Studiul „Percepția românilor și nivelul de cunoștințe despre cancerul de piele”, realizat de Reveal Marketing Research, în luna iunie, la solicitarea Fundației pentru Sănătatea Pielii, cu susținerea Eau Thermale Avene, subliniază o evoluție îngrijorătoare în ceea ce privește interesul românilor pentru sănătatea lor: deși sunt mai bine informați și, la nivel declarativ au devenit mai preocupați de sănătatea lor în contextul pandemiei, în practică lucrurile stau complet diferit.

Rezultatele primului studiu de percepție realizat de Fundația pentru Sănătatea Pielii în 2016 arătau că doar jumătate dintre români știau de existența mai multor forme de cancer de piele, iar foarte puțini reușeau să le și identifice. Campaniile de conștientizare asupra sănătății pielii din ultimii ani au făcut ca românii să fie mult mai bine informați astfel că, în iunie 2022, 92% spuneau că au auzit de cancerul de piele. Din păcate, însă, când vine vorba de pus în practică, toate informațiile asimilate nu sunt aplicate în viața de zi cu zi.

Rezultatele studiului arată că doar 43% dintre români obișnuiesc să meargă la medicul dermatolog, față de 80% în 2016. Astfel, constatăm că numerele s-au înjumătățit, în condițiile în care unul din trei cancere diagnosticate la nivel mondial este un cancer de piele, iar studiile recente indică o evoluție periculoasă a incidenței, care ar urma să crească până în anul 2040 cu aproape 50%, ca urmare a expunerii la soare pe parcursul vieții.

Ne-am dorit reluarea acestui studiu de percepție pentru a afla dacă în ultimii ani s-a produs o creștere a nivelului de conștientizare a românilor legat de pericolul cancerului de piele. Rezultatele vin să confirme ceea ce din păcate vedem tot mai des în ultima perioadă: deși sunt mai bine informați, pacienții nu fac controale regulate și ajung târziu la medic, atunci când primele semne ale pielii au devenit deja leziuni în evoluție gravă. Acest lucru a fost amplificat și de perioada pandemiei, în care oamenii au avut acces restricționat la serviciile medicale, iar încrederea în personalul medical a scăzut”, a declarat Dr. Mihaela Leventer, Preşedinte al Fundaţiei pentru Sănătatea Pielii.

Atitudinea generală față de sănătate

Dacă în anul 2016, 87% dintre români auziseră de cancerul de piele, în 2022 procentul a crescut la 92%. Când vine vorba de sănătatea pielii, cei mai bine informați sunt maturii (98%), persoanele cu copii (96%), femeile și persoanele care locuiesc în mediul urban. De altfel, din rezultatele studiului, putem schița și profilul pacientului responsabil: acesta este o femeie matură din mediul urban, bine informată și care are grijă și de ceilalți membri ai familiei, atât în ceea ce privește informarea și recunoașterea semnelor, cât și atunci când este necesară vizita la medic.

În rândul tinerilor cu vârste cuprinse între 18-24 de ani se observă un comportament atipic. 64% dintre aceștia nu pot numi tipuri de cancer de piele, iar puținele informații pe care le dețin nu sunt cele corecte. Astfel, 27% consideră în mod eronat că femeile sunt cele mai predispuse la cancer de piele, iar 29% dintre tineri consideră că persoanele cu vârstă cuprinsă între 30 și 50 de ani sunt mai expuse la cancerul de piele. Cu toate acestea, studiul arată că aceștia sunt mult mai responsabili când vine vorba de acțiuni de prevenție și sunt mai precauți decât restul populației atunci când vine vorba de expunerea la factori care pot crește riscul de cancer de piele în contextul pandemic.

