Sameday își extinde rețeaua easybox în Bulgaria

0

Compania de curierat Sameday anunță că „a depășit pragul de 4000 de lockere easybox active în România, Ungaria și Bulgaria. Astfel, compania românească specializată în livrările de e-commerce construiește cea mai relevantă rețea de lockere din regiune și își propune să îmbunătățească experiența clienților din cele trei țări unde este prezentă.

Rețeaua easybox numără 3500 de unități în România și alte peste 700 în Ungaria și Bulgaria. Expansiunea rețelei easybox la nivel național și internațional este un pilon principal al strategiei Sameday de a le oferi cumpărătorilor online o experiență de consumator îmbunătățită  și partenerilor săi mai multe opțiuni pe segmentul livrărilor din last-mile, precum și accesul la piețe noi”. 

Compania reamintește că „Easybox, soluția de livrare de tip self-service dezvoltată de Sameday în urmă cu patru ani, constituie primul serviciu pe care compania de curierat îl testează în piața bulgară începând cu luna noiembrie a acestui an. Astfel, operatorul român de servicii de curierat continuă procesul de internaționalizare și exportă la Sud de Dunăre know-how-ul construit în România și Ungaria.

Modelul de business al Sameday și fundamentul tehnologic al companiei fac posibilă deschiderea operațiunilor într-o nouă piață analizată atent de reprezentanții companiei. În vederea dezvoltării capacității operaționale locale, compania a investit în închirierea și automatizarea unui centru logistic local la Sofia, în soluții software și își propune să încheie anul financiar cu 250 easybox-uri active în Bulgaria.

În vederea extinderii rețelei easybox, compania de curierat românească a încheiat deja parteneriate cu principalii retaileri din Bulgaria, care vor găzdui automatele de livrare Sameday. Astfel, compania următește menținerea promisiunii easybox de a crea o experiență de livrare desăvârșită, caracterizată de flexibilitate, control asupra timpului, predictibilitate și confort”.

Lucian Baltaru, fondator al Sameday și CEO al Sameday Group: „Evoluția easybox în piața din România în cei patru ani trecuți de la inaugurarea primului locker îmi dă încredere în decizia pe care am luat-o privind lansarea operațiunilor noastre în Bulgaria. Dintr-un serviciu necunoscut am reușit să transformăm easybox într-un standard pentru industria de curierat locală și pentru e-commerce. Am convingerea că gradul de tehnologizare al serviciului și beneficiile nete pe care le aduce clienților noștri vor genera același efect pozitiv și în piața din Bulgaria.”

Serviciul easybox este „metoda de livrare care a înregistrat cea mai mare creștere în preferințele consumatorilor online din România de la începutul anului 2022. 

Compania anunță că în România peste 30% dintre magazinele online folosesc rețeaua easybox pentru livrarea produselor din categoriile fashion, carte, articole sportive, IT&C, beauty,îngrijire personală și home & deco.

Conform unui studiu Unlock realizat de Sameday în luna aprilie a acestui an, 67% dintre consumatori aleg magazinul online în funcție de existența serviciului de livare prin easybox. Doar în luna septembrie, un procent de 70% dintre clienții Sameday au folosit acest serviciu de livrare out-of-home. 

Rata de adopție în creștere se datorează faptului că lockerele inteligente, self-service, cu compartimente securizate ajută destinatarii să își ridice comenzile online la orice oră, redefinindu-se astfel serviciul clasic de curierat, door-to-door.  Din cei aproximativ șapte milioane de români care au realizat cel puțin o comandă online în cursul anului 2021 (conform Eurostat), peste 35% au optat pentru livrarea în locker. 

Alături de accesul facil la comenzi, proximitatea lockerelor este un alt factor decizional în procesul de adopție al acestui serviciu. Rețeaua easybox este prezentă în 333 de localități, dintre care 190 au statut de oraș. Practic, dintr-un total de 256 de orașe din România, easybox acoperă 72% din mediul urban. În zona București-Ilfov, consumatorii au la dispoziție un locker la mai puțin de 4 minute de mers pe jos, iar în țară, un locker este plasat la o distanță de 7 minute de mers pe jos, ceea ce înseamnă o medie de 3-5 minute în toată rețeaua”.  Sameday, cu o experiență de peste 15 ani pe piața din România, este „compania de curierat care a înregistrat cea mai spectaculoasă creștere în ultimii ani, numărându-se, în prezent, printre principalii jucători din segmentul său de piață. Cu o echipă de peste 4.500 de angajați și parteneri, compania este prezentă în România,  Ungaria și Bulgaria, oferind atât servicii de livrare door-to-door, cât și livrare în peste 4000 de lockere easybox. Astfel, Sameday operează cea mai extinsă rețea de lockere din Europa de Sud-Est, propunându-și să reinventeze experiența de livrare zi de zi. Pentru mai multe informații, accesați https://sameday.ro sau conectați-vă cu Sameday România pe LinkedIn la www.linkedin.com/company/sameday-romania”.

Globalworth își extinde activitatea industrială la Târgu Mureș

0

Globalworth Industrial, sub-brandul de logistică și industrie al Globalworth, își extinde portofoliul prin investiția, alături de Global Vision, într-un proiect industrial și logistic cu o suprafață totală de 37,9 mii de metri pătrați în Târgu Mureș: Mureș City Logistics, cu posibilitatea de a dezvolta până la 18.000 mp de spatiu de depozit, unități cu temperatură controlată, spații de birouri și sociale. Finalizarea și predarea proiectului este preconizată pentru trimestrul I 2023.

