1 din 4 români sunt mai interesați de asigurările de viață

0

30% dintre români spun că principalul motiv care i-ar determina să încheie o poliță de asigurare de viață îl reprezintă veniturile mai mari, arată cea mai recentă ediție a Barometrului UNSAR – IRES privind Percepția riscului și cultura asigurărilor din România. Pe locul secund în acest top se situează o mai bună informare despre beneficiile asigurărilor (25%), urmată de o experiență nefericită (18%). De altfel, asigurările de viață și cele de sănătate se află în topul polițelor de care românii au fost interesați în 2022. Conform aceluiași studiu, 1 din 4 români declară că evenimentele din ultimul an i-au crescut interesul pentru asigurările de viață.

Creșterea nivelului de educație financiară a românilor este un pilon strategic al activității UNSAR. Astfel, în ceea ce privește gradul de informare cu privire la asigurări, 4 din 10 români se declară acum a fi bine și foarte bine informați. Internetul reprezintă principala sursă de informare, urmat de televiziune, 60% dintre români declarând că folosesc paginile web și platformele de social media pentru a se interesa despre asigurări.

Din dorința de a fi și mai aproape de români, în contextul în care nevoia de informație privind soluțiile de protecție financiară rămâne în continuare una importantă, UNSAR lansează astăzi o nouă ediție a campaniei de educație financiară #gatapentruVIAȚĂ.

„Noua campanie #gatapentruVIAȚĂ este dedicată tinerilor între 18 și 35 de ani și are drept scop o mai bună conștientizare a riscurilor la care ne expunem și a beneficiilor pe care le aduc asigurările de viață, cât și cele de sănătate, în condițiile în care deficitul de protecție din România se situează la o valoare semnificativă”, a declarat Adrian MARIN, Președinte UNSAR.

Anul acesta, mesajul campaniei – „Bucură-te de bine, protejează-te de greu” – este susținut de vloggerul Marian IONESCU „Mariciu”, care s-a alăturat demersului UNSAR, împreună cu familia lui. Povestea lor poate fi descoperită pe pagina dedicată a acestei campanii, găzduită de platforma Asiguropedia.ro.

„Nu este ușor pentru nimeni să se gândească la situații neprevăzute cum ar fi un accident sau o boală care îți afectează viața de zi cu zi, cu atât mai mult pentru tineri. Ei sunt însă primii care trebuie să știe că, indiferent de vârsta pe care o avem, este important să fim alături de cei dragi și să știm ce soluții avem la îndemână pentru a ne proteja financiar”, a declarat Alexandru CIUNCAN, Director General al UNSAR.


Barometrul UNSAR – IRES a fost realizat în mai 2022, pe un eșantion format din 1.000 respondenți cu vârsta între 18-50 de ani, utilizând metoda CATI (Computer Assisted Telephone Interviewing), cu o eroare maximă tolerată de ±3,1%, la un nivel de încredere de 95%.

 

Radu Puiu, XTB: Cum se reflectă pe burse tensiunile geopolitice dintre SUA și China în privința Taiwanului?

 

  • Vizita Președintei Camerei Reprezentanților a SUA, Nancy Pelosi, în Taiwan a determinat mișcări pe bursele din Asia de Est.
  • Piețele din China continentală au scăzut pentru două sesiuni consecutive, dar au crescut ușor joi.
  • Acțiunile din Asia Pacific au reușit să avanseze joi, după avansul de pe Wall Street și pe măsură ce investitorii au „depășit” tensiunile legate de vizita controversată.
  • „Nu cred că Beijingul vrea ca și criza economică să scape de sub control. Ei vor să trimită un mesaj puternic, dar, de obicei, nu iau decizii necalculate.”, constată Radu Puiu, Financial Analyst în cadrul casei de brokeraj pe burse internaționale XTB România.  

Anunțul privind o posibilă vizită a Președintei Camerei Reprezentanților a SUA, Nancy Pelosi, în Taiwan a agitat spiritele în ultimele zile și a reprezentat unul dintre cele mai dezbătute subiecte ale săptămânii. 

În plus, greutatea acestui eveniment a determinat chiar și mișcări pe bursele din Asia de Est. 

De ce o vizită, care, la prima vedere, este un eveniment diplomatic obișnuit a creat atâta agitație? 

Pentru a răspunde acestei întrebări trebuie să facem un scurt rezumat al relațiilor istorice dintre Taiwan, China și SUA. 

Controversa cu privire la rapoartele privind potențiala vizită a lui Pelosi provine din politica „One China”, poziția diplomatică în baza căreia SUA recunoaște China și  dezideratul Beijingului, conform căruia Taiwan face parte din China. Această politică  a guvernat relațiile dintre SUA și  Taiwan în ultimii peste 40 de ani.

În 1979, SUA a abandonat politica anterioară de recunoaștere a guvernului Taiwanului ca fiind cel al întregii Chinei, transferând în schimb recunoașterea către guvernul de pe continent.

Ca parte a acestei schimbări, SUA a întrerupt relațiile diplomatice formale cu Taiwan, ambasada SUA din Taiwan fiind înlocuită de o entitate neguvernamentală numită Institutul American din Taiwan, dar care era o ambasadă de facto.

În 1997, a avut loc o vizită în Taiwan a preşedintelui Camerei Reprezentanților din acel moment, Newt Gingrich. 

La fel ca vizita lui Pelosi, cea a lui Gingrich a enervat Beijingul. 

Dar, atunci, a fost mai ușor pentru Casa Albă să se distanțeze de Gingrich. Acesta era un politician republican care vizita Taiwanul din propria lui voință și, în mod clar, nu în numele președintelui democrat de atunci, Bill Clinton.

În cazul de față, scenariul este diferit deoarece Nancy Pelosi este membră a aceluiași partid ca și  președintele Joe Biden, iar China poate presupune că are „binecuvântarea” lui Biden, în ciuda comentariilor sale contrare.

Întrebat pe 20 iulie despre părerile sale despre potențiala călătorie a lui Pelosi, Biden a răspuns că „armata crede că nu este o idee bună în acest moment”.

Marți, Pelosi a vizitat Malaezia, după ce luni și-a început turneul în Asia, în Singapore. Biroul ei a spus că va merge și în Coreea de Sud și Japonia, dar nu a menționat o vizită în Taiwan, fapt ce a indicat intenția de a oferi cât mai puține detalii privind itinerariul în statul asiatic.

O vizită a lui Pelosi, care este a doua persoană în linia de succesiune la președinția SUA și un critic de lungă durată al Chinei, ar avea loc pe fondul deteriorării relațiilor dintre Washington și Beijing. 

O vizită a unei persoane la fel de importantă precum Pelosi ar putea să fie văzută de Beijing ca o expresie subtilă a susținerii americane pentru independența Taiwanului.

Acest lucru este valabil mai ales după ce Biden însuși a spus, în trei ocazii separate, că SUA ar veni în apărarea Taiwanului în cazul în care China ar invada insula.

Acele declarații au subminat decenii de asigurări de la Washington că SUA va menține o politică de ambiguitate strategică cu privire la cine controlează Taiwanul.

Drept răspuns, China a făcut mai multe mișcări de trupe în apropierea insulei. Pe lângă avioanele chineze care au zburat aproape de linia mediană a strâmtorii Taiwan, care separă insula de China continentală, mai multe nave de război chineze au navigat în apropierea liniei de separare neoficiale în timpul zilei de luni. 

În orașul Xiamen, din sud-estul Chinei, care se află vizavi de Taiwan și găzduiește o mare prezență militară, locuitorii au raportat marți observarea unor vehicule blindate în mișcare.

China consideră că vizitele oficialilor americani în Taiwan, o insulă autonomă susținută de Beijing, trimite un semnal încurajator către tabăra pro independență din insulă. 

Washingtonul nu are legături diplomatice oficiale cu Taiwanul, dar este obligat prin legea americană să ofere insulei mijloace de apărare.

Problema Taiwanului rămâne printre cele mai controversate în relațiile dintre SUA și China. 

Biden și omologul său chinez, Xi Jinping, au discutat pe larg acest lucru în timpul unui apel telefonic de săptămâna trecută, care a durat mai mult de două ore.

Președintele chinez Xi Jinping l-a avertizat pe președintele american Joe Biden că Washingtonul ar trebui să respecte principiul „One China” și „cei care se joacă cu focul vor pieri din cauza lui”. 

Președintele Camerei Reprezentanților, Nancy Pelosi, a părăsit Taiwanul miercuri în jurul orei 13:00, ora României, marcând sfârșitul unei scurte, dar controversate opriri în insula pe care China o pretinde drept propriul teritoriu. 

În timp ce era acolo, democrata s-a întâlnit cu președintele taiwanez Tsai Ing-wen și și-a exprimat sprijinul pentru insula democratică. 

„Delegația noastră a venit aici pentru a trimite un mesaj fără echivoc: America este alături de Taiwan”, a spus Pelosi. 

După ce Pelosi a fost avertizată în mod repetat să nu viziteze Taiwanul, Beijingul a răspuns interzicând diverse importuri de bunuri taiwaneze în China, inclusiv biscuiți, grepfrut și macrou congelat. 

Ministerul de Comerț al Chinei a întrerupt exporturile de nisip natural către Taiwan, iar armata țării a început, de asemenea, să efectueze exerciții în aer și pe mare în jurul Taiwanului.

Instituția Vamală din China a susținut că suspendarea importurilor de citrice a fost rezultatul „controlului dăunătorilor” și „reziduurilor excesive de pesticide” și a citat „prevenirea răspândirii pandemiei” ca motiv pentru suspendarea importurilor de fructe de mare. 

