CU PRIVIRE LA DIGITALIZAREA ÎNVĂȚĂMÂNTULUI

Date:

În lucrare se analizează tehnici digitale folosite în sprijinul sistemelor de educație și formare profesională. Pornind de la elementele Strategiei Europa 2020, precum și de la strategiile naționale, cum sunt Strategia Națională pentru Competitivitate 2014-2020, Strategia de Dezvoltare a României în următorii 20 de ani ș.a., în lucrare se prezintă soluții actuale și de viitor pentru digitalizarea învățământului românesc, propunându-se noi dezvoltări ce pot constitui baza unei strategii naționale privind digitalizarea învățământului.

Pornind de la descrierea provocărilor și oportunităților transformării digitale a educației, precum și de la prioritățile de acțiune, concluziile formulate în lucrare au la bază proiecte de digitalizare a învățământului dezvoltate în prezent de Ministerul Educației Naționale.

In this study there are analysed techniques used in support of education and professional training systems. Starting from elements of Europe Strategy 2020, as well as elements from national strategies like National Strategy for Competitivity 2014-2020, Development Strategy of Romania for the next 20 years, in the study there are presented current and future solutions for the digitalization of Romanian education, proposing improvements that can form the base of a National Strategy regarding the digitalization of education.

Starting from the descriptions of the challenges and opportunities of digital transformation in education as well as the priorities of action, the conclusions stated in the study are based on the projects for the digitalization of education currently developed by the Ministry of National Education.

1. Introducere

În ianuarie 2018, la nivelul Uniunii Europene a fost elaborat și difuzat Planul de acțiune pentru educație digitală care, în principal, consideră că educația și formarea profesională sunt cele mai bune investiții în viitorul Europei, cu rol important în crearea unei identități europene, pornind de la culturile și valorile comune.

Planul de acțiune pentru educația digitală se bazează pe cele două comunicări adoptate în mai 2017, și anume O nouă agendă a UE pentru învățământul superior și Dezvoltarea școlilor și calitatea excelentă a predării pentru un început bun în viață. Planul de acțiune sprijină lucrările cu privire la piața digitală și Noua agendă pentru competențe în Europa.
Planul de acțiune vine în sprijinul sistemelor de educație și formare „adecvate pentru era digitală” oferind tinerilor „cea mai bună educație și formare”.

Prevederile planului de acțiune, în concordanță cu cele ale Strategiei Europa 2020, reprezintă sprijin în implementarea mai multor strategii naționale ale României, cum sunt: Strategia Națională pentru Competitivitate 2014-2020, Strategia de Dezvoltare a României în următorii 20 de ani, Strategia Națională a României Orizonturi 2020-2030, Strategia privind modernizarea infrastructurii educaționale ș.a.
În lucrare, pornind de la reperele oferite de toate aceste strategii, se analizează proiectele actuale și de viitor pentru digitalizarea învățământului românesc,
propunându-se noi dezvoltări ce pot constitui baza unei strategii naționale privind digitalizarea învățământului.

2. Provocările și oportunitățile transformării digitale a educației

Transformarea digitală a educației este accelerată de progresul rapid al noilor tehnologii, cum ar fi inteligența artificială, robotica, tehnologiile de tip cloud computing și blockchain. Ca și progresele tehnologice majore din trecut, transformarea digitală afectează modul în care trăiesc, interacționează, studiază și muncesc oamenii.
Este extrem de important ca fiecare om să investească în competențele sale digitale pe tot parcursul vieții. Deși transformarea digitală oferă numeroase oportunități, în prezent cel mai mare risc este ca societatea să nu fie îndeajuns de pregătită pentru viitor.
Persistă problema evidentă a lipsei de interes a tinerelor pentru studii în domeniul tehnologiilor informației și comunicațiilor (TIC) și în domeniile științei, tehnologiei, ingineriei și matematicii (STIM). Din această cauză se pierd oportunități sociale și economice și riscă să se consolideze inegalitatea de gen.