Proiectul Mureș City Logistics este situat la 362 km de București (prin E60), 102 km de Cluj-Napoca (prin A3, E60 și E81) și 261 km de Borș, granița de vest cu Ungaria (prin A3 și E60); beneficiază de drumuri, parcări și întreaga infrastructura necesară, caracteristici care au atras deja o multinațională puternică, cu o poziție dominantă în industria sa, care va ocupa peste un sfert din suprafața totală.

Mihai Zaharia, Globalworth

Mihai Zaharia, director de investiții în cadrul Globalworth Romania și director Piețe de capital în cadrul Globalworth Group: „Strategia Globalworth se concentrează pe generarea de venituri și crearea de valoare, în primul rând printr-un portofoliu considerabil de birouri Clasa A și proprietăți logistice / industriale ușoare, o piață care a crescut puternic în ultimii cinci ani. Fiind deja prezenți în partea de vest, respectiv de sud-est a țării, am decis să ne extindem într-o zonă nouă: centrul României, Târgu Mureș fiind al 7-lea oraș important din țara noastră în care investim. Prin urmare, am achiziționat, împreună cu partenerul nostru Global Vision, Mureș City Logistics, un proiect last mile în care intenționăm să dezvoltăm și unități cu temperatură controlată, o piață de nișă cu perspective foarte bune.”

Sorin Preda, CEO & Founder Global Vision: „Prin proiectele pe care le dezvoltăm în diferite locații strategice din întreaga țară, ne concentrăm să îmbinăm soluțiile sustenabile cu funcțiunile moderne solicitate de către clienții noștri sau de nevoile actuale privind logistica și piața industrială, în general. Unul dintre avantajele acestor proiecte last mile este optimizarea semnificativă a costurilor în ultima etapă a lanțului de aprovizionare, livrarea către utilizatorii finali. Având un parteneriat puternic cu Globalworth încă din 2019, una dintre responsabilitățile noastre cheie în cadrul acestei colaborări fiind identificarea oportunităților de dezvoltare, inclusiv în regiuni cu potențial încă neexploatat, ne extindem portofoliul comun cu Mureș City Logistics, o opțiune de depozitare de ultimă generație pentru clienții activi în sectorul logistic și cel al industriei ușoare. În plus, este un punct de referință în creșterea pieței pentru întreaga regiune, un pilon important al afacerii noastre fiind contribuția la dezvoltarea comunităților locale.” 

În urma acestei tranzacții, Globalworth este prezent în 7 orașe importante din România: Arad, București, Constanța, Oradea, Pitești, Târgu Mureș și Timișoara.

Globalworth anunță că „își continuă parteneriatul cu Global Vision, Târgu Mureș fiind a treia locație din cadrul parteneriatului, după dezvoltarea proiectelor Constanța Business Park și Chitila Logistics Hub.

Prin cele mai recente investiții, Globalworth a devenit unul dintre cei mai mari proprietari de active logistice/industriale ușoare din România, cu un portofoliu de 368k mp GLA și 725,5k mp GLA care urmează a fi dezvoltați în etape”. 

 

SkyTower, prima clădire de birouri din România certificată Shore Gold

0

Cea mai înaltă clădire de birouri din România, SkyTower (37 de etaje, 137 m deasupra solului și 60 m structură subterană cu 5 etaje de locuri de parcare și depozitare) a primit certificarea Shore Gold pentru „risc operațional, reziliența și guvernanța operațiunilor imobiliare”, din partea companiei internaționale de certificare și consultanță Safe Asset Group, fiind prima clădire de birouri din România care a finalizat cu succes procesul de certificare Shore Gold.

Anca Alexandrescu (foto), Property Manager, RPHI România, compania care deține și administrează SkyTower: „Certificarea Shore Gold arată capacitatea noastră de reziliență în cazul oricărui eveniment și ne ajută să oferim un spațiu sigur comunității noastre de chiriași. Acesta dovedește angajamentul nostru față de investiții continue în oferirea celor mai bune standarde și practici internaționale din industrie. În același timp, este un nou pas în strategia noastră ESG, deoarece oamenii, clădirea de birouri și siguranța mediului sunt priorități de vârf pentru noi.” 

Certificarea Shore confirmă că „operațiunile SkyTower se încadrează în cele mai înalte standarde internaționale de reziliență și securitate operațională”.

SkyTower accentuează că, „în timpul procesului de certificare a clădirii, Safe Asset Group a evaluat pe larg șase piloni principali de activitate: sisteme de management, protecția clădirii de birouri, managementul clienților și chiriașilor, securitatea și managementul crizelor. Evaluările au inclus un audit detaliat pentru zona de siguranță și interviuri dedicate cu părțile interesate selectate pentru acest proces.

Înainte de obținerea certificării Shore Gold, SkyTower a primit alte două certificări internaționale pentru clădiri de birouri sustenabile: certificarea Leed Platinum pentru operațiuni și mentenanță (O+M) și certificarea Gold DGNB (categoria Blue Building) acordată de OGNI.

De asemenea, și FCC Office Building, a doua clădire de birouri deținută și administrată de RPHI în România, a obținut certificarea Shore Gold”.

 

Bursele se corecteaza în septembrie, iar volatilitatea revine în piețele de capital

0
  • Indicii bursieri au afisat scaderi pronuntate in septembrie, ceea ce a facut ca majoritatea pietelor de capital internationale sa intre in zona de corectie la finalul primelor 9 luni pe masura ce temerilor investitorilor cu privire la cresterea ratelor de dobanda si posibilitatea unei recesiuni in pietele dezvoltate capata amploare.
  • Indicii de tip total return, care includ si dividendele, au incheiat primele 9 luni cu un declin de doua cifre: -10,5% pentru BET-TR in Romania, -11,7% pentru S&P500 in SUA, -18,2% pentru STOXX600 in Europa.
  • In Romania, evolutia comparativa mai buna in raport cu alti indici internationali a fost posibila dupa ce in august indicele BET-TR atinsese un nou maxim istoric.
  • Activitatea investitionala s-a intensificat in septembrie la BVB: peste 140.000 de tranzactii, a doua cea mai mare valoare lunara pana acum in acest an.