Cu toate acestea, interdicțiile sale anterioare asupra unor produse taiwaneze au coincis adesea cu perioadele de escaladare a tensiunilor.

China a folosit adesea impunerea unor restricții comerciale asupra unor aliați ai SUA drept modalitate de a „pedepsi” cea mai mare economie a lumii. 

Într-o întâlnire la Taipei, Tsai i-a mulțumit lui Pelosi pentru sprijinul acordat valorilor democratice și a spus că s-a angajat să colaboreze cu SUA în ceea ce privește asigurarea securității în strâmtoarea Taiwan și în regiunea Indo-Pacifică.

China a avertizat în ultimele săptămâni că Pelosi nu ar trebui să viziteze insula, pe care Beijingul o consideră parte a teritoriului său.

Reacțiile față de această vizită au fost în mare parte negative, acuzând inițiativa americană. 

Fostul ambasador al SUA în China, Max Baucus, a spus într-un interviu separat că vizita lui Pelosi în Taiwan a fost o greșeală. Acesta a afirmat că evenimentul crește tensiunile dintre China și SUA într-un mod inutil.

Pe de altă parte, Eurasia Group se așteaptă ca reacția Beijingului să fie „fără precedent, dar nu nesăbuită”. 

Cu toate acestea, exercițiile Armatei Chineze sunt semnale clare de dorință de a transmite un mesaj. 

În prezent, nu este o criză și șansa unui conflict armat rămâne foarte scăzută, conform Eurasia Group.

Armata Chineză nu a interferat cu zborul lui Pelosi către Taiwan, dar exercițiile sale planificate sunt menite „să descurajeze” SUA și reprezintă un „avertisment serios” pentru Taiwan.

Între timp, erodarea democrației din Hong Kong a subminat angajamentul Chinei față de ideea „o națiune, două sisteme”. 

Principiul, care a permis Hong Kong-ului să-și mențină sistemele economice, politice și sociale în timp ce revenea în administrația Chinei după sfârșitul stăpânirii britanice, a fost citat ca model de reunificare cu Taiwanul. 

Partidul Comunist Chinez intenționează, de asemenea, să organizeze cel de-al 20-lea congres în următoarele luni, ceea ce face ca momentul să fie sensibil pentru o vizită în Taiwan a unei personalități politice americane de mare profil, precum Pelosi.

Xi Jinping este așteptat să caute obținerea unui al treilea mandat la viitorul congres al Partidului Comunist Chinez. 

Se previzionează că oficialii chinezi de partid vor începe să pună bazele acestei conferințe în săptămânile următoare, punând presiune asupra conducerii de la Beijing pentru a da dovadă de putere.

Sondajele recente din Taiwan sugerează că majoritatea covârșitoare a taiwanezilor sprijină menținerea status quo-ului, o poziție împărtășită de președintele Taiwanului, Tsai Ing-wen, care a spus: „Nu avem nevoie să ne declarăm un stat independent. Suntem deja o țară independentă.” 

Acest fapt ne arată că sistemul actual este preferat de majoritatea populației pentru că oferă stabilitate, „mulțumind” ambele tabere, SUA și China, dar asigurând și un grad de independență. 

Chiar dacă evenimentul este deja de domeniul trecutului, vizita a adus din nou în centrul atenției rolul critic al insulei în lanțul global de aprovizionare cu cipuri, aici aflându-se cel mai mare producător de cipuri din lume, Taiwan Semiconductor Manufacturing sau TSMC.

Vizita controversată a făcut ca Pelosi să se întâlnească cu președintele TSMC, Mark Liu, într-un semn al importanței critice a semiconductorilor pentru securitatea națională a SUA și al rolului esențial pe care compania îl joacă în fabricarea celor mai avansate cipuri.

Din punct de vedere istoric, piețele tind să treacă destul de repede „peste” evenimente de acest tip și se poate vedea că, astăzi, piețele au început deja să revină destul de puternic.

Acțiunile din Asia Pacific au reușit să avanseze joi, după avansul de pe Wall Street și pe măsură ce investitorii au „depășit” tensiunile legate de vizita controversată a președintelui Camerei Reprezentanților din SUA, Nancy Pelosi, în Taiwan. 

Indicele Hang Seng din Hong Kong a crescut cu mai mult de 2% astăzi, în timp ce varianta tehnologică a indicelui, Hang Seng Tech a crescut cu 2,82%,

Piețele din China continentală au scăzut pentru două sesiuni consecutive, dar au crescut ușor joi. Shanghai Composite s-a apreciat cu 0,8%.

Totuși, nu trebuie să trecem cu vederea cu totul acest eveniment, deoarece, pentru China, pare să fi reprezentat „o jignire sau poate chiar o sfidare” destul de mare. Acest lucru ni-l arată decizia sa de a lansa astăzi o serie de exerciții militare în șase zone din jurul Taiwanului, la o zi după vizita oficialului american. 

La scurt timp după începerea programată la 07:00 ora României, postul de stat CCTV din China a declarat că exercițiile au început și se vor încheia duminică la 07:00, ora României. Acestea ar include trageri reale asupra apelor și în spațiul aerian din jurul Taiwanului.

Oficialii din Taiwan au spus că exercițiile încalcă regulile Națiunilor Unite, invadează spațiul teritorial al Taiwanului și reprezintă o provocare directă pentru navigația aeriană și maritimă liberă.

În plus, purtătorul de cuvânt al cabinetului din Taiwan a spus că site-urile Ministerului Apărării, Ministerului de Externe și Biroului prezidențial au fost ținta unor atacuri cibernetice. 

Nu cred că Beijingul vrea ca și criza economică să scape de sub control. Ei vor să trimită un mesaj puternic, dar, de obicei, nu iau decizii necalculate. 

O mare parte din aceste mesaje intenționează să creeze agitație, teamă și să sugereze că orice efort de a face mișcări către Taiwan, care nu sunt pe placul Chinei, vor aduce costuri și riscuri substanțiale.

eJobs: Pentru 72% dintre angajații din HR media salarială este de cel mult 4.000 de lei

0

Salariul unui manager de resurse umane
poate ajunge până la 20.000 de lei pe lună

Salariul mediu al celor care lucrează în resurse umane este de 3.800 de lei, potrivit Salario, comparatorul salarial marca eJobs. În ciuda faptului că este un domeniu cu angajați preponderent specialiști, cu studii superioare, salariile din acest sector sunt depășite de cele din domenii precum automotive, agricultură sau construcții / instalații. Plafoanele de remunerare se apropie, în schimb, de ale angajaților din farma, contabilitate sau achiziții.

„HR-ul nu este unul dintre marii angajatori ai economiei, însă este un domeniu care în ultimii ani a cunoscut o evoluție spectaculoasă, din punctul de vedere al rapidității cu care s-a extins asupra unor noi zone de abilități și competențe necesare celor care lucrează în această piață.  În acest moment, se intersectează din ce în ce mai des cu know how-ul din marketing, digital, employer branding sau inteligență artificială. Este și unul dintre motivele pentru care vedem tot mai mulți candidați tineri care vor să lucreze în HR”, spune Roxana Drăghici, Head of Sales, în cadrul eJobs România.

Potrivit datelor Salario, cea mai mare parte a angajaților din resurse umane (32,8%) au un salariu lunar cuprins între 2.000 și 3.000 de lei. 28,8% încasează între 3.000 și 4.000 de lei și 24,2% între 4.000 și 7.000 de lei. Extremele, respectiv cei cu salariile cele mai mici și cele mai mari cumulează 14,1% din total și sunt distribuite astfel: 10,8% câștigă cel mult 2.000 de lei, 2,5% între 7.000 și 10.000 de lei și 0,8% peste 10.000 de lei.

Cele mai mari salarii aparțin managerilor de resurse umane pentru care au fost înregistrate și valori de 20.000 de lei pe lună. Un manager de personal poate ajunge să încaseze 16.000 de lei net, un business development manager 15.000 de lei. “Piața muncii este acum activată la maximum. Vedem eforturi din ce în ce mai mari pentru a ocupa pozițiile deschise cu oameni relevanți, dar și pentru a reține în companie angajații buni. În acest context, specialiștii în recrutare și îndeosebi cei care se ocupă de talent acquisition sunt, la rândul lor, foarte căutați și bine remunerați. Astfel, un talent acquisition analyst sau un specialist în recrutare poate avea un salariu de 10.000 de lei”, adaugă Roxana Drăghici.

În acest moment, aproximativ 1.000 de joburi pentru cei care vor să lucreze în resurse umane sunt disponibile pe eJobs.ro.

