută un pattern în care se așteaptă să găsească totul robotizat. Cred că, în ultimul timp, indiferent de funcții, căutăm persoane care să se adapteze la cultură și să vină cu un aport nu neapărat de skill-uri, cu și cu o gândire diferită, care să ne ajute să ieșim din diferite situații. Nu știm ce urmează să se întâmple, am văzut ce a adus pandemia – astfel, vrem să fim pregătiți să ne adaptăm la imprevizibil. Vorbim de 1200 de angajați și suntem în creștere”, a adăugat el.
În plus, organizațiile caută, în prezent, persoane care să poată fi autonome și care să aibă gândire critică, a spus Oana Scarlat, Director general, EXEC-EDU. „Job-urile, rolurile au devenit foarte fluide. Astfel, căutăm prezența unui mindset de creștere, iar acesta este unul din cele mai solicitate subiecte pe zona de programe de training solicitate de angajatori. Organizațiile caută persoane care pot să fie autonome, care au gândire critică (…) Nu mai este o alegere să faci reskilling. Atât angajatul, cât și compania, trebuie să facă asta pentru a ține pasul cu vremurile. Procese de re- și upskilling vin corelate cu industria în care se află compania, cu specificul ei. Este nevoie și de o strategie internă pentru a face acest proces să curgă și să fie susținut de interior. Trebuie să acordăm atenție și la tendințele din piață, la ce spun studiile despre viitorul muncii. Acestea trebuie corelate și aduse într-o zonă în care să dezvoltăm o cultură a învățării. Cei care se duc proactiv spre această zonă de învățare ar trebui încurajați și recompensați, aduși în față”, a explicat ea.
„Din perspectiva unei companii de tehnologie, e importantă zona de skill-uri; căutăm în continuare specialiști care să vină cu expertiză și experiență, dar și la potrivirea la cultura noastră, cu valorile noastre. Ne uităm și la potențial, la aportul pe care îl aduc echipelor. Vorbim de un mix de skill-uri, potențial, adaptabilitate, contribuție în echipă și în succesul organizației (…) Am ales să dezvoltăm o aplicație proprie de AI, este propriul chatGPT. Astfel, a fost nevoie de un upskilling al colegilor, pentru a se adapta la varianta noastră internă. Pentru noi, AI a venit ca o gură de aer proaspăt. Practic, specialiștii, având-o, se pot degreva de takurile repetitive, pot aloca mai mult timp învățării. Toată lumea știe să utilizeze acest chatGPT. Am îmbrățișat AI-ul și în HR și încercăm să vedem cum putem eficientiza activitatea operațională cât mai mult”, a intervenit, la rândul său, Andreea Leonte, SEE HR Services Manager, Schneider Electric.
SESIUNEA a II-a
Vlad Glăveanu, Full Professor, Dublin City University, a deschis cea de-a doua sesiune vorbind despre creativitate, ca driver al inovației.
„Creativitatea este un motor pentru inovație, dar pentru mine, în calitate de psiholog, creativitatea ține de oameni, de wellbeing-ul lor. Multe studii indică faptul că există numeroase beneficii psihologice în a avea libertatea de a ne exprima. Creativitatea este complicată și se întâmplă ceva destul de special atunci când producem idei, lucruri, proiecte, și există, de asemenea, un element de noutate – ideile sunt valoroase. Ne pot ajuta să rezolvăm probleme, să inovăm. Pentru a realiza ceva valoros, trebuie să îmbinăm noutatea cu valoarea. Poți avea multe abilități, poți fi capabil de inovație, dar dacă nu crezi în abilitățile tale, nu vei încerca să fii creativ. Cum putem valorifica potențialul? Care este natura procesului creativ? În procesele creative, ce tindem să facem este să venim cu mai multe perspective asupra problemei pe care o avem. Când intersectăm perspective diferite, ceea ce se întâmplă este că mintea noastră devine puțin mai flexibilă. Ne dăm seama că nimic nu servește unei singure funcții, nimic nu are un singur scop. Dacă ești blocat într-o perspectivă singulară, trebuie să vorbești cu alți oameni, să înțelegi și perspectivele lor, cât să dobândești o imagine de ansamblu”, a spus el.
A urmat Virgil Stănescu, Președinte Executiv, Sports HUB; co-Fondator, GO Scholarship; co-Fondator, ReThink Romania; Vice-președinte, CEO Clubs Romania, care a vorbit despre obiectivele din călătoria de devenire a fiecăruia, făcând analogie cu parcursul unui sportiv de performanță.
„Sportul și munca au foarte multe în comun. Ce am învățat din sport mă ajută astăzi, în orice aș face. Aș vrea să vă vorbesc despre ce înseamnă sportul în afara terenului de joc. Aș vrea să vorbim astăzi despre un parcurs – un lucru la care noi, sportivii, nu ne gândim în afara terenului, dar ne gândim la el în cariera noastră: meciul de sâmbătă, care poate fi transpus într-un obiectiv imediat. După care, ai un obiectiv pe termen mediu – acela este campionatul. E făcut din multe obiective pe termen scurt, dar e un obiectiv finit. Avem și un al treilea obiectiv: un obiectiv infinit, făcut din multe obiective pe termen scurt, iar acesta este să devii cea mai bună versiune a ta. Vorbim despre un bagaj în care intră multe lucruri: să înțelegi să joci în echipă, să înțelegi ce înseamnă roluri, determinare, rutină. Sunt lucruri pe care și oamenii de HR se chinuie, zi de zi, să le transmită echipelor. Dacă ne-am orienta către rezultat încă de la început, am face numai ce știm. Astfel, trebuie să înțelegem procesul, să înțelegem obiectivul infinit, pentru a deveni mai buni. Trebuie să înțelegem procesul. Al doilea pas este să înțelegi progresul, să măsori, să vezi unde ai ajuns. Dacă am fi atenți numai la rezultat, nu am ști ce să schimbăm. Pentru mine, rezultatul este un progres al procesului”, a spus el.
Un alt subiect abordat în cea de-a doua sesiune a vizat diversitatea. Astfel, Dorina Voinea, Commercial People and Culture Manager, Coca-Cola HBC România, a punctat că organizațiile cu o diversitate ridicată ajung să fie mai competitive. „De multe ori, când ne uităm la o organizație, tendința este de a avea prea mult dintr-un anumit tip sau tipologie de persoane, un grup de oameni foarte asemănători. În cadrul organizației noastre, ne uităm la date, la cifre, și am observat că lipsa diversității are un impact direct în profitul organizațiilor. Organizațiile cu o diversitate ridicată au șansa să fie cu peste 20% înaintea competitorilor direcți. În esență, diversitatea nu e atât de complicată. Un grup divers de oameni vine la pachet cu perspective diferite, abilități diverse și pot să ducă spre rezolvarea problemelor din mai multe unghiuri, mai multe idei. De ce este atât de greu să atingem acest obiectiv al diversității? Pentru că apar prejudecățile, iar studiile arată că le avem cu toții; fac parte din natura noastră umană. Prejudecățile nu vin din intenții rele, însă trebuie să le conștientizăm și să contribuim la susținerea diversității, să lucrăm împotriva prejudecăților, să facem lucrurile în mod diferit. Mai este nevoie de un lucru extrem de important atunci când vorbim de diversitatea la locul de muncă: angajamentul organizațiilor”, a explicat ea.
Andrei Crețu, Co-fondator, Pluria, a vorbit, la HR Uncovered 2024 despre importanța ca echipele să lucreze împreună, să colaboreze, pentru a crește productivitatea.
„O colaborare în persoană insuficientă triplează cheltuielile cu angajații. Este un statement puternic, care sunt convins că nu surprinde pe nimeni, ci pune lucrurile în context. Vorbim despre echipe din ce în ce mai distribuite, izolare, burnout, ce se traduc pentru companii într-o scădere a creativității, a inovației. Și atriția este impactată. Toată lumea vorbește de viitorul hibrid al muncii. Nu putem avea doar o componentă remote – organizațiile suferă foarte mult când nu reușesc să aducă oamenii împreună, însă munca hibridă este un numitor comun: înseamnă zile în care colaborăm separat și zile în care colaborăm în persoană. Pentru a construi noul birou al muncii hibride și a reuși să avem o organizație sustenabilă, care colaborează, avem nevoie de acces și la alte spații de lucru, nu doar la sediul central. 72% din zilele de lucru din rețeaua Pluria au fost colaborative – cu mai mult de un coleg, astfel că ne-am dat seama că spațiile noastre aduc oamenii împreună. Studiile spun că procentul de interacțiune in-person ideal ar trebui să fie 20-25%. Dacă depășim 2-3 luni fără colaborare in-person, engagementul scade dramatic”, a spus el.
Invitat special din Suedia a fost Peter Coulson, Director, People & Culture, care a vorbit despre necesitatea ca organizațiile să ofere mai mult suport celor din middle management și să îi echipeze cu skill-urile necesare pentru a gestiona echipele, în contextul actual.
„Doar 20% dintre middle manageri spun că se simt sprijiniți de organizațiile lor. Asta înseamnă că 80% simt că nu au resursele sau sprijinul necesare pentru a-și gestiona echipele. Organizațiile cu o coeziune mai mare a middle managementului raportează o productivitate mai ridicată. 43% din acești manageri raportează că se simt copleșiți din cauza responsabilităților crescute post-pandemie, mai ales în contextul modelelor de lucru hibrid. De la începutul pandemiei, am văzut mulți manageri nevoiți să coordoneze echipe la distanță. Ei nu au neapărat experiența necesară pentru a gestiona echipe la nivel internațional, când acestea lucrează de la distanță. Putem observa că, atunci când companiile investesc în formarea acestor manageri, se înregistrează o reducere a fluctuației cu 20%m ceea ce duce la îmbunătățirea directă a retenției talentelor și a sănătății organizaționale. Care este importanța managementului de nivel mediu? S-a identificat că, de multe ori, ei sunt ignorați, însă aceștia reprezintă veriga de legătură între senior leadership și angajații de pe prima linie„, a explicat el.
La rândul său, Anca Bosinceanu, HR Manager, UCMS by AROBS, a adus în discuție provocările care apar atunci când un angajat preia un rol de management.
„A prelua un rol de management este o călătorie și nu este una ușoară, ci o adevărată transformare. Trebuie să faci lucruri mult mai complexe, cu un grad de responsabilitate mai ridicat. Rolul unui manager este ca al unui pilot – implică strategie, decizie și abilitatea de a gestiona turbulențe. Conform unui studiu de la Harvard, jumătate din persoanele care ocupă poziții de CEO se simt izolați la job, fapt care le afectează performanța și, de multe ori, ajung la burnout. Care sunt motivele pentru care oamenii își doresc să ajungă într-un rol de management? Printre altele, își doresc asta pentru influență și impact, pentru statut, pentru bani, pentru că vor să influențeze cultura companiei. Ei au foarte multe provocări în primele luni de activitate; au dificultăți în managementul performanței și dinamicii echipei și, din păcate, nici ei nu primesc feedback. Se vorbește des despre responsabilitatea managerilor în retenția angajaților. Ei sunt responsabili pentru 70% din variația implicării angajării, iar 58% pleacă din cauza managementului, iar 43% vor să rămână în companiile în care managerii se implică în motivarea lor. Să ai un manager bun e ca o gură de aer proaspăt”, a spus ea.
Adrian Dinu, CEO, Creasoft, a încheiat cea de-a doua sesiune a conferinței anuale „HR Uncovered” aducând în discuție soluțiile digitale ce vin în ajutorul oamenilor de HR, pentru eliminarea activiăților repetitive. Astfel, el a precizat: „Dezvoltăm soluții electronice și software de pontaj, însă aș vrea să discutăm și despre cum ajustăm și optimizăm rapoartele de prezență, astfel încât să le folosiți spre ERP-ul vostru sau soluția voastră spre zona de salarizare. Ne integrăm cu majoritatea furnizorilor de payroll de pe piață. Astfel, soluția universală este să importați statul de salarii indiferent de furnizor. Avem algoritmi pe bază de AI care ajută la crearea de fluturași și adeverințe. Angajații pot intra în posesia lor prin kiosk-ul self-info. Pontajul electronic se poate realiza fie printr-un terminal portabil, fie cu ajutorul telefonului mobil, fie prin intermediul computerului. Nu se mai dorește autentificarea cu cardul, pentru că acesta este mai ușor de pierdut, astfel că se preferă fie soluția cu amprenta, ori accesul cu telefonul.”
SESIUNEA A III-A
Cea de-a treia sesiune a început cu Alex Her, Global Employer Brand Storyteller Public Speaker, invitat special din Statele Unite.
„Acum vedem mulți specialiști în Employer Branding, însă cu câțiva ani în urmă nimeni nu știa cum să definească acest rol. Am avut marea șansă de a mă alătura unei echipe unde am putut învăța cum să fac sourcing în mod corespunzător și apoi să fac reverse-sourcing. Dacă conducerea nu te sprijină, ești deja într-o poziție perdantă. În poziția mea actuală, a trebuit să construiesc echipa de la zero. Este un rol de leadership, așa că a fost o oportunitate care mi-a schimbat viața. Iată câteva lecții pe care le-am învățat din experiența mea anterioară. Fii confortabil cu schimbarea: schimbarea este dificilă, vor fi unele turbulențe, dar în cele din urmă vei ajunge acolo unde îți dorești. Împărtășește-ți opinia, împărtășește-ți gândurile cu ceilalți lideri din prganizație. Vei avea întotdeauna o voce, așa că ar fi bine să faci acea voce să fie auzită„, a spus el.
Au urmat Luiza Banyai (Member of Romanian Council Board, Romanian Diversity Charter, People Experience Expert & Companies Transformation Advisor) și Viorel Ognean (Director General, Lantmännen Unibake Romania și Europa de Sud-Est) care au împărtășit o perspectivă diferită asupra transformării organizaționale.
„Am vrea să oferim o perspectivă diferită asupra procesului de schimbare, pentru că eu sunt HR și Viorel este executiv. Deseori mi s-a întâmplat, ca om de resurse umane, ca atunci când am mers către zona executivă ca să înțeleg ce nevoie are, ce trebuie să fac, s-a dovedit că perspectiva mea era asemănătoare în anumite situații și deosebită în altele”, a spus Luiza.
„În momentul în care reușești să identifici direcția în care te găsești, încerci să găsești resursele pentru a construi înspre direcția respectivă. Identifici persoanele cheie, obiectivele cheie, recrutezi în acea direcție. Am preluat o linie de producție, o mică fabrică, obiectivul fiind să fie baza de pornire pentru viitorul organizației în această regiune. Obiectivul era să construim un business mai mare și de succes, astfel că doi ani după ce am început să construiesc, am început să definim strategia. În următorii ani, s-a tradus în validări, în planuri reale. Partea de comunicare în interiorul organizației este, predominant, gândită de HR și vine din identificarea nevoilor, a punctelor sensibile, iar multă vreme rolul acesta îl jucam eu, directorul financiar, directorul de vânzări, directoarea de marketing… Abia atunci când am început să avem în HR persoanele, am început să structurăm comunicarea internă. Identificarea și conectarea nevoilor echipelor din operațiuni, care sunt cele mai numeroase, vin din sfera HR”, a explicat Viorel.
Munca în format hibrid duce la transformarea rolurilor de HR, dar și la cele ale liderilor, a subliniat, la rândul său, Angelique Slob, Founder, Management Consultant, Future of Work Strategist, Hello Monday Club, invitată specială a ediției din acest an.
„Am lucrat pentru o companie care avea câteva mii de angajați și, spre sfârșitul pandemiei, i-au întrebat pe oameni dacă doresc să lucreze complet de la distanță sau să vină la birou de 2-3 ori pe săptămână. Oamenii au ales a doua opțiune și, astfel, s-a născut locul de muncă hibrid. Organizațiile au observat că unele spații nu mai erau folosite așa cum fuseseră destinate, pentru că oamenii au început să-și facă munca individuală de acasă. Acesta este un exemplu foarte clar, ce subliniază cât de mult avem nevoie de date, pentru a crea o strategie eficientă, cu accent pe Experiența Angajatului. În zilele noastre, contextul hibrid cere departamentului de HR să treacă de la un rol reactiv la unul de lider proactiv, cu focus pe strategia locului de muncă hibrid. Asta înseamnă că HR-ul trebuie să înceapă a colabora mai mult cu departamentele de Real Estate și Facilități. Implicarea HR-ului asupra conturării spațiilor de birouri a devenit mai mare de la începutul pandemiei. Avem nevoie de tehnologie, avem nevoie de toate datele disponibile pentru a decoda „rețeta” muncii în format hibrid. Asta înseamnă, pentru HR, să folosească datele în timp real pentru lua decizii în mod informat, decizii care reflectă nevoile angajaților, și pentru a crea o experiență bună a angajaților și un brand hibrid puternic. Viitorul începe cu HR-ul. Pe măsură ce rolul evoluează, HR-ul devine mai strategic, devine un lider al soluțiilor hibride holistice„, a spus ea.
Ediția „HR Uncovered” din 2024 s-a încheiat cu Ioana Cristea (PMO & Corporate Affairs Manager, Bimbo România) și Iulia Buciuman (Managing Partner, Humanistic, Executive Coach & Engagement Consultant), care au discutat despre pluriculturalism și problematica micro-culturilor într-un proces de achiziție și integrare. Ele au prezentat un caz concret de abordare a unei integrări ce s-a bazat pe parteneriate interne, în urma unei achiziții și au răspuns la întrebarea: mai poate brandul sa unească oamenii.
„Am făcut o conferință internă în care am adunat peste 400 de oameni cu oameni cheie din departamentele de people, management și echipa de vânzări. Ne-am adunat și am povestit despre rezultatele lui 2023 și despre ambițiile din 2024, sub umbrela Bimbo România. Asta a transformat niște lucruri, a fost începutul identității noastre, un fel de reset. A fost un eveniment-concept, care a fost creat sub cupola încrederii, care a avut foarte mult conținut vizual, conținut entertaining, media și am terminat cu o petrecere mexicană, o sinergie cu valorile românești, ceea ce a înglobat identitatea noastră, a Bimbo România”, a spus Ioana
La rândul său, Iulia a completat: „Ce ni s-a părut nouă interesant a fost echipa bună pe care am făcut-o în jurul zonei de valori și comunicare. O particularitate a fost inclusiv zona de setare de proiect, zona de comunicare. E important cum setezi un program de transformare și integrare, având un fir roșu al valorilor. Un lucru foarte important este să crezi în continuare în oameni, oameni care, puși în contextul potrivit, pot să construiască lucruri fantastice pe alte valori. Aceiași oameni pot acționa după alte principii și după alte valori. Mulți din HR recrutăm pe bază de valori, însă avem înăuntrul nostru numeroase valori pe care le putem accesa.”
Evenimentul a fost organizat de BusinessMark
Partenerii evenimentului au fost: colorful.hr, OLX – Locuri de Muncă, Coca-Cola HBC România, PwC România, Macromex, Pluria, UCMS by AROBS, Creasoft IT, Bergenbier, EXEC-EDU, Worldclass Romania, Chocolissimo, Food&Glory, Eisberg, Austral Trade, Rookeyz
Suport tehnic oferit de: SCS
Eveniment susținut de: BRCC
Traducere oferită de: Biroul de Traduceri Champollion
Partener de monitorizare: mediaTrustParteneri media: spotmedia.ro, IQads, SMARK, Ziarul Bursa, PortalHR, Revista de HR, angajatorulmeu.ro, PRwave, digital-business.ro, Debizz, MATEK, Transilvania Business, Jurnalul de Afaceri, Global HR Manager, EventsMax, Revista Piața, Spațiulconstruit.ro, Club Economic, România Durabilă, Business Voice, Femei în Afaceri
Eurodeputații au votat marți un împrumut extraordinar de 35 de miliarde de euro pentru Ucraina, ce va fi rambursat din viitoarele venituri provenite din activele rusești înghețate.