Peste 80% din tinerii din Europa utilizează internetul pentru activități sociale. Accesul mobil la internet a crescut semnificativ în ultimii ani, însă utilizarea tehnologiei în scopuri educative nu a ținut pasul cu aceste evoluții. Nu toate școlile primare și secundare din UE dispun de conexiuni în bandă largă și nu toate cadrele didactice au competențele și încrederea de a utiliza instrumentele digitale în activitatea lor de predare. Un studiu recent a arătat că, în 2015, aproximativ 18% din școlile primare și secundare din UE nu erau conectate la internet în bandă largă.
Accesul la tehnologii digitale și utilizarea lor pot contribui la reducerea decalajului la învățătură dintre elevii care provin din medii socio-economice favorizate și cei din medii defavorizate. Tehnicile de predare personalizate pot duce la sporirea motivației prin concentrarea asupra fiecărui elev în parte. Însă progresul înregistrat în privința integrării tehnologiei în educație continuă să fie mic.
Progresele din domeniul digital aduc cu sine noi provocări pentru elevi, studenți și cadre didactice. Algoritmii folosiți de platformele de comunicare socială și de portalurile de știri pot amplifica puternic atitudinile părtinitoare și știrile false, iar protecția datelor a devenit o preocupare majoră în societatea digitală. Atât tinerii, cât și adulții sunt vulnerabili la bullying-ul și hărțuirea pe internet, la comportamentul de prădător sau la conținutul online dăunător. Expunerea zilnică la date digitale create în mare parte de algoritmi de nepătruns creează riscuri clare și necesită mai mult decât oricând o gândire critică și capacitatea de a interacționa într-un mod pozitiv și competent în mediul digital. Ne confruntăm cu o nevoie în permanentă schimbare de alfabetizare mediatică, de aptitudini și competențe digitale extrem de variate, de siguranță, de securitate și de confidențialitate, dar obținerea lor rămâne o provocare pentru cea mai mare parte a populației și pentru profesiile și sectoarele mai avansate.

3. Priorități de acțiune

În 2017, reuniunea G-20, ce cuprinde cele mai dezvoltate 20 de țări ale lumii, recunoștea, cu privire la economia digitală, că „toate formele de educație și învățare pe tot parcursul vieții ar putea necesita să fie ajustate pentru a profita de noile tehnologii digitale.”
Obiectivele de politică relevante, considerate necesare, se referă la:
– sprijinul pentru educația de înaltă calitate;
– dezvoltarea competențelor digitale ale cetățenilor;
– stimularea inovării și a competențelor digitale în toate instituțiile de învățământ;
– deschiderea sistemelor de educație.

Pentru îndeplinirea acestor obiective s-au considerat prioritare:

3.1 O mai bună utilizare a tehnologiilor digitale în procesul de predare și de învățare.
Ca să introducă inovarea și tehnologia în sala de clasă, cadrele didactice au nevoie de mediul, infrastructura, dispozitivele și sprijinul potrivit din partea factorilor de decizie. Pentru ca tehnologiile digitale să fie în beneficiul elevilor și al cadrelor didactice, este necesară o abordare care să combine o formare a cadrelor didactice, programe de învățământ și materiale educaționale corespunzătoare pentru modelele de predare pe suport digital.

3.2 Utilizarea tehnologiilor digitale pentru sprijinirea mobilității în educație.
Se prevede în acest sens extinderea proiectelor Erasmus+, precum „Cardul electronic european pentru studenți” și „Erasmus fără hârtii”. Obiectivele unor astfel de proiecte sunt:
– să se permită studenților să se identifice într-o manieră sigură, în conformitate cu principiul înregistrării unice;
– să se conecteze digital la sistemele informatice ale instituțiilor de învățământ superior;
– să se permită schimbul securizat și verificarea datelor și a rezultatelor academice ale studenților;
– să se reducă procedurile administrative;
– să se permită accesul la serviciile la care au dreptul studenții la sosirea în țara gazdă.
De asemenea, se consideră că ar trebui furnizat un cadru pentru emiterea de calificări certificate digital și pentru validarea competențelor dobândite digital, care să fie de încredere, multilingve și să poată fi stocate în profilurile profesionale (CV) ca EuroPass. Cadrul va trebui să fie în deplină concordanță cu Cadrul European al Calificărilor pentru învățarea pe tot parcursul vieții (CEC) și cu Clasificarea Europeană a Aptitudinilor, Competențelor, Calificărilor și
Ocupațiilor (ESCO).