Cele mai mici salarii MEDII nete introduse până în acest moment de către angajații din HR sunt pentru joburile:

  • Consultant resurse umane – 3.300 lei
  • Inspector resurse umane – 3.100 lei
  • Junior HR specialist – 2.950 lei
  • Analist servicii clienți  – 2.800 lei
  • Asistent resurse umane – 2.500 lei

Orașele cu cele mai mici salarii MEDII nete din HR sunt:

  • Bârlad: 1.774 lei
  • Mediaș: 1.900 lei
  • Miercurea Ciuc: 2.100 lei
  • Bacău: 2.300 lei
  • Galați: 2.500 lei

Orașele cu cele mai mari salarii MEDII nete din HR sunt:

  • București : 5.000 lei
  • Cluj-Napoca: 4.500 lei
  • Timișoara: 4.300 lei
  • Sibiu: 3.800 lei
  • Brașov: 3.500 lei

Iată și care sunt pozițiile pentru care s-au înregistrat cele mai mari valori salariale din acest domeniu:

  • Manager Resurse umane: salariul mediu net la nivel național – 7.500 lei, salariul maxim introdus în Salario – 20.000 lei 
  • Manager de personal: salariul mediu net la nivel național – 6.500 lei, salariul maxim introdus în Salario – 16.000 lei
  • Business development manager: salariul mediu net la nivel național – 7.500 lei, salariul maxim introdus în Salario – 15.000 lei 
  • Talent aquisition analyst: salariul mediu net la nivel național – 6000 lei, salariul maxim introdus în Salario – 10.000 lei 
  • Specialist recrutare: salariul mediu net la nivel național – 5.500 lei, salariul maxim introdus în Salario – 10.000 lei 

Zece stâne situate în Munții Căpățânii au acum curent electric prin proiectul „România Tradițională cu Energie Curată” derulat de Asociația Energia Inteligentă

0

Zece stâne situate în Munții Căpățânii au acum curent electric prin proiectul „România Tradițională cu Energie Curată” derulat de Asociația Energia Inteligentă. Stânele strămoșești Căpățânii, Ursu Vârf, Ursu Canton, Ursulețu, Balota, Milescu, Cășăria, Dârju, Cocora 1 și Cocora 2 au primit o nouă viață, cu energie curată.

Lansat în luna iunie a acestui an de către Asociația Energia Inteligentă, proiectul „România Tradițională cu Energie Curata” are doua mari obiective – păstrarea tradițiilor romanești concomitent cu susținerea tehnologilor moderne care să permită producerea de energie curată.

Păstoritul Carpatic a permis de-a lungul timpului crearea de comunități umane care au în centrul lor această ocupație și formarea unor puternice legături sociale între practicanți, devenind un factor care a generat identitate locală, regională și națională. Pajiștile din munții României, cu floră furajeră de calitate este rezultatul unui proces de pășunare constantă pe parcursul secolelor. Însă ceea ce s-a obținut cu efort de-a lungul timpului, poate să dispară în câteva decenii prin subpășunare, fenomen care favorizează „resălbăticirea“ pășunilor prin apariția vegetației ierboase nedorite și a vegetației lemnoase care va duce la împădurire.

Potrivit unei estimări a Asociației Energia Inteligentă, peste 60% din sălașele de pe culmile munților au fost părăsite și astfel a fost pus în pericol păstoritul, probabil cea mai definitorie tradiție a poporului român. Lipsa căilor de acces și condițiile grele de trai în aceste zone au făcut ca cei care locuiesc și își desfășoară activitatea în aceste locuri să renunțe la această îndeletnicire străveche, definitorie pentru poporul român.

Proiectul „România Tradițională cu Energie Curată” va aduce o contribuție semnificativă la păstrarea identității naționale folosind energie curată. Refacerea căilor de acces, peste 60 de km de drum pe zona de creastă, către stânele din Munții Căpățânii, singurul masiv muntos în care sălașurile montane de păstorit sunt încă populate de către oameni și instalarea de panouri fotovoltaice în stâne vor face ca cei care încă practică păstoritul în aceste zone să își poată continua activitatea și valorifica produsele. Totodată, refacerea drumurilor din zonă va facilita accesul vizitatorilor și, treptat, va reînvia activitățile turistice. 

„Renunțăm foarte ușor la tradiții și în același timp respingem și noile tehnologii, adică respingem noul în general. Este foarte important sa înțelegem până nu e prea târziu că trebuie să păstrăm tradițiile, la fel cum trebuie să înțelegem că tehnologiile noi sunt în avantajul nostru pentru că venim cu energie curată prin care îmbinăm noul cu vechiul”, a declarat Dumitru Chisălița, Președinte al Asociației Energia Inteligentă.

Ne ajută foarte mult panourile pentru ca avem iluminat, putem folosi mulgătoarea, vom avea o muncă mai ușoara acum ca avem curent la stână. Nu speram niciodată că va ajunge curentul aici”, a spus Anișoara Hiriza, proprietar de stână de vite.

„Eu vin aici din anii 70, vară de vară și ne-am descurcat cum am putut, cu lumânări, cu felinare, cu lămpi. Acum ca avem curent electric va fi mult mai ușor”, a declarat Ion Crăciunescu, proprietar de stână de oi.

„Schimbarea se face prin oameni și cu oameni. Dacă ei nu înțeleg ce li se întâmplă se vor opune vehement oricărei schimbări, pentru că teama de necunoscut este în firea umană. Schimbarea pe care o dorim pentru România trebuie să înceapă cu oameni, cu programe de informare și de creștere a gradului de conștientizare asupra importanței păstrării tradițiilor și a adaptării la schimbările pe care viitorul ni le va aduce. Astfel vor putea fi înțelese și acceptate noile forme de energie, care pot asigura securitatea energetică a României și în același timp contribuie la protejarea climatică”, a adăugat Dumitru Chisăliță, Președinte al Asociației Energia Inteligentă.

Astfel, asociat proiectului pilot derulat în Munții Căpățânii,  proiectul România Tradițională cu Energie Curată, își propune să deruleze si o campanie puternică de informare în diferite zone din România, asupra importanței acceptării de noi forme de energie, o energie mai curată și la fel de sigură ca cea cu care oamenii s-au obișnuit. 

Proiectul pilot de instalare a surselor de energie curată în stâne, parte din „România Tradițională cu Energie Curată” a fost posibil cu sprijinul prietenilor Asociației Energia Inteligentă, Salvamont Vâlcea, Comunității 4×4 Vrancea și Federației Patronală Petrol și Gaze fără de care nu ar fi fost posibilă deplasarea în munți, în special în contextul organizării infotrip-ului din Munții Căpățânii, adresat reprezentanților mass-media, pentru ca ei să vadă și să simtă frumusețea locurilor dar și traiul dificil din stânele montane și astfel, utilitatea demersului nostru. Proiectul s-a bucurat de asemenea de sprijin din partea partenerilor media care susțin Asociația Energia Inteligentă în popularizarea acestui proiect – InvesTenergy, News Energy, Focus Energetic, Energy Center, The Diplomat Bucharest, Financial Intelligence, Spot Media, Economistul, Club Economic și România Durabilă.

Studiu ING Bank România: Defrișările, în fruntea problemelor legate de mediu care îi îngrijorează pe români

0

Un studiu realizat în luna iunie de Ipsos pentru ING Bank arată problemele legate de mediu care îi îngrijorează pe români. În topul clasamentului se află defrișările (37%), urmate de încălzirea globală (34%) și calitatea aerului (31%). Totodată, românii sunt îngrijorați de schimbările climatice (29%), poluarea apei (29%), poluarea solului (24%), gestionarea deșeurilor (23%) și epuizarea resurselor naturale (16%).

În același timp, o treime din români se așteaptă ca instituțiile financiare să educe și să crească nivelul de conștientizare în rândul angajaților, clienților și a altor persoane implicate în ceea ce privește cauzele de mediu. Aproape un sfert se așteaptă ca acestea să susțină cauzele de mediu prin intermediul organizațiilor non-guvernamentale (ONG-uri) sau a fundațiilor caritabile. 

„Pe lângă criza climatică, ne confruntăm și cu o criză a biodiversității. Protejarea pădurilor și crearea de parcuri naționale pot rezolva ambele crize, motiv pentru care Uniunea Europeană a cerut statelor membre să protejeze 10% din suprafața totală a terenurilor”, a declarat Christoph Promberger Director Executiv Fundația Conservation Carpathia.

Alexandra Maier, Manager Sustenabilitate ING: „Pe măsură ce problemele legate de mediu se acutizează, urgența de a acționa va crește pentru toți jucătorii din societate. Este important să luăm atitudine cât mai repede tocmai pentru a limita pe cât posibil aceste efecte și să ne implicăm la toate nivelurile. Pentru companii, o strategie de sustenabilitate trebuie să aibă în vedere măcar 3 teme de mediu (1) propriile operațiuni (2) felul în care îți ajuți clienții să se orienteze în această direcție și (3) contribuția pe care o aduci în societate prin ceea ce știi să faci sau prin susținerea inițiativelor de impact ale partenerilor sociali. E absolut normal să nu funcționeze perfect în prima etapă, cred foarte tare în abordarea <<nu avem nevoie de o mână de oameni care să facă lucrurile perfect. Avem nevoie de un milion care să facă lucrurile imperfect, dar să înceapă>>. Așadar, important este să existe progres.”

În ceea ce privește propria implicare în cauze de sustenabilitate sau în relația cu organizațiile non-guvernamentale, aproape jumătate dintre români ori donează deja, ori intenționează să doneze. Din aceștia, 20% spun că vor să se implice însă nu știu cum. 

Pentru persoanele care doresc să se implice într-o cauză de mediu, ING Bank și Fundația Conservation Carpathia derulează o campanie de strângere de fonduri pentru reconstrucția ecologică din zone tăiate în Munții Făgăraș. Cei ce vor să contribuie pot dona direct din aplicația Home’Bank (în cazul cliențillor ING) sau prin transfer bancar către Fundația Conservation Carpathia, IBAN: RO16RNCB0061114278450048. 