Cu 518 voturi pentru, 56 împotrivă și 61 abțineri, Parlamentul a aprobat noua asistență macro-financiară, menită să sprijine Ucraina în fața războiului brutal de agresiune al Rusiei. Acest împrumut constituie contribuția UE ca parte a pachetului G7 convenit în luna iunie, menit să furnizeze Ucrainei sprijin financiar de până la 50 de miliarde de dolari (aproximativ 45 de miliarde de euro). Suma finală a contribuției UE ar putea fi mai mică, în funcție de volumul împrumuturilor acordate de alte state membre din G7.
Mecanismul de cooperare în materie de împrumuturi pentru Ucraina, un cadru recent stabilit, va asigura accesul Ucrainei la veniturile viitoare generate din activele înghețate ale Băncii Centrale a Rusiei, deținute în UE. Aceste fonduri vor fi utilizate pentru rambursarea împrumuturilor oferite atât de UE, cât și de partenerii din G7. În timp ce aceste fonduri vor fi folosite pentru deservirea și rambursarea împrumuturilor, Ucraina va avea libertatea de a aloca aceste resurse conform nevoilor sale.
Fondurile acordate prin acest mecanism vor trebui plătite până la sfârșitul anului 2025. Acordarea împrumutului este condiționată de angajamentul Ucrainei de a menține mecanisme democratice funcționale, de a respecta drepturile omului și alte condiții politice, care vor fi specificate într-un memorandum de înțelegere. În plus, sistemele de management și control prevăzute în Mecanismul pentru Ucraina alături de măsuri speciale de prevenire a fraudei, se vor aplica acestui împrumut.
„Ucraina continuă să reziste agresiunii rusești cu ajutorul cetățenilor săi curajoși, care luptă nu doar pentru existența și libertatea lor, ci și pentru apărarea democrației, drepturile omului, libertății și respectării legilor internaționale pentru noi toți. Nevoia acestui sprijin financiar este imensă și urgentă. Rusia trebuie să plătească pentru faptul că atacă Ucraina, distruge brutal infrastructura țării, orașele, satele și casele acestei țări. Povara reconstrucției Ucrainei va fi pusă pe umerii celor responsabili pentru aceste distrugeri, adică pe umerii Rusiei”, a declarat raportorul Karin Karlsbro (Renew, Suedia).
Guvernele UE au aprobat deja propunerea, iar Consiliul urmează să adopte regulamentul prin procedură scrisă în urma votului din Parlament. Acest regulament va intra în vigoare în prima zi după publicarea deciziei în Monitorul Oficial al UE.
În septembrie, Comisia Europeană a anunțat un credit de 35 miliarde de euro pentru Ucraina, ce este parte a unui plan al partenerilor din G7, de a acorda împrumuturi de până la 50 de miliarde de dolari (aproximativ 45 de miliarde de euro). Rambursarea acestui împrumut este posibilă prin utilizarea activelor rusești înghețate. Aproximativ 210 de miliarde de euro în active sunt deținute în UE și blocate în temeiul sancțiunilor impuse Rusiei după invazia Ucrainei din februarie 2022. Guvernele UE au decis să utilizeze profiturile din aceste active pentru a sprijini atât eforturile militare ale Kievului, cât și reconstrucția țării.
Maria Zoicaș (foto) este noul director de resurse umane al ING Bank România din noiembrie 2024.
ING Bank România subliniază că „Maria are peste 16 ani de experiență în resurse umane, comunicare și educație. De-a lungul carierei sale, a coordonat proiecte de impact în mai multe companii globale alături de echipele pe care le-a dezvoltat în arii precum HR Business Partnering, Recruitment & Employer Branding, Culture & Engagement şi Talent & Development.
Printre experiențele sale cheie se numără coordonarea strategiei de resurse umane pentru echipe Comerciale și Operaționale, crearea şi implementarea unor programe de dezvoltare de talente la nivel local și internațional, proiecte majore de transformare organizațională şi culturală și inovarea practicilor de employer branding pentru companiile multinaționale din domeniul bancar, telecomunicații, FMCG și BPO”.
Mihaela Bîtu, CEO ING Bank România: „Maria Zoicaș este un profesionist foarte valoros, cu o experiență bogată în arii cheie din domeniul Resurselor Umane. Sunt convinsă că Maria va obține rezultate excelente în rolul de Director de Resurse Umane și că va contribui la dezvoltarea culturii noastre organizaționale diferențiatoare și la succesul echipelor noastre în anii care vor urma.”
ING Bank România precizează că „Maria preia funcția de la Mihaela Ioniţă, care de la 1 noiembrie devine noul Head of Human Resources la ING Germania. Misha s-a alăturat ING la începutul anului 2023, fiind unul dintre cei mai experimentaţi profesionişti de resurse umane din România, cu experienţă locală şi internaţională în diferite industrii”.
„În luna septembrie, contrabanda rămâne la un nivel relativ constant în majoritatea regiunilor țării. Cea mai afectată de comerțul ilegal continuă să fie regiunea nord-est, unde se înregistrează și cea mai mare creștere în septembrie, de 3,8 p.p. până la 21,3%. O creștere se înregistrează și în nord-vest, cu 2,5 p.p. până la 8,4%. Pe de altă parte, piața neagră scade semnificativ în vest, cu 4,4 p.p. până la 3,7%. Din punct de vedere al provenienței produselor de pe piața neagră, cea mai mare pondere o deține Bulgaria (28,3%), aflându-se în creștere abruptă cu 9,4 p.p., urmată de Duty Free cu 27,1%, în scădere semnificativă cu 12,3 p.p.. Moldova scade cu 3,3 p.p. până la 19,1%, iar cheap whites cresc cu 9 p.p. până la 18,4%”, a declarat Marian Marcu, Director General Novel Research.
„Circa 50 de milioane de țigarete de contrabandă au fost capturate de către autorități în primele zece luni ale anului în România, cu o valoare de piață de 47 de milioane de lei, conform datelor stopcontrabanda.ro. Este un rezultat al eforturilor susținute ale autorităților, completate în perioada recentă de investițiile semnificative în tehnologie modernă de scanare la punctele de trecere a frontierei, cu nouă astfel de sisteme urmând a fi funcționale până la finalul anului, potrivit Ministerului de Finanțe. Dar lupta împotriva contrabandei nu se încheie aici: este nevoie de un cadru fiscal sustenabil și predictibil pentru toate produsele cu nicotină, care să prevină diferențele mari de cost între produsele legale și cele ilicite, și de campanii de informare asupra legislației în vigoare și a riscurilor contrabandei. Suntem mândri că platforma stopcontrabanda.ro dezvoltată de BAT este primul integrator de capturi ilegale de țigarete din România, un efort susținut în parteneriat cu autoritățile din domeniu. În cadrul campaniei noastre anuale, am fost prezenți în lunile august și septembrie pe aeroportul Henri Coandă din București cu o campanie de conștientizare cu privire la cantitățile legale de țigarete permise în călătorie”, a declarat Ileana Dumitru, Director pentru Afaceri Externe al Ariei Europa de Sud Est în cadrul BAT.
„Creșterea ponderii produselor provenite din Bulgaria pe piața neagră din România arată încă o dată consecințele modificării calendarului de majorare a accizelor, mai mult și mai repede. În țara vecină, nivelul accizei este de 99 euro, în timp ce în România a ajuns la peste 135 de euro pe mia de țigarete. Între cele două state nu există control vamal, dat fiind că ambele sunt membre UE. Sperăm ca, după toamna electorală, sfârșitul de an să nu aducă din nou surprize fiscale, tot pentru mediul privat și pedepsiții de serviciu. În prezent, cu sprijinul JTI, se derulează o nouă campanie anti-contrabandă, cu mesajul „Legea e bună”, în România și în Republica Moldova. JTI continuă colaborarea cu autoritățile de aplicare a legii. Recent, am contribuit la perfecționarea profesională a opt echipe canine ale Serviciului Vamal din Ucraina, care au fost instruite la Centrul de formare din cadrul Autorității Vamale Române, din inițiativa EUAM. Ajutându-i pe ei, ne ajutăm pe noi, în România, pentru reducerea traficului ilegal și frontiere mai sigure între țările noastre”, a precizat Gilda Lazăr, Director Corporate Affairs & Communications JTI România, Moldova și Bulgaria.
„Novel notează o creștere ușoară, care sperăm să nu se transforme într-o tendință constantă până la finele anului. De obicei, contrabanda crește în lunile de iarnă, așadar este nevoie în continuare de un control eficient din partea autorităților de aplicare a legii, mai ales în actualul context geo-politic. Complexitatea este accentuată și de finalul de an electoral și ne dorim ca indiferent de rezultatele acestuia, viitorul Parlament și Executiv să asigure, așa cum de altfel declară, predictibilitate fiscală și stabilitate legislativă. Ne dorim să investim în continuare, să producem și să exportăm, în condițiile unui mediu de afaceri echitabil pentru toate sectoarele economiei. Philip Morris România rămâne în continuare și un partener de încredere al autorităților în combaterea comerțului ilegal”, a spus Roxana Pîntea, Director External Affairs, Philip Morris România.
„Este îmbucurător că scăderea din iulie se menține aproximativ la același nivel. Eforturile autorităților de aplicare a legii au fost vizibile, pe toate frontierele țării. Aceste acțiuni trebuie însă susținute și de o politică fiscală echilibrată. Răspândirea produselor din Bulgaria pe piața neagră reprezintă o consecință directă a creșterilor de accize din ultimul an, care au dus la diferențe semnificative de prețuri între noi și țările vecine. Subliniem încă o dată importanța unei abordări fiscale echilibrate pe cât de mult posibil, pentru a asigura competitivitatea și sustenabilitatea sectorului. În această perioadă de incertitudine economică, România are nevoie de venituri bugetare solide și predictibile, pe care să se bazeze”, a adăugat Enrico Ziino, Head of Corporate & Legal Affairs South East Europe, Imperial Brands.
„Și în aceste luni din 2024, Autoritatea Vamală Română a derulat acţiuni operative pentru combaterea traficului ilicit cu produse din tutun, prin implicarea echipelor mobile, personalulului serviciului de combatere a traficului ilicit cu produse din tutun şi lucrătorilor din cadrul birourilor vamale de frontieră. Totodată, autoritatea vamală a participat la acţiuni de control comune organizate la nivel unional, regional sau bilateral, cu sprijinul agenţiilor europene de profil (OLAF, EPPO, SELEC) şi a iniţiat activităţi de îndrumare, monitorizare, verificare şi asigurare a aplicării legislaţiei specifice pentru funcţionarea eficientă a sistemului de trasabilitate a produselor din tutun. De asemenea, atât prin demersuri instituţionale proprii, cât şi prin colaborare cu alte structuri ale statului, au fost intensificate controalele pe zonele cu risc ridicat, în vederea prevenirii şi combaterii contrabandei cu țigări. În primele opt luni ale anului în curs, echipele de supraveghere şi control vamal de la nivel central, regional și local, au confiscat 23.150.960 de ţigarete și au constatat 409 fapte contravenţionale, sancţionate conform legislaţiei în vigoare, cu amenzi în cuantum de 4.588.000 lei. Printre principalele obiective pe care Autoritatea Vamală Română şi le propune se numără reducerea semnificativă a comerţului ilicit şi menţinerea pieţei negre la un nivel situat sub media europeană”, a menționat Marcel Simion Mutescu, președintele Autorității Vamale Române.
„Poliția de Frontieră Română a continuat și în aceste luni eforturile susținute de combatere a traficului ilegal cu produse din tutun, la granițele țării. Astfel, ca urmare a acestor eforturi și acțiuni operative, am reușit să obținem rezultate foarte bune pe linia reducerii contrabandei. În primele opt luni ale anului, au fost confiscate aproximativ 1,75 milioane de pachete de țigări, în valoare de peste 35,2 milioane lei. În perioada analizată, au mai fost confiscate peste 6.300 kg tutun vrac și o tonă de tutun pentru narghilea. Vom continua să acționăm cu aceeași perseverență pentru combaterea traficului ilegal, în parteneriat cu instituțiile abilitate și mediul privat onest”, a precizat inspectorul general al Poliției de Frontieră, chestor de poliţie Cornel-Laurian Stoica.
„Polițiștii și partenerii instituționali desfășoară permanent acțiuni pentru prevenirea și combaterea infracționalității săvârșite în domeniul traficului, prelucrării și comerțului ilegal cu țigarete și cu alte produse din tutun, în scopul diminuării impactului negativ asupra bugetului general consolidat al statului, depistării mecanismelor de funcționare a pieței ilegale și eliminării concurenței neloiale. Astfel, în perioada ianuarie – septembrie 2024, au fost înregistrate la nivelul Poliției Române 383 de dosare penale, în care sunt cercetate 580 de persoane. Ca urmare a activităților efectuate au fost capturate peste 21 de milioane de țigarete și 6.800 kg de tutun. Continuăm eforturile instituționale pentru contracararea acestui fenomen, prin adaptarea la noile moduri de operare și surse de țigarete de contrabandă, în vederea diminuării impactului negativ al contrabandei cu produse accizabile” a declarat directorul Direcției de Investigare a Criminalității Economice din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române – chestor de poliție Aurel Dobre.
Companiile de tutun, aflate în categoria mari contribuabili, au virat în 2023 la bugetul statului peste 22 miliarde lei, reprezentând accize, TVA și alte taxe și contribuții.
Conform Barometrului LIBERTATEA-INSCOP, realizat de INSCOP Research la comanda cotidianului Libertatea în perioada 11-18 octombrie 2024, peste 60% dintre români cred că țara se îndreaptă într-o direcție greșită.
Direcția țării
30.3% dintre români cred că România se îndreaptă într-o direcție bună, în timp ce 61.1% sunt pesimiști în legătură cu viitorul țării. 8.6% reprezintă ponderea non-răspunsurilor.
Sunt mai optimiști cu privire la direcția țării în special: votanții lui Marcel Ciolacu, votanții PSD, tinerii sub 30 de ani, persoanele cu educație superioară, locuitorii din București sau din urbanul mare și angajații la stat. Cred că țara se îndreaptă într-o direcție greșită mai ales: persoanele care nu intenționează să participe la alegeri, votanții lui George Simion și ai AUR, persoanele cu vârsta între 30 și 59 de ani, persoanele cu educație primară, locuitorii din rural și angajații la privat.
Motive pentru care țara merge într-o direcție bună
55.8% dintre cei optimiști cu privire la direcția țării cred că principalul motiv pentru această evoluție îl reprezintă statutul României de membru UE și NATO. 23.2% menționează modul în care este guvernată țara, iar 13.4% situația economică internațională. 3% aleg alt motiv, iar 4.6% nu știu sau nu răspund.
Cred că statutul României de membru UE și NATO este principalul motiv pentru care țara se îndreaptă într-o direcție bună mai ales: votanții Elenei Lasconi și ai lui Mircea Geoană, votanții PNL și ai USR, bărbații, tinerii sub 30 de ani, persoanele cu educație superioară, locuitorii din urbanul mare.
Motive pentru care țara merge într-o direcție greșită
2% dintre cei pesimiști cu privire la direcția țării cred că principalul motiv pentru această evoluție îl reprezintă modul în care este guvernată țara. 9.3% menționează situația economică internațională, iar 3.9% statutul României de membru UE și NATO. 1.5% aleg alt motiv, iar 3.1% nu știu sau nu răspund.
Sunt de părere că modul în care este guvernată țara este principalul motiv pentru care țara se îndreaptă într-o direcție greșită mai ales: votanții lui George Simion, votanții AUR și ai USR, bărbații, persoanele cu educație superioară și locuitorii din mediul urban, cu excepția Bucureștiului.
Sondajul de opinie a fost realizat de INSCOP Research, membru corporate al ESOMAR, la comanda cotidianului Libertatea. Datele au fost culese în perioada 11-18 octombrie 2024. Metoda de cercetare: interviu prin intermediul chestionarului. Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului simplu, stratificat fiind de 1106 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2.95%, la un grad de încredere de 95%.
În ciuda unei tendințe de scădere pe parcursul anului 2024, dolarul american a înregistrat o apreciere semnificativă în raport cu leul românesc și cu euro în ultima perioadă, iar după multe estimări, acest fenomen ar putea continua până la finalul anului. Situația prezintă provocări semnificative pentru importatorii români, dar oferă și oportunități pentru cei care știu să le valorifice.
Ce se întâmplă acum în piețele valutare?
Conform celor mai recente date din piețele valutare, asistăm la o continuare a tendinței de întărire a dolarului american față de euro. Euro s-a depreciat constant față de USD începând cu sfârșitul lunii septembrie, pierzând peste 3% din valoare.
În a doua decadă a lunii octombrie, și mai ales după reuniunea de politică monetară a Băncii Centrale Europene din 17 octombrie, cursul de schimb a coborât sub nivelul de 1,09 USD/EUR, atingând chiar și valori apropiate de 1,08 USD/EUR, cele mai scăzute din august.
Specialiștii Akcenta estimează că euro va continua să se deprecieze, potențial atingând nivelul de 1,07 USD/EUR, în special dacă indicatorii economici din zona euro (precum indicele PMI și Ifo) vor dezamăgi în octombrie.
De ce crește dolarul american?
Contrar așteptărilor inițiale de slăbire a USD în al patrulea trimestru, moneda americană continuă să se aprecieze. Acest lucru se datorează în principal diferențelor în politicile monetare dintre BCE și Rezerva Federală a SUA, diferențialul de dobândă în favoarea dolarului ajungând acum la cel mai înalt nivel din mai 2023.
În plus, zona euro prezintă semne de încetinire economică, cu al doilea an consecutiv de contracție a celei mai mari economii din zonă – Germania. În același timp, inflația este în scădere, cu o perspectivă de creștere în următoarele luni. Prin comparație, economia din SUA se consolidează, înregistrând inclusiv o îmbunătățire a pieței muncii în septembrie.
Un alt motiv care stă în spatele întăririi monedei americane îl reprezintă noua scădere a ratelor cheie de către BCE. În ședința din 17 octombrie 2024, Banca Centrală Europeană (BCE) a redus ratele dobânzilor cu 25 de puncte de bază, noile rate în vigoare de la 23 octombrie 2024 fiind de 3,25% pentru rata dobânzii la facilitatea de depozit, 3,40% pentru rata dobânzii la operațiunile principale de refinanțare, respectiv 3,65% pentru rata dobânzii la facilitatea de creditare marginală.
În continuare se anticipează o reducere suplimentară în acest an, posibil cu încă 25 de puncte de bază, la reuniunea BCE din decembrie.
Cum evoluează perechea USD/RON în 2024
În 2024, perechea valutară USD/RON a experimentat o volatilitate semnificativă. În primele trei trimestre ale anului 2024, perechea USD/RON a fluctuat într-un interval larg, între 4,45 și 4,65 lei pentru un dolar. Cea mai mare volatilitate s-a înregistrat în aprilie, când datele economice surprinzătoare din SUA a dus la o apreciere bruscă a dolarului cu 3% într-o singură zi de tranzacționare, dar și în august 2024 când speculațiile legate de o posibilă intervenție a BNR pe piața valutară au cauzat o depreciere rapidă a dolarului cu 2,5% față de leu, urmată de o corecție în zilele următoare.
Specialiștii Akcenta remarcă și tendința sezonieră a perechii, cu o apreciere a dolarului în perioada martie-mai, urmată de o relativă stabilizare în lunile de vară. Toamna a adus o nouă perioadă de volatilitate crescută, în special în octombrie.