3.3 Dobândirea de aptitudini digitale trebuie să înceapă de la o vârstă fragedă și să continue pe tot parcursul vieții.
Acest obiectiv se poate atinge în cadrul programelor de învățământ sau al cursurilor extrașcolare.
Tinerii sunt, în general, avizi de internet, de aplicații și de jocuri, dar ei trebuie să învețe și despre structurile și algoritmii care stau la baza acestora și să devină creatori și lideri în domeniul digital.

De asemenea, Comisia Europeană subliniază creșterea cererii de competențe din domeniile științei, tehnologiei, ingineriei și matematicii (STEM), constatând că multe țări europene, ca UK, Suedia, Olanda ș.a., au simplificat programele de învățământ, introducând teste naționale standardizate, au pus bazele unei infrastructuri de centre pedagogice pentru dobândirea competențelor de citire și scriere, de matematică și de științe, au creat rețele ale cadrelor didactice și au introdus dezvoltarea profesională continuă.
În România s-a produs o modificare importantă a planurilor cadru de învățământ de la gimnaziu, prin introducerea disciplinei informatică și TIC. Este însă nevoie ca aceasta să fie continuată în toate clasele de liceu, cu adăugarea de noi deprinderi în utilizarea dispozitivelor de calcul, a aplicațiilor software și a deprinderilor de analiză și rezolvare a unor probleme folosind algoritmi și programare la nivel elementar.
În esență, este necesar un plan cadru îmbunătățit și programe conforme cu profilul digital al absolventului de liceu.
Apreciem că într-un viitor foarte apropiat ar trebui lansate în educație proiecte pilot legate de inteligența artificială.

 

4. Proiecte pentru digitalizarea sistemului de educație

 

Recent, Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale prin Organismul Intermediar pentru Promovarea Capacității Informaționale a lansat Ghidul Solicitantului: condiții specifice – Acțiunea 2.3.3. – îmbunătățirea conținutului digital și a infrastructurii TIC sistemice în domeniul e-educație, finanțat prin Programul Operațional Competitiv (POC).

Apelul de proiecte la care se referă ghidul are următoarele obiective:
– realizarea platformei școlare de e-learning, inclusiv a bibliotecii școlare virtuale;
– realizarea/utilizarea la nivel național a sistemului integrat de management al parcursului școlar al elevilor, care include catalogul electronic;
– realizarea de rețele colaborative/platforme, tehnologii/instrumente digitale educaționale integrate, care să permită managementul inovativ, atât la nivelul procesului de predare-învățare-evaluare, cât și la nivel instituțional și al leadership-ului.
– achiziționarea de echipamente TIC pentru unitățile de învățământ, în baza unor proiecte pilot.
Principalele proiecte pe care MEN, în parteneriat cu Agenția de Administrare a Rețelei de Informatică pentru Educație și Cercetare (AARNIEC), le implementează în prezent sunt:
– Sistemul Informatic pentru Managementul Școlarității (SIMS), cu un buget de 30 de milioane de euro;
– Portalul Național al Educației, cu un buget de 35 de milioane de euro;
– Wi-fi Campus, cu un buget de 45 de milioane de euro.
Facem mențiunea că alocarea financiară prin Programul Național Capital Uman (POCU) destinată sistemului de educație și formare inițială și continuă are o valoare totală de 1,478 miliarde euro pentru exercițiul financiar
2014-2020.
Dintre proiectele Ministerului Educației Naționale finanțate prin POCU menționăm:
– Școală pentru toți (133 proiecte), cu un buget de 173 milioane euro;
– Profesori motivați în școli defavorizate (27 proiecte), cu un buget de
25 milioane euro;
– Stagii de practică pentru elevi și studenți, cu un buget de 47,88 milioane euro;
– Curriculum național obligatoriu actualizat pentru învățământul primar și gimnazial, cu un buget de 43,9 milioane euro;
– Măsuri de optimizare a ofertelor de studii din învățământul superior în sprijinul angajabilității, cu un buget de 144,29 milioane euro;
– Sprijin pentru doctoranzi și cercetători postdoctorat, cu un buget de
84,7 milioane euro.
Prezentăm în continuare, în sinteză, două programe semnificative pentru ceea ce înseamnă digitalizarea sistemului de educație din România.