 „Simțim pe pielea noastră schimbările climei, iar anomaliile de temperatură, incendiile de păduri, seceta sunt o constantă pentru lumea în care trăim cu toții. Sunt multe motive de îngrijorare, dar sunt și mai multe motive de a face lucruri. Pe de o parte avem nevoie să conservăm resursele naturale existente, iar crearea de parcuri naționale este un prim pas, pe de altă parte avem nevoie să identificăm și să extindem zonele care pot fi reîmpădurite. Efectele le vor resimți generațiile următoare, însă este important ca acum să se acționeze”, a explicat Mihai Zotta, director de conservare Fundația Conservation Carpathia 

Fondurile vor contribui la recrearea de ecosisteme naturale mai rezistente la impactul schimbărilor climatice, prin găsirea speciilor celor mai potrivite pentru replantare. Acest proces are nevoie de documentare, personal specializat, lucrări de pregătirea a solului, respectiv creșterea și pregătirea puieților în pepinierele proprii, folosind semințe locale și fără a interveni cu pesticide sau alte substanțe chimice. Totodată, reconstrucția ecologică oferă oportunități de muncă pentru localnici, pentru ca aceștia să nu mai fie nevoiți să trăiască din tăierea de lemne. 

Sondaj eJobs: 70% dintre românii cu două joburi au avut nevoie de suplimentarea veniturilor pe termen lung.

0

Un salariu mai mare la jobul principal sau epuizarea fizică și emoțională sunt principalele motive care i-ar determina să rămână cu un singur loc de muncă. Pentru a face față programului, majoritatea combină un job full time cu unul part time

Nevoia de suplimentare a veniturilor pe termen lung este principalul motiv pentru care și-au luat un al doilea job 70% dintre respondenții celui mai recent sondaj derulat de eJobs, cea mai mare platformă de recrutare din România. 8,2% au făcut acest pas doar pentru o perioadă scurtă de timp, pentru a strânge banii necesari unei achiziții costisitoare pe care nu și-o permiteau la acel moment, iar 6,7% spun că așa au lucrat toată viața. Pentru 10,6% primul job nu era suficient de solicitant și au putut, astfel, să se angajeze și în altă parte, iar 5% vor să facă o schimbare de carieră, însă nu sunt siguri ce li s-ar potrivi și, pentru o perioadă, au decis să încerce două joburi diferite, în paralel.

„Odată cu intrarea în normalitate a stilului de muncă remote, angajații au devenit mai stăpâni pe felul în care își gestionează timpul și pot, astfel, să jongleze mai ușor cu două joburi. Chiar și în aceste condiții, cei mai mulți dintre ei (72%) aleg să adauge un job part time locului de muncă de bază pe care îl au și care este full time. 13% susțin, în paralel, două locuri de muncă full time, 6% două part time, iar 9% au un job de luni până vineri și încă un job în weekenduri”, spune Ana Călugăru, head of communications în cadrul eJobs România.

Interesant este faptul că românii nu mai fac un secret din faptul că lucrează, simultan, în două locuri diferite. Astfel, jumătate dintre respondenți au declarat că ambii angajatori știau și de celălalt job, 23% spun că doar unul dintre angajatori fusese informat asupra acestui lucru, iar 21% au preferat să păstreze doar pentru ei această informație.

Întrebați ce li se pare cel mai greu atunci când ai două joburi, 6 din 10 au menționat păstrarea unui echilibru între viața personală și profesională. Pentru un sfert dintre participanții la studiu este dificil să-și gestioneze timpul dedicat muncii, iar 10% spun că este foarte complicat să performeze în ambele locuri. Astfel, 40% dintre cei chestionați declară că, în momentul în care unul dintre cele două locuri de muncă le-ar aduce un salariu suficient pentru nevoile lor financiare lunare, ar renunța la cel de-al doilea job. Aproape un sfert ar face același lucru dacă ar ajunge să se simtă epuizați din punct de vedere fizic sau emoțional sau dacă nu ar reuși să mai mențină un echilibru între viața personală și cea profesională (17,3%). 6,7% nu ar putea să aibă două joburi în paralel dacă nu ar mai putea lucra de acasă, iar 3,3% declară că vor renunța la a doua sursă de venit imediat ce vor strânge banii necesari pentru o achiziție importantă pe care o plănuiesc pentru perioada următoare, dar pe care nu și-o permit încă. 8,5% dintre respondenți nu iau în calcul sub nicio formă varianta de a rămâne cu un singur job.

47,4% dintre participanții la sondaj cred că pot duce pe termen lung două joburi simultan, iar 52,6% consideră că este imposibil să lucrezi mai mult de 1 an în două locuri, în același timp. „Surprinzător a fost să vedem repartizarea pe categorii de vârstă a celor care au avut în ultimii doi ani cel puțin două joburi. Ne așteptam ca numărul cel mai mare de respondenți să vină din categoria de vârstă 19-25 de ani. Cu toate acestea, ei reprezintă doar 7,4% din total. 33,8% dintre cei care au avut în ultimii doi ani cel puțin două joburi simultan au între 36 și 45 de ani, 28,9% între 26 și 35 de ani, 21,8% între 46 și 55 de ani și 8% peste 55 de ani”, conchide Ana Călugăru. 


Sondajul a fost realizat în luna iulie, pe un eșantion de 1.200 de respondenți.

Hotărârea CA al BNR pe probleme de politică monetară din 5 august 2022

Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României, întrunit în ședința din data de 5 august 2022, a hotărât următoarele:

  • majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 5,50 la sută pe an, de la 4,75 la sută pe an, începând cu data de 8 august 2022;
  • majorarea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 6,50 la sută pe an, de la 5,75 la sută pe an, și creșterea ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 4,50 la sută, de la 3,75 la sută pe an, începând cu data de 8 august 2022;
  • păstrarea controlului ferm asupra lichidității de pe piața monetară;
  • menținerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.

Rata anuală a inflației a continuat să crească în luna iunie, dar într-un ritm încetinit, așa cum s-a anticipat, urcând la 15,05 la sută, de la 14,49 la sută în luna precedentă, în principal sub influența noilor scumpiri ale alimentelor procesate și combustibililor, parțial contrabalansate de scăderea prețurilor LFO.

Pe ansamblul trimestrului II 2022, rata anuală a inflației s-a mărit mai mult decât în trimestrele precedente (de la 10,15 la sută în martie) și peste așteptări. Cea mai mare parte a creșterii a fost determinată din nou de componente exogene ale IPC, cu precădere pe seama scumpirii consistente și peste așteptări a energiei electrice și gazelor naturale, în contextul modificării în luna aprilie a caracteristicilor schemelor de plafonare a prețurilor, precum și al menținerii la valori ridicate a cotațiilor internaționale. Influențe adiționale au venit de pe segmentul combustibililor, ca urmare a ascensiunii cotației țițeiului, pe fondul războiului din Ucraina și al sancțiunilor asociate, dar și ca efect al întăririi dolarului SUA în raport cu euro.

Rata anuală a inflației CORE2 ajustat a continuat să-și accentueze trendul ascendent în trimestrul II 2022, urcând de la 7,1 la sută în martie la 9,8 la sută în iunie, ușor peste nivelul prognozat, în principal sub influența unor noi creșteri ale prețurilor alimentelor procesate. Astfel, evoluția componentei continuă să reflecte efectele majorărilor ample ale cotațiilor materiilor prime, prioritar agroalimentare, și ale costurilor crescute cu energia și transportul, alături de influențele blocajelor în lanțuri de producție, potențate de cotele înalte ale așteptărilor inflaționiste pe termen scurt, de manifestarea unei cereri reprimate pe anumite segmente, precum și de ponderea însemnată deținută în coșul de consum de produsele alimentare și de cele importate.

Rata medie anuală a inflației IPC și cea calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC – indicator al inflației pentru statele membre UE) au crescut în luna iunie la 9,3 la sută și la 7,9 la sută, de la 6,5 la sută, respectiv, 5,6 la sută, în martie 2022.

Noile date statistice reconfirmă creșterea amplă a activității economice în trimestrul I 2022 cu 5,1 la sută față de trimestrul IV 2021. Evoluția a implicat o creștere relativ moderată a excendentului de cerere agregată în acest interval.

În același timp, se reconfirmă creșterea dinamicii anuale a PIB în trimestrul I 2022 la 6,4 la sută, de la 2,4 la sută în trimestrul precedent. Plusul de ritm a fost determinat, în principal, de consumul privat, dar pe seama altor subcomponente decât cumpărările de mărfuri și servicii – care și-au diminuat considerabil avansul în termeni anuali, inclusiv pe fondul unui efect de bază –, iar aportul secundar a fost adus de variația stocurilor. O contribuție notabilă a venit și din partea formării brute de capital fix, ca efect al redinamizării consistente, față de aceeași perioadă a anului trecut, atât a investițiilor nete în utilaje (inclusiv mijloace de transport), cât și a construcțiilor noi. Totodată, exportul net a continuat să acționeze în sensul ameliorării creșterii economice – aportul său la dinamica anuală a PIB redevenind pozitiv pentru prima dată în ultimii 5 ani –, în condițiile în care creșterea ritmului anual al volumului exportului de bunuri și servicii l-a devansat pe cel al volumului importului. Soldul negativ al balanței comerciale și-a reaccelerat însă creșterea în termeni anuali, pe fondul evoluției relativ mai nefavorabile a prețurilor importurilor, iar deficitul de cont curent și-a accentuat considerabil trendul de adâncire în raport cu perioada similară a anului trecut, inclusiv ca urmare a deteriorării puternice a soldului balanței veniturilor primare.