Prognoză pentru evoluția perechilor principale în următorul an:
1M
3M
6M
12M
EURUSD
1,08
1,09
1,12
1,15
EURRON
4,98
4,98
5
5
USDRON
4,61
4,57
4,46
4,35
Sursa: Akcenta CZ a.s.
„În baza analizelor noastre și a tendințelor observate pe piețele internaționale, anticipăm că volatilitatea va rămâne o caracteristică definitorie a pieței valutare și în ultimul trimestru al anului 2024”, spune Daniel Bogiu, Country Director al Akcenta în România.
Ce impact are un USD mai puternic asupra importatorilor români
Întărirea continuă a dolarului face importurile din SUA și mai costisitoare pentru companiile românești. Însă creșterea costurilor este valabilă nu doar pentru S.U.A., ci și pentru alte state care folosesc preponderent moneda americană în comerțul extern.
Deprecierea euro față de USD ar putea oferi însă oportunități mai bune pentru importurile din zona euro, compensând parțial creșterea costurilor importurilor denominate în dolari. Perechea EUR/RON și-a păstrat stabilitatea în cursul anului, deși este încă posibilă trecerea nivelului critic de 5 RON/EUR până la finalul anului.
Deloc de neglijat, diferențele în politicile monetare și incertitudinile economice duc la o volatilitate crescută pe piețele valutare, necesitând o gestionare mai atentă a riscului valutar.
Volatilitatea accentuată a dus la creșterea costurilor de hedging, fiind avantajați importatorii care au contractat acest tip de instrument în perioadele în care USD era în scădere față de leul românesc. Nu în ultimul rând, un USD mai puternic generează dificultăți în planificarea bugetară din cauza fluctuațiilor neașteptate ale cursului valutar.
„Deși există numeroși factori care pot influența cursul, inclusiv deciziile de politică monetară ale Fed și BCE, precum și evoluțiile geopolitice, estimăm o posibilă tendință de apreciere moderată a dolarului american. Concret, analiștii noștri anticipează că perechea USD/RON va fluctua într-un interval de tranzacționare cuprins între 4,35 și 4,60 lei pentru un dolar. Recomandăm companiilor importatoare să rămână vigilente și să-și adapteze strategiile de gestionare a riscului valutar în consecință, având în vedere acest interval de volatilitate”, conchide Daniel Bogiu.
Trei concluzii cheie pentru importatorii români care tranzacționează USD
Ținând cont de volatilitatea crescută a pieței valutare și de întărirea continuă a dolarului american, importatorii români ar trebui să adopte o abordare strategică multi-faţetată pentru a-și proteja interesele financiare și a-și menține competitivitatea pe piață.
În primul rând, diversificarea surselor de aprovizionare devine crucială; companiile ar trebui să exploreze în mod activ oportunități de import din zona euro și din piețele emergente, reducând astfel dependența de importurile denominate în dolari și profitând de potențialele avantaje oferite de deprecierea euro în raport cu USD.
În paralel, implementarea unor strategii avansate de hedging valutar este esențială pentru atenuarea riscurilor asociate fluctuațiilor valutare; utilizarea inteligentă a instrumentelor financiare precum contractele Forward și opțiunile valutare, cu o preferință pentru maturități mai scurte, poate oferi flexibilitatea necesară în condițiile actuale de piață volatile.
În cele din urmă, optimizarea continuă a lanțului de aprovizionare și a strategiilor de prețuri este imperativă; aceasta implică nu doar căutarea de eficiențe operaționale pentru a compensa costurile crescute ale importurilor, ci și implementarea unor mecanisme de ajustare dinamică a prețurilor și negocierea unor clauze contractuale flexibile cu furnizorii, permițând astfel o adaptare rapidă la schimbările condițiilor de piață.
AKCENTA CZ este unul dintre cei mai importanți traderi de valută de pe piața cehă și din Europa Centrală, cu o tradiție de peste 25 de ani. Pe lângă cursurile de schimb individuale avantajoase pentru cumpărarea și vânzarea de valută și comisioanele minime pentru operațiunile de plată, instituția oferă, de asemenea, servicii de acoperire împotriva riscurilor de schimb valutar (tranzacții la termen și opțiuni). Compania este activă și în Polonia, Ungaria, Slovacia, România și Germania. Portofoliul de clienți este format din peste 54.000 de entități, majoritatea companii mici și mijlocii orientate spre export sau import.
Banca Comercială Română (BCR) lansează, împreună cu fintech-ul Pago, o nouă funcționalitate în ecosistemul digital George, care le permite utilizatorilor să gestioneze mai ușor și mai rapid plata facturilor de utilități.
Prin George Bills, clienții persoane fizice pot să-și achite facturile de utilități către peste 350 de furnizori din România și au acces la informațiile necesare pentru a gestiona și plăti facturile de la diverși furnizori de utilități.
Funcționalitatea poate fi activată ușor din Magazin (Store), secțiunea Extraoptiuni (Extra) și este gândită să simplifice semnificativ procesul de administrare a facturilor la utilități prin automatizare, personalizare și predictibilitate.
„Suntem bucuroși că le putem oferi clienților noștri o nouă funcționalitate din categoria de soluții financiare inteligente. Prin George Bills, oricine își poate gestiona mai eficient viața financiară, prin plata facturilor la utilități direct din aplicație. În prima săptămână de la lansare, peste 30.000 de utilizatori George și-au activat opțiunea. Îi încurajez pe toți să testeze noua funcționalitate, să ne dea feedback și să beneficieze de toate avantajele pe care le oferă, dintre care cea mai importantă e economia de timp. Cu peste 330 de funcționalități și o evoluție constantă de șase ani în România, George, platforma noastră de digital banking, se reinventază permanent și învață în fiecare zi de la utilizatorii săi. Parteneriatul strategic cu Pago continuă dezvoltarea și integrarea în ecosistemul nostru a unor soluții terțe existente în piață, care completează experiența digitală oferită clienților George.” – Petruț Lixandru, Șef Departament Canale Digitale de Distribuție
„Integrarea serviciului de plăți facturi Pago în aplicația George reprezintă un pas important în misiunea noastră de a simplifica viața financiară a românilor. Prin acest parteneriat, oferim utilizatorilor o experiență de plată a facturilor mai rapidă și mai intuitivă, direct în aplicația pe care o folosesc zilnic pentru banking. Împreună cu BCR, am construit o soluție care economisește timp prețios pentru milioane de utilizatori George, astfel încât ei pot să se ocupe de lucrurile care contează cu adevărat în viața lor.” – Adrian Cighi, CEO & cofondator Pago
Flexibilitate în alegerea modului de plată a facturilor
George Bills transformă plata facturilor într-un proces foarte simplu și rapid. Aplicația permite scanarea facturilor folosind camera telefonului sau conectarea direct la furnizorii de utilități pentru preluarea automată a facturilor. De asemenea, permite plăți individuale sau multiple printr-o singură apăsare, iar acestea pot fi manuale sau automate, la o dată presetată, cu o sumă limitată. Cu sistem de notificări pentru facturi noi sau scadente și acces permanent la istoricul plăților, utilizatorii își pot gestiona toate facturile eficient și fără efort.
Utilizatorii pot alege dintre o gamă variată de furnizori incluzând majoritatea companiilor mari de utilități din țară, dar și furnizori premium care oferă servicii suplimentare. Mai mult, în funcție de nevoi, aceștia pot opta pentru unul dintre cele trei tipuri de abonamente disponibile:
Gratuit, cu un număr limitat de plăți lunare către furnizorii standard
Premium, care permite mai multe plăți, inclusiv către furnizorii premium
Nelimitat, care oferă acces complet la toate funcționalitățile din George Bills.
Abonamentele pot fi achiziționate lunar sau anual, iar noii utilizatori beneficiază de o perioadă de probă gratuită pentru a testa serviciile premium.
Pentru mai multe detalii, accesați aplicația George, disponibilă în App Store, Google Play și Huawei App Gallery.
O privire mai atentă asupra uneia dintre cele mai importante și puternice companii din lume, TSMC din Taiwan, care în ultimele zile a înregistrat profituri fabuloase, arată cât este de importantă poziția sa pe harta economică internațională și de ce experții consideră că, fără acest gigant, lumea ar sta pe loc, subliniază analiștii XTB, companie de investiții pe bursele internaționale.
TSMC este cel mai avansat producător de cipuri utilizate, de exemplu, în producția de smartphone-uri, computere, tablete și servere. Printre cei mai mari clienți ai săi se numără Apple, pentru care produce cipuri A pentru iPhone-uri, precum și cipuri M pentru Mac-uri și iPad-uri, Qualcomm, AMD și Nvidia.
În acest context, se estimează că TSMC produce peste 90% dintre cele mai avansate și mai puternice cipuri din lume, utilizate în toate domeniile, inclusiv în armată și inteligență artificială. Cu alte cuvinte, nu este deloc exagerată afirmația potrivit căreia fără această companie, lumea ar sta pe loc.
Aproape toată producția TSMC are loc în Taiwan, un stat insular care reprezintă o zonă foarte fierbinte din punct de vedere geopolitic, mai ales pentru că se consideră independentă. China, însă, nu recunoaște acest lucru și revendică insula ca parte a teritoriului său.
Conflictul dintre China și Taiwan poate reduce PIB-ul mondial
În ultimii ani, China a efectuat exerciții militare din ce în ce mai intense în vecinătatea Taiwanului și nu este exclus ca, într-o zi, să decidă să atace direct sau să blocheze insula. Experții și jurnaliștii subliniau, încă de acum ceva timp, că în cazul unui atac, PIB-ul mondial ar scădea cu 10% numai în primul an. De dragul comparației, impactul pandemiei sau al marii crize financiare a fost la nivelul de 5%.
În aceste condiții, un posibil atac ar afecta atât Taiwanul, cât și China, care ar putea înregistra o scădere a PIB-ului cu aproximativ 20%. În același timp, China este un client important pentru TSMC, drept urmare, ar crea probleme și pentru ea însăși, arată analiștii XTB.
Important de menționat este faptul că TSMC este o companie care, foarte probabil, s-ar putea să fi fost prima care s-a gândit că ar fi bine să separe dezvoltarea cipurilor de producția acestora. Până atunci, era o cutumă ca aceste companii să își proiecteze și realizeze propriile cipuri (Intel face asta, de exemplu).
TSMC a venit, însă, cu un model inedit. Ni-l putem imagina drept un brutar care coace pâine, iar celelalte companii sunt angajații care au rețeta pentru această pâine. Rețetele în acest caz sunt furnizate de Apple, AMD sau Nvidia, de exemplu. În ultimele decenii, acest sistem s-a dovedit a fi foarte bun, deoarece TSMC a atins vârful absolut în domeniul său.
Strategia TSMC, un succes
Ultimele rezultate financiare raportate de TSMC în cursul săptămânii au fost absolut fenomenale și au propulsat capitalizarea de piață a TSMC peste pragul de 1.000 de miliarde de dolari, punctează analiștii XTB.
Doar Apple, Microsoft, Nvidia, Amazon, Alphabet, Saudi Aramco și Meta sunt companii mai mari. Prin urmare, TSMC depășește companii precum Berkshire Hathaway, Tesla, Walmart sau VISA. Marja netă a TSMC a fost de 43%, ceea ce înseamnă că această companie câștigă 43 de cenți din fiecare dolar cheltuit. Acest lucru, cu excepția Nvidia, nu poate fi egalat nici măcar de marile companii americane de tehnologie.
De asemenea, TSMC are planuri și mai mari: va reinvesti mai mult de 60 de miliarde de dolari în 2024 și în 2025.
În prezent, doar două companii din lume au ambiția de a concura cu TSMC – Intel și Samsung Electronics. Dar ultimii ani arată că, în realitate, competiția nu va fi atât de ușoară. Intel se zbate să-și depășească problemele privind pierderile, iar Samsung Electronics produce multe alte produse și electronice pe lângă cipuri.
Totuși, de ce nu pot companiile menționate să ajungă din urmă TSMC? Există mai multe motive. Primul este că cel puțin Intel a rămas în urmă din punct de vedere tehnologic și și-a supraestimat poziția, punctează analiștii XTB.
În plus, etica muncii din Taiwan este mult mai ridicată decât, de exemplu, cea americană. În egală măsură, Taiwanul are, de asemenea, un număr foarte mare de oameni calificați care s-au adaptat la condițiile locale timp de mulți ani, iar pe insulă a fost construită și o rețea cuprinzătoare de furnizori. Cu alte cuvinte, TSMC a construit acest întreg sistem timp de decenii și este foarte greu de copiat.
TSMC însăși s-a convins de acest lucru și, ca parte a creșterii siguranței producției, construiește fabrici și în SUA. Însă deja a întâmpinat întârzieri, se confruntă cu deficit de personal dispus să lucreze multe ore, înregistrează prețuri mai mari la energie etc.
Dacă și TSMC se lovește de dificultăți, va fi cu atât mai dificil pentru alte companii, pe lângă faptul că o fabrică modernă de cipuri costă zeci de miliarde de dolari, iar producția de cipuri în sine va fi mult mai scumpă în SUA. Asta înseamnă că TSMC va avea un alt avantaj competitiv. Așadar, se pare că lumea va fi dependentă de Taiwan pentru foarte mult timp, arată analiștii XTB.
Într-un an marcat de provocări economice și schimbări în comportamentul consumatorilor, Zitec, lider în soluții de transformarea digitală, anunță pentru prima jumătate a anului 2024 o creștere de 25% a veniturilor liniei de business Retail și Distribuție și consolidarea portofoliului de clienți cu noi proiecte de digitalizare la nivel local și european. Zitec a sprijinit retailerii să își optimizeze operațiunile și să rămână competitivi prin soluții inovatoare de digitalizare, în contextul scăderii consumului și al investițiilor mai prudente. Aceste rezultate confirmă tendința de transformare digitală a jucătorilor din retail ca răspuns la obiectivele de extindere a afacerilor lor într-o piață competitivă.
În prima parte a anului 2024, consumul a fost unul precaut, iar investițiile în piață au scăzut. Mai mult, consumatorii au devenit tot mai atenți la ofertele comercianților, așteptând aceeași experiență de cumpărare atât în magazinele fizice, cât și în mediul online.
În ciuda acestor provocări, având o experiență de peste 21 de ani în domeniul transformării digitale, Zitec a venit cu soluții tehnologice cu impact direct în business pentru unii dintre cei mai importanți jucători din industria de retail, care să-i ajute să rămână competitivi în contextul actual al pieței. Cu un portofoliu în continuă expansiune, Zitec a dezvoltat proiecte de digitalizare pentru branduri internaționale și locale precum: Leroy Merlin, KFC, Ivatherm, Interbrands Orbico, Sportano, Agrii, Flanco, Brico Depot, Arctic, Decathlon și eMag.
„Ne bucurăm să vedem o deschidere tot mai mare către transformarea digitală a afacerilor și către schimbările organizaționale necesare accelerării acestui proces. Dacă vorbim despre România în special, comercianții sunt bine conectați la piața globală și la cele mai recente tendințe tehnologice. Aceștia au o înțelegere foarte bună a ROI-ului rezultat din adoptarea noilor tehnologii și vedem investiții considerabile în resurse dedicate, precum departamente sau echipe de Data Analytics sau transformare digitală.Comercianții sunt de asemenea interesați de soluțiile bazate pe A.I. care contribuie la automatizarea și personalizarea interacțiunilor, oferind consumatorilor răspunsuri rapide sau sugestii personalizate în timp real”, afirmăAlex Dobre, Retail & Distribution Director, Zitec.
Zitec susține retailerii în procesul de înțelegere a complexităților legate de A.I. și Data Analytics, promovând soluțiile care adresează nevoile specifice pe care aceștia le au și care produc un impact real în business. Soluțiile dezvoltate susțin partenerii de retail să rămână competitivi și ușor adaptabili în piață, indiferent de direcțiile pe care aceasta le va urma în următorii ani.
De asemenea, în cadrul procesului de consultanță și dezvoltare a soluțiilor personalizate, abilitatea de a anticipa tendințele și de a inova este extrem de importantă. Astfel, expertiza echipei Zitec în domeniul retailului, combinată cu o viziune omnichannel coerentă și o strategie solidă de loializare, a fost esențială pentru succesul proiectelor pe care Zitec le-a derulat alături de comercianți.
Cu această creștere a diviziei de retail, Zitec își întărește promisiunea față de comercianți că va continua să livreze cu succes soluții de transformarea digitală, susținând astfel o piață în continuă expansiune, atât pe plan local cât și internațional.
de Mihaela Ispas, counsel, Roxana Iordache, senior associate Filip & Company
REIT-urile (Real Estate Investment Trusts), structura de investiții axată pe active imobiliare și veniturile aferente generate de acestea, a fost implementată și utilizată în întreaga lume datorită avantajelor aduse investitorilor săi.
În ultimele luni ale anului 2023 și în prima parte a acestui an, în încercarea de a alinia piața imobiliară din România la standardele europene și internaționale, a fost inițiat un proiect legislativ care să formalizeze și să reglementeze acest tip de structură de investiții (PL-x no. 433/2024) (în continuare „Proiectul de Lege”). În septembrie 2024, Senatul a adoptat proiectul cu modificări semnificative față de forma sa inițială. În prezent, Proiectul de Lege se află pe masa Camerei Deputaților (în calitate de cameră decizională), fiind trimis spre aprobare comisiilor competente, și se estimează că va fi adoptat până la sfârșitul acestui an.
Deși REIT-urile reprezintă, într-o anumită măsură, un concept nou pentru piața din România, pentru care avem, în sfârșit, un proiect de act normativ într-o formă avansată, în ultimii ani, mai multe societăți au fost constituite sau reorganizate sub o structură similară unui REIT (și anume, nu doar ca societăți pe acțiuni listate pe piața bursieră din România, ci și ca societăți de tip holding înființate cu unicul scop de a gestiona diverse investiții imobiliare pentru un grup selectat de investitori).
În acest articol, urmărim să evidențiem principalele aspecte propuse a fi reglementate prin Proiectul de Lege, subliniind atât „avantajele”, cât și „dezavantajele” inițiativei legislative.
Tipuri de „REIT-uri” românești
Proiectul de Lege se referă la înființarea a două tipuri de „REIT-uri”: (i) societăți pentru investiții imobiliare (denumite în continuare „SII”) și (ii) societăți cu profil imobiliar (denumite în continuare „SPI”).
Cele două tipuri de vehicule sunt interdependente, deoarece cel puțin 95% din capitalul social al SPI-urilor trebuie să fie deținut de SII-uri.
Cerințe care trebuie îndeplinite
Ca principale caracteristici ale SII, menționăm următoarele: (i) societăți pe acțiuni având sediul social în România, (ii) acțiuni tranzacționate pe piețele reglementate din România (sau care vor fi tranzacționate pe astfel de piețe în termen de 18 (optsprezece) luni de la intrarea în vigoare a Proiectului de Lege), (iii) desfășurarea de activități imobiliare specifice (detaliate în secțiunea (E) de mai jos), (iv) cel puțin 75% din veniturile lor trebuie să provină din activități imobiliare specifice sau dividende de la alte SII/SPI, (v) cel puțin 90% din profit trebuie distribuit către acționarii lor, sub formă de dividende și (vi) să nu fie constituite ca microîntreprinderi.
Din punct de vedere societar, „REIT-urile” românești nu par a fi înființate sub o nouă structură corporativă (i.e., alta decât cele reglementate deja de Legea nr. 31/1990 privind societățile). Cu toate acestea, având în vedere cele de mai sus, rezultă cu claritate că Proiectul de Lege are ca scop asigurarea transparenței și implementarea regulilor de guvernanță corporativă specifice societăților listate la bursă.