De partea cealaltă, în rândul populației generale, se observă un nivel mai scăzut decât în 2016 al interesului pentru verificarea corpului și pentru efectuarea unui control la medicul de familie, generalist sau dermatolog. Astfel, 53% dintre respondenți afirmă că sunt la fel de preocupați de problemele de sănătate ca și înainte de pandemie, iar 42% din totalul eșantionului se declară mai preocupați de sănătate și problemele care ar putea apărea în contextul actual de pandemie, menționând faptul că au conștientizat pericolele la care suntem expuși – diverși virusuri și bacterii. Cu toate acestea, doar 4 din 10 respondenți afirmă că își verifică pielea de pe întregul corp (39%) și alunițele (36%) cel puțin odată pe lună.

Românii nu recunosc toate semnele cancerului de piele

Comparativ cu studiul precedent, în 2022, 65% dintre cei intervievați pot denumi tipurile de cancer, față de doar 45% în 2016, iar cea mai mare creștere este înregistrată în cazul notorietății melanomului. Astfel, 7 din 10 respondenți au auzit de melanom, iar 64% dintre cei care au auzit de melanom consideră că se poate vindeca dacă este depistat la timp – cu 6% mai puțin decât la evaluarea din 2016.

Față de studiul din 2016, numărul persoanelor care recunosc carcinomul ca fiind un cancer de piele a crescut cu 16%. Astfel, raportat la întreaga populație, 24.7% dintre românii cu vârstă cuprinsă între 18 și 65 de ani știu ce este carcinomul, iar 21.3% știu ce este și îl consideră vindecabil, dacă este depistat la timp.

Carcinomul este în continuare alăturat cu imaginea unei alunițe nou apărute, aceasta fiind cel mai des menționată în descrierea manifestărilor. Doar 30% dintre români pot să recunoască și alte manifestări: „o leziune care nu se vindecă”, „o bubă/pată roșie fisurată” sau „o pată colorată aspră la atingere”.

41% dintre români consideră că persoanele cu pielea deschisă la culoare și culoarea ochilor deschisă care se ard și nu se bronzează sunt mai expuse la cancerul de piele. În realitate însă, melanomul, cea mai agresivă formă de cancer cutanat, nu ține cont de culoarea pielii și nici de vârstă.

„Unul din trei cancere diagnosticate la nivel mondial este un cancer de piele, iar studiile recente indică o evoluție accentuată a incidenței, care ar putea crește la aproape 50% până în anul 2040. Principala cauză o reprezintă expunerea necontrolată la soare pe parcursul vieții – doar 5 arsuri la vârsta copilăriei pot crește riscul de cancer cutanat cu 75%. Dacă pe piele sunt alunițe sau alte leziuni, ele trebuie să fie controlate de către medicul dermatolog, care poate identifica și trata rapid și corect orice afecțiune”, a completat Dr. Mihaela Leventer, Preşedinte al Fundaţiei pentru Sănătatea Pielii.

Rezultatele prezentate sunt bazate pe un studiu cantitativ la nivel național cu un eșantion de 1.216 persoane cu vârste între 18-65 ani, realizat de Reveal Marketing Research, în luna iunie 2022. Studiul a fost realizat prin metodologia CAWI (chestionare autoaplicate online), iar rezultatele au o eroare maximă de eșantionare de +/- 2,83%.

Parteneri: Dr. Leventer Centre, Eau Thermale Avene, MagnaPharm Marketing and Sales, MPR Agency

●   Profitul net, consolidat în prima jumătate a anului 2022, a fost de 103,4 milioane EUR, cu 623,2% mai mult decât în perioada corespunzătoare a anului precedent.
●  Grupul XTB a avut și peste 100 de mii de clienți noi în primele 6 luni ale anului 2022.
● Rezultatele XTB au fost influențate, în această perioadă, de creșterea sistematică a bazei de clienți, dar și de volatilitatea ridicată de pe piețele financiare
●  Volumul de tranzacționare cu instrumente CFD a crescut cu 53,6%, de la 1,99 milioane la 3,05 milioane de loturi.

XTB tocmai a publicat rezultatele financiare preliminare pentru prima jumătate a anului 2022. 

În această perioadă, XTB a generat un profit net de 103,4 milioane EUR, care a fost cu 623,2% mai mare decât cel din prima jumătate a anului 2021, dar și cu 56,5% mai mare decât recordul înregistrat în istoria companiei, în prima jumătate a anului 2020, când a fost de 66,1 milioane EUR. 

Factorii semnificativi, care au influențat nivelul rezultatelor XTB, a fost volatilitatea ridicată, persistentă pe piețele financiare și de mărfuri, cauzată, printre altele, de situația geopolitică constant tensionată, și o bază de clienți în creștere sistematică.

Veniturile din operațiuni, înregistrate în prima jumătate a anului 2022, s-au ridicat la 180,1 milioane EUR, ceea ce înseamnă o creștere cu 238,4% față de prima jumătate a anului 2021. 

În schimb, costurile operaționale s-au ridicat la 57,6 milioane EUR (în prima jumătate a anului 2021- 35,9 milioane EUR).

În al doilea trimestru al anului 2022, XTB a înregistrat 45,7 mii de clienți și, cumulat cu 55,3 mii de clienți noi în primul trimestru, rezultă un total de peste 101 mii de clienți noi la sfârșitul lunii iunie. 

Astfel, în ambele trimestre, compania și-a îndeplinit țelul, de a achiziționa în medie cel puțin 40.000 de clienți noi trimestrial. 

În trimestrul II al anului 2022, numărul total de clienți a depășit jumătate de milion, ajungând la 525,3 mii la finalul lunii iunie. 

De remarcat este creșterea numărului mediu de clienți activi.

În prima jumătate a anului, a fost de 149,8 mii față de 105,0 mii cât a fost în prima jumătate a anului precedent și 112,0 mii, în medie, pe tot parcursul anului 2021. 

Aceasta s-a tradus într-o creștere a volumului tranzacționat cu instrumente CFD exprimat în loturi – în prima jumătate a anului a însumat 3,05 milioane de tranzacții față de 1,99 milioane în perioada corespunzătoare din 2021 (o creștere de 53,6%). 

De asemenea, valoarea depozitelor nete ale clienților a crescut cu 17,5% (de la 354,4 milioane EUR în prima jumătate a anului 2021, la 416,5 milioane EUR în prima jumătate a anului 2022).

„Rezultatele semestriale arată că menținem tendința de dezvoltare a afacerii noastre. Spunem constant că fundația strategiei noastre este construirea unei baze de clienți și faptul că le oferim acestora tehnologie și servicii de cea mai bună calitate. Extinderea sistematică a bazei de clienți înseamnă că înregistrăm o creștere a numărului de tranzacții și, astfel, o creștere a veniturilor. Volatilitatea continuă de pe piețe din al doilea trimestru s-a tradus într-o profitabilitate mai mare” – spune Omar Arnaout, CEO XTB.

Când vine vorba de veniturile XTB, în ceea ce privește clasele de instrumente responsabile de generarea sa, în prima jumătate a anului 2022, CFD-urile bazate pe indici au fost cele mai profitabile. 

Ponderea acestora în structura veniturilor din instrumente financiare a ajuns la 48,9%. 

Aceasta este o consecință a rentabilității ridicate a instrumentelor CFD, bazate pe indicele US 100, indicele bursier german DAX (DE30) sau indicele US 500. 

A doua cea mai profitabilă clasă de active a fost reprezentată de instrumentele CFD bazate pe mărfuri. 

Ponderea lor în structura veniturilor în prima jumătate a anului 2022 a fost de 34,8%. Cele mai profitabile instrumente din această clasă au fost CFD-urile bazate pe cotațiile resurselor energetice: gaze naturale, petrol și aur. 

Veniturile din instrumentele CFD bazate pe valute au reprezentat 13,4% din totalul veniturilor, iar cele mai profitabile instrumente financiare din această clasă s-au bazat pe perechea valutară EUR – USD.

Costurile operaționale în prima jumătate a anului 2022 s-au ridicat la 57,6 milioane EUR și au fost cu 21,7 milioane EUR mai mari decât în perioada corespunzătoare a anului precedent (35,9 milioane EUR în prima jumătate a anului 2021). 

Cel mai important element a fost reprezentat de costurile de marketing, rezultate din campaniile de marketing începute în trimestrul I și continuate în trimestrul II. 

Dezvoltarea companiei este asociată și cu o creștere a numărului de angajați, care s-a tradus într-o creștere a costului salariilor și a beneficiilor angajaților cu 7,0 milioane EUR.

„Rezultatele noastre bune în dobândirea de noi clienți, împreună cu extinderea pe multe piețe, confirmă că XTB se află pe drumul cel bun către topul companiilor de investiții din lume.” – precizează Omar Arnaout, CEO XTB.

„Construirea unui brand global necesită însă activități intensive, nu doar din punct de vedere al produsului și al tehnologiei, ci și al promovării, pe toate piețele în care suntem prezenți. De aceea, ne vom continua campaniile de marketing promovând soluțiile de investiții pe care le oferim și instrumentele care facilitează intrarea în lumea investițiilor: de la dezvoltarea platformei în conformitate cu așteptările clienților, analize zilnice de piață, până la numeroase materiale educaționale. Activitățile noastre sunt completate de modificări ale ofertei, care sunt un răspuns la situația în schimbare a pieței și la așteptările clienților.” – adaugă Omar Arnaout.

Board-ul Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR) a avut o întâlnire de lucru cu prim-ministrul României, Nicolae Ciucă. După cum anunță CNIPMMR, „întâlnirea a avut ca scop analiza măsurilor fiscale adoptate în luna iulie și transmiterea de propuneri de îmbunătățire a mediului de afaceri.

Subiectele dezbătute în cadrul întâlnirii au fost: modificarea Codului fiscal, clarificarea regimului vizelor de muncă pentru muncitorii non-UE în cazul părăsirii locului de muncă, avansarea discuțiilor cu privire la Banca de Dezvoltare și Agenția de Atragere a Investițiilor și reducerea evaziunii fiscale și a muncii la negru”.

În urma discuțiilor, s-au convenit următoarele: 

• Realizarea în parteneriat cu mediul de afaceri a unui pachet legislativ și a unui sistem digital care să vizeze reducerea evaziunii fiscale, identificarea și sancționarea muncii la negru
• Modificarea prevederilor legale privind acordarea vizei de lucru a muncitorilor non-UE
• Identificarea codurilor CAEN în baza cărora se efectuează activitatea de consultanță fiscală și aplicarea aceleiași cotei de impozitare ca în cazul microîntreprinderilor
• Identificarea unor clauze contractuale aplicabile învățământului dual pentru garantarea sumelor investite de antreprenori în acest sistem

Florin Jianu, președinte CNIPMMR: „ Apreciem dialogul și deschiderea Guvernului către dialogul cu mediul de afaceri. Constatăm că multe dintre propunerile noastre au fost preluate de ministere, precum Ministerul Finanțelor, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene și se regăsesc deja în programele derulate. 

Ultima analiză a CNIPMMR relevă faptul că 60% dintre IMM-uri preferă o abordare unitară, simplificată în ceea ce privește cota de impozitare a microîntreprinderilor fără a se mai ține cont de numărul de angajați. De asemenea, 70% dintre IMM-uri consideră că o împărțire echitabilă între toți actorii economici este extrem de importantă, IMM-urile susținând o taxă suplimentară aplicată unor domenii care au făcut profituri extraordinare generate de criza covid sau a combustibililor. CNIPMMR va participa în continuare activ la toate discuțiile inițiate de către guvern pe subiecte care vizează îmbunătățirea cadrului legal și susținerea mediului de afaceri.“

Foto: CNIPMMR

Majorarea prețului certificatelor de emisii de carbon în Europa va fi mai lentă în anii următori, fiind estimat să ajungă la circa 100 euro până în 2030, consideră cele 210 companii membre ale Asociației Internaționale de Tranzacționare a Emisiilor (IETA), respondente la un sondaj realizat de PwC Marea Britanie. Astfel, companiile se așteaptă la un preț de 85,45 euro/tCO2 între 2022-2025 și de 99,63 euro/tCO2 între 2026-2030. Previziunile sunt optimiste având în vedere evoluția din ultimul an a prețului certificatelor care a înregistrat o creștere de 64%, depășind pentru prima oară în istorie pragul de 90 euro/ tCO2 în februarie 2022.

”Politicile UE care vizează reducerea importurilor de gaze rusești și accelerarea implementării surselor regenerabile de energie sunt principalii factori care vor  influența evoluția prețului carbonului  până în 2030. În  același timp sondajul a constatat că războiul din Ucraina și preocupările privind securitatea energetică, în actualele condiții, ar putea determina Europa să adopte obiective climatice mai ambițioase. De altfel, anul 2022 este foarte important pentru piața certificatelor de carbon, având în vedere că se apropie  negocierile finale pentru pachetul „Fit for 55”, vor continua discuțiile privind modul de aplicare a angajamentelor privind acordul de la Paris luate în cadrul COP26 (Conferința Organizației Națiunilor Unite privind schimbările climatice) și se așteaptă evoluții importante în materie de reglementare pe piața voluntară a carbonului”, a declarat Dinu Bumbăcea, Country Managing Partner PwC Romania.

Peste jumătate dintre respondenți s-au arătat pesimiști față de progresele înregistrate în transpunerea în acțiuni a angajamentelor de la COP26, declarând că nu s-au înregistrat progrese semnificative. Mai mult, ei consideră insuficient acest acord pentru atingerea obiectivele pe termen lung ale Acordului de la Paris.

Pe de altă parte, propunerea UE de înființare a mecanismului de ajustare la frontieră în funcție de carbon (CBAM) este considerată o măsură  eficientă pentru protecția UE împotriva riscului de relocare a emisiilor de dioxid de carbon. Cu toate acestea, respondenții au subliniat că riscul de relocare a emisiilor de dioxid de carbon ar putea continua să apară pentru industriile orientate spre export, dacă nu se găsește o soluție de reglementare adecvată.

Participanții au manifestat un optimism prudent și în privința rolului pe care îl au noile organisme de guvernanță ale pieței voluntare a carbonului (VCM) pentru îmbunătățirea calității creditelor de carbon. Cererea de credite de carbon pe piața voluntară a înregistrat o creștere semnificativă în 2021, valoarea acestei piețe la nivel mondial depășind pentru prima dată un miliard de dolari. Promisiunile tot mai numeroase ale corporațiilor de asumare a obiectivelor net zero reprezintă un factor-cheie al acestei evoluții. Două treimi dintre respondenții la sondaj consideră că VMC va putea acomoda creșterea necesară pentru a satisface cererea rezultată din angajamentele de tip „net zero” și din promisiunile de reducere a emisiilor până în 2030.

În plus, majoritatea respondenților intenționează să utilizeze creditele ca parte a strategiei lor de creștere a pieței, cele mai alese tipuri de proiecte fiind soluțiile climatice naturale –  legate de păduri, sol, terenuri mlăștinoase.

Politica de coeziune a UE: 31,5 miliarde EUR pentru coeziunea economică, socială și teritorială, competitivitatea și tranziția verde și digitală a României în perioada 2021-2027

România va primi în total 31,5 miliarde EUR din partea politicii de coeziune în perioada 2021-2027, în cadrul acordului său de parteneriat cu Comisia pentru promovarea coeziunii economice, sociale și teritoriale a regiunilor sale, precum și a tranziției sale verzi și digitale. Fondurile UE vor sprijini, de asemenea, dezvoltarea unei economii românești competitive, inovatoare și orientate către export.

Creșterea competitivității economice și a nivelului de digitalizare

Se vor acorda 4,33 miliarde EUR din Fondul european de dezvoltare regională (FEDR) pentru sprijinirea transformării economice inovatoare și inteligente a României. Fondurile vor contribui la creșterea competitivității întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri) și vor sprijini cercetarea și inovarea, în special prin colaborarea dintre întreprinderi și universități. Vor fi sprijinite, de asemenea, întreprinderile inovatoare și activitățile inovatoare din cadrul IMM-urilor tradiționale.

În plus, UE va investi în digitalizarea întreprinderilor și în dezvoltarea unor servicii publice digitale inovatoare, dar și în îmbunătățirea competențelor digitale ale populației, în special ale elevilor și profesorilor.

Un impuls pentru economia verde

Se vor realiza investiții în valoare de 6,75 miliarde EUR din FEDR și din Fondul de coeziune în tranziția verde, în special în sectoare precum energia verde, reducerea emisiilor de carbon, infrastructura de mediu, conservarea biodiversității, crearea de spații verzi, gestionarea riscurilor și măsuri de mobilitate urbană durabilă.

Dintre acestea, 2,3 miliarde EUR vor fi alocate pentru îmbunătățirea performanței energetice a clădirilor rezidențiale și publice și pentru dezvoltarea surselor regenerabile de energie și a sistemelor energetice inteligente. Astfel se vor reduce consumul de energie și emisiile de carbon și va fi sprijinită decarbonizarea sectorului energetic.

Alte 2,34 miliarde EUR vor sprijini sectorul apei și al apelor reziduale, precum și îmbunătățirea economiei circulare, cu accent pe deșeuri, reutilizare și reciclare.

În fine, 2,14 miliarde EUR din Fondul pentru o tranziție justă (FTJ) vor fi destinate atenuării impactului social și economic al tranziției verzi către o economie neutră din punct de vedere climatic. Acest fond va fi direcționat către regiunile românești cele mai afectate de eliminarea treptată a cărbunelui și a lignitului și se va axa pe transformarea industriilor energointensive.

Modernizarea sistemului de sănătate

Vor fi realizate investiții în valoare de 2,3 miliarde EUR pentru asigurarea accesului cetățenilor la sănătate și pentru îmbunătățirea calității, a eficacității și a rezilienței sectorului medical. De asemenea, fondurile vor viza grupurile vulnerabile, contribuind la reducerea inegalităților.

Transportul durabil

Se vor acorda 7,2 miliarde EUR din Fondul de coeziune și din FEDR pentru dezvoltarea unor mijloace de transport multimodale și mai durabile. Se va acorda o atenție deosebită trenurilor și căilor ferate, dar și extinderii transportului public durabil din orașe. Investițiile în rețelele transeuropene de transport (TEN-T) vor îmbunătăți legăturile cu regiunile periferice de dincolo de Carpați și vor facilita accesul la centrele industriale, contribuind astfel la creșterea economică și la mobilitatea forței de muncă.

Ocuparea forței de muncă, competențe și combaterea sărăciei

Se vor aloca 7,3 miliarde EUR din Fondul social european Plus (FSE+) pentru îmbunătățirea accesului la piața muncii, cu un accent special pe scăderea ratei șomajului în rândul tinerilor, pe o educație de calitate și favorabilă incluziunii, pe dezvoltarea de noi competențe și pe formare. FSE+ va contribui la modernizarea Serviciului public de ocupare a forței de muncă din România și va promova incluziunea socială, accesibilitatea și eficacitatea serviciilor publice.

De asemenea, se vor aloca 3,5 miliarde EUR pentru dezvoltarea antreprenoriatului social și pentru sprijinirea consolidării capacităților în rândul partenerilor sociali și al organizațiilor societății civile. Fondul va îmbunătăți accesul la educația și îngrijirea copiilor preșcolari, reducând rata de părăsire timpurie a școlii. Va fi, de asemenea, îmbunătățită relevanța a educației și formării profesionale (EFP) și a învățământului terțiar pentru piața muncii.

Pentru combaterea sărăciei în rândul copiilor și a deprivării materiale se vor aloca 3,3 miliarde EUR. Fondurile vor îmbunătăți accesul la serviciile sociale și calitatea acestora și vor dezvolta servicii sociale, educaționale și medicale integrate în 2 000 de comunități rurale.

Pescuitul durabil

Fondul european pentru afaceri maritime, pescuit și acvacultură(FEAMPA) va investi 162,5 milioane EUR în pescuitul și acvacultura durabile, în conservarea resurselor biologice acvatice din Marea Neagră și în aplicarea activităților de control al pescuitului. Fondul va sprijini, de asemenea, un sector durabil al acvaculturii și al prelucrării, diversificând comunitățile locale de pescuit și acvacultură și contribuind la modernizarea mult așteptată a infrastructurii de pescuit din Marea Neagră.

Declarațiile membrilor Colegiului:

Comisarul pentru coeziune și reforme, Elisa Ferreira, a declarat: „Investițiile realizate în cadrul politicii de coeziune vor aborda domenii de interes major pentru români. O planificare și o implementare eficace ale programelor aflate în curs de finalizare vor facilita dezvoltarea inovării și a digitalizării, implementarea unor servicii medicale și sociale de calitate, precum și asigurarea unor oportunități de educație și formare și a unor transporturi sigure și curate, contribuind, în general, la crearea unei economii mai competitive. Finanțarea politicii de coeziune va îmbunătăți calitatea vieții din România și va garanta că nimeni nu este lăsat în urmă.”

Comisarul pentru locuri de muncă și drepturi sociale, Nicolas Schmit, a adăugat: „Salut acordul de parteneriat cu România, care evidențiază un angajament ferm de a utiliza Fondul social european Plus pentru a pune în aplicare Pilonul european al drepturilor sociale. În conformitate cu Garanția pentru tineret, FSE+ îi va ajuta pe tineri să-și găsească drumul pe piața forței de muncă. Sunt deosebit de încântat să constat că România își intensifică, de asemenea, lupta împotriva sărăciei în rândul copiilor, punând astfel în aplicare Garanția europeană pentru copii.”

Comisarul pentru mediu, oceane și pescuit, Virginijus Sinkevičius, a declarat: „Fondul european pentru afaceri maritime, pescuit și acvacultură va sprijini proiecte inovatoare care vor contribui la gestionarea durabilă a resurselor acvatice. Acordul de parteneriat îi va permite României să construiască sectoare ale pescuitului, acvaculturii și prelucrării care să fie inovatoare, durabile și cu emisii scăzute de carbon, consolidând totodată vitalitatea economică și socială a comunităților costiere. Acordul va sprijini, de asemenea, reziliența sectoarelor care se confruntă cu evenimente excepționale care conduc la perturbări grave ale piețelor.”

Context 

Acordul de parteneriat cu România acoperă finanțarea politicii de coeziune (FEDR, FSE+ și Fondul de coeziune), FTJ și FEAMPA.

Acordul de parteneriat pregătește terenul pentru implementarea investițiilor aferente pe teren, vizând 8 programe regionale și 9 programe naționale.

În cadrul politicii de coeziune și în cooperare cu Comisia, fiecare stat membru pregătește un acord de parteneriat, adică un document strategic pentru programarea investițiilor din fondurile politicii de coeziune și din FEAMPA în cursul cadrului financiar multianual. Acest document se axează pe prioritățile UE, stabilind strategia și prioritățile de investiții identificate de statul membru, și prezintă o listă a programelor naționale și regionale care urmează să fie implementate pe teren, inclusiv alocarea financiară anuală orientativă pentru fiecare program.