4.1 Sistemul Informatic pentru Managementul Școlarității (SIMS)
Proiectul urmărește dezvoltarea și implementarea unei platforme și metodologii naționale, centralizate, pentru gestionarea și colectarea informațiilor referitoare la evaluările naționale, rezultatele școlare (notarea ritmică) și activitatea școlară zilnică (frecvența la ore) din sistemul preuniversitar, cu respectarea viziunii MEN asupra gestiunii eficiente a educației.

Platforma informatică va furniza:
a. în ansamblul ei, înregistrarea și gestionarea activității curente în școală: note, absențe, situația la învățătură, împreună cu un sistem de informare și comunicare publică privind notarea ritmică și frecvența participării la activitățile școlare, cu un set complet și complex de instrumente care vor oferi atât părinților, cât și factorilor de decizie din cadrul școlilor/inspectoratelor școlare/MEN capabilități de monitorizare a progresului școlar și a prezenței elevilor. De asemenea, aceasta va furniza infrastructura și logistica necesare evaluării online a lucrărilor scrise la examenele naționale;
b. profesorilor, o componentă de colectare a datelor aferente catalogului școlar (infrastructură dedicată, dispozitiv personalizat, aplicație mobilă) și un set de rapoarte comparative, relevante, care vor avea la bază datele sintetice din întregul sistem, grupate pe domeniile de interes ale acestuia (disciplină, regiuni);
c. elevilor, o componentă de informare a progresului școlar, aferent carnetului de note (aplicație mobilă și online), care va oferi acestora capabilități de a-și urmări progresul școlar printr-un set de clasamente (locale, regionale, naționale) realizate pe discipline, arii curriculare și medii semestriale/anuale.
d. părinților, un set de instrumente pentru monitorizarea activităților curente ale elevilor, printr-o platformă accesibilă online, inclusiv cu interfață pentru dispozitive mobile (smartphone, tabletă). Părinții vor putea fi informați în timp real prin mesaje de tip SMS, e-mail cu privire la participarea la școală și vor beneficia de rapoarte comparative privind notarea ritmică și progresul școlar.
e. conducerii unităților de învățământ, un sistem de semnalare a abandonului școlar, de urmărire a notării ritmice, ca suport pentru intervenție promptă.
f. conducerii MEN, prin informațiile gestionate și analizele realizate, suport pentru activitatea decizională și strategică la nivel național în sistemul de învățământ preuniversitar, prin punerea la dispoziție a unui set de instrumente necesare colectării datelor privind rata de părăsire timpurie a școlii, absenteismul școlar, rezultatele la învățătură și oferă suport comparativ pentru fundamentarea politicilor educaționale prin raportare inclusiv la rezultatele obținute la examenele naționale, respectiv prin programele de evaluare PISA, TIMMS.

Definirea și implementarea arhitecturii sistemului, cu componentele centrale și locale, va avea în vedere asigurarea securității infrastructurii hardware necesare operării în condiții optime de funcționalitate și performanță a sistemului informatic. Astfel, pentru implementarea hardware și licențele necesare la nivel central, se va avea în vedere o configurație sustenabilă în caz de dezastru, cu minimum două site-uri fizice, configurate pentru asigurarea disponibilității (Disaster Recovery), iar pentru implementarea hardware la nivel local, echipamentele vor fi securizate și se vor conecta prin VPN la infrastructura centrală de colectare a datelor.

Sistemul va fi strâns interconectat cu SIIIR (Sistemul Informatic Integrat al Învățământului din România) prin servicii WEB (API REST/JSON) de la care va utiliza nomenclatoarele și registrele oficiale și către care se trimit datele colectate (note, absențe). SIIIR este baza de date a învățământului preuniversitar, conține nomenclatoarele oficiale utilizate în sistem (discipline, localități, ani de studiu, tipuri formațiuni de studiu etc.), respectiv registrele principale (rețeaua școlară, planul de școlarizare, elevi, cadre didactice etc.) și este operațional la nivelul tuturor unităților de învățământ preuniversitar din România.