Radu Hanga, Presedinte BVB:

  • Investitorii au tras un semnal de alarma important in luna septembrie in majoritatea pietelor de capital internationale, nu doar in Romania. Intoarcerea volatilitatii in piete dupa un nivel mai calm de tranzactionare din lunile de vara aduce cu sine noi oportunitati de tranzactionare.  
  • Romania a fost mai rezilienta decat alte piete de capital dezvoltate in acest context international complicat. Asistam la un val de date negative ceea ce a condus la o deteriorare a sentimentului investitional, in special dupa ce a devenit clar ca bancile centrale vor majora dobanzile, ceea ce ii face pe unii investitori sa se astepte la o incetinire economica.

Adrian Tanase, CEO BVB:

  • Sectoarele energetic si financiar detin o pondere importanta in piata de capital din Romania si tocmai aceasta structura specifica pietei noastre a temperat sentimentul investitional negativ manifestat la nivelul altor indici internationali.
  • Ne asteptam ca volatilitatea sa se manifeste in piata de capital in ultimul trimestru al anului insa nivelul amplitudinii nu poate fi estimat. Tocmai de aceea, pentru investitorii persoane fizice, cea mai buna strategie este setarea unui orizont investitional mai lung, iar pentru companii este o oportunitate sa fructifice mecanismele puse la dispozitie de piata de capital.

Majoritatea indicilor bursieri din pietele internationale de capital au trecut in zona rosie in septembrie, marcand un declin de doua cifre la finalul primelor 9 luni ale acestui an. Deteriorarea sentimenului investitional s-a accentuat dupa lunile de vara pe masura ce temerilor investitorilor cu privire la cresterea ratelor de dobanda si posibilitatea unei recesiuni in pietele dezvoltate au capatat amploare. Aceste elemente se suprapun deja peste un sir lung de ingrijorari privind incertitudinile generate de instabilitatea din climatul international. Inflatia persistenta, costurile cu energia si utilitatile, riscurile din lantul de aprovizionare si contextul regional complicat sunt elemente printre care investitorii din pietele de capital au fost nevoiti sa navigheze pana acum in acest an. La finalul primelor 9 luni ale anului, majoritatea indicilor bursieri se aflau in teritoriu de corectie. De exemplu, o serie de indici de tip total return, care includ si dividendele, au afisat scaderi de peste 10% in perioada ianuarie-septembrie. Astfel, indicele american S&P500 a inregistrat o depreciere de 11,7%, in timp ce in Europa, cele mai reprezentative 600 de companii au consemnat un declin de 18,2% prin prisma indicelui STOXX600. O serie de indici internationali in care este inclusa si Romania au incheiat primele 9 luni tot in teritoriu negativ: -11,6% pentru FTSE Emerging Markets si -13,6% pentru MSCI Frontier Markets. Piata de capital din Romania s-a aliniat trendului international, chiar daca indicele BET-TR a avut o depreciere mai temperata, de 10,5% dupa primele 9 luni ale anului. In Romania, evolutia comparativa mai buna in raport cu alti indici internationali a fost posibila dupa ce in august indicele BET-TR atinsese un nou maxim istoric. Pentru o imagine comparativa, evolutia acestor indici exprimata in moneda europeana poate fi vizualizata in Graficul 1. 

„Investitorii au tras un semnal de alarma important in luna septembrie in majoritatea pietelor de capital internationale, nu doar in Romania. Intoarcerea volatilitatii in piete dupa un nivel mai calm de tranzactionare din lunile de vara aduce cu sine noi oportunitati de tranzactionare.  Romania a fost mai rezilienta decat alte piete de capital dezvoltate in acest context international complicat. Asistam la un val de date negative ceea ce a condus la o deteriorare a sentimentului investitional, in special dupa ce a devenit clar ca bancile centrale vor majora dobanzile, ceea ce ii face pe unii investitori sa se astepte la o incetinire economica”, a declarat Radu Hanga, Presedintele Bursei de Valori Bucuresti.

„Sectoarele energetic si financiar detin o pondere importanta in piata de capital din Romania si tocmai aceasta structura specifica pietei noastre a temperat sentimentul investitional negativ manifestat la nivelul altor indici internationali. Ne asteptam ca volatilitatea sa se manifeste in piata de capital in ultimul trimestru al anului insa nivelul amplitudinii nu poate fi estimat. Tocmai de aceea, pentru investitorii persoane fizice, cea mai buna strategie este setarea unui orizont investitional mai lung, iar pentru companii este o oportunitate sa fructifice mecanismele puse la dispozitie de piata de capital”, a declarat Adrian Tanase, Directorul General al Bursei de Valori Bucuresti.  

Activitatea investitionala s-a intensificat in septembrie pe bursa de la Bucuresti, dupa un ritm mai temperat din lunile de vara. De exemplu, luna trecuta, au fost realizate peste 140.000 de tranzactii pe Piata Reglementata a BVB, cu 48% mai multe fata de august, si aproape 17.000 de tranzactii pe Sistemul Multilateral de Tranzactionare, cu 13% mai multe fata de august. Numarul de tranzactii raportat in septembrie pe segmentul principal a fost al doilea cel mai inalt nivel lunar de pana acum in acest an, fiind depasit doar de nivelul din martie, cand au fost inregistrate aproape 200.000 de tranzactii.