Cele mai recente date și analize indică o cvasi-stagnare a activității economice atât în trimestrul II, cât și în trimestrul III al anului curent, sub impactul războiului din Ucraina și al sancțiunilor asociate. Evoluția PIB din trimestrul II implică o descreștere considerabilă a dinamicii lui anuale în acest interval, dar în condițiile creșterii robuste a consumului privat, inclusiv pe seama unui efect de bază.

Relevante din această perspectivă sunt reaccelerarea în perioada aprilie-mai a creșterii anuale a comerțului cu amănuntul și a serviciilor prestate populației, contrabalansată doar în mică măsură de scăderea amplă, până la o valoare marginal negativă, a dinamicii comerțului auto-moto. În schimb, producția industrială și-a reamplificat contracția anuală, volumul comenzilor noi în industria prelucrătoare a scăzut față de perioada similară a anului trecut, iar volumul lucrărilor de construcții noi și-a cvasi-stopat creșterea în termeni anuali. În același timp, importurile de bunuri și servicii și-au accelerat semnificativ creșterea anuală în primele două luni ale trimestrului II, probabil inclusiv pe fondul evoluției nefavorabile a prețurilor externe, ceea ce, coroborat cu temperarea de ritm a exporturilor, a condus la cvasi-dublarea dinamicii anuale înalte a deficitului comercial față de media trimestrului I. Deficitul de cont curent și-a redus totuși semnificativ avansul în termeni anuali față de primele trei luni ale anului, în condițiile ameliorării soldului balanțelor veniturilor, inclusiv cu aportul fondurilor europene de natura contului curent.

Efectivul salariaților din economie a continuat să crească în ritm susținut în aprilie-mai, aproape exclusiv pe seama angajărilor din sectorul privat, iar rata șomajului BIM și-a prelungit scăderea, până la 5,3 la sută în iunie, rămânând totuși ușor peste valorile pre-pandemice. Deficitul de forță de muncă și-a stopat însă creșterea neîntreruptă din ultimii aproape doi ani, iar intențiile de angajare pe orizontul de trei luni s-au redus ușor, în condițiile unor evoluții mixte la nivel sectorial, justificate probabil de efectele și incertitudinile generate de războiul din Ucraina și de sancțiunile instituite.

Pe piața financiară, principalele cotații ale segmentului monetar interbancar și-au accelerat ascensiunea în perioada recentă, sub impactul majorării ratei dobânzii de politică monetară din luna iulie și al controlului ferm exercitat de banca centrală asupra lichidității de pe piață. În acest proces un rol important l-au avut așteptările instituțiilor de credit în contextul climatului inflaționist intern și internațional, precum și al perspectivei prelungirii tensiunilor geopolitice.

Randamentele titlurilor de stat și-au temperat însă creșterea, iar apoi au consemnat ajustări descendente, în linie cu evoluțiile înregistrate de randamentele similare la nivel global, pe fondul revizuirii așteptărilor privind creșterea economică, în condițiile normalizării mai rapide a conduitei politicii monetare de către Fed și BCE, dar și ale prelungirii războiului din Ucraina și ale extinderii sancțiunilor asociate. Rata medie a dobânzii la depozitele noi la termen a consemnat o nouă majorare substanțială în luna iunie, inclusiv pe segmentul populației.

În această conjunctură, reflectând și o creștere a atractivității relative a plasamentelor în monedă națională, leul a manifestat o ușoară tendință de apreciere în raport cu euro în luna iulie, alimentată și de evoluții interne de natură sezonieră.

Dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat a continuat să crească în iunie, ajungând la 17,5 la sută (16,5 la sută în mai), dar în condițiile unei ușoare moderări a creditării în lei, contrabalansată ca impact de accelerarea considerabilă a creșterii creditului în valută acordat societăților nefinanciare. Ponderea componentei în lei în creditul acordat sectorului privat s-a redus ușor, la 72 la sută (de la 72,7 la sută în luna mai).

În ședința de astăzi, Consiliul de administrație al BNR a analizat și aprobat Raportul asupra inflației, ediția august 2022, document ce încorporează cele mai recente date și informații disponibile.

Prognoza actualizată evidențiază perspectiva plafonării ratei anuale a inflației în trimestrul III al anului curent și a descreșterii ei ulterioare în mod gradual, dar pe o traiectorie revizuită moderat în sens ascendent.

Perspectiva plafonării și a descreșterii ratei anuale a inflației are ca resorturi atenuarea impactului șocurilor globale pe partea ofertei – inclusiv în contextul aplicării schemelor de plafonare a prețurilor la energie până în martie 2023 –, precum și manifestarea unor ample efecte de bază dezinflaționiste, alături de influențele decurgând din probabila restrângere rapidă și închidere a excedentului de cerere agregată la mijlocul anului viitor, urmată de adâncirea gap-ului PIB în teritoriul negativ.

Pe acest fond, rata anuală a inflației este așteptată să cunoască fluctuații minore în trimestrul III, iar apoi să intre pe o traiectorie descrescătoare, graduală timp de trei trimestre, dar relativ alertă ulterior, coborând la finele orizontului prognozei ușor sub punctul central al țintei.

Incertitudini sunt totuși asociate impactului prezumat, dar și duratei schemelor de plafonare și compensare a prețurilor la energie și combustibili. Riscuri notabile continuă, de asemenea, să vină din evoluția cotațiilor produselor energetice, precum și din persistența blocajelor în lanțuri de producție și aprovizionare – în contextul războiului din Ucraina și al sancțiunilor asociate –, cărora li se alătură cele decurgând din seceta prelungită pe plan intern și în alte țări europene.

Războiul din Ucraina și sancțiunile impuse Rusiei rămân însă o sursă majoră de incertitudini și riscuri la adresa perspectivei activității economice, implicit a evoluției pe termen mediu a inflației, prin efectele posibil mai mari exercitate, pe multiple căi, asupra puterii de cumpărare și încrederii consumatorilor, precum și asupra activității, profiturilor și planurilor de investiții ale firmelor, dar și prin potențiala afectare mai severă a economiei europene/globale și a percepției de risc asupra economiilor din regiune, cu impact nefavorabil asupra costurilor de finanțare.

Totodată, absorbția fondurilor europene, în principal a celor aferente programului Next Generation EU, este condiționată de îndeplinirea unor ținte și jaloane stricte în implementarea proiectelor aprobate, dar este esențială pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziției energetice, însă și pentru contrabalansarea, cel puțin parțială, a impactului contracționist al șocurilor pe partea ofertei, amplificate de războiul din Ucraina. Absorbția și valorificarea la maximum a acestor fonduri sunt vitale.

Incertitudini și riscuri majore sunt însă asociate și conduitei politicii fiscale, având în vedere cerința continuării consolidării bugetare în contextul procedurii de deficit excesiv și al tendinței generale de înăsprire a condițiilor de finanțare, dar într-o conjunctură economică și socială dificilă pe plan intern și global, ce a condus la implementarea mai multor seturi de măsuri de sprijin pentru populație și firme, cu potențiale implicații adverse asupra parametrilor bugetari. Din această perspectivă, deosebit de importante sunt coordonatele preconizatei rectificări bugetare.

Relevante sunt, de asemenea, perspectiva conduitei politicilor monetare ale BCE și Fed, precum și atitudinea băncilor centrale din regiune.

În ședința de astăzi, 5 august 2022, pe baza evaluărilor și a datelor disponibile în acest moment, precum și în condițiile incertitudinilor foarte ridicate, Consiliul de administrație al BNR a hotărât majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 5,50 la sută pe an, de la 4,75 la sută pe an, începând cu data de 8 august 2022. Totodată, s-a decis majorarea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 6,50 la sută pe an, de la 5,75 la sută pe an și creșterea ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 4,50 la sută pe an, de la 3,75 la sută, precum și păstrarea controlului ferm asupra lichidității de pe piața monetară. De asemenea, Consiliul de administrație al BNR a decis menținerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.

Deciziile CA al BNR urmăresc ancorarea anticipațiilor inflaționiste pe termen mediu, precum și stimularea economisirii prin creșterea ratelor dobânzilor bancare, în vederea readucerii durabile a ratei anuale a inflației în linie cu ținta staționară de 2,5 la sută ±1 punct procentual, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creșteri economice sustenabile.

BNR monitorizează atent evoluțiile mediului intern și internațional și va continua să utilizeze instrumentele de care dispune în vederea îndeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea prețurilor pe termen mediu.

Valoarea ofertelor publice inițiale (IPO) de pe bursele europene din trimestrul al doilea a atins cel mai scăzut nivel din ultimul deceniu

_________________

Sorin Petre,
partener PwC România (foto)

 

Listările de acțiuni la bursele din Europa au atins cel mai scăzut nivel din ultimii zece ani, înregistrând o scădere considerabilă în al doilea trimestru din 2022 față de aceeași perioadă a anului trecut, de aproximativ 80% în ceea ce privește numărul de oferte publice inițiale (IPO), de la 142 în T2 2021 la 29 în T2 2022, și o contracție de cca. 91% în ceea ce privește totalul veniturilor brute din IPO de la 23,1 miliarde euro în T2 2021 la 2,1 miliarde euro în T2 2022. Această scădere dramatică este strâns corelată cu deteriorarea condițiilor de piață, iar o revenire este de așteptată abia anul viitor, arată raportul PwC IPO Watch Europe Q2 2022.

