Una dintre temele majore din domeniul fondurilor listate în 2016 au fost lansările de ETF-uri axate pe teme ecologice, sociale și/sau de guvernanță corporativă. Astfel, numărul de fonduri de tip „ESG” a crescut anul trecut cu 21, un avans de 75% față de numărul de la finalul lui 2015. Această accelerare vine la 12 ani după lansarea primului ETF din spațiul ESG, simbolizând ascendența unei generații de investitori cărora le pasă de modul în care le sunt folosiți banii, nu doar prin prisma randamentelor potențiale, ci și a efectelor asupra societății și a lumii înconjurătoare pe care le încurajează.
Potrivit ETF Report, o serie de studii arată că acțiunile cu punctaje mari la criteriile ESG tind să aibă performanțe mai bune decât cele cu scoruri slabe. Criteriile pot varia. De exemplu, cel mai mare ETF ESG (iShares MSCI KLD 400 Social ETF) exclude acțiuni din sectoarele alcool, jocuri de noroc, armament, divertisment pentru adulți, organisme modificate genetic și energie nucleară.
Conform ETF.com dintre cele 49 de ETF-uri focalizate pe sustenabilitate, 19 sunt concentrate pe probleme de mediu, în special pe rezolvarea încălzirii globale. Domeniul energiei din surse regenerabile ocupă, în mod normal, un loc fruntaș între ele, iar cel mai mare ETF din acest domeniu (după valoarea activului net) este Guggenheim Solar ETF (US.TAN), despre care puteți regăsi mai multe detalii și pe site-ul Ulise (www.ulise.ro) dezvoltat de Tradeville.
În prezent, majoritatea ETF-urilor ESG care au atras active importante combină preocupările pentru ecologie, societate și guvernanță cu strategii generale de piață, bazate pe diversificare și ponderarea după capitalizare („broad market approach”). Astfel, un alt lucru interesant referitor la TAN este faptul că este considerat unul dintre cele mai „pure” ETF-uri relativ la modul în care aderă la criteriile ESG.
Trebuie precizat însă că în prezent prețul de piață al unităților TAN se află relativ aproape de minimul ultimilor cinci ani, nu doar din cauza victoriei lui Donald Trump în alegerile din SUA, dar și pentru că petrolul ieftin înseamnă o concurență puternică pe piața energiei, iar activitatea producătorilor low-cost chinezi a produs un declin major la nivelul segmentului de producție al panourilor solare. Aceasta deși TAN include nu doar fabricanți de panouri și producători de energie solară, dar și alte componente ale lanțului valorii adăugate din ramura energiei solare (ex. producătorii de materii prime).
Probabil cel mai de succes ETF din spațiul ESG lansat anul trecut a fost PDR Gender Diversity Index ETF (US.SHE), care selectează dintre cele mai mari 1.000 de companii americane pe acelea în care femeile au o reprezentare peste medie în consiliile de administrație sau în conducerea executivă. Sunt alese primele 10% din fiecare sector de activitate, cu condiția să existe cel puțin o femeie în conducerea firmei.
Potrivit unui studiu realizat în 2015 de MSCI, acele companii din SUA care aveau cel puțin trei femei în structura consiliului de administrație între decembrie 2009 și august 2015 au avut o rentabilitate a capitalurilor proprii cu 36% mai mare decât cele în consiliile cărora sexul frumos era mai slab reprezentat. Deși nu există garanții în acest sens, poate și datorită studiului menționat mai sus, deși a fost lansat abia în prima parte a anului trecut, US.SHE a ajuns deja pe locul 4 în topul ETF-urilor ESG, depășind nume consacrate cum ar fi US.TAN.
Trebuie precizat că în structura acestui ETF nu sunt doar companii din grupul celor cu trei sau mai multe femei în cadrul consiliului, deoarece egalitatea de șanse este încă departe de a fi standardul în conducerea marilor corporații. Ca atare, administratorii nu se așteaptă (cel puțin deocamdată) la deviații majore față de indicii majori ai pieței americane. Scopul principal este ca, în timp, să fie încurajată o structură mai diversificată a conducerii marilor companii din SUA și, de ce nu, din întreaga lume.
Dacă TAN reprezintă latura de ecologie, iar SHE cea socială din acronimul „ESG”, ultima literă este cea care se referă la guvernanța corporativă a companiilor, adică la felul în care este organizată și condusă afacerea. Este de la sine înțeles că o companie bine condusă este preferabilă uneia care are un sistem de conducere inferior. Întrebarea crucială a fost mereu „Ce înseamnă o companie bine condusă?”. Inițial, răspunsul a fost dat ca fiind acea companie care maximizează valoarea pentru acționari. Ulterior însă, conceptul a fost lărgit, în spiritul Echilibrului lui Nash, la a include alături de acționari și clienții, furnizorii, angajații, creditorii și comunitatea.
Anul trecut a fost lansat Global X Conscious Companies ETF (US.KRMA), un ETF care își propune să răspundă la întrebarea de mai sus prin urmărirea indicelui Concinnity Conscious Companies. Acesta caută să includă doar companii care în mod consecvent au un impact pozitiv pentru cinci grupuri de interese: acționari și creditori, clienți, furnizori, angajați și comunitățile locale.
Interesant este că în evaluarea impactului pozitiv asupra celor cinci grupuri de mai sus sunt utilizați și indicatori de analiză financiară pentru a se putea analiza și „nota” eficiența operațională și crearea de valoare orientată pe termen lung (creare durabilă de valoare). Trebuie notat că sunt eliminate companiile cu capitalizări sub două miliarde dolari și nu există restricții la nivel sectorial (deci pot fi incluse și unele activități mai puțin bine văzute în mediul ESG).
Deși în lumea afacerilor poate părea contraintuitiv să impui restricții de tip ESG, s-a constatat că, în general, acele companii care pun accentul pe guvernanță sunt administrate mai eficient, evitarea activităților îndoielnice reduce riscul juridic, relațiile bune cu comunitatea și colaboratorii ajută la nivel de costuri, iar preocuparea pentru mediu hrănește o cultură a eficienței în organizație. Pe scurt: să mergi pe drumul drept e mai greu, dar satisfacțiile sunt mai mari.