Pe Piata Reglementata, valoarea de tranzactionare a fost cu 13% peste nivelul din august pe segmentul de actiuni, cu 32% mai mare pe segmentul de instrumente cu venit fix, cu 55% mai mare pe segmentul de unitati de fond, si s-a dublat la nivelul produselor structurate, +102%. La nivelul tuturor tipurilor de instrumente financiare tranzactionate pe Piata Reglementata a BVB, valoarea totala de tranzactionare din primele 9 luni a ajuns la 17,3 miliarde lei, echivalentul a 3,5 miliarde euro, in urcare cu 34% fata de aceeasi perioada a anului trecut. Valoarea medie zilnica de tranzactionare pentru toate instrumentele financiare tranzactionate a fost de 91,5 milioane de lei, in crestere cu 34,8% fata de perioada ianuarie-septembrie a anului trecut.

Cele mai tranzactionate companii listate la BVB au fost, in septembrie, OMV Petrom cu 168 milioane lei, Banca Transilvania cu 166 milioane lei, Evergent Investment cu 82,3 milioane lei, Fondul Proprietatea cu 54,4 milioane lei si BRD – Groupe Societe Generale cu 49,1 milioane lei. La nivelul primelor 9 luni, topul tranzactionarii este condus de OMV Petrom cu 2,12 miliarde lei, Fondul Proprietatea cu 1,68 miliarde lei, Banca Transilvania cu 1,63 miliarde lei, BRD – Groupe Societe Generale cu 723 milioane lei si Romgaz cu 467 milioane lei. 

Lemnul de foc, peleții și bricheții au dispărut din oferta marilor retaileri

0

Plafonarea prețurilor materialelor lemnoase pentru încălzire are ca efect dispariția din oferta marilor retailer a lemnului de foc, a peleților și bricheților, atrage atenția Asociația Industriei de Prelucrare a Lemnului – Prolemn, pe baza unei evaluări a impactului imediat al măsurii guvernamentale, precum și pe baza rezultatelor unui sondaj între operatorii economici din sectorul forestier- industria lemnului. În acest sens, Prolemn face următoarele comentarii: 

Pulsul sectorului: Plafonarea prețurilor la lemn de foc produce penurie și amenință securitatea energetică a comunităților vulnerabile (sondaj)

Ordonanța de Urgență 134/2022 care plafonează prețul la materialele lemnoase necesare pentru încălzire în sezonul rece a intrat în vigoare sâmbătă, 15 octombrie, și a produs deja efecte contrare celor scontate, de protejare a populației: lemnul de foc, peleții și bricheții au dispărut din oferta marilor retaileri. 

Un sondaj realizat de Asociația Industriei Lemnului – Prolemn și Comunitatea Forestierilor – Fordaq arată că 93% din companii din sector consideră că activitatea le va fi puternic afectată, direct și indirect. Peste 70% din operatori estimează că va apărea penurie în piață, în special în zonele de câmpie, aflate la mare distanță de resursa de lemn. Securitatea energetică a celor mai vulnerabile comunități va fi afectată.

Sondajul mai arată că operatorii economici de pe întreg lanțul valorici al distribuției lemnului vor aplica măsuri diferite în contextul intrării în vigoare a ordonanței:

  • cei mai mulți dinte respondenți (44%) declară că vor factura separat lemnul de foc în plafonul impus de OUG 134 și separat serviciile de transport, depozitare, despicare, paletizare, distribuție etc. Lemnul de foc are TVA de 5%, serviciile de 19%. Ca urmare, prețul final plătit de populație pentru același produs – lemn de foc despicat, paletizat, distribuit – va crește cu 7-10%
  • un alt segment de furnizori (22%) declară că vor vinde lemnul ca sortimente de lemn rotund, nesortat, ceea ce va conduce la aplicarea unui TVA de 19%, cu o creștere directă de 14% a prețurilor pentru populație
  • în cadrul sondajului, 16% din operatori declară că vor rezilia contracte de exploatare a masei lemnoase, 11% vor rezilia contracte de furnizare, 18% declară că vor înceta producția de lemn de foc, 29% declară că vor stoca produse până la modificarea ordonanței, 30% vor crește exporturile pentru a limita pierderile pe piața internă. Evident, toate aceste modalități de reacție înseamnă perturbări masive pentru asigurarea necesarului de resursă de lemn de foc pentru piața internă

Sondajul a urmărit și identificarea opțiunilor considerate a fi cele mai fezabile pentru sprijinirea populației și asigurarea securității energetice.

Astfel, opțiunea preferată de către 35% din respondenți este considerată introducerea de măsuri de sprijin (ca voucherele), doar pentru susținerea consumatorilor celor mai vulnerabili. Concomitent și complementar măsurilor  de sprijin, măsura pentru rezolvarea situației, este creșterea volumului de masă lemnoasă disponibilă pe piață, urmând ca prețurile să fie reglate de piața liberă.

Alte opțiuni care au fost luat în considerare:

  • Plafonarea prețurilor trebuie aplicată doar la prima punere pe piață (în rampă sau depozitul primar), prețul la consumatorul final fiind liber, stabilit în funcție de serviciile suplimentare (transport pe diferite distanțe, despicare, uscare, paletizare etc.)
  • Plafonarea prețurilor trebuie aplicată doar la RNP – Romsilva și UAT-uri, pentru companiile private nu trebuie impusă o plafonare
  • Trebuie introduse alte măsuri de sprijin (ca voucherele), acordate nediferențiat

Asociația Industriei Lemnului – Prolemn apreciază ca foarte pozitivă introducerea, prin Legea 286/2021, a cotei TVA reduse de 5% pentru livrările de lemn de foc pentru populație, având în vedere că cea mai mare parte a populației celei mai vulnerabile economic și social folosește lemn de foc pentru încălzire. 