Deși se pare că SPI-urile au de îndeplinit condiții mai relaxate în ceea ce privește guvernanța corporativă, acest aspect se compensează cu oportunități de investiții limitate, după cum se detaliază în secțiunea (E) de mai jos. Astfel, acest tip de societăți: (i) pot fi înființate fie ca societăți cu răspundere limitată, fie ca societăți pe acțiuni (fără a fi necesară listarea la bursă), (ii) cel puțin 95% din capitalul lor social trebuie să fie deținut de SII-uri (pentru a beneficia de regimul fiscal favorabil), (iii) pot desfășura numai anumite activități imobiliare (după cum se detaliază în secțiunea (E) de mai jos) și (iv) trebuie să distribuie întregul profit acționarilor lor.
Deși obligația acestor societăți de a distribui întregul profit acționarilor poate părea o „afacere bună” (mai ales pentru investitorii privați și neinstituționali), menționăm că resursele investiționale ale acestora vor fi destul de limitate (e.g., achiziția de acțiuni de către investitorii interesați sau accesarea de credite), având în vedere că nicio parte din profit nu poate fi reinvestită.
Participarea entităților publice
Pentru a insufla încredere în acest nou „instrument” de investiții, Proiectul de Lege prevede că și entitățile publice pot înființa SII-uri (dar nu și SPI-uri), putând deține o cotă de cel puțin 25% și cel mult 75% din capitalul social al SII-ului. Deși Proiectul de Lege se referă doar la constituirea de SII-uri de către entitățile publice, nu vedem nicio interdicție pentru ca acestea din urmă să achiziționeze acțiuni în SII-uri deja înființate, bineînțeles sub rezerva cerințelor privind cotele de participare menționate mai sus.
Finanțarea
Atât SII-urile, cât și SPI-urile pot contracta împrumuturi de la terți, până la o valoare egală cu 65% din activele lor, garantând aceste împrumuturi exclusiv cu bunurile alocate proiectului finanțat.
Deși această cerință vizează limitarea îndatorării și a riscurilor financiare aferente atât pentru SII-uri, cât și pentru SPI-uri, în practică, sursele de finanțare disponibile acestor societăți pot fi destul de limitate, deoarece nu pot fi aduse alte garanții pentru securizarea împrumuturilor.
Direcții investiționale
Conform Proiectului de Lege, activitatea „REIT-urilor” românești va fi axată în principal pe:
vânzarea și cumpărarea de active imobiliare (întrucât Proiectul de Lege nu prevede o definiție a „activelor imobiliare”, ar trebui clarificat în continuare dacă: (1) aceste societăți pot investi atât în proiecte în curs de desfășurare, cât și în proiecte finalizate și (2) dacă proiectele de energie regenerabilă, foarte populare în zilele noastre, pot fi de asemenea vizate);
închirierea, concesionarea sau orice altă formă de transfer al dreptului de folosință asupra imobilelor deținute în proprietate, pentru perioade de cel puțin 10 ani (trebuie remarcat faptul că, deși Proiectul de Lege nu se referă la drepturile de superficie, nu ar trebui să existe niciun motiv pentru a exclude din interpretare transferul unui astfel de drept, care este vital pentru dezvoltarea proiectelor agricole sau de energie regenerabilă);
dezvoltarea, exploatarea, operarea și/sau administrarea de active și proiecte imobiliare, inclusiv centre de recreere, facilități sociale, centre comerciale și de servicii (chiar dacă nu este prevăzut în mod expres în Proiectul de Lege, nu ar trebui să existe niciun motiv pentru ca centrele logistice să fie excluse);
active imobiliare legate de proiecte agricole și forestiere, necesare producției sau exploatării.
În plus față de cele de mai sus, SII-urile pot, de asemenea, să achiziționeze participații în (1) alte SII-uri, până la o cotă de 10% din capitalul social al acestora, și (2) SPI-uri, în care SII-urile trebuie să dețină cel puțin 95% din capitalul social.
În privința SPI-urilor, din Proiectul de Lege nu reiese clar dacă investițiile acestora ar trebui să urmeze direcțiile de mai sus sau dacă sunt supuse altor restricții. Deși principalele linii de investiții par să fie aceleași (e.g., vânzarea și cumpărarea de active imobiliare, exploatarea, administrarea și/sau dezvoltarea de proiecte imobiliare și închirierea de bunuri imobile proprii), pe de o parte, acestea nu se suprapun complet cu oportunitățile de investiții descrise mai sus pentru SII-uri (e.g.,proiectele agricole și forestiere par să lipsească), iar pe de altă parte, cerințele de investiții aferente apar ca fiind mai flexibile (e.g., nu este prevăzută o perioadă minimă de timp în cazul închirierii).
Ca măsuri suplimentare de siguranță pentru investitori, Proiectul de Lege prevede cu titlu obligatoriu efectuarea unei evaluări anuale a activelor imobiliare ale societăților, precum și încheierea de polițe de asigurare împotriva riscurilor proprietății și a întreruperii activității.
Tratamentul fiscal
Pentru a crește investițiile pe piața imobiliară, Proiectul de Lege prevede un tratament fiscal favorabil pentru ambele tipuri de „REIT-uri” românești. Astfel, sunt excluse de la impozitare veniturile obținute din vânzarea de active imobiliare, contractele de închiriere, administrarea și întreținerea activelor, dividendele primite de la alte SII-uri sau SPI-uri sau din vânzarea acțiunilor deținute la aceste societăți, precum și dobânzile obținute din împrumuturile acordate acestora.
Pentru a beneficia de acest regim fiscal avantajos, societățile trebuie să depună la autoritatea fiscală competentă, la fiecare 6 (șase) luni, o declarație pe propria răspundere prin care să confirme îndeplinirea condițiilor legale prevăzute în Proiectul de Lege, sub rezerva plății impozitului pe profit datorat pentru ultimele 6 (șase) luni de la data la care societatea a încetat să îndeplinească toate cerințele.
Astfel, Proiectul de Lege instituie un regim de impozitare „pe un singur nivel”, aplicabil numai investitorilor (care vor plăti impozitul corespunzător datorat pentru câștigurile din dividende) și nu societății de investiții în sine.
În ceea ce privește obligația SII-urilor și SPI-urilor de a distribui dividende, Proiectul de Lege nu face referire și la plata acestor dividende către acționari. Deși acest aspect va fi decis de adunarea generală a acționarilor, amânarea unei astfel de plăți pentru o perioadă îndelungată poate avea un efect de „bulgăre de zăpadă” determinând creșterea datoriei societății față de acționari și afectând astfel în mod negativ capacitatea financiară a societății de investiții.
Obiectivele avute în vedere
Obiectivul imediat și principal al Proiectului de Lege este de a contribui la creșterea economică a pieței imobiliare din România prin atragerea de noi investitori, în special a celor străini și/sau instituționali. De asemenea, investitorii privați ar trebui să aibă posibilitatea de a accesa o diversitate de portofolii de investiții, prin deținerea indirectă de investiții „imobiliare”, cu mai puține costuri și responsabilități decât cele directe (e.g., întreținerea, administrarea și operarea activelor nu vor mai cădea pe umerii investitorului), asigurându-le un venit pasiv stabil și recurent.
În plus, este de lăudat faptul că Proiectul de Lege prevede un regim fiscal favorabil aplicabil societăților de investiții, permițând astfel accesul pieței imobiliare la noi surse de finanțare.
***
Față de cele de mai sus, este evident faptul că Proiectul de Lege intenționează să ofere noi oportunități de investiții în piața imobiliară din România prin reglementarea REIT-urilor, similar altor țări care au implementat deja cu succes această structură. Ca atare, așteptăm cu interes forma finală în care acest Proiect de Lege va fi adoptat, provocările pe care le va aduce și cum va fi acesta accesat de către investitori, în special de către persoanele fizice, având în vedere îngrijorările recente din piața rezidențială din România.
Dezvoltatorul imobiliar SPEEDWELL Development anunță că Andreea Comșa (foto) a fost numitp în funcția de director comercial: „În rolul său actual, Andreea conduce și coordonează operațiunile departamentului comercial, fiind responsabilă de echipele de vânzări și leasing. De asemenea, ea supervizează implementarea strategiilor de vânzare și dezvoltare, fiind pe deplin implicată în inițiativele de marketing și în extinderea segmentelor de business existente.”
Didier Balcaen, CEO și cofondator al SPEEDWELL Development: „La SPEEDWELL Development, ne-am construit succesul în ultimul deceniu prin formarea unei echipe de profesioniști talentați, care prin experiența lor împărtășesc angajamentul nostru față de excelență. Continuăm această strategie prin numirea Andreei Comșa în rolul de director comercial, poziție din care va superviza atât vânzările din dezvoltarile rezidențiale, cât și operațiunile de leasing comercial. Capacitatea sa de a înțelege în profunzime dinamica pieței locale și abilitățile sale de leadership sunt extrem de valoroase, mai ales în contextul în care ne concentrăm pe dezvoltarea companiei pe termen lung. Suntem încântați să vedem că realizările și viziunea noastră privind modul de dezvoltare în viitor au făcut ca integrarea în echipă să fie o alegere firească pentru ea.”
SPEEDWELL Development subliniază că „Andreea Comșa are o experiență de peste 16 ani în industria imobiliară, domeniul în care a reușit să se afirme datorită abilităților sale de a gestiona cu succes operațiunile în condiții de piață dificile. Parcursul său în real estate a început în timpul crizei financiare din 2008, când a demonstrat că performanța vânzărilor poate fi obținută chiar și în condiții economice dificile. Sub îndrumarea ei, echipele au obținut numeroase premii, inclusiv recunoaștere din partea Forbes și Business Magazine pentru contribuții remarcabile. Performanțele din business au recomandat-o pe Andreea să fie inclusă în Top 30 tineri profesioniști sub 30 de ani realizat de Forbes, Top 100 Tineri Manageri și Top 200, cele mai puternice femei din business, realizat de Business Magazine sau Antreprenorul Anului, premiu obținut în cadrul evenimentului Imobiliare.ro.
Cooptarea sa în calitate de director comercial al SPEEDWELL Development, vine în contextul în care compania își extinde portofoliul de proiecte atât în București și în alte orașe regionale din țară, cât și în Polonia”.
Andreea Comșa, Director Comercial la SPEEDWELL Development: „Sunt extrem de onorată să mă alătur unei companii renumite pentru performanțele sale excepționale și pentru prezența sa puternică pe piață. Acest rol reprezintă o oportunitate unică pentru mine de a aduce o contribuție semnificativă unei companii ale cărei valori fundamentale, ancorate în integritate, inovație și excelență, reflectă îndeaproape principiile care îmi ghidează viața atât pe plan personal cât și profesional. Valorificând cunoștințele despre piața locală și experiența mea de lider în relație cu oamenii, îmi propun să creez un mediu în care creativitatea și munca în echipă să prospere. Obiectivul meu nu constă doar în creșterea performanței, ci și în îmbunătățirea experienței clienților, astfel încât fiecare persoană pe care o deservim să se poată bucura de o călătorie personalizată, fără obstacole, în căutarea casei ideale, simțindu-se, în același timp, sprijinită și înțeleasă la fiecare pas.”
Jan Demeyere, arhitect și cofondator al SPEEDWELL Developmen: „Nu în fiecare zi întâlnești pe cineva care se aliniază viziunii tale, dar acest lucru s-a întâmplat odată cu venirea Andreei în echipa noastră. Experiența sa vastă și cunoștințele solide despre piața din România, alături de expertiza sa comercială, vor fi esențiale în gestionarea viitoarelor noastre dezvoltări. Mai mult decât atât, Andreea va juca un rol esențial în conturarea strategiei noastre de dezvoltare profesională – consolidând echipele de vânzări și îmbunătățind experiența clienților în cadrul proceselor de vânzare. Suntem nerăbdători să vedem impactul pe care această schimbare îl va aduce odată cu îmbunătățirea continuă a standardelor noastre.”
Andreea Comșa evidențiază că obiectivele sale „sunt centrate pe trei direcții strategice esențiale pentru dezvoltarea și succesul echipei SPEEDWELL. Andreea își propune să consolideze și să dezvolte echipa de vânzări din segmentul rezidențial, concentrându-se pe îmbunătățirea competențelor profesionale și pe instrumentele moderne de vânzări care optimizează interacțiunea cu clienții și eficiența procesului de vânzări. De asemenea, se angajează să îmbunătățească semnificativ experiența clienților prin furnizarea de soluții personalizate care să răspundă nevoilor și aspirațiilor acestora. În plus, Andreea urmărește identificarea unor noi oportunități de creștere pentru SPEEDWELL Development, explorând noi piețe și soluții inovatoare pentru extinderea și consolidarea poziției companiei în sectorul imobiliar”.
SPEEDWELL precizează că, „începând cu data de 15 octombrie, Andreea Comșa îl înlocuiește pe Octavian Matache, care după cinci ani și jumătate petrecuți la SPEEDWELL a decis să se retragă și să urmeze noi provocări profesionale. Octavian a construit departamentul de vânzări al companiei și și-a lăsat amprenta asupra mai multor proiecte cheie precum The Ivy, MIRO, Paltim, Spaceplus, The Meadows, Glenwood Estate influențând o mare parte din istoria de zece ani a companiei”.
Speedwell reamintește că, anul acesta, „aniversează zece ani de la intrarea pe piața din România, fiind unul dintre cei mai activi dezvoltatori imobiliari, cu o prezență proeminentă atât în București cât și în alte orașele regionale precum Cluj, Timișoara, Râmnicu Vâlcea și Brașov. Portofoliul companiei numără aproximativ 150.000 mp de spații de birouri și retail, peste 6.000 de apartamente și 23.000 mp de spații industriale, cu o valoare totală a proiectelor estimată la aproximativ 1,5 miliarde de euro. Din iunie 2024, Speedwell și-a extins operațiunile în Polonia, având ca obiectiv dezvoltarea unui portofoliu similar cu cel pe care îl deține în România.
Pentru următoarea perioadă, Speedwell pregătește dezvoltarea proiectelor QUEENS District, care urmează să fie livrat în primul trimestru al anului 2027 și CityZen, momentan în faza de autorizare și avansează lucrările pentru GLENWOOD ESTATE ansamblul rezidențial de vile premium din Corbeanca și THE MEADOWS, proiectul exclusivist amplasat pe malul lacului Grivița.
Tot în București, compania a finalizat primele două faze ale ansamblului TRIAMA Residence, primele trei clădiri, parte din faza 1 a proiectului rezidențial THE IVY și MIRO, clădirea de birouri de clasă A.
În zona de vest a țării, în Timișoara, Speedwell dezvoltă PALTIM un proiect mixed-use de regenerare urbană, situat în apropierea râului Bega și pregătește demararea lucrărilor de construcție pentru un nou proiect imobiliar situat pe terenul fostei fabrici de textile 1 IUNIE S.A.
Pe segmentul industrial-logistic, compania a finalizat faza a doua a SPACEPLUS West și a demarat lucrările pentru dezvoltarea SPACEPLUS East.
În ultimii ani, Speedwell a livrat RECORD PARK în Cluj, iar în prezent se extinde și în Brașov, un alt oraș regional important din România”.
CompaniaHimalaya Wellness, care produce și comercializează produse cosmetice și de îngrijire personală ce au la bază ingrediente naturale active și formule inspirate din Ayurveda, anunță „lansarea pe piața din România a unei noi game de îngrijire facială: Dark Spot Clearing Curcuma.
Ea este destinată celor care se luptă cu imperfecțiunile tenului, mai exact cu petele pigmentare ce apar în urma expunerii la soare, ca urmare a sarcinii, semnele post-acneice sau petele ce apar odată cu vârsta”.
După cum subliniază Himalaya Wellness, „gama Dark Spot Clearing Curcuma se bazează pe puterea curcumei, un condiment recunoscut de sute de ani pentru proprietățile sale extraordinare anti-inflamatoare și antioxidante. Pe lângă extractul de curcuma presat la rece, în formula celor 3 produse din gamă se regăsesc și alte ingrediente extrem de eficiente în reducerea hiperpigmentării și pentru îmbunătățirea texturii pielii cum ar fi: lemnul dulce – inhibator al melaninei, acidul glicol – ce ajută la o exfoliere blândă a celulelor moarte și niacinamidele, care redau luminozitatea tenului.
Noua gamă de la Himalaya Welness conține produse pentru o rutină de skin care completă în doar trei pași, dar cu rezultate vizibile încă din prima săptămână de utilizare:
Gelul de curățare a feței Dark Spot Clearing Curcuma – conține un complex de fitovitamine format din extract de curcuma presat la rece, lemn dulce și niacinamide ce curăță, împrospătează pielea și o lasă pregătită pentru următorii pași.
Serumul Dark Spot Clearing Curcuma – conține extract de curcuma presat la rece, lemn dulce, 2% niacinamide și 10% acid glicolic, care ajută la combaterea petelor de pe ten și la îmbunătățirea aspectului pielii.
Crema de față Dark Spot Clearing Curcuma – conține extract de curcuma presat la rece, lemn dulce, 2% niacinamide și 2% acid glicolic, ingrediente ce ajută la reducerea aspectului petelor, lăsând pielea mai luminoasă și hidratată.
Produsele din noua gamă sunt potrivite tuturor tipurilor de ten și au o formulă bogată într-un complex de fito vitamine cu eficiență crescută în reducerea petelor pigmentare apărute în urma expunerii la soare, cele apărute ca urmare a înaintării în vârstă sau a dezechilibrelor hormonale de pe parcursul sarcinii și nu numai (melasma) și chiar și a semnelor post-acneice. Formula lor se absoarbe repede în piele, ajută la reducerea acestor pete și îmbunătățește vizibil textura pielii după doar o săptămână de utilizare regulată”.
Himalaya Wellness (din 1930) reamintește că produsele sale „au la bază ingrediente active naturale și formule inspirate din străvechea știință Ayurveda. Din acest motiv misiunea Himalaya a fost mereu să folosească cele mai bune practici de creștere și recoltare a ingredientelor naturale, ce stau la baza produselor, prin implementarea unor tehnici durabile cum ar fi practicarea agriculturii regenerative, reducerea amprentei de carbon, dar și folosirea ambalajelor responsabile. Informații suplimentare despre Himalaya găsiți aici:
Compania de tehnologie în food retail AD/01 anunță că „își extinde prezența prin inaugurarea noilor sale birouri în Piața Timpuri Noi din București, poziționându-se în centrul ecosistemului tehnologic în plină creștere din România”. În context, reamintește că „a fost lansată în aprilie 2024 la București, ca parte a familiei de branduri Ahold Delhaize, unul dintre cei mai mari jucători din retail la nivel global în segmentul de supermarketuri și comerț online. Centrul de inovare generează progrese semnificative în experiența de cumpărături și eficiența operațională, stabilind noi standarde pentru clienții din întreaga lume”.
Transformarea food retailului prin tehnologie
AD/01 subliniază că „introduce o nouă etapă în retailul alimentar prin utilizarea tehnologiei de ultimă generație pentru a crea experiențe de cumpărături personalizate și intuitive pentru utilizatori. De la pionieratul platformelor digitale, până la dezvoltarea de soluții bazate pe date, AD/01 se concentrează pe satisfacerea nevoilor în continuă evoluție ale clienților din diverse piețe internaționale. Cu sprijinul a 80 de specialiști IT și eforturi continue de recrutare, AD/01 construiește o echipă de clasă mondială dedicată inovației în dezvoltarea de aplicații web și mobile, comerț electronic, date, programe de loialitate, promoții și soluții de retail de bază”.
Adnan Olmez, General Manager AD/01: „Fiind o companie de tehnologie în cadrul unuia dintre cele mai mari grupuri de retail din lume, ne dorim să fim în fruntea transformării digitale în food retail. Misiunea noastră este să inovăm și să creăm experiențe de cumpărături care să pună prioritate pe alegeri sănătoase, accesibilitate, rapiditate și sustenabilitate. Suntem încântați că proiectele noastre vor contribui la creșterea gradului de satisfacție a clienților, dar și a businessului.”