În al doilea trimestru al acestui an, au avut loc vânzări semnificative de acțiuni pe fondul condițiilor de piață care s-au deteriorat rapid, dar și ca urmare a creșterii ratelor dobânzilor, a inflației și a încetinirii creșterii economice, exacerbate de conflictul militar din Ucraina și de blocajele din China. În contextul volatilității observate pe piață dar și al așteptărior privind o recesiune, piețele  de capital au fost puternic afectate iar indicii principali ai acestora aproape că au anulat, în prima jumătate a anului 2022, câștigurile obținute din ultimul an, cu excepția FTSE 100, un indice puternic din domeniul energiei și al materiilor prime. 

Multe IPO-uri au fost amânate sau anulate iar așteptările pentru perioada următoare sunt marcate de o doză de incertitudine până când se va reduce decalajul dintre opiniile investitorilor și cele ale emitenților cu privire la evaluările de pe piața de capital. Astfel, mulți participanți de pe piață consideră acest context ca o resetare necesară a (re)evaluării acțiunilor.

Raportul realizat de PwC arată că, cel mai probabil, o revenire pe acest segment de piață va avea loc abia anul viitor, deși sunt companii care se pregătesc pentru listări publice și este de așteaptat să existe unele încercări limitate de a accesa acest segment în al doilea semestru al anului 2022. 

Cel mai mare IPO din Europa în T2 2022 a fost cel al companiei Industrie de Nora (listare la 474 milioane euro), un producător italian de hidrogen verde care a propulsat Borsa Italiana pe prima poziție în topul burselor europene, în funcție de valoarea IPO-urilor. Pe bursa Nasdaq Nordic Stockholm au fost înregistrate 5 IPO-uri (total 322 milioane euro) în urma cărora această bursa a ocupat poziția a doua, fiind apoi urmată de Euronext Paris tot cu 5 IPO-uri (total 305 milioane de euro). 

Și la nivel global, apetitul de investiție pe piața de IPO-uri a rămas fragil în al doilea trimestru 2022, numărul de listări atingând cel mai scăzut nivel din ultimii cinci ani. Mai mult, scăderea dramatică a IPO-urilor este foarte vizibilă în T2 2022 când au fost închise cu succes doar 232 de listări (valoare totală din IPO-uri de 36,6 miliarde dolari) față de aceeași perioada a anului trecut când au fost înregistrate 631 de listări (valoarea cumulată de 133,1 miliarde dolari).

Cel mai mare IPO la nivel global în acest trimestru a fost cel de 6,1 miliarde de dolari al companiei Dubai Electricity and Water Authority (DWEA), al cărei preț a fost stabilit pe piața financiară din Dubai.

IPO Watch Europe analizează toate IPO-urile noi de pe piața primară de pe principalele piețe bursiere și segmente de piață din Europa (inclusiv bursele din Austria, Belgia, Bulgaria, Croația, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Ungaria, Islanda, Irlanda, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Țările de Jos, Norvegia, Polonia, Portugalia, România, Serbia, Spania, Suedia, Elveția, Turcia și Regatul Unit) trimestrial.

XTB: Facebook – „prima victimă”

Rezultatele Meta Platforms (aka Facebook) nu au îndeplinit așteptările analiștilor. În anii precedenți, compania a înregistrat o creștere constantă a veniturilor, iar mulți investitori se așteptau ca această tendință să continue și în trimestrul al doilea.

De aceea, Wall Street a fost surprins când Meta a anunțat o scădere a veniturilor de la an la an pentru prima dată în istorie. Având în vedere deteriorarea economiei SUA, acesta este primul cui din sicriu sau este doar o scădere singulară a veniturilor?

Tunete pe cerul întunecat

Mark Zuckerberg a menționat într-o conferință recentă citată de Reuters că se aștepta la o încetinire semnificativă a performanței Meta Platforms. Prin urmare, s-ar putea părea că toate știrile potențiale negative au fost „deja incluse”, așa că investitorii ar trebui să acționeze într-o manieră calmă în urma rezultatelor trimestriale slabe așteptate. Cu toate acestea, după publicare, calmul și încrederea speculatorilor au fost puse sub semnul întrebării, deoarece acțiunile au scăzut cu peste 5,0%. Așa cum se întâmplă de obicei, investitorii „au votat cu picioarele” și au decis să părăsească consiliul de administrație al USS Zuckerberg.

A fost o decizie prematură, sau investitorii au simțit că firma are probleme serioase?

Prima victimă

Prognozele unei încetiniri semnificative în a doua jumătate a anului și scăderea EPS cu 36% YoY s-au dovedit a fi deosebit de dureroase pentru investitori. Mai mult, compania a raportat o scădere a veniturilor cu 0,9% YoY. Deși este încă departe de rezultatele nesatisfăcătoare ale Snap, acest incident nu trebuie luat în considerare doar în chestiuni cantitative. Prima scădere anuală a veniturilor ar putea crea un precedent periculos – o zicală binecunoscută spune că „dacă vrei să detronezi o zeitate, arată mulțimii că și ea poate sângera”. Și fie că este doar o zgârietură sau o tăietură, acest aspect este de o importanță secundară.

Realitatea ireală

Compania încearcă să treacă printr-o transformare profundă și costisitoare din liderul platformelor sociale într-o companie axată pe tehnologia VR/AR în cadrul tendinței Metaverse. Monetizarea tehnologiilor VR și AR este o provocare pentru companie ca parte a tendinței Metaverse care necesită o investiție financiară uriașă în care Meta se implică din ce în ce mai mult. Compania intenționează să introducă modificări semnificative VR în platforma Horizon Worlds, iar în august va crește prețul căștilor AR ‘Quest 2’. Meta a anunțat o premieră semnificativă prin noul set AR „Project Cambria” la sfârșitul acestui an.

Publicitatea stimulează comerțul… pe Wall Street

Rezultatele companiei au confirmat că sectorul de publicitate digitală se confruntă cu o încetinire semnificativă. Creșterea ratelor dobânzilor și inflația obligă companiile să reducă cheltuielile, motiv pentru care modelul de afaceri Meta Platforms are de suferit. Compania a anunțat că prețul mediu pe anunț a scăzut cu 14% pe parcursul anului. Dar asta nu este singura problemă.

Confidențialitatea în primul rând

Cea mai mare provocare pentru Meta Platforms este încă ocolirea blocajelor de confidențialitate și actualizarea modelului de venituri din reclame. Aplicațiile de blocare introduse de Apple pe iOS le oferă utilizatorilor posibilitatea de a renunța la publicitatea personalizată, ceea ce afectează profitabilitatea Meta și a altor companii al căror model se bazează în mare parte pe publicitate (inclusiv Snap care a primit recent o lovitură masivă din acest motiv). Analiștii vor acorda o atenție deosebită veniturilor din această sursă, care poate fi un factor de risc deosebit în fața încetinirii economice așteptate.

O surpriză așteptată

Cu toate acestea, se pare că articolele, scrise pe un ton apocaliptic, care anunță sfârșitul iminent al Meta Platforms sunt mult exagerate. Compania se concentrează pe diversificarea surselor de venit și este conștientă de potențialele probleme care pot afecta piața de publicitate în trimestrele următoare. Probabil vom afla în curând dacă Meta va reuși să facă față problemelor actuale.

Sursa: xStation5

Acțiunile META (META.US) se tranzacționează cu aproximativ 55,0% sub maximul istoric din septembrie 2021. Cumpărătorii reușesc să apere suportul situat în jurul valorii de 154,00 USD, nivel care coincide cu limita inferioară a triunghiului. Cu toate acestea, doar depășirea rezistenței de la 189,70 USD, care este marcată cu retragerea Fibonacci de 78,6% a mișcării ascendente lansate în martie 2020, poate duce la o schimbare a sentimentului.

Analiză REI – Record istoric. Urmează trei luni de foc în finanțări nerambursabile: peste 2,5 mld. EUR au la dispoziție companiile pentru investiții în dezvoltare, retehnologizare, digitalizare, reciclare sau energie regenerabilă

 

  • România traversează cea mai aglomerată perioadă în finanțări nerambursabile din istorie;
  • Un număr de 7 axe de finanțare cheie, ce totalizează peste 2,5 mld. EUR, se deschid în următoarele luni;
  • În prezent este deschisă sesiunea pe Start-up Nation, iar în 23 august debutează POC 4.1.1 – Investiții în retehnologizarea IMM.

Peste 2,5 miliarde euro vor avea companiile la dispoziție în următoarele luni pentru investiții în dezvoltare, retehnologizare, digitalizare sau investiții în creșterea eficienței energetice, arată o analiză REI, unul dintre cele mai mari grupuri de companii specializat în atragerea de finanțări nerambursabile din fonduri europene și ajutoare de stat pentru companiile din România.

Potrivit analizei REI, este cea mai aglomerată perioadă în finanțări nerambursabile pe care a văzut-o vreodată România, atât prin fonduri europene, ajutoare de stat, proiecte prin PNRR și multe altele.

Roxana Mircea

„Fie că vorbim de start-up, IMM, fie că sunt companii mari sau chiar multinaționale cu prezență la nivel local, în următoarele luni se anunță deschiderea a cel puțin 10 apeluri de sprijin pentru companii din diferite domenii de activitate. Recomandăm tuturor potențialilor beneficiari interesați de investiții în tehnologie, dezvoltare, care urmăresc să achiziționeze echipamente software și hardware sau care caută să își sporească eficiența energetică prin montarea de panouri fotovoltaice să urmărească cu atenție comunicările din spațiul public și sa înceapă de pe acum pregătirea documentației, cu specialiști sau cu o echipă de consultanți profesioniști, cu istoric și care pot oferi garanții contractuale pentru proiectele în care sunt implicați”, a declarat Roxana Mircea, managing partner REI.

