Impetum Group a organizat marți, 13 iunie 2023, o nouă dezbatere din demersul CONFIDEX, cel mai amplu studiu pro-business din România creat de Impetum Group și totodată vocea mediului de business.
La dezbatere au luat parte:
-
- Andrei Cionca, CEO Impetum Group
- Costin Borc (SNEF)
- Mihai Bordeanu (Dacia România)
- Liviu Zăgan (Holde Agri Invest)
- Tiberiu Moisă (Banca Transilvania)
Andrei Cionca, CEO Impetum Group: „În cei trei ani pe care i-am măsurat până acum, eram ca în povestea cu lupul: ne aşteptam tot timpul să vină vremuri grele, indicele de încredere era sub 50, ceea ce însemna că managerii români sunt mai mult pesimişti, eram rezervați. Se aşteptau tot timpul la o evoluție înspre o scădere economică, lucru ce nu a fost confirmat de datele oficiale care au venit cu o anumită întârziere. De aceea studiul CONFIDEX este foarte important, deoarece el ne oferă înainte un indicator de percepție, pe care ulterior o să îl verificăm și cu datele oficiale.”
Potrivit acestuia, acum managerii au o percepţie optimistă pusă pe seama rezilienţei, subliniind că este importantă şi viteza cu care mergem înainte.
„Glumeam cu colegii și spuneam că după câte am trait în acești trei ani, și dacă ar ateriza un OZN în curte, nu este nimic de netrecut. O să ne strângem o să facem o ședință, o să analizăm acest OZN, a aterizat la noi în curte, vedem ce e de făcut, un plan de măsuri și fără panică”, spune Andrei Cionca.
El subliniază că fiecare ediţie a Confidex aduce ceva nou.
„Încercăm să corelăm ce vedem noi aici cu piețele externe. Încercăm să vedem cum sunt managerii români în comparație cu managerii din lume. Am încercat să vedem și ce gândesc și cei mai mari jucători din private equity, pentru că în esență ei sunt cei care mișcă lumea, ei sunt cei care pun în capital sume – de multe ori nu înțeleg ordinul de mărime al sumelor despre care vorbesc oamenii din private equity, mă refer la jucătorii mari. Cumva, dinamica gândirii lor de astăzi influenţează economia de mâine. Acestea sunt cele două elemente în plus pe care le-a adus CONFIDEX”, a mai spus Andrei Cionca.
În România, indicele de încredere a managerilor în economie este 50,2, iar în SUA e de 42, unde 87% din manageri se așteaptă la o recesiune de scurtă durată. În Europa de Vest, acest indice de încredere este 53, în recuperare după minimul din semestrul trecut, când era 24. În China, acest indice de încredere este 74.
Costin Borc, director în cadrul grupului SNEF pentru Africa şi Europa Centrală şi de Est.: „Cred că dacă ne uităm la cifre – și ne uităm la cifre de mai mulți ani – semnalele le vedem. Marele avantaj este că mediul privat românesc a știut să se decupleze de la tumultul sau lipsa de tumult a vieții politice românești, să își construiască o viață complet separată, cu clienți care nu au de-a face cu sectorul public, cu clienți externi, să se dezvolte la export, să caute piețe din ce în ce mai interesante pentru ei.”
Acesta a vorbit și de câteva aspecte care îngrijorează, precum dobânzile sau inflația ridicată.
„Pe mine ceea ce mă îngrijorează cel mai tare este lipsa forţei de muncă calificată, pe care o vedem de niște ani de zile, dar aud acum foarte multă lume care spune: dacă aș avea 50 de oameni în plus, aș face 40% profit mai mare. Asta este o problemă evident demografică, pe care o știm încă dinainte de căderea comunismului. România a fost o țară care a avut o demografie foarte proastă, mai degrabă asemănătoare vestului Europei, însă care nu e deloc adresată. Aici e nevoie de politici publice”, a precizat Costin Borc, care a fost totodată ministru al Economiei.
Acesta este de părere că guvernul ar trebui să înţeleagă că economia românească poate creşte mult mai repede dacă ar fi mai mulţi oameni în populaţia activă.