Soluții inovatoare care încurajează retailul centrat pe client
AD/01 precizează că, în 2024, „s-a concentrat pe convergența tehnologică a aplicațiilor mobile în șase țări europene. Noile aplicații au fost lansate deja în Belgia, Luxemburg, Serbia și Republica Cehă, iar în România și Grecia sunt așteptate lansări până la sfârșitul anului. Aceste aplicații oferă experiențe îmbunătățite pentru utilizatori cu interfețe intuitive, fluxuri de lucru simplificate și un sistem avansat de recomandare care promovează alegeri alimentare mai sănătoase.
Aplicația actualizată oferă, de asemenea, un program de loializare personalizat, care le permite utilizatorilor să verifice punctele de loialitate, economiile și istoricul achizițiilor. O nouă funcție de recomandare de rețete sugerează idei de mese și liste de cumpărături pe baza articolelor aflate deja din coșul utilizatorului, ajutând la planificarea meselor sănătoase”.
Planuri de recrutare: 30 de noi specialiști IT până la sfârșitul anului
În contextul extinderii continue, AD/01 subliniază că „dispune în prezent de 30 de posturi vacante, având ca obiectiv recrutarea celor mai valoroase talente până la sfârșitul anului. Printre pozițiile vacante se numără următoarele roluri: Full Stack Developer, Back-End Developer, Front-End Developer, Q.A. Automation Engineer, Network Security Engineer, Data Engineer, SAP consultants, Platform Engineer, Business Analyst, Data Solution Architect, și multe altele. Compania oferă un model de lucru hibrid și oportunități de a colabora cu experți globali în diverse tehnologii de ultimă oră, cum ar fi Java, Kotlin, React, Python, DataBricks, Azure, AWS și SAP. Recrutarea nu se oprește aici, planurile tech hub-ului vizând atingerea unui număr total de 250 de angajați până la finalui lui 2025”.
Adnan Olmez: „La AD/01, ne angajăm să promovăm o cultură incluzivă, orientată spre creștere, care să le permită angajaților noștri să exceleze atât personal, cât și profesional. Oferim membrilor echipei noastre acces la programe de formare avansată și oportunități de învățare continuă, asigurându-ne că rămân în fruntea inovației tehnologice. Valorile de bază ale companiei – integritate, curaj, muncă în echipă, grijă și umor – ne ghidează în tot ceea ce facem, susținând un mediu de lucru colaborativ și dynamic.”
Contribuție în comunitatea IT
AD/01 evidențiază faptul că, dincolo de focusul intern, „își aduce contribuția și în comunitatea IT, prin investiții în dezvoltarea viitoarelor talente. Printr-o serie de inițiative care includ școli de tehnologie, stagii de practică și programe de formare, compania se angajează să formeze următoarea generație de profesioniști în tehnologie și să consolideze reputația României ca centru de excelență IT.
Pentru mai multe informații despre posturile disponibile și pentru a aplica, vă rugăm să vizitați https://www.ad01.com/vacancies”.
AD/01 are sediul în București și este caracterizată ca „studioul tech al Ahold Delhaize, dedicat transformării digitale și inovației în cadrul unuia dintre cele mai mari grupuri de retail alimentar din lume. Axat pe dezvoltarea de soluții tehnologice de ultimă oră, AD/01 joacă un rol crucial în modelarea viitorului în food retail, îmbunătățind experiența clienților și optimizând operațiunile de business. De la noi platforme digitale până la implementarea de instrumente de ultima generatie bazate pe date, AD/01 isi doreste sa fie la vârful creării de experiențe de cumpărături memorabile si intuitive, bazate pe tehnologie, care răspund nevoilor în continuă evoluție ale clienților de pe piețele globale”.
Ahold Delhaize este recunoscut ca „unul dintre cei mai mari jucători din retail la nivel global în segmentul de supermarketuri și comerț online. Brandurile locale din portofoliu deservesc 63 de milioane de clienți în fiecare săptămână, atât în magazine, cât și online, în Statele Unite, Europa și Indonezia. Împreună, aceste mărci au peste 400.000 de angajați în 7.716 magazine alimentare și de specialitate și includ cel mai mare retailer online din Benelux și cei mai importanți comercianți online din Benelux și Statele Unite. Brandurile Ahold Delhaize sunt în topul dezvoltării sustenabile în retail, aprovizionând în mod responsabil, sprijinind comunitățile locale și ajutând clienții să facă alegeri mai sănătoase. Dezvoltarea companiei este construită pe patru piloni principali – dezvoltarea omnichannel, creșterea sănătoasă și durabilă, investiții în oameni și consolidarea excelenței operaționale – care susțin atingerea obiectivelor și viziunea de a aduce o contribuție durabilă pentru viitor. Cu sediul central în Zaandam, Țările de Jos, Ahold Delhaize este listată la bursele Euronext Amsterdam și Bruxelles (ticker: AD), iar certificatele sale de depozit americane sunt tranzacționate pe piața over-the-counter din SUA și cotate pe piața internațională OTCQX (ticker: ADRNY)”.
CTP, cel mai mare dezvoltator, proprietar și administrator de spații industriale și logistice listat din Europa, după suprafaţa închiriabilă (GLA), își consolidează parteneriatul strategic cu FAN Courier prin închirierea unei suprafețe de 4.500 mp în CTPark Deva. Această nouă extindere aduce suprafața totală ocupată de FAN Courier în parcurile logistice CTP la peste 10.000 mp, compania fiind deja prezentă în CTPark Sibiu East și CTPark Craiova East.
CTPark Deva se bucură de o poziție geografică ideală, fiind situat în inima României, ceea ce îl face perfect pentru centre de distribuție centrale și activități de producție. Parcul logistic CTPark Deva beneficiază de acces facil la Autostrada A1, care conectează rapid Deva de principalele hub-uri logistice din țară, și oferă acces la transportul public, făcându-l o alegere excelentă atât pentru logistică, cât și pentru forța de muncă din zonă.
Jovan Radosavljevic, Managing Director CTP Romania,a declarat: „Extinderea parteneriatului nostru de lungă durată cu FAN Courier este un motiv de mândrie. După ce am sprijinit creșterea impresionantă a FAN Courier de-a lungul anilor, ne bucurăm să facem un nou pas împreună, adăugând încă o locație în cadrul colaborării noastre. Acestă extindere reflectă angajamentul nostru de a susține clienții să se extindă, oferindu-le spații flexibile, amplasate strategic, adaptate nevoilor lor în continuă evoluție. În CTPark Deva ca hub logistic pentru Transilvania, suntem încrezători că FAN Courier va continua să prospere, valorificând infrastructura modernă și conectivitatea acestui parc pentru a-și susține expansiunea”.
CTP continuă să-și dezvolte portofoliul de parcuri industriale și logistice pentru a oferi clienților soluții personalizate și flexibilitate pe piață. Extinderea FAN Courier în cadrul CTPark Deva este un exemplu concret al modului în care rețeaua națională a CTP oferă soluții care nu sunt disponibile pe alte platforme logistice, permițând clienților să își scaleze rapid operațiunile.
CTPark Deva oferă acces direct la Autostrada A1 Sibiu-Deva, fiind amplasat la doar 2 km de centrul orașului Deva, ceea ce îl face ideal pentru activități de producție și logistică. Parcul dispune de facilități de cross-dock și are acces la transportul public.
Orașul Deva și împrejurimile sale, cum ar fi localitatea Băcia, au devenit în ultimii ani un hub important pentru companiile din industria auto și high-tech, care aleg să își aducă producția mai aproape de clienți prin procesul de „nearshoring”. Această tendință a fost accelerată de provocările din lanțurile de aprovizionare cauzate de pandemie și de tensiunile geopolitice, la care se adaugă noile reglementări ale Uniunii Europene, care încurajează din ce în ce mai multe firme să își stabilească operațiunile în Europa Centrală și de Est.
CTPark Deva dispune de spații disponibile pentru închiriere și oferă condiții excelente pentru companii din domeniile logisticii și producției, care doresc să își optimizeze distribuția și să beneficieze de poziționarea strategică în centrul României.
Într-o piață a muncii din ce în ce mai competitivă, angajații români caută mai mult decât un simplu salariu. Conform celui mai recent studiu „Most Wanted Employers 2024” realizat de agenția de cercetare MKOR, sectoarele IT & Tehnologie și Retail se evidențiază drept cele mai atractive pentru profesioniștii români, în timp ce preferințele Generației Z redefinesc criteriile de alegere a angajatorului.
Sectorul privat: alegerea covârșitoare a românilor
Aproximativ 9 din 10 români ar alege să lucreze în sectorul privat, indiferent dacă au sau nu un loc de muncă momentan. Acest trend este și mai accentuat în rândul tinerilor din Generația Z, unde 93% dintre dintre cei angajați ar alege o organizație privată.
IT & Tehnologia: lider detașat, dar nu doar pentru specialiști IT
Sectorul IT & Tehnologie domină preferințele cu 18% din opțiuni și atrage nu doar profesioniști IT, ci și specialiști din domeniul Financiar-Contabil. Giganții Google și Microsoft conduc topul angajatorilor preferați în acest sector.
„Salariile competitive (40%) și flexibilitatea (15%) sunt principalele motive pentru care angajații sunt atrași de domeniul IT, în timp ce pentru cei în căutarea unui job, dezvoltarea profesională este principalul atu (36%)”, explică Cori Cimpoca, fondatoarea MKOR.
Retailul ocupă locul doi cu 10% din preferințe, mai ales în cazul profesioniștilor care lucrează în producție, contabilitate și operațiuni. Dedeman și eMAG se evidențiază ca lideri în acest domeniu. Acest sector atrage și femeile, dar și locuitorii din mediul rural, un indiciu că oferă oportunități de carieră în zone unde acestea pot fi mai limitate.
Factorii decisivi în alegerea angajatorului: mai mult decât salariul
Deși salariul și beneficiile rămân primordiale (33%), 1 din 5 angajați consideră mediul de lucru și cultura organizațională decisive în alegerea angajatorului.
Contrar așteptărilor post-pandemice, doar 6% dintre angajați consideră flexibilitatea importantă în alegerea unui job. Aceasta contează mai degrabă contextual, de exemplu, mai mult în cazul femeilor care pot astfel jongla cu mai multe responsabilități.
Dezvoltarea profesională și personală este principalul motiv pentru care cei care nu au un loc de muncă s-ar duce să se angajeze. Sectorul Tech și FMCG sunt văzute ca zone benefice pentru a evolua în acest sens.
Generația Z: Noua forță în piața muncii
Până în 2034, Generația Z va reprezenta aproximativ 40% din forța de muncă, ceea ce face esențială adaptarea organizațiilor la preferințele acestei generații.
Tinerii din această generație aduc noi priorități în peisajul angajatorilor, acordând o importanță crescută reputației companiei și oportunităților de dezvoltare. Mai conectați la brandingul angajatorilor prin social media, ei evaluează nu doar pachetul salarial, ci și imaginea și valorile companiei. Adaptarea la aceste preferințe devine esențială pentru succesul organizațional pe termen lung.
„Datele oferă o imagine clară a unei piețe a muncii în plină transformare. Angajatorii care vor reuși să se adapteze la aceste noi preferințe, oferind nu doar salarii competitive, ci și un mediu de lucru pozitiv și oportunități de dezvoltare, vor fi cei care vor atrage și reține cele mai bune talente în anii următori,” concluzionează Cori Cimpoca.
Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Construcții, Urbanism și Dezvoltare Teritorială Durabilă URBAN-INCERC anunță organizarea, la sediul său din București, pe 14 noiembrie 2024, a celei de-a XXVI-a ediții a conferinței de cercetare în construcții, economia construcțiilor, arhitectură, urbanism și dezvoltare teritorială, având ca temă „Mediul construit românesc – provocări, răspunsuri și soluții”. Mai multe detalii despre acest eveniment găsiți în materialul atașat [C26_Invit_RO2.pdf].
organizatorii îi roagă pe cei interesați „să participe la acest eveniment, fie pentru a prezenta un poster sau o comunicare orală, fie pentru a audia lucrările conferinței, să se înscrie on-line până la data de 1 noiembrie 2024 la https://docs.google.com/forms/d/1pGuVMdxj1AmazYvDOrik_ze-g2wK6cQ-z_walPeU3PY/viewform”. Pentru cei care vor prezenta, apelul este „să trimită până la data de 25 octombrie 2024 rezumatul și lucrarea integrală la adresa de e-mail conferences@incd.ro; lucrările trimise pentru publicarea în revistele institutului vor putea fi trimise până la data de 1 noiembrie 2024 la aceeași adresă sau direct către reviste. Pentru că volumele de rezumate și lucrări să poată fi disponibile participanților, nu se vor admite lucrări trimise spre publicare după data-limită, deși participanții înscriși după 1 noiembrie 2024 vor putea susține comunicările. Accesul la lucrările și documentele conferinței este limitat și doar persoanele care s-au înregistrat în timp util vor putea prezenta lucrări. Informații suplimentare privind programul și alte detalii organizatorice vor fi oferite doar celor care au confirmat participarea după data de 8 noiembrie 2024, odată cu finalizarea programului, în funcție de interesul exprimat, și afișate pe pagina de internet a conferinței (http://conf.incd.ro/)”.
Camera de Comerţ şi Industrie a Municipiului Bucureşti (CCIB) a organizat în Aula Carol I din sediul său istoric Topul firmelor din sectorul 4, manifestare ce a avut ca obiectiv evidenţierea celor mai performanţi operatori economici cu sediul social pe raza acestei unități administrativ-teritoriale. La Gala de înmânare a premiilor au participat alături de manageri ai celor mai performante companii din sector și reprezentanţi ai administraţiei centrale.
„Într-un context macroeconomic destul de volatil, companiile din sectorul 4 au reușit să depășească cu succes toate provocările pe care mediul economic le-a generat. În acest an, la nivelul acestei unități administrativ-teritoriale premiem performanța a 2.708 companii, respectiv 36% din numărul total de companii eligibile. Firmele laureate – în care lucrează mai bine 57 mii salariați – au realizat o cifră de afaceri cumulată de 45,6 miliarde lei (cca. 9,2 mld euro) și un profit din exploatare de 4,8 miliarde lei (adică aproape 1 mld euro)”, a precizat Iuliu Stocklosa, președintele Camerei bucureștene, în deschiderea Galei.
În ceea ce priveşte structura pe domenii de activitate, cele mai multe companii premiate de Camera bucureşteană în sectorul 4 activează în domeniul serviciilor (39% din total), fiind urmate de firmele din domeniul comerţului (29,4%) şi de cele cu profil industrial (13%). Construcţiile concentrează 8,1% dintre firmele premiate, cercetarea-dezvoltarea şi high-tech-ul – 5,2%, turismul – 4,1%, în timp ce doar 1,2% provin din agricultură, silvicultură şi pescuit.
„Mă bucur să fiu și anul acesta la Gala unde sunt premiați cei mai buni dintre cei buni. Vă felicit pe toți cei care aduceți plus-valoare economiei românești. În calitate de reprezentanți ai Guvernului suntem alături de dumneavoastră, să găsim proiecte și programe pentru dezvoltarea acestei comunități de business”, a declarat Gheorghe Dănuț Bogdan, secretar general adjunct la Ministerului Economiei, Antreprenoriatului și Turismului (MEAT), felicitând Camera București pentru inițiativă.
„Agenția noastră, aflată acum sub monitorizarea premierului, finanțează de la bugetul de stat și coordonează implementarea Programului de Promovare a Exportului (PPE), adică participarea companiilor la târguri și expoziții internaționale și misiuni economice în străinătate”, a subliniat Stelian Samson, director în cadrul Agenției Române pentru Investiții și Comerț Exterior (ARICE), încurajând companiile interesate de internaționalizarea afacerilor să contacteze specialiștii Agenției, pentru informații suplimentare și sprijin.
Pe lângă distincţiile acordate pentru rezultatele economice obţinute în anul 2023, în cadrul evenimentului au fost decernate premii și diplome speciale unor companii și antreprenori din diverse domenii de activitate.
Etapa la nivel de sector a Topului firmelor din București va continua cu Gala dedicată laureaților din sectorul 6, eveniment ce se va desfășura marți, 22 octombrie, în Aula Carol I a Palatului CCIB.
Banca Comercială Română (BCR) lansează ZBOR, cel mai extins ecosistem dedicat tinerilor din România, care include o serie de hub-uri, o curriculă de educație non-formală pentru cei cu vârste între 14-25 de ani, un program de mentorat, competiții dedicate și o platformă online, care va fi disponibilă în curând și va pregăti tinerii pentru job-urile viitorului.
Prin ZBOR, BCR introduce în România conceptul de spațiu terțiar, un loc sigur și incluziv între școală și acasă, unde tinerii pot să socializeze, să colaboreze și să acceseze resurse de învățare și dezvoltare personală. Aceste hub-uri au fost gândite împreună cu tinerii din România, având la bază acceptarea, bunătatea, libertatea de exprimare și promovarea interacțiunii sociale.
Investiția în dezvoltarea huburilor locale ZBOR se ridică la peste 2 milioane de euro și include șapte spații de explorat, create împreună cu o rețea extinsă de ONG-uri locale, din zona de tineret și inovare socială.
ZBOR Constanța, dezvoltat cu Federația Organizațiilor Neguvernamentale de Tineret (FONT), situat pe Bdul Regina Elisabeta, 2A, Constanța;
ZBOR Iași, dezvoltat cu Fab Lab Iași, situat pe str. Grigore Ureche, nr. 18, Iași;
ZBOR Cluj-Napoca, dezvoltat cu Federația Tinerilor din Cluj, situat pe str. Episcop Ioan Bob, nr. 12, Cluj;
ZBOR Brașov, creat cu Asociația Kastel, situat pe str. Mureșenilor, nr. 27, Brașov;
ZBOR Ploiești, creat cu Asociația Eurospirit situat pe str. Nicolae Simache, nr. 4, Ploiești;
ZBOR Târgu Jiu, creat cu Federația Start. Spațiul urmează să fie deschis în luna noiembrie;
ZBOR Baia Mare, creat cu Asociația D.E.I.S. Spațiul urmează să fie deschis până la finalul anului.
„ZBOR este un proiect gândit cu și pentru tineri, care s-a consolidat prin valorile noii generații: respect, onestitate și responsabilitate. Este un spațiu de explorat, fizic și online, unde tinerii colaborează și învață că munca fiecăruia se leagă de-a celorlalți pentru a aduce plus valoare în comunitate. Suntem prezenți în șapte orașe, în Constanța, Iași, Cluj-Napoca, Brașov, Ploiești, Târgu Jiu și Baia Mare, iar obiectivul pentru anul viitor este să dublăm rețeaua hub-urilor ZBOR pentru a răspunde cât mai bine nevoilor locale.
Prin acest proiect, BCR investește și susține tinerii, oferindu-le instrumentele necesare pentru a se dezvolta și a-și atinge potențialul. Pentru ca România să devină pentru ei prima si cea mai bună opțiune când se gândesc la viitorul lor”, a declarat Sergiu Manea, CEO Banca Comercială Română.
De ce este nevoie de ZBOR?
Pentru a răspunde la întrebarea De ce este nevoie de ZBOR?, BCR a inițiat un studiu calitativ și cantitativ desfășurat alături de Cult Market Research.
Oportunitățile pentru tineri: între ambiție și lipsa accesului
În timp ce peste trei sferturi dintre tinerii români consideră dezvoltarea personală (76%) și profesională (71%) o prioritate, doar 37% identifică asemenea oportunități în România, respectiv doar 34% în comunitățile din care fac parte. Acest decalaj între dorința și nevoile tinerilor de creștere și accesul limitat la resurse sau contexte de dezvoltare conduce la o incertitudine a viitorului în localitatea lor, aceasta fiind principala sursa de anxietate pentru 59% dintre tineri.