Din păcate, efectul pozitiv al legii este limitat, deoarece prevederea nu se aplică pentru toate categoriile de resursă de lemn utilizate pentru încălzire. Astfel, este nevoie de o clarificare legislativă pentru aplicarea prevederii și pentru deșeurile din industria lemnului redirecționate ca resursă de încălzire pentru populație, care constituie o resursă importantă, de 2 milioane mc anual, precum și pentru peleți și bricheți.

Pe fond, în contextul în care: 

  • Se estimează în 2022 o cerere crescută de lemn de foc de minim 10-20% față de anii anteriori pe piața internă, chiar și gospodării care dispun de încălzirea pe gaze sau pompe de căldură optând pentru o încălzire de siguranță și mai economică pe lemn de foc
  • România recoltează comercial doar 33% din creșterea pădurii față de o medie de Europeană de 67%, situându-se cu un indice de recoltă comercială de sub 3 mc/an/ha, în coada țărilor europene

apreciem că este necesar, complementar măsurilor de sprijin financiar pentru populație, foarte utile în actualul context economic, implementarea de măsuri care să asigure necesarul de lemn pe piață, care să echilibreze cererea și oferta de lemn.

În concluzie, apreciem că:

  • Este necesară revizuirea rapidă a OUG 134/2022, cu considerarea opțiunilor disponibile prezentate
  • Este necesară o clarificare a Legii 286/2021, astfel încât cota de redusă de TVA să fie aplicabilă și deșeurilor din lemn utilizate pentru încălzire, precum și peleților și bricheților
  • Pe fond, resursa de lemn recoltată legal, sustenabil, este o resursă regenerabilă, disponibilă național, a cărei mobilizare poate ajuta la depășirea actualei situații dificile de securitate energetică

 

Consiliul IMM-urilor susține aderarea României la Spațiul Schengen

0

Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR) reafirmă că „susține aderarea României la spațiul Schengen și eforturile tuturor instituțiilor statului în acest sens” și accentuează: „Aderarea României va contribui la accelerarea schimburilor comerciale în interiorul UE, crescând viteza de circulație a mărfurilor în paralel cu scăderea costurilor, venind în sprijinul IMM-urilor de la nivelul uniunii, fapt susținut de statisticile privind  destinaţia geografică pentru exporturile româneşti și importurile României, primele ţări partenere fiind din statele UE, un argument solid pentru aderarea la spațiul Schengen. Facilitarea circulației mărfurilor dinspre/înspre Ucraina, eliminarea timpilor de așteptare la trecerea frontierelor, constituie un element important de sprijin în situația războiului.

În plus, pentru a veni în sprijinul susținerii politicilor Uniunii Europene de suport  a Ucrainei și a Republicii Moldova, în contextul agresiunii Federației Ruse, aderarea României la spațiul Schengen este în mod clar un pas necesar în acțiunea statelor UE. 

Contextul internațional din vecinătatea UE face necesară luarea de măsuri care cresc solidaritatea la nivel european, aderarea la spațiul Schengen a României contribuind la suportul valorilor europene în rândul societății în general, și al mediului de afaceri, în special.

CNIPMMR consideră că perioada de așteptare a luat sfârșit, având în vedere trecerea a mai bine de 11 an i de la data îndeplinirii tuturor condițiilor tehnice, iar prin intrarea în spațiul Schengen, România va avea parte de șanse egale cu celelalte state UE.” 

Florin Jianu, președintele CNIPMMR: „România și românii au arătat un nivel înalt de solidaritate atât europeană, cât și în ceea ce privește vecinii săi în toate momentele complicate prin care a trecut Europa. IMM-urile românești din sectoarele exportatoare, din industrie, din transporturi, din agricultură trebuie să fie tratați în mod egal ca și IMM-urile din Uniunea Europeana în ceea ce privește circulația mărfurilor, formalitățile vamale, într-o piață cu adevarat UNICĂ. Piața europeană nu este completă fără România iar România nu este completă fără piața europeană de care depinde în cea mai mare proporție. România și românii trebuie să fie în Schengen!”

Xi Jinping la Congresul PCC: China va accelera crearea unui nou model de dezvoltare și va urmări o dezvoltare de înaltă calitate

0

China va accelera crearea unui nou model de dezvoltare și va urmări dezvoltarea de înaltă calitate, a declarat duminică Xi Jinping la deschiderea celui de-al 20-lea Congres Național al Partidului Comunist Chinez.

„Trebuie să aplicăm pe deplin și fidel noua filozofie a dezvoltării pe toate fronturile, să continuăm reformele pentru dezvoltarea unei economii socialiste de piață, să promovăm deschiderea la standarde înalte și să accelerăm eforturile pentru a promova un nou model de dezvoltare cu precădere în economia internă, realizând în același timp o interacțiune pozitivă între fluxurile economice interne și internaționale”, a declarat președintele Xi Jinping.

Punerea în aplicare a Strategiei de extindere a cererii interne va fi integrată cu eforturile de aprofundare a Reformei structurale pe partea ofertei, a spus Xi. Se vor depune eforturi pentru crearea unei economii interne mai dinamice și mai sigure, angajându-se să ocupe o poziție mai înaltă în economia globală.

Țara se va mișca mai repede pentru a construi o economie modernizată, a spus Xi.

China va crește productivitatea totală a factorilor, va face lanțurile industriale și de aprovizionare mai rezistente și mai sigure și va promova dezvoltarea integrată urban-rurală și dezvoltarea regiunilor în mod echilibrat, în vederea îmbunătățirii eficiente și extinderii adecvate ale producției economice, a spus Xi.

Vom depune eforturi pentru a construi o economie socialistă de piață de înalt standard, a spus Xi.
„Vom lucra pentru ca piața să aibă rolul decisiv în alocarea resurselor și ca guvernul să joace un rol mai bun”.

Sistemul industrial va fi modernizat, cu măsurile pentru avansarea unei noi industrializări și pentru a spori capacitatea Chinei în producția manufacturieră, calitatea produselor, aerospațială, transport, spațiu cibernetic și dezvoltare digitală, a spus Xi.

Pentru a promova revitalizarea rurală în general, China va continua să pună pe primul loc dezvoltarea agricolă și rurală, să consolideze și să extindă rezultatele în eradicarea sărăciei și să consolideze bazele securității alimentare pe toate fronturile.

China va implementa temeinic Strategia dezvoltării regionale echilibrate, Strategiile regionale majore, Strategia zonelor funcționale și Noua strategie de urbanizare, a spus Xi.

De asemenea, va fi promovată deschiderea la standarde înalte. China va extinde în mod constant deschiderea instituțională în ceea ce privește regulile, reglementările, managementul și standardele, va accelera însușirea ca un actor comercial calificat și va promova dezvoltarea de înaltă calitate a Inițiativei Belt and Road, a spus Xi.

Articol preluat de pe Xinhua.

 

În lipsa forței de muncă, firmele apelează mai des la contractori. Ce consecințe derivă din asemenea contracte?

_________________

Mihail Boian, Partener D&B David și Baias
Irina Nuțescu, Senior Manager, PwC România
Ioana Cercel, Avocat senior coordonator, D&B David și Baias

 

Flexibilitatea, inițial forțată de pandemie, a deschis treptat noi oportunități și a permis angajaților să lucreze de oriunde (de acasă, dintr-o locație închiriată la mare sau la munte sau chiar în afara țării), să își aleagă programul, unul schimbat față de cel mai degrabă rigid, specific contractelor de muncă, și să descopere alte modalități de prestare a muncii, cu avantajele și dezavantajele de ordin logistic, economic și social pe care acestea le comportă. Astfel, în unele domenii, angajații și-au înființat și își conduc propriile afaceri, mai mici sau mai mari, ajungând să lucreze pentru mai multe companii, uneori chiar și pentru foștii lor angajatori, fie aflându-se la conducerea propriilor societăți, fie prestând activități în calitate de contractori independenți (spre exemplu autorizați ca Persoane Fizice Autorizate – PFA).

Pe de altă parte, există o flexibilitate și din perspectiva angajatorilor, ce constă în folosirea contractorilor strict pentru proiecte punctuale sau le dă libertatea negocierii termenilor și condițiilor prestării serviciilor. 

Un alt motiv pentru intensificarea folosirii contractorilor de tip PFA este generat și de apetitul crescut al firmelor străine pentru colaborări cu persoane fizice rezidente în România care prestează, pe termen scurt sau mediu, servicii pentru aceste societăți nerezidente.

În contextul utilizării tot mai frecvente a contractorilor, ca răspuns la deficitul ofertei de forță de muncă, companiile trebuie să analizeze cu mare atenție când „caută” sau când „angajează” contractori (exprimare pe care am tot întâlnit-o în ultimul timp) și să califice corect relațiile de colaborare cu aceștia, în funcție de specificul serviciilor, cerințele părților și de flexibilitatea de care au ele nevoie încă de la momentul contractării. O calificare greșită a unor asemenea colaborări (relație dependentă versus independentă) poate genera consecințe care nu ar trebui nicicum neglijate.

Activitatea dependentă sau activitate independentă,
de interes pentru controale fiscale 

Această dinamică a pieței nu putea să nu genereze și consecințe pe plan fiscal, prin raportare la caracterul dependent sau independent al unei anumite colaborări.  

Impozitarea veniturilor din prestarea activităților independente a fost mereu un subiect de interes în cadrul inspecțiilor fiscale inițiate de organele fiscale, acest lucru întâmplându-se după ce au constatat, și nu de puține ori, că această formă de colaborare a fost folosită în mod greșit de către unele societăți fără a fi luate în considerare criteriile prevăzute de lege sau fără a fi documentată în mod corespunzător prestarea independentă de servicii.

Miza este una extrem de relevantă și, de cele mai multe ori, se ridică la ordinul sutelor de mii și chiar milioanelor de lei reprezentând diferențe de contribuții sociale obligatorii și, uneori, chiar și impozit pe venit, stabilite suplimentar împreună cu obligații fiscale accesorii care nu sunt deloc de neglijat.

Se ajunge la astfel de consecințe pentru că un element specific colaborărilor cu contractori persoane fizice este dat de povara fiscală diminuată față de cea aferentă relației de muncă. Mai exact, contribuțiile obligatorii sunt plafonate raportat la nivelul venitului încasat, iar anumite cheltuieli specifice ocazionate de contractor în prestarea activității sale pot reduce baza de impozitare, față de contribuțiile sociale și impozitul pe venit datorate de un salariat încadrat cu contract individual de muncă. 

Spre exemplu, dacă luăm în considerare un venit net de 5.000 lei la nivelul persoanei fizice care prestează activitate ca salariat, costul total pentru angajator este de 8.740 lei (reprezentând salariul brut și contribuția asiguratorie de muncă). Pentru a încasa același venit net de 5.000 lei, un PFA ar trebui să-și negocieze un tarif lunar 6.476 lei (am presupus că PFA nu are cheltuieli deductibile). Diferența de costuri este semnificativă pentru o companie, peste 45%, dacă ne raportăm la venitul net din exemplul nostru, această diferență mărindu-se odată cu creșterea veniturilor la care ne raportăm.