„Dacă ne uităm la câți oameni sunt în populația activă a României, vorbim de 8,25 milioane de oameni. Din aceștia, 1,3 milioane în administrația centrală și locală. care sunt plătiți de ceilalți care lucrează. Ne costă 120 miliarde lei pe an salariile bugetarilor. Să presupunem o reducere de 10%, asta înseamnă 12 miliarde lei economisite. Dacă punem întreprinderile de stat, care sunt centrale și locale, mai găsim încă 300.000. Aș vrea să ne mai uităm la încă un lucru: tinerii NEET, de 15-29 de ani care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional, avem cel mai mare procent din UE, 19,8-20%. Am încercat să văd care e cifra aceasta, este vorba de 588.000 de persoane. Deci cu putin vointa politica, putem avea un efect virtuos asupra economiei, atat prin cresterea numarului de persoane active cat si prin reducerea unor cheltuieli bugetare”, a mai spus Costin Borc, director în cadrul grupului SNEF pentru Africa şi Europa Centrală şi de Est.
La rândul său, Mihai Bordeanu, country manager la Dacia Romania, este de părere că managerii sunt obligați să fie optimiști.
„Eu cred că suntem obligați cumva să fim optimiști. Altfel spus, dacă ești pesimit, e o greșeală tactică azi. Când îți intră 30 de miliarde de euro în casă și tu ești pessimist, ai o problemă. Mă refer la Planul Național de Redresare și Reziliență. Dar nu e numai asta, ne uităm la dinamica piețelor, lumea are nevoie de mobilitate. Vedem acest lucru în Europa, vedem piețele din Vest, ele cresc, vedem piețele din Romania, ea crește, vedem gradul de motorizare din Romania, el e cel mai jos, cel mai scăzut din Uniunea Europeană. Oamenii au nevoie de mobilitate, au nevoie de mașini, noi trebuie să le facem și să le punem la dispoziție. Pentru că suntem Dacia, ele trebuie să fie extrem de accesibile, noi asta facem, ne ocupăm cu mobilitatea accesibilă”, a spus Mihai Bordeanu.
Constructorul auto numără aproape 15.000 de angajaţi în Romania, iar anul acesta vor mai fi angajați însă 500, spune el.
„Avem o problemă cu forța de muncă? Sigur, e una dintre ele. Numai că trebuie să o știm, o conștientizăm și încercăm să o rezolvăm”, adaugă el.
Reprezentanul Dacia Romania a vorbit de suprapunerea mai multor crize, inclusiv criza din sectorul de logistică, în care se caută 10.000 de şoferi pentru a transporta materii prime și produse în Europa.
„Crizele apar practic de la o zi la alta. Aflăm că am rezolvat o situația cu anumite componente electronice și a apărut altceva. Nu e o criză, e o nouă realitate și trebuie să ne uităm la ea când ne facem planurile. Îngrijorare pentru mine nu e cuvântul potrivit, preocupare, da”, a mai spus Mihai Bordeanu, country manager la Dacia Romania.
Anul trecut în România s-a înregistrat o producţie-record de maşini, de peste jumătate de million de vehicule, Dacia împreună cu Ford, fiind pe locul şase în Europa.
„Anul acesta o să facem mai multe mașini decât anul trecut și o să ne apropiem vertiginos de nivelul maxim de capacitate. În continuare avem planuri mari la Mioveni. Noua generație Duster se va produce acolo. Viitorul sună bine din acest punct de vedere, este una dintre cele mai bune uzine din lume”, a mai spus Mihai Bordeanu.
Liviu Zăgan, CEO Holde Agri Invest: „România are circa 9 milioane de hectare de teren agricol, din care poate 3 milioane sunt lucrate într-un regim modern. Astfel, rămân încă 6 milioane de hectare de teren care au nevoie de investiţii unde profitabilitatea poate fi crescută. O soluție ar putea fi să mergem pe lanț și să investim mai mult decât în producția de cereale și în alte produse agricole, pe care să le procesăm. Eu văd optimism, văd o perspectivă bună în ceea ce privește viitorul. (…) Când pornim de la zero există şi lucruri bune și putem să investim dintr-o dată în ultima tehnologie și să beneficiem de ea. Eu cred că asta trebuie să ne dea un avantaj competitiv și să putem să avansăm mult mai repede.”
Despre resursa umană, acesta afirmă că este o problemă globală.