De asemenea, peste 42% sunt nemulțumiți de lipsa oportunităților și 59% intenționează să plece din orașul natal, dintre care 62% pentru a avea acces la joburi mai bune.
ZBOR spațiu de explorare și mindset de generație
ZBOR este un ecosistem extins de dezvoltare, cu acces liber și gratuit pentru toți tinerii cu vârste între 14-25 ani, care include:
Hub-urile ZBOR, spații de explorare dedicate tinerilor.O rețea de spații fizice, creative și sigure, aflate în centrele orașelor, în spații noi amenajate, create pentru dezvoltarea personală, profesională și socială a noilor generații. Un loc unde orice tânăr poate accesa în mod gratuit și liber resurse de educație informală și dezvoltare personală, de mentorat și coaching, indiferent de pasiunile, școala și parcursul educațional pe care îl urmează.
Curriculă educațională extinsă, bazată pe competențe de viață. Curricula este accesibilă în cadrul hub-urilor ZBOR, fiind structurată pe cinci piloni esențiali pentru dezvoltarea personală și profesională a tinerilor: educație financiară, antreprenoriat, sustenabilitate, competențe digitale și dezvoltare personală.
Platformă online, disponibilă la nivel național începând cu luna noiembrie, pentru toți tinerii din România.O platformă educațională și de orientare în carieră, dezvoltată de Jobful, care va facilita asocierea de resurse și oportunități, conectând tinerii utilizatorii cu mediul de afaceri prin programe de internship, anunțuri de job-uri și mentorat profesional. Astfel, utilizatorii platformei vor avea acces la instrumentele necesare pentru a-și construi cariere solide și a se adapta la provocările și tendințele pieței muncii.
Competiții de antreprenoriat și de implicare în comunitate, pe care BCR, alături de rețeaua de parteneri le vor organiza constant în hub-urile ZBOR, prin care tinerii vor putea propune soluții la provocările și problemele identificate în comunitate, de la lipsa spațiilor verzi, la facilități pentru tineri și oportunități de voluntariat sau dezvoltare profesională.
Gilda Lazăr pleacă de la JTI România, unde a ocupat în ultimii 27 de ani poziția d Head of Corporate Affairs &Communications – potrivit unor surse din companie.
„Începând cu 1 ianuarie 2025, contractul meu cu JTI România va înceta”, a confirmat Gilda Lazăr, pentru CursDeGuvernare.
Într-un răspuns pentru CursDeGuvernare, în ce privește motivele și viitoarea activitate, Gilda Lazăr a declarat că e vorba încetarea contractului:
„JTI a fost pentru mine mai mult decât un simplu loc de muncă. Un spațiu al alegerii și libertății, în care am putut să rămân eu însămi, promovând aceleași principii și valori”, a spus fosta jurnalistă, recunoscută ca lider de opinie în presa anilor ‘90. „Din 1997 și până în prezent, am reușit să ofer JTI o voce clară, puternică și o identitate corporatistă vie și plină de substanță. Mulțumesc conducerii companiei pentru că a înțeles importanța comunicării deschise cu autoritățile, a implicării în rezolvarea problemelor reale ale comunității, precum și a investițiilor în cultură. Și, bineînțeles, mulțumesc echipei mele extraordinare”, a declarat ea.
Întrebată ce se va întâmpla, după plecarea ei, cu programul Bursele JTI pentru jurnaliști, sau cu Întâlnirile JTI, pe care le-a inițiat și care se desfășoară în continuu de 25 de ani, Gilda Lazăr și-a exprimat speranța că acestea vor continua „într-o formă sau alta”.
Zeci de ziariști din România s-au specializat, de-a lungul anilor, prin Bursele JTI, în instituțiile europene și la mari trusturi de presă occidentale.
În ce privește planurile de viitor și următoarea poziție în piață, Gilda Lazăr a spune că vizează zona antreprenorială: „Voi face mai departe ceea ce știu mai bine și, cu siguranță, nu mă voi plictisi. După presă, administrație și multinațională, vine vremea antreprenoriatului, care lipsea din experiența mea profesională. Și, desigur, voi continua activitatea la Universitatea București, unde sunt profesor asociat”, a precizat ea.
Gilda Lazăr este unul dintre cei mai respectați profesioniști în comunicare, un pionier în domeniul Public Affairs/Corporate Affairs. Cu 27 de ani în JTI, este, de asemenea, unul dintre cei mai longevivi executivi din România. „Oricum, nu mai aveam nicio șansă să concurez cu domnul Mugur Isărescu la acest capitol”, a încheiat ea cu umor.
E absolventă a Facultății de Filologie din cadrul Universității București. Deține un Master în Dreptul Afacerilor la URA și un certificat în Corporate Community Relations la Boston College, urmând numeroase cursuri de pregătire la London School of Economics, INSEAD, IMD, MCE, Ashridge etc.
A lucrat ca redactor la Dreptatea, România liberă și Radio Europa Liberă, realizator la Tele 7 abc și TVR, corespondent la Lumea Liberă din New York și director al cotidianului Curentul. A fost reprezentant al National Forum Foundation pentru țările Europei Centrale și de Est și Purtător de cuvânt al Ministerului Român al Afacerilor Externe.
În ceea ce privește persoana care îi va succeda în funcția de director Corporate Affairs și Comunicare pentru JTI România, Moldova și Bulgaria, aceasta urmează să fie anunțată oficial de către companie.
Laureații din acest an ai premiului Nobel pentru economie sunt Daron Acemoglu, Simon Johnson și James Robinson, autori consacrați prin studiile dedicate instituțiilor și impactului factorilor instituționali asupra prosperității economice. Cea mai reprezentativă lucrare a laureaților este Why Nations Fail: The Origins of Power, Prosperity, and Poverty (2012), carte tradusă și în limba română. Chiar dacă Simon Johnson nu este coautor al acestei cărți, el a contribuit, alături de Acemoglu și Robinson, la numeroase alte lucrări, precum este cazul cercetării The Colonial Origins of Comparative Development: An Empirical Investigation (2001).
Recunoașterea contribuțiilor științifice din domeniul economiei instituționale este în prezent reconfirmată, de vreme ce, cu circa 3 decenii în urmă, premiul Nobel a fost acordat celor mai importanți autori din acest domeniu: Ronald Coase (1991) și Douglass North (1993). Apoi, în 2009, consemnăm un alt Premiu Nobel dedicat cercetărilor de economie instituțională, laureații fiind Oliver Williamson și Elinor Ostrom. Din pleiada autorilor candidați nu trebuie ignorat Harold Demsetz, mai ales că, în viziunea multora, ar fi meritat și el să câștige anul acesta premiul Nobel, date fiind contribuțiile sale semnificative în domeniul economiei instituționale.
Ca domeniu de cercetare științifică și disciplină de studiu, economia instituțională este relativ tânără, deși cercetările acesteia se întemeiază adeseori pe forța analizelor de istorie economică, nu doar în sfera istoriei contemporane, ci și în vechime, de-a lungul epocilor definitorii pentru dezvoltarea instituțiilor (economice, de drept sau legaliste) care astăzi ne sunt indispensabile.
Însă, interesul sporit pentru domeniul economiei instituționale a fost confirmat empiric în anii 1990, când prăbușirea comunismului în Europa Centrală și de Est a deschis calea „tranziției instituționale”, ca proces de transformare profundă și evoluție graduală deopotrivă, în țările foste-comuniste.
Pentru a înțelege însă tematica „instituțională”, trebuie eliminată din start confuzia dintre instituții și organizații, una destul de răspândită în vocabularul curent, deși inofensivă. Instituțiile sunt regulile jocului iar organizațiilesunt jucătorii, după cum scria Douglass North. Astfel, instituțiile sunt reprezentate de reguli, fie ele formale sau informale, reguli economice, juridice, constituționale sau culturale, în timp ce organizațiile sunt firme, entități, partide, universități, autorități sau guverne etc.
Ideea de bază este aceea că regulile, adică instituțiile, modelează comportamentele și interacțiunile umane, deci mersul lucrurilor în societate, în timp ce organizațiile „joacă” după reguli, adesea chiar pentru schimbarea acestora conform propriilor interese.
Cercetările laureaților Nobel din acest an demonstrează că decalajele de dezvoltare dintre țările sărace și țările bogate sunt determinate preponderent de natura instituțiilor (care pot fi socotite incluzive sau extractive). Instituțiile incluzive sunt definite de autori drept acele reguli care creează noi oportunități pentru populație, în timp ce instituțiile extractive facilitează „redistribuirea perversă”, adică transferul avuției tot către populația înstărită, prin acumularea în societate de privilegii și norme preferențiale, ceea ce determină în final creșterea inegalității și a sărăciei.
De exemplu, fenomenul de divizare și segregare ce definește evoluția Coreei după cel de-al Doilea Război Mondial explică aceste aspecte în mod concludent. Coreea de Sud, sub influența instituțiilor democratice ale Statelor Unite ale Americii, s-a dezvoltat grație instituțiilor incluzive, care ofereau populației stimulente productive. În schimb, Coreea de Nord, condusă de influențe rusești, a involuat sub povara instituțiilor extractive, care exploatau populația prin coerciție dictatorială, împotriva regulilor de drept, chiar ale drepturilor omului, și a libertății economice.
Instituțiile explică așadar elocvent fenomene precum inegalitatea și sărăcia, care sunt astăzi considerate principalele riscuri în societatea umană. Instituțiile sunt factorul explicativ ultim pentru decalajele de dezvoltare ale națiunilor, și tocmai de aceea economia instituțională va rămâne un domeniu esențial de cercetare în știința economică, prin acuratețea demonstrațiilor și viabilitatea concluziilor.
Nota Bene: deloc întâmplător, avansând pe filiația cercetărilor doctorale pe care le-am desfășurat în cadrul Academiei de Studii Economice din București, în anul 2005 am înființat primul curs universitar de Economie Instituțională din România, având convingerea că studierea instituțiilor și a rolului acestora în dezvoltarea economică este un demers valoros și oportun pentru învățământul economic universitar din România. Astfel, cursul de Economie Instituțională pe care îl predau la Facultatea de Economie Teoretică și Aplicată oferă o perspectivă de ansamblu asupra instituțiilor/regulilor care asigură ordinea de drept legitimă în societate și contribuie la susținerea dezvoltării economice.
GENEVA – Fiecare perioadă istorică este definită de propriile provocări. După cel de-al Doilea Război Mondial, Europa a trebuit să găsească o modalitate de a pune capăt crizelor recurente și relativ independente legate de ciclurile pieței, de politica internă și de concurența marilor puteri care au sfâșiat-o timp de decenii. A făcut față acestei provocări prin construirea de state naționale stabile și sisteme eficiente de bunăstare într-un context de cadre europene și internaționale puternice.
De la începutul secolului, Europa se confruntă cu o nouă provocare: răspunsul la o policriză extrem de complexă, care cuprinde un set larg de crize interconectate. Multe dintre aceste crize s-ar putea dovedi, de la sine, catastrofale, din cauza proceselor de auto-întărire și cumulative, cum ar fi punctele critice ale schimbărilor climatice și efectul bulgăre de zăpadă al datoriei publice.
Dar niciunul nu se desfășoară în vid. Dimpotrivă, crizele interconectate de astăzi se agravează și se consolidează reciproc. De exemplu, o criză demografică destabilizează statul bunăstării, subminând bunăstarea economică, care, la rândul său, alimentează perturbări sociale și politice. O scădere semnificativă și durabilă a coeziunii sociale și politice poate contribui la alte tipuri de crize, cum ar fi criza actuală a democrației liberale, împiedicând în același timp capacitatea statelor de a răspunde la alte amenințări, cum ar fi schimbările climatice.
Eșecul general de a aborda în mod eficient escaladarea policrizei a contribuit la un sentiment de eșec iminent în rândul unui public european care se simte din ce în ce mai neputincios. Dar amenințările existențiale cu care ne confruntăm, de la conflictul armat la schimbările climatice catastrofale, pot fi depășite – nu „reluând controlul”, așa cum promit liderii politici populiști, ci învățând să controlăm ceea ce nu este încă controlat.
Instituțiile noastre politice, financiare și internaționale tind să fie conectate pentru gestionarea crizelor ciclice din trecut, ceea ce le face nepotrivite pentru a răspunde policrizei actuale, care necesită atât robustețe, cât și flexibilitate. Europa se confruntă aici cu o provocare suplimentară: instituțiile sale, care depind de consens, coerență și compromis, se luptă să facă față intereselor înguste, complexe și diverse.
Dar, așa cum Europa are cea mai mare nevoie de transformare instituțională pentru a face față provocărilor existențiale de astăzi, este, de asemenea, deosebit de bine echipată pentru a o realiza, datorită experienței sale considerabile de evoluție prin criză și de echilibrare a solidarităţii cu libertatea. Cheia va fi dezvoltarea unei viziuni clare asupra viitorului, aprofundarea cooperării în domenii cheie și elaborarea unui nou cadru organizațional.
Începeți cu viziunea. Europa are nevoie de o strategie explicită de abordare a policrizei care să sincronizeze orizonturile de timp pentru a îmbunătăți gestionarea crizelor pe termen scurt (esențial pentru a depăși mecanismele de criză care se auto-întăresc) și pentru a stabili obiective comune pe termen lung (esențiale pentru a menține impulsul).
Unități mai mici, mai autonome și mai flexibile ar trebui să fie responsabile pentru implementarea acestei viziuni, în colaborare cu actori independenți – adesea din societatea civilă – care sunt specializați în construirea consensului, dezvoltarea strategiilor pe termen lung și monitorizarea implementării și efectelor acestora. O cultură a hotărârii și a răspunderii este esențială.
Componenta pe termen lung a viziunii ar trebui să reflecte ambiția generațională. India are o foaie de parcurs pentru a deveni o economie dezvoltată până în 2047, la un secol după independență. China intenționează să realizeze „întinerirea națională” până în 2049, centenarul Republicii Populare. Europa ar trebui să-și ancoreze propria strategie în 2045, la 100 de ani de la eforturile de renaștere de după ororile celui de-al Doilea Război Mondial. În elaborarea acestei noi viziuni, Europa ar trebui să învețe din punctele forte ale altora; de exemplu, capacitatea Americii de gândire strategică, exemplificată de activitatea Agenției pentru Proiecte de Cercetare Avansată a Apărării în cercetarea și dezvoltarea tehnologiilor emergente.
Al doilea imperativ este de a construi noi cadre solide care să acopere trei elemente critice ale securității europene: finanțe, apărare și bunăstare socială. Noua arhitectură financiară trebuie să urmărească creșterea investițiilor în Europa pentru a crește productivitatea și a sprijini inovația tehnologică în sectoarele critice. Având în vedere baza mai mică de investitori și fragmentarea structurală, acest lucru va necesita ca Europa să devină mai bună în alocarea eficientă a capitalului și mobilizarea economiilor. Finalizarea uniunii piețelor de capital ar trebui să fie sarcina principală a noii Comisii Europene.
În ceea ce privește apărarea, războiul din Ucraina a dezvăluit arhitectura existentă a Europei ca fiind șubredă și lentă. Un nou cadru – capabil să gestioneze achizițiile la nivelul întregului continent, să sprijine interoperabilitatea între forțele de securitate și să ofere Europei un avantaj tehnologic – este extrem de necesar.
De asemenea, noul design pentru bunăstarea socială trebuie să fie coerent, viabil din punct de vedere fiscal și să răspundă nevoilor societăților moderne. În ultimele decenii, Europa a permis ca pasivele și decalajele de finanțare să crească într-o serie de domenii – inclusiv îngrijirea sănătății, locuințe, educație și energie – din cauza lipsei de consens cu privire la modul în care ar arăta statul social modern.
Având în vedere că protejarea modului de viață european este esențială pentru solidaritatea socială pe termen lung, acest lucru nu poate continua.
Al treilea imperativ-cheie pentru Europa, în timp ce se confruntă cu policriză, este conceperea unui nou model organizațional, bazat pe flexibilitate, adaptabilitate și subsidiaritate. Problemele trebuie abordate la nivelul la care se desfășoară. Provocările globale – cum ar fi schimbările climatice, proliferarea nucleară, inteligența artificială și stabilitatea financiară – necesită o cooperare și o reglementare internațională mai structurată.
Provocările care ar trebui abordate la nivelul UE includ actualizarea modelului economic al Europei, creșterea productivității și competitivității și gestionarea politicii comerciale. Statele-națiune, la rândul lor, trebuie să încurajeze solidaritatea și, împreună cu comunitățile locale, să se ocupe de implementarea concretă a politicilor. Cooperarea public-privată este, de asemenea, esențială, pentru a valorifica experiența, know-how-ul și capacitatea instituțională a întreprinderilor de adaptare, de gestionare a riscurilor și de răspuns la criză. Noul model organizațional ar trebui să semene mai mult cu o plasă decât cu un lanț, deoarece puterea unei plase este suma nodurilor sale, în timp ce un lanț este la fel de puternic ca veriga sa cea mai slabă.
Europa nu își poate permite să amâne acțiunea până după următorul șoc. Dacă vrem să facem față policrizei, avem nevoie astăzi de reflecție strategică, leadership colectiv și gândire inovativă, ghidați fiind de o ambiție comună de „Refondare a Europei” până în 2045.
de Mihai Petre, Director, Global Trade, EY România și Daniela Neagoe, Senior Manager, Global Trade, EY România
Mecanismul de Ajustare a Carbonului la Frontieră (CBAM), instituit prin Regulamentul UE 956/2023, a fost dezvoltat pentru a asigura competitivitatea producătorilor din Uniunea Europeană în fața celor din afara blocului comunitar. Produsele provenite din industrii cu un grad mare de poluare, precum cele din domeniile cimentului, îngrășămintelor, energiei electrice și hidrogenului, fontei, fierului și oțelului, aluminiului (de exemplu, minereu de fier, tuburi, țevi, rezervoare, construcții și părți de construcții, șuruburi, piulițe), așa-numitele „produse CBAM” fac obiectul obligațiilor de înregistrare și raportare CBAM. În perioada de tranziție, de la 1 octombrie 2023 până la 31 decembrie 2025, companiile care importă aceste produse sunt obligate să respecte doar cerințele de înregistrare și raportare trimestrială.
Utilizarea valorilor implicite, publicate de către Comisia Europeană pentru raportarea emisiilor încorporate în produsele importate, a fost posibilă numai până la raportarea aferentă trim II, 2024 (care ar fi trebuit depusă până la 31 iulie 2024, cel târziu).
Începând cu raportarea aferentă trim III, 2024, care trebuie depusă până cel târziu la 31 octombrie a.c., trebuie raportate date reale privind emisiile încorporate, utilizarea valorilor implicite fiind permisă numai pentru mărfuri complexe și cu o limită de 20% din totalul emisiilor încorporate. Astfel, pentru a putea raporta, importatorii trebuie să solicite instalațiilor (producătorilor din afara Uniunii Europene) informații referitoare la emisiile încorporate. Pentru a veni în sprijinul importatorilor, Comisia Europeană a publicat pe site-ul dedicat CBAM un model de document ce poate fi transmis instalațiilor pentru a colecta mai ușor informațiile necesare raportării („CBAM communication template for installations”).
De asemenea, începând din 2026, numai declaranții autorizați vor putea importa produse care fac obiectul CBAM. Procesul de autorizare CBAM va începe la 31 decembrie 2024 și companiile vor trebui să îndeplinească anumite criterii pentru a obține statutul de declarant autorizat. Fiind un proces complex, similar cu certificarea AEO, societățile ar trebui să demareze din timp acest proces pentru a nu se confrunta cu imposibilitatea efectuării importurilor de produse CBAM din 2026.