Acordul de parteneriat cu România este cel de-al 18-lea astfel de acord adoptat, după cele încheiate cu Grecia, Germania, Austria, Cehia, Lituania, Finlanda, Danemarca, Franța, Suedia, Țările de Jos, Polonia, Bulgaria, Cipru, Portugalia, Estonia, Slovacia, Italia

Comisia a adoptat, de asemenea, primul program de cooperare transfrontalieră din cadrul Instrumentului de asistență pentru preaderare – FEDR între un stat membru și o țară candidată, și anume „Programul Interreg IPA România-Serbia”, în valoare de 74 de milioane EUR. Programul include trei județe din România (Mehedinți, Caraș-Severin și Timiș) și șase districte Serbia. Programul de cooperare va finanța, printre altele, investiții în măsuri de eficiență energetică legate de infrastructura publică, soluții pentru energia din surse regenerabile (eoliană, solară, geotermală), refacerea zonelor naturale (de exemplu, păduri, maluri ale râurilor) pentru a preveni inundațiile și alunecările de teren sau soluții informatice comune care vor facilita educația și formarea online.

Clienții Vodafone primesc premii, dar și reduceri la achiziționarea abonamentelor la festival și la produsele partenerilor din Vodafone Happy

UNTOLD, unul dintre cele mai mari festivaluri de muzică din lume se conectează la Vodafone GigaNetwork 5G și FIBRĂ pentru derularea evenimentului organizat între 4 și 7 august la Cluj-Napoca. Vodafone este, astfel, partener de conectare al UNTOLD și asigură rețelele fixă și mobilă  pentru a oferi participanților la festival o experiență cât mai plăcută.

O conexiune bună și de încredere la internet ajută la evitarea aglomerației generate ca urmare a comunicării lente între sistemele utilizate în punctele de acces, pentru alimentarea cardurilor sau pentru efectuarea de plăți. Organizatorii UNTOLD contează pe rețelele Vodafone astfel încât participanții să se bucure de cât mai multe concerte și de experiențele inedite oferite în cadrul festivalului.

„Vodafone unește generațiile și dă tonul în materie de tehnologie și conectivitate la

UNTOLD. Alăturarea Vodafone la cel mai mare festival de muzică din România ne permite să arătăm atâtor generații că tehnologia în sine este o emoție pozitivă, indiferent de generația căreia îi aparții. Experiența oferită de Vodafone este o garanție că bucuria de la UNTOLD poate să fie împărțită și cu cei de acasă, indiferent că e vorba de social media, un apel video sau un telefon către cei dragi. Astăzi, mai mult ca niciodată, Vodafone unește oameni și comunități, dă puls orașului și dă tonul în materie de tehnologie. Suntem îndrăzneți și efervescenți, iar UNTOLD se bazează pe rețeaua mobilă certificată „Best in test” de către auditorul independent umlaut și pe rețeaua fixă care asigură cea mai bună experiență de utilizare a internetului fix din România, conform evaluărilor aceluiași auditor”, a declarat Alexandra Olaru, director Legal and External Affairs la Vodafone România.

Pentru clienții Vodafone care își doresc să participe la UNTOLD, dar încă nu și-au achiziționat abonamente, Vodafone oferă discounturi speciale la achiziția lor, prin programul de loialitate Vodafone Happy, disponibil în aplicația mobilă My Vodafone. Totodată, clienții Vodafone prezenți la eveniment beneficiază de o serie de alte reduceri ce pot fi, de asemenea, accesate în Vodafone Happy. Nu în ultimul rând, clienții Vodafone aflați la UNTOLD care salvează în perioada festivalului unul dintre voucherele disponibile în Vodafone Happy, participă la tragerea la sorți pentru premiile oferite de Vodafone constând în gadget-uri.

Ce artiști vezi vara aceasta la UNTOLD?

UNTOLD este unul dintre cele mai mari festivaluri de muzică din lume și are loc, în 2022, între 4 și 7 august, la Cluj-Napoca. La UNTOLD 2022 îi vei putea vedea pe  J Balvin, Dimitri Vegas and Like Mike, Alok, David Guetta, ATB, Don Diablo, Hardwell, Alok, Morten, Kygo, Steve Aoki, Lost Frequences, Tujamo, Paul Kalkbrenner, Above and Beyond, Borgore, Dub Fx și Woodnote.