Asociația Industriei Lemnului – Prolemn atrage atenția că explozia prețurilor pe piața lemnului de foc și deficitul de lemn adecvat din piață determină direcționarea către lemn de foc a unei resurse valoroase pentru industria lemnului.
Constantin Tobescu, președintele AIL – Prolemn: „Este o furtună perfectă. Este prețul lemnului în România mare sau mic? Dacă ne uităm la piața bușteanului în Europa, prețul este foarte mare. Dacă ne uităm la prețurile gazului și ale energiei în România, prețul este mic! Piața internă din România va plăti – prin prețul lemnului de foc și al materialelor de construcții din lemn – măsurile legislative nefundamentate luate în ultimii ani pentru domeniul pădurilor și lipsa investițiilor. O dublă pierdere, suportată de populație prin prețul lemnului de foc, și de industria lemnului din România, prin lipsa resursei și prețuri care scot produsele românești de pe piață”.
AIL – Prolemn face o analiză la obiect:
Furtuna perfectă: în plină criză a energiei, se creează și o criză artificială a lemnului
Evoluțiile explozive de pe piața lemnului de foc – cu lipsa de resursă și dublarea prețurilor – au efecte negative pentru întreaga piață a lemnului și vor duce la diminuarea suplimentară a resursei de materie primă pentru industria de prelucrare. Resursa prețioasă pentru prelucrare este deturnată către lemn de foc și producția pentru energie, în timp ce potențiale surse de biomasă sunt în continuare excluse prin supra-reglementare și subfinanțare.
Avem o criză de resursă și o explozie a prețurilor la energie și la gaze. Prețul gazelor a ajuns la 120 de Euro pentru echivalentul energetic 1 MWh, ba chiar sunt semnalate prețuri de retail la consumator spre pragul de 150 de Euro/MWh. Avem și o creștere aproape proporțională a prețurilor lemnului de foc. Dar de ce avem și deficit de resursă de lemn? De ce nu este lemn în piață ?
Cum este legată piața energiei de piața lemnului?
În Europa, 60% din resursa de lemn este folosită în diferite forme pentru producția de energie, iar acest procent este probabil chiar și mai mare în România prin:
- consumul de lemn de foc al populației – peste 3,5 milioane de gospodării folosesc lemnul
- sectorul energiei termice și electrice din biomasă
- consumul de bricheți și peleți
- consumul intern al industriei lemnului, care folosește energie termică pentru uscarea cherestelei, în special
Producția de energie este o formă de utilizare a lemnului și este normal ca prețul lemnului să fie conectat la piața energiei. Problema pentru industria lemnului apare în momentul în care resursa pentru prelucrare industrială începe să meargă în lemn de foc sau lemn pentru energie. Cu pierderi enorme pentru PIB-ul României și balanța comercială valutară a României.
Raportat la puterea calorică, o tonă de biomasă lemnoasă echivalează cu 2 până la 4,2 MWh, în funcție de specia și umiditatea lemnului. Dacă biomasa lemnoasă este sub forma peleților sau brichetelor, poate ajunge la 4,8 MWh echivalent energetic. La prețurile actuale din piață pentru lemnul de foc – în medie de 500 de lei/tonă – încălzirea cu lemne este de 2,5 până la 5 ori mai ieftină decât cea pe gaze!
Utilizarea peleților și brichetelor, cu randamente energetice maximale, chiar la prețuri de 1.200 lei/tonă încă este de două ori mai ieftină decât aceeași energie din utilizarea gazelor.
Explozia prețurilor lemnului de foc pune presiune pe disponibilitatea și prețurile resursei de lemn pentru industrie. Prețurile resursei în România, de 120-140 de Euro/m3 la bușteanul de gater din rășinoase și respectiv către 120 de Euro/m3 la cel de fag, sunt cu cel puțin 20-40% peste prețurile piețelor internaționale din Europa, lovind în competitivitatea industriei și conducând la reduceri de capacități de producție.
La un preț de peste 500 de lei/m3 pentru lemnul de foc, bușteanul de gater din fag merge direct în lemn de foc: nu se mai face sortare. Foarte multe composesorate și UAT-uri direcționează prioritar resursa direct către lemn de foc – vorbim de resursa de pe 2 milioane de hectare de pădure. Fără sortare.
Piedicile birocratice și lipsa investițiilor
diminuează artificial piața lemnului
În acest moment, categorii extinse de biomasă nu se pot folosi în producția de energie: resturi rămase din exploatare, lemnul subțire provenit din lucrări de îngrijire, biomasa lemnoasă din import. Există piedici birocratice de evaluare și transport a masei lemnoase prin SUMAL pentru vegetația din spații verzi, pomicultură, culturi energetice, etc.
Rezultatul este restrângerea ofertei și creșterea concurenței pe puțina resursă de calitate folosită și de industria plăcilor. Pentru peleți și brichete a rămas foarte puțină resursă, ceea ce a dus la oprirea multor capacități de producție.
La nivel național, un alt factor de presiune uriaș este restrângerea ofertei de masă lemnoasă prin blocarea amenajamentelor silvice pentru realizarea evaluărilor de mediu și piedicile puse de SUMAL la evaluarea masei lemnoase de pe micile proprietăți și vegetația masei lemnoase. Piedici care scot resursa din piață și creează deficite artificiale!