Noutăți CBAM
Printre noutățile CBAM menționăm publicarea unui instrument de autoevaluare CBAM și actualizarea Ghidului de utilizare CBAM de către Comisia Europeană.
Instrument de autoevaluare CBAM
Scopul instrumentului de autoevaluare CBAM este acela de a oferi importatorilor din UE posibilitatea de a obține o imagine de ansamblu a obligațiilor companiei, care sunt cerințele de raportare CBAM pentru un anumit produs și unde pot găsi informații suplimentare.
Astfel, după introducerea codului tarifar din Nomenclatura Combinată și selectarea opțiunilor corecte din meniurile instrumentului, vor fi afișate rezultatele autoevaluării CBAM și cerințele de raportare pentru produsele de la codul tarifar indicat.
Actualizare Ghid de utilizare CBAM
Comisia Europeană a actualizat, în luna septembrie a.c., Ghidul de utilizare CBAM, aducând câteva simplificări în procedurile de raportare. Acesta se adaugă Documentului de orientare privind punerea în aplicare a CBAM pentru importatorii de mărfuri în UE, a cărei primă versiune a fost lansată în august 2023, iar o ultimă versiune actualizată a fost emisă pe 30 mai a.c. Astfel, companiile interesate trec printr-un adevărat proces educativ, atât pentru raportările din perioada de tranziție, cât și pentru momentul taxării efective care va începe din 2026.
Printre modificările din ghidul actualizat enumerăm:
o opțiune de descărcare PDF disponibilă și pentru rapoartele în stare de proiect, în stare de modificare și în stare de corecție (și nu numai pentru rapoartele finale);
„Data semnăturii” din antetul raportului este acum o rubrică doar în citire și va fi completată automat la trimiterea raportului;
emisiile totale directe și indirecte, precum și emisiile totale la nivelul instalației, vor fi acum calculate automat, după introducerea informațiilor relevante;
unitatea de măsură pentru emisii va fi completată automat cu EMU1 (tone).
În concluzie, termenul limită de 31 octombrie pentru depunerea raportului CBAM aferent trimestrului al treilea din 2024 marchează o etapă importantă în implementarea CBAM. Acesta reprezintă un punct de cotitură în care importatorii trebuie să treacă de la utilizarea valorilor implicite la raportarea datelor reale privind emisiile încorporate, cu excepția anumitor mărfuri complexe. Comisia Europeană a oferit instrumente și resurse, inclusiv un model de document pentru colectarea informațiilor pentru a facilita acest proces de tranziție și pentru a pregăti companiile pentru etapele viitoare.
De asemenea și autoritățile vamale au demarat procesul de monitorizare și notificare a operatorilor economici care au importat produse CBAM și care nu și-au îndeplinit obligațiile de raportare. Astfel, este esențial ca toate companiile implicate în importul de produse CBAM să fie conștiente de aceste schimbări și să se asigure că sunt pregătite să se conformeze noilor cerințe pentru a preveni eventuale blocaje în procesul de vămuire. Acest lucru va asigura o tranziție lină către etapele ulterioare ale implementării CBAM și va contribui la menținerea competitivității producătorilor europeni, protejând în același timp mediul prin încurajarea reducerii emisiilor de carbon la nivel global.
În ultimii 3 ani, companiile de asigurări Membre ale UNSAR au achitat despăgubiri de circa 11 milioane EUR în baza asigurărilor de răspunderi dedicate afacerilor, conform unei analize efectuate la nivelul asociației.
Această valoare a fost plătită pentru 4.600 de dosare de daună care corespund unor cheltuieli generate de producerea anumitor prejudicii terțelor persoane de către companiile asigurate. Aceste cheltuieli pot fi pentru acoperirea daunelor materiale, a cheltuielilor de judecată, dar chiar și a celor medicale ca urmare a unor vătămări corporale de care compania asigurată este răspunzătoare.
„O asigurare de răspundere față de parteneri, indiferent că sunt angajați, clienți, furnizori, distribuitori sau proprietarii clădirii în care ne desfășurăm activitatea, este un semn de responsabilitate managerială și de bună guvernanță – în contextul în care această asigurare poate fi chiar garanția continuității afacerii în cazul în care producem accidental daune unor parteneri”, a declarat Alexandru CIUNCAN, Președinte & Director General al UNSAR.
În prezent, doar 6% dintre companiile active din România dețin o asigurare de răspundere civilă legală și/sau profesională. Cu toate acestea, interesul față de această formă de asigurare a crescut cu 20% față de anul 2022.
„Sunt riscuri pe care le luăm în considerare doar din punctul de vedere al daunelor directe pe care le pot produce. Dar, de exemplu, un incendiu poate produce, pe lângă daunele materiale și financiare proprii, și prejudicii importante angajaților, colocatarilor, clienților sau partenerilor de business. Un plan #BusinessSOS dedicat specificului unei afaceri va face mereu diferența într-un litigiu”, a precizat Alina BĂRBULESCU, Specialist Asigurări Bunuri & Proprietăți în cadrul UNSAR.
Mai multe detalii despre soluțiile potrivite în aceste scenarii putem afla de la #OAMENIIdinAsigurări din podcastul #BusinessSOS, disponibil AICI.
Demersul #BusinessSOS se adresează antreprenorilor care doresc să devină mai responsabili și să se informeze despre soluțiile de protecție financiară, în baza cărora companiile de asigurări achită zilnic despăgubiri de aproape 1 milion de lei.
„Rezultatele noastre arată că strategia #BLEND2027, axată pe crearea de valoare prin mai mulți factori, este eficientă. Investițiile remarcabile din 2024 demonstrează clar că o creștere puternică, cu accent pe obiectivul nostru pe termen lung pentru EPS, rămâne realizabilă. Tendințele structurale pe termen lung rămân neschimbate și favorabile, iar lipsa ofertelor și creșterea chiriilor continuă să ofere noi oportunități atât în portofoliul nostru existent, cât și în rezerva de terenuri. Pe termen scurt, cererea pentru noi proiecte rămâne scăzută din cauza incertitudinilor macroeconomice ciclice. Cu toate acestea, poziția noastră financiară solidă ne permite să valorificăm oportunitățile din piața de investiții în această fază a ciclului. Acest lucru este demonstrat de achizițiile recente, cum ar fi cele din Franța, care ne întăresc încrederea în dezvoltarea acestei regiuni într-o platformă complet integrată în cadrul portofoliului nostru din Europa de Vest.” – Joost Uwents – CEO WDP.
Veniturile EPRA: 242,7 milioane euro, în creștere cu 12% față de aceeași perioadă a anului trecut. Câștigurile EPRA pe acțiune au crescut cu +8% pe bază de fond, ajungând la 1,09 euro (+3% față de anul precedent). Acest rezultat este impulsionat de impactul proiectelor pre-închiriate și al achizițiilor, de creșterea organică a chiriilor cu +2,8%, combinată cu un cost competitiv al datoriilor (1,8% pe parcursul primelor 9 luni din 2024). Rezultatul include o creștere de +8% a numărului mediu de acțiuni datorită consolidării capitalului în 2023-24.
Rată ridicată de ocupare și dinamici de piață sănătoase: La 30 septembrie 2024, rata de ocupare rămâne la un nivel ridicat, de 97,8% (stabilă față de trimestrul anterior). Într-un mediu de creștere a chiriilor pe piață, WDP a reușit să revizuiască 300.000 m² de contracte de suprafață închiriabilă brută (GLA) și să ajungă la o creștere medie a chiriilor de +15%. În prezent, potențialul de profitabilitate pe portofoliul existent se ridică la aproximativ 12%.
Reevaluare pozitivă suplimentară a portofoliului: +107,1 milioane euro sau +1,5% de la începutul anului (în T3 2024: +46 milioane euro), în principal câștiguri de capital latente pe proiecte și achiziții recente, pe un fond de stabilitate în portofoliul existent. Randamentul net inițial EPRA este de 5,4%, comparativ cu 5,3% la sfârșitul anului 2023. Randamentul net de profitabilitate este de 6,2% pe baza închirierii complete la prețul de piață.
Forța financiară oferă flexibilitate: WDP poate continua să răspundă oportunităților de investiții noi, având un raport îndatorare/valoare de 36,6%, o datorie netă / EBITDA (ajustat) de 6,9x și o poziție de lichiditate de 1,8 miliarde euro în linii de credit neutilizate.
#BLEND2027,volum puternic de investiții în primele nouă luni din 2024: +600 milioane euro în investiții noi (aproximativ 100 milioane euro în T3) la un randament mediu de 7% (pentru achiziții și proprietăți în dezvoltare, excluzând achizițiile de terenuri și investițiile în energie). Acest pachet include investiții în toate operațiunile (dezvoltări, achiziții, rezerva de terenuri și proiecte energetice), distribuite în toate regiunile în care operează WDP (~75% din acestea în Europa de Vest).
Perspectiva pieței: Factorii de cerere pe termen lung sunt solizi, cuplându-se cu oferta limitată și creșterea chiriilor pe piață, oferind oportunități în portofoliul existent și în rezervele de terenuri. Pe termen scurt, WDP anticipează o ușoară scădere a cererii, cu impact limitat. În plus, poziția financiară solidă a WDP îi permite să valorifice oportunitățile de pe piața investițiilor într-o fază favorabilă a ciclului.
Perspective pentru 2024: Confirmarea unui câștig EPRA pe acțiune estimat pentru 2024 de 1,47 euro, în creștere cu +5% față de 1,40 euro în 2023. Ținta de EPS EPRA în cadrul planului de creștere rămâne intactă. Aceste previziuni se bazează pe cunoștințele și situația actuală, cu excepția unor circumstanțe neprevăzute în contextul unui climat macroeconomic și geopolitic volatil.
Puncte cheie pentru România
Poziție unică în România: WDP deține un portofoliu de 1,48 miliarde de euro, distribuit pe aproximativ 1,94 milioane m² de spațiu închiriabil, repartizat în 77 de locații strategice.
Pachet de finanțare de la BEI: WDP și Banca Europeană de Investiții (BEI) au semnat un pachet de finanțare de 250 de milioane de euro la sfârșitul lunii iulie. Acest pachet va fi utilizat exclusiv pentru a finanța proiectele de energie regenerabilă, cum ar fi instalarea panourilor solare, baterii și infrastructura de încărcare. Împrumutul pe termen poate fi accesat în mai multe tranșe până la sfârșitul anului 2027 pentru implementarea proiectelor în Europa de Vest și România.
Pachet de finanțare IFC: WDP și IFC, membru al Grupului Băncii Mondiale, au încheiat un pachet de finanțare de aproximativ 300 de milioane de euro. Această finanțare reprezintă un împrumut verde legat de sustenabilitate, cu un termen de până la opt ani și va fi folosit exclusiv pentru a finanța noile proiecte de construcție logistică din România. Marja de dobândă a împrumutului este legată de strategia de sustenabilitate a Grupului, în special de sustenabilitatea suplimentară a portofoliului de proprietăți și de extinderea capacității de energie solară instalată în România.
Lupta dintre serviciile de streaming video pentru timpul și atenția telespectatorilor s-a intensificat în timp ce clienții caută abonamente mai ieftine. Dar Netflix, liderul acestei piețe, pare să fi găsit combinația potrivită între preț și calitatea conținutului, firma continuând să adauge milioane de abonați noi în ultimul trimestru.
Dimensiunea pieței globale de streaming video a fost evaluată la 555,89 miliarde de dolari în 2023 și se estimează că va crește de la 674,25 miliarde de dolari în 2024 la 2.660,88 miliarde de dolari până în 2032. Această creștere va fi determinată în principal de nevoia de servicii de streaming video la cerere (VoD). În prezent, se estimează că aproximativ 1,4 miliarde de persoane utilizează servicii de streaming video la nivel global.
Deși acest lucru pare pozitiv pentru industria de streaming video în general, un sondaj recent arată că, cel puțin în SUA, clienții devin mai selectivi în ceea ce consumă și cât de mult sunt dispuși să plătească pentru asta. Aproape 3 din 4 abonați la serviciile de streaming consideră că plătesc prea mult pentru abonamentul lor, în timp ce 31% au redus deja acest tip de cheltuieli.
O altă constatare interesantă a fost că mai mult de jumătate dintre americani s-au abonat în ultimul an la un nou serviciu de streaming pentru a urmări un singur show. După ce acesta s-a încheiat și au vizionat ultimul act, 72% și-au anulat abonamentul, iar 57% au renunțat la acesta în decurs de o lună. Această situație a făcut companiile de streaming să-și regândească strategia de prețuri, fiind în același timp forțate să ofere conținut calitativ și interesant pentru a menține interesul utilizatorilor pentru ceea ce au de oferit.
Joi noapte, Netflix și-a publicat rapoartele financiare pentru trimestrul al treilea și nu a dezamăgit investitorii. Compania a depășit estimările atât în ceea ce privește profiturile, cât și veniturile. Acestea din urmă au crescut cu 15% de la an la an, la 9,825 miliarde de dolari, iar compania a declarat că se așteaptă la o creștere de 15% pentru întregul 2024. Netflix a adăugat și 5,07 milioane de abonați noi, depășind estimările inițiale de 4 milioane.
Netflix oferă deja și abonamente mai ieftine, bazate pe publicitate. În trimestrul al treilea, acest tip de abonament a reprezentat peste 50% din înscrieri în țările în care este oferit, iar numărul de membri care îl folosesc a crescut cu 35% de la un trimestru la altul. Compania va lansa abonamentele bazate pe reclame în Canada în T4, în timp ce alte țări vor urma în 2025.
Această ofertă se adresează clienților atenți la preț. Dar, pentru a menține implicarea utilizatorilor, Netflix încearcă, de asemenea, să ofere conținut calitativ și divers. Și cu o audiență de peste 600 de milioane de persoane, acest lucru nu este ușor. O măsură a gradului în care abonații au îndrăgit un anumit conținut este timpul de vizionare. În prima jumătate a anului, oamenii au vizionat 94 de miliarde de ore de conținut pe platforma de streaming. Compania este optimistă că publicul va rămâne conectat și în trimestrul al patrulea, în așteptarea noilor premiere ale sezonului 2 din Squid Game și a mai multor filme precum Carry-On, un thriller de acțiune cu Taron Egerton și Jason Bateman, The Six Triple Eight, o dramă de război regizată de Tyler Perry cu Kerry Washington și Spellbound produs de John Lasseter.
Peisajul serviciilor de streaming este extrem de competitiv. Și, pe lângă Netflix, alte câteva companii precum Disney+, Max (HBO), Amazon Prime Video, Youtube, Apple TV+, Paramount, Showtime, concurează pentru atenția telespectatorilor, timpul și banii lor. În căutarea de conținut interesant, platformele de streaming încearcă să treacă de la filme și seriale la sport. Netflix nu face excepție, deoarece în trimestrul al patrulea va începe să transmită în direct meciul de box dintre Jake Paul și Mike Tyson și două meciuri din NFL (fotbal american) de Crăciun.
Cu toate acestea, nu toată lumea este mulțumită de acest nou trend – 55% dintre americani nu cred că este corect ca platformele de streaming să poată achiziționa drepturile exclusive pentru un singur eveniment sportiv. Dar 41% spun că ar fi mai predispuși să urmărească sportul lor preferat dacă mai multe meciuri ar fi disponibile pentru streaming. În plus, 75% dintre abonați spun că serviciile de streaming le-au înlocuit nevoia de cablu TV.
Ca urmare a raportării financiare solide de joi, acțiunile Netflix au crescut cu 1,3% în orele de după închiderea bursei. Vinerea trecută, acțiunile companiei au atins un maxim istoric, la 736 de dolari, marcând o creștere de peste 93% în ultimul an. Prețul acțiunilor a crescut cu 41% de la începutul anului până în prezent. Netflix este la nivel global a 19-a cea mai deținută acțiune de către investitorii de pe platforma socială de tranzacționare și investiții eToro.
Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană (AHK) a organizat o dezbatere privind eficientizarea bugetului alocat sănătății în România. Au participat reprezentanți ai unor companii din domeniul sănătății, ai guvernului și parlamentului, precum și ai mediului academic. Organizatorii prezintă o sinteză asupra discuției și concluziilor acesteia:
Cheltuieli mari pentru sănătate versus inovație și eficiență
În condițiile în care cheltuielile pentru sănătate cresc de la an al an, este nevoie de o eficientizare a bugetului alocat acestui domeniu, pentru ca un număr cât mai mare de pacienți să poată beneficia de servicii de sănătate de calitate. În plus, un parteneriat al sectorului public cu companii germane private ar permite transferul de inovație și de know-how dar și atragerea și păstrarea forței de muncă, deoarece companiile germane au planuri de investiții pe perioade lungi de timp. Acestea au fost concluziile mesei rotunde, organizate de către Camera de Comerț Româno-Germană (AHK România), cu participarea reprezentanților Ministerului de Finanțe, ai Comisiei de Sănătate din Senat, Universității Carol Davila, precum și ai companiilor românești și germane din domeniu.
„Ne dorim să găsim împreună modalități de a dezvolta sectorul de sănătate în România, să intensificăm relațiile bilaterale dintre România și Germania și în domeniul sănătății. Sunt deja multe companii germane care activează cu succes de multă vreme în România, dar cred că potențialul este mult mai mare și dorim să-l valorificăm. Este important pentru noi, ca și cameră de comerț, să ridicăm standardele de sănătate din România și să scădem exodul de forță de muncă spre țările din vestul Europei”, a declarat în deschiderea evenimentului directorul general al AHK România, Sebastian Metz.
El a menționat că acordarea de stimulente fiscale pentru activitățile de cercetare-dezvoltare anunțată de Ministerul Finanțelor este un demers care sprijină în mod concret companiile din sectorul medical și farmaceutic. Aceste companii și-au exprimat intenția de a extinde astfel de activități în România.
Secretarul de stat din Ministerul de Finanțe, Alin Marius Andrieș, a subliniat la rândul său necesitatea unei mai bune gestionări a bugetului, prin crearea de politici sau alte instrumente fiscale pentru a scădea costurile și a facilita accesul pacienților la tratamente și medicamente inovative. „Ministerul de Finanțe joacă un rol esențial și în crearea programelor de ajutor de stat. Anul trecut, de exemplu, am alocat sume considerabile companiilor private pentru a-și crește capacitatea de producție, iar printre beneficiari s-au numărat și companiile farmaceutice. Vom continua să susținem și să stimulăm investițiile, deoarece creșterea producției reduce prețurile și vom continua, de asemenea, să stimulăm companiile pentru creșterea capacității de inovare și pentru a veni pe piață cu noi servicii și produse”, a spus el.
Problema creșterii costurilor în sănătate a fost adusă în discuție și de Sandrina Köbinger, șefa secției economice a Ambasadei Republicii Federale Germania în România. „Se întâmplă peste tot în Europa, nu doar în România sau Germania și probabil va continua în viitor. De aceea eficientizarea cheltuielilor în sănătate este tot mai importantă, ca de altfel și adoptarea de soluții sustenabile și inovative”, a arătat ea, adăugând că există un număr mare de companii germane care vor să aducă inovarea în România. „Aceste companii nu sunt doar centre de excelență și de cercetare, dar sunt și parteneri pe termen lung. Este întotdeauna bine să-ți alegi parteneri de afaceri care au dovedit în trecut și care continuă să dovedească faptul că sunt de încredere pe termen lung”, a explicat ea.
Această idee a creșterii costurilor a fost subliniată și de Attila Laszlo, secretarul Comisie de sănătate din Senatul României. El și-a exprimat îngrijorarea că din cauza creșterii prețurilor materialelor de construcții, dar și a necesarului de personal, nu vor putea fi terminate la timp cele 29 de spitale regionale asumate prin PNRR. Termenul estimat pentru finalizarea marilor proiecte din sănătate (spitale, clinici și alte centre de sănătate) este acum 2028-2029.