„Eu nu cred că există probleme, există doar soluții. Nu cred că mai trebuie să ne gândim atât de mult la cum să facem să găsim mai mulți oameni, că nu cred că se poate. Cred că ar trebui să ne gândim la cum să automatizăm mai mult, să eficientizăm din punctul de vedere tehnologic al proceselor”, a spus acesta.
El consideră că suprafeţele mari vin cu o eficienţă de scară şi cu o profitabilitate care te ajută să aduci şi mai multă tehnologie şi să faci mâncarea mai sănătoasă.
„În agricultură e mai rău decât la furnal, nu poţi să opreşti producţia. Agricultura merge bine înainte. Trimestrul I, II e o perioadă de cheltuială, de investiții pentru agricultori. Abia din luna iulie încep să apară încasările. Noi ne-am propus o misiune destul de grea, este un domeniu în care cel puțin în Romania există puțină standardizare, încercăm să setăm un standard. Lucrăm deja o suprafață destul de importantă, de 13.000 de hectare, suntem în curs să preluăm și alte suprafețe. Lucrăm cu mai multe ferme, puncte de lucru, şi încercăm să organizăm tot ce înseamnă dotare tehnică în linie cu ce se poate face mai automat şi performant”, a precizat Liviu Zăgan, CEO Holde Agri Invest.
În opinia sa, faptul că agricultura are un procent mare din PIB în România nu e un lucru bun, deoarece alte ţări au o pondere a agriculturii sub 1%, pentru că produc alte lucruri cu valoare adăugată mai mare.
Tiberiu Moisă, director general adjunct la Banca Transilvania: „Faptul că a scăzut consumul, s-a redus activitatea economică pe anumite paliere nu ar trebui să ne surprindă si nu ar trebui interpretat negativ acest lucru deoarece acestea au fost semnalele pe care oamenii le-au primit de la politica monetara, pentru că asa se trateaza inflatia. În momentul în care a apărut această nouă prioritate, lupta cu inflația, cam prin toată Europa și prin America și peste tot pe unde era inflație, singurul medicament pe care îl cunoaștem, care tratează inflația cât de cât eficient, este să ne reducem cheltuielile, să reducem consumul în așa fel încât să dăm un semnal către direcția din care vin cauzele scumpirii prețurilor să o lase mai moale, pentru că avem limita noastră până unde putem accepta creșteri de prețuri. Ce am făcut în acest sens? Am crescut dobânzile. Crescând dobânzile generalizat, peste tot, nu doar în Romania, într-un fel sau altul, foarte multe lucruri și activități au devenit prea scumpe. Astăzi vedem primele efecte ale acestei politici. Asta ar fi trebuit să fie chestiunea care să ne surprindă cel mai puțin, ba chiar să o punem la capitolul ”realizări”, pentru că – paradoxal – dacă nu aveam această realizare, ne-am fi luptat în continuare cu o inflație și mai mare, chestiune care ar fi atras și alte probleme.”
Acesta afirmă că este o „producție de tranzacții de credite” de finanțare mai mare în fiecare an. „Acum trebuie să începem să fim mai precauţi. Noi nu suntem atât de rău faţă de momentul de la care am plecat, din punctul de vedere al inflaţiei. Mergea totul bine de mulţi ani, aşa că ne tot așteptăm la ceva negativ, iar în 2020 a venit pandemia”, a adăugat el. El consideră că nu există o formulă pe care s-o urmăm şi care să ne rezolve toate problemele. Criza forţei de muncă arată că suntem într-o problemă de dezvoltare, adaugă el.
„Avem multe de făcut şi nu mai avem cu cine. E mai bine decât să nu mai avem multe de făcut, dar să avem cu cine. (…) În reforma în administraţiei prin digitalizare e un potenţial mare pentru toată lumea, semnficativ de a crește generalizat. Aş vrea să avem ocazia să asistăm la momentul în care acest deziderat să se întâmple. Digitalizarea şi un grad mai bun de colectare fiscal a taxelor ar fi mai mult decât suficient să ne pună pe o traiectorie bună în următoarele două decenii. Plus infrastructura critică“, a spus Tiberiu Moisă, director general adjunct la Banca Transilvania.
Dezbaterea poate fi urmărită integral aici:
