Asociația Industriei Lemnului – Prolemn consideră că problema confiscării mijloacelor de transport cu care se transport lemn tăiat ilegal din pădure, așa cum este pusă în Codul Silvic, reprezintă o temă falsă, care „maschează dezbaterea pe temele reale ale sectorului”, pentru că există, deja, o reglementare privind confiscarea, în Codul penal. Prolemn prezintă o analiză în acest sens:
Dezbaterea despre confiscarea vehiculelor folosite pentru comiterea infracțiunilor silvice maschează temele reale ale sectorului
Asociația Industriei Lemnului – Prolemn își exprimă îngrijorarea că dezbaterea întreținută de petițiile ONG-urilor de mediu și pozițiile Ministrului Mediului continuă să mențină un accent apăsător pe secțiunile punitive din proiectul noului Cod Silvic, în loc să abordeze temele privind dezvoltarea durabilă a sectorului pădure – industrii bazate pe lemn.
Cea mai recentă temă, măsura confiscării vehiculelor folosite la săvârșirea infracțiunilor silvice, reprezintă încă o perdea de fum care maschează problemele reale ale sectorului.
Deși prin Codul Penal există un cadru legislativ adecvat, ce stabilește măsuri punitive corecte și eficiente, reintroducerea confiscării vehiculelor în Codul Silvic confiscă timpul alocat dezbaterilor, în loc să discutăm despre posibilitatea administrării sustenabile a pădurilor, pentru beneficiile de mediu, economice și sociale pe care acestea le oferă.
Codul Penal reglementează complet și aplicabil confiscarea specială
Codul Penal prevede confiscarea bunurilor care au fost folosite la săvârșirea infracțiunii și bunurile rezultat ale infracțiunii, cu o întreagă procedură și jurisprudență. Codul Penal prevede că bunurile care au ajutat la săvârșirea infracțiunii se confiscă dacă sunt proprietatea celui care a săvârșit infracțiunea sau dacă proprietarul acestora a știut despre intenția de săvârșire a infracțiunii. În caz contrar, se poate dispune confiscarea contravalorică.
Cu aplicabilitate la camioanele folosite la infracțiuni, acestea nu pot fi confiscate dacă nu sunt proprietatea făptuitorului. Cum să confiști un camion în leasing? Firma de leasing nu are nicio responsabilitate și nicio vinovăție.
Cătălin Tobescu, președintele AIL – Prolemn: „O reglementare simplistă, în Codul Silvic, a confiscării camioanelor folosite la infracțiuni silvice, nu ajută. Creează doar un paralelism de reglementare cu Codul Penal. În cadrul proceselor, în fapt se aplică tot Codul Penal, iar în foarte multe cazuri se dispune revocarea măsurii confiscării, cu acordarea de daune pe perioada indisponibilizării. Din această cauză, Ministerul Justiției a recomandat excluderea măsurii confiscării camioanelor din Codul Silvic.”
Astfel, Articolul 112 din Codul Penal prevede confiscarea specială:
(1) Sunt supuse confiscării speciale:
a) bunurile produse prin săvârșirea faptei prevăzute de legea penală;
b) bunurile care au fost folosite, în orice mod, sau destinate a fi folosite la săvârșirea unei fapte prevăzute de legea penală, dacă sunt ale făptuitorului sau dacă, aparținând altei persoane, aceasta a cunoscut scopul folosirii lor; […]
(2) În cazul prevăzut în alin. (1) lit. b) și lit. c), dacă valoarea bunurilor supuse confiscării este vădit disproporționată față de natura și gravitatea faptei, se dispune confiscarea în parte, prin echivalent bănesc, ținând seama de urmarea produsă sau care s-ar fi putut produce și de contribuția bunului la aceasta. Dacă bunurile au fost produse, modificate sau adaptate în scopul săvârșirii faptei prevăzute de legea penală, se dispune confiscarea lor în întregime.
(3) În cazurile prevăzute în alin. (1) lit. b) şi lit. c), dacă bunurile nu pot fi confiscate, întrucât nu aparțin infractorului, iar persoana căreia îi aparțin nu a cunoscut scopul folosirii lor, se va confisca echivalentul în bani al acestora, cu aplicarea dispozițiilor alin. (2).
În Codul Silvic, măsură confiscării mijlocului de transport folosit pentru transport ilegal de material lemnos nu se putea defini mai precis, pentru a căpăta o aplicabilitate certă.
Sectorul pădure – industrii bazate pe lemn trebuie să fie tratat ca un motor de dezvoltare durabilă
Gestionarea durabilă a pădurilor ar trebui să fie preocuparea centrală a unei țări cu un fond forestier bogat, dar noul Cod Silvic perpetuează supra-reglementarea care sufocă efectiv activitatea, de la administrarea pădurilor până la crearea produselor de lemn și asigurarea necesarului energetic.
Astfel, rămân nerezolvate multiple probleme semnalate de toți factorii interesați (proprietari și administratori de păduri, firme din zona de exploatare și transport, companii din prelucrarea lemnului și industria mobilei, beneficiarii care au nevoie de lemn de foc etc.). Spicuim dintre temele pe care AIL – Prolemn a transmis constant puncte de vedere guvernului în ultimii patru ani:
- Subiectul evaluărilor de mediu a amenajamentelor silvice, care blochează inutil administrarea unor suprafețe însemnate de fond forestier.
- Accesibilizarea fondului forestier, capitol la care România este mult în urma statelor din Uniunea Europeană, cu doar 6 m de drum forestier pe hectar față de media UE de aproximativ 30 m/ha.
- Procedurile birocratice extrem de complicate pentru micile proprietăți forestiere, care afectează dreptul proprietarilor de a beneficia de uzufructul proprietății lor.
- Tranziția la lemn fasonat, pentru care nu avem încă un cadru deplin funcțional.
- Dezvoltarea SUMAL 3.0 și trasabilitatea lemnului, care au pornit pe o traiectorie divergentă față de recomandările regulamentului Deforestation-Free Products EUDR.
- Extinderea suprafețelor împădurite pe cele 2 milioane de hectare de pârloage, terenuri fără folosință agricolă sau forestieră.
Până nu vom avea o abordare rațională, bazată pe logică instituțională, nu pe emoții viralizate, și orientată ferm către dezvoltare durabilă, ne vom confrunta periodic cu aceleași crize – lipsa lemnului de foc în sezonul rece, lipsa resurse de lemn pentru industrie, închideri de fabrici, scăderea exporturilor, venituri mai mici la buget, comunități rurale condamnate la subdezvoltare.