Prin proiectul propus se vor asigura:
– echipamentele centrale de infrastructură;
– echipamente mobile de operare a datelor, disponibile la nivelul fiecărei clase: aproximativ 150.000;
– puncte de acces securizate la nivelul fiecărei unități de învățământ cu personalitate juridică și structuri cu infrastructură adecvată: aproximativ 19.600;
– aplicațiile mobile de catalog școlar, carnet de note, platforma națională de informare;
– echipamentele necesare centrelor de examen (laptop securizat, scanner profesional, imprimantă);
– instruirea tuturor celor aproximativ 220.000 de cadre didactice prin sesiuni față în față și utilizând instrumente online;
– instruirea a aproximativ 25 de administratori de aplicație la nivel național, 94 de administratori de aplicație la nivel județean și a cel puțin 10 auditori ai activității utilizatorilor la nivelul MEN.
Se intenționează ca SIMS să cuprindă o componentă de evaluare online a lucrărilor scrise, modulul respectiv având acronimul EVON.
Prin EVON se au în vedere:
– eliminarea transportului lucrărilor;
– evaluarea lucrărilor scrise să se realizeze la nivel național, din locații flexibile (inclusiv de acasă), de către evaluatori acreditați;
– existența unei baze mai mare de evaluatori acreditați, care să nu fie supuși stresului evaluării contra timp;
– să asigure cu sprijinul STS securitatea și securizarea operațiunilor de scanare, evaluare și transmitere a lucrărilor.

5. Concluzii

 

Aspectele prezentate în lucrare pot constitui fundamentul elaborării unei strategii naționale privind digitalizarea învățământului românesc.
Rațiunea unei astfel de strategii constă în aceea că tehnologiile digitale îmbogățesc procesul de învățare și deschid oportunități care trebuie să fie accesibile tuturor.
Prioritățile acestei strategii ar trebui să fie:
– o mai bună utilizare a tehnologiilor digitale în procesul de predare-învățare-evaluare. Elaborarea în acest scop de modele pe suport digital, inclusiv manuale digitale interactive;
– dezvoltarea aptitudinilor și competențelor digitale relevante pentru transformarea digitală; procesul trebuie să înceapă la vârste fragede și să continue pe tot parcursul vieții;
– îmbunătățirea accesului la internet prin implementarea de wireless-campus, cu prioritate în școlile gimnaziale;
– achiziționarea de echipamente TIC pentru fiecare școală;
– realizarea platformei școlare de E-Learning, inclusiv a bibliotecii școlare virtuale, a catalogului electronic, a SIMS, care să includă modulul EVON pentru evaluarea online a lucrărilor scrise;
– utilizarea tehnologiilor digitale pentru sprijinirea mobilității în educație;
– introducerea în planurile de învățământ a disciplinelor de informatică și TIC;
– realizarea de rețele colaborative și de instrumente digitale educaționale integrate, care să permită managementul inovativ la nivel instituțional și al leadership-ului;
– creșterea alocațiilor financiare pentru programele ce sprijină digitalizarea educației.
Având în vedere faptul că România se pregătește pentru semestrul european (ianuarie-iunie 2019), putem considera că, prin strategia propusă, putem participa cu succes la crearea unui spațiu european al educației, care să definească competențele cheie și valorile comune.
Bibliografie:
1. Comunicarea Comisiei Europene COM (2018) 22 final privind Planul de acțiune pentru educația digitală;
2. EUCO 14/17: Concluziile Consiliului European din 19 octombrie 2018;
3. Comunicarea Comisiei Europene COM (2016) 381 privind O nouă agendă pentru Europa;
4. OCDE (2016): Inovarea educației și educația pentru inovare. Puterea tehnologiilor și a competențelor digitale;
5. Comunicarea Comisiei Europene COM (2015) 192 final privind O nouă strategie privind piața unică digitală pentru Europa;
6. Comunicarea Comisiei Europene COM (2017) privind Principiul înregistrării unice digitale la nivelul Uniunii Europene;
7. Eurostat (2015) – A fi tânăr astăzi în Europa – lumea digitală;
8. Comunicarea Comisiei Europene COM (2017) privind Cadrul competențelor digitale pentru educație.

Coperta revistei

spot_img

Editorial

spot_img
spot_img

Opinii și analiza

spot_img

Recomandate
Recomandate

Cont de cheltuieli comune pentru până la patru persoane

ING Bank România anunță „lansarea contului pentru cheltuieli comune...

Indicele de brevete 2023: Inventatorii români contribuie la invențiile din domeniul IT din Europa

Oficiul European de Brevete a primit în total 199.275...