Reprezentanții companiilor din domeniul sănătății au propus o regândire a alocării fondurilor, care pe termen lung să facă întreg sistemul mai eficient. Una din propuneri s-a referit la alocarea de către CNAS a unor sume mai mari pentru spitalele private, care să meargă direct în furnizarea de servicii de sănătate și nu în salariile personalului. „Există deja peste trei milioane de persoane care au abonamente pre-plătite la clinici private de sănătate. Spitalele private au 5% din numărul total de paturi disponibile la nivel național și primesc 9% din bugetul Casei Naționale de Sănătate”, a explicat dr. Laurențiu Dașcă, director general Arensia Exploratory Medicine. El a menționat că în acest moment cheltuielile cu personalul reprezintă peste 80% din bugetul spitalelor din provincie, peste 60% din bugetul spitalelor din marile orașe și 30% din bugetul celor private, în condițiile în care peste 55% din pacienții de la sate și din orașele mici vin să se trateze în marile orașe.
O altă propunere se referă la investițiile în aprovizionarea cu medicamente inovative, cele care nu se pot substitui în cazul unor boli mai complicate. Din cauza provocărilor logistice și de aprovizionare în contextul conflictelor actuale, aprovizionarea cu medicamente este deficitară uneori, iar tratamentul pacienților trebuie să rămână o prioritate. Toate aceste crize pot fi transformate în oportunități și cum cheltuielile din sănătate sunt foarte mari, este necesară o prioritizare a alocării fondurilor, au mai spus reprezentanții companiilor.
Firma de avocatură Filip & Company anunță că „a asistat fondul de investiții Agista, parte din Grupul Impetum, în procesul de semnare a contractelor de vânzare a întregii sale participații deținute în cadrul Dendrio Solutions către Bittnet Systems S.A., și, respectiv, de achiziție a unui nou pachet de acțiuni în compania de cybersecurity Fort S.A., listată pe piața AeRO. În urma acestei operațiuni de schimb, Agista își va crește participația în Fort S.A., devenind astfel acționar majoritar (alături de Impetum Investments). Tranzacția este condiționată de obținerea aprobării din partea Comisiei pentru Examinarea Investițiilor Străine Directe”.
Echipa Filip & Company, coordonată de Alexandru Bîrsan (partener, M&A), le-a inclus pe Olga Niță (partener, M&A), Roxana Diaconu (senior associate, M&A) și Anca Bădescu (associate, M&A).
Alexandru Bîrsan (foto), partener și coordonatorul departamentului de Fuziuni și Achiziții din cadrul Filip & Company: „Creșterea focusului AGISTA pe teza de investiție privind securitatea cibernetică este o mișcare excelentă, armonizată cu tendințele macro și cu oportunitățile de piață și cu mare potențial de creștere pe viitor. Suntem convinși că vom mai auzi vești bune despre Fort și investiția clienților noștri. Ne bucurăm că am avut din nou ocazia să le fim alături și le mulțumim pentru încredere și pentru colaborarea excelentă.”
Filip & Company subliniază că avocații săi „au avut roluri importante în multe dintre tranzacţiile semnificative de fuziuni & achiziţii din România. Fie că este vorba despre privatizări, tranzacţii de private equity, venture capital sau growth capital sau alte fuziuni şi achiziţii complexe, de foarte multe ori, cel puţin una dintre părţi a primit consultanţă juridică din partea Filip & Company. Totodată, avocații Filip & Company sunt clasați pe primul loc în cele mai prestigioase directoare internaționale – Chambers and Partners și Legal 500 în practica de Fuziuni și achiziții atât la nivel de echipă cât și individual.
Filip & Company este caracterizată ca „una din societăţile de avocatură de top din România care furnizează asistenţă de cea mai înaltă calitate în toate ramurile de drept relevante pentru afaceri care operează în România sau care vizează România. Specializaţi în proiecte complexe care implică o abordare inovativă, avocaţii Filip & Company au experienţă elocventă în mai multe domenii, cum ar fi infrastructură şi concesiuni, fuziuni şi achiziţii, energie, drept societar, imobiliar, concurenţă, finanţări şi piaţă de capital dar şi dreptul muncii, protectia datelor cu caracter personal, protectia consumatorilor sau a mediului. De asemenea, firma de avocatură asigură asistență și reprezentare în litigii și arbitraje cu implicații semnificative pentru afacerile clienților. Mai multe detalii despre domeniile de expertiză şi echipa Filip & Company găsiți pe www.filipandcompany.com”.
Mobile Industrial Robots (MiR), companie de pionierat în domeniul roboților mobili autonomi (Autonomous Mobile Robot/AMR), a lansat MiR Fleet Enterprise, o platformă care poate gestiona flote chiar și o sută de roboți. Noua platformă a fost concepută pentru companiile care trec de la utilizarea unui număr redus de roboți la flote mari ce necesită capabilități avansate de automatizare, orchestrare și gestionare a traficului. Platforma MiR Fleet Enterprise permite o implementare simplificată a flotelor de roboți mobili autonomi și va avea impact direct asupra optimizării fluxurile de manipulare a materialelor și a creșterii productivității.
„În contextul în care piața roboților mobili autonomi va ajunge la peste 2,7 milioane de unități la nivel global până în 2027, conform datelor companiei de cercetare Interact Analysis, cererea pentru soluții software scalabile crește rapid. Astfel, MiR Fleet Enterprise răspunde acestei cereri printr-o platformă inovatoare de management care se integrează perfect cu infrastructurile IT existente. MIR Fleet Enterprise este o soluție așteptată de mulți clienți, care facilitează tranziția de la utilizarea roboților individuali sau a flotelor mici către flote mari de roboți. În acest context, există o nevoie tot mai mare de automatizare a proceselor logistice, de corelare, coordonare și orchestrare a roboților mobili autonomi. Răspunsul la aceste cerințe este platforma MIR Fleet Enterprise, care oferă atât acces la funcții avansate de automatizare și scalabilitate, cât și un plus de securitate prin integrarea unor măsuri precum Single Sign-On. Platforma este disponibilă atât clienților existenți, care pot face upgrade, cât și pentru proiecte noi,” afirmă Paul Olariu, Area Sales Manager MiR pentru Europa Centrală şi de Est.
Lansarea MiR Fleet Enterprise consolidează poziția de „one-stop shop” a MiR pentru procese intralogistice și manipularea materialelor și demonstrează capacitatea companiei de a furniza o soluție completă pentru gestionarea flotelor AMR.
„Software-ul este un diferențiator esențial pentru producătorii de roboți autonomi mobili, așa că am reconstruit de la zero platforma noastră de management al flotelor pentru a stabili un nou standard în industrie. MiR Fleet Enterprise nu este doar un upgrade. Ca parte a strategiei noastre de scalare, am trecut de la API polling, la un model mai eficient, de tip „publish-subscribe”, care permite schimburi de date mai rapide și mai fluide între sisteme, îmbunătățind performanța generală. În același timp, platforma asigură, pentru anii următori, o fundație solidă și securizată cibernetic, cu modularitate și funcții orientate către inovație, care vor evolua constant odată cu nevoile clienților și cu evoluțiile tehnologice. Această nouă abordare garantează că flotele de AMR ale clienților noștri sunt mereu în prima linie ca utilizare simplificată și inovație”, a declarat Jean-Pierre Hathout, președintele MiR
Securitatea cibernetică, o prioritate
Odată cu creșterea gradului de interconectare dintre sistemele AMR și mediile IT, asigurarea unor măsuri de securitate robuste este mai importantă ca niciodată. Designul MiR Fleet Enterprise reflectă angajamentul de securitate cibernetică al MiR, integrând funcții de securitate de ultimă generație pentru a garanta protecția împotriva amenințărilor cibernetice și conformitatea cu standardele industriei. Acest accent pe securitatea cibernetică consolidează rolul de lider al MiR în furnizarea de soluții sigure, scalabile și fiabile.
„Prin integrarea unor măsuri avansate de securitate și optimizarea schimbului de date, MiR Fleet Enterprise răspunde nevoii esențiale de securitate cibernetică solidă pentru flotele de AMR aflate în creștere. Abordarea noastră integrată asigură clienților soluții fiabile, care evoluează odată cu nevoile lor, pentru o scalabilitate robustă, protejându-le în același timp operațiunile” a declarat Birol Esmer, director de management al produselor software din cadrul MiR.
O nouă paradigmă în software-ul AMR
MiR Fleet Enterprise marchează o schimbare față de sistemele tradiționale de management al flotei. Construit pentru a rula pe Windows Servers și pentru a suporta diverse strategii de virtualizare, software-ul este compatibil cu infrastructurile IT moderne și mediile cloud, facilitând implementarea și integrarea. Caracteristicile cheie includ:
Securitate cibernetică îmbunătățită: Software-ul include măsuri avansate de securitate cibernetică, precum autentificarea single sign-on, audit logging și un sistem îmbunătățit de gestionare a accesului utilizatorilor, aliniindu-se la IEC 62443 Part 4-2 (SL-C 3) pentru a oferi o protecție puternică împotriva amenințărilor cibernetice în continuă evoluție. Abordarea proactivă de securitate cibernetică le permite clienților să integreze și să scaleze cu încredere sistemele AMR, fără a compromite securitatea IT.
Configurare flexibilă: Clienții au control total asupra configurării platformei, care permite personalizări și actualizări rapide, în conformitate cu strategiile de management IT. Această flexibilitate sprijină adaptarea promptă la cele mai dificile cerințe operaționale.
Scalabilitate eficientă: Proiectată pentru flote în creștere și integrări complexe, platforma MiR Fleet Enterprise optimizează comunicarea între aplicația de management și fiecare robot în parte. Optimizarea schimbului de date reduce traficul din rețea și îmbunătățește eficiența operațională, chiar și în cazul flotelor de peste 100 de unități.
▪ În luna august 2024, volumul cifrei de afaceri din comerţul cu autovehicule şi motociclete a scăzut, faţă de luna iulie 2024, ca serie brută cu 11,5%, iar ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate a crescut cu 0,3%.
▪ Faţă de luna august 2023, volumul cifrei de afaceri din comerţul cu autovehicule şi motociclete a crescut, în luna august 2024, atât ca serie brută cu 0,1%, cât şi ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate cu 2,7%.
▪ În perioada 1.I-31.VIII.2024, volumul cifrei de afaceri din comerţul cu autovehicule şi motociclete a crescut faţă de perioada 1.I-31.VIII.2023, atât ca serie brută, cât şi ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate cu 2,2%, fiecare.
AUTO = Comerţ cu autovehicule; MOTO= Comerţ cu motociclete, piese şi accesorii aferente, întreţinerea şi repararea motocicletelor Datele graficului în format xls (VIII.2023 – VIII.2024)
Indicii volumului cifrei de afaceri din comerţul cu autovehicule şi motociclete
AUGUST 2024 în % faţă de :
1.I-31.VIII.2024/ 1.I-31.VIII.2023 -%-
IULIE 2024
AUGUST 2023
Total comerţ cu ridicata şi cu amănuntul, întreţinerea şi repararea autovehiculelor şi a motocicletelor
B
88,5
100,1
102,2
S
100,3
102,7
102,2
Comerţ cu autovehicule
B
86,3
101,4
102,7
S
102,3
104,1
102,3
Întreţinerea şi repararea autovehiculelor
B
93,7
86,3
84,6
S
100,1
87,4
85,5
Comerţul cu piese şi accesorii pentru autovehicule
B
92,1
101,7
107,8
S
97,0
104,7
107,6
Comerţ cu motociclete, piese şi accesorii aferente; întreţinerea şi repararea motocicletelor
B
79,3
121,9
118,8
S
91,6
124,8
119,4
Notă: B= serie brută; S= serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate Datele tabelului în format xls
August 2024 comparativ cu iulie 2024
Volumul total al cifrei de afaceri din comerţul cu ridicata şi cu amănuntul, întreţinerea şi repararea autovehiculelor şi a motocicletelor, serie brută, în luna august 2024, comparativ cu luna precedentă, a înregistrat o scădere cu 11,5%, ca urmare a scăderilor înregistrate la comerţul cu motociclete, piese şi accesorii aferente; întreţinerea şi repararea motocicletelor (-20,7%), comerţul cu autovehicule (-13,7%), comerţul cu piese şi accesorii pentru autovehicule (-7,9%) şi la activităţile de întreţinere şi reparare a autovehiculelor (-6,3%).
Volumul total al cifrei de afaceri din comerţul cu ridicata şi cu amănuntul, întreţinerea şi repararea autovehiculelor şi a motocicletelor, serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, în luna august 2024, comparativ cu luna precedentă, a crescut cu 0,3%.
August 2024 comparativ cu august 2023
Volumul total al cifrei de afaceri din comerţul cu ridicata şi cu amănuntul, întreţinerea şi repararea autovehiculelor şi a motocicletelor, serie brută, în luna august 2024, comparativ cu luna august 2023, a înregistrat o creştere cu 0,1%, datorită creşterilor înregistrate la comerţul cu motociclete, piese şi accesorii aferente; întreţinerea şi repararea motocicletelor (+21,9%), comerţul cu piese şi accesorii pentru autovehicule (+1,7%) şi la comerţul cu autovehicule (+1,4%). Activităţile de întreţinere şi reparare a autovehiculelor au scăzut cu 13,7%.
Volumul total al cifrei de afaceri din comerţul cu ridicata şi cu amănuntul, întreţinerea şi repararea autovehiculelor şi a motocicletelor, serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, în luna august 2024, a înregistrat o creştere cu 2,7% faţă de luna august 2023.
Perioada 1.I-31.VIII.2024 comparativ cu perioada 1.I-31.VIII.2023
În perioada 1.I-31.VIII.2024 comparativ cu perioada 1.I-31.VIII.2023, volumul cifrei de afaceri din comerţul cu ridicata şi cu amănuntul, întreţinerea şi repararea autovehiculelor şi a motocicletelor, serie brută, a înregistrat o cifră de afaceri mai mare cu 2,2%, ca urmare a creşterii cifrei de afaceri la: comerţul cu motociclete, piese şi accesorii aferente; întreţinerea şi repararea motocicletelor (+18,8%), comerţul cu piese şi accesorii pentru autovehicule (+7,8%) și comerţul cu autovehicule (+2,7%). Activităţile de întreţinere şi reparare a autovehiculelor au scǎzut cu 15,4%.
În perioada 1.I-31.VIII.2024 comparativ cu perioada 1.I-31.VIII.2023, volumul cifrei de afaceri din comerţul cu ridicata şi cu amănuntul, întreţinerea şi repararea autovehiculelor şi a motocicletelor, serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, a crescut cu 2,2%.
▪ În luna august 2024, volumul lucrărilor de construcţii a crescut, faţă de luna iulie 2024, ca serie brută, cu 8,6%, iar ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, cu 4,7%.
▪ Faţă de luna august 2023, volumul lucrărilor de construcţii a scăzut, ca serie brută, cu 4,4%, iar ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, cu 2,0%.
▪ În perioada 1.I-31.VIII.2024, volumul lucrărilor de construcţii a scăzut, faţă de perioada 1.I-31.VIII.2023, ca serie brută, cu 3,1%, iar ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, cu 2,5%.
August 2024 comparativ cu iulie 2024
Volumul lucrărilor de construcţii a crescut, ca serie brută, cu 8,6%, creştere evidenţiată la lucrările de construcţii noi (+10,5%) şi la lucrările de întreţinere şi reparaţii curente (+9,1%). Lucrările de reparaţii capitale au scăzut cu 1,1%.
Pe obiecte de construcţii, au avut loc creşteri la lucrările de construcţii inginereşti şi la clădirile nerezidenţiale, cu 12,5%, respectiv cu 5,8%. Clădirile rezidenţiale au scăzut cu 0,2%.
Volumul lucrărilor de construcţii a crescut, ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, cu 4,7%, creştere înregistrată la lucrările de construcţii noi (+8,1%) şi la lucrările de întreţinere şi reparaţii curente (+4,9%). Lucrările de reparaţii capitale au scăzut cu 5,4%.
Pe obiecte de construcţii, volumul lucrărilor de construcţii a crescut la construcţiile inginereşti (+7,6%) şi la clădirile nerezidenţiale (+6,8%). Clădirile rezidenţiale au scăzut cu 1,1%.
August 2024 comparativ cu august 2023
Volumul lucrărilor de construcţii, ca serie brută, a scăzut, pe total, cu 4,4%. Pe elemente de structură, scăderi s-au înregistrat la lucrările de întreţinere şi reparaţii curente (-10,7%) şi la lucrările de construcţii noi (-6,0%). Lucrările de reparaţii capitale au crescut cu 19,6%.
Pe obiecte de construcţii, scăderi s-au înregistrat la clădirile rezidenţiale (-29,9%) şi la clădirile nerezidenţiale (-2,8%). Construcţiile inginerești au crescut cu 4,3%.
Ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, volumul lucrărilor de construcţii a scăzut, pe total, cu 2,0%. Pe elemente de structură, scăderi au avut loc la lucrările de reparaţii curente (-10,0%) şi la lucrările de construcţii noi (-3,3%). Lucrările de reparaţii capitale au crescut cu 21,8%.
Pe obiecte de construcţii, volumul lucrărilor de construcţii a scăzut la clădirile rezidenţiale şi clădirile nerezidenţiale cu 28,1%, respectiv cu 1,3%. Construcţiile inginereşti au crescut cu 3,4%.
Perioada 1.I-31.VIII.2024 comparativ cu perioada 1.I-31.VIII.2023
Volumul lucrărilor de construcţii, ca serie brută, a scăzut, pe total, cu 3,1%, scădere înregistrată la lucrările de întreţinere şi reparaţii curente (-8,0%) şi la lucrările de construcţii noi (-2,9%). Lucrările de reparaţii capitale au crescut cu 6,3%.
Pe obiecte de construcţii, s-au înregistrat scăderi la clădirile rezidenţiale (-23,9%) şi la clădirile nerezidenţiale (-2,3%). Construcţiile inginereşti au crescut cu 6,3%.
Volumul lucrărilor de construcţii a scăzut, ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, cu 2,5%. Lucrările de întreţinere şi reparaţii curente şi lucrările de construcţii noi au scăzut cu 4,6%, respectiv cu 3,5%. Lucrările de reparaţii capitale au crescut cu 7,1%.
Pe obiecte de construcţii, scăderi s-au înregistrat la clădirile rezidenţiale (-23,2%) şi la clădirile nerezidenţiale (-0,7%). Construcţiile inginereşti au crescut cu 7,3%.
Indicii lucrărilor de construcţii
– procente
AUGUST 2024 faţă de :
1.I-31.VIII.2024/ 1.I-31.VIII.2023
IULIE 2024
AUGUST 2023
Construcţii – total
B
108,6
95,6
96,9
S
104,7
98,0
97,5
– pe elemente de structură:
Construcţii noi
B
110,5
94,0
97,1
S
108,1
96,7
96,5
Reparaţii capitale
B
98,9
119,6
106,3
S
94,6
121,8
107,1
Întreţinere şi reparaţii curente
B
109,1
89,3
92,0
S
104,9
90,0
95,4
– pe obiecte de construcţii:
Clădiri rezidenţiale
B
99,8
70,1
76,1
S
98,9
71,9
76,8
Clădiri nerezidenţiale
B
105,8
97,2
97,7
S
106,8
98,7
99,3
Construcţii inginereşti
B
112,5
104,3
106,3
S
107,6
103,4
107,3
B= serie brută; S= serie ajustată în funcţie de număr zile lucrătoare şi de sezonalitate ;