Ce apeluri se deschid în următoarea perioadă:

POC 4.1.1 – Investiții în retehnologizarea IMM

Alocare: 238 mil. EUR

Autoritate responsabilă: MIPE (Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene)

Finanțare: între 50.000 – 500.000 EUR / companie, în limita a de cinci ori cifra de afaceri realizată în anul 2019;

Deschidere sesiune: 23 – 29 august 

Solicitanți eligibili: Microîntreprinderi și IMM, din următoarele sectoare eligibile: 

  • Clasa C – Industria prelucrătoare (fără codurile 11 – fabricare băuturi, 12 – fabricare tutun și 254 fabricarea armamentului și muniției); 
  • Clasa F – Construcții; 
  • Clasa G – Comerț cu ridicata și cu amănuntul; Repararea autovehiculelor și motocicletelor
  • Clasa H – Transport și depozitare;
  • Clasa I – Hoteluri și restaurante (doar pentru activitatea de serviicii de cazare și echipamente și mobilier specific de alimentație publică).

Criterii de eligibilitate: 

  • Societatea a înregistrat profit operațional din activitatea curentă, respectiv din activitatea de exploatare, în anul 2019;
  • Societatea a fost înființată până la data de 31.12.2018 inclusiv;
  • Societatea nu se afla în dificultate la 31 decembrie 2019;
  • Nu a mai beneficiat de sprijin financiar din fonduri publice, inclusiv fonduri europene, în ultimii 5 ani;
  • Se angajează să prezinte dovezi privind rezonabilitatea costurilor pentru investițiile pentru care se solicită ajutorul de stat;
  • Minim 20% din valoarea proiectului sunt investiții care atestă caracterul verde – solicitanții au obligația să depună la cererea de finanțare analiza de mediu (DNSH).

Cheltuieli eligibile:

  • Achiziția de utilaje, echipamentele tehnologice, inclusiv IT&C, software, mobilier, echipamente informatice, birotică;
  • Achiziția de automobile, transport și distribuție;
  • Echipamente pentru creșterea eficienței energetice;
  • Cheltuieli cu achiziția de brevete, licențe, mărci comerciale, programe informatice.

Observație: Pentru justificarea bugetului proiectului, beneficiarul trebuie să prezinte minimum 2 oferte de preț pentru fiecare achiziție de bunuri/servicii/lucrări, documente care vor fi atașate cererii de finanțare.

„POC 4.1.1 este o axă complexă, pe bază de punctaj, unde este stabilită o grilă specifică, iar cu cât o companie aplicantă are un punctaj mai mare, cu atât va avea o prioritate în obținerea finanțării dorite. Sunt punctate scăderea rulajului în 2020 vs. 2019, scăderea ratei profitului operațional 2020 vs. 2019, rata rentabilității activității operaționale, dacă investiția este sau nu realizată pe codul CAEN aferent soldului negativ al balanței comerciale, precum și dacă se bifează o creștere a productivității muncii în anul 3 de sustenabilitate. Beneficiarii trebuie să selecteze foarte atent consultantul cu care aleg să lucreze pentru a nu risca corecții financiare sau chiar să returneze intergral ajutorul primit”, a mai precizat Roxana Mircea.

Ghidul solicitantului este disponibil aici: https://mfe.gov.ro/poc-ghidul-solicitantului-aferent-investitiilor-destinate-capacitatilor-de-prestare-de-servicii-si-retehnologizarii-in-vederea-refacerii-capacitatii-de-rezilienta-actiunea-4-1-1-investiti/ 

POC 4.1.1 BIS – Investiții pentru companiile din construcții și industria panificației 

Alocare: 179 mil. EUR

Autoritate responsabilă: MIPE (Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene)

Finanțare: între 50.000 – 500.000 EUR / companie, în limita a de cinci ori cifra de afaceri realizată în anul 2019;

Deschidere sesiune: 20 – 26 septembrie

Solicitanți eligibili: Microîntreprinderi și IMM, din următoarele sectoare eligibile: 

  • industria alimentară, panificație, patiserie și alte activități asimilate acestora, inclusiv procesare, prelucrare, distribuție și ambalare;
  • construcții, materiale de construcții, echipamente, mijloace de transport specifice, utilaje, tehnologii în construcții.

Criterii de eligibilitate:

  • au înregistrat profit operațional din activitatea curentă, respectiv din activitatea de exploatare în exercițiul financiar 2021;
  • sunt înființate până la data de 31 decembrie 2020 inclusiv;
  • se angajează să asigure sustenabilitatea proiectului, respectiv să asigure desfășurarea activității operaționale/curente pentru o perioadă de minimum 3 ani după expirarea duratei de implementare a proiectului;
  • nu sunt considerate întreprinderi în dificultate în anul 2021;
  • nu au mai beneficiat de sprijin financiar din fonduri publice, inclusiv fonduri europene, în ultimii 5 ani pentru aceleași activități.

Cheltuieli eligibile:

  • cheltuieli pentru renovarea/modernizarea spațiilor de producție;
  • cheltuieli pentru investiția de bază, printre care:
    • dotări – utilaje, echipamente tehnologice și funcționale cu și fără montaj, inclusiv IT&C, tehnologii software, dotări independente;
    • cheltuieli cu achiziționarea de echipamente tehnologice, utilaje, instalații de lucru, mobilier, echipamente informatice, birotică, de natura mijloacelor fixe;
    • cheltuieli cu achiziționarea de mijloace de transport auto care sunt necesare activității de producție/servicii, transport și distribuție;
    • cheltuieli cu achiziționarea de instalații/echipamente specifice în scopul obținerii unei economii de energie.
  • cheltuieli cu transformarea digitală;
  • taxa pe valoarea adăugată nedeductibilă.

RePowerEU  – Măsuri de eficiență energetică pentru întreprinderi mari și IMM

Alocare: 411 mil. EUR

Autoritate responsabilă: MIPE (Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene)

Obiectiv: Sprijinirea mediul de afaceri pentru a dobândi independență energetică prin realizarea de economii de energie specifice clădirilor industriale/prestărilor de servicii și construcțiilor anexe, precum și celor specifice proceselor tehnologice cât și pentru producerea de energie verde pentru consum propriu din resurse regenerabile; 

Finanțare: minim 50.000 euro maxim 500.000 euro

Deschidere sesiune: Septembrie 2022

Solicitanți eligibili: IMM, întreprinderi mari

Criterii de eligibilitate:                        

  • a înregistrat profit operațional din activitatea curentă, respectiv din activitatea de exploatare în unul din anii 2019, 2020, respectiv 2021;
  • a fost înființat până la data de 31.12.2021 inclusiv;               
  • se angajează să asigure desfășurarea activității operaționale/curente și să mențină parametrii energetici specifici la care s-a angajat pentru o perioadă de minimum 3 ani după expirarea duratei de implementare a proiectului;
  • dispune de cofinanțare proprie;
  • nu este întreprindere în dificultate în anul 2021;                   
  • nu a mai beneficiat de sprijin financiar din fonduri publice, inclusiv fonduri UE, în ultimii 5 ani, pentru aceleași activități;
  • a avut minimum 1 angajat în anul fiscal 2021;                   
  • deține cel puțin un contract de furnizare a energiei electrice și a gazelor naturale, obligatoriu, sau a energiei termice după caz.

Investiții eligibile:

  • Investiții în măsuri de eficiență energetică și de reducere a consumurilor specifice energetice la clădiri și construcțiile anexe;           
  • Investiții în echipamente/utilaje/dotări specifice necesare pentru obținerea de energie din surse regenerabile;
  • Investiții în măsuri de eficiență energetică la nivelul unităților de cogenerare/trigenerare existente sau noi;                   
  • Investiții pentru reducerea consumului de energie și a emisiilor de gaze cu efect de seră.

„Măsurile de sprijin destinate creșterii eficienței energetice vor deveni tot mai populare în perioada următoare. Dacă în primăvara acestui an Componenta 6 – Energie din PNRR a fost vedeta cererilor de finanțare, cu peste 600 de proiecte depuse, RePowerEU este  o continuare a Măsurii prin PNRR, pentru care interesul a fost uriaș. Companiile care nu au reușit să depună în timp util prin PNRR – Schema de autoconsum, au la dispoziție această nouă Măsură de sprijin care va debuta la începutul lunii Septembrie. Schemele pentru instalarea de panouri fotovoltaice necesită un studiu de fezabilitate și o documentație foarte stufoasă, de aceea încurajăm companiile care doresc finanțare pe aceasta Schemă să înceapă pregătirea proiectelor pe baza Ghidului disponibil”, a punctat Roxana Mircea.

Reciclare (PNRR)

Alocare: 286 mil. EUR

Autoritate responsabilă: Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor

Obiectiv: Dezvoltarea, modernizarea și completarea sistemelor de management integrat al deșeurilor municipale la nivel de județ sau la nivel de orașe/comune;

Finanțare: Maximum 8,4 mil. euro/proiect, pe baza intensităților de finanțare din cadrul Schemei de ajutor de stat regional;

Deschidere sesiune: Septembrie 2022

Solicitanți eligibili: Microîntreprinderi, IMM, întreprinderi mari

Operatori economici care sunt autorizați să desfășoare cel puțin una dintre activitățile corespunzătoare următoarelor coduri CAEN:

  • 3821 – tratarea și eliminarea deșeurilor nepericuloase;
  • 3822 – tratarea și eliminarea deșeurilor periculoase;
  • 3832 – recuperarea materialelor reciclabile sortate;
  • 3831 – demontarea (dezasamblarea) mașinilor și echipamentelor scoase din uz pentru recuperarea materialelor;
  • 3811 – colectarea deșeurilor nepericuloase;
  • 3812 – colectarea deșeurilor periculoase.