Principalele domenii vizate de inspecții fiscale
și litigiile fiscale aferente

Au trecut deja 7 ani de când legea fiscală a introdus expres cele șapte criterii (din care ar trebui dovedite a fi îndeplinite cel puțin patru) în scopul delimitării unei activități independente de una dependentă. În contextul în care cele șapte criterii au rămas aceleași, apreciem că analiza și documentarea îndeplinirii acestora ar trebui efectuată într-o manieră care să reflecte și să scoată în evidență consecințele evoluției pieței prestărilor de servicii și a pieței muncii pentru a determina în mod corect tipul activității derulate. Dacă aceste noi elemente sunt tratate sumar sau incomplet, ar putea să genereze confuzii și, deci, riscuri fiscale specifice recalificării unei activități independente derulate în asemenea condiții într-una dependentă prin aplicarea unor practici vechi asupra unor situații noi, cu care acestea nu sunt familiarizate.

Spre exemplu, în domeniul IT, obligarea colaboratorului de a deține adresa de email a beneficiarului pentru a avea acces la bazele de date ale acestuia pentru prestarea de servicii sau accesul colaboratorului în spațiul companiei pentru prestarea unui serviciu pentru rațiuni de securitate sau obligația colaboratorului de a utiliza laptopul beneficiarului din aceleași rațiuni de securitate, deși puteau fi interpretate la o primă vedere ca elemente ce denotă existența unei relații de dependență față de beneficiarul serviciilor prin raportare la practica organelor fiscale din anii precedenți, în realitate, acestea reflectă acum o particularitate a unei prestări de servicii specifică unei relații de independență.

Din perspectiva practicii instanțelor, o simplă analiză jurisprudențială relevă existența a câtorva sute de litigii fiscale generate de interpretarea și aplicarea noțiunilor de activitate dependentă și, respectiv, independentă și, în egală măsură, această problematică a făcut obiectul a sute de decizii de soluționare publicate de Direcția Generală de Soluționare a Contestațiilor.

Principalele domenii vizate de inspecții fiscale: IT, servicii medicale, sportive, transporturi sau media și publicitate

Principalele domenii de activitate vizate au fost cele aferente sectoarelor IT, servicii medicale, sportive, transporturi sau media și publicitate, în care diversele forme de colaborare independente au fost recalificate în activități dependente. 

Soluțiile instanțelor naționale relevă că există multe cazuri în care forma de colaborare a fost aleasă fără o analiză a substanței acesteia în privința îndeplinirii a puțin patru dintre cele șapte criterii avute în vedere de legiuitor, ci doar prin raportare la inserarea unor clauze în contract, fără ca acestea să fie fost aplicate, în fapt, în executarea efectivă contractului. De asemenea, au existat cazuri în care companiile nu au fost în măsură să documenteze în mod corespunzător relația independentă, mai ales în situația foștilor angajați sau a celor care se aflau în relații mixte de colaborare/angajare cu același angajator. Aceste situații au condus în mod direct la reconsiderări fiscale ale activităților astfel derulate în unele dependente.

În plus față de criteriile specific menționate de legislația fiscală, reprezentanții organelor fiscale analizează și sunt interesați de identificarea oricăror altor elemente de fapt care, analizate împreună, ar putea dovedi că, în ansamblu, o colaborare cu un contractor persoană fizică reprezintă, în fapt, o relație de angajare ascunsă. Aceasta poate fi, astfel, supusă recalificării într-o relație dependentă, cu consecința schimbării tratamentului fiscal aferent și impunerea de diferențe de obligații fiscale suplimentare. 

Contractele de colaborare, implicații nu doar pe plan fiscal

Calificarea incorectă a activității ca fiind independentă poate atrage implicații nu doar pe plan fiscal. Autoritățile de muncă ar putea, la rândul lor, în cadrul unui control, să constate că relația dintre părți este în realitate una de muncă și ar putea aplica o amendă în cuantum de 20.000 lei pentru fiecare persoană identificată în această situație (până la un maxim de 200.000 lei) și chiar dispune sistarea activității locului de muncă supus controlului, până la remedierea situației. De asemenea, inspectorii de muncă pot obliga compania să încheie contracte de muncă cu persoanele aflate în această situație.

Chiar în lipsa unui control din partea autorităților de muncă, colaboratorul însuși se poate adresa instanței de judecată pentru ca aceasta din urmă să constate că relația este una de muncă, nu una independentă, și poate solicita drepturile aferente unui angajat (cum ar fi plata orelor suplimentare) sau poate contesta anumite măsuri luate de companie, cum ar fi încetarea colaborării. 

În concluzie, deși tot mai des întâlnită, exercitarea opțiunii pentru o formă de colaborare sau alta trebuie efectuată în baza unei analize prealabile specifice și detaliate asupra specificului activității derulate de persoanele fizice, iar un asemenea aranjament contractual trebuie, apoi, documentat într-o manieră clară și coerentă care să reflecte cât mai fidel realitatea și specificul activității prestate.

România Eficientă continuă programul de reabilitare a școlilor la standard de clădire cu un consum de energie aproape zero (nZEB)

0

 

  • Lucrările sunt în plină desfășurare la Școala Gimnazială Liliești din localitatea Băicoi (jud. Prahova)
  • Investiția se ridică la aproximativ 1,4 milioane de euro și este susținută de OMV Petrom

Școala Gimnazială Liliești din localitatea Băicoi (jud. Prahova) este a doua unitate de învățământ din România care va fi adusă la standardul de clădire cu un consum de energie aproape zero (nZEB) prin programul România Eficientă, derulat de Energy Policy Group (EPG) și finanțat de OMV Petrom. La această școală învață circa 450 de elevi. Investiția se ridică la aproximativ 1,4 milioane de euro, devenind astfel cea mai amplă investiție privată pentru renovarea energetică a unei unități de învățământ din România. În urma renovării, consumul total anual de energie al clădirii pentru încălzire va fi diminuat cu peste 60%. De asemenea, școala va beneficia de energie electrică „verde”, obținută din surse proprii. Finalizarea lucrărilor este estimată pentru ianuarie 2023. 

Aceasta este a doua școală reabilitată prin programul România Eficientă. Anul acesta, în luna aprilie, au fost finalizate lucrările de reabilitare la Liceul Tehnologic Energetic „Elie Radu” din Ploiești, prima școală din România renovată la standard de clădire cu un consum de energie aproape zero printr-o investiție privată. Lucrările de modernizare în cadrul acestui proiect au fost în valoare de circa 1 milion de euro. 

Christina Verchere, CEO al OMV Petrom: „Cu toții avem nevoie de energie, dar trebuie să fim atenți cum o folosim, să nu facem risipă și să fim responsabili. Prin România Eficientă, vrem să arătăm că energia poate fi consumată responsabil și poate contribui la creșterea confortului și la calitatea vieții. Iar educația pentru un consum responsabil al resurselor naturale este esențială pentru o dezvoltare economică durabilă.” 

Radu Dudău, director Energy Policy Group și coordonator al programului România Eficientă: „După un prim succes din primăvara acestui an, ne bucurăm să trecem la un nou proiect de renovare la standard nZEB, chiar mai ambițios. Experiența căpătată prin proiectul pilot de la Ploiești ne va permite optimizarea planificării și execuției lucrărilor de renovare de la Școala Gimnazială Liliești din Băicoi. De altfel, toate școlile selectate în programul România Eficientă urmează a servi drept modele la nivel național și regional pentru renovarea la standarde nZEB”. 

Școala Gimnazială Liliești din Băicoi a fost construită în 1980. Clădirea (S+P+2E) este alcătuită din 16 săli de clasă, cancelarie, laboratoare, spații tehnice etc. Aria desfășurată a celor trei niveluri este de circa 2.150 mp. În clădire învață aproximativ 450 de elevi sub îndrumarea a 40 de cadre didactice.

Care sunt principalele lucrări de reabilitare energetică prevăzute:

  • Se vor izola termic pereții exteriori, soclul, terasa, planșeul peste subsolul neîncălzit;
  • Se va schimba integral tâmplăria existentă cu tâmplărie performantă energetic din PVC cu geam tripan low-e și se vor dota ferestrele cu parasolare din aluminiu, reglabile electric;
  • Se vor moderniza instalațiile de încălzire interioare (rețelele de conducte și radiatoarele) și se vor monta echipamente de filtrare a aerului cu recuperare de căldură;
  • Se va înlocui sistemul de iluminat cu unul ultramodern bazat pe surse de iluminat tip LED;
  • Se va instala un sistem de 30 de panouri fotovoltaice, de 550W fiecare, pentru producerea electricității din surse „verzi”;
  • Se va înlocui sistemul de producere a energiei termice cu un sistem de încălzire cu 5 pompe de căldură.

Dincolo de reducerea facturilor la energie, această reabilitare va conduce la diminuarea emisiilor de dioxid de carbon ale școlii.

Strategie de dezvoltare a Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva

0

Conducerea executivă a Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva și directorii direcțiilor silvice au avut o ședință de lucru în aula „Sergiu Chiriacescu” a Universității „Transilvania” din Brașov, tema reuniunii constituind-o implementarea măsurilor prevăzute în Strategia națională pentru păduri 2030, precum și demararea unui proces privind elaborarea unei strategii de dezvoltare a Romsilva.

Au participat directorul general al Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva, Daniel Nicolăescu, președintele Consiliului de Administrație al Romsilva, Adrian-Dănuț Apostu, decanul Facultății de Silvicultură și Exploatări Forestiere a Universității „Transilvania” din Brașov, Lucian Curtu, cadre universitare și reprezentanți ai sindicatelor din silvicultură.

Romsilva anunță că, „în cadrul ședinței de lucru, specialiști implicați în elaborarea Strategiei naționale pentru păduri 2030 au prezentat principalele prevederi ale documentului, cu accent pe implicarea Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva, administrator unic al pădurilor proprietatea publică a statului, în atingerea obiectivelor stabilite prin strategie.

De asemenea, în cadrul ședinței au fost stabilit un grup de lucru și principalele direcții privind elaborarea unei strategii de dezvoltare a Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva, axată pe implementarea de măsuri care să asigure adaptarea organizațională la provocările actuale, reducerea birocrației, revizuirea proceselor interne, eficiență și creșterea capacității de dialog și transparență”.

Romsilva reamintește că „Strategia națională pentru păduri 2030 transpune Strategia forestieră a Uniunii Europene în sectorul silvic din România, aceasta fiind elaborată de către Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor și adoptată prin Hotărârea de guvern 1227 în ședința din 5 octombrie 2022”.

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva subliniază că „administrează 3,13 milioane hectare păduri proprietatea publică a statului, circa 48% din pădurile țării, și asigură servicii silvice pentru circa un milion hectare de păduri aflate în alte forme de proprietate. De asemenea, Romsilva administrează 22 de parcuri naționale și naționale, precum și 12 herghelii de stat.

Din totalul pădurilor proprietatea publică a statului, 80% dețin certificarea managementului forestier în standard internațional”.

Foto: RNP Romsilva