Criterii de eligibilitate:    

  • Cheltuieli cu realizare construcțiilor necesare amplasării și montării utilajelor, instalațiilor și echipamentelor achiziționate, cu dotările aferente – instalații electrice, alimentare cu gaze naturale, instalații de încălzire, ventilare, climatizare (aferente doar incintei construcțiilor);
  • Cheltuieli cu echipamente mobile, conexe activității pentru care se solicită finanțare, în cuantum de maxim 20% din valoarea cheltuielilor eligibile, care vor fi utilizate doar pentru activitățile specifice proiectului, desfășurate exclusiv în incintă;
  • Cheltuieli cu achiziția și montajul utilajelor, instalațiilor și echipamentelor necesare îndeplinirii obiectivelor proiectului;
  • Cheltuieli cu achiziționarea activelor necorporale.

„Companiile care desfășoară activități de reciclare beneficiază de un buget de aproximativ 300 milioane euro, prin PNRR, pentru investiții în achiziția de echipamente necesare dezvoltării și tehnologizării unităților de procesare a deșeurilor periculoase și nepericuloase, iar vizate sunt atât companiile care gestionează reciclarea deșeurilor din plastic, metal, sticlă sau hârtie, dar și cei care se ocupă de reciclarea de baterii sau alte produse considerate cu risc ridicat. Domeniul reciclării a câștigat tot mai mult teren în România în ultimii ani, dar și un apetit pentru investiții, iar noi am securizat zeci de proiecte de investiții în acest sector cu companii importante din industria de profil. În fața provocărilor la nivel european, domeniul reciclării este un pilon important pentru dezvoltare în anii următori, care va beneficia de tot mai mult sprijin nerambursabil”, a mai precizat Roxana Mircea.

Schema de ajutor de stat pentru investiții în industria prelucrătoare (producție)

Alocare: 300 mil. EUR

Autoritate responsabilă: Ministerul Economiei

Deschidere sesiune: Septembrie 2022

Solicitanți eligibili: start-up, microîntreprinderi, IMM, întreprinderi mari

  • Clasa C – Industria prelucratoare
  • Clasa F – Construcții

Criterii de eligibilitate: 

  • Societatea nu are datorii la bugetul de stat;
  • Nu este considerată întreprindere în dificultate;
  • Nu se află în procedură de executare silită, insolvență, faliment ori reorganizare judiciară;
  • Nu a mai beneficiat de sprijin financiar din fonduri publice, inclusiv fonduri europene, în ultimii 5 ani pentru aceleași categorii de activități;
  • Minimum 10% din valoarea proiectului reprezintă investiții care atestă caracterul verde.

Cheltuieli eligibile:

  1. Costurile investițiilor în active corporale și necorporale;
  2. Costurile salariale estimate care rezultă din crearea de locuri de muncă în urma unei investiții inițiale, calculate pe o perioadă de doi ani; SAU
  3. O combinație între 1) și 2) care să nu depășească suma de la cifra (1) sau (2), în funcție de care dintre acestea este mai mare.

„Schema de ajutor de stat de la Ministerul Economiei este așteptată cu mare interes de mediul de afaceri, întrucât este văzută ca o continuare a binecunoscutei Scheme reglementate de HG 807/2014, pe care s-au derulat proiecte de sute de milioane de euro. HG 807/2014 a avut o ultima alocare, de circa 150 milioane euro, pe o sesiune deschisă timp de 45 de zile, între 15 iunie și 26 iulie, unde doar noi am depus 24 proiecte în cuantumul valorii disponibile, de peste 200 milioane euro. Proiectele care nu vor trece de HG 807 vor fi pregătite și depuse pe noua schemă de la Ministerul Economiei, unde ne așteptăm ca zeci de companii să apeleze la finanțare pentru dezvoltarea business-ului în perioada următoare”, a punctat Roxana Mircea.

Digitalizarea companiilor (PNRR)

Alocare: 500 mil. EUR

Autoritate responsabilă: Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării

Finanțare: între 30.000 și 100.000 EUR / companie

Solicitanți eligibili: microîntreprinderi, IMM

Deschidere sesiune: Septembrie 2022

Cheltuieli eligibile:

  • Achizitionarea de echipamente hardware TIC (inclusiv cheltuieli de instalare, configurare, punere în funcțiune);
  • Achizitionarea și/sau dezvoltarea aplicațiilor software/licențelor necesare implementării aplicației de proiect, configurarea și implementarea bazelor de date, migrarea și integrarea diverselor structuri de date existente;
  • Achiziționarea/realizarea unui website de prezentare a companiei;
  • Cheltuieli aferente achiziționării soluțiilor IT pentru comerțul electronic.

„Digitalizarea este cheia dezvoltării business-ului românesc, iar o serie de măsuri cum sunt cele prevăzute în viitoarea finanțare prin PNRR sunt o gură de oxigen pentru microîntreprinderi și IMM. Tehnologia aduce o simplificare a activităților într-o companie, o eficientizare a costurilor și un mai bun management al timpilor și echipelor, precum și crearea unui focus pe activitățile cu adevărat importante. Credem că această Măsură de sprijin va fi de mare interes pentru companii, iar cereri primim constant în această direcție. Așteptăm cu interes Ghidul consultativ care va fi publicat în perioada următoare, pentru a identifica principalele condiții ale aplicanților și demararea pregătirii dosarelor”, a mai precizat specialistul REI.

Modernizarea și dezvoltarea stațiunilor balneare și balneoclimatice

Alocare: 500 mil. EUR

Autoritate responsabilă: Ministerul Antreprenoriatului și Turismului

Finanțare: Maximum 50% sprijin nerambursabil pentru cel mult 200.000 EUR/proiect;

Solicitanți eligibili: IMM care activează în stațiuni balneare și balneoclimatice

Deschidere sesiune: Septembrie – Octombrie 2022

Criterii de eligibilitate: 

  • Nu sunt supuși concordatului preventiv, procedurilor pentru lichidare, insolvență, faliment, dizolvare, reorganizare judiciară, executare silită, închidere operaţională sau suspendare temporară a activităţii; 
  • Nu au datorii la bugetul general consolidat;
  • Au înregistrat profit operațional din activitatea curentă/operațională respectiv din activitatea de exploatare, în unul din ultimele trei exerciții financiare înainte de depunerea cererii de finanțare 
  • Mențin pe toată perioada contractuală activitatea pentru care au primit finanțare și un număr mediu anual de angajați cel puțin egal cu cel de la depunerea cererii de finanțare;
  • Deţin un drept asupra imobilului/terenului, respectiv proprietate, concesiune sau închiriere pe termen lung, valabilă pentru o perioadă de minimum 10 ani de la data depunerii cererii de finanţare. 

Cheltuieli și activități eligibile:

  • Extinderea și reabilitarea de structuri de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică, alimentație publică și tratament balnear; 
  • Construcția, extinderea și reabilitarea obiectivelor culturale (amfiteatre în aer liber, trasee educative), sportive (terenuri de sport) și de agrement (piscine cu factori naturali de cură, tobogan acvatic, sanie de vară, tir cu arcul, sală bowling, parc aventură copii și adulți, centre echitație, centre închiriere biciclete, trotinete, patinoar, teren minigolf, pistă carting, tubing de vară/iarnă, parcuri tematice) din stațiunile balneare și balneoclimatice; 
  • Cheltuieli cu racordarea la utilităţi – asigurarea utilităţilor necesare obiectivului;
  • Dotări, utilaje, echipamente tehnologice, inclusiv IT&C, tehnologii software şi funcţionale cu și fără montaj necesare funcţionării obiectivului investițional; 
  • Cheltuieli cu achiziţionarea de instalaţii/ echipamente specifice în scopul obţinerii unei economii de energie, precum şi sisteme care utilizează surse regenerabile. 

Ce alte apeluri s-au deschis sau se vor deschide în perioada următoare

Pe lângă cele 7 axe majore de sprijin din domeniile cheie, ce totalizează sprijin de circa 2,5 miliarde euro pentru companii, alte Scheme de mai mici dimensiuni, ce totalizează alte sute de milioane de euro în sprijin nerambursabil se vor deschide pe parcursul lunilor următoare. Printre acestea:

  • Investiții în sectorul vinicol (realizarea de investiții destinate îmbunătățirii performanței generale a întreprinderii vinicole creșterea competitivității prin producerea sau comercializarea produselor viticole, alocare 47,7 mil. EUR, destinat microîntreprinderi și IMM);
  • Microindustrializarea (promovarea producției interne și a conceptului „Fabricat în România, alocare 50 mil. RON, destinat IMM);
  • Comerț și servicii (îmbunătățirea performanțelor economice și tehnice ale IMM, alocare 50 mil. RON);
  • Start-up Nation (pentru care este deja deschisă sesiunea, se acordă finanțări cuprinse între 20-40.000 euro companiilor la început de drum).

„La finalul anului, cel târziu începând cu luna ianuarie a anului viitor, companiile vor avea la dispoziție și finanțări prin Programul Operational Regional (POR), cu alocare de peste 1,5 miliarde euro, fonduri nerambursabile ce vor putea fi folosite în producție, servicii (HoReCa, IT), reciclare, organizare evenimente etc.”, a conchis Roxana Mircea.